Sunteți pe pagina 1din 27

\ .

}'
'. "
,
I
. .' ,
,

i " ~ .'

o ,R o
T ,0' uox ' '. ~A
'J ,R'

REVISTA PATRIARHIEI ROMANE

CO/VilTETUL DE REDAC71E~ REVISTA PATRIARHIEI ROMANE


PRE$EDINTE:

P. F. JUSTINIAN
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
,
} , MEMBRI:

P. C. Pro ENE BRANISTE


Profesor la Institutul Teologic
Universitardin Bucuresti
, ,N. CHITESCU
Profesor la Institutul Teologic
. Universitar din .Bucuresti
P. C. Pr; D. BELU '
Profesor la Institutul ..Teologic
Universitar din Sibiu
P. C. Pro N. MLADIN
Prolesor la Institutul .Teologic
Universitar din Sibiu

REDACTOR Il.ESPONSABIL:
..
P. C. Pro I. GAOIU
Direetorul Administratiei Patriarhale .,~

.. J
ANUlXVII-Nr.1
IANUARIE -MARTIE 1965

I, 'COLABORATORJ

"

J nalt Prea ,Sfin\i\ii Milropoliti "i Arhiepiscopl sl, Prea . Slintitii Episcopl :
, PreaCucernicii' Proiesori: de la Institutele Teologice .Univt;silare' ~il'."\' INSIIIUIU,L BIBlIC 51 DE MISIUNEORJOPOXA
Serninariile Teologice; Prea Cucernicii Consi1ierl Admlntstratlvl, candi- A
dattl la tltlul de 'magtstru sau doctor in Teologle, protopopli, preotli etc, . ';i.
,
. . '. , , '. t.".:,,'
11/
44 4 ~A44"A4.".'4.444'.'.~.' 'A.4'A '.A4"'.' "' 1
~

CUPRINSUl:
AMINTIREA PRESEDINTELUI
,
GHEORGHE GHEORGHIUlIDEJ VA TRAI VESNIC
,
I Amintirea Presetlintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej va triii cesnic
in iuima poporului roman

PROBLEME INTERCONFESION.4LE
IN INIMA POPORULUI ROMAN

La 19 martie 1965, s-a stins din viata conducdtorul iubit al


poporului ToOman, Gheorghe Gheorqhiu-Dej. Intregul nostru
Posibilitatea reeonciiierii dogmatiee intre Biseriea Ortodoxii $i Vechile Biserici
Urientale, de PI'. Prof. D. STANILOAE . . . . . popor a trait zile de tuiincii durere, pricitiuite de aceasui grea
Conditiile istoriee ale !ormiirii Veehilor Biserict Orientale, de TEODOR M. pierdere.
POPESCU . . . . . . . . . . . Ridicat din mijlocul poporului, insufletit de aspiratiile sale
Momente $i aspeete ale hristologiei precaleedoniene $i calcedoniene, de PI'. Prof. spre tibertate $i [ericire, Gheorghe Gheorghiu-Dej si-a consacrat
IOAJ.~ G. COMAN ......... . intreaga sa viata luptei pentru libertatea poporului roman, pen-
Cultul Bisericilor cre$tine Veehi din Orient. Liturghiile riturilor orientale, de PI'.
Prof. ENE BRA..NI$TE . . ., .. tru asiqurarea independentei reale a Ronuiniei, pentru instau-
Biserica m01lo!izitii iacobitii a Siriei, de Magistrand CEZAR VASILIU mreaunei oriruluiri noi de dreptate socialii $i pentru afirmarea
demnitati; ruuionale a tdrii noastre. Eliberarea Rotruitiiei de sub
INSEMNARI DESPRE CART! ~I REV/STE
jugul fascist - eliberare care a deschis perspective largi pentru
r.!n nOll Oetoih in limba slavona biserieeasca, de ION V. GEORGESCU. implitiirea nobilelor si dreptelor nazuinte ale poporului nostru
CUeva publicatii oTtodoxe recenie din domeniul liturgicii . - a fost infaptuita de cei mai buni patrioti, sub cotuiucerea lui
Doua studii caiolice asupra liturghiilor bizantine. . . . . Gheorghe Gheorqhiu-Dej. lar in anii care au trecut de atunci,
o utila conlributie la ewwa$terea vietii de cult a Bisericii Anqlicane, de PI'. Prof.
ENE BRANI$TE . . poporul roman, sub cotuiucerea lui plina de intelepciune, a ob-
Sylvestre C h a u 1 e u r, Histoire des eoptes d'Egypte. Paris, 1960, de PI'. Prof. tinut mari si strlilucite suceese: instaurarea puterii populare,
lOAN 1. RA?\WREANU . proclamarea Republicii Populare Rouuine, fliurirea unei noi .
Vom Wirken des Hciligen Geistes. (Despre lucrarea Sf. Duh), Witten, 1964. . oriiuiuiri sociale, care a inliiturat def,initiv din oiaia poporului
Gott in Welt (<<Dumnezeu in Iume), Freiburg, 1964, de Diac. O. BUCEVSCHI
/KYPHaJl MOCKOBCKOii Ilarpnapxumr-Revtsta Patriarhiei din Moscova), IU'. 10, 11, roman exploatarea omului de ciitre om, au [ost trepte ale urcu-
12/1964, de 1. V. G. . . . . . . ; . sului neincetat al Rottuiniei spre luminii, spre progres, spre
buniistarea si [ericirea fiilor ei.
BISERIC r1 $1 VI.4TA
Imaqinea luminoasii pe care 0 prezintli astiizi tara noastrii
Lucriirile Comitetului Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, in sesiunea uorbeste tuturor despre striuianiile pline de avint ale inireqului
de la Enugu, de rLIE 1. GEORGESCU . . . . . popor, dar $i despre intelepciunea $i munca neooosita .o. lui
Note $i comenuirit, de V. ANANIA ~i ION V. GEORGESCU Gheorghe Gheorqliiu-Dej, despre credinta lui nezdruncinatiiin
putcrite de creaiie $i de afirmare ale poporului rom/iii eliberai..
COMITETUL DE REDACTJE Despre toate acestea miirturiseste inJloritoci.rea noastrii tindustrie,
Presedlnte : P. F. JUSTINIAN, PatTiaThul BiseTicii OTtodoxe Romane. marturisesc uriasele combinate, uzine $i fabrici care produe cele
Membrl: P. C. PT. ENE BRANI$TE, uroiescr la Institutul TeologtcUnl- trebuitoare tiirii si dau posibilitatea unor largi sehimburi eomer-
versitaT din BUCUTe$ti; N. CHITESCU, proiesor la Institutul Teo- ciale eu alte tari; despre toate aces Lea uorbeste vasta griidinli
logic UniveTsitar din Bucure~ti; P. C. Pr. D. BELU, profesoT III rocLitoare a tlirii, dina mica noastra agriculturii cooperativizatii,
Institutul Teologic UntveTsitaT din Sibtu; P. C. Pr. N. MLADIN, inzestratii cu unelte mecanizate $i diitatoare de reeolte mereu mai
pTofesor la InstttutUI Teologic UniveTsitar din Sibiu.
bogate, pentru buniistarea gene.rala; despre toote acestea stau
Redactor responsabil: P. C. PT. I. GAGIU, DiTectoTul Admtntstrattet
PatTiaThale. .
.. "

-82 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - , .
zistenta acestei hristologii arata puterea sl vitalitatea ei inC:l'elllli'jl\l"'.j"!
ortodocsilor care, dlncolo de deosebirile care inca ii separa, vad pe ar:
Iasi Domn, Logosul lui Dumnezeu intrupat. Consultarea neoficiaIa
la Aarhus a putut duce la 0 Declaraiie de fntelegere reciproci! care,
sa fi fost confirmata inca de Bisericile respective, deschideper'--~~""""'
pozitive stimulatoare pentru noi intilniri.' Luerul necesar este studi
atenta, rabdatoare !?i obiectiva a doeumentelor patristice ~i postpalt
tice ale problemei in spiritul ecumenismului actual, care pregat~te It
rea crestinilor prin fratietate si dragoste. CULrUL BISERICILOR CRESTJNE
, VECHI DIN ORIENT "

Sinodul de' la Calcedon n-a fost 0 eroare ecumenica-, sau un' LITURGHIILE RITURILOR ORIENTALE
pur politic, cum s-a spus si se mai spune, pentru ca el a revarsat ~i ro:
tinua sa mai reverse 0 imensa energie si lumina in gindirea teolog de Pr. Prof. ENE BRANI~TE
~i 0 negraita evlavie in inimile credinciosllor.
Hristologia Calcedonului e una din cele mai pretioase eomeri i I. PROBLEMA IZVOARELOR DE INFORMATIE
credintei noastre pentru care au luptat, au gindit si s-au rugat ati'
generatii de Parinti ai Bisericii. Calcedonul incununeaza aeeasta 1
ARTURISIM de la inceput ca sarcina cercetatorului care ar vrea
sub asistenta Iamuritoare a Sfintului Duh. sa se inforrneze el msusl ~i sa informeze I?i pe altii, exact I?l
A[ obiectiv, asupra cultuIui Bisericilor Vechi Orientale, nu este
de Ioc usoara. Numeroase greutati, obstacole, prejudecati adinc
Inradacinate I?i veehi pacate ale trecutului trebuie mai intii
inlaturate din cale. ~.
E stiut ca Instrainarea reciproca dintre ortodocsi I?i ..eterodocsi, in-
ceputa prin separarea Bisericilor nationale (Armeana, Siriana I?~ Egip-
teana) de la periferia imperiuIui bizantin, in cursul secolelor al V-lea
si al VI-lea, instrainare alimentata !?i agravata apoi treptat, prin riva-
Iitati nationale, prin eerturi ~i discutii religioase, prin masuri adesea ne-
cugetate, luate de eonducerea politica a imperiului, Impotrlva ...disiden-
til or - a facut ca, de la 0 vrerne, crestlnii ramasi intre granitele mereu
ingustate ale imperiului sl cei din afara lui sa
se priveascaJntre ei eu
indiferenta, dad nu ehiar eu ura I?i vrajmasie, tratindu-se reciproe ca
..eretici.., schismatici, sau eel putin eterodocsi, Indeosebi despre
cultul religios al crestinilor separati s-au scornit sl s-au pus in circulatie
multe neadevaruri, oalomnii ~i parerl gresite, pornite mai ales din surse
grecesti, ca de exemplu ca armenii se tnchma la un dine Artivurie, pe
I care il saruta simbata seara spre Pasti, ca ei ung pragurile lor eu singe
de animale sacrificate, ca adora crucile, botezindu-le, dupa ee le infig
un cui si apoi Ie ung eu singe de animal, sacrificat, ca se Impartasesc
eu carne de miel fripta, etc. 1. Inca din vremea Sinodului Trulan (692) se
irnputa ..din auzite.. armenilor ca la ei se recruteaza in cler numai cei
din nearnul preotesc sl ca se fierb inauntrul sfintelor altare carnuri, care.
se impart preotilor, dupa.obiceiul iudeilor (can. 33 J;ii 99). Arnbele acu-
zati! s-au dovedit neintemeiate si indeosebi cea de a doua a fost respinsa

1. Vezi L. Sarrnacas, Tairla botezulili $i Liturghia Bisericii Armene de Riislirlt,


Jasi, Wg5, p, 230-233, 241, 2 4 9 . .
8:1 - - - - - - _ ORTODOXIA - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - 85

nu numai de catre armeni . ',' '. de informare scrise de el lnsisi sau de 'altil 6, - cultul eelorlalte Biserici
autorizati ai canoanelor ca' Cl chiai ~l de tilcui torii ortodocst cei mai Orientale separate a ramas aproape eu desavirsire neeunoscut Ia 01'-
ti . , re recunosc ca n" I
cres im !iU a eXistat vreodata obi' lCl ~ armeni !iii nici la alp todocsi '. .
Unele din aceste 'pareri g it ceiul de a se Iierbs carne in altaI'' Primele izvoare directe de informatie, la care trebuie sa apelam etnd
in circulatie indeosebi pr~~~lpe au/os t acreditate in Ortodoxie ~i p~ vrem sa ne documentam asupra eultului unei Biserici, sint cartile ei de
nul, de unde au frecut c:.i" anlOP ~ dogmatiea a lui Eutimie Ziga!Je. slujba. Or, asemenea carti nu s-au tiparit, pina in timpul din urma,
biisericesn
. ti (ca Pravila de "( in co ectiile 1'"
In Go . omanes ti1 d e canoane si legiuiri
A

