Examen :

Tematica pt. Semestrul asta :

1 curs despre -Notiuni de baza,introductive, cu care vom lucra: Comunitate
europeana,Uniune europeana,caracteristicile UE

- pana in 2009 UE nu a avut personalitate juridica

1 curs despre - Institutiile UE si atributiile lor

foarte important sa stim ca Comisia Europeana nu face altceva decat sa supravegheze pe mine
ca stat, ca respect regulile UE

1 curs dedicat Curtii de Justitie a Uniuni Europene ( cateva info,nu tot )

2 cursuri dedicate Izvoarelor dreptului UE ( izvoare primare si izvoare secundare/derivate

acorduri internationale ,izvoare complementare ,izvoare nescrise )

Cateva aspecte despre caracteristicile drepturilor europene ( aplicabilitatea imediata a UE,

aplicabilitatea directa si aplicabilitatea prioritara )

Elemente legate de procedura in fata Curtii de Justitie de la Luxemburg ( adica etapele )

Actiuni pe care le putem introduce la Curte (actiunea in anulare , actiunea in carenta ,actiunea
in interpretare , actiunea pentru neindeplinirea obligatiilor asumate )
( fiecare din aceste teme mari pot constitui subiect de examen : ex : la actiunea in
carenta,notiune si legitimare procesuale activa; la izvoare enuntare si scurta prezentare a
fiecarui izvor ,etc )

Institutiile Uniuni Europene

Institutiile sunt implicate in procedura legislativa, iar organele au caracter tehnic ,auxiliar si
pregatesc sedintele din cadrul institutiilor.
Inca un aspect important : Institutiile UE nu au personalitate juridica. Institutiile sunt
mandatare ale Uniuni Europene.

Ca institutii,tratatul le enumera si le evoca pe urmatoarele:

1.Consiliul European
2.Parlamentul European
3.Consiliul
4.Comisia Europeana
5.Curtea de Justitie a Uniuni Europene
6.Curtea de Conturi
7.Banca Centrala Europeana exceptie ,aceasta are personalitate juridica ( e singura
dintre institutii care are personalitate juridica )
Organe ( cu titlu informativ ) : CES ,Comitetul reprezentantilor permanenti,numeroase
agentii si oficii ( Agentia pt Mediu, Oficiu privind traducerile,etc ) .
Atat agentiile cat si oficiile au personalitate juridica, ele sunt create printr-un act
juridic emis de Consiliu sau de Parlamentul European.
 1. Consiliul European
- Consiliul European este format din sefi de state sau de guvern plus presedintele ,acesta
din urma avand un mandat de doi ani si jumatate cu posibilitatea reinoirii ,o singura
data.
- La lucrarile Consiliului European , poate participa si presedintele Comisiei Europene .
- Consiliul European este institutia politica a uniuni ,motiv pentru care ,actele pe care le
adopta nu au forta juridica .
- Rolul sau este acela de a oferi Uniuni Europene impulsurile necesare dezvoltarii . Se
intruneste de doua ori pe semestru ,la Bruxeless sau ori de cate ori este nevoie intr-un
oras din statul care asigura presedintia Consiliului.
- Consiliul European e o institutie de natura politica, actele sale nu au forta juridica.
- Toate statele participa,niciun stat nu este exclus.

2. Parlamentul European
- Parlamentul European reprezinta interesele cetatenilor statelor membre ,este singura
institutie a Uniunii ai carei membri sunt alesi prin vot direct, liber exprimat, de catre
cetatenii statelor membre
- Fiecare stat membru in functie de populatia pe care o are ,detine un anumit numar de
locuri in Parlament , numarul total al membrilor ( nr membrilor parlamentului ) este de
750 plus presedintele.
- Cele mai numeroase locuri sunt detinute de Germania , iar cele mai putine locuri, 6 le
detine Malta .
- Romania are 32 de membri,fiind al 7-lea stat ca marime din Uniunea Europeana ( 28
state ) .
- Mandatul membrilor Parlamentului European este de 5 ani . ( ultimele alegeri avand
loc in 2014 ) .
- In ceea ce priveste alegerea membrilor ,exista reguli comune tuturor statelor ,stabilite
la nivelul Uniunii , si anume :
Varsta minima de vot ( 18 ani )
Se voteaza in intervalul joi duminica ,din saptamana stabilita pentru alegeri .
Urnele se deschid duminica, dupa finalizarea intregului proces electoral in toata
uniunea europeana
Se voteaza o singura data
- Ca organizare, Parlamentul European cuprinde :
Un birou
Conferinta presedintilor
Grupurile politice parlamentare
Comisii
Biroul este format din presedintele Parlamentului , cei 14 vicepresedinti , si 5 chestori.
Conferinta presedintilor este formata din presedintele Parlamentului si presedintii grupurilor
politice parlamentare ( GPP) .
GPP-urile (grupurile politice parlamentare) sunt formatiuni politice ce reunesc deputati din
state diferite animati de aceleasi idealuri politice .
- Sesiunile ordinare ale Parlamentului incep in prima zi de marti a lunii Martie cu
exceptia anului in care au loc alegeri , atunci sesiunea ordinara incepe in prima zi de
marti a lunii ce urmeaza datei alegerilor . ( ex: in 2014 alegerile au fost in 25 mai ,iar
sesiunea ordinara a inceput in prima zi de marti a lunii Iunie ) .
- Parlamentul European este singura institutie care isi desfasoara lucrarile in 3 orase
diferite ,si anume:
 La Strasburg au loc sedintele ordinare
Bruxelles au loc comisiile
Luxemburg este secretariatul
Comisiile sunt 20 comisii permanente, pot fi si comisii de ancheta,cu mandat fix limitat la cel
mult 1 an.

