Reprezentarea convenional a persoanelor fizice

(1) n faa primei instane, precum i n apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de
ctre avocat sau alt mandatar. Dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui
avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepiilor procesuale i asupra
fondului dect prin avocat, att n etapa cercetrii procesului, ct i n etapa
dezbaterilor.
(2) n cazul n care mandatarul persoanei fizice este so sau o rud pn la gradul al
doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii n faa oricrei instane, fr s fie asistat de
avocat, dac este liceniat n drept.
(3) La redactarea cererii i a motivelor de recurs, precum i n exercitarea i susinerea
recursului, persoanele fizice vor fi asistate i, dup caz, reprezentate, sub sanciunea
nulitii, numai de ctre un avocat, n condiiile legii, cu excepia cazurilor prevzute la
art. 13 alin. (2).
(4) n cazul contestaiei n anulare i al revizuirii, dispoziiile prezentului articol se
aplic n mod corespunztor.
Reprezentare convenional a persoanei fizice prin mandatar neavocat, varietate
a reprezentrii convenionale care se distinge prin aceea c persoana fizic care este
parte ntr-un proces este reprezentat de un mandatar care nu are calitatea de avocat. n
cererea de chemare n judecat fcut prin mandatar trebuie s se menioneze numele i
calitatea reprezentantului. Justificarea calitii de reprezentant se face prin procur,
care se altur cererii, n original sau n copie legalizat. Procura poate fi dat numai
unei persoane cu capacitate de exerciiu. Potrivit legii, dac mandatul este dat unei alte
persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat;de la
aceast regul sunt exceptai: a) doctorii n drept sau liceniaii n drept, cnd ei sunt
mandatari n pricinile soului sau rudelor pn la al patrulea grad inclusiv; b)
mandatarul care reprezint pe so sau o rud pn la al patrulea grad inclusiv, dar
numai la judectorii; c) mandatarii a cror putere de reprezentare izvorte din lege sau
dintr-o dispoziie judectoreasc
Mandatarul neavocat poate redacta cererea de chemare n judecat, poate
propune i dezbate n contradictoriu mijloace de prob, poate formula cereri n cursul
procesului, poate depune nscrisuri la dosar, dar nu are dreptul s formuleze concluzii
asupra excepiilor procesuale sau asupra fondului cauzei [art. 83 alin. (1) NCPC]; pe de
alt parte, mandatarul neavocat nu poate nici s invoce, nici s susin o excepie de
neconstituionalitate, aceasta nefiind o excepie procesual, ci, mai degrab, o aprare
pe care i-o face partea care o invoc.
Prin excepie, n cazul n care mandatarul persoanei fizice este so sau o rud
pn la gradul al doilea inclusiv i este liceniat n drept, acesta poate pune concluzii n
faa oricrei instane, fr s fie asistat de avocat [art. 83 alin. (2) NCPC]; din
prevederea legal rezult c mandatarul neavocat care ndeplinete aceste cerine poate
pune concluzii chiar i n faa naltei Curi de Casaie i Justiie, pe orice aspect litigios,
inclusiv excepii procesuale, ct i pe fondul cauzei, n prim instan, n apel i chiar i
n recurs, prin excepie de la prevederile art. 83 alin. (3) NCPC

1
Judectoriile judec:

1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este evaluabil sau, dup caz,
neevaluabil n bani:

a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel i de familie, n afar de

cazurile n care prin lege se prevede n mod expres altfel;

b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit legii;

c) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau
spaii aflate n proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind
raporturile juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau
persoane juridice, dup caz;

d) cererile de evacuare;

e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor i

plantaiilor, dreptul de trecere, precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului
de proprietate prevzute de lege, stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc;

f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n grniuire;

g) cererile posesorii;

h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile n bani, indiferent

de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege n
competena altor instane;

i) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare;

j) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei inclusiv,

indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti;

3. cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate

jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

Tribunalele judec:
1. n prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege n competena altor
instane;

2
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de
judectorii n prim instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.
Curile de apel judec:
1. n prim instan, cererile n materie de contencios administrativ i fiscal, potrivit
legii speciale;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale
n prim instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.
Curile de apel judec, n prim instan, cererile n materie de contencios administrativ
i fiscal, potrivit legii speciale.
Este vorba despre litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de
autoritile publice centrale, precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii,
datorii vamale, precum i accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei, care se
soluioneaz n fond de seciile de contencios administrativ i fiscal ale curilor de apel,
dac prin lege organic special nu se prevede altfel [art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea
nr. 554/2004].
Astfel, acest text de lege instituie dou criterii alternative, dar care se aplic n dou
situaii diferite: criteriul valoric n ceea ce privete litigiile referitoare la taxe i impozite,
contribuii, datorii vamale, precum i accesorii ale acestora; criteriul organului emitent
n ceea ce privete restul litigiilor privind actele administrative. Astfel, pentru litigiile
privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice locale sau
judeene, precum i pentru cele referitoare la taxe i impozite, contribuii, datorii
vamale i accesorii ale acestora, de pn la 1.000.000 lei, instana de fond competent
material este tribunalul; pentru cauzele avnd ca obiect acte administrative emise sau
ncheiate de autoritile publice centrale, precum i cele referitoare la taxe i impozite,
contribuii, datorii vamale i accesorii ale acestora, de peste 1.000.000 lei, instana de
fond competent material este curtea de apel.
Cauza ce va avea ca obiect contestarea unei decizii de impunere, prin care s-au stabilit n
sarcina societii reclamante obligaii fiscale n suma mai mic de 1.000.000 lei, chiar
dac emitentul actului administrativ-fiscal prin care au fost stabilite obligaiile deduse
judecii este o autoritate central, va fi de competena material a tribunalului, iar nu a
curii de apel.
De asemenea, potrivit art. 10 alin. (11) din aceeai lege, toate cererile privind actele
administrative emise de autoritile publice centrale care au ca obiect sume
reprezentnd finanarea nerambursabil din partea Uniunii Europene, indiferent de
valoare, se soluioneaz n fond de seciile de contencios administrativ i fiscal ale
curilor de apel.
Curtea de apel mai judec, n prim instan, aciunea n anularea hotrrii arbitrale
(art. 610 NCPC); cererea de strmutare ntemeiat pe motiv de bnuial legitim, dac
instana de la care se cere strmutarea este o judectorie sau un tribunal din
circumscripia acesteia [art. 142 alin. (1) NCPC].

3
Hotrrea pe care o pronun curtea de apel n prim instan poate s fie atacat
numai cu recurs, nu i cu apel, avnd n vedere c nalta Curte de Casaie i Justiie, ca
instan ierarhic superioar curii de apel, nu are competena de a judeca n apel,
potrivit art. 97 pct. 1 NCPC.
96. Ca instane de apel, curile de apel judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor
pronunate de tribunale n prim instan (art. 96 pct. 2 NCPC). Curtea de apel devine
astfel instan de drept comun pentru soluionarea apelurilor declarate mpotriva
hotrrilor pronunate de tribunal n prim instan, cu excepia celor care sunt
susceptibile de a fi atacate numai cu recurs sau sunt date fr drept de apel.
n anumite materii, prin norme speciale se prevede n mod expres competena curilor
de a judeca n apel, spre exemplu: apelurile declarate mpotriva ncheierilor date de
preedintele tribunalului sau curii de apel n procedura necontencioas judiciar,
conform art. 537 alin. (3) NCPC; apelurile mpotriva hotrrilor pronunate de
judectorul-sindic n temeiul art. 11 din Legea nr. 85/2006, potrivit art. 8 din acelai act
normativ.
97. Ca instane de recurs, curile de apel judec recursurile n cazurile anume prevzute
de lege, potrivit art. 96 pct. 3 NCPC. Astfel, curile de apel pot soluiona recursuri
mpotriva hotrrilor date n apel de tribunale, a celor date de tribunale n prim
instan i n alte cereri date prin lege n competena lor, care, potrivit legii, sunt supuse
numai recursului, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege.
98. De asemenea, curtea de apel va judeca orice alte cereri date prin lege n competena
lor, potrivit art. 96 pct. 3 NCPC. Exemplificativ, amintim: contestaia mpotriva deciziei
de returnare a strinilor de pe teritoriul Romniei
Competena naltei Curi de Casaie i Justiie
(1) nalta Curte de Casaie i Justiie judec n prim instan infraciunile de nalt
trdare, infraciunile svrite de senatori, deputai i membri din Romnia n
Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judectorii Curii Constituionale, de
membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judectorii naltei Curi de Casaie i
Justiie i de procurorii de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.
(2) nalta Curte de Casaie i Justiie judec apelurile mpotriva hotrrilor penale
pronunate n prim instan de curile de apel, de curile militare de apel i de Secia
penal a naltei Curi de Casaie i Justiie.
(3) nalta Curte de Casaie i Justiie judec recursurile n casaie mpotriva hotrrilor
penale definitive, precum i recursurile n interesul legii.
(4) nalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz conflictele de competen n cazurile
n care este instana superioar comun instanelor aflate n conflict, cazurile n care
cursul justiiei este ntrerupt, cererile de strmutare n cazurile prevzute de lege,
precum i contestaiile formulate mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel n
cazurile prevzute de lege.
Cazul mai multor capete principale de cerere
(1) Cnd reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete principale de cerere
ntemeiate pe fapte ori cauze diferite, competena se stabilete n raport cu valoarea sau,
dup caz, cu natura ori obiectul fiecrei pretenii n parte. Dac unul dintre capetele de

4
cerere este de competena altei instane, instana sesizat va dispune disjungerea i i
va declina n mod corespunztor competena.
(2) n cazul n care mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe un titlu comun
ori avnd aceeai cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate n strns legtur, au fost
deduse judecii printr-o unic cerere de chemare n judecat, instana competent s le
soluioneze se determin inndu-se seama de acea pretenie care atrage competena
unei instane de grad mai nalt.
Termenele
(1)Termenele se neleg pe zile libere, neintrnd n socoteal nici ziua cnd a nceput,
nici ziua cnd s-a sfrit termenul.
(2)Termenele statornicite pe ore ncep s curg de la miezul nopii zilei urmtoare.
(3)Termenele statornicite pe ani, luni sau sptmni se sfresc n ziua anului, lunii sau
sptmnii corespunztoare zilei de plecare.
(4)Termenul care, ncepnd la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfrete ntr-o lun care nu are
o asemenea zi, se va socoti mplinit n ziua cea din urm a lunii.
(5)Termenul care se sfrete ntr-o zi de srbtoare legal, sau cnd serviciul este
suspendat, se va prelungi pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare.