decit pentru monofiz itii si nestorienii uniti eu Roma, incepind eu eele


cazu.l cu e~plicatia gr~ita ce s:o~a din 1.6~2); asa este, de exemplu, de la sfirsitul secolului al XVI-lea pentru maroniti (vezi mai departe).
tulu: ~e mlercuri si vinen d' a. l~ noi In general suprimarii pos. in mai toate acestea, editate sub auspiciul Congregatiei De propaganda
p~ in legatura cu -postul l~ saptamIna. intiia si a treia a Triodului fide, editorii au introdus, eu un vadit zel misionar pro-catolic, diverse
~uvm"tu~ romanesc de /tarti) 3 rn;:~n numit al lui Artivurie (de und: modificari sail adaose latinizante, denuntate si regretate chiar de unii
a Sfl~~tU~ secolului trecut as e uate de unii teologi romani de teologi catolici mai obiectivi 8. De aeeea, pentru studiul asupra cultului
polemics l?tre ace~tia (prof G~me::a prejudecati au provocat 0 ~ Bisericilor Vechi Orientale aceste editii trebuie utilizate eu multa pre-
armenn din Moldov., (" d . , ama ~i St Cali cautie sau respinse de la inceput, fiind necesar recursul la manuscrisele
interventia Sinodul . d in eosebi prof. L s'" et nescu din I~i)~;
sedinta sa din 15 Ul. e atunci al Bisericii Oartmaca~), facind necesan ' vechi care le-au servit ca surse, sau la altele, inca inedite, de care se
.. mal 1891 a I' odoxe Rom" . servesc pina acum clericii unora dintre aceste Biserici, ea, de exemplu,
mte pe seama armenil -' condamnat nas " Cine, care, lD
tivurti 4 or, mtre care ~i co.c~lle calomnioase scor- sirienii rasariteni (nestorienii persani sau chaldei). Cu aceeasi bag are de
. rea pnvltoare la tul Ar searna trebuie folosite si studiile asupra cultului Bisericilor Vechi Orien-
La cresterea
. ZlldU1Ul. desp-yoj-' pos .... tale, datorite in marea lor majoritate teologilor catolici (englezi, fran-
rasaritena au contribuit. a"\!-tor dintre fra " " ' cezi !?i germani), reprezentanti ai statelor colcnialiste apusene, sub a ca-
arabilor si a turcilor ~ ~)n ~fara de conditiile t~l t m~rll familii crestine
. bile liturgice intreb~inta~ ~l unele caUZe internS once externe (venirea 6. Dintre celc scl'ise sau tl'aduse In romane~te, amintim, de ex. : Anania Me1ega,
(armeana veche, siriaca vec~n cultul Bisericilor e. ca, .d: exemplu, lim. COIIstl'llctiune $i medUatiune asupra omului ciizut. Bucure~ti, 1863, p. 236-254 (rin-
acestea (ea siriaca veche s' e, copta, etiopiana ~ondflzlte si nestoriene duiala litlll'ghiei arlllene, a botezuiui ~i a miI'-ungerii); Canoanele Miirturisirii Re-
. .l copta sa ~l araba) 5 u' . Iigiei cre$tine$tl piizitCi de Biserica Armelleasca. Trad. din 1. rusa de V. N. Mustacov,
eare nu se mal vorbese de u vechea egipt . . .nele dmtre Buclll'e~ti, 1850 (dupa originalu1 al'mean scris de Catolicosul NeJ'scs a1 V-lea din As-
eunoseute de catre ortod ~uI.t, fiind in gen ~ana) Sint limbi moarte, tarog): Istoria, dogmele. traditiUlzile $i liturgia Bisericei armene de raseirit. Trad.
clencii !?i eredinciosii Biso~~l ~l apllseni. ba er}a. de loe. pu\in sau rau , din!. franc. de loan G. Tutuy, lassy, 1874; Liturghia pentru usul Bisericei ortodoxe ar-
.. . enclor . e llar ne" t 1 . me,le de RiislirU. trad. de PI". H. K. Moscofianu, Bucure~ti, 1890; Prot. H. K. Mos-
ne fenelre, prea putini ort d . care Ie folos _ lU e ese de ditre
t l' b' 0 OCSI esc lUea . cofianu. Tailla Rotezului Ia Armenii ortodoc$i $i originea Cuvintului, insotitii de si-
or 1m 1, fara a carora c ,s-au ostenit -. lU cuHul lor. Din tuatia Armell'iei. Ducure~ti, 1891; Pl'. D. Dan, Armenii Orientali din Bucovina, Cer-
a cultului Biserieilor Mon~r~O~~tere nu este ppm~b.al:lIm eu studiul aces- nauti 1891 (~i ed. germ. ~i arm.); Arh. Timu~ Pitefiteanu, PrEvire istorica asupra Bise-
mean . b' lZlte ~i N OSI 1 a eu ricei armene, in Biserica Ortodoxa Romana, an. 1891, martie-mai; L. - Sarmaca~
,m~l me cunoscut la noi '. e:<;toriene. C n~-'?terea ex acta op. cit.; Dim. Dan, MonoPtsitismul in Biserlca armeanci orienta Iii. Adaos la publica-
numeroaselor eonlUl1itiiti . ,aht pnn c u eXCePtla cult I . tiunea 4:Armellii Orientali din Bucovina. Cernauti, 1902; T. Tarnavschi, Despre cele
, almene d' . ontactul ne . '1' u Ul ar-
m tara mlJ OCIL Cu b .. maE insemllate liturghii ale Bisericei Orientale, in Candela, an. 1893, p. 263 ~.u.
.
2 Vezi d
.
_
, e ex., Arhlm I
noastra -t.
. Cl S 1 pri
mem
I . 'ru (descrierea l'lnduielii liturghiei armene); V. Mestugean, Sfinta Liturghie a Biserlcii
l1lsotite de comentarii trad' oan, dtat la ~l' n ueranle
.'
armene, Bueure~ti, 1937 (text armean cu trad. rom.); Gabriel M. Popescu, Cultul Bi-
pal.-t II ,Al'ad 1931 p '486 . rom. de DI' ~" ,"IC . ""1 ~"I
as Ca
,. ". . "Ie. p :' noan I . . sericii armene, in G1asu1 Bisericiill, an. XXI (1962), nr. 5-6, p. 608-617.
3. \i eZl, de ex., Pidalion ' POVI('i si p, e e Blserzcii Ortodoxe 7. La 110i, in afara de exceJentu1 studiu a1 fostului pl'ofesor de liturgics T. Tar-
lell' de harti din sap lamina ,,: tl ad. rom., Ne , l O t . U. Kovincici vol I navschi (citat in nota 6), despre liturghiile rasaritene in general (rev. Candela, an.
aceea cii in acele 12 zite a a~e~uIUi ~i a Fa~tu 1844 f 61 ' . I ]892 ~i 1893, ~i extras, 1893, 1903), mentionam ~i ce1e citeva informatii pe care Ie dii
tilcuitorii Pidalionulu'l 1'nrmeml Postesc p artseUlui ~I . r. nota' ZI'C '. . Prof. I. Mihalcescu, in luerarea sa Theologie Symbolique au point de vue de l'Eglise
,cant' . entr 'f cea b . II 1111 ell ZI-
ne deosebim de eretici nu PrO Inllarea note'I U cUnele Arl' a rillzei se ex'pl' . , . Ortodoxe Orient.ale, BlJcure~ti-PaI'is, 1932. Cu privire numai la monofiziti: Diae. Lec-
4 . M om't oru I Ojicial d' In mincarUl'i
. . ct-lVe' ItJUrie-.. etc (B'
" resPe lea. prlO. to!' 1. Riirnureanu, Fosibilitatea fntoarcerii Bisericilor Monofizite la Orto doxie, in
p. 236 s.u. In 1891, nr 1 ,CI prin do ,Ca noi Olt d' Inc ZIC dec! Ortodoxia, an. lIT (1951), nr. 4, p. 586-636 (da ~i cfteva informatii pl'ivitoare la cult).
. . 11 P 2 grnel 0 ocsii t b' x
5. Despre Iimbiie I ' t . . , ' . 939. C e,(redint - . Ie UIe Sa Numai despre Biserica etiopian~; Prof. L. Stan, 0 noua patriarhie. Biserica din Etto-
I l.rglce f I amp. el. .)
vezi S. Sa laville, Liturgies 0 . 0 oshe in . ~I L. Sal' . pia, in Ortodoxia, an. XII (1960), nr. 1 (despre cult: p. 48-50).
1932 (<<-nib!. cath. des S'denc Tlentales, Not. (Ultul Bise . . maca~, op. cit., ll. Vezi, de ex., L. Duchesne, Origines du eulte chretien, V-e ed., Paris, 1925, p. 72,
160ns
en langue riranl e. Orient et('sore~ig.l P 3 general rlcllor flas' 't n. 2 ~i S. Salaville, op. cit" p. 18. Cpo ~i Fr, Heiler, UTldrche tlnd Ostkirche (Die ka-
C(ld ' ., < U es "I - ,"n eno " thoUsc:he Kirche des Ostens und West ens. Band 1.), MOnchen, 1937, p. 561, n. 22 (des':'
em, Paris v, Mai ,0: ements : " In general,
, 1955 <L Pe farg: C pr1ncipau;l' P " pre lucraI'ea lui R. Janin, citata In noi in nota 9, pe care 0 carncterizeaza ea cten 4

ex 0 . l(or I '. 81 Ill, oen1ioas[\:l.


randi, 18). 0 evskij, Liturgie
oar 0 D OX I A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 87'

rora dorninatie politica au stat pina d 1


Orientul Mijlociu si din no1'd-est~ ~f . ~. m~i~~op~arele ere~t~ne din n. RITURlLE LITURGICE ALE BISERICILOR MONOFIZITE sr NESTORIENE
zinta lucrurile prin prizrna nfesi rICH. t1 dmtre acestia pre-
Iac, de altrel, inl?i~i unitii ~~no~~?{lala, denatu~in~ adevarul '9, ceea ce In general, cultul - ca de altfel ~i doctrina, organizatia ~i disci-
urma si-au pastrat, in eneral 1 1 s~u r:e~torl~m 10. Desi acestia din plina - Bisericilor Vechi Orientale separate este indeaproape inrudit
tinut inainte de unire gtotu . ' ~ultul Bisericii Orientale careia au apar- cu eel al Bisericilor Ortodoxe, avind aceeasi origine ca ~i acesta : el
vom vedea, diverse ~odificll1't ia~ acceptat .sau u s-au impus, precun descinde de-a dreptul din cultul Bisericii primare, de origine aposto-
catolic, care sint adesea reze l? mfluen~e. dJ.n. partea cultului romano. lica, cult care, In momentul farimitarii unitatii crestinatatii rasaritene
apartinind ritului liturgl'cPo1'l' .ntate de ei msisi sau socotite de altii ca (seeolul al V-lea l?i al VI-lea), era aproape uniform peste tot, eu exceptia
ginar al B' . . . , ,
:rat de catre neunj+j Confuzl' isencn respective, pastrat nealte- unor mici si neinsemnate variante locale sau regionale, care Incepusera
. . \. e eauzea d '
specialitate, specific eatoEe I' tr b ' za a esea ~l vocabularul tehnic de sa se dezvolte sl sa se cristalizeze in diferitele Biserici (patriarhate)
- - ,
t area cu It u1Ul, rasantean: , n Ie Ulntat
hostia . "
de teologu.. apusem, In , prezen- din aceasta parte a lumii crestine ~i care dadusera deja nastere la asa
comidie (desi aceasta din urrna pentru punea (prescura) folosita la pros. numitele rituri liturgice surse, adica feluri deosebite (particulare) de
hosti . . an-are nlInle
cu...ostl(afica.iol~cllor), oblate pentru Sfint Zco m un, ca forma si ca sens a oficia cultul divin ~i indeosebi Liturghia, in crestinatatea primelor patru
cl~anl s ntirii, consecrQtio) entr " e e D Qruri, -cuvintele consa- sau cinci veacuri, In general tnsa, cultul Bisericilor separate din Orient
Cma cea de taina (<<Lua1;i mine "? cmmtele rostite de Mintuitorul la a ramas, mai mult decit eel al Bisericilor Ortodoxe, fidel stadiului de'
ceptia rornano-catolica _' a a1;1...,>' ~tc.), cuvinte care - dupa con- dezvoltare pe care el il avea in momentul separarii Biserici' or. Dez-
la Liturghi~: s.a.m.d, La aees~eao~ra sfm~ir:a sau prefacerea Darurilor voltindu-se in alte conditii decit eel ortodox, cultul acesta se resimte
prezentetoni cato~ici si cei uniti afdauga ~~ n~ajunsul ca, de multe on, - in stadiul lui actual de evolutie - mai putin de Influenta teologiei
nu sint de acord mtre ei ia . CUltU1UI BIse1'icilor V hi O' ~.,. dogmatice, care a avut un 1'01 atit de important in formarea ulterioara
. . lui , I ' uneon dau . f ec 1 rlenww:
unUla !?l ace U1~1 amanunt 11. In orma1;ii eontradictorii asupra a cultului bizantin; precum 'lorn vedea, aproape nimic din specificul
L7 voare mal vrednice d ' doctrinei adevaratului monofizitism (eutihianism) ~i nestorianism, con-
cultului Bisericilor Vechi 0 ~ mcred:re pentru stud' . damnat de Biserica Ecumenica, nu se vede in textele liturgice sau in
colective, ale textelor Iitur :len~le. ~mt edi1;iile ~tii ~u~ ~l cunoasterea ~. I Iormele externe ale acestui cult 15. In sehimb insa, el a suferit influente
diversi liturgi$ti apuseni 12glc~/asantene, facute in n;tflC, separate sau
de natura externa, dintre care unele datorite popoarelor necr~tine cu
rica Romano-Catoliea pent' p. cum ~i cele mai Ve . m~ul mai nou de care credinciofjiii Bisericilor Orientale separate au convietuit (evrei, turd
protestantismului. cum sinrut In1terese apologetice I,Chl hpari te de Bise-
ce e dato n'te maronitul' ' n l, Upta " !?i arabi mahomedani), altele cultelor celorlalte comesiuni cr~tine cu
A
ssemaru. l '
3 ~i francezului Eus R . el lmpotrJ' va care ace$tia au venit in contact. Idfluen\a cultului ortodox se resimte
. enaudot(iUS) 14. UI JOseph Aloysius
indeosebi asupra cultului celei mai importante dintre Bisericile Mono-
. 9, Tipice din aCest punet de v
tonte teologilor francezi R Ja' edere sJnt cele do a fizite - cea Armeana - , iar cultul romano-catolic a exercitat 0 masiva
ed. I, la 1922 ed ult v' Dm (Les eglise . u 1ucrari. de 1 .. influen\a asupra aceleea!?i Biserici inca dinepoca Cruciadelor, preeum
orientaHum, 5' voi., P~: 192~5) ~i M. JU;i~~r;;ales et les rite~r~a. clrculatie, d~ l?i asupra cultului altar Biserici Ori~ntale separate, mai mid (indoosebi
10. Vezi, de ex., Ig~ace 1935, CU bogate e~logia dogmaticarzent~u~. Pans,
orientales et occidentales, etu~~.l\rem, Rahmani refe~Jnte 1a cult), chnstwnorum Biserica Maronita ~i Biserica sirienilor monofiziti ~i nestorieni din Ma-
1929, p. 211 l?u., (in legatura cu lees seParernent (fatn ar h sirian unit labar-India), incepind din secolul al XVI-lea, dnd catolicismul i~i in-
11. ~ se compara, de ex. :rob~ema epicIes~i) COTnParees entre \1 US Liturgie' tensifica eforturile sale de a atrage la uniatie toate Bisericile er~tine
de R. Jamn (op. cit., passim) p ;SCrlerea liturgh"l' e es. Beyrouth, orientale. '-,
12. Utile !ii nedepasite i ,e : alta de I. E u Or orientale fa '
i
Tum, SyroTUm et ArmerioTU nct Slnt cele de Ii ~a~ani (op. cit) cuta pe de 0 parte In momentul despartirii lor de tronchiul Bisericii Ecumenice, toate
2 vol. de texte 1}i adnotari ~ n Cdrninistrand enzJnger (Rit '. Biserieile Orientale separate :- atit cele monofizite cit !?i cele nesto-
1.896, .texte in ong. l?i trad~~ lat.) 1}i de F. E is ~CTarnentts ..., ~9rientalium, Copto. riene - apartineau, din punctul de ._vedere al eultului, la doua rituri
liturgiC). ng!., eu savant~ Bl1g~tman (Easte urz~urg, 1863-1864,
, 13. Codex litnrgicus Eccl . stUdii introduCt'rn LUurgies, Oxford, liturgice surse (originare), care incepusera deja sa se fonneze pe atunci
edltat la Paris, 1902-1905 (C eS~e Universa IVe pentru fiecare rit in Rasarit: eel sirian (antiohian) !?i eel egiptean (alexandrin). La eel dinttL
ale tuturor riturilor litur . uprlnde numa' e, 13 \'oL 1Il - care i~i deducea originea din ritul primitiv al Bisericii Ierusalimu-~.
turghiilor au fost edltate ~lceJ cr~tine in ;. te~eJe taine~ri, ~ornae 1749 1766
1719-1728. e . S. Ass~ ,ImbUe On or ~l prin~' .- ,re-
14. Liturgiarum orie manl, in Bibliot~ ~i Cu trad 11~aJeJor ierur~ 15. Este l?tiut, de aUfel, c~ monofizitii au adoptat riu monofizitismul exagerat.
(cuprinde textele tuturor 1~liU~.collectio 2 eca Orientaiis ~.). Textele Ii. ..:,'1
1
preconizat de Eutihie, ci unul verbal, moderat, rezumat in formula M(tX (f63t( 'loS
Urghlli or ra '. \'01., Pa . vol.. Romae, . 9aolJ ).orou oao(lpxwl-LiY1j (<<0 singurA Fire tntrupati, a lui Dumnezeu 'Cuvintul) a
Santene in I'ls, 1716 ed Sfintului Chiril al AJexandrlei (a se vedea studlul Pro Prof. D. StAniloae din acesll.
, trad. Jat. '~i c~ II-a ~rankfurt, 1847 '
. pre~loase adnot4ri).
numar al revistei 4:0rtodoxia).
88 - - - - - - - - - - - _
ORTODOXIA 89
lui si de la primul ei episcop Sfintul Iacov eel Mic sau Fratel D
ul ' riO B" . ' , e aD)- La rindul lui, ritul sirian se imparte in mai multe ramuri, sub-rituri
n. in, - ,apa. \m~au isericile separate din Orientul Apropiat si MiP~
ciu ~u ?m, pa~,arhatul ,Ierusa1imului si eel al Antiohiei (Biseriea Ar, sau rituri secundare, si anume :
meana !?l Bisericilo de limba siriana, dintre care unele monofizite iar a) Ritul sirienilor monofiziti sau iacobiii (ritul sirian. propriu-zis),
altele nestonene); la eel de-al doi1ea . d d . , care reprezinta forma rea mai fidel pastrata a vechiuIui rit liturgic si-
Sf' ul A ' ' - care I~I e ucea ongmea de Ia
mdt t postol 1~areu, pnmul evanghelizator al Bisericii din Africa de rian (antiohian) ; acesta este folosit la sirienii apuseni, adica urmasii ve-
nor -es - apartmeau B' "1 chilor crestini din patriarhatele Ierusalimului sl Antiohiei, dintre care
publica Araba UniUi) !?i ~C;i~l~~, ~1:?nofiz~te ,din vechiul Egipt (azi Re. cei mai multi traiesc azi in Siria, Iordania si Liban, iar 0 midi parte
de patriarhatul Alexand ' , t !sl~a (Ehopla), dependente pina atund (crestinii torniti) in India (Malabar); toti acestia folosesc in cult inca
Monofizite au apar+l'nut nei. ' .. 1or, B"IsencIle
d . 1nca din moment u 1 a 1ca'tuirn .
~ eel a doua t' '1't .
v