Atributiile Parlamentului :
Este alaturi de Consiliu, legislativul Uniunii Europene
Controleaza dpdv politic Comisia Europeana
Este institutia ce se pronunta cu privire la bugetul UE ( in sensul ca il adopta sau il restrange )

3. Consiliul
- Consiliul reprezinta interesele statelor membre ,este institutia inter-guvernamentala a
UE, formata dintr-un reprezentant la nivel ministerial din fiecare stat membru .
- Consiliul lucreaza in asa numitele consilii specializate, formate din ministrii de resort.
- Presedintia consiliului este asigurata prin rotatie de catre fiecare stat membru pentru o
perioada de 6 luni, Iar lucrarile consiliilor specializate sunt conduse de reprezentantul
statului care asigura presedintia .

Atributiile Consiliului:
Este alaturi de Parlamentul European , legislativul Uniuni Europene.

Curs 23.02.2017 Curs 3 (continuare)

Exercitarea votului
- Unanimitate de voturi ,majoritate de voturi simpla ( 50 +1 din voturi ) si calificata,etc.
- Abtinerea nu impiedica obtinerea unanimitatii .
- Majoritate calificata = 55% din state trb sa voteze pt adoptarea acelui act. ( adica 16
state din 28 sa fie pentru ). Acele state care au votat pt sa aiba o populatie de cel putin
65% din populatia UE.
- Cele minim 260 de voturi trb sa provina de la cel putin 15 state.
- 260 voturi din 352 posibile ,cumulativ din 260 de voturi sa provina din cel ptn 15 state
- Populatia statelor care a votat pt sa reprezinte 65% din populatia UE.

4. COMISIA EUROPEANA
- Este executivul UE si reprezinta interesele Uniunii.
- Comisia este formata din 28 de membri ,cate unul din fiecare stat membru ,mandatul
membrilor comisiei este de 5 ani si inceteaza intr-unul din urmatoarele cazuri :
La implinirea termenului
Deces
Demisie
Demitere
Motiune de cenzura
- Procedura de desemnare a membrilor comisiei europene ,pe scurt,este urmatoarea:
Consiliul european ( adica sefii de stat sau de guvern ) ,numeste un presedinte ,acesta isi
formeaza echipa dintre propunerile transmise de statele membre ,fiecare membru propus se
prezinta in fata comisiilor permanente din cadrul parlamentului pentru a primi un aviz
favorabil . Apoi,intreaga echipa se prezinta in fata Parlamentului European pentru votul de
incredere.
- Fiecare membru al comisiei europene conduce un directorat general ( prescurcat DG )
- Numarul directoratelor generale difera de la o comisie la alta ,iar in cazul in care
numarul acestora este mai mare decat numarul membrilor comisiei, un comisar va
avea in subordine mai multe directorate .
- Comisia se intruneste de regula miercuri , aceasta functioneaza in baza principiului
colegialitatii, limbiile de lucru sunt engleza ,franceza ,germana ,insa din cele 3 engleza
este pe primul loc.
Ca atributii le retinem pe urmatoarele:
- Comisia supravegheaza modul in care statele membre isi indeplinesc obligatiile
asumate, i se mai zice si gardianul tratatelor
- Aplica sanctiuni statelor membre si pers juridice care nu respecta dr ue
- Are drept exclusiv de initiativa legislativa cu exceptia JAI ( JUSTITIE si afaceri
interne ) si PESC ( politici externe de securitate comuna )
- Declanseaza procedura pentru neindeplinirea obligatiilor asumate ( infrigement )
- Gestioneaza fondurile uniunii europene si aplica amenzi

5. Curtea de Justitie a UNIUNI EUROPENE

- Este formata din Curtea de Justitie si Tribunal
- Curtea de justitie are in componenta cate un reprezentant din fiecare stat membru in
calitate de judecator, la care se adauga 11 avocati generali .
- Judecatorii sunt numiti de fiecare stat membru dintre persoanele care la nivel national
indeplinesc cerintele necesare pentru a ocupa cele mai inalte functii jurisdictionale .
- Avocatii generali sunt numiti de catre statele mari pentru o prezenta permanenta
,celelalte state pot numi prin rotatie in ordine cronologica a aderarii , cate un avocat
general.
- Mandatul este de 6 ani si se poate reinoi o singura data.
- Tot in cadrul curtii gasim un grefier si un grefier adjunct ,fiecare judecator beneficiaza
de 2 referenti care de regula au aceeasi cetatenie cu cea a judecatorului .
Tribunalul
- Este compus din cate un judecator din fiecare stat membru ,spre deosebire de curte, nu
gasim avocati generali.
- Incepand cu septembrie 2016, numarul judecatorilor urmeaza sa se mareasca treptat,
astfel incat in 2019 sa fie compus din 44 de judecatori.
- Competenta tribunalului este limitata la chestiuni ce tin de concurenta, functie publica
si drept de proprietate intelectuala .
- Hotararile tribunalului pot fi atacate cu recurs in fata Curtii de Justitie.
!!! Hotararea Curtii de Justitie nu poate fi atacata !