Constatarea existenei sau inexistenei unui drept

Cel care are interes poate s cear constatarea existenei sau inexistenei unui drept.
Cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice alt cale
prevzut de lege.

aciunea n constatare, este acea aciune n justiie prin care reclamantul solicit
instanei doar s constate existena unui drept subiectiv al su fa de prt ori, dup
caz, inexistena unui drept subiectiv al prtului mpotriva sa.

Att jurisprudena, ct i doctrina corespunztoare reglementrii anterioare au adoptat

soluia imprescriptibilitii aciunii n constatare, ar-tndu-se c aceast soluie
decurge din imprescriptibilitatea aa-numitului drept la aciune n sens procesual, ct i
din mprejurarea c dreptul subiectiv exist sau nu exist ca atare, iar, ntruct partea
nu are la ndemn calea unei aciuni n realizare, trebuie s i se recunoasc
posibilitatea de a obine constatarea existenei sau inexistenei dreptului subiectiv civil
oricnd are interes.

Noul cod civil prevede n mod expres, n art. 2502 alin. (2) pct. 2, imprescriptibilitatea
aciunii n constatarea existenei sau inexistenei unui drept.

Aciune n constatare, n confirmare sau n recunoaterea dreptului

5
aciunea n constatare, este acea aciune n justiie prin care reclamantul solicit
instanei doar s constate existena unui drept subiectiv al su fa de prt ori, dup
caz, inexistena unui drept subiectiv al prtului mpotriva sa.

Att jurisprudena, ct i doctrina corespunztoare reglementrii anterioare au adoptat

soluia imprescriptibilitii aciunii n constatare, ar-tndu-se c aceast soluie
decurge din imprescriptibilitatea aa-numitului drept la aciune n sens procesual, ct i
din mprejurarea c dreptul subiectiv exist sau nu exist ca atare, iar, ntruct partea
nu are la ndemn calea unei aciuni n realizare, trebuie s i se recunoasc
posibilitatea de a obine constatarea existenei sau inexistenei dreptului subiectiv civil
oricnd are interes.
n doctrin au fost identificate urmtoarele trsturi caracteristice ale cererii n
constatare:

1) imprescriptibilitatea. Art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC prevede c sunt imprescriptibile
drepturile privitoare la aciunea n constatarea existenei sau inexistenei unui drept;

2) caracterul subsidiar fat de aciunea n realizare. Instana de judecat sesizat cu

soluionarea unei cereri n constatare ntr-o situaie n care partea putea formula aciune
n realizare va invoca i va admite, n acest caz, din oficiu, excepia caracterului
subsidiar al cererii n constatare n raport de cererea n realizare, respingnd, n
consecin, cererea ca inadmisibil;

3) lipsa caracterului executoriu. Hotrrile judectoreti pronunate n cererile n

constatare de drepturi nu constituie titluri executorii i nu pot fi puse n executare silit
dect pentru celelalte dispoziii care nu privesc soluia efectiv pe cererea n constatare
(de exemplu, pentru cheltuielile de judecat).

4) obiectul cererii n constatare vizeaz un drept, care trebuie s fie concret, iar nu o
situaie de fapt;

5) aciunea n constatare are un caracter contencios, astfel c hotrrile judectoreti

pronunate n aceast materie se bucur de autoritatea lucrului judecat, efectul principal
al acestor hotrri fiind unul declarativ.

Competenta teritoriala

Pentru a putea nvesti instana de judecat cu o cerere de chemare n judecat, este

necesar determinarea competenei materiale i teritoriale. Mai nti se stabilete
competena material, iar ulterior cea teritorial. Determinarea competenei teritoriale

6
este necesar pentru a stabili care instan de judecat trebuie sesizat, deoarece
competena este limitat numai la o anumit circumscripie teritorial.

Din analiza NCPC se poate observa c exist 3 tipuri de competen teritorial, i

anume:
competena teritorial de drept comun;
competena teritorial alternativ (facultativ);
competena teritorial exclusiv (excepional).

Competena teritorial de drept comun. Potrivit att NCPC, ct i Vechiului Cod

Civil de la 1865, cererea de chemare n judecat se introduce la instana domiciliului sau
sediului prtului, aceasta fiind regula, cu excepia cazului n care legea nu prevede
altfel. n cazul n care domiciliul sau sediul prtului nu sunt cunoscute de ctre
reclamant, atunci cererea poate fi introdus la instana n a crei circumscripie se afl
reedina sau reprezentana acestuia, iar dac nici acestea nu sunt cunoscute, cererea va
fi introdus la instana domiciliului, sediului, reedinei sau reprezentanei prtului.
Aadar, legea prevede faptul c de vreme ce reclamantul este cel care declaneaz
procesul civil, acesta trebuie s se deplaseze la instana n circumscripia creia
domiciliaz prtul, iar nu invers

Dac prtul este o entitate fr personalitate juridic, reclamantul se poate adresa

instanei competente pentru persoana creia, potrivit nelegerii dintre membri, i s-a
ncredinat conducerea sau administrarea acesteia. n cazul n care o asemenea
persoan nu exist, cererea va putea fi introdus la instana competent pentru oricare
dintre membrii entitii respective.

Competena teritorial alternativ. Ceea ce trebuie menionat este faptul c nu

ntotdeauna reclamantul trebuie s se adreseze instanei de la domiciulul sau sediul
prtului. n cazurile prevzute de lege, pot fi deopotriv competente mai multe
instane, de exemplu:
cererea de chemare n judecat a mai multor pri poate fi introdus la instana
competent pentru oricare dintre acetia; n cazul n care printre pri sunt i obligai
accesoriu, cererea se introduce la instana competent pentru oricare dintre debitorii
principali;
n materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana
n circumscripia creia se afl domiciliul sau sediul asiguratului, bunurile asigurate,
locul unde s-a produs riscul asigurat;
art. 109 din NCPC prevede faptul c n cazul n care persoana juridic are
dezmembrminte, atunci cererea poate fi introdus i la instana locului unde ea are
respectivul dezmembrmnt fr personalitate juridic, pentru obligaiile ce urmeaz a
fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentantul
dezmembrmntului ori din fapte svrite de acesta;
n ipoteza n care prt este o persoana juridic de drept public (stat, autoritate i
instituie central sau local), cererea poate fi adresat instanei de la domiciliul sau
sediul reclamantului ori la instana de la sediul prtului. Se observ aadar o derogare
de la regula conform creia, cererea de chemare n judecat este adresat instanei de la
domiciliul/sediul prtului. Astfel, n cazul n care reclamantul nelege s cheme n

7
 judecat o persoan juridic de drept public, acesta are opiunea de a alege ntre
instana n circumscripia creia domiciliaz i instana de la sediul prtului. n
aceast situaie, din analiza celor dou coduri de procedur civil, se poate observa
faptul c n noul cod s-a renunat la prevederea conform creia n cazul n care mai
multe judectorii din circumscripia aceluiai tribunal sunt deopotriv competente,
cererile n care figureaz persoane juridice de drept public se introduc la judectoria din
localitatea de reedin a judeului, iar n Capital, la Judectoria Sectorului 4.

Conform art. 113 din NCPC, n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt
competente urmtoarele instane:

1. instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea filiaiei;

2. instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n cererile
referitoare la obligaia de ntreinere, inclusiv cele privind alocaiile de stat pentru
copii;
3. instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a
obligaiei, n cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea
unui contract;
4. Instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorasc dintr-un raport
de locaiune a imobilului;
5. Instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie tabular, n
justificare tabular sau n rectificare tabular;
6. Instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintr-un
contract de transport;
7. Instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc dintr-o
cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. Instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect executarea,
constatarea nulitii absolute, anularea, rezoluiunea, rezilierea sau denunarea
unilateral a contractului ncheiat cu un profesionist sau n cererile avnd ca obiect
repararea pagubelor produse consumatorilor;
9. Instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs
prejudiciul, pentru cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea fapt.

Astfel, n cazul competenei teritoriale alternative, reclamantul are alegerea ntre mai
multe instane deopotriv competente, ns odat fcut aceast alegere, el nu mai
poate reveni.

Competena teritorial exclusiv. Dac ne regsim n cazul acestei competene,

atunci cererea de chemare n judecat trebuie introdus numai la o anumit instan,
expres prevazut de lege. Astfel, prile nu mai au posibilitatea s convin sub acest
aspect.

8
 Conform art. 117 alin. 1 din NCPC, cererile privitoare la drepturi reale imobiliare se
introduc numai la instana n a crei circumscripie este situat imobilul.

Alin 2 al art. 117 NCPC prevede: cnd imobilul este situat n circumscripiile mai multor
instane, cererea se va face la instana domiciliului sau reedinei prtului, dac
aceasta se afl n vreuna dintre aceste circumscripii, iar n caz contrar, la oricare dintre
instanele n circumscripiile crora se afl imobilul. Observm c n acest caz este
instituit o competen teritorial alternativ, devenind astfel aplicabile dispoziiile art.
116 NCPC conform crora reclamantul are alegerea intre mai multe instane deopotriv
competente.