, limba siriaca veche (dialectul aramaic apusean), desi in vorbirea zilnica


sirian ~i eel alexandlin) pe d ll?Ur:. I urgice-surso deosebite (eel au inlocuit-o de mu1t cu limba araba si malayalama (in India). De curind
persani aveau acelasi rit litu Cl? ne~toneml adica sirienii rasariteni san
I

li s-a permis si clericiIor sirieni uniti din Malabar sa celebreze liturghia


antiohian sau sinan), rglc ea ~l monofizitii sirieni occidentali (ritul in malayalarna J G.
In fond, cele doua rituri lit ' b) Ritul sirienilor riisariteni sau tiestorieni, numit si ritul chaldean
nu atit prin variante1e de ritu~l u1: ee, ~e d:ose~au pe atunci Intre ele (sil'o-chaldeian) sau person, dezvoltat tot din vechiul rit sirian ~i pastrat
mular verbal al rugaciunilor si 'I' hPIC (nndUlaHi) ~i de text sau for- la nestorienii de origine persana (chaldeiana), care mai traiesc azi in
prin limbile folosite in serv.;'~ a dl~!1elor fo]osite in cult cit mai mull
int - ,.cml rvin (arm ,,' Irak (Mesopotamia de altadata), Kurdistan (nordul Iranului de azi) 9i
eglp ~an_a sau copta ~i _ probabil _ "e~na, sinaca veche, vechea
Malabar (coasta sud-vestica a Indiei); toti acestia, desi vorbesc azi lim-
sus ~l Iipsa de legatur; recip . ablSlmana), Dar cauzele de mai
- ~~l" bile nationale din tarile respective, Iolosesc inca in cult aceeasi Iimba
vananlX e ~l parhcularitatile roce " mtre , ac _ est e B'lserici au contribuit ca
1 b tr 1 rmci ~l nemse t de pina atunci care ca ~i sirienii monofiaiti (siriaca veche, sau dialectul aramaic), scrisa insa
ceose eau in lee e cele doua it " ,mnae
- - . I n un liturgl I ' in art alfabet (alfabetul chaldeian) !?i cu mici particularitati fonetice mai
s~ ~re~sea, in cursu vremn, dind ce a e aeestor Biserici locale, ales in pronuntarea vocalelor;
fle,carela ~m~re aceste Bisenci. car~a~~ere unoj- tipurt cultuale proprii
ortodox, CI ~l de la unul la alt'ul .' deosebesc nu n 'd ltul c) Ritul marotiit, folosit de maronitii (sirieni) din Liban (Muntele
rna t as tf e, I m smu . I
aeestor Biser' .
' prm anu 't
,ml e partieula '~"t' S - I-
umal e cu Alb), care avcau la inceput acelCl!?i rit liturgic cu sirienii iaeobiti, dar
P en t IU e1aSI'f"learea 51 enumerarealeI, I mal "" It'
'uU e rtturi ll't
TILc1 1.
' d-au. or care 9i-au faurit propriul lor rit, dupa despaftirea' de monofiziti prin
h ' . f' - " , Or se ia ' urgzce erit'(J.!e. adoptarea monotelismului (secolul al VII-lea) !?i mai ales dupa unirea
g la propne leeanll nt, aVindu-se' . ea Cl'lteriu de b' . .
tm'ghla a fost de la ineeput' ,m vedere ea "I 0 Icel Lltur~ lor eu Roma, spre sfir9itul secolului al XV1-lea. Intrucit loti maronitii
~1 a farna ' n cult-ul cre$'t'm, L'I-
VietH rehglOase $1 sacramental ' " s Plna aZI, temell'a
'" " , ".
sInt uniti, cultul lor reprezinta varianta cea mai mult romanizata (ca-
a I te cntern ' . . pentru earacterizae ' Sin t in' sa ~1, llturgisti
,
' eentrul ~l,.mun , a
tolicizata) a cultului rasaritean. De~i vorbesc limba araba, ei folosesc
influentele externe, etc.), inc"t rea U,?Ui rit (Iirnba i't c~~e au .in vedere inca in cult siriaca veche, ca !?i iacobitii, scrisa in acela$i alfabet siriac 17.
ale Biserieilor Veehi Orientate ~uma:uI ~i c1asifjca~ 1 UI~lca: ntul-sursa,
Amintim di, in fiecare dintre Bisericile Vechi Orientale enumerate,
Tinind insa seama atit de caract e aZI nu slnt aceleae~ pturI1,or liturgice
exista 9i grupuri - mai mult sau mai putin numeroase - de uniti cu
speeifice care diferentiaza ace ::el~ g~nerale sau e~ ~l a :ot 1 , liturgi~tiL
turi principale ~i anume: s l1tUl1, noi Ie put mune CIt $1 de noteJe Roma ; ace~tia $i-au pastrat in general ritul liturgic al Bisericii din care
provin, dar au adoptat !;ii unele influente ale cultului romano-catoUe,
1. Ritul armean proprl'u B' em reduce 1a trei ri- care tind sa devina mai peste tot din ce in ce mai numeroase, datorWi
, -lSeri "
piat de ritul bizantin (ortodox) - , Cll Arrnene c nu atit presiunii autoritatii biserice~ti tutelare, cit zelului pro-catolic
~I Se f"
.m care au f ost traduse texle]e litu, in I' este ce I mai apro-,
' 0 lC1aza ,are al unora dintre uni\i in!?i$i. Noi yom avea in vedere, cum este !?i firpsc,
2. Ritul sirian, comun Bis "lglCe inca din s unlba armeana veche" cuItul autentic al cre!?tinilor orientali, pastrat la neuniti .ortodoc$i,
'. ,el1cllor ~ K eco ul I I
m afara de cea Armeana <:j ofI' , t L\LOnofizl'te' _a V-lea cum i;ii spun ei, sehismatici, cum Ie spun catolicii).
. '" CIa pest ~I Ne' '
3. Rztul copt, comun Bise' , ' e tot in limb "stonene din Asia, Dupa cum am spus, slujba religioasa care constituie centrul cultului
U mta ' - (B' . C - ) ' ,ncIlor
lsenea opta ~l din Er ' lVlonofizit ' 11K a Slrlac'"
Q ; , publie sau ,oficial in toate Bisericile cre!;itine din Rasarit este Sfinta Litur-
' h' l ' . 10Pla r e dIn R
1utle a, vec lU Ul 1'1t egiptean (alex' e~rezentlnd epublica Arabi! ghie. Ea este nu numai izvorul fundamental al vietH spirituale rasaritene,
eopta (hmba veche a ba~tina!'ilor ,andl1n), of" faz a aetuala d _
'] . b) , , , '( eglp!e' 1Clat a ' . e evo 16. P. Thomas,' Chul'ches in India, Delhi, 1964, p. 44.
Zl TIle Cll ara a ~l etlOplana (di 1 nI din n Z1 In dOl'" I' b'. 17. ea iii in Ortodoxie Iii in catolicism, atit la sirienii monofiziti (iacobiti) ::,;i
a ectul h CL,A.U" 1a .1m 1.
g eez) ' " InloCuita' III C 1 nestorieni, cit ::,;i la monifizitii egipteni (copti), se manifesta insa in timpul din urma
gram tendinta de a inlocui vechile limbi liturgice (siriaca ::,;i copta) cu limbile vorbite
azi de popoarele respective (araba, persana, indiana malayalama, etc.).
90-'--- o BTO D 0 X I A ---------------------- 91
I

ci ~i 'forma -cea mai lnalta pe care a imbracat-o cultul suprem de adoratie bizantine, sau mai de graba 0 compilatie a liturghiei grecesti a Sfintului
(latrie) incre~tinatatea rasariteana !?i care caracterizeaza eel mai bine Iacob _ liturghie de tip sirian - !1i a liturghiei bizantine a Sfintului loan
spiritul propriu al fiecarui rit liturgic, deoarece in fonnele, rugaciunlle Gura de Aur 20.
~i irnnele care alcatuiesc rinduiala ei, fiecare Biserica a pus tot ceea ce a Aceasta liturghie pastreaza unele trasaturi arhaice, care au disparut
putut !?i a avut mai de pret ~i mai specific in exprimarea ideilor sale dog- din liturghiile surori bizantine, ca, de exemplu, trei lecturi biblice (dintre
matice ~i a simtirii ~i trairii ei religioase, adica a evlaviei credinciosilor ei i .., care una din Vechiul Testament), spalarea miinilor s1ujitorilor 1a inceputul
De aceea incepem aceasta prezentare generala a cultului Bisericilor Vechi\ liturghiei credinciosilor, !1. a. In schimb a imprumutat multe din rug~~u.
Orientale separate, prin prezentarea sumara a liturghiilor lor, in compara- ,: nile liturghiilor bizantine de azi (ca de exemplu, rugaciunea proscomidiei,
tie cu cele de rit bizantin; vern cauta sa punem in lumina atit deosebirile a trisaghionului, a heruvieului, a amvonului, s. a.), pe care le-a pus sub
cit ~i asernanarile dintre liturghiile diferitelor rituri orientale, pentru a numele Sfintilor Vasile eel Mare, loan Gura de Aur si Atanasie eel Mare.
sesiza nu numai ceea ce le separa de liturghiile noastre ortodoxe, ci ~ Ca 0 reminiscenta a originii sale grecesti, ea pastreaza sl azi unele din
- mai_al~s - ceea ~e_l: ~'pr~p~e.de ele .~i de cultul Bisericii vechi si inca formulele diaconalein limba greaca, dar transcrise cu literele armene ale
nedespartite, a cre~tmata\ll rasantene din primele patru veacuri. alfabetului inventat in secolul al V-lea de invatatul armean Mesrob, ca,
de exemplu: brosliomen (forma stricata din fIQooxwJ.LEV 0= Sa luam aminte!),
orthi (OQ{}OL -= Dreptil), !? a. Din secolul al XIV-lea inainte, liturghia
Ill. LITURGHllLE BISERICILOR VECHI ORIENTALE
;~ armeana a imprumutat unele elemente din cultu1 romano-catolic, dintre
care celemaiimportantesmtrugc.iciunile de pregatire de la inceputul Iitur-
1 Liturghia Bisericii Armene - Annenll 1" t b . t
', .. '. . n re um eaza~ azl. 0 sm- .
ghiei (confiteo! ~i introit) ~i cea de a doua Evanghelie (loan I, 1-14), care
gura hturghie,
.
!?1 anume LzturgluQ. Prea Fericitutui Po...: t I '
L ' -t t .. - .
t 8f'''-~'
,.n e uz nos TtL ~,..- se citeste la sfirsitul Iiturghiei, ca in ritul roman.
tul Griqore umma om , rVzzuzta ~t adiiugitii de sfint' t h' ~ a
futon (doctori) Sahag, Mesrob, Kud $i loan Manta,-~t pa(M Ttar Z $Z ~)nv18- Specific ritului liturgic armean este Intrebuintarea azimei ca materie
. tr
Se pare, m -a evar, cad - - Sf' G
mtu1 rigore Lumi at /\,unz antagum", a Jertfei euharistice, in loc de piine dospita (de asemenea influenta .cato-
tional al armenilor (t cca 332), a fikut !;ii cea dintif trorul, apostolul ~a- :1 lica) si excluderea apei de la pregatirea Sfintei Euharistii, interpretata de
liturghiei Sfintu1ui Iacob din partile Cezareii Capad . ~d~cere armeana a unii ca 0 expresie rituala' a doctrinei monofizite atribuita armenilor. .
" " " .
se savirsea in aceasta regrune in acea epoca ( rima . '. ociei in forma in care. Ca structura, rinduiala liturghiei armene se poate imparti in cinci
al IV -lea). Traducerea s-a facut fie dupa Ori!5iJ 1 1 Jumatat~ a sec,?lulUl parti, inegale ca intindere, si anume:
siunea sir'iaca, in care probabil aceasta litur h~ u grec:~c, f:e dupa ver.. a) Rugaciunile pregatitoare citite in sacristie (schevofilachion sau dia-
pina pe la S'fi~itu1 secolului a1 V-lea 19 cind g t ~ ~ OflCla $1 la arme~ eonicon, 0 incapere in partea de sud a altarului); .
taguni a intreprins ~ revizuire a intre~u'1 ~tar ul a~ean IOGn Man-
,' b) Rugckiunile pregatitoare citite in chor sau strand (transeptul sau
nalilor ~ai 0 ~turghle ~re reprezinta mai ~u1t armean ~l a dat .conat~o:
'capadoclene dm ace1 tunp, adica a liturgh' . S; prel~crare a hturghlel <;oatiul transversal dintre altar ~i naos, rezervat c1ericilor inferiori ~i sluji-
Ea poate fi considerata deci careprezenti ~el m~lUl Vasile eel Mare. torilor biserice~ti care asista la slujba; el nu e despartit de naos decit prin-
n un stadlU vechi al litur hiei tr-un simplu grilaj scund, de lemn saumetal, ca in vechile biserici cr~tine);
18. Edit. de J. Caterg~an ~i J. Dashian, Die Li . g c) Pregatirea Darurilor (proscomidia)
1897. Trad. 1a.t. 1a F. E .. Bnghtman, op. cit.. p. 411 turg~en bet den Armeniern, Viens,
Missa armemaca..., Ratlsbonae, 1908. Trad -457, alta 1a MaximI'll'a S d) Liturghia catehumenilor !?i
" K ... f' . rom de Ana . n von 236-axa,
254' alta 1a Pro I -... . ."oSCQ Ianu. Liturghia p . nIa Melega, oP't e) Liturghia credincio~ilor.
Rti.~tirit, Buc.urefiti, 1890; alta de Prof. L Sa entTu uzut Bisericii ortod . cz ., p. d
in fata), de V. Mel'tugean, 0p. oit. Descrier rmac8!l, o.P. r.it.; alta oxe arme!le e lata- rinduiala liturghiei, pe scurt :
263 !?u.; Fr. Heiler, op. cit., p. 525-529; R. eJaa~~~duiehi.1a: T. T~~~/e::ctul original Preotul, inso~it de diaconi ~i de c1ericii Inferiori 21, intra in sacristie
editH ofida1e cu trad. lat. pentru armenii u .' .op.. Clt., p. 376--382 ChI, op. cit., p.
Missae Armenorum, 1?42~ 1670, 1677. !I.a., altelenItl, tIparite la Ro .!I. a Numeroase ~i dupa ee rost~te mai multe versete de psalmi !?i rugaciuni de marturis~
(1858) si in alte locun. Numeroase trad in li ~~ Venetia (l690 1rna. Ordo divinae ~i iertare, imbraca ve~mintele liturgice, care sint acelea~i ca la Ortod~l,
turgy of the holy apostolic Church ~f A m I~e moderne' '1 741, !?a.), la Viens eu deosebirea ca peste felon se pune in plus. un guler mare, drept ~i rigid
Kogian, Die heHige Messliturgie nach aT1:;~~nlQ, London,' ~~g eza (The divine w
italiana, franceza, greaca, et:. Utila de vazut tCh-katholische 8), germanA (Sahak (lat de cca 7--8 em), numit vagas (-= amictus-ul latin), iar pe cap un fel
Venetia, 1832 (text armean !II trad. lat.). !I LituTgia ar~ Ritus, Wien, 1924).
19. Vezi fii A. Baumstark: Denkmiiler alta Co CUm imaginibm. 20. Compo S. Salaville, op. cit., p. 20.
nische Rezension der Jakobushturgie in ('0' rmenischer M 21. Dupa modelul latin, armenii au pastrat patru trepte ale c1erului inferior
2 ' . riens Chri' . esslituT i de odinioara (ostiaril, lectorn sau citetii, exorci~tii !ii acolutii), iar' pe ipodiaconi
VIII, p. 1-3 . stlan\lS}1 N g e. 3. Die arme--
I OVa Series, vol. VII- (subdiaconi) ii socotesc la clerul propriu-zis (ordines majores). Cpo R. Janin, op. cit.,
p.389-390.
92-
OI~TOJ)OXIA - - - - - - - - - - - - - 93
de mitra in forma de coroana rotunda (sagavarth); de asemenea,i~
scoate dinainte incaltamintea !?i i~i pune ciorapi albi si sandale anume ghelia 23 .: Dupa aceasta, preotul (sau arhidiaconul, cind este), tinind Sfinta
~astrate pentru aeeasta in biserica (influenta catolica). Ceilalti elerici ~ Evanghelie deasupra capului, cu Iata spre rasarit (in fata Sfintei Mese),
imbraea vesmintele inaintea preotului (clericii inferiori Imbraca stiharui rosteste Simbolul de crcdiniii (Crezul), care este eel niceo-eonstantinopoli-
si felonul seurt, ea in vechime, iar diaeonii aceleasi vesminte ca la ono ~ tan. cu citeva adaose armene ulterioare 2.1.
doc~i). In tot acest timp corul (cintaretii} cinta un lung si frumos iron in . Liturghia catehumenilor se termina eu 0 ectenie rostita de diacorr,
cinstea Sfintei Treimi, in care este verba ~i de imbracarea slujitorilor binecuvintarea de catre preot a credinciosilor (care ingenuncheaza) 9i ve-
in vesmintele sacre. ehea formula pentru eoncedierea catehumenilor, care include si pe cei
les apoi eu totii in mijloeul -chorului-, unde preotul i 9i spala miinile nedesavirsiti in credinta, pe penitenti si pe cei necurati (nevrednici de
bineCllvintenza pe credinciosl (nu exista catapeteasma sau timpla biseri impartasire).
cilor ortodoxe, care irnpiedica privirea credinciosilor in altar, ci numai 0 Liturqhia credinciosilor Incepe in acordurile unui frumos imn cintat
pcrdea mai mare ~i alta mai mica, ce se trag in anumite momente): cere ,de cor. In semn de smerenie, preotul Isi depune mitra (coroana) de pe cap
si prime~te iertare L1e la ei (prin eel mai de seama in virsta sau vredniciq si lsi descalta sandalele, raminind numai in ciorapi (cp. Ies. III, 5). Daru-
~i merge In Sfinta Masa (inaltata pe 0 estrada spre fundul altarului, et rile sint aduse acum de la proscomidiar, fiind purtate de catre diacon in
cite-v'a trepte, ~a la cctolicij, pe care 0 saruta impreuna eu diaconul, cintin procesiune solemna prin mijloeul bisericii l;ii apoi depuse pe Sfinta Masa
irnne ~i rug'lclUni. pregatitoare (atribuite sfintului Grigore Naregati), Cord (imitatie a vohodului mare din liturghiile noastre). Preotul ~i spala din
intonea:za. mereu irnne (meghidi) adresate fiecareia dintre persoanele Sfin- nou miinile, rostind Psalmul XXV (<<Spala-voi intru eei nevinovati.;....).
lei Treirru. Credinciosii se ridica, diaconul rosteste 0 ectenie si se da siirutarea piicii
Se incl1i_d~ penlea~a. alta.TUlui !?i preotul (impreuna eu diaconul. dJ.d, (sarutarea frateasca sau a iubirii), ca in vechime (transmisa prin miini sau
a
-ste) merge In pro:corr,ldlar (mcaperea separatg, din partea de nord alta ,. prin lantul cadelnitei, de la preot la diacon l;ii prin acesta la credinciosi).
ruiu~ = Ofjeno;'mm)" ur;de pre 1~ ~e~iitirea Darurilor (proscomidin)
pl.'mnduse pe disc una din cele trei PUnlsoare (hostii) di . t Of'
Preotul incepe apoi sa citeasca Incet marea. ruqaciune a Sfintei Jertfe
pe'ntru aceasta, turnindu-se Yin (nira apa) in p~1..ir ~i ac lna.lI~e pr~a lit (anafora), prefatata de obisnuitul dialog eu credinciosii (cintaretii) si com-
rile. in acelasi mod si aproape eu aceleasj formul~ eao?enr: ~-~ ~" pusa, dupa tiparul obisnuit tuturor liturghiilor crestine, din rugaciunea
Preowl ros.teste mgdciunea proseomidiei din ritul b' m ~~tu izan r.
0 euharistica, rugaciunea toologica ~i eea hristologica (intre care, se interca-
Dumnezeul nostru, Cela ce pe Piinea cereasca ) S lz;n In( Poa:n~1:.: leaza Sanctus sau trisaghionul biblic), cuvintele rostite de Mintuitorul la
:"olemna in toata biserica, in timp ee corul cfnta ~l'~ i~m e a~.e. aP?1 .cadir, i~ Cina cea de tama (pe care preotul Ie roste~te cu. voce tare,. ea ~i formula
Dupa aceast~ preotul urea treptele Sfintei !lIese p.otl.l.Vlt. zllel.., \'t introduetiva la trisaghion), epiclesa (cu tripla sfintire, c.a l;ii in ritul bizan-
~i incepe liturghla, ell aceea~i formula de bineeuvi~tO .tamllaza. 0 sanm :: tin: 0 data pentnl piine, a doua oara pentru yin ~i a treia oara pentru amin-
D'laconul , din mijlocul bisericii , rosteste . 0 eeteme al e ca-t la ortod~l.
asem;: .. ,'.' doua) s,i dipticele sau rugaciunile de miJ'locire, ineepind pentru morti, intre
mari de la noi, in ~imp c: e .preotul cite~te, eu las" ana ~a~'e ec.te.me: ~: care sint pomeniti ~i sfintii, l;ii continuind cu eei vii (in timpul acesta corul
c.:.le antifoanelor ~l rugaclUnea intrarii eu l sea~ut, c~le ~l el rugaClUni , cinta un imn). Dupa sfif!?itul anaforei l;ii al unei noi ectenii, wmata de
Corul intoneaza tropare (imne) Potrivite '1 ~a(~ghe!l~, dm ntul bizant4J. TataZ Nostru, preotul faoe inaltarea Sfintelor (~.Sfintele, Sfintilor !), frin-
Nascut..."): apoi trisaghionu.l <Sfinte Du~:~ze umlmea se cinta Unule, gerea Sfintului Trup in patru parti, dintre care pune pe sfintul disc trei, iar
cinta. eu adaosul "Cela ee Te-ai Tastignit p t ul~ )" pe care armenii iJ ,eu a patra se impartal;ie~te el insw;;i inm, apoi imparta~e~te pe eredincio~i,
hul monofizit ~eh'll G.nafe~s (Fullo) al ;::t{~.n?l , .1l1t:<>? us de patriar-: dind cu mina la fiecare cite 0 particiea din eelelalte trei parti ale Sfintului
batod, ca Isodzconul blzantJn 22. 0 leI, vanabll msa dupa sar-! Trup, inmuiata in Sfintul Singe (fara lingurita, care .nu se folosel;ite la
Urmeaza un feI de procesiune cu Ev h" armeni) 25. Dupa rugaciuni ~i imne. de multumire, analoage eu eele din
tatie a vohodului mic din ritul ortodox)ang ~lJa purtatc1 de diacon (imi- ritul bizantin, preotul eonsuma ramal?ita _Sfintelor Tame din potir, i~i
diacon; un cintare.t (1ect~r) eit~te pericOPaa1~~l:O ec~enie mare rostitci de spala miinile, i~i pune din nou mitra (ooroana) ~i sandalele, m,:rge in. cho~
(Iuata de regu.la dm, cart~le profetice), Urmatii d lea dm Vechiul Testament unde cite~te rugaciunea amvonului din rltul bizantin (<<Cel ce bmecuvmtezl
tolcle apostolI1or), Jar dlaeonul (in lipsa lui, ;r~~~;:Ol. (lectura dfn epis- pe eei ce Te binecuvinteaza, Doamne.......). Cite~te apoi inceputul Evangheliei
22. YOl'll1ula de mai sus (introdus' d Clte~te apOl Evan-
blJinicaza numni in Postul Mare. La N:~t ~pa "Sfinte fara d 23. Toate ledurile se fac cu fata spre credincio~i, cartea respectivA fiind a~ezata
(c Te-ai nasc:ut ~i Te-ai aratat pentru ~O~Il ,lea Domnu!ui (E 'fe :ncarte...))) se intre- ~ pe un pupitru portativ (analog = tas), in mijlocul chorului.
in toatc ouminicile: "Cela ce ai inviat d ... ); de la Past" tame) se spune: Cela 24. De mil'are eB. R. Janin (op. cit., p. 379) pretinde cii simbolul intr~b.,:,intat de:
T(;'-ai inmormintat pentru noi...i), l'lC.A/;("~?Jii. ..); in S:m~' Iniiltarea Domnului ~J armeni la liturghie ar fi cel pseudo-atanasian, din secolul al VI-lea. Umlu armem
nlj lIni\i au ata Patimilor' Cela ce au introdus in Crez adaosul catolic filioque. . ,
8Uprimat ac('ste adaose. 25. Armenii uniti (catolIci) irilpliltii~esc pe cl'edincio~i eu mici oblate, eonfol'm
,ritului lalin, de1?i papa Ie-a admis p1istrarea uzului armean.
M - - - - - - - - - - . - - - - - - - - - - - - OBTODOXU OBTODOXIA --------------~----95