Ordinea juridica a UE
Def: reprezinta ansamblul normelor ce reglementeaza raporturile dintre : UE si STATE
MEMBRE, apoi intre UNIUNE EUROPEANA si STATELE TERTE si UNIUNE
EUROPEANA si PERSOANELE JURIDICE SI FIZICE din statele membre.

Izvoarele drepturilor europene sunt urmatoarele :

Izvoarele primare
Izvoare secundare sau derivate
 Norme care provin din angajamentele externe ale Uniuni Europene (acorduri
internationale la care uniunea este parte )
Izvoare complementare
Izvoare nescrise
Fiecare categorie de izvoare este subiect de examen ( ex enuntare si scurta prezentare
poate fi sub ) !!!

Izvoare primare => in aceasta categorie gasim tratatele constitutive sau institutive si actele
respectiv tratatele modificatoare
- Ex de tratate constitutive : Tratatul privind uniunea europeana ,tratatul privind
functionarea uniuni europene , tratatul de instituire a comunitatii europene a energiei
atomice ( mai poarta denumirea de EURATOM )
- Tratatele modificatoare , cele mai importante sunt urmatoarele :
Tratatul de la Bruxeless ( 1965 semnat ,in 1967 a intrat in vigoare ) ,acest tratat a
unificat legislativele si executivele comunitatiilor europene .
Actul Unic European ( 1986 semnat , 1987 intrat in vigoare ) tratatul prin care
Parlamentul European este cooptat in procedura legislativa
Tratatul de la Maastricht ( 1992 a fost semnat , 1993 a intrat in vigoare ) este un tratat
care a schimbat existenta comunitatilor europene , este tratatul prin care a fost creata
Uniunea Europeana , instituie o politica externa si de securitate comuna , creeaza o
cooperare in domeniul justitie si afaceri interne (JAI) , instituie cetatenia europeana ,
prevede etapele trecerii la moneda unica euro, stabileste criteriile de convergenta,
introduce Consiliul European ca entitate politica , ridica la rang de institutie Curtea de
Conturi .
Tratatul de la Amsterdam ( 1997 semnat, 1999 in vigoare ) acesta renumeroteaza
tratatele, altfel spus republica tratatele initiale .
Tratatul de la Nissa ( 2001 semnat , 2003 vigoare ) contine prevederi institutionale
,inclusiv pentru statele care urmau sa adere in 2004 respectiv 2007 .
Tratatul de la Lisabona ( 2007 semnat , 2009 vigoare ) el confera personalitate juridica
Uniunii Europene ( Maastrichtul nu ofera personalitate juridica Uniunii Europene ),
ridica la rang de institutie Consiliul European , elimina structura pe piloni a Uniunii
Europene , creeaza institutia inaltului reprezentant pentru afaceri externe , pune pe
picior de egalitate Parlamentul si Consiliul, schimba denumirea proceduri codeciziei in
procedura ordinara
- Tratatele de aderare ( toate sunt tratate modificatoare )

Statele membre pe an de aderare (NU SE CER !!!!!! )

State fondatoare ( 1958 ) : Franta,Germania ,Italia si statele Benelux
( belgia,olanda,luxemburg )
1973 ( prima extindere ) : marea britanie .irlanda ,danemarca
1980 : Grecia
1986 : Spania si Portugalia
1995 : Austria , Suedia , Finlanda
2004 : ( cea mai mare extindere,10 state ) : ungaria ,polonia ,cehia , slovacia, slovenia
,lituania , estonia , letonia ,malta ,cipru.
2007 : Romania si Bulgaria
2013 : Lituania

Izvoare secundare = actele juridice ale UE, elaborate si adoptate de catre institutiile UE
EX: regulamentul,directiva,decizia ,recomandarea si avizul .

a) Regulamentul ( caracteristici ) :
- este general si impersonal ,comportandu-se precum legea din dreptul intern ;
- regulamentul este obligatoriu in toate elementele sale ( scop,mijloace) ; regulamentul
stabileste obiectivele de atins ,dar impune destinatarilor si metodele prin care sa fie realizate
respectivele obiective ;
- are aplicare directa ( nu are nevoie de transpunere ) ;
- are efect direct, fiind o consecinta a aplicarii directe si consta in posibilitatea de a crea
drepturi si obligatii pt pers fizice si juridice pe care acestea sa le invoce in fata autoritatilor
nationale ;
- regulamentul se publica in Jurnalul Oficial , se adreseaza tuturor statelor membre si intra in
vigoare la 20 zile de la data publicarii sau la o alta data prevazuta in continutul sau ;

A transpune = operatiunea prin care statele elaboreaza la nivel national un act juridic prin
intermediul caruia sa introduca in propria ordine juridica prevederile unui act juridic al uniunii
europene.
!!! Transpunerea este diferita de ratificare .