Dispoziiile celor 2 alineate mai sus-menionate se aplic, prin asemnare, i n cazul

aciunilor posesorii, aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la ngrdirile dreptului
de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor de mpreal judiciar a unui imobil,
cnd indiviziunea nu rezult din succesiune. Aceast prevedere este expres prevzut n
NCPC.

n materie de motenire, pn la ieirea din indiviziune, sunt de competena exclusiv a

instanei celui din urm domiciliu al defunctului:

1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare;

2. cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele privitoare la
preteniile pe care mostenitorii le-ar avea unul mpotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia dintre
motenitori sau mpotriva executorului testamentar.

Cererile privitoare la imobile

(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instana n a

crei circumscripie este situat imobilul.

(2) Cnd imobilul este situat n circumscripiile mai multor instane, cererea se va face
la instana domiciliului sau reedinei prtului, dac aceasta se afl n vreuna dintre
aceste circumscripii, iar n caz contrar, la oricare dintre instanele n circumscripiile
crora se afl imobilul.

(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic, prin asemnare, i n cazul aciunilor posesorii,
aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la ngrdirile dreptului de proprietate
imobiliar, precum i n cazul celor de mpreal judiciar a unui imobil, cnd
indiviziunea nu rezult din succesiune.

Cererile privitoare la motenire

9
(1) n materie de motenire, pn la ieirea din indiviziune, sunt de competena
exclusiv a instanei celui din urm domiciliu al defunctului:

1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor testamentare;

2. cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele privitoare la

preteniile pe care motenitorii le-ar avea unul mpotriva altuia;

3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia dintre

motenitori sau mpotriva executorului testamentar.

(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moteniri deschise
succesiv sunt de competena exclusiv a instanei ultimului domiciliu al oricruia dintre
defunci.

prorogare de competen, - posibilitatea recunoscut instanelor judectoreti de a-

i extinde competena pentru a judeca i alte litigii pe care, n mod obinuit, n cadrul
competenei lor normale, nu le-ar fi putut judeca. Prorogarea de competen impune
respectarea urmtoarelor reguli i condiii: a) poate avea loc numai n cadrul aceluiai
sistem de organe; b) implic respectarea regulilor competenei imperative, n sensul c
poate avea loc numai dac nu se ncalc competena teritorial de excepie a organelor
de acelai grad sau competena de atribuie a organelor de acelai grad sau competena
de atribuie a organelor mai mici sau mai mari n grad; c) pricina asupra creia urmeaz
s se extind competena, dac este cazul, trebuie s se gseasc n aceeai faz
procesual cu aceea creia i este alturat. Dup sursa care o determin, prorogarea de
competen poate fi: a) legal: cnd o instan judectoreasc i extinde sau i
prelungete competena, n temeiul unei dispoziii exprese a legii, pe seama competenei
generale a unei alte instane (de ex.: n cazul coparticiprii procesuale, dac prii au
domicilii diferite, instana domiciliului unuia dintre ei devine competent s judece
ntreaga cauz); b) judiciar: cnd este stabilit printr-o hotrre judectoreasc, de
regul, a unei instane superioare pe seama unei instane inferioare (de ex.: cazul
strmutrii, sau al casrii cu trimitere la o alt instan dect aceea care trebuie s
judece sau care a judecat fondul); c) convenional: cnd prile, expres sau tacit, se
neleg ca pricina dintre ele s fie judecat n fond de ctre o alt instan necompetent
dup lege s o rezolve (de ex.: n cazul n care prtul, dei cunoate favoarea ce i se face,
consimte expres ca pricina s fie judecat de instana sesizat, alta dect acea a
domiciliului su). In cazul aciunilor care necesit a fi judecate mpreun, ntrunirea lor
prin efectul prorogrii de competen se va face dup caz: a) n faa instanei penale,
cnd aciunea civil i se altur celei penale; b) n faa instanei competente s judece
cererea principal; cnd acestea i se altur i unele cereri accesorii; c) n faa instanei
mai nti sesizate, n cazul aciunilor conexe.

10
- relungirea sau extinderea competenei unei instane i asupra unor cereri pe care
n mod obinuit, n cadrul competenei sale normale, nu le-ar putea rezolva. P.c.
poate avea loc numai cu respectarea normelor de competen general, sens n
care o instan judectoreasc nu-i prorog competena pentru a soluiona o
cerere care reclam competena unui organ din afara sistemului judiciar. Dup
sursa care o determin, p.c. poate fi: a) legal: cnd o instan, sesizat n mod
normal cu o cerere de competena sa, este autorizat printr-o dispoziie expres a
legii s rezolve, totodat, i o alt cerere, care nu intr n cadrul competenei sale
normale (de exemplu, cererile accesorii i incidentale sunt n cderea instanei
competente s judece cererea principal); b) judiciar: cnd este stabilit printr-o
hotrre judectoreasc, de regul, a unei instane superioare pe seama unei
instane inferioare (de exemplu, cazul strmutrii sau al casrii cu trimitere la o
alt instan dect aceea care trebuia s judece sau care a judecat fondul); c)
convenional: cnd prile, expres sau tacit, se neleg ca pricina dintre ele s fie
judecat n fond de ctre o alt instan necompetent dup lege s o rezolve (de
exemplu, n cazul n care prtul, dei cunoate favoarea ce i se face, consimte
expres ca pricina s fie judecat de instana sesizat, alta dect aceea a
domiciliului su); p. convenional nu poate opera cu nclcarea normelor de
ordine public privitoare la competen [v. i competen material; competen
teritorial].
Conexitatea reprezinta o institutie procesuala menita sa asigure o buna
administrare a justitiei, si implica existenta unor litigii diferite ce pot fi reunite.

Pot fi conexate mai multe procese in care sunt aceleasi parti (nu insemana
neaparat aceleasi persoane ) sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect
sau cauza au intre ele o stransa legatura.

Exceptia conexitatii se invoca de parti sau din oficiu cel mai tarziu la primul
termen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate, care, prin incheiere, se va
pronunta asupra exceptiei. Incheierea va putea fi atacata doar odata cu fondul.

Daca reclamantul si paratul (deci impreuna, nu doar unul dintre ei) nu cer
trimiterea dosarului la o alta instanta, el va fi trimis instantei mai intai sesizate.
Totusi, daca una dintre cereri e de competenta exclusiva a unei instante,
conexarea se va face la acea instanta. Prin urmare, partile ar putea solicita ca
dosarul sa mearga la o alta instanta doar in cazul competentei teritoriale
alternative.
exemplu de conexare:
-o actiune pentru executarea unei prestatii stabilite prin contract si o actiune prin
care se cere de cealalta parte rezilierea acelui contract.
Conexarea nu se poate dispune cu incalcarea competentei materiale, generale ori
teritoriale exclusive.

11
Din moment ce si partile o pot invoca, inseamna ca se poate solicita conexarea
doar in cazul pricinilor aflate la instante diferite datorita competentei teritoriale
alternative, caci doar acolo o parte ar putea da o pricina in competenta unei alte
instante, o competenta absoluta nu poate fi determinata de parti.

Actiunile conexate isi pastreaza individualitatea, deci ele nu se contopesc intr-un

singur proces ci raman distincte, doar ca judecata se va face de aceeasi instanta
pentru a evita pronuntarea unor solutii contradictorii.

litispenden, situaie procesual n care dou sau mai multe instane de fond,
deopotriv competente, sunt sesizate cu aceeai cauz civil. L. reprezint o
situaie anormal n opera de nfptuire a justiiei, ntruct ea poate conduce la
pronunarea unor hotrri contradictorii n una i aceeai cauz civil. Situaia de
l. poate fi nlturat pe cale de excepie; ea poate fi invocat de oricare dintre
pri, de procuror sau de instan din oficiu. Excepia de l. poate fi invocat doar
dac ambele procese se afl n faa instanelor de fond; dac o cauz se afl n faa
instanei de fond, iar cealalt n recurs, nu se poate invoca excepia de l.; ntr-o
asemenea situaie se va invoca excepia puterii lucrului judecat, n faa instanei
de fond, procesul urmnd s fie suspendat pn la soluionarea definitiv a cauzei
n recurs. L. anticipeaz asupra autoritii lucrului judecat; de aceea, ea
presupune ntrunirea cumulativ a triplei identiti de pri, obiect i cauz.
Excepia de I. trebuie s fie invocat n faa ultimei instane sesizate, ntruct
competena (teritorial alternativ) se fixeaz n mod definitiv odat cu sesizarea
primului organ de jurisdicie (instan de judecat); dac excepia de l. este
admis, ea va avea ca efect trimiterea dosarului spre soluionare la instana mai
nti sesizat. L. funcioneaz i n ipoteza n care una i aceeai instan a fost
sesizat n mod succesiv cu o pretenie civil; ntr-o asemenea mprejurare
conexarea se va face la dosarul cererii mai vechi. Respingerea excepiei de l.
genereaz un conflict pozitiv de competen
litispenden - proces aflat n acelai timp n faa a dou instane de acelai grad,
ambele competente, proces ce duce la desesizarea uneia dintre instane n
favoarea celeilalte.
Situaia de litispenden poate fi nlturat pe cale de excepie; ea poate fi
invocat de oricare dintre pri, de procuror sau de instan din oficiu. Excepia
de litispenden poate fi invocat doar dac ambele procese se afl n faa
instanelor de fond. Ea presupune ntrunirea cumulativ a triplei identiti: de
pri, obiect i cauz.