dupii loon (I, 1-14), saruta Evanghelia si binecuvinteaza cu ea pe credin- Evakri pustnieul, s.a.): intre acestia figureaza l?i Sfintii imparati Abgar,
ciosi, care 0 saruta si ei. Se imparte credinciosilor anafuTa sau piine bine- Constantin, Tertad ~i Teodosie 26.
cuvintata (ca ~i in ritul bizantin), in timp ce corul cinta in intregime Psal- g) La aducerea Darurilor de la proscomidiar la Sfinta Masa, dupa pro-
mul XXXIII (...Bine-voi-cuvinta pe Domnul in toata vremea......), preotel . cesiunea solemna de la inceputulliturghiei credinciosilor, are loc intre preot
face binecuvintarea finala a cnedinciosilor (analoaga cu otpustul liturghiei si diacon dialogul incadrat la noi in slujba sfintirii bisericii (s! folosit prin
ortodoxe) si apoi toti clericii merg in sacristie, unde i!'li dezbraca vesmin- ' Ardeal ~i la slujba Invierii din noaptea Pastilor) : ...Deschideti, mari, ale
tele, zic Tatal Nostru ~i ies. ; cerului porti, ca sa intre imparatul slavei !, !iii celelalte.
Scurta prezentare de pina aci a rinduielii liturghiei armene arata sufi h) Vrednica de mentionat este !iii formula (corecta) folosita la armeni
cient marea ei asemanare cu rinduiala si formularul sau textul liturghiei ( ca raspuns al credinciosilor la ineeputul dialogului introductiv din fruntea
ortodoxe. In afara de cele amintite pina acum, liturghia armeana mai are I. anaforei : ... Mila $i pace $i jeTt!ii. de laudii. (binecuvintare)..., in loc de for-
co1mun cu cea ~rtodDoxa : fonnule din ritualul proscomidiei (ca, de exemplu: ~. mula (corupta) din liturghia bizantina (...Mila pacii, jertfa laudei) 27
... ntru pomemrea omnului.i.-j, rugaciunea cadirii din rinduiala prosco- f i i) Cultul marial apare mai sters in liturghia armeana ; de aceea nu
midiei, rugaciunea trisaghionului sau a eintarii celei intreit-sfinte rug'a- ,~. exista la armeni Axionul liturghiei bizantine, ceea ce este explicabil, daca
ciune~ ~te.niei i~tX:ite (a ~rii cu staruinta), formule ~i exp~sii din ' avem in vedere ea cinstirea Maicii Domnului se dezvolta in Ortodoxie mai
ecten!l ~l din rugaciunea Sfintei Jertfe (...Ale Tale dintru ale Tale...... s.a), ales din seco1ul al V-lea inainte, dupa despartirea Bisericilor Vechi Orien-
rug~c~unea di~ai.n~:a i~parta~irii, formulele de la fringerea Sfintului Trup, tale; in schimb, cuitui Sfintei Cruci, care este mult mai dezvoltat la ar-
rugaclUn~a plmll'l~, Sfmtelor (a ....potrivirii>.Sfintelor Daruri), raspunsu meni (ca un simbol al suferintelor necurmate care caracterizeaza destinul
PO?ox:mUl la ecte~~l (~D?amn:, ~lui~te H, s.a. In plus, ~i la armeni exista istoric al acestui popor), apare si in liturghie, atit in rugaciunile citite de
OblC~lUl ca preotii..sa cIt~ca m ~ina (cu Voce scazuta) rugaciunile, con. preot, cit si in imnele cintate de cor sl in ecteniile diaconale (... Cu sfinta
comitent cu ecteniile rostite de diacon, rostind sub fonn" d foni (eu Cruce, Domnului sa ne rugam I).
glas tare ) numai" me hei eierea 1or. a e ec oms Incheiem aceasta expunere despre liturghia armeana cu intrebarea:
Dintre particularitiitile de amiinunt ale liturghiei a f" avind in vedere ca liturghia - ca si cultul in general - nu e altceva decit
de ce1e amm . tit d . . i'
1 e eja, mal menuonam unnatoarele :
rmene ' In a ara ! transpunerea in rugaciune si in forme rituale a credintei !iii evlaviei, litur-
a) S-a exclus ectenia pentru catehumeni, pastrindu-se n .f u1 ghia armeana lasa ea sa se vada presupusul monofizitism imputat armeni-
finaUi pentru concedierea lor. umai orm a lor? Raspunsul l-au dat deja, cu mult Inaintea noastra, clerici ~i cunosca-
b) Inainte de citirea Evangheliei, diaconu1 indeam " .,.. tori romani ai cultului armean, care au demonstrat ca niciIn rugaciunile
. ' t" d na pe credmClol?l ...sa ~i imnele armenilor ~i nid in ceremoniile sau rituri1e liturghiei lor nu gasim
ascultam !, lar ace~ .la" raspu~ : ..Dumnezeu vorbe~te !. .
c) Formula paulma de bmecuvintare a ered' . nimic care sa arate ca armenii ar fi imbrati~at vreodata monofizitismul
la inceputul dialogului introduetiv din fruntea a~~~~o~~l~r d,e catroe preol exagerat al lui Eutihie, pe care de altfel ei n anatematizeaza, alaturi de
0

doxa (..Darul Domnului nostru Iisus Hristos ) t :elm ,hturghla orto-


alti eretici 28.
Int~ebuintarea vinului fara apa la proscomidie ~i fara caldura (apa
armeana cu alta; ...Haml, dragostea ~i pute;~: d~ ,e .mlo~::Ul,ta in liturgh~
calda, bmecuvintata) la imparta~ire nu are de loc in intentia armenilor sen-
lui, a Fiulu~ f?i a Sfintu~ui D~h sa fie eu voi eu t~~~~~ sfmt1toare, a Tata-
suI fionofizit care i s-a atribuit de catre ortodoe~i. Acela~i lucru se poate
d) La mal1;area SfmtulUl Trup de eiHre spune ~i despre adaosulCela ce Te-ai rastignit pentru noi la trisaghion, pe
(Intru) sfintirea (sfintul) Sfintilor !". preot, acesta zice: Pentru
care armenii I-au adoptat fara sa-i dea sensul eretic (teopashit) pe care acest
e) Ori de cite ori binecuvinteaza pe eredin' . ada~s i! ~vea in intentia autorului sau, episcopul Petru Gnafevs (Fullo) al
Binecuvinteaza, 'Doamne !.. spre a arata ea . Cl~l, preotul zice mai intii : AntlOh~el. Caci armenii interpreteaza imnul Sfinte Dumnezeule...... nu ca
.
cuvmteaza, .' Cl D umnezeu prm . t r-msul
. 'face bnu el este de fap t ce1 ce b'me-
O

lIlecuvmta pe, un lfin trinitar, cum este soootit la noi, ci ca fiind adresat numai Min-
f) La formula pentru pomenirea SfinteoF' rea. tUltorului, ceea ce de altfel se vede lamurit din variatia formulei adaosului,
pe care preotul 0 roste!?te - ca ~i la noi ~ ecloare din cadrul dipticelor, dupa sarbatorile Mintuitorului :W. Cit prive~te adaosele specific armene
menirea Sfintului loan Botezatorul, a Sfint ~u, glas tare, se adauga ~i po- "- .-

tuturor siint ilor, iar in cursul rugaciunii i Ut~l $tefan protodiaconul si a ~6. List? completA la V. MestuJ:rean, op. cit., p. 40.
. d f to, n alIla ca . B 27. yezl PI'. P. Vintilescu, Mila pdcii, jertfa laudei in liturghiile bizantine,
nesc 0 lunga sene e s m~l natlonali ai ann' re urmeaza se pom e'
Ucurel/tJ, 1~40 (extras din rev. <<Studii Teologice, an. 1940, vol. I).
natorul, Nerses, Sahag, :Mesrob Vartaped G .emlor (Sfintul Gl'ig'ore Lumi- 28. Vezl, de ex., Arh. nmu~ Pite~teanu, op. ctt., l/i D. Dan, op. cit.
, ngore de N
areg, abatele Marcu, nota i~' Cpo S. SalavilIe, Liturgies orientales. La Messe, vol. I, Paris, 1942, p. 75,
96----'- , - - - - - - - , - - - ORT on oxu. . ORTODOXIA - - - - - - - - , - - - - ' - - - - - - . 91