Regulamentul patrunde in ordinea juridica nationala asa cum a fost elaborat si publicat in
Jurnalul Oficial al UNIUNII EUROPENE (JOUE ).

b) Directiva
Este obligatorie numai in ceea ce priveste scopul urmarit, mijloacele fiind lasate la alegerea
destinatarilor ;
Nu are aplicabilitate directa , adica se transpune
Nu are efect direct ( nu poate da nastere la drepturi si obligatii )
Se adreseaza ca regula anumitor state membre, insa in prezent exceptia ia locul regulei
Se publica in Jurnalul Oficial al UE
Intra in vigoare la data publicarii ori la o alta data prevazuta in continutul sau ,daca nu scrie
nimic ..se aplica procedura de la regulament, la 20zile de la data publicarii .

c) Decizia
- e un act individual spre deosebire de celelalte 2 care au caracter general, fiind
obligatoriu in ceea ce priveste elementele sale
O decizie prevede obiectivul propus dar si mijloacele.
Ca regula,decizia nu se transpune si poate avea efect direct .
Ca regula nu se publica decizia in Jurnalul Oficial, ci se notifica destinatarilor.

d) Recomandarea si avizul
- nu sunt veritabile izvoare derivate ,acestea au un caracter orientativ ,nu sunt obligatorii.
Recomandarea cuprinde un punct de vedere referitor la o situatie determinata in timp ce
avizul prezinta o opinie in legatura cu o problema aparuta de regula in procedura legislativa .
NORMELE CARE PROVIN DIN ANGAJAMENTELE EXTERNE ALE UNIUNII
EUROPENE (alta categ de izvoare ) :
Acordurile incheiate intre UE si state terte pe deoparte si U.E si alte organizatii internationale
pe de alta parte.
Actele unilaterale incheiate de catre institutii care au fost infiintate prin diferite acorduri
internationale
Unele acorduri incheiate intre state membre si state terte anterior constituirii comunitatilor
europene

IZVOARELE COMPLEMENTARE
Aici intra asa numitele acte atipice ,in sensul ca alaturi de actele prevazute de art 288 TFUE
( regulament,directiva.. ) exista o serie de acte ce nu se gasesc in enumerarea din acest articol
acestea sunt :
asa numitele acte interne care cuprind : regulamente de organizare si functionare ,statute si
regulamente financiare.
actele sui generis, care cuprind : hotarari cu caracter general ,rezolutii,concluzii ,comunicari
ale comisiei,etc.
a) Actele interne :
-statute
- Reguleamte interne
- Statute financiare

Tratatele prevad ca fiecare institutie sa isi elaboreze propriul regulament intern de organizare
si functionare .

Banca Centrala Europeana, Curtea de Justitie, Tribunalul elaboreaza inclusiv statute pentru
personalul lor .
Regulamentele financiare sunt elaborate periodic incepand cu anul 1970 .

In aceeasi categorie a actelor atipice gasim acte pregatitoare/preparatoare specifice diferitelor

etape legislative .

Comisia europeana este cea care formuleaza recomandari Consiliului in vederea incheierii
unui tratat international .

Tot ca acte atipice sunt actele care modifica dispozitiile institutionale din cuprinsul tratatelor
de exemplu : nr judecatorilor curtii poate fi modificat printr-o decizie a consiliului.

b) Actele sui generis :

- acele hotarari avand caracter general .
De regula aceste hotarari, in practica , poarta denumirea de decizii , acestea sunt acte generale
si nu au destinatari desemnati ( ex : consiliul printr-o decizie stabileste lista produselor
interzise la comercializare ) .

Concluziile sunt adoptate in urma unor dezbateri care au avut loc in cadrul Consiliului, ele
contin declaratii pur politice
Comunicarile Comisiei cum ar fi : carti albe sau carti verzi. Cartile albe sunt folosite de catre
Comisie pentru a adopta o pozitie cu privire la o anumita problema , in timp ce cartea verde
este folosita tot de catre Comisia Europeana pentru a prezenta diferit optiuni cu scopul
declarat de a deschide o dezbatere cu statele membre .