Art. 147

Delegarea instanei

Cnd, din cauza unor mprejurri excepionale, instana competent este

mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, nalta Curte de Casaie i

12
Justiie, la cererea prii interesate, va desemna o alt instan de acelai grad
care s judece procesul.

abinere, obligaie a judectorului de a se retrage de la judecarea unei cauze

civile, n prezena unor motive strict determinate de lege. Abinerea se bazeaz pe
aceleai motive ca i recuzarea. Abinerea poate fi solicitat de judector nainte
ca prile s formuleze vreo cerere de recuzare; dac recuzarea s-a solicitat totui
mai nainte, judectorul poate declara c se abine. Abinerea are aceeai
procedur de realizare ca i recuzarea. Asupra cererii de abinerea instana se
pronun printr-o ncheiere care nu este susceptibil de nicio cale de atac.
abinerea este acel incident procedural n care un judector care tie c se afl
ntr-unul dintre cazurile prevzute de lege declar c se retrage de la judecarea
unei anumite pricini. Potrivit art. 25 CPC, judectorul care tie c exist un motiv
de recuzare n privina sa este dator s ntiineze pe eful lui i s se abin de la
judecarea pricinii. Art. 43 alin. (2) NCPC preia aceste dispoziii i prevede
obligaia de abinere a judectorului care tie c exist un motiv de
incompatibilitate n privina sa, motiv prevzut de art. 41 sau art. 42 NCPC.
comisie rogatorie, procedur utilizat pentru administrarea unor dovezi de o alt
instan dect aceea care judec fondul litigiului. Procedura c.r. constituie o
excepie de la principiul nemijlocirii, reglementat de codul de procedur civil
pentru administrarea probei cu martori i a expertizei; ea poate fi utilizat ns i
pentru administrarea altor dovezi. Efectuarea c.r. se justific doar n acele situaii
n care proba nu poate fi administrat la sediul instanei sesizate cu cererea
principal (de exemplu, martorul se afl n imposibilitate de a se deplasa i
locuiete ntr-o localitate ndeprtat fa de aceea n care se afl sediul
instanei). Administrarea unei probe prin c.r. se dispune de ctre instana
sesizat cu cererea de chemare n judecat; aceasta poate delega o instan de
acelai grad; dac n localitatea respectiv nu se afl o asemenea instan,
delegarea va putea fi dat i unei instane de grad inferior. Proba poate fi
administrat prin c.r. chiar i fr citarea prilor, dac ele sunt de acord cu
aceasta si dac natura dovezii o permite. Instana delegat este obligat s
ndeplineasc sarcina ce i-a fost ncredinat; ea nu va putea depi limitele
delegaiei primite, fiind obligat s administreze doar proba precizat de organul
care a dispus delegarea. Procedura c.r. poate fi utilizat i n raporturile dintre
organele judiciare aparinnd unor state diferite (c.r. internaional);
posibilitatea efecturii c.r. internaionale rezult din conveniile sau tratatele
ncheiate de state i din principiul reciprocitii. Instanele romne pot refuza
efectuarea c.r. dac aceasta ar contraveni principiilor fundamentale ale legislaiei
noastre. C.r. internaional se realizeaz cu respectarea procedurii prevzute de
legea locului unde se efectueaz.
Art. 480
Soluiile pe care le pronun instana de apel
(1) Instana de apel poate pstra hotrrea atacat, situaie n care, dup caz, va
respinge, va anula apelul ori va constata perimarea lui.

13
(2) n caz de admitere a apelului, instana poate anula ori, dup caz, schimba n
tot sau n parte hotrrea apelat.
(3) n cazul n care se constat c, n mod greit, prima instan a soluionat
procesul fr a intra n judecata fondului ori judecata s-a fcut n lipsa prii care
nu a fost legal citat, instana de apel va anula hotrrea atacat i va judeca
procesul, evocnd fondul. Cu toate acestea, instana de apel va anula hotrrea
atacat i va trimite cauza spre rejudecare primei instane sau altei instane egale
n grad cu aceasta din aceeai circumscripie, n cazul n care prile au solicitat n
mod expres luarea acestei msuri prin cererea de apel ori prin ntmpinare;
trimiterea spre rejudecare poate fi dispus o singur dat n cursul procesului.
Dezlegarea dat problemelor de drept de ctre instana de apel, precum i
necesitatea administrrii unor probe sunt obligatorii pentru judectorii fondului.
(4) Dac instana de apel stabilete c prima instan a fost necompetent, iar
necompetena a fost invocat n condiiile legii, va anula hotrrea atacat i va
trimite cauza spre judecare instanei competente sau altui organ cu activitate
jurisdicional competent ori, dup caz, va respinge cererea ca inadmisibil.
(5) n cazul n care instana de apel constat c ea are competena s judece n
prim instan, va anula hotrrea atacat i va judeca n fond, pronunnd o
hotrre susceptibil, dup caz, de apel sau recurs.
(6) Cnd se constat c exist un alt motiv de nulitate dect cel prevzut la alin.
(5), iar prima instan a judecat n fond, instana de apel, anulnd n tot sau n
parte procedura urmat n faa primei instane i hotrrea atacat, va reine
procesul spre judecare, pronunnd o hotrre susceptibil de recurs, dac este
cazul.
Recursul
Art. 497
Soluiile pe care le poate pronuna nalta Curte de Casaie i Justiie
nalta Curte de Casaie i Justiie, n caz de casare, trimite cauza spre o nou
judecat instanei de apel care a pronunat hotrrea casat ori, atunci cnd este
cazul i sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 480 alin. (3), primei instane,
a crei hotrre este, de asemenea, casat. Atunci cnd interesele bunei
administrri a justiiei o cer, cauza va putea fi trimis oricrei alte instane de
acelai grad, cu excepia cazului casrii pentru lips de competen, cnd cauza va
fi trimis instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional
competent potrivit legii. n cazul n care casarea s-a fcut pentru c instana a
depit atribuiile puterii judectoreti sau cnd s-a nclcat autoritatea de lucru
judecat, cererea se respinge ca inadmisibil
Cererea de strmutare
(1) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim sau de siguran public se
poate cere n orice faz a procesului.
(2) Strmutarea pentru motiv de bnuial legitim poate fi cerut de ctre partea
interesat, iar cea ntemeiat pe motiv de siguran public, numai de ctre
procurorul general de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.

14
strmutarea procesului, incident procedural ce determin trecerea unei cauze, n
situaiile strict precizate de lege, de la instana competent la o instan de acelai grad,
situat ntr-o alt localitate. Prin s.p. se urmrete garantarea imparialitii
judectorilor i nlturarea oricrei ingerine sau influene asupra activitii de
nfptuire a justiiei. S.p. poate fi solicitat doar n prezena unuia dintre motivele
expres prevzute de lege: rudenie sau afinitate, bnuial legitim i siguran public.
Cererea de strmutare bazat pe motive de rudenie sau afinitate poate fi fcut de
oricare dintre pri, nainte de nceperea dezbaterilor; ea se soluioneaz de ctre
instana ierarhic superioar. S.p. pentru motive de bnuial legitim i siguran public
poate fi solicitat n orice faz a litigiului; cererea se depune la nalta Curte de Casaie i
Justiie; cererea de strmutare bazat pe motive de bnuial legitim poate fi promovat
de oricare dintre pri i de procuror; dac cererea se ntemeiaz pe motive de siguran
public, strmutarea poate fi cerut doar de procurorul de la Parchetul de pe lng
nalta Curte de Casaie i Justiie. n toate cazurile, cererea de strmutare se
soluioneaz n camera de consiliu, cu citarea prilor. Preedintele instanei
competente poate dispune, chiar fr citarea prilor, suspendarea cauzei; msura va fi
comunicat instanei sesizate cu litigiul, pentru ca aceasta s nu mai ndeplineasc
niciun act de procedur pn la soluionarea cererii de strmutare. Asupra cererii de
strmutare instana competent se pronun printr-o hotrre de admitere sau de
respingere; hotrrea pronunat nu este supus niciunei ci de atac i se d fr
motivare; n ipoteza admiterii cererii de strmutare, cauza se va trimite spre soluionare
unei instane de acelai grad; prin hotrre se va arta i msura n care actele
ndeplinite de instana competent urmeaz s fie meninute sau, dimpotriv, trebuie
refcute; n ipoteza respingerii cererii de s.p. cauza se va soluiona de ctre instana
competent [v. i bnuial legitim; rudenie i afinitate; siguran public]

Art. 413
Suspendarea facultativ
(1) Instana poate suspenda judecata:
1. cnd dezlegarea cauzei depinde, n tot sau n parte, de existena ori inexistena unui
drept care face obiectul unei alte judeci;
2. cnd s-a nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o nrurire
hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz s se dea, dac legea nu prevede altfel;
3. n alte cazuri prevzute de lege.
(2) Suspendarea va dura pn cnd hotrrea pronunat n cauza care a provocat
suspendarea a devenit definitiv.
(3) Cu toate acestea, instana poate reveni motivat asupra suspendrii, dac se constat
c partea care a cerut-o nu are un comportament diligent n cadrul procesului care a
determinat suspendarea, tergiversnd soluionarea acestuia, ori dac urmrirea penal
care a determinat suspendarea dureaz mai mult de un an de la data la care a intervenit
suspendarea, fr a se dispune o soluie n acea cauz.

15
Art. 242

Suspendarea judecii cauzei

(1) Cnd constat c desfurarea normal a procesului este mpiedicat din

vina reclamantului, prin nendeplinirea obligaiilor stabilite n cursul
judecii, potrivit legii, judectorul poate suspenda judecata, artnd n
ncheiere care anume obligaii nu au fost respectate. Dispoziiile art. 189 sunt
aplicabile.

(2) La cererea prii, judecata va fi reluat dac obligaiile la care se refer

alin. (1) au fost ndeplinite i, potrivit legii, aceasta poate continua.

Cererea de stramutare se formuleaza in scris,nefiind suficient sa fie formulata verbal.

