Universitatea Politehica Bucuresti

Facultatea de Ingineria Sitemelor Biotehnice

Proiect A.D.I.A.
Conserva de ton in ulei de masline

Profesor Coordonator: Student:

Ionescu Mariana Vasile Mihai
Grupa: 747 IPA
Contents
Capitolul 1. Introducere..................................................................................................... 3
1.1.Memoriu justificativ................................................................................................. 3
1.2. Prezentare succinta a produsului..................................................................................3
1.3. Etapele elaborarii unui ambalaj...................................................................................5
Capitolul 2. Designul de produs........................................................................................... 9
2.1 Caracteristicile produsului. Proprietati igienice. Proprietati alimentare (organoleptice,
fizicochimice, dietetice, valoare nutritiva)........................................................................... 9
2.2Beneficii.............................................................................................................. 11
2.3.Tehnologia de fabricare a produsului...........................................................................11
2.4.Materii prime si ingredient....................................................................................... 13
3.1. Analiza morfologic a soluiilor de ambalare posibile i tipuri de ambalaje pentru produsul
specificat. Alegerea produsului optim............................................................................... 14
3.2. Materialele folosite la ambalaj..................................................................................16
3.2.1. Mod de ambalare, de nchidere i etanare a produsului.................................................18
3.2.2. Etichetare, transport............................................................................................. 28
3.3. Sistemul bicomponent produs ambalaj......................................................................31
3.4. Proiectarea propriu zisa a ambalajului.........................................................................33
3.4.2. Alegerea Ambalajului.......................................................................................... 34
3.4.3 Schiarea ambalajului i a designului acestuia..............................................................36
3.4.4 Alegerea culorii i amplasarea elementelor caracteristice ale ambalajului ............................36
3.5. Modul de ndeplinire a funciilor ambalajului de ctre ambalajul proiectat ...........................36
3.6. Elemente de etichetare. Proiectarea etichetei. Codul de bare..............................................38
Capitolul 4. Calitatea de prezentare a produsului n compara ie cu alte produse similare ....................40
4.1. Date principale despre producator..............................................................................40
4.2. Calitatea de prezentare a produsului...........................................................................41
4.3. Elemente de noutate............................................................................................... 42
4.4. Promovarea produsului. Fi de promovare..................................................................42
Material grafic.............................................................................................................. 43
Bibliografie.................................................................................................................. 46

2
 Capitolul 1. Introducere

1.1.Memoriu justificativ
Tonul este o grup de peti rpitori marini teleosteeni din familia Scombridae,
ordinul Perciformes, peti de valoare gustativ i comercial, O caracterstic a lor este faptul c
sunt peti buni nottori care se mic necontenit, ei ating o vitez 77 km/h. Corpul lor musculos
este fuziform, iar nottoarea codal este n form de secer. Temperatura corpului lor prin
micarea necontenit este mai ridicat cu 1 grad Celsius ca a apei n care se gsesc.

Tonul face parte din categoria petilor rpitori, foarte buni nottori, cutai pentru
valoarea nutriional i gustul bun. Un lucru interesant la ei este faptul c temperatura corpului
este cu doar 1 grad mai mare dect apa n care noat.

Petele, n general, este cutat pentru cantitatea de omega-3 pe care o furnizeaz

organismului, la fe i tonul, doar c pe lng omega -3 el se incadreaz i la specia de pete cu un
coninut ridicat de mercur, alturi de alte specii marine precum: petele pion rou, petele spad,
petele merlin albastru i rechin. Toate aceste specii de peti se recomand a fi consumate mai
rar, mai ales de ctre cei mici.

1.2. Prezentare succinta a produsului

Conserva de ton in ulei de masline

3
 Pentru o clip, adncul e de un albastru uniform, o catedral goal, n a crei bolt de
valuri de deasupra soarele e un punct fierbinte, unduitor, care trimite raze n jos ca printr-un
vitraliu. n clipa urmtoare, oceanul e plin de toni-cu-aripioar-albastr uriai, n form de
torpil: cei mai mari au peste patru metri lungime i cntresc peste o jumtate de ton.

Adevratul ton, genul Thunnus, este un pete foarte puternic, cu forme perfect
hidrodinamice, ticsit cu echipament biologic de nalt performan. Caracteristicile care-i
deosebesc de ali toni sunt mrimea considerabil, arealul extins, micrile eficiente de not,
corpurile cu snge cald, branhiile mari, termoreglarea de precizie, absorbia rapid de oxigen,
concentraia mare de hemoglobin i fiziologia ingenioas a inimii. Toate ating apogeul n cazul
tonului-de Atlantic, numit i tonul-rou, dup culoarea crnii sale.

Cele trei specii ale adevratului ton de Atlantic, de Pacific i sudic i-au mprit
ntre ele oceanele lumii i triesc n toate, mai puin n cel polar. Tonul-de-Atlantic era cunoscut
din Antichitate. Pescarii japonezi prind ton-de-Pacific de peste 5.000 de ani. Populaia haida, din
partea de nord a coastei pacifice a Americii de Nord, l pescuiete de cel puin la fel de mult
timp, dac ne lum dup oasele de ton din movilele de gunoi preistorice. Artitii Epocii de Piatr

4
au pictat toni pe pereii peterilor din Sicilia. Pescarii din Epoca Fierului fenicieni, cartaginezi,
greci, romani, marocani, turci pndeau de pe promontorii sosirea bancurilor de ton-de-Atlantic
la locurile de nmulire din Mediterana.

In Europa, este preferat tonul galben, care are un gust mai puternic si este mai colorat
decat tonul albacore, des intilnit in SUA. In plus, in America se foloseste tonul conservat in apa
si nu in ulei, ca in tarile europene.

Gama sortimentala prezentata de Rio Mare cuprinde:

1.Ton

In ulei de masline
In suc propriu

2.Somon

File de somon in ulei de masline

File de somon in suc propriu
File de somon afumat

3.Salate

Salata de ton cu amestec Mexican

Salata de ton cu porumb
Salata de ton cu fasole

4.Pate

Pate de ton
Pate de somon
Pate de ton cu branza
Pate de ton cu ketchup

1.3. Etapele elaborarii unui ambalaj

Etapa zero

Obiectivul: Determinarea conceptului produsului.

Sarcini:

Formarea ipotezelor cu privire la consum

5
 Examinarea dorinelor contiente i subcontiente ale consumatorului cu privire la
produs.
Studiul produselor concurenilor.

Surs: Rezultatele cercetrilor proprii i a cercetrilor din domeniul activitii companiei n

cauz.

Prima etap

Obiectivul: Crearea presupusei imagini a produsului.

Sarcini:

Examinarea perceptiei emoionale a produsului de ctre consumatorul potenial.

Analiza imaginii necesare a productorului, in percepia consumatorului.

Sursa: Rezultatele cercetrilor proprii i ipoteze.

Etapa a doua

Obiectivul: Stabilirea prioritilor.

Sarcini:

Alegerea conceptului de design, luarea n consideraie a tradiiilor i legturii cu designul

ambalajului anterior.

Surs: Rezultatele cercetrilor proprii i ipoteze.

Etapa a treia

Obiectivul: Determinarea posibilitilor de vizualizare.

Sarcini:

Selectarea percepiei asociative a consumatorului potenial.

Selectarea imaginilor pentru vizualizarea ateptrilor, asociaiilor i dorinelor
consumatorului.

Surs: Analiza percepiei culorilor, formelor i volumelor.

Etapa a patra

Obiectivul: Prelucrarea i analiza materialului colectat. 4

Sarcini:

6
 Examinarea culorilor i a tonalitilor, ce vor fi utilizate n elaborarea ambalajului.
Scoaterea n eviden a elementelor fundamentale, care vor asigura transmiterea
dorinelor, emoiilor consumatorului potenial.
Generalizarea mijloacelor disponibile, pe care dorim s le utilizm n elaborarea
designului de ambalaj.

Surs: Teoria clasic a contrastelor de culori, contraste i compozit.

Etapa a cincea

Obiectivul: Trasarea sarcinii tehnice.

Sarcini:

Stabilirea obiectivelor i prioritilor de proiectare.

Formularea limitelor estetice i tehnice.
Identificarea informaiilor ce vor fi plasate pe ambalaj.
Prezentarea materialelor i sarcinilor designerului.

Surs: Teoria clasic a contrastelor de culori, contraste i compozit.

Etapa a asea

Obiectivul: Evaluarea machetei ambalajului i selectarea variantei optime.

Sarcini:

Evaluarea individual a ambalajului (din punctul de vedere al consumatorului).

Evaluarea desegnului de ambalaj, de ctre personalul companiei, care a fcut comand.
Evaluarea designului vizavi de produsele concurenilor.

Surs: Metode de evaluare n condiiile slii de vnzare: iluminarea posibil, amplasarea.

Cutiile metalice pentru conserve sau pentru produse chimice pot fi confectionate din doua
parti (cutie-capac) sau din trei parti (fund-corp cutie- capac) - se folosesc in cazul cutiilor de
inaltime mare. In acest caz corpul cutiei, obtinut prin rolare si inchidere (sudare, lipire, faltuire)
longitudinala este imbinat prin faltuire cu fund asemanator cu capacul inca de la firma
constructoare.

7
 Spiralele de otel dupa livrarea de la fabricant sunt taiate in folii de aproximativ 1m 2 . Foliile
taiate sunt apoi invelite si printate daca este necesar pentru a proteja si decora suprafetele. Zonele
care vor fi sudate pe recipient sunt lasate fara a fi invelite sau printate pentru a asigura calitatea
sudurii. Invelisurile si tipurile de cerneala sunt de obicei uscate prin trecerea foliilor printr-un
cuptor termic cu temperaturi intre 150-2050C. In mod alternativ cand aceste recipiente nu sunt
create pentru contactul cu alimentele materiale senzitive la UV pot fi aplicate. Acestea sunt
uscate instantaneu prin trecerea invelisului/ cernelii pe sub o lampa UV.