IZVOARELE NESCRISE

In aceasta categorie gasim principiile generale de drept si hotararile Curtii de Justitie

CARACTERISTICILE DREPTULUI UE

Sunt 3 caracteristici formulate pe cale jurisprudentiala :

- Aplicarea imediata a dreptului uniuni europene in ordinea juridica interna => dreptul
uniuni europene intra in vigoare in momentul publicarii in Jurnalul Oficial al UE si da
nastere pt destinatari la drepturi si obligatii
- Aplicarea directa a dreptului UE in ordinea juridica interna => dreptul UE e
susceptibil de a fi aplicat fara a fi necesara transpunerea
- Aplicarea prioritara a dreptului UE in raport cu dreptul intern

Procedura in fata Curtii de Justitie de la Luxemburg

Dispozitii referitoare la procedura in fata Curtii intalnim in special in urmatoarele instrumente
juridice :
-TUE (tratatul privind uniunea europeana )
-Statutul curtii de justitie a curtii euroene (CJUE )
-Regulamentul de procedura
-Regulamentul aditional al curtii de justitiei europene
-Recomandarile in atentia instantelor nationale referitoare la efectuarea trimiterilor
preliminare
-In instructiunile practice adresate partilor referitoare la cauzele cu care este sesizata curtea

Procedura in fata curtii de la luxemburg cuprinde 3 etape distincte :

etapa scrisa
O etapa orala
Etapa pronuntarii hotararii/deliberarii

In etapa scrisa :
Faza scrisa a procedurii are ca scop prezentarea in fata curtii a obiectiilor ,motivelor sau
argumentelor partilor implicate .
In cazul actiunilor directe ( ex : actiunea in anulare ) faza scrisa a procedurii se deschide
prin formularea unei cereri care trebuie sa cuprinda urmatoarele :
-Numele si domiciliul reclamantului
-Partea impotriva caruia e formulata cererea introductiva ( paratul )
-Obiectul litigiului
-Motivarea
-Semnatura
Cererea introductiva e insotita dupa caz de urmatoarele documente :
-Actul a carui anulare este certa
-Un exemplar al compromisului intervenit intre statele membre interesate
-Copia invitatiei adresate unei institutii a uniunii de a actiona
In cazul in care aceste acte nu sunt anexate la cerere, grefierul solicita partii in cauza sa le
prezinte intr-un termen rezonabil fara ca decaderea din drepturi sa poata fi opusa partii ,daca
actele sunt prezentate dupa expirarea termenului de introducere a actiunii .
Cererea trebuie redactata intr-una din cele 24 de limbi oficiale ale UE si se notifica
paratului.
( desi 28 de state membre, unele din state au aceleasi limbi oficiale )
In termen de 2 luni de la notificare , paratul depune un memoriu in aparare ( intampinare )
Termenul de 2 luni in care trebuie depus memoriul in aparare ,la care se adauga un termen
invariabil de distanta de 10 zile , nu poate fi prelungit decat cu titlu exceptional si in urma
formulari unei cereri motivate .
Cererea introductiva si memoriul in aparare,pot fi completate cu o replica a reclamantului
si o replica a paratului . Presedintele este cel care stabileste termenele pentru depunerea
acestor acte de procedura .
Spre deosebire de materia actiunilor directe ,in cazul trimiterilor preliminare nu exista
contradictorialitate. Insa pe langa textul intrebarilor adresate Curtii, cererea trebuie sa
cuprinda :
-O expunere sumara a obiectului litigiului , a faptelor pertinente ,astfel cum au fost
constatate de instanta de trimitere
-Dispozitiile nationale ,care ar putea fi aplicate in speta si,daca este cazul jurisprundenta
relevanta
Cererea trebuie sa cuprinda obligatoriu expunerea motivelor care au determinat
instanta de trimitere sa aiba indoieli cu privire la interpretarea sau validitatea anumitor
dispozitii ale dreptului Uniunii Europene.
In aceasta etapa a proceduri scrise pot depune observatii in fata Curtii, partile din
litigiul principal ; statele membre ; Comisia Europeana ; institutia care a adoptat actul a carui
validitate sau interpretare este ceruta; statele din spatiul economic european,altele decat
statele membre ;

In etapa orala
Aceasta etapa urmareste sa permita curtii sa aprofundeze cunoasterea cauzei prin eventuala
audiere a partilor sau persoanelor interesate in cadrul unei sedinte de audiere a pledoariilor si
daca este cazul prin audierea concluziilor avocatului general .
Etapa orala cuprinde doua etape distincte :
-audierea
-concluziile avocatului general
Sedinta incepe cu pledoariile partilor sau ale persoanelor interesate .
In cursul sedintei de audiere , membrii completului de judecata, precum si avocatul
general pot pune intrebari agentilor ,consilierilor sau avocatiilor partilor si in anumite situatii
chiar partilor din litigiul principal .
Intrebarile au ca obiect completarea cunoasteri dosarului si permit clarificarea ori
aprofundarea anumitor aspecte .
La sfarsitul acestor dezbateri cei interesati au posibilitatea de a replica pe scurt ,aceste
replici nu reprezinta un alt set de pledoarii .
Dupa ascultarea pledoariilor presedintele pronunta inchiderea sedintei .
Concluziile avocatului general sunt cele care inchid intreaga procedura orala .

Etapa comunicarii hotararii

Aceasta se pronunta in sedinta publica si este obligatorie de la data pronuntarii .
In cazul in care curtea se pronunta printr-o ordonanta, aceasta este obligatorie ,de la data
notificarii .
Limba de procedura este ca regula limba paratului ,insa hotararea se pronunta in limba
franceza ca limba de lucru a curtii.