De asemena cererea de stramutare trb sa cuprinda elementele prevazute la art 148 alin 1
din cod in legatura cu orice cerere in justitie.
In al treilea rand trb sa fie insotita de mijloacele de proba adecvate acestei proceduri.
Termenul de forumlare : => stramutarea poate fi ceruta oricand,in orice faza a
proicesului,indiferent de motiv.
Cine poate cere stramutarea ? => pt motiv de banuiala legitima stramutarea poae fi
ceruta de partea interesata ; pt motiv de siguranta publica,stramutarea poate fi ceruta
numai de procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ .
Instanta competenta sa judece cererea de stramutare este diferita in functie de motivul
stramutarii,astfel :
- Pe motiv de banuiala legitima ,cererea e de competenta curtii de apel ,daca
instanta de la care se cere stramutarea este o judecatorie sau un tribunal din
circumscriptia acesteia ;
daca stramutarea se cere de la curtea de apel ,competenta de solutionare revine ICCJ ;
- Pentru motiv de siguranta publica,cererea de stramutare este de competenta
ICCJ ;

Instanta la care se depune cererea de stramutare : => este instanta competenta sa o

solutioneze ,aceasta din urma,va instiinta de indata despre depunerea cererii ,instanta
de la care se cere stramutarea .La primirea cereri de stramutare ,instanta competenta sa
o solutioneze va putea sa solicite dosarul cauzei .

16
Suspendarea judecatii procesului
La solicitarea celui interesat,completul de judecata poate dispune suspendarea judecarii
procesului cu plata unei cautiuni in cuantum de 1000 lei,pt motive
temeinice,suspendarea poate fi dispusa fara citarea partilor ,chiar inaintea primului
termen de judecata .
Asadar,competenta de a dispune suspendarea revine completului de judecata pe rolul
caruia se afla cererea de stramutare.
Daca cererea de suspendare este admisa ,aceasta masura va fi comunicata de urgenta
instantei de la care s-a cerut stramutarea .
Asupra suspendarii ,instanta se pronunta prin incheiere ,care nu se motiveaza si nu este
supusa nici unei cai de atac. => Se ridica intrebarea daca ,instanta investita cu judecarea
procesului a carui stramutare se cere poate dispune suspendarea cauzei in aplicarea
prevederilor art 413 alin 1 pct 1 din CPC ,pana la solutionarea cereri de stramutare.
Raspunsul este negativ,intrucat norma inscrisa in art 143 alin 1 din CPC ,este una
speciala ,astfel incat suspendarea poate sa fie dispusa numai in conditiile acestui din
urma text.

Procedura de judecata a cererii de stramutare

Cererea de stramutare se judeca de urgenta in camera de consiliu cu citarea partilor.
Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si este definitiva .
In privinta felului hotararii,instanta va pronunta o incheiere iar nu o sentinta sau o
decizie, intrucat instanta solutioneza un incident procedural aparut pe parcursul
procesului .
Hotararea asupra stramutarii fiind definitiva, inseamna ca nu poate sa fie atacata nici cu
apel si nici cu recurs, fiind insa succeptibila de contestatie in anulare pentru motivul
prevazut la art 503 alin 1 .
In privinta revizuirii de principiu, aceasta nu este admisibila dat fiind faptul ca
revizuirea presupune ca si conditie de admisibilitate sa aiba ca obiect o hotarare
pronuntata asupra fondului, sau care evoca fondul. Cu toate acestea, revizuirea ar putea
fi admisibila pentru motivul prevazut la art 509 pct 8 ,in cazul existentei unor incheieri
definitive potrivnice.
Instanta de la care s-a cerut stramutarea va fi incunostintata de indata despre admiterea
sau respingerea cereri de stramutare .

Efectele admiterii stramutarii :

- In caz de admitere a cererii de stramutare,Curtea de Apel va trimite procesul spre
judecata unei alte instante din circumscriptia sa.

17
- Procesul poate sa fie trimis numai unei instante de acelasi grad, pentru ca partile
sa nu fie private de un grad de jurisdictie
- ICCJ va stramuta judecarea cauzei la una dintre instantele judecatoresti de
acelasi grad, aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel, invecinate cu Curtea
de Apel in a carei circumscriptie se afla instanta de la care se cere stramutarea .
- Daca instanta investita prin stramutare este o instanta de control judiciar, iar
aceasta din urma, apreciaza ca se impune anularea hotararii, casarea acesteia cu
trimitere spre rejudecare, nu va trimite cauza la o instanta din raza celei de la care s-a
dispus stramutarea,pentru ca astfel s-ar inlatura efectele hotararii de stramutare, ci
trimiterea se va face, la o instanta din raza sa teritoriala.

Prorogarea conventionala de competenta (prelungirea sau extinderea competenei unei instane i

asupra unor cereri pe care n mod obinuit, n cadrul competenei sale normale, nu le-ar putea
rezolva)

Aceasta intervine in temeiul acordului de vointa al partilor, lucru posibil in procesele

privitoare la bunuri si la drepturi de care partile pot sa dispuna,in afara de cazul in care
aceasta competenta este exclusiva
Cu toate acestea, in litigiile din materia drepturilor protectiei consumatorului precum si
in alte cazuri prevazute de lege, partile pot conveni alegerea instantei competente numai
dupa nasterea dreptului la despagubire .
Acordul de vointa al partilor poate sa imbrace forma scrisa, in sensul unei clauze
atributive de competenta inserata unui contract, sau al unei conventii separate, ori poate
sa fie exprimat si verbal, dar numai in fata instantei de judecata.

Conditiile pentru a opera prorogarea conventionala:

a) Partile sa aiba capacitate deplina de exercitiu ,
b) consimtamantul partilor sa fie liber si neviciat
c) conventia partilor sa fie expresa,neputand fi dedusa prin tacerea partilor
d) in conventie trb sa se determine instanta aleasa
e) instanta aleasa sa nu fie absoluta necompetenta
Efectele prorogarii conventionale:
- daca partile au incheiat o conventie atributiva de competenta, iar reclamantul
investeste instanta prevazuta de lege, nesocotind intelegerea partilor , paratul va putea
sa invoce exceptia de necompetenta prin intampinare sau daca intampinarea nu e
obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate
- daca alegerea este facuta in favoarea reclamantului ,acesta poate opta intre
instanta domiciliului real al paratului si instanta aleasa prin conventie ,daca alegerea e
facuta in favoarea paratului,aceasta este obligatorie pt reclamant

18
- conventia atributiva de competenta nu este una cu caracter intuitiu personae
,astfel ca,ea nu inceteaza prin moartea partilor ci isi va produce efectele si fata de
mostenitori

Judecata in prima instanta

In desfasurarea sa, procesul civil parcurge doua mari faze: judecata si executarea
silita[1].

Judecata cunoaste doua etape: judecata in prima instanta (in fond) si judecata in caile
de atac. Caile de atac nu se utilizeaza totdeauna de catre parti, iar judecata in prima
instanta este reglementata de norme care se aplica - in general - si la judecata in caile de
atac, astfel incat studiul regulilor judecatii in fond este de natura sa ofere o imagine
asupra judecatii inclusiv in caile de atac.

Orice judecata in prima instanta incepe cu o etapa scrisa, o etapa in care partile isi
precizeaza in scris pozitia, pretentiile, apararile, probele, stabilindu-se in acest fel cadrul
judecatii.

Procesul civil este declansat prin introducerea cererii de chemare injudecata[2].

Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, potrivit dispozitiilor art.112

C.pr.civ.:

- numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice,

denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz,

numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere II registrul

persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in
strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se face toate
comunicarile privinc procesul;

- numele si calitatea celui care 111d36b reprezinta partea in proces, iaJ in cazul
reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediu] profesional;

19
- obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este
cu putinta;

Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in

lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand imobilul este inscris in cartea
funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;

- aratare a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

- aratare a dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. - semnatura.

O anumita discutie o necesita obiectul cererii. Prin obiect al cererii de chemare in

judecata se intelege pretentia concreta a reclamantului: obtinerea unui pensii
alimentare, restituirea unei sume de bani, anularea unui act, etc. Aceasta pretentie
trebuie sa fie licita (sa nu contravina legii), posibila (realizabila) si determinata sau
determinabila (nu o chestiune de principiu).

In functie de obiectul cererii se stabilesc competenta instantei[3], admisibilitatea probei

cu martori si a recunoasterii, taxa de timbru, celeritatea procedurii (unele cereri trebuie
judecate de urgenta, altele cu precadere) si limitele investirii instantei.

Cererea care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau

semnatura este nula, asa cum prevede articolul 133 C.pr.civ. Daca, totusi, reclamantul
semneaza cererea pana la prima zi de infatisare, nulitatea este acoperita. Desi legea nu
prevede expres, lipsa indicati ei domiciliului poate constitui motiv de

nulitate a cererii de chemare in judecata daca instanta nu poate cita partea din aceasta
cauza[4].

Pentru a i se putea da curs, cererea de chemare in judecata trebuie sa fie timbrata.

Modul de plata si cuantumul taxelor de timbru este reglementat prin Legea nr.146/1997
si prin Normele metodologice pentru aplicarea acestei legi aprobate prin Ordinul
ministrului justitiei nr. 2214 din 5 decembrie 1997.

taxele de timbru se percep nu numai pentru introducerea cererilor de chemare in

judecata, ci si pentru promovarea cererilor reconventionale si a cererilor de participare a
tertelor persoane la procesul civil, pentru promovarea cailor de atac ordin are sau
extraordinare.

20
Unele cereri sunt scutite de taxe de timbru, iar Ministerul Finantelor poate acorda
scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata acestor taxe.

Neindeplinirea obligatiei de plata a taxelor judiciare de timbru atrage dupa sine

sanctiunea anularii cererii de chemare in judecata. Exceptia netimbrarii actiunii
primeaza in raport cu toate celelalte exceptii de procedura.

Pe langa taxele de timbru, cererile adresate instantelor trebuie sa fie timbrate si cu

timbrul judiciar prevazut de Ordonanta Guvernului nr. 32/1995 aprobata si modificata
prin Legea nr. 106/1995.

Cererea de chemare in judecata se depune la instanta insotita de inscrisurile pe care

reclamantul isi intemeiaza pretentiile, insotita de un numar de exemplare in copie egal
cu numarul paratilor si se comunica paratului odata cu citatia.