Foliile sunt apoi impartite pentru fiecare recipient fiecare parte fiind rulata sub forma unui
cilindru cu ambele capete longitudinale mai mari cu 0.4 mm. Cele doua capete sunt sudate prin
lipirea lor in timpul trecerii unui impuls electric de-a lungul partii groase a metalului.

Acest lucru incalzeste si face materialul destul de flexibil pentru realizarea unei imbinari cu
ultrasunete. Daca recipientul are un invelis intern de lac este in general necesara aplicarea unui
nou strat deasupra sudurii pentru a-i asigura continuitatea pe intreaga suprafata a recipientului.

Capacele cutiilor cilindrice se bordureaza si se roleaza, in timp ce capacele cutiilor

nerotunde sunt numai bordurate sau bordurate si rolate pe zonele drepte, in timp ce in zonele de
curbura sunt numai bordurate. Cele mai utilizate sunt capacele rotunde, bordurate si
rolate.Corpul cutei prezinta zona de inchidere, o bordura simpla.

Forma constructiva a bordurilor cutiei si capacului sunt perfect determinate cu

dimensiuni care se inscriu in campuri de toleranta precise. Bordura cutiei trebuie sa fie lata de 3-
3,5 mm, iar raza de indoire sa fie de 1,2-1,5 mm, la cutiile pentru conserva. Unghiul bordurii cu
peretele cutiei trebuie sa fie de 900.

Pentru asigurarea etansietatii cutiilor de conserve, intre capacul si corpul cutiei, in

interiorul faltului, trebuie sa existe un material elastic.

In metodele actuale de fabricare a cutiilor de conserve se folosesc solutii de cauciuc, in

solventi organici sau in apa care se aplica in interiorul partii rolate a capacului si se usuca intr-o
incinta calda (20 min 1000C).

Compozitia unor asemenea solutii este urmatoarea:

8
 Solutie de cauciuc in benzina: cauciu 7,5%; benzina - 92%; fuxina 0,5%;
Solutie apoasa: cauciuc- 63%; caolina- 10%; caseina 3%; amoniac 11%; apa 13%;
colorant 0,1-0,3%.

Procesul tehnologic de obtinere a cutiilor metalice din tabla este alcatuit din doua parti care
se desfasoara in paralel: fabricarea capacelor; fabricarea corpului cutiei.

Elementele constructive ale masinilor de inchis cutii metalice, sunt comune la toate masinile,
sunt: rolele de inchidere, care fac agrafarea (faltuirea) corpului cutiei cu capacul, dupa
introducerea produsului in cutie, capul de inchis, care centreaza si preseaza capacul pe corpul
cutiei in timpul procesului de faltuire; talerul, pe care este asezata si care o sprijina in timpul
inchiderii.

Rolele de inchidere au profile standardizate in functie de tipul cutiilor si capacelor.

In faza I, capul de inchidere apasa capacul si pe corpul cutiei si il centreaza, fixandu-l

datorita faptului ca are suprafata de contact cu capacul profilata si randalinata.

Rolele din faza I se indoiesc si roleaza bordura capacului introducand-o sub bordura cutiei.
Procesul se desfasoara fie prin rotirea ansamblului cutie capac, in timp ce rola se deplaseaza
numai radial, fie numai prin rotirea si deplasarea ansamblului rolelor, in timp ce cutia si capacul
se mentin in pofitie fixa.

Faza a II-a a procesului de inchidere este faza de presare a faltului rezultat dupa faza I.

Rolele de inchidere sunt, in general, definite prin profilul lor, care este diferit de la faza I de
agrafare la faza II. Celelalte parti constructive ale unei role sunt specifice fiecarei masini de
inchis in functie de solutia adoptata de fabricant.

9
Fig.1.1. Forma constructiva si dimensiunile geometrice ale unei role de inchidere faza II

Capitolul 2. Designul de produs

2.1 Caracteristicile produsului. Proprietati igienice. Proprietati alimentare
(organoleptice, fizicochimice, dietetice, valoare nutritiva)

Tonul conservat are calitati nutritive de necontestat, recunoscut fiind ca un preparat

complet si sanatos, o adevarata sursa de energie, conform nutritionistilor. Nu este un produs gras,
contine acizi grasi nesaturati, care ajuta la mentinerea nivelului de colesterol in limite normale.
Este un produs bogat in fosfor, vitamine si proteine si reprezinta o alternativa usoara si gustoasa
a carnii. Datorita continutului sau de proteine, o portie de 100g de ton poate furniza 1/7 din
necesarulcaloric.

Tonul are unul dintre cele mai mari continuturi de fosfor si acesta este un alt foarte bun
motiv de a-l considera un aliat de baza intr-o dieta echilibrata, usoara si sanatoasa. Fosforul, ca si
calciul, favorizeaza cresterea sanatoasa a sistemului osos si a danturii si este unul dintre
mineralele vitale pentru organism. Un rol esential al fosforului este acela de a controla echilibrul
sistemuluinervos.

Nutritionistii recomanda o cantitate zilnica de 800 mg. 100g de ton in ulei de masline
asigura 20% din acest necesar. Tonul este, fara indoiala, unul dintre pestii cu cele mai inalte

10
valori nutritive. Mai mult, tonul contine si 2 vitamine importante: B12 (activa in asimilarea
grasimilor si proteinelor) si PP (sau niacina, care faciliteaza transformarea nutrientilor in
energie). 100g de ton in ulei de masline asigura cca. 50% din doza zilnica recomandata de
vitamina PP.

Tonul Rio Mare in ulei de masline este un produs sanatos si nutritiv pentru intreaga
familie. Contine putin ulei de masline pur si un varf de sare, fara conservanti sau arome
artificiale. Modul de conservare garanteaza aceeasi prospetime si aceeasi calitate pe tot
parcursul anului.

Proprietati organoleptice : aspectul continutului : masa compacta, avand la suprafata

ulei ; culoare normala, fara semne de alterare, miros si gust :placut, specific de peste, fara
condimente excesive, fara miros si gust strain, consistenta normala, continut de peste de min
65%.
Ambalare si marcare : se ambaleaza in cutii metalice a 170g cositorite si lacuite in
interior inchise ermetic si avizate conform dispozitiilor sanitare in vigoar, cu cheita. Eroare
tolerata la continutul ambalajului este de +./-5%, recipientele metalice trebuie sa fie neturtite,
nebombate si neruginite, nu se admit la interior pete de rugina.

Ingrediente Valoare nutritiva

Ton Valoare energetica 213,00 kcal
Ulei de masline Proteine 24,00 g
Sare Lipide 13,00 g
Apa Acizi grasi saturati 2,00 g
Tabel 2.1

2.2Beneficii

Tonul se remarc prin cantitatea impresionant de seleniu prezent sub form de

selenoneine care reprezint o form mai puternic de antioxidant ce protejeaz tonul de
radicalii liberi i care poate co-exista cu mercurul, scznd influena acestuia asupra
organismului. Dei studiile nu sunt finalizate, se presupune ca aceast form a seleniului ar putea
proteja organismul uman de efectele negative ale mercurului din carnea de ton. Tonul este bogat
i n complexul de vitamine B, Vitamina D, conine proteine, fosfor, potasiu, magneziu i
mult-cutatele grsimi sntoase, Omega-3 i Omega-6.

11
 Tonul este cunoscut ca un bun antiinflamator i un antioxidant foarte puternic. Consumul
de ton ajut la prevenirea bolilor cardiovasculare datorit acizilor grai, iar potasiul regleaz
tensiunea arterial. Tonul este ideal i pentru cei care vor s scad n greutate, deoarece are
puine calorii.

2.3.Tehnologia de fabricare a produsului

Receptia pestelui se face din punct de vedere calitativ si cantitativ,admitandu-se la

prelucrare numai peste proaspat(refrigerat sau congelat).Decongelarea se face in aer la 200 C
timp de 24-36 ore sau in apa la 15-20 0C timp de 1,5-4 ore sau in saramura de 3-4% la 20-
250 C timp de 1-4 ore.

Desolzirea ,decapitarea sau eviscerarea si indepartarea aripioarelor sunt operatii

care se aplica la toate speciile de peste.Desolzirea se face in maini speciale iar celelalte operatii
se executa mecanizat si manual.

Spalarea pestelui se face manual sau mecanizat si are drept scop indepartarea
mucusului,sangelui ,resturilor de viscere si a altor impuritati precum si reducerea gradului de
infectare cu microorganisme.

Bucatile de peste inclusiv fileurile,trebuie spalate rapid 2-3min,pentru a evita umflarea

tesutului muscular si pentru a limita pierderile de substante solubile.Pierderile in greutate la
spalarea acestora sunt de 1-3,2%,in functie de specie.

Portionarea pestelui -se poate face manual sau mecabic la dimensiuni care sa poata intra
in recipientul utilizat.

Sararea pestelui -se face intr-o solutie concentrata de 20% NaCl timp de 2-15 min in
functie de marimea bucatilor ,astfel incat in produsul finit continutul de NaCl sa fie de 1,5-
2,5%.Sararea se face in scopul de a da conservelor gust,pentru o deshidratare partiala si pentru a
imbunatati consistenta carnii de peste.

Aburirea se realizeaza de obicei la 95-115 0 C,timp de 5-25 minute in functie de specie si

marimea bucatilor.Aburirea excesiva duce la faramitarea bucatilor de peste.Pierderile prin
aburire sunt de 8-12 % fata de masa initiala iar pierderile in azotat reprezinta 4-5% din azotul
total.Aburirea se poate face in dulapuri cu functionare discontinua sau in instalatii de aburire cu
functionare continua.

Umplerea recipientelor se poate face manual sau mecanic(cu dozatoare) in principal

pentru partea lichida.Pentru a elimina aerul saramura se toarna in stare fierbinte sau inchiderea
conservelor se realizeaza cu ajutorul masinilor de inchis sub vid.

12
 Inchiderea recipientilor - se executa cu masina de inchis cutii si de buna funcsionare a
acestei masini depinde in mare masura mentinerea sterilizarii.