Regimul lingvistic
In cazul actiunilor directe ,limba de procedura este limba paratului ,insa in cazul in care
paratul este un stat membru al Uniuni Europene ,in care sunt mai multe limbi oficiale ,limba
de procedura este cea aleasa de statul respectiv .
La cererea comuna a partilor poate fi aleasa si o alta limba de procedura .

Calculul termenelor
In cazul unui termen pe zile ,saptamani ,luni sau ani ,acesta incepe sa curga de la momentul
producerii unui eveniment sau al efectuarii unui act .
Termenele includ sambetele ,duminicile si sarbatorile legale .
Termenele nu se suspenda pe timpul vacantei judecatoresti .
Termenele procedurale se prelungesc pentru considerente de distanta in mod invariabil cu 10
zile .

Actiunea in anulare
Este reglementata la articolele 263 si 264 din TFUE
= consta in posibilitatea pe care o au statele membre ,institutiile uniuni ,persoanele fizice
si juridice de a ataca in fata curtii un act legislativ emis de institutiile uniuni si de a
obtine in anumite conditii desfintarea acestuia .
Act legislativ act juridic adoptat prin procedura legislativa.

Actele care pot face obiectul actiunii in anulare

Actiunea poate fi formulata numai impotriva actelor care au forta juridica obligatorie
adoptate de catre Consiliu , Banca Centrala Europeana ( altele decat recomandarile si avizele )
Parlamentul European ori Consiliul European daca respectivele acte produc efecte fata de
terti.
Actele care nu pot face obiectul unei actiuni in anulare:
- actele adoptate de catre reprezentantii guvernelor statelor membre reuniti in cadrul
consiliului
- actele curti de conturi ,desi aceasta a dobandit calitatea de institutie inca din anul 1993
- deciziile mediatorului european,pentru ca nu este o institutie
- actele statelor membre
- acordurile incheiate intre o institutie si o persoana de drept privat
- acordurile internationale incheiate de uniune cu alte subiecte de drept international
- dispozitiile cuprinse in tratatele de aderare a statelor la uniune

Subiectele de drept care pot formula o actiune in anulare

O prima categorie : Statele membre, Parlamentul European , Consiliul si Comisia .
Aceasta categorie formeaza categoria reclamantilor privilegiati, pt ca nu trb sa
dovedeasca nici un interes atunci cand introduc actiunea.
A doua categorie: Curtea de Conturi , Comitetul regiunilor , Banca Centrala Europeana =>
aceste subiecte de drept pot introduce o actiune in anulare numai pentru a-si apara
prerogativele .
O ultima categorie: persoanele fizice si persoanele

Subiectele de drept impotriva carora se poate indrepta o actiune in anulare :

Parlamentul european si Consiliul , atunci cand actul a fost adoptat de ambele institutii ,
Consiliul, Parlamentul European , Comisie , Banca Centrala Europeana , Consiliul European
daca actul a fost adoptat de catre una dintre aceste institutii .
Termenul in care se poate formula actiunea : termenul este de 2 luni si curge pentru actele
generale de la publicarea lor ,iar pentru actele individuale de la notificarea acestora catre cel
interesat sau in lipsa de la data la care reclamantul a luat cunostinta de actul respectiv .
Termenul se calculeaza in caz de publicare din a 15-a zi ,urmatoare datei publicari ,iar
in caz de notificare din ziua urmatoare notificarii .
In cazul in care termenul se implineste intr-o zi care nu exista in luna ,termenul expira
la sfarsitul ultimei zile a acelei luni .
Termenele includ sambetele , duminicile si zilele de sarbatoare legala si nu se
suspenda pe durata vacantelor judecatoresti .

Motivele de anulare :
necompetenta care poate sa apara in situatia in care actul a fost adoptat de catre o
institutie a Uniunii fara ca aceasta sa aiba competenta in acel domeniu .
incalcarea unor norme fundamentale de procedura - nerespectarea normelor cu privire
la procesul de elaborare si adoptare a actelor procedurale ale Uniunii
neindeplinirea cerintelor privind notificarea actelor
incalcarea tratatelor sau a oricaror norme de drept privind aplicarea acestora .
Incalcarea poate consta intr-o eroare de drept sau fapt .

Efectele hotararii Curtii in cazul actiuni in anulare

Daca actiunea este intemeiata, curtea declara actul nul si neavenit => actul dispare din
ordinea juridica a UE din momentul intrarii sale in vigoare .
Hotararea de anulare are efect erga omnes ceea ce ii confera autoritate de lucru
judecat.
Institutia emitenta a actului anulat este obligata sa ia masurile necesare pentru
executarea hotararii Curtii .

Actiunea in carenta
= posibilitatea pe care o au statele membre si institutiile Uniunii Europene ca in anumite
conditii sa poata ataca in fata Curtii de Justitie, abtinerea sau refuzul Parlamentului
European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Banci Centrale Europene de
a hotara, incalcand in acest fel prevederile tratatelor.
Aceeasi situatie se regaseste si in ipoteza in care organele, oficiile si agentiile uniuni se abtin
sa hotarasca, omit sa adreseze un act , altul decat o recomandare sau un aviz persoanelor
fizice sau juridice.