Cel mai important efect al cererii de chemare in judecata este investirea instantei cu
solutionarea litigiului la care se refera. Alte efecte ale acestei cereri sunt punerea in
intarziere a paratului si intreruperea prescriptiei dreptului la actiune.

Intampinarea

Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare
in judecata, urmarind sa se apere fata de pretentiile rec1amantului.

Potrivit art.115 c.pr.civ. intampinarea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

a) exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de pretentiile

rec1amantului;

b) raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata;

c) dovezile cu care paratul se apara impotriva fiecarui capat din cererea de

chemare in judecata;

21
 d) semnatura.

Intampinarea trebuie depusa de parat (intr-un numar suficient de exemplare

pentru a fi comunicate si rec1amantilor) cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat
pentru cererea de chemare in judecata si este obligatorie, sub sanctiune a decaderii
paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, altele decat cele de
ordine publica. Sanctiunea decaderii este relativ rar aplicata in practica, aparenta
severitate a legiuitorului fiind atenuata de posibilitatea acordata paratului ce nu este
reprezentat sau asistat de avocat de a arata oral - la prima zi de infatisare ori la un
termen special acordat de instanta - exceptiile, dovezile, mijloacele sale de aparare si de
a depune intampinare.

Cererea reconventiona/a

Cererea reconventionala este actul de procedura prin intermediul caruia paratul

urmareste valorificarea unui drept propriu fata de rec1amant si aflat in legatura cu
pretentiile rec1amantului. Valorificarea pretentiilor paratului pe aceasta cale ofera mai
multe

avantaje semnificative: judecatorii pot cunoaste in toata complexitatea lor raporturile

juridice dintre parti, se evita pronuntarea a doua hotarari ce nu se pot concilia,
executarea silita se realizeaza mai facil. In acelasi timp, formularea unor cereri
reconventionale determina, uneori, prelungirea duratei procesului, dar durata acestui a
este oricum mai mica decat duratele insumate ale celor doua procese.

Conditia esentiala pentru primirea si judecarea cererii paratului ca si cerere

reconventionala este ca obiectul sau sa aiba legatura cu obiectul cererii reclamantului.
De pilda:

- daca cererea de chemare in judecata are ca obiect obligarea paratului sa execute un

contract, cererea reconventionala poate avea ca obiect anularea sau rezolutiunea
contractului;

- daca cererea de chemare in judecata are ca obiect revendicarea unui imobil, cererea
reconventionala poate avea ca obiect despagubirile solicitate de paratul posesor de
buna-credinta pentru imbunatatirile aduse imobilului.

22
Cererea reconventionala trebuie sa cuprinda mentiunile unei cereri de chemare in
judecata si poate fi primita de judecator ca atare doar daca a fost depusa cel mai tarziu la
prima zi de infatisare si daca solutionarea, ei este data in competenta materiala si
functionala a instantei investite cu cererea de chemare in judecata.

In situatia in care cererea reconventionala nu a fost depusa in termenul anterior

precizat, judecatorul va dispune judecarea sa separata, ca si in cazul in care obiectul sau
nu are legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata. Daca cererea reconventionala
este data de lege in competenta absoluta a altei instante, judecatorul isi va declina
competenta in favoarea aceluia.

Uneori cele. doua cereri nu se pot judeca impreuna. Atunci cand cererea principala este
in stare. de judecata, cererea reconventionala se va disjunge si se va judeca separat.

Masurile asiguratorii

Deoarece, pana la sesizarea instantei cu cererea de chemare in judecata si apoi pana la

solutionarea litigiului printr-o hotarare susceptibila de executare silita, trece - de regula
- un interval de timp relativ mare a fost necesar ca legiuitorul sa prevada unele masuri in

scopul prevenirii disparitiei sau degradarii bunului ce face obiectul litigiului si pentru
impiedicarea diminuarii activului patrimoniului debitorului. Au fost reglementate astfel
sechestrul asigurator, sechestrul judiciar si poprirea asiguratorie (Cartea VI, cap.IV,
C.pr.civ.).

Sechestrul asigurator reprezinta o masura, destinata sa indisponibilizeze bunurile

mobile sau imobile ale paratului, pana la terminarea procesului,. in scopul de a garanta
reclamantului posibilitatea realizarii unei creante ce constituie obiectul actiuni.

Cererea de sechestru asigurator se judeca de catre instanta investita cu judecarea

fondului litigiului (se aplica regula accesorium sequitur principali) si pentru admiterea
sa este necesar sa fie indeplinite trei conditii:

23
- creanta sa fie constatata printr-un act scris, in caz contrar creditorul fiind obligat sa
depuna o cautiune reprezentand jumatate din valoarea reclamata;

- creanta sa fie exigibila (sunt si exceptii de la indeplinirea acestei conditii - act. 591
al. 3 C.pr.civ.);

- creditorul sa faca dovada sesizarii instantei cu fondul litigiului.

Cererea de sechestru asigurator se judeca de urgenta in camera de consiliu si fara citarea

partilor, incheierea prin care se solutioneaza fiind executorie.

Sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunului care formeaza obiectul litigiului,

acesta fiind incredintat spre pastrare si administrare, pe toata durata judecatii unei
persoane numita custode[5].

Pentru a fi admisa cererea pentru incuviintarea sechestrului judiciar trebuie sa se

indeplineasca trei conditii:

- sa existe un proces cu privire la proprietatea, posesia, folosinta unui bun;

- instanta sa gaseasca necesara masura sechestrului pentru conservarea dreptului

litigios;

- reclamantul sa depuna o cautiune.

Cererea va fi judecata de instanta investita cu fondul litigiului. Sechestrul judiciar se

poate solicita chiar fafa a exista proces in cazurile limitativ prevazute de art. 599 al. 1
c.pr.civ.[6].

Judecarea cererii de sechestru judiciar are loc in sedinta publica, cu citarea partilor, iar
efectele hotararii vor dainui pana la sIarsitul procesului. Persoana careia i se
incredinteaza bunul are drepturi si obligatii similare cu cele ale unui depozitar.

Poprirea asiguratorie are drept scop indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de

valoare sau a altor bunuri mobile incorporale datorate - debitorului de o terta. persoana.
Procedura de instituire a popririi asiguratorii, executarea hotararii data in acest sens de

24
instanta sunt similare sechestrului asigurator. Ceea ce difera este, pe de o parte, natura
bunurilor, iar pe de alta parte persoana in posesia careia se afla acestea.

Etapa dezbaterilor

Sedinta dejudecata

Judecata cauzelor civile se face de regula Intr-o sedinta publica. Anterior intrarii in sala
de sedinta personalul instantei desfasoara o serie de activitati premergatoare precum:
intocmirea listei cauzelor, atasarea la fiecare dosar a citatiilor si a actelor depuse de parti
sau solicitate de judecator, etc.

In ziua judecatii grefierul intra in sala cu o jumatate de ora inainte de intrarea

completului pentru ca cei interesati sa poata consulta dosarele. Dupa intrarea
completului de judecata in sala,

presedintele acestui a declara deschisa sedinta de judecata si dispum strigarea cauzelor

in ordinea prevazuta de art. 125 al. 2 si 3 C.pr.civ.

In cursul sedintei se discuta exceptiile de procedura si de fond se propun si apoi se

administreaza probele, iar in final se da cuvantu1 partilor sau reprezentantilor lor
pentru a-si sustine pretentiile,. Daca nu este posibil ca in aceeasi sedinta de judecata sa
se administreze probele si sa se dezbata pricina, instanta va amana judecata la un nou
termen pentru care va cita partile in vederea indeplinirii actelor cele considera necesare.
Cu privire la toate acestea se. intocmeste o incheiere.

Completul de judecata este alcatuit, de regula, la judecata in prima instanta, dintr-un

singur judecator, la judecata in apel din doi judecatori, iar la judecata in recurs din trei
judecatori. In cazul in care completul este alcatuit din doi sau trei judecatori el este
condus de presedintele instantei, de vicepresedintele acesteia, de un sef de sectie sau -
daca nici unul dintre acestia nu participa la judecata - de catre judecatorul desemnat de
presedintele instantei.

25
Alaturi si in afara de atributiile si sarcinile ce revin completului de judecata, presedintele
acestuia este cel ce asigura pastrarea odinii si a linistii in sala de sedinta, respectarea
masurilor pe care le dispune pentru buna desfasurare a sedintei.

Procedura prealabil

(1) Sesizarea instanei se poate face numai dup ndeplinirea unei proceduri
prealabile, dac legea prevede n mod expres aceasta. Dovada ndeplinirii
procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare n judecat.

(2) Nendeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocat dect de ctre

prt prin ntmpinare, sub sanciunea decderii.

(3) La sesizarea instanei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va

depune o ncheiere emis de notarul public cu privire la verificarea evidenelor
succesorale prevzute de Codul civil. n acest caz, nendeplinirea procedurii
prealabile va fi invocat de ctre instan, din oficiu, sau de ctre prt.