Sterilizarea Este tratamentul termic aplicat conservelor care are scop distrugerea
microorganismelor care ar produce alterarea ulterioara a continutului.Procesul de sterilizare se
deruleaza cu respectarea stricta a formulei de sterilizare .

Pentru fiecare sortiment in parte ,sterilizarea se face dupa o formula anume,care cuprinde
trei faze: urcarea temperaturii ,sterilizarea propriu-zisa si coborarea temperaturii.

Maturarea conservelor se realizeaza timp de 20-60 zile,in depozitele fabricii,perioada in

care se indeparteaza si conservele care s-au bombat.

In timpul maturari, sosul sau uleiul din conserva difuzeaza in carnea pestelui, care devine
mai onctuoasa cu gust mai placut.

Conditiile de maturare-depozitare sunt 4 20cC si umiditate 70-75%.

Racirea conservelor aceasta se realizeaza imediat dupa sterlizare,intr-un timp cat mai
scurt atunci cand temperatura conservelor scade de la 500 C la 200C ,interval in care sunt
cuprinse majoritatea temperaturilor optime de dezvoltare amicroorganismelor.Operatia de racire
se considera a fi terminata atunci cand temperatura recipientilor a ajuns la temperatura mediului
ambiant .

Termostatarea - Prin aceasta operatie se apreciaza daca sunt sterile conservele.

Recipientii se tin la termostatat la temperatura de 370C timp de 10 zile,verificandu-se zilnic
daca apare bombajul biologic.

In cazul conservelor destinate exportului in tarile cu climat cald ,termostatarea se

realizeaza la temperatura de 550C timp de 10 zile.

In timpul maturarii gustul carnii de peste este imbunatatit.

Sortarea,stergerea si ungerea recipientelor. In aceaste faze se urmareste eliminarea

recipientelor bombate,neermetice sau cu alte defecte.

Conservele fara defecte trebuie curatate,sterse si apoi unse cu vaselina neutra pentru a
nu rugini.

Etichetarea si ambalarea in lazi.Se controleaza ca etichetele care se aplica pe recipiente

sa corespunda continutului si sa fie mentionata si data.Se urmareste ca ambalarea conservelor
sa se faca in lazi corespunzatoare prevederilor din standarde.

Ambalajele utilizate in mod special pentru conserve sunt cutiile metalice care pot fi
confectionate din tabla de otel cositorita ,tabla TFS(Thin Free Steel),respectiv
ECCS(Electrochemicaly Chromium Coated Steel) si din materiale plastice

13
 Depozitarea- se face in incaperi uscate,cu umiditate relativa a aerului de maximum 75% si
racoroase(temperatura maxima 20 0C).Depozitarea se face pe loturi data fabricatie si pe sorturi.

Depozitarea conservelor se efectueaza in spatii uscate, ferite de inghet, temperatura

maxima de depozitare la conservele fabricate pentru zone cu climat rece sau temperat fiind de
25eC.

Depozitarea se face prin stivuirea recipientelor sau cartoanelor cu recipiente pe gratare, pe

sortimente si loturi de fabricatie.

0 stabilitate buna a conservelor se asigura la depozitarea acestora in regim complet

stationar (fara manipulari), pe motiv ca manipularile conduc la agitarea continutului si
eventualii spori ramasi dupa sterilizare sunt eliberati din grasimi sau aglomerarile de proteine si
se raspandesc in toata masa produsului si, in special, in faza lihida, daca aceasta exista.

2.4.Materii prime si ingredient

Calitatea superioar este garantat de controale stricte i procese de curare extrem de
amnunite; tonul este conservat adugnd doar ulei de msline de calitate i un vrf de cuit de
sare de mare.

Conserva de ton in ulei de masline contine:

Ton
Ulei de masline
Apa
Sare

Capitolul 3. Ambalajul si designul de ambalaj

3.1. Analiza morfologic a soluiilor de ambalare posibile i tipuri de ambalaje
pentru produsul specificat. Alegerea produsului optim
Ambalarea, operaie definit ca nsumarea operaiilor de aranjare a produselor n spaii
delimitate prin perei din diferite material, este o operaie prin care se realizeaz protejarea
produselor n scopul pstrrii calitilor iniiale n condiii igienice, n timpul manipulrii,
transportului, depozitrii i desfacerii lor. Ambalarea uureaz i scurteaz durata de
aprovizionare a consumatorilor, creaz posibilitile de autoservire, de informare a
consumatorilor asupra coninutului, a modului de pstrare i apreciere a produsului,
uureaz transportul, asigur prezentarea produselor ntr-o form atrgtoare.

14
 Sistemul de ambalare reprezint metoda sau modul de realizare a operaiilor de
ambalare a produselor, indiferent de natura lor.
Ambalajele sunt considerate astzi un element de strategie a ntreprinderii n comercializarea
produselor sale, drept pentru care, scopul conducerii n procesul de ambalare este acela de a
dirija activitatea n sensul obinerii unor ambalaje ct mai corespunztoare pentru fiecare din
produsele ce se intenioneaz a se comercializa.
Pentru c un ambalaj s fie corespunztor, el trebuie s ndeplineasc o serie de condiii
indispensabile promovrii cu succes a unui produs ambalat pe pia, condiii care presupun
performante, att sub aspect obiectiv, material (protecie fizico-mecanica, chimic), ct i sub
aspect subiectiv, legat de motivaia cumprtorilor, de preferinele lor. Pe lng faptul c
ndeplinete funcia de protecie i conservare, ambalajul uureaz manipularea, transportul,
depozitarea i desfacerea produselor, precum i promovarea vnzrilor.n acelai timp, ambalajul
constituie un important element economic, cu implicaii profunde asupra folosirii raionale i
eficiente a resurselor de materii prime i materiale n sfera produciei i circulaiei bunurilor.
Problemele de ambalare sunt deosebit de complexe datorit diversificrii materialelor
folosite, varietii produselor ce trebuie ambalate, mulimii metodelor i mainilor de ambalare i
de confecionare a ambalajelor, numrului mare al accesoriilor de protecie i prezentare i
diversitii condiiilor de transport.
Ambalajele se pot clasifica, n funcie de diferite criterii, astfel:
a) dup rolul pe care ndeplinit:
- ambalaje de transport
- ambalaje de desfacere
b) dup poziia fa de produsele alimentare:
- ambalaje directe (pentru desfacere);
- ambalaje indirecte (de transport)
- ambalaje auxiliare (tala, carton ondulat, spume sintetice, lemn)
c) dup modul de folosire:
- refolosibile
- nerefolosibile
d) dup modul de grupare: ambalaje solitare, grupate, colective;
e) dup sistemul de confecionare: fixe, pliante, demontabile;

15
f) dup gradul de rigiditate: rigide, semirigide, suple;
g) dup funcionalitatea ambalajelor:
- ambalaje propriu-zise
- ambalaje utilaje
- ambalaje mijloc de transport
Proiectarea ambalajelor este un aspect important al comercializrii produselor. n
funcie de condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc ambalajul, se poate trece la determinarea
ambalajului optim i apoi la alegerea metodei de ambalare.
Un ambalaj optim este un ambalaj care ndeplinete rolul funcional, dar, n acelai timp
implica un consum minim de material i manoper, este economic. n ceea ce privete
operaiile de umplere, manipulare, nchidere, sunt de preferat ambalajele care necesit utilaje
ct mai puin costisitoare, a cror utilizare necesit cu efort minim (eventual s permit
automatizarea procesului).
Ambalajul trebuie s reflecte exact ceea ce este produsul, pentru c altfel apare o lips de
credibilitate n faa consumatorului.

n concluzie, un ambalaj ideal trebuie s protejeze bine produsul, s fie uor i ieftin, iar
caracteristicile sale tehnice trebuie s faciliteze operaiile de manipulare, transport i stocare i
totodat s reprezinte, prin modul n care este conceput, un instrument eficient de marketing.

Pentru ambalarea produselor de ton in ulei de masline se utilizeaz recipiente de

capacitate mic din materiale metalice. Conserva de ton in ulei de masline RIO mare se
ambaleaz n cutie de metal de 160 g.

3.2. Materialele folosite la ambalaj.

Materialul de ambalaj este materialul destinat pentru confecionarea ambalajelor i (sau)
accesoriilor de ambalaj, n timp ce materialul de ambalare este materialul destinat s nveleasc
temporar produsul de ambalat.
Prin produs de ambalat se nelege produsul care necesit o protecie temporar de la
locul de producie la locul de consum i a crui manipulare, transport, depozitare i
desfacere trebuie nlesnite prin ambalare. Produsul ambalat reprezint unitatea format din
produsul de ambalat i ambalajul respectiv.