Doua situatii care NU pot duce la exercitarea actiuni in carenta :

1.Situatia in care reclamantul doreste sa obtina revocarea unei decizii a carei anulare nu a fost
solicitata in termenele stabilite prin tratate .Termenul e de 2 luni .
2. Situatia in care reclamantul doreste sa se constate ilegalitatea abtinerii comisiei de a initia o
procedura pentru constaarea incalcari obligatiilor statelor membre in virtutea puterii
discretionare de care dispune Comisia, ceea ce exclude orice drept al persoanelor fizice de a
solicita acestei institutii ( adica Comisiei ) sa adopte o pozitie clara .

Cine poate formula o actiune in carenta ? ( cine sunt subiectii activi )

Raspuns : aceeasi situatie ca cea de la actiunea in anulare => au legitimare activa statele
membre si institutiile Uniuni Europene, inclusiv Curtea de Conturi si desigur, orice persoana
fizica sau juridica poate sesiza Curtea in legatura cu omisiunea unei institutii ,organ,oficiu sau
agentie a uniuni de a-i adresa un act ,altul decat o recomandare sau un aviz .
Subiectele de drept impotriva carora se poate formula o actiune in carenta (subiectii pasivi )
Raspuns : Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia, Banca Centrala
Europeana, organele, oficiile si agentiile uniuni.

Procedura in cazul actiunii in carenta

Are 2 mari etape :
- o etapa precontencioasa
- o etapa contencioasa

Etapa precontencioasa
In cazul in care subiectele precizate anterior se abtin sa hotarasca, statele membre si
celelalte institutii ale uniuni precum si persoanele fizice sau juridice conform celor discutate
le pot adresa o sesizare .
Sesizarea aceasta reprezinta practic o invitatie din partea reclamantului adresata
subiectului pasiv de a actiona (in principiul adoptari sau aprobari unui act juridic ) .
Daca institutia,organul ,oficiul sau agentia in cazua face dovada unui inceput de
conduita conform prevederilor tratatelor ,actiunea ramane fara obiect , dar trebuie sa retinem
ca abtinerea ia sfarsit nu in ziua in care institutia ia efectiv pozitie,ci la data primiri luari de
pozitie de catre autorul cereri.
In ce trebuie sa constea luarea de pozitie a institutiei?
Jurisprundenta a conturat 2 mari categori : marile adoptari de pozitie si falsele adoptari de
pozitie .
Jurisprudenta a oferit de-a lungul timpului cateva exemple de false adoptari de pozitie,
adica raspunsuri necorespunzatoare oferite la invitatia de a actiona .
IPOTEZE de raspunsuri necorespunzatoare oferite :
- Raspunsurile evazive
- Raspunsurile de amanare
- Raspunsurile provizori
- Reproducerea sau explicarea unei pozitii juridice preexistente
- Expunerea generala a unor actiuni deja intreprinse sau prevazute in domeniul avut in vedere,
fara a se preciza concret actiunile cre vor fi intreprinse
- Raspunsurile care ocolesc obiectul cereri

Institutia organul,oficiul sau agentia are la dispozitie pentru a-si preciza pozitia un
termen de 2 luni de la data primiri solicitarii, daca nu actioneaza ,institutia ,organul,oficiul sau
agentia poate fi adusa in fata CJUE intr-un alt termen de 2 luni ,in baza unei actiuni in carenta
propriu zise . (Aceasta practic este etapa contencioasa )

Etapa contencioasa ( dupa ce au expirat cele 2 luni )

Daca curtea admite actiunea ,institutia,organul,oficiul sau agentia a carui inactiune s-a dovedit
a fi neconforma prevederilor tratatelor este obligata sa adopte masurile pe care le presupune
aplicarea hotararii .

Actiunea preliminara
= posibilitatea conferita Curtii de Justitie de a se pronunta cu titlu preliminar cu privire
la o chestiune cu care se confrunta judecatorul national , atunci cand aplica dreptul U.E.
 Actiunea preliminara privind validitatea instrumentelor juridice europene ( actiunea in
validitate ) reprezinta un mijloc de control al legalitatii acestora prin care se impune
respectarea ierarhiei normelor juridice unionale .
Actiunea in validitate e un complement al actiuni in anulare .

Ce acte pot face obiectul unei actiuni preliminare ?

Raspuns : La actiunea in interpretare actele sunt : tratatele ( tratatele institutive, tratatele
modificatoare ), regulamente, directive, decizii, principiile generale de drept, acorduri
internationale la care UE e parte ( acorduri de asociere, acorduri mixte etc ), actele adoptate
de catre organele infiintate prin anumite acorduri internationale .

Actele care pot face obiectul unei actiuni in validitate :

Tratatele

Care sunt partile actiuni in interpretare ?