Cuprinsul cererii de chemare n judecat

Cererea de chemare n judecat va cuprinde:

a) numele i prenumele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoane

juridice, denumirea i sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde i codul
numeric personal sau, dup caz, codul unic de nregistrare ori codul de
identificare fiscal, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de
nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar ale reclamantului,
precum i ale prtului, dac prile posed ori li s-au atribuit aceste elemente
de identificare potrivit legii, n msura n care acestea sunt cunoscute de
reclamant. Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dac
reclamantul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia
unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul;

b) numele, prenumele i calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n

cazul reprezentrii prin avocat, numele, prenumele acestuia i sediul
profesional. Dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile n mod
corespunztor. Dovada calitii de reprezentant, n forma prevzut la art. 151,
se va altura cererii;

26
c) obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cnd
acesta este evaluabil n bani, precum i modul de calcul prin care s-a ajuns la
determinarea acestei valori, cu indicarea nscrisurilor corespunztoare. Pentru
imobile, se aplic n mod corespunztor dispoziiile art. 104. Pentru
identificarea imobilelor se vor arta localitatea i judeul, strada i numrul,
iar n lips, vecintile, etajul i apartamentul, precum i, cnd imobilul este
nscris n cartea funciar, numrul de carte funciar i numrul cadastral sau
topografic, dup caz. La cererea de chemare n judecat se va anexa extrasul
de carte funciar, cu artarea titularului nscris n cartea funciar, eliberat de
biroul de cadastru i publicitate imobiliar n raza cruia este situat imobilul,
iar n cazul n care imobilul nu este nscris n cartea funciar, se va anexa un
certificat emis de acelai birou, care atest acest fapt;

d) artarea motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz cererea;

e) artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere. Cnd dovada

se face prin nscrisuri, se vor aplica, n mod corespunztor, dispoziiile art.
150. Cnd reclamantul dorete s i dovedeasc cererea sau vreunul dintre
capetele acesteia prin interogatoriul prtului, va cere nfiarea n persoan
a acestuia, dac prtul este o persoan fizic. n cazurile n care legea prevede
c prtul va rspunde n scris la interogatoriu, acesta va fi ataat cererii de
chemare n judecat. Cnd se va cere dovada cu martori, se vor arta numele,
prenumele i adresa martorilor, dispoziiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind
aplicabile n mod corespunztor;

f) semntura.

Nulitatea cererii

(1) Cererea de chemare n judecat care nu cuprinde numele i prenumele sau,

dup caz, denumirea oricreia dintre pri, obiectul cererii, motivele de fapt
ale acesteia ori semntura prii sau a reprezentantului acesteia este nul.
Dispoziiile art. 200 sunt aplicabile.

(2) Cu toate acestea, lipsa semnturii se poate acoperi n tot cursul judecii n
faa primei instane. Dac se invoc lipsa de semntur, reclamantul care
lipsete la acel termen va trebui s semneze cererea cel mai trziu la primul
termen urmtor, fiind ntiinat n acest sens prin citaie. n cazul n care

27
reclamantul este prezent n instan, acesta va semna chiar n edina n care a
fost invocat nulitatea.

(3) Orice alt neregularitate n legtur cu semnarea cererii de chemare n

judecat va fi ndreptat de reclamant

n cazul n care cererea este supus timbrrii, dovada achitrii taxelor datorate se ataeaz cererii.
Netimbrarea sau timbrarea insuficient atrage anularea cererii de chemare n judecat, n condiiile
legii. Taxele de timbru se reglementeaza prin OUG nr. 80/2013

Despre circuitul cererii de chemare in judecata: http://portal.just.ro/83/Documents/Circuitul

%20cererii%20de%20chemare%20%C3%AEn%20judecat%C4%83.pdf

Art. 201

Fixarea primului termen de judecat

(1) Judectorul, de ndat ce constat c sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege

pentru cererea de chemare n judecat, dispune, prin rezoluie, comunicarea acesteia
ctre prt, punndu-i-se n vedere c are obligaia de a depune ntmpinare, sub
sanciunea prevzut de lege, care va fi indicat expres, n termen de 25 de zile de la
comunicarea cererii de chemare n judecat, n condiiile art. 165.

(2) ntmpinarea se comunic de ndat reclamantului, care este obligat s depun

rspuns la ntmpinare n termen de 10 zile de la comunicare. Prtul va lua
cunotin de rspunsul la ntmpinare de la dosarul cauzei.

(3) n termen de 3 zile de la data depunerii rspunsului la ntmpinare, judectorul

fixeaz prin rezoluie primul termen de judecat, care va fi de cel mult 60 de zile de la
data rezoluiei, dispunnd citarea prilor.

(4) n cazul n care prtul nu a depus ntmpinare n termenul prevzut la alin. (1)
sau, dup caz, reclamantul nu a comunicat rspuns la ntmpinare n termenul
prevzut la alin. (2), la data expirrii termenului corespunztor, judectorul fixeaz
prin rezoluie primul termen de judecat, care va fi de cel mult 60 de zile de la data
rezoluiei, dispunnd citarea prilor.

28
Art. 180: Stabilirea termenelor
(1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanta si reprezinta intervalul de timp in
care poate fi indeplinit un act de procedura sau in care este interzis sa se indeplineasca un act de
procedura.
(2) In cazurile prevazute de lege, termenul este reprezentat de data la care se indeplineste un anumit
act de procedura.
(3) In cazurile in care legea nu stabileste ea insasi termenele pentru indeplinirea unor acte de
procedura, fixarea lor se face de instanta. La fixarea termenului, aceasta va tine seama si de natura
urgenta a procesului.

Art. 181: Calculul termenelor

(1) Termenele, in afara de cazul in care legea dispune altfel, se calculeaza dupa cum urmeaza:
1. cand termenul se socoteste pe ore, acesta incepe sa curga de la ora zero a zilei urmatoare;
2. cand termenul se socoteste pe zile, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici
ziua cand acesta se implineste;
3. cand termenul se socoteste pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din
ultima saptamana ori luna sau din ultimul an. Daca ultima luna nu are zi corespunzatoare celei in
care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni.
(2) Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana in prima
zi lucratoare care urmeaza.

Art. 182: Implinirea termenului

(1) Termenul care se socoteste pe zile, saptamani, luni sau ani se implineste la ora 24,00 a ultimei
zile in care se poate indeplini actul de procedura.
(2) Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie depus la instanta sau intr-un alt loc,
termenul se va implini la ora la care activitatea inceteaza in acel loc in mod legal, Dispozitiile art. 183
fiind aplicabile.

Art. 183: Actele depuse la posta, servicii specializate de curierat, unitati militare sau locuri de
detinere
(1) Actul de procedura depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la
oficiul postal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare
este socotit a fi facut in termen.
(2) Actul depus de partea interesata inauntrul termenului prevazut de lege la unitatea militara ori la
administratia locului de detinere unde se afla aceasta parte este, de asemenea, considerat ca facut in
termen.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2) , recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori
atestarea facuta, dupa caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de
unitatea militara sau de administratia locului de detinere, pe actul depus, servesc ca dovada a datei
depunerii actului de catre partea interesata.

Art. 184: Curgerea termenului. Prelungirea acestuia

29
(1) Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu dispune
altfel.
(2) Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a primit sub semnatura
copie de pe act, precum si in cazul in care ea a cerut comunicarea actului unei alte parti.
(3) Termenul procedural nu incepe sa curga, iar daca a inceput sa curga mai inainte, se intrerupe fata
de cel lipsit de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu a fost
desemnata o persoana care, dupa caz, sa il reprezinte sau sa il asiste.
(4) Termenul procedural se intrerupe si un nou termen incepe sa curga de la data noii comunicari in
urmatoarele cazuri:
1. cand a intervenit moartea uneia dintre parti; in acest caz, se face din nou o singura comunicare la
ultimul domiciliu al partii decedate, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui
mostenitor;
2. cand a intervenit moartea reprezentantului partii; in acest caz, se face din nou o singura
comunicare partii.

Art. 185: Nerespectarea termenului. Sanctiuni

(1) Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage
decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura
facut peste termen este lovit de nulitate.
(2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen, actul
facut inaintea implinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.

Art. 186: Repunerea in termen

(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusa in termen numai daca dovedeste ca
intarzierea se datoreaza unor motive temeinic justificate.
(2) In acest scop, partea va indeplini actul de procedura in cel mult 15 zile de la incetarea
impiedicarii, cerand totodata repunerea sa in termen. In cazul exercitarii cailor de atac, aceasta
durata este aceeasi cu cea prevazuta pentru exercitarea caii de atac.
(3) Cererea de repunere in termen va fi rezolvata de instanta competenta sa solutioneze cererea
privitoare la dreptul neexercitat in termen.

n accepiunea sa procesual, noiunea de termen evoc intervalul de timp nuntrul cruia trebuie
ndeplinite anumite acte de procedur sau, dimpotriv, este oprit ndeplinirea altor acte de
procedur.

Termenele procedurale sunt clasificate n doctrin dup mai multe criterii, dintre care reinem:

a) potrivit cu sursa lor sau cu modul n care sunt stabilite, termenele sunt:

legale

judectoreti

30
 convenionale

Termenele legale sunt cele stabilite de lege.

Termenele judectoreti sunt cele stabilite de instan n cursul judecrii pricinii.

Termenele convenionale sunt cele fixate de pri, dac legea le permite, fr s fie necesar
ncuviinarea instanei.

b) n funcie de caracterul lor sau potrivit cu scopul lor, termenele sunt:

imperative (peremptorii)

prohibitive (dilatorii)

Termenele imperative sunt acelea nuntrul crora trebuie ndeplinit un anumit act de procedur,
precum termenul de exercitare a unei ci de atac.

Termenele prohibitive sunt acelea nuntrul crora legea interzice s se efectueze actul de procedur.

c) n funcie de sanciunea care intervine ca urmare a nerespectrii lor sau potrivit cu efectul pe care-
l produc, termenele procedurale pot fi grupate n:

termene absolute

termene relative

Termenele absolute sunt acelea, a cror nerespectare afecteaz eficacitatea sau validitatea actelor de
procedur, intervenind decderea, perimarea, prescripia dreptului de a solicita i obine executarea
silit sau, dup caz, nulitatea.

Termenele relative sunt acelea care, n caz de nerespectare, nu afecteaz valabilitatea actelor de
procedur i, deci, nu atrag decderea, perimarea, dar pot justifica, eventual, alte sanciuni, de ordin
disciplinar sau pecuniar.

d) dup durata lor sau potrivit cu unitatea de msurare a timpului, termenele procedurale pot fi
stabilite pe ore, zile, sptmni, luni i ani (art.101 C.proc.civ.).

31
Calculul termenelor procedurale

Prin art.101 C.proc.civ., legiuitorul stabilete modul de calcul al termenelor procedurale pe ore, zile,
sptmni, luni i ani.