16
 Ambalajul trebuie s reflecte exact ceea ce este produsul,pentru c altfel apare o lips de
credibilitate n faa consumatorului.
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc materialele utilizate la confecionarea
ambalajelor sunt:
- s se prelucreze uor;
- s nu fie higroscopice;
- s permit curirea i dezinfectarea fr deteriorri;
- s nu fie prea grele n raport cu masa produselor ambalate;
- s nu posede i s nu emane nici un fel de mirosuri;
- s nu reacioneze cu produsele ambalate;
- s nu se deformeze n timpul depozitrii i transportului;
- s protejeze produsele de orice fel de vtmri;
- s reziste la tensiunile i zdruncinturile din timpul transportului;
- mrimea lor s se armonizeze cu gradul de perisabilitate al produselor ambalate i s fie
estetice.
Cele mai ntrebuinate materiale la confecionarea ambalajelor sunt: lemnul,
materialele celulozice, materialele plastice, metalul, materialele complexe, sticla, materiale
auxiliare.
Principalele materiale metalice utilizate n industria alimentar sunt: tabla cositorit,
oelul inoxidabil, aluminiul i staniul.
Tabla cositorit obinut prin acoperirea tablei de oel moale cu staniu pe ambele fee este
utilizat pentru confecionarea de ambalaje destinate produselor alimentare lichide i pstoase.
Obinerea tablei cositorite: operaia prin care tabla de oel este acoperit cu staniu pe ambele fee
poart denumirea de tabl cositorit.
Cositorirea se poate realiza prin urmatarele procedee:
- cositorire la cald: const n introducerea foii de tabl de oel ntro baie de staniu topit;
- cositorire electrolitic: const n derularea tablei de oel i a foii de staniu i sudarea lor
una de cealalt la trecerea prin baia electrolitic.
Coroziunea tablei cositorite: depinde de mai muli factori:
a) Aciditatea considerat factor esenial al apariiei coroziunii necesit urmtoarele precizri:

17
- coroziunea tablei cositorite nu este ntotdeauna proporional cu pHul produsului conservat: la
produsele cu pH = 3,5-4 se poate produce o coroziune avansat; n cazul produselor cu pH>5-5,5
nu mai apare problema corodrii;
- coroziunea tablei cositorite este i n funcie de natura acizilor organici prezeni n ambalaj.
b) Oxigenul sau aerul atmosferic, prezena oxigenului n produsele
conservate duce la combinarea cu hidrogenul, iniiind astfel procesul decoroziune care continu
n msura n care mai exist oxigen.
c) Ali acceleratori ai coroziunii, sulful i compuii si (anhidrida sulfuroas, sulfiii, H2S, i
sulfurile). Astfel, H2S degajat de unele produse la sterilizare (carne, pete, mazre) se combin
cu cositorul rezultnd sulfura de staniu, de culoare brun (marmoraia brun sau albastr n
interiorul ambalajelor); pigmenii antocianici prezeni n fructele de culoare roie,
albastr sau violet (ciree, prune, coacze, fragi); smburii unor fructe (ciree, prune); produi
care apar n urma caramelizrii la unele conserve (dulceuri de fructe, past de fructe).
Tabla cositorit lcuit: pentru a se evita contactul dintre produsul ambalat i suprafaa stratului
de cositor n vederea frnrii fenomenului de sulfurare sau a modificrilor de culoare i pentru a
mbunti prezentarea produselor conservate, suprafaa interioar a tablei cositorite este lcuit.
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc lacurile folosite pentru table cositorit sunt
urmtoarele:
- s fie netoxice i s nu modifice gustul produsului ambalat;
- s prezinte rezisten la aciunea agresiv a produsului ambalat;
- s se aplice uor i s se usuce rapid;
Tipuri de lacuri folosite pentru lcuirea tablei cositorite:
a) naturale
b) sintetice
- rini fenolice: sunt sulforezietente dar ader greu;
- rini epoxidice: sunt acidorezistente;
- rini vinilice: au rezisten sczut la sterilizare peste 100 C sunt folosite pentru protecia
cutiilor de bere i buturi rcoritoare;
- rini epoxifenolice: sunt cele mai utilizate: sunt acidosulforezistente; acoper uniform
suprafaa, se usuc rapid, rezist pn la 200 C, nu dau produsului gust sau miros strin.
Utilizri: capace cu sau fr filet, cutii de bere, cutii pentru conserve.

18
3.2.1. Mod de ambalare, de nchidere i etanare a produsului.

Ambalajele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. Oelul se utilizeaz n
producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele
alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiul se utilizeaz pentru realizarea de recipiente
pentru alimente i buturi, folii i laminate.

Ambalajele din metal i aliaje sunt folosite cu precdere n industria alimentar la

ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i nealcoolice.
Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea pot influena gustul
produselor ambalate.

Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale

combinate (materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor
din aluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale.

Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi urmtoarele:

au proprieti de barier foarte bune;

nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare;
se pot inscripiona uor;
se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare.

Din material metalice se confecioneaz urmtoarele ambalaje:

cutii metalice;
doze de aluminiu;
bidoane i butoaie metalice;
ambalaje tip aerosol (spray);
tuburi deformabile.

Cutiile metalice pentru conserve ( STAS 1687/81, SR ISO 3004/92, SR ISO 10653/69)
sunt confectionate din tabla cositorita la cald, lacuita si nelacuita, special destinat ambalrii,
preambalarii si conservrii produselor alimentare. Sistemul de ambalare, materialul folosit i

19
tipul de ambalaj trebuie s asigure stabilitatea alimentului, s nu permit transferul unor
substane toxice din materialul de ambalare sau n timpul procesului ambalrii ctre aliment, s
evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substane nedorite din mediu,
contaminarea cu microorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate de
contaminarea microbiologic.

Cutiile metalice ofer avantajul rigiditii, evitnd riscurile de spargere n timpul

transportului.

Inchiderea cutiilor de conserve se realizeaza prin faltuire, operatie care reprezinta o dubla
imbinare a marginii capacului cu bordura corpului.
Partile principale ale masinii de inchis sunt: role de inchidere , capul de inchidere si
talerul.
Rolele de inchidere sunt confectionate din otel-crom cementat pentru a rezista la
eforturile mari la care sunt supuse. Ele pot fi cu profil exterior sau dublu sau cu profil interior.

a) b)

c)

Fig. 3.1. Role de inchidere cu profil exterior (a,b) si profil interior (c)
1.santul profilului; 2.baza rolei; 3.butuc de prindere.

Exhaustarea este operatia de indepartare a aerului din recipient, deoarece aerul care
ramane in recipientul inchis poate avea urmatoarele efecte negative:

20
 - produce oxidarea lipidelor si vitaminelor, conducand deci la scaderea valorii
nutritive a produsului si la inrautatirea proprietatilor senzoriale;
- ingreuneaza termopenetratia deoarece activeaza ca un termoizolant;
- contribuie la dezvoltarea microorganismelor aerobe in conditiile in care intervalul
de timp dintre inchidere si sterilizare este mare;
- conduce la cresterea presiunii interioare din recipient in timpul sterilizarii cu
consecintele ce decurg de aici (sunt aratate la defectele conservelor). Acest efect
este cel mai important;
- mareste viteza de coroziune electrochimica in cazul cutiilor de tabla nevernisata,
in timpul depozitarii conservelor.

Masurile de inlaturare a efectelor negative ale presiunii interioare se refera utilizarea unor
recipiente rezistente la deformare, limita de rezistenta fiind in functie de grosimea si calitatea
tablei din care au fost confectionate, profilul capacelor, formatul recipientelor, precum si modul de
confectionare al acestora.

Se urmareste confectionarea recipientelor metalice din tabla laminata la rece cu grosimea

de 0,2 - 0,24 mm, iar capacele, executate din tabla cu grosimea de 0,24 - 0,26 mm, trebuie sa aiba
profil cu nervuri in ceea ce priveste formatul recipientelor, se prefera cele de format mic, cu
raportul HID = 1/1;

- sterilizarea cu contrapresiune de aer, valoarea exacta a contrapresiunii putandu-se

determina exact, cand se cunoaste presiunea reala din interiorul recipientului in timpul procesului.
Aceasta este in functie de o serie de factori: temperatura continutului recipientului in momentul
inchiderii; gradul de umplere al recipientului; dilatarea termica a produsului si al ambalajului in
timpul sterilizarii; spatiul gol din recipient in momentul umplerii;degajarea de gaze din tesuturi in
timpul sterilizarii;

- racirea recipientilor cu contrapresiune de aer, pentru ca cea mai mare diferenta

dintre presiunea din recipient si cea din autoclava este prezenta in prima parte a fazei de racire,
deoarece temperatura apei din autoclava scade, datorita apei reci ce se introduce, iar aceasta face
ca presiunea din autoclava sa scada. in acelasi timp, temperatura produsului scade lent,
mentinandu-se pentru o perioada oarecare de timp la temperaturi ridicate.

21
 Acest timp constituie perioada critica pentru recipient, intrucat presiunea interioara
necompensata prin contrapresiune poate sa conduca chiar la pierderea ermeticitatii;

- micsorarea presiunii interioare in interiorul recipientului si deci si a diferentei de

presiune dintre interior si exterior prin una din urmatoarele metode: o umplere corespunzatoare
a recipientului cu produs, in functie de gradul de dilatare a recipientului si produsului; eliminarea
aerului din recipient inainte de inchidere (metoda cea mai eficace).

Eliminarea aerului (exhaustarea) poate fi realizata prin unul din urmatoarele procedee:

- exhaustarea prin umplerea cutiilor cu produs fierbinte metoda care se preteaza la

conservele cu parte lichida mare, care trebuie adaugata la temperatura de 80 90sC; -
exhaustarea cu incalzire prealabila, in care caz recipientele umplute, cu capacele puse, dar fara a fi
inchise, se introduc intr-un preincalzitor, unde sunt incalzite la temperatura 75: .. 80 sC, cu aer
fierbinte la 95 98 sC;

- exhaustarea prin deplasarea aerului din recipient cu jet de abur;

-exhaustarea mecanica care se executa cu masini de inchis sub vid,in care caz nu mai
intereseaza temperatura produsului in momentul inchiderii.

In toate cazurile in care exhaustarea se face fara ajutorul masinilor de inchis sub vid,
marimea vidului realizat va fi in functie de: temperatura produsului in momentul inchiderii si
anume o ridicare a temperaturii produsului, imediat inainte de inchidere, conduce la micsorarea
presiunii interioare din recipient; marimea volumului liber de sub capac, in sensul ca cu cat
volumul liber va fi mai mare, cu atat presiunea din recipient in momentul inchiderii va fi mai
mare.

Inchiderea cutiilor.

Inchiderea cutiilor de conserve se realizeaza cu masini de inchis semiautomate si automate.

Formarea faltului de inchidere care uneste capacul cu corpul cutiei se face cu ajutorul role
lor, in doua operatii la prima operatie, rolele 1 se rotunjesc numai marginea capacului si bordura

22
cutiei; la a doua operatie, rolele2 inchid definitiv toate cele cinci straturi de tabla formate,dupa care
faltul de inchidere este terminat (fig. 3.1).