la Simbolul de credinta niceo-constantinopolitan folosit in liturghia ar- ~i dezvoltata la Antiohia, a devenit liturghia reprezentativa a ritului antio-
meana, nici ele nu contin nimic eretic, ci sint adaogiri datorite - dupa hian ~i a patriarhatului Antiohiei, fiind, ptna prin secolu1 al V-Iea-al VI-lea,
traditie - fiului sfintului Grigore Luminatorul, aprobate ulterior de si- singura liturghie oficiata in tot Rasaritul crestin, Inca din secolele al III-lea-
nodul armean convocat de catolicosul Sahag ~i tinut la Artisat in anul 435, al IV-lea ea se savirsea in Siria in doua limbi: in limba originala (greaca)'
ele fiind menite sa explice ~i sa accentuieze anumite puncte de credinta pentru erestinii din orasele, aproape in Intregime elenizate, ~i in traducere si-
prea succint formulate de Parintii de la Niceea si de la ConstantinopoI. Spre riaca pentru populatia rurala, care nu intelegea greceste. In momentul des-
deplina incredintare, dam aci textul articolelor 2 si 3 din Simbol referi- partirii monofizitilor de restul Bisericii, liturghia greaca a Sfintului Iacob
toare la hristologie, subliniind adaosele armene: 'f , , a rarnas in Intrebuintare numai la sirienii ortodocsi (..Melkiti-), care au fo-
-Credem intrunul Dumnezeu. Tatal-Atottiitorul.i, losit-o plna prin secolul al XII-lea-al XIII-lea, cind au inlocuit-o cu li-
...Si intrunul Domn Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu Unul-Nascut din turghiile mai noi, de rit bizantin ; versiunea siriaca a acestei liturghii a ra-
Dumnezeu-Tatal, adicii din substanta Tatiilui Dumnezeii din Dumnezeu mas in Intrebuintare numai la sirienii monofizitl (care vorbeau toti limba
lumina din lumina..., etc. ' , siriacii), care 0 folosesc plna azi in limba siriaca veche (lnloculta in vorbi-
rea zilnica cu araba), dindu-I, in cursul timpului, uneledezvoltari noi, spe-
. car~le p:ntru noi oam.enii ~i pentru a noastra mintuire s-a pogorit
dll~ cer~n,. ~-a ~ntn:pat, s-a fac~t om, s-a niiscut in mod desiicirsit din Maria
cific siriene, ~i usoare adaptari la doctrina monofizita (ca, de exemplu, adao-
Sjitito: Fecioarii przn Duhul Siitu; de la Care a luat t rup, su il e t ~l. glisui y-ci sui teopashit al episcopului antiohian Petru Fullo la trisaghion: ...Cela ce
_ t.
tot ce esie tTL am, m rea~ltate $i nu dupii inchipuire ..., Te-airastignit pentru noi.;).
...S-a suit la ceruri cu aceLu$i trup... etc. 3IJ. Aceste modificari au atins mai mult partea preanaforala (pina la ruga-
ciunea Sfintei Jertfe) a liturghiei siriace, cad de la sarutarea pacii inainte
E inutil -sa mai adaugarn cit de bine exprun' . . -. t
adaose eredlinta or t 0 d oxa..In deplmatatea. - naturi] urna ~1 accentmaza
D . d e.
. aces ea este aproape identica cu liturghia greaca a Sfintului Jacob. Dar, in ge-
existenta celor doua firi in persoana unica a lui Hr~ a D omnului si ~ ~e~l, 1iturg~ia iacobita a Sfintului Iacob pastreaza mai bine forma primi-
Cit priveste caracterul ortodox al con~inutului r~ ~'. u~nez~~-Om . tlVa (autentica) a liturghiei ritului antiohian din secolele al V-lea--al
din liturghia armeana ca si din alte slujbe bisericestga~IU~lor ~1 imnelot VI-lea, in cornparatie cu liturghia greaca a Sfintului Jacob, care, pina in
de mult, de catre Insusi patriarhul Fotie al Tarigrad~l e.
la 0 Scrisoare a catolicosului armean Zaharia I in .in, n raspunsul sau
1 os: recunosc~t mome?tul iesirii ei din intrebuintarea ortodocsilor, primise deja Impor-
tante influente din partea Iiturghiilor de rit bizantin, care i-au luat locul.
armez:ti~. nu ~i~t z:ti~i ~~cipolii ~~i .Jacob ZanzaluI'(de ~a~~rac~s.ta .declara ca Ca ~. reminiseenta a originii ei grece~ti, versiunea siriadi a liturghiei Sfin-
Iacobl\ll adlca Slflenll monoflzl~l), nici ai lui AI" e.l~l t~ag .numele tul~l Iacob din uzul iacobitilor piistreazA pina azi citeva cuvinte grece~ti, ,
(Fullo) din Antiohia, nici ai lui Eutihie ci ai Ap 19~rrf' mel al 1m Petru - n: al ~ult sau mai putin desfigurate : St6men cal6s (..Sa stam bine... ), Ky-
lomeu !?i ai Sfintului Grigore Lumina~ru1 _ F o~, 01 or Tadeu ~i Varto- ~ele~on ( 1(tJQlE iHl'jO'ov), Sofia (..Yntelepciune), Orthi (<<Drepti), Pr6s-
ce ne-a scr,is. Sancti.tat:a yoastra 0 socotim 'ortodo~!e- spuD:ea : "'?crisoar~a omen ( Sa luam aminte !), ~.a. 3 3 . , ,
rere cu .nol III cred!nt~ ~l ne-a placut mult. Va da a l~ Hz:stos ~I de 0 pa- . ~anuserisele cele mai vechi ale liturghiei siriace a Sfintului Iacob pro-
ca indolala ce era In Im,rna noastra eu privir 1 .u ~tire ~l despre aceasta v~n dIn secolul al VIII-lea 34. Acee~i liturghie intrebuinteaza ~i iacobitii
Yin, dupa eercetare a dlSparut, cad noi am e a lffine!e ~l la serviciul di- dIn Malabar 35, precum ~i sirienii monofiziti care au prirnit uniatia ~i tot
multe l~c~ri ,?in ac~~te i~ne preamariti pe ~~~~etat ?l.am. aflat ca voi in
Sint fenclt ca am Clut sensoarea ortodoxa a San~ ~I~?~!os, In doua naturi. 242 ~~. Cpo Pro Prof. P. Vintilescu, Curs d~ Istoria Liturghiei, Bucur~ti. 1940, p.
Aproape eu aceia,?i termeni despre ortod . ~ltatll Voastre.. 31.
se expnma " mal. t'lI'ZlU
- ~l" Imparatul
" M mlnelor I'Iturgiee armene
bizantin OXla d }~. Ed. critidi de Ad. RGcker, Die syrtsche Jakobus~naphora nach der Rezension
sa din 1177 catre catolicosul Grigore al IV-1 anuel Comnen in scrisoarea Q~ II a qob(h) von Edessa. Mit dem griechJischen Paralleltext. (LiturgiegeschichtIiche
~ t - t .. d
. lllva~a late ~n und Forschungen, 4). Trad. engl. la F. E. Brightman, op. cit., p. 69 ~.u. Tract
cunoa!?te octo d OXla urn e eredin\a a ea a al arm. e~1'1 or, in care el re- a ;i ~l ~o~entar de Max. von Saxa, Mlssa Syrlaca. Ratisbonae. 1907. 0 descriere
l"Z " ' l f'
. 2. L. zturg HZ e .s~r~e~l or ~.ono lziti (iaeobi i _ rmemlor ,,2
.' p. 4~:uleI1l In T. T~rnavschi, op. cit., p. 335-336 ~i 397--402; alta la R. Janin, op. cU.,
a slriemlor monoflzJt1 (lacobl~l) este liturgh.; t~.. a) LltUrghia prl' c'pala'
.a Slrzaca" a Sf'zntului Ia n b1 L.
i
Morg' V~ omp. ~l: Dr. Paul Kriiger, Die morgenliindischen Liturgiefamilien, in vol.
Dr ;n~n_ isches Christentum. Wege zu einer BkumenisC'hen Theologie, hrbg. Yon
h d ., t I' S
. la e ongllle apos '0 lca a fintului Iaccb prov
tU,rg . co. 1 m;eri' .. ~uger. und J. TYdak, Paderborn, 1940, p. 119 ~.u.; M. Dobrinin, Liturghia
, emta din Ie r 3~' 0 acoblte Qi particularitiitile et, in Jurnal Moskoyskoi. Patriarhli, ian. 1956.
30. Dupa trad. lui V. Mestugean, op. cit 2 rusa un n tr adl;re trad. ro~. a. textului acestei liturghii, fc'icutA de Prof. N, Chitescu, dupil.
. "p. ~25 .
CIt., p. 4-5. _ ' Cpo ~l cea de I PUblicat .re fO'ngle7.<l edltaUl rle Seminarul teolngic din Kottayam-Kerala (India), a
31. La D. Dan, op. CIt., p. 6. a D. Dal), op.
labar_Inlt r. ~)ex. Innescu:. Liturgh,ia Sjintului Iacob a Bisericil de rit sirian din Ma-
32. IbidI'm, p. 9-10.
Il Raza oa, .In GJ?sul Dlsericij, an. XXII (1963), nr. 5~, p. 442-467. Vezi ~i:
Rorna 195~szaC II Mlstero. Descrizione della Messa soZenne in rito Siro-malabarese,
( cHana di liturgie orientali, 4 ) . , . , -
Q-IodoXlti . , ,
.. ' 7
98 OR'l'ODOXIA _ . , - - - ._ _._-. _ ..- - - - - 99
- - - - - - - - - ORT OD OXlA

ea ~ta la baza liturghiei principale a :Maronitilor desp . Un indiciu care tradeaza anaforele de originemai noua se pare ca este
mal departe. . ' re care vom vorbi
neglijent-a si uneori inexacti~tea cu c?re ~in.t repro.dus~ cuvin~el:. Mintui-
b) Sirienii iacobiti au pastrat insa bi . 1 di , " torului din cadrul referatului pentru instituirea Sfintei Euharistii (anafo-
Improviza textul partii centrale a litu ~,I,c~m di Ir: ~Isenca, veehe de a
nea Sfintei Jertfe sau anafora. ( rg rei .cre mel.o~;Ilor, adica rugaeiu- rele atribuite : Sfintului Petru, lui Toma de. Harkal, Matei de Mosul, Bar-
bine, sa starn eu frica .... si u a ,colresp~nzInd. secnunii dintre ~Sa "siam SalI'b'I, ~,a, ) 37 .
. , .., I ec forusu SI ne da noua Caracteristica este anaforelor iacobite indeosebi lungimea - uneori
mima..., din l~turghiile ortodoxs de azi). a cu 0 gura ~i cu 0
excesiva - a marii rugaciuni de mijlocire generala pentru vii si rnorti
De aceea, In cadrul rinduielii fi '1' hi .
savirsesto in tot anul bI'S' ,xe a Iturg iei Sfmtului Jacob care se (dipticele de dupa sfintirea Darurilor), Multe din aeeste anafore nu se mai
.: ' encesc el . I " 1 ..' intrebuinteaza astazi. Iaocbitii uniti n-au pastrat in liturghierul lor decit
ocazn, anafora-ua acestei liturIg I'.. In OCUIesc, a anumue sarbatori sau
pina acum nu mai putin de 64 ui, cu alte anafore de schimb .. se eunosc sapte, si anume pe cele atribuite Sfintilor : Iacob Apostolul, Petru Aposto-
Sfintului lacob, dintre care un:sem~nea ~?af?re, adaptate toate dupa cea a lul, loan Gura de AuI', Xist (sfint sirian), Vasile eel Mare, Matei si loan
i7
tul Iacob, Sfintul loan Evangh :Ift ;f~lIbUite unor sfinti Apostoli (Sfin-:: Evanghelistul; la toate acestea cuvintele Mintuitorului de la Cina (pe care
1~ Apostoli, Sfintul Petru) l~ IS U , l~tul ~~rcu, Sfintul Luca sau Cei catolicii le socotesc operatoare ale sfintirii Darurilor) s-au pus in forma
f?~ d~ ~upa Sinodul de la calc~O~e(S~~o~. ilUf?tn rerarh] rasariteni dinainte din liturghia rornana.
tiO~lel, Dionisie Areopagitul Eu t t~n~l1 Clement Romanul, Jgnatie al An- Liturghia Sfintului lacob, cu anafora-ua ei proprie, se intrebuinteaza
~asl~ al Alexandl'iei, Chiril ~l l:~~~i al t~tiohi~i, Iuliu al Romei, Ata- in toate duminicile si sarbatorile ; in zilele de rind din perioada numita
ie~~~~~z, .C:les~in ~l Romei, loan Gura ~U;l, iasIle eel Mare, Grigore de de iarna (care tine la sirieni de la sarbatoarea TIrnosirii adica de la dumi-
Timo~i~~'llnva~a~l m.o~ofizi\i siriem ~i co ~r, a~ob ,de Sarug), altele unor nica cea mai apropiata de 1 noiernbrie pina la Pasti), anafora Sfintului Ja-
d Alexandnel, Sever al Antiohi pt .(ca. DlOscu r al Alexandriei cob se Inlocuiosto cu cea atribuita Sfintului Joan Gura de Aur, iar in pe-
~:co~~i ~i~ns~~o~e~:tra, la;ob de Edesa), i: ~:~~xen, de Mabug, JaCOb,
I;.
Ba: rioada numita a verii (de la Pa~ti la sarbat'oarea Tirnosirii) se folosel?te
Bar-Salibi J al IX-lea-al XIV-l ma.l multe unoI' patnarhl anafora Sfintului Xist.
Unel~ ~an .Bar-Maadani, Grigore Bar~t ca,: MOise Bar-Kefa, Dionisie Exista :;;i 0 Liturghie siriaca a DaTUTiloT mai nainte sfintite, atribuitii
an.tecalc:do~~~~i} :~e~~:ta~~~~e sh~ene (at:i~~~~:' ~~~~tie .c~l ~in~r. ~:a. 36: lui Sever al Antiohiei 38. Liturghiere tipal'ite pentru folosinta in serviciul
SfmtulUl Grigore T e a l l ' se din grecec.te ( f I Pannt,l bIserlce~tl ~isericesc cunoa.;;tem pina acum numai la sirienii iacobiti uniti cu Roma
'. ogu . T1motei 1 ' ana orele So" t I . Ch' "1
poarta eVldente semne dead" . a .Alexandriei ' . In U ~J _ ill, (mdusiv maroni\ii ~i chaldeii din Malabal'r3~'. /
de expresie cu anafora-ua d,mc? vechune si' r .' ~.a,). Clteva dmtre ele
a opia a A$ezamintelor Apos ~nl'hturghia <'cl~r:e~~ln~a analogii de idei sau c) Pentl'u a ne putea face 0 idee mai concreta despre litmghia sirieni-
atribuite Sfintilor l"an Gur .0 dlce ; a~ este de e Ina. trammisa in cartea lor iacobiti. cu particularitatile ei, dam mai departe, pe scurt, 0 descriere a
T t- f . a e Aur ' xemplu 1 rinduielii liturghiei siriace a Sfintului Iacob.
' Chinl sau T' ,c~zu cu anafor~l~
v
,0 In avoarea vechimii unora di
fragmente de rugaciuni cornu ntre ele pledeaz- ,Imotel al Alexandnel. ~rima parte a liturghiei - corespunzatoare proscomidiei din ritul bi-
a
A~a, de exemplu, liturghia'n ne. c.u cele din litu h~~ prezenta in ele a unoI' z~ntJn - ~e l1umE'$te Jertfa lui Melchisedec (denumire care arata semni-
a . ta d -
lm~r~mu' t in anafora siIiaca
Umltf\ a Sri
. l?tului Vasil
rg la copi'} 1
. ~I, Or a exandrinI.
. f~c~tia ei si,mbolica) $i are loc in chor sau locul stranilor 40, in timpul ci-
a pacl1 (<<Dumnezeule eel' vef? . atnbultii ac I ' .e, dm rItul alexandrin ~II Ce~slltllor al Ill-lea $i a1 VI.-lea. Ea se poate face de catre preot sau de
sa traiasca in veci...). iar d U1c, Care hi ~_Ula$I sfint prima rugaciun~ c~rre dIacon, fara sa imbrace ve$mintele sacre. Fara sa aiba dezvoltarea !?i
. . In anafora '. acut pc
a 1ua t rugaclUnea a doua ..a '.. SlJ1ana at 'b . om de la inceput ca rttualul complicat al proscomidiei din ritul ortodox, proscomidia ritului si-
~t...) ; liturghia ~opta a Sfint~~~l~ .(~Dcarnne ~uUlta Sfintului Atanasie
com~e eu cele dm anafora siriac h1nl are, de as mnezeule, Cel infrico- ~7. Cpo J. E. Rahmani, op. cU., p. 309 ~.u.
a lUl,Iac?b d~ S~rug a fost de asem~ a lUi loan deemenea, patru rugckiuni J 38. Ed. de H. W. CodrI'ngton, The syrian Liturgies of Presanctified, in The
foloslta In Blsenca Etiopiei
.
nca tradu - . Bostra Anaf
sa ~l in r '
...
ora SIrIaCa oll~nal o..f t~eol. Studies) (London), IV (1902-1903), p. 69-100 ~i V (1903-1904),
36. VI'eo 37 di!~tre aceste anaf Imba etiopiana. fiind iiJ 69-3 17 ,!II 535-545 (rclip. de patr. Efr~m Rahmani, in Missale Syriacum. din
G 22!. Alta hturghle sil'iaca a Darurilor mai inainte sfintite, atribuita Sfintului Joan
op. C!"'t .vo.I II. Alte editii separateore aU.fost edita .
t ura de AuI' !Ii nefolosita azi, a publicat tot Codrington: Liturgia Praesanctifica-
}: E, Bl'lghtman, op. cit. p. LV_LIX mal nol I te in trad I
nacae, quotquot iTt codicibus adhuc . EditH ~i~,e unora di~t at. Ia Eus, Renaudot OTU~ syriaca S. Joannis Chrysostomi, in vol. XPUO:loto..i td:, Roma, 1908, p. 719-729.
Ad. Rucker, H. W. Codrington Ho mae repertfle SUntlCe, recente "re ele, enumerate 1~ a 39. Pentru sirieni: Missale Syr'iacum, Romae, 1843; Missale juxta Titum Ecclestae
col. A.naphor~e sy-
(mai multe volumase , aparute pina aCUm) (rnst. Po'"ntireditae et'lln
.
atine
. Pro stUdii v.ersae, A. Raes, rPhosto~icae Antiochenae Syrorum.... edit. de patr. sirian unit J. E. Rahmani, la Sar-
a (Llban), 1922. ' .
s Onenq, ]939 ljl.u. . 40, Ca ~i bisericile armene, bisericile sidene au spatiul din fat a 1Iitarului I'czervat
CIerrcHor i nf .' . . .
ellon ~l numlt chor sau locul stranilor.
100 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ OBTODOXI A . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 101