Raspuns : Instantele nationale

Notiunea de instanta
- 267 din Tratatul Privind Functionarea U.E
Curtea de justitie de la Luxemburg este cea care a definit in timp instanta, in sensul dreptului
Uniuni Europene. Criteriile care decurg din jurisprudenta Curtii cu privire la aceasta notiune
sunt urmatoarele :
Originea organismului , care trebuie sa fie instituit potrivit prevederilor legale si sa nu
rezulte dintr-un acord intre parti
Sa existe o legatura puternica cu autoritatea statala
Sa fie un organism permanent ( adica sa nu fie ocazional )
Competenta organismului consta in rezolvarea unui litigiu printr-o decizie ,ce are
caracter jurisdictional .
Organismul respectiv sa aplice regulile de drept
Caracterul obligatoriu al jurisdictiei
Independenta organismului

Dreptul si obligatia instantelor nationale de a formula intrebari preliminare

Sub aspect strict juridic, art 267 TFUE, contine atat un drept , cat si o obligatie pentru
instantele nationale cu privire la formularea intrebarilor preliminare . Orice instanta nationala,
indiferent de grad, poate trimite o cerere pentru pronuntarea unei hotarari preliminare atunci
cand apreciaza ca raspunsul curtii la intrebarile formulate ii este necesar pentru a reusi sa
solutioneze litigiul cu care a fost sesizat .
Acelasi articol contine si o obligatie in sarcina instantelor ale caror decizii nu sunt
supuse vreunei cai de atac in dreptul intern .
Instantele nationale sunt cele care apreciaza oportunitatea unei intrebari preliminare.

Exceptiile de la obligatia instantelor de a formula intrebari preliminare :

Exista o hotarare interioara a curtii de la Luxemburg
Intrebarea nu este relevanta pentru rezolvarea litigiului
Raspunsul poate fi dedus dintr-o hotarare anterioara a curtii
Hotararea Curtii de la Luxemburg in cazul actiunii in interpretare
In cadrul acestei proceduri , curtea pronunta fie o hotarare ,fie o ordonanta
motivata.
Ordonanta motivata este pronuntata atunci cand intrebarea formulata este identica cu o
intrebare asupra careia Curtea s-a pronuntat deja sau cand raspunsul la o astfel de
intrebare poate fi in mod clar dedus din jurisprudenta , ori intrebarea formulata are un
raspuns ce nu lasa loc niciunei indoieli rezonabile .
Indiferent insa daca raspunsul Curtii dobandeste forma unei hotarari sau a unei ordonante
motivate , aceasta trebuie sa fie fara opinii contrare , acestea fiind interzise prin regulamentul
de procedura .
Hotararea curtii are efect erga omnes cu privire numai,insa la interpretarea dreptului
Uniuni Europene . Hotararea priveste numai la interpretarea drepului UE .
Hotararea priveste numai partile interesate,motiv pentru care aceasta are autoritate de de lucru
judecat relativa .

Procedura de infringement actiunea infrigement

= actiunea pentru constatarea neindepliniri obligatiilor asumate de catre statele membre
In temeiul art 258 TFUE , in cazul in care comisia considera ca un stat a incalcat oricare
dintre obligatiile care ii revin, in temeiul tratatelor, poate trage la raspundere statul respectiv .
Exista 3 situatii care determina declansarea procedurii de infrigement :
Omiterea notificari actelor normative nationale care transpun si implementeaza
directivele
Neconformarea legislatiei nationale la cerintele normelor uniuni europene
Aplicarea necorespunzatoare a actelor juridice ale Uniunii Europene

Modalitatile prin care Comisia Europeana poate declansa procedura de infrigement :

Sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii
Plangerea inaintata comisiei de catre orice persoana fizica sau juridica ,cu privire la
nerespectarea de catre un stat a dreptului Uniunii Europene
Propriile investigatii ale comisiei ,si aici intra : rapoartele transmise periodic de catre
statele membre , intrebarile parlamentare , petitiile formulate catre Parlamentul
European .

Etapele procedurii de infrigement :

Scrisoare de notificare formala => in cazul in care comisia considera ca un stat nu si-a
indeplinit o obligatie asumata, ii aduce acestuia la cunostinta presupusa incalcare a
legislatiei Uniuni .
Raspunsul statului
In cazul in care comisia nu este multumita de raspunsul transmis , aceasta adopta si
transmite statului un aviz motivat
Avizul motivat precizeaza actiunile sau inactiunile de care statul se face vinovat si contine de
asemenea un termen in care statul trebuie sa isi indrepte conduita .
Raspunsul statului in aceasta etapa statul nu poate invoca in apararea sa forta majora
si cazul fortuit , de asemenea nu poate invoca faptul ca o norma a uniunii europene
contravine normelor constitutionale .
Ultima etapa este SESIZAREA CURTII DE JUSTITIE in cazul in care Comisia nu
este multumita de raspunsul statului . Sesizarea curtii are ca scop obtinerea de catre
comisie a unei hotarari prin care instanta sa constate faptul ca statul membru in cauza
 nu si-a indeplinit obligatia asumata . In baza acestei hotarari comisia urmeaza sa aplice
sanctiuni statului.

Rugaminte expresa LA EXAMEN sa se vina cu stiinta de carte .

7 subiecte din materia pe care a predat-o la curs
1 pct din oficiu , 2 pct seminar
5 subiecte din 7 se promoveaza .
Subiectele sunt formulate exact cum a incercat sa ne transmita la curs.
Poate fi subiect instanta TFUE.