Fig. 3.1

Fazele succesive simplificate in procesul de formare a faltului: a - rola I in faza de start; b -

rola I in faza de terminare a operatiei de bordurare; c - rola II in faza de start; d - rola II in faza de
terminare a operatiei; 1- profilul rolei I; 2- profilul pistonului de fixare a capacului (cap de presare);
3- capacul cutiei; 4- corpul cutiei; 5 - profilul rolei II.

In general, functionarea rolelor la prima operatie se considera corecti dacit marginea

incovoiata a capacului este strans lipita de corpul cutiei; bucla marginii capacului infasoara egal
bordura corpului cutiei; muchia bordurii corpului cutiei nu este deformata si atinge suprafata
interioara a buclei formata de marginea capacului.

Functionarea role lor de inchidere definitiva la cea de a doua operatie este considerata
corecta daca: faltul este perfect neted, lipsit de incretituri; in partea inferioara a faltului nu exista
parti de metal si pasta de cauciuc iesita in afara; in partea lui superioara, faliul este mai gros din
cauza mai multor straturi de tabla, iar in partea inferioara, vizibil mai strans la corpul cutiei.

Mecanismul de inchidere.

Mecanismele de inchidere ale masinilor de inchis se clasifica in doua mari grupe:

-mecanisme cu came in miscare si cu came stationare;

23
- mecanisme de inchidere excentrice.

Mecanismul de inchidere cu came in miscare. Acest tip de mecanism este aratat in figura
3.2 si cuprinde urmatoarele elemente: rotile dintate 1,2,3,4,5 care pun in miscare axurile goale 6 si
7. Axul gol exterior 6 este solidar cu camele 8 si 9 pe care apasa rolele depresare 11 si 12. Axul gol
interior 7 situat in interiorul axului gol 6, pune in miscare de rotatie bratele 10 si prin intermediul
acestora si bratele purtatoare de role 15 si 15' .

Capacul cutiei este fixat de pistonul (cap de presare) 16 care se gaseste la capatul axului fix
17. In interiorul acestui ax 17 se gaseste impingatorul de cutii 18.

Rotile 4 si 5 se rotesc cu viteze diferite, fiind angrenate de rotile 2 si 3 care au diametre

diferite. Din aceasta cauza, exista o diferenta intre miscarea de rotatie a camelor si a cadrului cu
rolele de inchidere 13 si 1 Mecanismul descris are un singur cap de inchidere, fiind adaptat in
general pentru masinile de inchis semiautomate.

In figura 3.2 este aratat mecanismul de inchidere cu doua capete de inchidere. Se poate
observa ca prin intermediul rotii dintate 5 aflata pe axul 1, se pune in miscare roata dintata 6
solidara cu axul 7. Prin intermediul rotii dintate 2 aflata tot pe axul 1 se pune in miscare, roata
dintata 3 solidara pe axul intermediar 3 si aceasta la randul ei antreneaza roata dintata 4
'solidara cu axul gol 8.

Prin intermediul branselor 9 fixate pe axul 8 se antreneaza mecanismul de inchidere in

jurul axului caruselului (axul 7). Pe axul 7 sunt montate rotile dintate 10 si 11, de diametre
diferite, care impreuna cu rotile dintate 12 si 13 formeaza o transmisie planetara.

Rotile dintate sunt solidare cu axul 14 si deci vor pune in miscare de rotatie rolele de
inchidere 22, legate prin articulatiile 20 de axul 19.La randul lui, axul 19 se leaga de axul 14
prin intermediul mufei cu brate 18.

Tot pe axul19, la iesirea acestuia din piesa 20 se monteaza rolele de presare 21.

24
 Roata dintata 13, solidara cu axul gol 15, va pune in miscare de rotatie camele 16 si 17
pe care preseaza rolele 21. Pistonul 23;(capul de presare pe capac) este fixat pe axul gol 24, in
interiorul caruia se deplaseaza impingatorul de cutii 25.

Mecanismul de inchidere cu came in miscare,functioneza dupa cum urmeaza: dupa

asezarea cutiilor pe talerul masinii;(asezarea poate fi automata) si asezarea capacului (care poate
fi automata)se ridica talerul astfel incat cutia ajunge cu partea superioara la nivelul rolelor de
bordurare si inchidere definitiva, realizandu-se faltul, dupa care cutia este coborata) si plasata pe
banda transportoare care le conduce la operatia urmatoare din procesul tehnologic.

Fig.3.2

Mecanism de inchidere cu un singur cap si cu came in miscare: 1, 2, 3,4,5 - roti dintate;

6, 7 - axuri goale; 8, 9- came; 10- brat; 11, 12- role de presare; 13,14 - role de inchidere; 115' -
brale purtatoare de role; 16- piston (cap de presare capac); 17 - ax fix; 18 - impingator de cutii.

Masini de inchis

Masinile de inchis pot fi: semiautomate, de regula cu un singur cap de inchidere, cu doua
perechi de role pentru prima si a doua operatie; automate care la randul lor, pot fi clasificate in:
masini care lucreaza fara vid si care pot fi, la randul lor, cu unul sau mai multe capuri de
inchidere si masini care lucreaza cu vid care pot fi cu unul sau doua capete de inchidere.

25
 Controlul inchiderii recipientelor.

In marea lor majoritate, alterarile microbiologice ale conservelor sunt cauzate de

neermeticitatea recipientelor. De aceea, o atentie deosebita trebuie acordata operatiei de inchidere
si controlului ei. Numai in cazul unei inchideri ermetice si a prelucrarii termice corespunzatoare se
poate realiza pastrarea indelungata a produsului conservat in functie de modul de executie,
controlul inchiderii se imparte in controlul curent si controlul ermeticitati prin sondaj.

Controlul curent consta in examinarea vizuala a faltului majoritatii recipientelor ermetice.

La examinarea faltului la o inchidere buna, acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- partea superioara trebuie sa fie usor plata, cu marginile rotunjite, iar partea inferioara
putin tesita si strans presata de corpul cutiei;

- fa1tul trebuie sa aiba o latime uniforma pe tot perimetrul, fara sa prezinte colturi,
ondulatii, margini neregulate, zgarieturi, fisuri sau sa fie taiat la partea superioara. La o inchidere
buna numarul cutiilor cu defecte de inchidere nu trebuie sa depaseasca O,3%.

Controlul ermeticitatii prin sondaj se executa la anumite intervale de timp de lucru (2 - 3

ore) si la fiecare reglare a masinii de inchis. Acest control consta la verificarea ermeticitatii si
rezistentei la presiunea interioara si exterioara a recipientului, iar pe de alta parte, la examinarea cu
ajutorul lupei a faltului sectionat.

.. Ca metode pentru verificarea ermeticitatii si rezistentei la presiune a recipientelor se

aplica: metoda presiunii interioare cu aer sau apa; metoda vidului exterior (in exicator); metoda
incalzirii in apa a cutiilor pline.

Metoda presiunii interioare este cea mai utilizata. Ea consta in ridicarea presiunii
interioare din recipientul gol, inchis si scufundarea recipientului intr-un bazin cu apa, urmarindu-se
daca apar sau nu bule de aer in apa (aparitia bulelor indica neermeticitate). Se considera inchidere
buna atunci cand cutiile rezista la o presiune interioara maxima de 2,5 bar, iar borcanele la
maximum 1,5-2 bar. Pentru introducerea aerului in recipient, capacul acestuia este perforat, iar pe

26
orificiul astfel obtinut se lipeste prin cositorire un dispozitiv in forma de T, confectionat din teava
subtire si prevazuta cu manometru si ventil de retinere prin care se face admisia aerului.

Metoda vidului exterior consta in introducerea cutiei, spalate cu apa calda, intr-un
exsicator prevazut cu orificiu in capac. In exsicator se introduce si apa, astfel ca nivelul acesteia sa
depaseasca cu 3 - 4 cm inaltimea cutiei. Dupa inchiderea exsicatorului, acesta se pune in legatura
cu o pompa de vid prin intermediul unui furtun si se urmareste daca prin apa (fiarta si racita), dupa
eliminarea aerului din exsicator, apar bule de aer din cutie, care indica neermeticitate.

Metoda incelzirii in ape este folosita la controlul ermeticitatii cutiilor de conserve pline in
aceasta metoda, cutiile spalate se scufunda in apa fiarta si apoi racita la 80C. Cutia se mentine la
aceasta temperatura pana ce se constata o crestere a presiunii in recipient, manifestata prin
bombarea capacelor, urmarindu-se in acelasi timp aparitia bulelor de aer care indica
neermeticitatea.

Controlul faltului se face dupa sectionarea acestuia si examinarea sectiunii, respectiv prin
determinarea procentului de imbinare reala in urma efectuarii unor masuratori ale elementelor care
alcatuiesc faltul.

Prin examinarea vizuala a faltului sectionat pot fi stabilite principalele defectiuni de

inchidere,obtinandu-se si indicatii asupra modului de reglare a masinilor de inchis.

Sterilizarea conservelor.

Dupa inchidere, cutiile de conserve se trec printr-o masina de spalat (fig. 3.3) cu o zona de
spalare cu detergenti si o alta zona de clatire cu apa calda, dupa care cutiile se asaza in cosurile
autoclavei in randuri ordonate sau in vrac, cosuri care se introduc in sterilizator, unde se executa
sterilizarea dupa baremul de sterilizare specific fiecarui tip de conserva.

27
 Fig. 3.3

Fig. 3.3 . Masina de spalat cutii pline: 1 - banda de transport din sarma; 2 - zona de
clatire cu apa; 3 - zona de spalare cu detergent; 4 - recipient pentru solutia detergenti; 5- pompa
de circulatie.

Sterilizarea se poate face in urmatoarele tipuri de utilaje:

1.Sterilizatoare cu functionare discontinua (in sarje) care pot fi:

autoclave verticale si orizontale; sterilizatoare cu cosurile in miscare de rotatie, cu

economizor (Rotomat Atmos, Lubeca LW 2020);

sterilizatoare cu cosurile in miscare de rotatie fara economizor (Lubeca LW

3003);

sterilizatoare statice fara economizor, cu mediul de incalzire / racire in circulatie.