Potrivit alineatului 2 al art.101 C.proc.civ., termenele statornicite pe ore ncep s curg de la miezul
nopii zilei urmtoare. Termenul de 24 de ore se calculeaz la fel, aa c el nu trebuie confundat cu
termenul de o zi.

Termenele statornicite pe zile se calculeaz pe zile libere, neintrnd n calcul nici ziua cnd a nceput
s curg, nici ziua cnd s-au mplinit (art.101 alin.1 C.proc.civ.).

Termenele statornicite pe ani, luni sau sptmni se sfresc n ziua anului, lunii sau sptmnii
corespunztoare zilei de plecare (art.101 alin.3 C.proc.civ.). Termenul care, ncepnd la 29, 30 sau 31
ale lunii, se sfrete ntr-o lun care nu are o asemenea zi, se va socoti mplinit n ziua cea din urm
a lunii (art.101 alin.4 C.proc.civ.).

Termenul care se sfrete ntr-o zi de srbtoare legal, sau cnd serviciul este suspendat, se va
prelungi pn la sfritul primei zile de lucru urmtoare (art.101 alin.5 C.proc.civ.), indiferent de
modul n care este stabilit.

Durata termenelor de procedur

Orice termen de procedur are un punct de plecare i un punct de mplinire, ntre care se situeaz
durata termenului.

* Punctul de plecare, adic momentul de la care ncepe s curg termenul este cel al comunicrii
actelor de procedur, dac legea nu dispune altfel (art.102 alin.1 C.proc.civ.).

* Punctul de mplinire este cel n care efectele termenului de procedur se realizeaz, ceea ce
nseamn c actul de procedur, n vederea cruia a fost acordat termenul, nu mai poate fi efectuat
(n cazul termenelor imperative) sau, dimpotriv, se nate dreptul de a ndeplini un anumit act de
procedur (n cazul termenelor prohibitive).

Prin urmare, actul fcut ntre punctul de plecare i punctul de mplinire este un act fcut n termen,
n cazul termenelor imperative. Dac actul nu a fost fcut n termenul stabilit, sanciunea este
decderea din dreptul de a-l mai face. n cazul termenelor prohibitive, dac actul este fcut nainte de
mplinirea termenului, el este un act prematur. Deci, dac actul nu trebuia fcut n termenul stabilit
totui, a fost efectuat, sanciunea este nulitatea.

Decaderea

32
- sanciune procedural constnd n pierderea dreptului cu privire la folosirea unei ci de atac sau la
ndeplinirea oricrui alt act de procedur, care nu a fost exercitat, respectiv nu a fost ndeplinit n
termenul legal. Aceast sanciune este susceptibil de aplicare n cazul neexercitrii oricrei ci de
atac, precum i al nendeplinirii oricrui alt act de procedur n termenul legal, afar numai dac
legea dispune altfel sau dac partea dovedete c a fost mpiedicat printr-o mprejurare mai presus
de voina ei. In acest din urm caz, actul de procedur se va ndeplini n termen de 15 zile de la
ncetarea mpiedicrii, partea urmnd s arate, n acelai termen, i motivele mpiedicrii. D. se
raporteaz n exclusivitate la termenele legale imperative (peremptorii), deoarece n privina
termenelor prohibitive (dilatorii) opereaz sanciunea nulitii actului ndeplinit mai nainte ca
termenul s fi fost mplinit. Aplicarea d. nu este condiionat de exprimarea termenului prin uniti
de timp (numr de zile) care i arat durata; aceast sanciune primete aplicare i atunci cnd legea
stabilete c un anumit act trebuie fcut ntr-o anumit ordine sau ntr-o anumit etap a procesului,
iar partea nu a respectat prevederile legale respective. D. se invoc n faa instanei, n cursul
desfurrii procesului, ca excepie procedural; criteriul n raport de care se stabilete momentul
pn cnd poate fi invocat o atare excepie, precum i partea ndreptit s o invoce este natura
normei ce a stabilit limite de timp pentru exercitarea cii de atac sau pentru ndeplinirea actelor de
procedur respective. Astfel, dac norma care instituie termenul nerespectat are caracter imperativ,
excepia poate fi invocat n orice stadiu al procesului, de ctre partea interesat, de procuror sau de
instan, din oficiu; sunt i situaii n care legea limiteaz momentul pn la care se poate invoca d.
(de exemplu, dac nu se dovedete, la prima zi de nfiare, c recursul a fost depus peste termen
sau dac aceast dovad nu reiese din dosar, el se va socoti fcut n termen); dac, dimpotriv,
norma inciden are caracter dispozitiv, excepia trebuie invocat la primul termen de judecat ce
urmeaz momentului la care s-a cunoscut motivul decderii. n aceast ultim ipotez, ndreptirea
de a invoca excepia revine numai prii interesate, instana neputnd proceda la invocarea ei din
oficiu. Dac a intervenit o hotrre de fond, d. poate fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
Dac norma juridic are caracter de ordine privat, d. poate fi valorificat pe calea apelului sau a
recursului numai dac, n faa instanei de fond, ea a fost invocat n termen, iar instana a respins
excepia de d. sau a omis s se pronune cu privire la aceasta. Sanciunea d. opereaz de plin drept,
pronunarea ei nefiind lsat la aprecierea judectorului; instana are obligaia, i nu facultatea s o
constate. Prin efectul d. dispare complet posibilitatea exercitrii dreptului, respectiv ndeplinirii
actului procedural vizat; exercitarea cii de atac sau ndeplinirea actului procedural ulterior
mplinirii termenului legal este lipsit total de eficien juridic. In aceast situaie se vor afla i toate
actele procedurale succesive celui ndeplinit tardiv. Producnd acest efect, d. este comparabil cu
nulitatea, care i ea lipsete de eficacitate juridic actele procedurale pe care le vizeaz. Totui, d.
rmne o sanciune mai grav dect nulitatea, deoarece ea stinge nsui dreptul de a mai svri
actul respectiv, pe cnd actul anulat poate fi refcut ulterior, cu respectarea condiiilor legale,
dobndind astfel deplin valabilitate. Din acest punct de vedere, d. se apropie mai mult de
prescripia extinctiv, care i ea conduce la pierderea dreptului nevalorificat nuntrul unui interval
de timp. Nu exist ns identitate ntre prescripia extinctiv i d., ntruct aceasta din urm este o
sanciune care vizeaz prin excelen drepturile procedurale.

Art. 185

Nerespectarea termenului. Sanciuni

(1) Cnd un drept procesual trebuie exercitat ntr-un anumit termen, nerespectarea
acestuia atrage decderea din exercitarea dreptului, n afar de cazul n care legea
dispune altfel. Actul de procedur fcut peste termen este lovit de nulitate.

33
(2) n cazul n care legea oprete ndeplinirea unui act de procedur nuntrul unui
termen, actul fcut naintea mplinirii termenului poate fi anulat la cererea celui
interesat.

=> Decaderea intervine in momentul in care nu este respectat un termen solicitat de

Instanta, si astfel decade posibilitatea exercitarii dreptului. Actul de procedura facut
DUPA termen este lovit de nulitate. => Decaderea se adreseaza dreptului, spre ex. Nu
mai ai dreptul de a depune concluzii scrise, iar la nulitate, daca depui concluziile
scrise dupa expirarea termenului, respectivul act e nul. Ai inteles ceva?

Excepia Nulitii Procesuale

nulitate proprie dac sanciunea intervine pentru nerespectarea condiiilor care

privesc actul de procedur;

nulitate derivat dac sanciunea intervine ca urmare a desfiinrii unui alt act
cu care se afl n legtur

nulitate extrinsec atunci cnd au fost nclcate condiii externe ale actului de
procedur (privind capacitatea procesual, reprezentarea procesual, competena
instanei, compunerea sau constituirea instanei, publicitatea edinei de judecat
.a.); de exemplu neplata taxei de timbru

nulitate intrinsec atunci cnd au fost nclcate condiiile proprii ale actului de
procedur (ex. art. 83 alin. 3 i 4, art. 84 alin. 2 i 3, art. 196 alin.1 .a.).

Clasificarea nulitatilor :
a) Dupa caracterul normelor juridice incalcate la efectuarea actului :
- Nulitati absolute intervin in cazul incalcarii normelor publice
- Nulitati relative interes privat
b) Dupa cum exista sau nu un text de lege care sa prevada in mod expres
sanctiunea :
- Nulitati exprese/explicite(textuale) sunt cele anume prevazute de lege

34
- Nulitati virtuale( implicite/tacite ) sunt cele care decurg din faptul ca, desi
legea nu le prevede expres, la intocmirea actului de procedura nu au fost respectate
cerintele legale pt incheierea lui . Aceste nulitati rezulta fie din modul de exprimare
al legiuitorului, fie din finalitatea unor dispozitii, fie insasi din principile dreptului
procedurii civile .
Aceasta clasificare intre cele doua nulitati, prezinta importanta intrucat in cazul
nulitatilor exprese, vatamarea se presupune pana la proba contrara ( 175 alin 2 );
astfel incat partea care are interes sa invoce nulitatea, este scutita de proba
vatamarii, insa partea adversa poate face proba contrara pt a mentine actul .
In cazul nulitatilor virtuale vatamarea nu se presupune, astfel ca partea care invoca
nulitatea trebuie sa dovedeasca vatamarea, cat si faptul ca aceasta nu poate fi
inlaturata altfel decat prin anularea actului.

Nulitatea necondiionat

Nulitatea nu este condiionat de existena unei vtmri n cazul nclcrii

dispoziiilor legale referitoare la:

1. capacitatea procesual;

2. reprezentarea procesual;

3. competena instanei;

4. compunerea sau constituirea instanei;

5. publicitatea edinei de judecat;

6. alte cerine legale extrinseci actului de procedur, dac legea nu dispune altfel.

Cazuri de nulitate neconditionata: neplata taxelor judiciarede timbru,nerespectarea

termenului prohibitiv dilatoriu ,depunereacererii de apel sau recurs direct la
instanta de control judiciar .

35
36