dan a imprumutat totusi de la acesta unele sensuri simbolice, la care a din Fapte, a doua din Epistole ~i a treia din Evanghelii, fiecare lectura fiind
adaugat si pe ale sale proprii 41. precedata ~i urmata de cite doua versete din diversi psalmi 44. Apoi preotul
. Venind in _~hor, neirnbracat in vesminte, preotul se roaga in Iata Sfin~ cite~te Evanghclia, inconjurat de c1ericii inferiori cu lumini aprinse, -iar
tel Me~ spre ~ sluj~ cu vrednicie, zice Psalmul L, i~i cere iertare de la cei credinciosii stau in picioare cu capetele descoperite. _
prezen~~ si apoi urea treptele estradei altarului, sptrnind : Urca-voi la al- Revenind la Sfinta Masa, preotul cinta 0 lunga rugaciune ~i binecu-
taml. lu:. Dunm:zeu. Intrat-am in casa Ta, inchinatu-m-am inalntea Scau- vinteaza apoi cadelnita prezentata de diacon, care cadeste Crucea, Sfinta
~ul~ll~au, !mp~rate ~esc~ iarta-mi toate pacatele ce am savirsit !.... sa- Masa, Sfinta Evanghelie, pe preot, clericii inferiori !?i pe credinciosi, In-
l,uta Sfinta Mavsa I? n:lJ~OC, m dreapta ~i in stinga, rostind : Legati jertfele cepe acum Liturghia solemna a Jertje; (Liturghia credinciosilor]. Ca si in
\ oastre cu legatu~l l?ma ~a co!nunle altarului ! (Cp. Ps. CXVII 27). Dia- ' I vechime, diaconul striga : ..Veniti, voi ascultatorilor, in pace, veniti cu bucu-
conul sau un cleric inferior 4~ aprinde 0 lumina" ~l d ta st anoi lta i rie 1 Apropiati-va, cei botezati spre Jertfa bucuriei. Inchideti usile I.
stinga - d v' ~ n reap ~l apoi a In
,spumn 0 rugaciune in care cere lui Dumne -'. 1 . C Preotul intinde pe Sfinta Masa antimisul (corporalul), in timp ce dia-
vintului divino zeu sa vma umma u-
conul ctnta un fel de heruvic scurt, cu text variabil, dupa sarbatori : tot
Se extrag din prescurile pregatite Pentru ". ' preotul incepe apoi Crezul (simbolul niceo-constantinopolitan) !?i il con-
impartastrea clericilor si altele t ~ ?r~s~omldle particele pentru , tinua cu voce [oasa, aplecat asupra Sfintei Mese si insotit de un cintaret
toate puse -pe disc, spunindu-se ... : pen
-Ca ruun Imparta"'lre
rni .... a cr,edimcios il or, f"und ~i de credinciosi, care il recita cu voce tare. Dupa aceasta, preotul i$i spalli
LIlI, 7 ~i Fapte VIII 32) apoi 0 scurta ~mel spre lunghlero.... etc. (Isaia
- Primule-Nascut al pirint~lui Cerese ~. mvoeatle de oferire a piinii : .0, miinile, zicind rugaciuni potrivite, se pleaca si se roaga catre credinciosi
nile pacatoasei Tale slugi ! 43. Preot~iIlmel?te afes.t P:im-Nascut din mii- sa mijloeeasca pentru el, rosteste 0 rugaciune catre Sfinta Treime ~i urea
di I si , pune apol vin Sl .. ti treptele Sfintei Mese,
pere lSCU ~l potirul cu aeoperamintele 1 ' _ . apa in po IT si aco-
ca in liturghia ortodoxa. Se roaga lui D or, zlcmd eceleasr formule rituale Pina aiei tine partea invariabila a liturghiei (preanafora), iar de aici
. d umnezeu sa . incepe partea variabila, in care se incadreaza diferitele anafore siriene de
run seama de nevrednieia personala a sI .. , pruneasca jertfa, neti-
se ascciaza si credinciosii zicind Doarn U]lt,or,:lUl ; la aceasta rugaciune schimb, amintite mai nainte. - ,
Ilo'aca.- P roseomldla . " se termina eu Tatiil Nost ne mllUle~te . I', m .
greaea ~i in si- In fata Sfintei Mese, preotul zice rugaciunea piicii; c1erici ~i credin-
A:um preotul merge in incaperea dinrut_fosttt de clerici ~i eredincio~i. ci~i l~i dau acum SQrutul piicii (sarutarea frateasca), transmis prin miini
u~~e Imbraca ve~mintele ~i relline in alt s mga altarului (proscomidiar) "de la preot la diacon ~i prin acesta credincio!?i1or. Preotul roste~te inca do'lla
g.atltoare, numita!ert,fa lui Aaron. Mergeal~ ~ef~tru a d~u~ ceremonie'pre~ rugaciuni (dintre care a doua e numita a valului sa'll a perdelei) ~i descopere
tlrul, cu cealalalta dlscul Ie aseaza . Illta Masa, la cu 0 min Darurile.
Srintei Mese 0 I'llgaciune de pr~gati C:UCl~ i?i cite~te pe treptele d' afP~ Urmeaza anafora-ua sau rugaciunea Sfintei Jertfe, cititll de preot ~i
ad' -"1- t't l' re,F III care fac In ava
l ' In Ul oru ill, pomenel?te pe S'unt
. .. '
a eClOara . e pomenirea intre" . ti
gll vIev' alc~tuita din acelea!?i parti componente ca i\1 toate liturghiile rasaritene, in
mCIC$ll pe care Ii are de pomenit t i?l pe ceilalti sfinti - o,rdmea Ulmatoare : dialogul introductiv, prefata (rugaciunea e'llharistica
Masa ~i Ie cade~te
0

' e c. APOI reaseaz- D . . v, pe cre-


. _" , . a ar Ul'lle pe Sfinta ~l c~a teologica), Sanctus, rugaciunea' hristologica ~i c'llvintele Instituirii
Restul liturghiel poarta numele d (l:ostit~, ca ~i la noi, cu voce tare sau cintate), epic1esa (in timp'lll careia
rugaciuni rostite de preot, dupa car e Jertf~ lui Hristos. Inc pe, . dla~mi 7i ~lericii agita ripidele, iar preotul i~i m~ca miinile deasupra Da-
in50\it de ceilalti slujitori, poarta~~e face Z,ntrarea mica, in e cu clteva
~ade de regula nu pe Sflnta Masa 1 pr~ceslUne Sfinta E Cale preotul, r:m lor , Imltin~ ,zborul porumbelului sau coborlrea SfintuluiDuh), dip-
Se cinta apoi Trisaghionul, cu ad~~ ~ nOl, ci pe un analo van?helle (care t~cele ~au. rugaclUnile de mijlocire (amlaet), incepindc'll credincio~ii vii
dupa care diaconul cite~te 0 prima ~u ,eel ce Te-ai rasti g ?reclalln altar). ~l <:,ontmullld cu cei morti, intre care sint pomeniti ~i sfintii (deci invers
fi din Vechiul sau din Noul Testam encopa din Sfinta S g,m pentru noL, declt in anaforele bizantine).
trei lecturi din Vechiul Testament (nt), D~ eele mai m~r?tu~a. (care poate Dupa doua rugaciuni penitentiale ~i pregatitoare pentru impa~ire
._ \iale ~i alta din prooroci), ~i trei di~n~ din Lege, una doe or~ s~ fac acum P~otul saluta pe credincio~i ~i face fringerea Sfintei Piini, c'll un ceremo~
'. oul Testament l~ CarNe sapien- ~al complicat, care tinte!}te sa simbolizeze cit mai intuitiv Patim.ile ~i In-
41. CP'. S... ~alavl.ll;. L~turgies orientale . ' dmtre care prima ~erea Domnului 45. Sfinta Piine e impartitA intii in doua, simbo~indu-se
42. Slnenll lacobltl au pastl"at pina . s, ~Q Mess e
inferiol": psaltii (cintaretii), citetii (an~gaZI ~:el ?in tl"eptr!. I. p, 53.
43. Formula vrea sa sugereze ideeno~t1I) ~l ipodia e ~,de odinioal"ii . cap :~. ~omp. eu rin<lulala liturghiei descrisll in A$ezdmintele Apostolice, cart. II,
Hristos este l?i victima (dal") de jel"tfA st - eXPrimatiicoml:
gaciunea Heruvicului din liturghia ortolrlmitor al iertf!!l, In cultul 0 t d
ale clerulul dimpreu (I~ trad. rom. de Eeon. G. N. Nitu, din vol. Scrierile Parintilor Apostolici
Econ Mn~~.~ oA$e~amintele $i Canoanele apostolice, trad. de Prot. I. Mihlllcescu.
aduel, Cel ce prime.<;ti Iii eel ce Te imp ~,A: (c... Tu C!!ti el din Iitul"gh,l" 0 ox - eli 45 'n as al'u Iii Econ. G. N. Nitu,' voL n, Chi~inllu, 1928, p. 76).0

a. \1, 1Iristoa
0 eel Ce ad ' Ie (Comp. I'u- t. XI c~l escris, amalluntit la J. Ziade, Orientale (Messe), in <Dict. de Theol. Cath..
lie Dumnezeul Uel Iii Cel ce Te 1942,' p. 53~~~.~1 reprodus la S. Salaville. Liturgies Orientales. La Messe, vol. II, P/p"is.
nostru...ll).
102 - - - _ . --- - - - ORTODOXIA OR'rODOXIA 103