Acestea, la randul lor, pot fi cu si fara schimbator de caldura (LubecaLW 406-2; Lubeca
LW 406-3; Lubeca LW 406-4; Lubeca LW 406-5; Lubeca LW 406-6);

sterilizatoare statice, cu economizor,cu mediul de incalzire/ racire in circulatie;

sterilizatoare statice cu schimbator de caldura cu placi pe circuitul de racire (Jumbo,

Lagarde-Stork);

sterilizatoare cu functionare continua care pot fi: sterilizatoare rotative (IMC! FMC
Sterilmatic; Steristork; Storklave); sterilizatoare hidrostatice (Carvallo cu si fara contrapresiune de
aer, Hydroflow (ABC) etc.); sterilizatoare cu transporter orizontal (Hydrolock); sterilizatoare cu
flacara (Steryflame i Hydroflame).

28
3.2.2. Etichetare, transport.
Pentru efectuarea operaiei de etichetare sunt necesare etichete de diverse tipuri, precum
i adezivi corespunztori care asigur fixarea etichetelor pe butelii sau ambalaje. Hrtia folosit
pentru etichete este de tip special (STAS 16353-70) cu proprieti fizico-chimice
reglementate. Este important ca n momentul aplicrii adezivului (cleiului) pe etichet,
aceasta s nu se deterioreze. De aceea, direcia fibrelor etichetei trebuie s fie orientat paralel
cu axa buteliei sau perpendicular pe direcia de deplasare a ambalajului.
Textul i imaginile de pe etichet trebuie s fie rezistente la lumin, ap sau
detergeni. ndoirea etichetei trebuie s se fac perpendicular pe axa buteliilor, n cazul
utilizrii de etichete umede.
Forma etichetei trebuie s se armonizeze cu forma i dimensiunile ambalajului, iar
grafica i culoarea acesteia trebuie s constituie un mijloc de atragere a ateniei
consumatorului. Prin intermediul etichetei se determin opiunea pentru produs n funcie de
calitatea i coninutul acestuia.
Etichetarea general a produselor alimentare are la baza legislaia naional,respectiv: HG
106/2002 privind etichetarea alimentelor i Regulamentul 1169/2011 privind informarea
consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Regulamentul 1169/2011 a intrat n vigoare n
noiembrie 2011 i se aplic de la 13 decembrie 2014.
n conformitate cu Regulamentul 1169/2011, eticheta reprezint orice marcaj, marc,
semn, imagine sau alt descriere scris, imprimat, tanat, marcat, gravat sau tiprit pe un
produs alimentar sau ataat ambalajului sau recipientului unui astfel de produs.
Informaiile obligatorii referitoare la produsele alimentare trebuie s permit
consumatorilor, nainte de orice, s identifice i s utilizeze corespunztor produsul alimentar i
s fac o alegere adecvat nevoilor de alimentaie individuale.
Informaiile obligatorii furnizate de eticheta sunt:
a) Privind identitatea i compoziia, proprietile sau alte caracteristici ale produsului
alimentar
b) informaii privind protecia sntii consumatorilor i utilizarea sigur a unui produs
alimentar;
c) informaii privind caracteristicile nutriionale care s permit consumatorilor s aleag n
cunotin de cauz (inclusiv celor care urmeaz un regim alimentar special).
Eticheta trebuie s conin obligatoriu:
1- denumirea produsului

29
 2- numele i adresa productorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului, dac ne referim
la produse de provenien strin;
3- data durabilitii minimale, sau, dup caz, termenul de valabilitate;
4- cantitatea net, pentru produsele preambalate;
5 condiiile de depozitare/folosire, dac este cazul;
6 - lista ingredientelor folosite, n ordine descresctoare dpdv cantitativ;
7 - cantitatea unor ingrediente, n condiiile legii;
8 - instruciuni de utilizare, acolo unde lipsa lor poate crea confuzie asupra modului de
preparare sau consum;
9 - o meniune special privind lotul;

Fig. 3.4

Transportul consevelor de ton se poate face in mijloace de transport obisnuite de

marfa,binecuratate. Acestea nu trebuie s prezinte deteriorri care s favorizeze contaminarea
produselor transportate ( pri metalice rupte, uruburi desprinse, rugin, prezena unor buci de
srm, etc. ). n cazul efecturii transportului de ctre o alt societate este necesar ca mijlocul de
transport utilizat s se verifice starea tehnic i de curenie a acestuia nainte de ncrcare.
Conservele se ncarca n lazi. Conservele de ton expediate in timpul iernii trebuie ferite de

30
inghet, intrucat conservele inghetate pierd din calitate. De mentionat ca, conservele insuficient
sterilizate nu ingheata, intucat procesele de descompunere degaja caldura.
Inainte de expediere conservele se examineaza organoleptic, chimic si microbiologic,
intocmindu-se un certificat sanitar-veterinar, care nsoteste transportul.

3.3. Sistemul bicomponent produs ambalaj

Marf alimentar modern se constituie ca sistem bicomponent, nsemnnd produsul,
alturi de ambalajul individual. Ambele componente se intercondiioneaz organic, determinnd
un nou mod de abordare managerial ncepnd de la fazele de proiectare pn la obinerea
produsului etalon destinat contractrii i apoi la constituirea loturilor de marf, ct i n fazele
distribuiei i realizrii produsului pe pia.
Defectele care pot apara la conseva de ton sunt :
1. Marmorarea interiorului cutiilor de conserve :
apare atunci cand se pune n libertate H2S care reacioneaz cu materialul cutiei
(staniu sau fier) si rezulta sulfura de staniu (culoare cenuie) sau sulfura de fier
(culoare neagr).

Formarea i intensitatea marmorrii sunt influenate de urmtorii factori:

temperatura de sterilizare;
durata sterilizrii;
pH-ul coninutului;
calitatea suprafeei tablei la interior.

Cu ct este mai ridicat temperatura de sterilizare cu att cantitatea de H 2S eliberata este mai
mare. La o durat mai mare de sterilizare acumularea de H 2S este accentuat. Marmorarea poate
fi evitat prin lcuirea tablei. Lacul folosit trebuie s fie perfect aderent, pelicula de lac continu,
s suporte temperaturi de sterilizare de pn la 130 C, s fie indiferent fat de coninutul cutiei,
s nu dea gust strin coninutului.

2. nmuierea excesiv a esuturilor:

Datorit rcirii incomplete sau lente a cutiilor dup sterilizare.Din aceast cauz recipientele
nu trebuie s fie scoase din autoclav la temperaturi mai mari de 40-45 oC (la centrul

31
termic).Cele mai multe cazuri de rcire incomplet se manifest la sortimentele caracterizate prin
termopenetraie lent (conserve de tip ,,pate de ficat'', conserve de carne n suc propriu, luncheon
meat, corned beef etc). Pentru fabricile care nu dispun de suficient capacitate de sterilizare se
recomand o rcire suplimentar a recipientelor n bazine cu ap rece.

3.Termodegradarea grsimilor duce la apariia de gust i miros de rnced atunci cnd :

cutiile nu au fost exhaustate (nu s-a scos aerul) nainte de nchidere ;

cnd temperatura i timpul de sterilizare sunt prea mari

4. Bombajul fizicdenumit i bombaj aparent, const n deformarea puin intens, uneori

parial, a capacului i mai rar a fundului. Cauzele bombajului fizic sunt urmtoarele :

umplerea excesiva a cutiilor, continutul marindu-si volumul n timpul sterilizrii

folosirea unor capace confecionate din tabl prea subire sau prea elastic
acumularea gazelor prin fermentri anterioare sterilizrii conservelor
nerealizarea n interiorul cutiei a unui vid suficient (200300 mmHg), datorit
introducerii coninutului sub temperatura prescris, atunci cnd nu se folosesc
maini de nchis sub vid.

5. Bombajul chimicdenumit i bombaj de hidrogen este extrem de rar la conservele de carne i

se datoreaz acumulrii hidrogenului n cutie, ca urmare fenomenului de coroziune.
Bombajul chimic este influentat de :
- racirea insuficienta a recipientelor dupa sterilizare sau depozitarea conservelor la temperatura
inalta
- porozitatea stratului de cositor si grosimea acestui strat (se recomanda folosirea tablei cositorita
electrolitic al carei strat de cositor are porozitate mai mica)
- prezenta oxigenului in recipient.

6. Bombajul microbiologicreprezint alterarea conservelor de catre microorganisme i are doua

cauze principale: neetaneitatea si substerilizarea. Alterarea poate sa fie cu bombaj sau fara
bombaj, in functie de caracteristicile microflorei respective.

Bombajul datorat neermeticitatii este determinat de patrunderea

microorganismelor in recipiente, dupa sterilizare. ca urmare a unei inchideri
32
 defectuoase, sau datorita disparitiei etanseitatii in recipientele manipulate brutal
sau supuse unor presiuni mari interioare in timpul sterilizarii. In asemenea
recipiente, in perioada de racire, prin formarea vidului partial, in interior patrunde
apa de racire infectata, prin punctele neetanse. Dupa patrunderea
microorganismelor in recipient, portiunile neetanse sunt blocate de catre
particulele de produs, indata ce s-a format o usoara suprapresiune, iar gazele
formate prin dezvoltarea microorogansimelor provoaca bombajul.
Bombajul datorat substerilizarii este determinat de activitatea microorgansimelor
care au supravietuit procesului de sterilizare adoptat ceea ce inseamna ca acesta
nu a fost bine condus sau ales. n unele cazuri, fenomenul de substerilizare apare
ca o consecinta a unei incarcari bacteriene masive a produsului supus sterilizarii
sau a existentei unor spori foarte termorezistenti, ambele situatii determinand
ineficacitatea tratamentului termic aplicat. Solutia ce se impune in acest caz nu
este alegerea unui barem de sterilizare mai sever, ci impunerea unor conditii de
igiena cat mai severe pentru materiile prime si auxiliare, cat si pentru incaperile
de productie si echipamentul tehnologic. De asemenea , se impune o viteza sporita
a desfasurarii procesului tehnologic, adic timpul de desfurare a celor 3 faze ale
sterilizare s fie ct mai mic.

3.4. Proiectarea propriu zisa a ambalajului

Prin forma si dimensiunile sale, ambalajul trebuie sa faciliteze operatiile de manipulare, sa
protejeze produsul ambalat si sa contribuie la comercializarea usoara a acestuia. Este necesar
ca prin calitatile estetice pe care le confera ambalajul, acesta sa determine impulsul de
cumparare a produsului.
Pe baz de considerente tehnico-economice, cum sunt :
- forma constructiv i rolul funcional al piesei;
- caracteristicile constructive prescrise piesei (de material i geometrice) i precizia
prescris acestor caracteristici;
- tipul de producie n care se ncadreaz fabricaia piesei,
se stabilesc minim dou tipuri de semifabricate tehnic acceptabile.

33
 Pentru fiecare dintre acestea se realizeaz o schi (schie, dac este cazul) i se precizeaz :
- metoda i procedeul de semifabricare,
- elementele de baz ale tehnologiei de semifabricare (poziie de elaborare, plan de
separaie, adaosul de prelucrare, adaosul tehnologic, nclinaii tehnologice, raze de
racordare).
Pentru realizarea schiei semifabricatului se va pleca de la schia piesei desenat cu linie
subire dou puncte, pe care se vor aduga adaosurile necesare (tehnologice i de prelucrare).
Compararea variantelor de semifabricat se va face pe baza unor criterii tehnico
-economice. Criteriile pe baza cruia se alege semifabricatul optim sunt:
- gradul de apropiere a semifabricatului de pies;
- precizia semifabricatului;
- costul semifabricatului.

3.4.2. Alegerea Ambalajului

Factorii care determin alegerea ambalajului sunt:
- proprietile produsului care trebuie ambalat:
natura, dimensiunea, masa, forma produsului,numrul de uniti de produs dintr-un
ambalaj;
interaciunile de ordin fizic i chimic ce pot apare ntreprodus i ambalaj (respectiv
incompatibilitile);
fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanicii de mediu (prin miros, ageni
chimici, umiditate);
- condiii de transport, manipulare i depozitare:
numrul operaiilor de ncrcare-descrcare;
tipul mijloacelor de transport folosite: auto, feroviar,naval;
durata operaiilor de manipulare;
durata stocrii;
locul vnzrii.
- metoda de ambalare, tipul i funciile ambalajelor:
n funcie de modul de vnzare: autoservire sauservire de ctre personalul angajat;
n funcie de scopul ambalrii: pentru transport saudesfacere;
modul de nchidere;
modalitatea i tipul inscripionrii.
materialul de ambalaj folosit (caracteristici,proprieti);

34
 rezisten la ocuri termice;
rezisten la presiuni mari;
posibilitatea de protejare contra prafului.
- valorificarea economic a ambalajului:
costul ambalajului;
existena posibilitii de recuperare a ambalajului ieventual refolosire;
valoarea de recuperare.
Alegerea liniei de ambalare depinde de:
utilajul folosit la ambalare;
producia care trebuie realizat;
dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;
frecvena schimbrilor ambalajului;
spaiul necesar montrii liniei.
modificrile probabile ale produsului, influeneaz alegerea materialuluide ambalare
folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat n materiale cu ridicate proprieti de barier la
arome, grsimi etc.).
Importana ambalajului este evideniat de principiile pe care acesta trebuie
s le ndeplineasc pe parcursul circuitului strbtut de produs ntre furnizor
(productor) - distribuitor - reeaua comercial en detail - consumator final. Ambalajul are o
importan major n cazul produselor alimentare.
Ambalarea trebuie analizat sub dou aspecte:
- fizic ca protecie a produsului;
- psihologic ca instrument promoional.

35
3.4.3 Schiarea ambalajului i a designului acestuia

Fig.3.5

3.4.4 Alegerea culorii i amplasarea elementelor caracteristice ale ambalajului

Ambalajul transmite un mesaj promotional foarte puternic mai ales in cazul produselor de
marca.

Culorile ambalajelor nu sunt alese intamplator. Culorle sunt selectate in functie de

produsele pe care le contin, de aceea in cazul produsului analizat exista o corelatie inre acestea.
Dupa cum bine stim, rozul reprezinta culoarea tonului si a somonului, principalele produse
prezentate de RIO mare, fiind considerat un produs natural. Analogia intre culoareea ambalajului
si produs este bine corelata. Culoarea roz destinde atat fizicul cat si psihicul.

In prim plan se afla pestele tonul vesel, expus pe un fond deschis ( pe doua suprafete
ale cutiei) pentru a evidentia oceanul. In paartea centrala se afla sigla companiei RIO mare,
incadrata intr-un chenar de culoare albastru inchis, care atrage privirea cuparatorului. Pe
lateralele cutiei gasim informatii despre ingrediente, producator si valoarea nutritiva.

3.5. Modul de ndeplinire a funciilor ambalajului de ctre ambalajul proiectat

Principalele funcii ale ambalajelor sunt:
a) funcia de protecie i conservare;
b) funcia de raionalizare;
c) funcia de reclam i promovare a vnzrilor (funcia de marketing).
d) funcia de confort.

36
e) funcia de a conine produsul

a) Funcia de protecie i conservare

Ambalajul trebuie sa asigure pstrarea tuturor parametrilor calitativi aiproduselor. Pe
timpul transportului, manipulrii, depozitrii produselor sunt supuse unor serii de solicitri
mecanice (traciune, frecare, lovituri, cderi, trepidaii, vibraii etc.). n aceste condiii ambalajele
trebuie s fie capabile s preia aceste solicitri, protejnd produsul. Funcia de protecie se
rezum a trei aspecte particulare dup cum urmeaz:
protejarea produsului de aciunea unor factori interni i externi;
protejarea mediului nconjurtor mpotriva caracterului toxic al unor produse;
pstrarea intact a calitii mrfii la contactul direct produs ambalaj (evitarea influenrii
negative de ctre ambalaj a calitii produsului).
b) Funcia de raionalizare
Raionalizarea i promovarea unor ambalaje tipizate, modulare, care sfaciliteze
operaiile de manipulare, transport i depozitare, utilizarea unor materiale de amortizare i fixare,
sunt aspecte care demonstreaz funcia de raionalizare a ambalajelor. Importana acestei funcii
reiese din faptul c n timpul manipulrii, sistemul marf ambalaj, este supus la aproximativ
30-40 operaii care, n funcie de caz, pot ridica cheltuielile cu 15-40% din costul produselor
ambalate. De aici reiese c operaiile din circuitul tehnic al mrfurilor trebuie raionalizate i
tipizate, prin varianta de paletizare-containerizare n funcie de: sistemul de ambalare, volumul
mrfurilor manipulate, mijloacele de transport folosite (pentru distane mici sau mari), respectiv
modul i locul de depozitare. Manipularea poate fi nlesnit prin intermediul ambalajului dac
acesta are o form, un volum i nite accesorii care s permit prinderea cu mna sau cu
un utilaj specializat. De asemenea, ambalajul trebuie proiectat n aa fel nct
s se asigure securitatea maxim a operatorilor i stabilitatea optim petimpul manipulrii. Se
folosesc n acest scop materiale auxiliare de amortizare, ancorare i fixare.
Aceast funcie devine din ce n ce mai important, din mai multe motive: creterea volumului
mrfurilor manipulate i transportate, diversificarea mijloacelor de transport. Atenia acordat
este deosebit att la nivel de uniti economice, ct i la nivelul unor organisme internaionale.
(Organizaia mondial pentru ambalaje W.P.O. Organizaia internaional de
standardizare, Federaia european pentru ambalaje etc.)

37
c) Funcia de reclam i de promovare a vnzrii (funcia de marketing)
Ambalajul are o important funcie de comunicare la prezentarea i desfacerea
produselor.
ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident c ambalajul are i un
dublu rol de promotor al vnzrii i de purttor al informaiei ctre consumator. Ambalajul
reprezint o interfa cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea ambalajul trebuie
gndit pentru a atrage cumprtorii i pentru a declana actul de cumprare. De aceea, ambalajul
a fost denumit i "vnztor mut" al produsului, pornind de la urmtoarele considerente:
identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul;
stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;
informeaz consumatorul asupra nivelului caracteristicilor debaz ale produsului;
comunic date legate de modul de utilizare a produsului i anaturii ambalajului .

3.6. Elemente de etichetare. Proiectarea etichetei. Codul de bare.

Elementele de etichetare reprezint totalitatea informaiilor care nsoesc produsul
alimentar respectiv i care sunt de regul nscrise pe ambalaj i care ofer consumatorului
detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor,
numele i adresa producatorului etc.
Este foarte important ca s i se ofere consumatorului aceste informaii, deoarece, numai
n urma cunoaterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o hotrre:
s cumpere sau s nu cumpere acel aliment, i s l aleag pe acel produs care corespunde cu
exigenele sau pofta lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul s
cheltuim banii dup propriul plac.
Eticheta reprezint orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care conine
elementele de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la acesta.
Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea alimentelor (din HG 784 din
1996modificat prin HG 953 din 1999) scopul etichetrii alimentelor este de a
furniza consumatorilor toate informaiile necesare, verificabile i usor de cumprat, pentru ca
acetia s poat efectua n cunotin de cauz o alegere corect, alegnd acel produs care
corespunde cel mai bine cu nevoia lor, cu exigena lor, cu posibilitatea lor financiar, sau cu
interesul lor de moment.De asemenea, eticheta trebuie s informeze consumatorii asupra
riscurilor la care acetia ar putea fi expui.