moal:lea, adica despartirea sufletulul de trup ; cele doua parti sint a . Adaugam ca lecturile biblice se fae pe aloeuri in limba arabs (limba
reumte, ,spre ~ se Inchipui Invierea si starea 'slavita a Domnului invfai vie a credinciosilor), fie ca se citesc mai intii in limba siriaca, fie ca nu:
Preot~ -mmoaie apoi una din cele doua parti in Sfintul Singe din potir ci Unii preoti citesc, de asemenea, in araba, parte din rugaciunile mai impor-
cu ea insemneaza
de c::ase
y
0 . ' .
n in crucis pe cea de pe sfintul . .
dISC (conszgnatio)'v tante care trebuie auzite de credinciosi (atit unitii cit si neunitii). E de re-
fringe apOl 0 parle si 0 toa ". Iint '" , J marcat ca, desi diaeonul are inca un 1'01 destul de important in liturghie,
Iini Sf 1 y rna in s ntul potir, facmd astfel amestecarea sau
p.l.n.lr~a mte or (co:r~mixtio). In tot acest timp preotul zice 0 frumoasi totusi rugaciunile in forma de eetenii, care eonstituiau un element 'esen-
rugaclUne, care cuprmde 0 adevarata ex - . tial al liturghiei Bisericii vechi ca si al ritului ortodox de azi, au disparut
treutice ispasitoars ~i "1 ' I?un~re dogrnatica a efectelor la-
irnn cu'text variabil dumpl~ o:ltbo~re ,ale Sfintei Jertfe 46, iar corul cinta un din ritnl sirian.
care credinciosli il continua a sal' atori . Preotu 1 mcepe
' apoi'Tata. -l N ostru, pe o particularitate a acestui rit este cit, in coca din care se pregateste
,y . nua cu Voce tare ' t' " piinea pentru prosccmidie, se pune putin untdelemn si sare. In bisericile
o ruzaciune
b
adecvata Urmeazs eaza 0 noua ,m . ' Imp ce preotul citeste meet siriene vechi (sau in curtile lor) exista inca un cuptor special, anume des-
catre Sfinta Treime. dupa care ' rugaclU::e. cu voce tare, 0 invocatie
Singe, pentru a fi vazute ~i ve pretotul face .m~lta.rea SfintuluiTrup ~ tinat pentru coacerea prescurilor ; in bisericile mai noi, acestea se coe de
ricii agita ripidele lor ocrotitoa~er~c: d.e :red~?c:o~l~ ca in vechime. Cle- obicei pe 0 tabla de fier. Materialele necesare (faina, sarea, untdelemnul ~i
Unul Sfint Fiul, Unul Sfint DUh~l. cmtaret11 cmta : Unul Sfint .TataI, apa) sint aduse de credinciosi, dar prepararea prescurilor 0 fae slujitorii
bisericii insisi (preotul, diaconul, cintaretul sau paracliserul, etc.) 49.
U rmeaza impiirtii$irea, Preotul c::' '.'
Dupa Crez ~i spalarea miinilor liturghisitorului, la inceputulliturghiei
9 w 'i pa d~n .sfint;-ti potir 0 particica "~i~mr:ta~e~te eel ~intii, luind cu lin:
xoarbe ~1 din sfintul potir. Imparta!? t fl~tul Trup :;;1 0 consuma, apoi credinciosilor. se rosteste 0 proclamatio diaconi (<<lata timpul rugaciunii., ...),
d.u.-l: tot.cuy.n~urita parti din Sfin~:;;;~Po~ pe. cleri:ii in subordine, din- in care credinciosii sint avertizati in chip solemn eel se apropie elipa sfinta
, smt rmpartasiti la noi credinciosii) P p'. m~lbate in Sfintul Singe (cum a misterului euharistic, la care ei trebuie sa participe cu vrednicie sl sa se
'
d ege tel e cite ., , . . e credmclOC::1' '" roage cu caldura 5U.
0 particica din Sfintul T . . y 11 lffiparta~e~te luind eu
"nindu-le-o pe buze 4 Cintaretii cintr~~, mmUlata in Sfintul Singe si pu-
7 3. Liturghia maroniiilor monoteliti din Liban este, dupa cum am spus,
. ul Sf'mte1or .Tame
-lmn .
(Hau dnuron e. a') in acest t'Imp Un chmonic , Y.
o varianta a ritului sirian, pe care maronitii I-au avut comun cu monofi-
, nwmt
. "' Dupa ~ce:a preotul binecuvinteaza e ". zitii sirieni pina la adoptarea monoteIismului ~i care dupa aceea a primit
91 11 concedlaza, dupa ce Ii se imparte .P cr~mClO1?l cu Sfintele Daruri unele modificari ~i dezvoltari proprii, conforme doctrinei celei noi, iar dupa
s~m~ ~~oi ra~fu?~~a .Sfintelor Taine. be~l~ne: blnec~vintata (anafura). Con- unirea lor cu Roma I-au modificat ~i mai .mult, dupa tiparul ritului catolie.
1'lasa, l~l spala mllmle la proscomidiar I? (ablutzo), coboara de la S1inta ~i ~ntrebuinteaza tot 0 varianta a liturghiei siriace a Sfintului Jacob, care
Doamne.,,) 1?i XXVIII (<<Dati Do l' ,recltmd Psalmii XXV (Jud . msa e eea mai mult latinizata dintre toate liturghiile orientale, avind ana-
. 1 I' , ~ m n u Ul slav" , , eca-ma
~mte:, nal~1te de ,a le:;;i din altar ii' " a ~l cInste...) ~i dezbraca ve ~ logii mai ales cu ritul dominicanilor 51. Au adaugat pe filioque in Simbolul
tmd-o m trel locun deosebite "I' . ~ la r~mas bun de la Sffnta M . ~ de eredinta, pomenesc numele papii in rugaciuni, intrebuinteaza azima la
, f" d '( zlernd 0 1m . asa saru-
m pace, s mt ~l umnezeiesc altar 1 D preslOnanta rugaciu ,'R'" pro~eomidie ;'2, dar ea nu poate fi pl'egatita (framintatil), ca ~i la iacobiti,
la tine. Faca Domnul sa-mi dea a., omnului! Nu ~tiu d ne ', aml~ declt de un preot, ealugar, diacon, sau eel putin 0 femeie in virsta, curata
a Celui intii-nascut... Ramii in a~a sa .te vad din nou in B' ac~ VOl revenJ
in pace, sfint altar ~i masa a vle i~' ~~rnt altar !?i maSii a i ls~n:~. cere~sc.~ 49, J. E, Rahmani, Les liturgies orientales et occidentales..., p. 69.
de la Domnul nosh'll Iisus Hrist t "' ~l roaga-te pentru .mpaCall~! Ramll . 50. La 0 asemenea proclamatio diaconi face aluzie ~i Teodor de Mopsuestia,
~i sa slujesc pe Dumnezeu de os, pentru ea niciodat" ~lne spre mdurare In. descrierea Iitu!,!;hiei explicata de el intr-una din catehezele sale mystagogice (Vezi
, acum pina in veei ~ SCI nU-mi uit de tine RltUS Baptismi et lVlissae quem descripsit Theodorus ep. Mopsu~stenus in sermonis
46. Text latin la Eus, Renaudot
'
, anun 48
. .
c;atec.heticis... in Iinguam latinam translatus ab Ad. Rucker, Monasterii, 1933, p. 22-23),
lar h,turghia de5cl'iSd in Testamentum Domini (secolele al IV-lea-al V-lea), cart. I,
op. cit" p. 97-99; trad franc, ]a S' SoP]' ci~., t. II, p. 22' t .. cap. 23, ne da chiar textul integral al unei asemenea proclamatii diaconale din ve-
" "
47. S Irlenll .,. . a aVllle J I ad lat I
unlll au introdus uzul 1 . ,op. cit " a F, E Brightman Ch1me (Ia Joh. Quasten, Monumenta eu.chariistica et liturgica vetustissima, Bonnae,
forma hostiei (Sfintul 1'rup), atm al impaMd~' .?3-54. " I l 935-1937, p. 250).
48. ~upii tr~d. e~gleza de Ia F. E. B ' i?lrll credincioi?ilor numai sub
Ia J. TyclaK, Dze Fezer der heilige M nghtman; op . h 51. Tipar.~ta i~ editiile oficiale ale Iiturghierului maronit,' fl1cute sub suprav~
Paderborn, 1940, p, 139. 0 varianta n ,esse, in Vol Att., P. 109 i?i c
lnstitutiones iiturgicae de ritilm.~ orre~ln mai scurti . OTgenliindische~ac1el':nana de
g erea Ramel: Mr.ssaZe chaZdaicnm juxta ritum Ecclesiae nation~s }\-1aronitarum Ro-
~~~' 1?~2, 1716, l?eYl'outh,' 1908, !i,a. Trad. lat. ~i comenta!" de Max. von Saxa, f.,lissa
rlantele de text !ii ritual ale 1't . talibus t III I In tract, lat I zTZstentum, 315 ~mtzca ..:. ~atlsbo.nae, 1907. Rinduiala ei mai pe larg la J. E, Rahmani, op. cit., p.
.. " , I urgblei s' , ' . ,Rom " a J M H s
m~?o!lZlyl dm Malabal' :re~tinii tomiti IrlaCe a Srint ~e, 1932, p. 633' anssen ~ (E' zi'U' VeZl ~~ P. Dlb, ~tude sur la Hturgie maronite, Paris, 1919; Acela~i, Maronite
ghu, mdlcatii Ia nota 35, l, a Se Vedea t u1uI Iacob f I " Pentru va IdgMse), in .Dlct. de !hl'ol. eath., vol. X (1928), col. 124-:-130; Modo faCile di sequire
rad. romiln O.OSlt<'l. 1a sirienil essa Szro-~[aronztQ, Roma, 1943 (<<Col. di liturgie orientaIi, 3).
, eascil a acestei Iitur fOlo 52. R:, Jamn, ~p.: cit.,' p. 543. Dar dupa J. E. Rahmani (op. cit., p. 66), Maronitii
.sesc pWz dosplla, ea totl orientalii neuniti. , '"
104 oin:ODOXIA---------------------- 105

~i pio~a, ~reb~nd s~ fie coapta numai in ziua in care se sl foloseste la ll- vremea sa 55. Ni s-a pastrat, de asemenea, un fragment dintr-o anafora
,tur?hle. ,~mdUlala Iiturghiet este in general asemanatoare cu cea folositi de tip siro-oriental, din secolul al Vl-Iea 56. . . . ......
la iacobiti, dar are, ~l n~~, sl rugaciunl proprii, pe linga cele comune cu
Liturghia intrebuintata as.ta~i de nesto~enll ~r.sam ~l de 1 ch~ldell
ea. Intre alte partlculmtatl, mentionam excluderea citirilor din Vechiul
unit; este numita Liturghia sJ~n~zlor a1!0~toh A~daz. $Z Man (s) ~ , caror~
Testament ; ~-a p~strat, ca in ritul ortodox si catolic, numai Apostolul (luat
li se atribuie raspindlrea crestinismului m Persia si MesopotamlC~ (Addaz
~~:a:~~edU: E~)l~tolele pauline~ ~i Evanghelia, care se citesc atit in si- e Tadeu unul dintre cei 70 ucenici directi ai Mintuitorului, iar Man (s) este
f e1 d e d 'ip t.' crt !?l in ar~ba, S-a pastTat Cartea uiilor $i a mortilor adica un
nee care se Cltesc de catre di ., ' discipol~l sl colaboratorul saul. Forma ei de astazi n.u repre~in~ ins~ li-
fac lungi pomeniri, care inc ~aco~ mam~e de anafora sl in care se turghia primitiva din partile Edesei, care nu era declt.o varlanta. a h~ur
triarhilor proorocilor a t e~ cu a MmtUltorulUl, a Sfintei Fecioare, a pa- '. ghiei Sfintului Iacob, ci 0 prescurtare a ei, cu unele influente bizantine,
la biserlcA. In cursul ~n~~ro~~;, ~ mortHor sl ~ ,vinor care au adus ofran de facuta - dupa traditia nestoriana - prin _secolul al ':II-Iea, de ca~n:. pa-
au loc inainte de epiclesa ei, IPtlc~le ,(pomemnle generale de vii sl morti) triarhul nestorian Isusyab a1 III-lea. A pastrat, totusi, multe vestigii de
credinciosilor se face dUPA ~t P~71t 0 forma romanizata. Impartasirea adinca vechime, care 0 apropie de tipul sirian primitiv al liturghiei des-
manatoare cu cele din litur hi ca 0 ic, formulele rituale fiind foarte ase- crise in cartea a opta a Aseztimintelor Apostolice, ca, de exemplu : cele
, g ia ortodoxa
Maronitii au pastrat si ei obice'ul . , 'i patru lecturi biblice (dintre care una sau doua din Vechiul Testament: Lege
de a introduce, in rinduiaia fixa a ~t ' ~~un lacobi\ilor ~i nestorienilor, I si profeti, ca si in ritul iacobit), formula pentru concedierea catehumenilor
de sarbatoare, vreo 14 la numar C ur~ lel, anafore varlabile dupa zilele ~i a celor ce nu se impartasesc, expresia ... Sflntul, Sfintilor (cp. Matei
fora Sfintei Biserici catolice ~i r~a mal mult folosita este intitulata Ana- VII, 6) in loc de ..Sfintele, Sfintilor ~i sarutarea SfintuluiTrup de catre
nu reprezinta decit 0 prelucrare si~an;.' c mama tuturor Bisericilor care preot la Inaltarea Lui, impartasirea credinciosilor ca in vechime (fara lin-
riabila din Missa rornana corespU:' da Canonului roman (partea' inva- gurita), s.a, Cu unele influente romane 0 intrebuinteaza ~i nestorienii uniti
o alta anafora maronita atribu'tl~s;nafor.ei din riturilo rasaritene), (chaldeeni) din Malabar. Specific acestei liturghii este faptul ca 0 parte din
tica cu cea a apostolilor Add~i ~i M~ ~ di n~UI Petru, este aproape iden- rugaciunile care alcatuiesc anafora-ua sint adresate nu lui Dumnezeu-
Parte) , cu care are pro babi'I origine cornu n In ntul nesto'rienil Or (vezi mai de-
53 TaW, ca in alte liturghii, ci Mintuitorului ~i Sfintei Treimi 58
Celelalte anafore sint atribuite . na: -
A tor Sf t" p" , , ca ~l cele lacob't In afara de anafora din liturghia celor doi apostoli, care se oficiaza
pas 1, m~l1 anntl sau dintre corlf .. , I e, unora dintre Sfiniii in cea mai mare parte a anului bisericesc, nestorienii mai au inca doua
Apostoli, Sfintul Iacob fratele DomnulujeU ~onof1Zitilor, ~i anume' cei 12
anafore de schimb, care se intrebuinteaza de citeva ori pe an, incadrindu-se
tul Marcu EvanghelistuI, Xist (papa aI' Sfint~l loan Evanghelistui Sfin-
de Aur, Vasile eel Mare, Chilil D' " ROmel), loan Maron loa' G . in rlnduiala invariabila a liturghiei, ca ~i la iacobiti: Anafora lui Te-odor In-
T agn. .t A t t .. lOmSle loan d e H arran l?i ,
proape oa e SlUt eotnpilar' d ' Mnth ura d terpretul (adica Teodor exegetul, .episcop de Mopsuestia (t 428), considerat
autori sau altora. 11 upa cele siriene atribuit aru 1a ~ ca pmnte al nestorianismului) ~i Anafora lui Nestorie 69. Amindoua au
, Maronit.ii ~ai au ~i 0, Lit1Lrghie a D , ' e ace or~l fost introduse in uz de catre catolicosul nestorian Mar Abba din secolul al
Vmerea Patlmllor, ca m rltul rOtna arurzlo r mai nainte sf" v VI-lea, pentru a cinsti memoria acestor doi coriIei ai nestorienilor. Ele sint
. L' ., . n. zntlte pentru traduse din grece~te in siriaca de Mar Abba, cu ajutorul discipolului sau
4. zturghzzle nestorzenilor (sirie . ~
liturghie de rit sirian a Sfintului Iaco~lor ~asdriteni). _ T ' Toma din Edesa Nli este exclus ca cea dintii sa fie opera autentica a lui
cre~tinii oricntali nestorieni (sirienii r~~;~V1l. ,~i liturghiile ~~l~l,n v~hea
Despre vechea liturghie intrebui ten~, ?ersani sau SIte ,azi de_ , 55. Edit. in trad. englezl1 de H. Connoly, The Uturgical Hom.ilies 01 Narsai, Cam-
sau nestorienii persani din piirtile ;;~ta, odl.n~oarii de " c~lde~). . brldge, 1909 (Texts and Studies, VIII, 1).
inainte de separarea lor de restul Biseri .~l, N~lbei ~i S SlneI.U~ onentah 56. Edit. de G. Bickell, Conspectus rei Syrorum Ziterariae,. Miinster, 1871, p.
Sfintului Efrem Sirul (t 373) 54 iar eu, gasltn cite" .eleuclel-Ctesifon 71-:73 ~i reed. de F. E. Brightman, op. cit" p. 511-518, apoi de H. Connoly, in rev.
, , ceva rnai ti va lndic" ' Qnens Christianus, 1925, p.. 99 !i.u. .
tioase ~i bogate scriitorul nestorian Nerses
tit dascal al ~colii teologice de la Nisibi rr: l'Ziu ne da . 11 In scrierile
u Narsai (t 502lnformatii pre-
descrie ~i explica rinduiala botezului ~i a lit ales intr~o r l - ~~u 507), ves-
:i 57, Ed!t. in trad. lat. de Eus. Renaudot, -ap. cit., t. II, p. 578 !i.u.Trad. engiezA
la E, Bnghtman, op. cit" p. 247-305. Trad. romAneasca de T. Tarnavschi, ap. cit.
~" 7-621, 669-682, 683-686. Trad. lat. l?i comentar Ia Max. von Saxa, Mfssa chal-
tlrghiei d' 'oJ'lUlze in care el l~~~a,(..CRegenSburg, 1907. Trad. ita!.: La Messa Caldea detta Vegli, Apostal~, Roma,
In parn 01. di liturgie' orientali, 2). -
53. 0 comparaiie a lor. pe douA coloane la J E I e acelea, in
54. Vezi mai ales F. Probst, LituTgie d'es IV . Rahl!lani J E 58. Cpo Pro P. V:intilescu,. op. cit" p. 278-280. Dazat pe aceastA particularitate,