38
 Pentru identificarea uoar a produselor ambalate i, mai ales, a preurilor acestora,
pe majoritatea produselor comercializate se aplic din ce n ce mai mult sistemul de identificare
automat prin codul de bare specific acestuia. Exist mai multe sisteme de simbolizare prin
coduri de bare, dintre toate acestea codul european EAN (European Article Numbering),
fiind singurul standardizat.
n sistemul EAN, structura de codificare cuprinde 13 sau 8 caractere i un ansamblu de
mai multe bare cu semnificaie corespunztoare caracterelor imprimate.
Astfel, sistemul de codificare EAN 13 , conine informaiile urmtoare:
- un cod de ar format din primele dou cifre, prin care se identifica organizaia
local de codificare;
- un cod de fabricant format din urmtoarele cinci cifre, atribuit de organizaia local
de codificare;
- un cod de produs alctuit din urmtoarele cinci cifre, atribuit de productor;
- o cifr de control.
Pe lnga aceste cifre, codificarea mai contine trei grupuri a cte doua linii subtiri si ceva mai
lungi, care au rol de centrare n momentul citirii. Codul cu bare nu contine nici o informatie
legata de pretul produsului, deoarece acesta variaza de la un comerciant la altul. La
fiecare citire, casa interogheaza calculatorul la care este legata privind numele produsului
ambalat si pretul corespunzator al acestuia (asociat codului cu bare) pe care le tipareste apoi pe
bon, utilizndu-le n calculul sumei de ncasat.

Fig.3.6. Schema de codificare a produselor ambalate

39
 Capitolul 4. Calitatea de prezentare a produsului n comparaie cu alte
produse similare
4.1. Date principale despre producator
n mijlocul boom-ului economic, italienii caut modernitate i lucuri practice chiar i la
mas, dar fr a renuna la calitate i savoare. RIO Mare lovete din nou! La nceput cu celebra
conserv roz, care de-a lungul anilor va deveni cea mai iubit n Italia. Este lansat tonul n ulei de
msline, care pstreaz aromele mrii i care depete din nou limitele n ceea ce privete
frgezimea, pstrnd n acelai timp o textur ferm: att de fraged nct l poate tia i o grisin.

Tonul de calitate RIO Mare devine un produs obinuit pe listele de cumprturi ale
familiilor, depozitate n cmar i ascunse n courile de picnic. Cu paste sau n salate? Nu
conteaz. Ceea ce este important - aroma savuroas, iubit att de copii, ct i aduli. RIO Mare
devine lider pe piaa din Italia i ncepe s devin recunoscut i n afara granielor.

RIO Mare rspunde la necesitatea de a oferi tonului o arom nou. Sunt lansate tonul RIO
Mare n suc propriu i tonul RIO Mare n ulei de msline extra virgin. Obiceiurile italienilor se
schimb: mai mult timp petrecut n afara casei, mai puin timp petrecut n buctrie. Pentru a
combate monotonia acelorai preparate, RIO Mare lanseaz Insalatissime.

Cuvntul de ordine: petele este sntos. O mulime de proteine nobile, cantiti mici de grsimi
de o calitate excelent. Acestea includ preiosul Omega 3, prezent n cantiti mari n somon i n macrou,
dar i n ton. RIO Mare satisface att gurmanzii, ct i pe cei interesai de sntate, cu noile sale produse:
fileuri de somon i fileuri de macrou. Este lansat RIO Mare Snack (acum Pt), primul pete tartinabil
ntr-un tub: o revoluie a gustrilor.

Cu ritmul irezistibil de la \"Voulez - vous Pat avec moi?\", pate-urile RIO Mare devin
lider de pia. Cererea de autenticitate i inovare dau natere la noi produse: RIO Mare Loins i
RIO Mare Steak, care se disting chiar i pentru gusturile din ce n ce mai rafinate ale
consumatorilor, datorit prelucrrii manuale i preparrii la presiune.

RIO Mare lanseaz proiectul \"Calitate responsabil\", subliniind angajamentul su fa

de respectul pentru mediul nconjurtor i fa de oamenii care lucreaz de-a lungul lanului de
aprovizionare. Pescuitul durabil i protecia ecosistemului marin sunt baza angajamentului RIO
Mare iar folosirea metodei de pescuit Pole & Line este dovada acestui fapt. Rezultat al cercetrii

40
tehnologice, este lansat RIO Mare Leggero - primul ton n ulei care nu necesit drenaj i care
conine cu 30% mai puine grsimi.

4.2. Calitatea de prezentare a produsului

Tonul triete n apele ecuatoriale dintre cele dou tropice. Aproximativ 77% din tonul
pescuit provine din Oceanul Pacific de Vest i Oceanul Indian. Tonul folosit de RIO Mare este
ales din rndul celor pescuii ntre aceste ntinderi ale Oceanului.

Traulerele folosite pentru a pescui tonul pot avea pn la 100 de metri lungime i sunt
dotate cu frigidere pentru a nghea tonul de ndat ce este pescuit i pentru a garanta sigurana
maxim i igiena.

Purse seine

Aceasta este metoda preferat de ctre RIO Mare;

implic utilizarea de nave frigorifice de pn la 100 de metri lungime, care pot sta n larg
pentru 2-3 luni;
odat ce un banc de ton este reperat, o plas este aruncat de pe traulerele mari de
pescuit, i cu o manevr circular, nvodul este nchis, formnd un sac;
petele este ridicat la bord i transferat imediat n congelatoare mari (-18 C), pentru a
garanta igiena maxim i trasabilitatea.

Pole & Line

metod de pescuit aproape artizanal pe care RIO Mare o promoveaz n insulele

Solomon, o ar n curs de dezvoltare;
are loc n apropiere de coasta pentru pescuitul de ton de dimensiuni mici, cum este tonul
Skipjack;
imediat ce bancurile de peti sunt reperate, pescarii arunc n ap pete mic ca i
momeal i coboar tijele;
tonul este prins n crlig unul cte unul;
brcile folosite de ctre RIO Mare sunt dotate cu un sistem de ngheare a petelui care
garanteaz standarde nalte de securitate.
Pregtirea fileurilor

41
 Prima faz de prelucrare a tonului RIO Mare are loc n cldirile din apropierea zonelor de
pescuit. Petele este decongelat, capul i coada sunt eliminate, i apoi este curat foarte bine i
mprit n buci pentru a obine fileurile mari i bine curate care vor fi trimise la fabrica
Cermenate n provincia Como pentru conservare.

Produsele care sunt supuse la o prelucrare foarte artizanal, precum fileul de ton RIO
Mare, sunt conservate chiar n zonele din care sunt pescuite i ajung n Italia direct ambalate.

Conservare i producie

Fileurile de ton provenite din locurile de pescuit i ncheie cltoria n fabrica Cermenate
(provincia Como), care produce peste 60% din produsele RIO Mare.
Cu o capacitate de producie de 3 milioane de conserve pe zi, fabrica Cermenate este cea
mai mare, modern i avansat din Europa. Procesul de producie dureaz doar ase ore i
include dezghearea, conservarea, sterilizarea, ambalarea i depozitarea.

Controlul calitii

Pentru a garanta sigurana alimentar a produselor, mii de controale sunt efectuate la

materiile prime i la produse. Mai precis, n fiecare an peste 15.000 de controale sunt efectuate
pentru a detecta prezena potenial a histaminei.

4.3. Elemente de noutate.

Ca element de noutate se gaseste salata de ton. Aceasta este in mai multe
sortimente:

Salata de ton cu amestec mexican

Salata de ton cu porumb
Salata de ton cu fasole

Aroma unic a tonului RIO Mare combinat cu diferite legume aromate i mbogit cu
cereale gustoase. Gata de consumat n orice moment datorit ambalajului, care pstreaz
prospeimea, aroma i proprietile nutritive ale produsului, fr adaos de conservani.

4.4. Promovarea produsului. Fi de promovare

Identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor .

42
Promotiile sunt folosite pentru a obtine salturi ale vanzarilor pe termen scurt. Implementarea lor
are o tenta preponderent tactica. Ele sunt utilizate doar pentru cresterea temporara a vanzarilor,
fara a se acorda prea mult interes implicatiilor pe termen lung.

Profesionistii nu pierd, insa, din vedere considerentele strategice.

Sistemul de comunicare al ntreprinderii are dublu scop si anume, sa informeze si sa
stimuleze consumatorii n legatura cu vnzarea produselor si serviciilor si sa determine totodata
o serie de modificari favorabile n mentalitatea si obiceiurile de consum ale acestora.
Prin promovarea vnzarilor se ntelege, folosirea mijloacelor si tehnicilor de stimulare,
impulsionare si crestere a vnzarilor de bunuri si servicii ce formeaza oferte ntreprinderilor.
Tehnicile de promovare pot sevi si scopului de a completa actiunile publicitare.

Material grafic

43
44
45
Bibliografie

1. Banu C., .a. Calitatea i controlul calitii produselor alimentare , Editura AGIR, Bucure ti,
2002;
2. C. Banu, Tratat de industrie alimentara, Ed. ASAB, Bucuresti, 2009

3. Gh. Voicu, Cr. Mieila, Sisteme de dozare i ambalare, ndrumar de laborator i culegere de
problem rezolvate, Ed. Bren, 2005

4. Gh. Voicu, Sisteme de dozare i ambalare, Ed. Bren, Seria Cursuri universitare, Bucureti
2003
5. Maria Iordan , s.a. Calitate, control i siguran alimentar, Editura Printech, Bucureti,
2009;
6. National Geographic, Argintul viu din ape, publicat la data de 30.03.2014

7. http://www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/Tehnologia-de-obtinere-a-conse425.php,
accesat la data de 10.01.2017

8. http://diversificare.ro/alimente/2015/01/ton-consum-redus-beneficii-maxime/, accesat la data

de 10.01.2017

9. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/merceologie/TIPURI-DE-AMBALAJE-
METALICE-SI67.php, accesat la data de 10.01.2017

10. http://www.riomare.ro/, accesat la data de 10.01.2017

46