MUnster, 1893, p. 309-318. ' JahThunde:, 0p. cit., P. 324 s' I' Rahmani (op, at., p. 363) afirma ca aceas~ liturghie nu poate fl mal veche de
ta und d 'i.u. eco uI al IX-lea.
eren Reform,
fi2e-:~8.Edltate amindouA in trad. Iat. 18 Eus. Renau~ot, ap. cit., t. II, p. 616-621 !ii
, N:..o.l
106 - - - - - - - - - - - - - - ORT ODOXIA OR'I'ODOKI.-\. 107

Teodor de Mopsuestia 60, despre care istoricul Leontie din Bizant afirmA EditH oficiale ale liturghierului ne~tor.i,an J?~ntru. servi.ciul bi~e~~cesc
chia~ ca a compus 0 anafora plina de blasfeme si erezii 61; autenticitatea exista pina acum decit pentru nestorienu uniti 68 (rnc1uslv crestmii to-
celei de a doua este sustinuta de scriitori sirieni ca Ebed-Jesu !iii Pseudo- mit; sau syro-chaldeil din Malabar, pentru ~are s-a~ f~ac~t.~ditii
nu 1 11 se~ra
te) 6')' .
Geor~~ d~ Arbela (in l~crarea sa despre Explicarea seruiciilor divine]. Slnt Acestea nu contin decit liturghia celor doi apostoli (unitii au supnmat. fo~
totusi izbitoare analognle acestor doua anafore cu cele bizantine ale Sfin- Iosirea ceIor doua anafore nestoriene de. schimb): aceas~ nu reprezl?ta
tului Vasile !iii Sfintului loan Gura de AuI' 62. 'insa decit aproximativ Iorma autentica a liturghiei nestoriene, ea sufermd
. An.afora lui Teodor .Interpretul se lntrebuinteaza in toate duminicile numeroase retusari inspirate de zeIul catolicizant aI edito~lor 7~. Pe.ntru
dl?t~e mcep,':ltul l?OStUl'!l Cl',kiunului (prima duminica a vestirii} si du- a ne putea face 0 idee mai prec~sa despr~ i?felti~~re~ particulara .a h~ur
rmmca Flo TIllor (mcluslV), iar Anafora lUI' Nest r' . d . . .
. IE' f . B b -'. 0 ie nurnai e cinci on pe ghiei nestoriene numita a apostolilor Addai !iii Man, dam.. ~e scu.:t n~dUla~a
an ": a pi ~~l~.< o. oteaza), la Sfinti] Trei lerarhi. in Miercurea postului ei 71, din care vorn surprinde unele interesante asemanari cu rinduiala 11-
numit al NlnlVltemlor 63 si la Pasti IH . I
Au mai existat la Nestorie . .' It' ' . . turghiei ortodoxe.
'. . - rn !?l a e anafore vechi. care azi nu se mal . 1

Pregatirea Jertfei (proscomidia) se caracterizeaza - dupa cum am


Intrebuinteaza, ca, de . exemplu' cea atribuits ILd IUI. D'lO d or dizn T ars.
Intre alte partlcularitati ale Htur hi . . mai spus - prin aceea ca preotul frarninta el insusi coca necesara, cu faina
tionate pina acum mai nu - - . f ? .el nestonene, afara de cele men- curata, sare, putin ulei de rnasline (ca si la sirienii rnonofiziti) !iii apa calda,
.
a piinii dospite intrebuintat I maram. rammtarea . d
,,~l coacerea e catre cienci
- leri .
apoi 0 coace pe disc, in cuptorul anume construit linga sau in biserica, re-
e a proscomldle
telor de instituire a Sfintei Euha ' ti di (ca ' I ' biti
si a iaco" iti), lipsa cuvin- .
ris 11 In cursu] a f . G- citind psalmi sl rugaciuni, In plus, el amesteca in piine 0 parte din coca
asezarea dipticelor (rugaciunilor d "1' na orei in manuscnse D, folosita pentru prescurile de la Iiturghia precedenta, precum !iii 0 parte
"a Specific eana
inainte de epiclesa 66 , -e- mlJf OClre general-a pentru Vll . .Sl
, til
orei lu' N t ' mort, din Iermentul sau aluatul (rnalka) sfintit de episcop in Joia Mare si im-
ca in referatul despre instituirea tainei Sf te: E es o,:e, ~ste, de asernenea, partit tuturor bisericilor spre a fi folosit in tot cursul unui an. Acest aluat
tuitorul a gustat mai Intii EI Insus; din
oferi uoenicHor sai 67.
1:: 1
'.uh,anst11. se spune ca Min-
pane !?l dm potlr, inainte de a Ie
ar proveni de la Mintuitorul insusi, care - dupa traditia nestoriana -
ar fi dat ucenicilor 0 parte din piinea folosita de Ella Cina, iar ace!iitia au
60. Cum cn~d unii liturgisti ca Adr F'"
foIosit-o ei in~i~i Ia Sfinta Euharistie !iii ar fi transmis-o !iii primilor epis-
h
B ou d In P' d ' ,
on, ar~s, e '. III, f. a., p. 115 n, I.
, , 0, .eSCUe La !vI
_' esse, trad. franc. par A copi ~i misionari, dintre care Addai !iii Mari ar fi adus-o !iii .ei in Chaldeea
61. Impotnva lUt Nestorie $i a lUi Eut'h' (persia). Se simbolizeaza astfel continuitatea sacrificiului cre!iitin ~i unita-
Comp.!?l. FEn . . ng . IIt man, 7'he a1/aphora fI Th le, III' 19'"' P G ., t . LXXXV
.
I col 1368 C tea bisericeasca ..2. .
o
dies)" 31 (1930), p. 160-164; 1-I. Lietzmann D' e;:~ore, In JournaL of the~loaicaI Stu:
Berlin, 1933. ' Ie zturgie des Theodor Von 11"'0" tia Dupa pregatir~a piinii, se pune in potir vin !iii apa. In tot acest timp, ..
62 L 1 t urgls. t u I german A, Baumsta k (D' ' psues I se dnm in biserica un imn de bucurie : Rugat, marit,-laudat, slavit, inal-
' . d T ' "
L lturgle es 1~ estQrws, 111 vol. Xp\ooo'to, 4 r Ie Chryso t .
s omosltturgie U1/d d' . he tat ~i binecuvintat sa fie in cer $i pe pamint, imploratul !iii maritul nume
tinopolitanische ill essliturgie t'OT dem tit;, hRoma , 1908, p. 771-857 si Di ze ~yrtsc
al Sfintei Treimi, Domnul nostru al tuturor I~. Dupa 0 serle de rugaciuni
toriana atribuita lui N estorie nu ar fj de "t a rh., Bonn, 1909) afirma c'a' e f onstan'
Sf"In t u I I oan G ura" ae A ur 1a Constantin CI anafora
I PI.' care a cunoscut ana . ora
. I nes'
. ~i psalrni cintati. antifonic de doua coruri sau doi cintareti, preotul, imbra-
63. Post deo~ebit al crestinilor 0 ' 0])0.. -0 ~I a fo 05It-o
cat in ve~minte 73, roste~te rugaciunile pregatitoare in fata u!iiii altarului 74,
mee .
I t reI ZI'1e d'In sap . t'amma
. ' a treia nentah
de d' (mon. . 0 f'1ZI\1
, . ~i nesto' , , .
noi = saptamina prima din TriOd, sau l~aJnte de incepel' IlenJ), ,tlnut ,m pn'
64. R. Janin, op. cit., p. 483 ~i J. M.~\iame~Ului ~i a Fa~~/fs.tUlui Pa~tllor (Ia 68: l\[issale chuldaicum, Romae, 1767; J-iturgia sanctorum ap~stolorum Addaei
65. Cuvintele Mintuitorului existau i~nssens, 0p. cit., Vol I~I UI).
e~ Mans cui accedullt duae aliae.., nee non ordo Bapttsmi, Urmiah, 1890 (tip. de I\1i-
(Nal'Sai) Ie mentioneaza in tilcuirea sa lit vec.h : a liturghie ~es~ p. ~71. ~lUnea anglica~a); I'.lissale juxta TUum Eeclesiae Syrorum Orientalium, M05sul, 1901;
55, p, 17. Cpo :?i F. E. Brightman, op. cit. p ;.gICa (vezi ed. Con nana: C'~ci Nerses lissale chaldalcum, Urminh, 1906 (Tip. Lazari~tilor).
torieni (chaldeeni) ell' au fost introdus~ i~ t <>'t In editiile tipar,~OIY CItata la nota 1 b ~9. Ordo chaldaicus Missae beatorum ApostoloTum juxta TUum Eeelesiae ma-
66. In Anafora Sfintilor Apostoli sint ex ul anaIore~ du 1. I?en tru unitii neg.. a an cae, Romae, 1767 (alta ed. tipicil l'omana la 1775); Missale ehaldaieo-malabari-
.anamneza; in Anafora lui Nestorie intre a a~ezate intre rug-'P~ ntul roman. ~U~' Romae, 18;:;7. Trad. lat.: Ordo Missae syro-chaldaeo-malabarieae cum translatione
Teodor dupa rugaciunea hristologica ~i ana;~rru:eza ~i epicle:~lu!lea. hlistologidi lji a ma, Puttenpaly, 1912. 0 descriere a rinduielii Ia T. Tarnavschi, op. cit., p. 740-748.
rugaciune hl-istologicii specifica unora dintre a ez~, de care este "' Iar In Anafora Iw 70. Cpo L. Duchesne, op .. ~i loco. cit. "
np, "it., p. 465, 44R). na orele oriental lusa ~paratii printr-o Fort 71. A se vrdea indeosebi descrierea de Ia: J. E. Rahmani, op. cit" p. 356 !?,u.; Adr.
67 . C p. J . E'. Ra 'nmam, . op. Cl't " p. 376 Af' e (Vezi. J . ....
H
Hanssens p. 44~sc~e5' op. cit., p. 113-114; J. Tyciak, op. cit." p. 139 li.U.; Fr. Heiler, op. cit.,
Irineu (lmpotriva ereziilor, V, 33) ~i la Jaco'b dlI';atia aceast ' ...--..0,
SiruI. Gustarea din potir de catre Mintuitoru! e der.a, care ~t 0 ~iisim l?i Ia Sfintul ~i; S.7~. ID:~te aceas~a tr~ditie !?i pl'aclicile specifice Proscomidiei Ia nestorieni, vezi
laCO
t urg h 1a . b't"
I a a. ce I~r 12 A po~t 0 I'!' precum'si este
Vasile eel :Mare ~I Grlgorc de NaZIanz (vezi mar
'" " CI eaza Pe.S"
i ..,en\lonata.'. fmtuI Efrem
anaforel e co ~I In anafora din Li-
cit. "of ~~I~P.Ie, 1}1-127,
,. 73'
Les LUurgzes orientqles. - La Messe, vol. I, p, 51; J. M. Hanssens, op.
1~0-174, 20f>-21li .r. Tydak, op. cit., p. 140.
departe). Pte atribuite Sfintilor 74: ~~~ele.a,~1 cn la n?I, afa:ad~ minecute: ca:<: nu. exista la nestorieni.
tOdoxe I. rIClle ~esto:lcne smt smgurele biserrci orIentale care au, ca !?i ceIe or-
,un d de tlmpla (catapctcasma) din zid masiv !?i inaltii pina la cupola, care
108 ---.----.-------=------- ORTODOXIA OBl'ODOXIA-,--------------------- 109
in timp ce cintaretii citesc grupul de rind (ma~ithaJ at psalmilor (elte gura ~i 1a frunte, pentru a da mal departe, in acelasi chip, salutul pacii
trei, variabili dupa sarbatoara ; in zilele de rind se citesc Psalmii XIV, CL, celorlalti credinciosi- 76. . ,
CXVI). Slujitorii ies apoi in procesiune din altar, inconjurind Sfinta Masa,
Se citeste apoi Cartea viil~r $i a mort~lo~ (vezi, ~n urrna, l.a hturg~la
cu cruce a ~i facUi aprinse in frunte si fac un .fe1 de cadire solernna, dupii
ce preotul rosteste 0 rugaciune potrivita cu momentul. maronitilor), care pe alocuri a meeput sa fl~ mloc~lta c~ 0 p~?Clam.atH::'.
diaoonala, adica 0 pomenire solemna a. catolicosului, ~ a, capeteniilor biseri-
Se cinta un iron, numit Tie, Doamne ! (analog cu Unule-Nascut..," cesti ~i a tuturor credinciosilor raposati. Dupa 0 ruga~lUne, pre.otul, d:sco-
din ritul ortodox), apoi trisaghionul ~i se fac cele patru lecturi biblice: pere Darurile si le cadeste, dupa car~ se desfa~oa~a dlal,?g.ul obisnuit intre
doua din Vechiul Testament (una din Lege, alta din profeti) :;;i doua din preot si credinciosi, ca in ritul .biz~n~~n, eu deosebln::.a ca, l~ loe de Avern
Noul Testament (un apostol din epistolele pauline !?i Evanghelia), prece- ,.
(inimile) catre Domnu1, credinciosii raspun,? : ..ca!r: Tm~, I?umnezeu~
dat~ d.e ~er:ete, ~e psalmi ci~tate. In~nt~ de citiri, diaco~ul striga : ~e lui Avraarn a1 lui Isaac si a1 lui Iacov, Imparate slavit !, iar m loc de .
za~lal-Vlt~ !?l, tactae\l~ .Ev.~r:ghel.1ia (uneori !?l Apostolul) se citeste - ca !?l la ~. ..Sa multumirn Domnu1ui !, preotul spune: ecJertfa se aduce lui Dumne-
ce~ 1 onen . 1 - Intii in imba siriaca, apoi se traduce in limba poporu- r
zeu, Stapinul tuturor !...,
lui (chaldeana sau araba). Dupa Evanghelie, credinciosii cinta : ...Slava lui
Hristos, Domnul n o s t r u . o Preotul incepe apoi sa citeasca, in .taina, Ruqaciunea Sjintei Jertje,
eu acelasi continut !?i aceleasi ecfonise ca $i in ritul bizantin 77, c~ d~ose
. Diacor:ul rost:e~te ~~tenii, .dupa care se face concedierea catehumenilor, birea, deja mentionata, ca rugaciunile de mijlocire generals (dipticele,
ca m vechime, diaconn mergmd pentru aceasta cu . E helia
. ul b' '... d ' , crucea ~l yang , memento) sint asezate inainte de epiclesa,
in ?ronaos ~er:cl1, un e stnga : ~ei :e n-au primit botezul, sa pIece!
Cei ce n-au prirmt pecetea dumnezelasca sa iasa- 'S . hida il I De aci incepe din nou partea invariabila a liturghiei. Dupa 0 ruga-.
'. ' . a se Inc 1 a ill? e i, ciune ~i mai multe versete din psalmi (Ps. L, ClI !?i CXXII), apoi 0 alta
Se face apoi - prm analogie cu vohodul mare d' itul bi ti
purtarea proceSIOna . 1a a Darurilor
. la altar in tim m n. . ,lzan n-. rugaciune, a cadirii, preotul face '0 prima ituiltare si [rinqerea Piinii"cu
nelor (un fel de heruvic). Ajuns 1a sn'nta Ma~ace se cm~ "'lffi~ul tal- pecetluirea ei si a potirului (consignatio), astrel : Inaltind Sfinta Piine, preo-
dreapta ~i discul cu stinga ~i tinindu-Ie in sus cu b p~e~t~ la I:>0tlrul cu tul 0 saruta pe ambele parti, apoi 0 rupe in doua $i pune pe disc partea
te~te 0 scurm rugaciune pentru oferirea Darnrilo ra eh~ mcru~l~at~, res- din stinga (cu mal'ginea frinta spre rasarit), iar cu cea din dreapta face
Punerii-inainte din ritul bizantin) : Cinstire iti adu~;ec ~valenta :u c~a a mai intii senmul crucii peste potir, zicind : ~<Pecetluit fie Sfintu1 Singe Cll
in toate zilele, pentru ca Domnul nostru Iisus H . t m, reasn~ta ~relme, Sfintul Trup a1 Domnului nostru Iisus Hristos. Apoi inmoaie jumatatea
, tru mintuirea noastra !?i ne-a Uisat aceasta sl 'bn,:; os, Care ~-a Jertflt 1?en~ din dreapta in Sfintu1 Singe ~i pecet1uie~te eu ea partea a~ezata pe sfintul
a invierii Sale,. sa bin~voiasca a primi aceast~Jo:raded pom~rure .a m.olYi ~l disc, zicind : Pecetluit fie Sfintul Trup cu Singele Domnu1ui nostru Iisus
rarea Sa. Pumnd apOl Darurile pe Sfinta M . n a, 1?rm mila ~l mdu- Hristos,\ Ce1 ce impaca. A!?eaza ambele parti pe disc, una linga alta, pentru
zice alta rugaciune. Urmeaza spiilarea mii il asa ~l ~copermdu~Ie 75, preotul a simboliza refacerea integrita~ii trupului omenesc al Domnului, zicind :
tina), rostirea Crezului (la care unitii a n de;; (ca m v~c~ea hturghie cie~-_ !mpiirtite sint Sfintitoarele, unitele Taine....., etc. Dupa ce binecuvinteaza
numita a viilului sa~ a d,verei (comuna ~u~ uga~ p~ flllO~Ue), rugaciunea pe credincio~i, preotul sfaoma Sfintul Trup in particele mici, destinate
I~gaciu~e de pomemre !?l rugaciunea nUmi~or r:t~:l1or one.ntale), 0 mare pentru imparta$irea credincio~i1or !;ii numite ~<carbl;lni arzatori 78.
nlor .onentale). . Q paC'll (comuna tuturor ritu-

Dupa aceasta parte invariabila (pr f ; Dupa 0 noua rugacilme in taina, se spune Tatal Nostru (preot'ul in
partea schimbatoare (variabila) a celor tea~a orala) a liturghiei urmeazii t~l.n~, credincio$ii dnta, ca ~i la noi) $i se face a doua inaltare a Sfintei
' . D ~ b' 't 1 reI anafore d . , PUnt, cu aceIea$i formu1e ca in ritul bizantin, dupa care se cinta un imn
nest~nemt. up~ t!~~Ul_e ,: salutari ~i indemnuri efschimb, folosite Ia pregatitor pentru imparta$ire eu text variabil dupa zile, numit ..Cintarea
presIOn.ana.a saT7~ aTlz PQC1-Z, care S-a Pastrat ,'. se ace ceremonia im-
liturghle orH:?t~la: Diaconu! saruta Sfinta ~al .bl~e decit in oricare aWi altarului sau a jerlfelnicului: Urmeaza imparta$irea. Se imparta!?e~te intii
~erge cu, mll,m.le Impreunate la ~a altarului asa ~l mina preotului, apoi ?reotu1 slujitor, apoi, in faia u~ii altarului, el imparta~e!?te pe cei de fata,
~llor pune mllmle sale impreunate in m" 'I ,U!lde starostele d" mce~in? ~u c1ericii inferiori !;ii preot ii care n-au slujit. Modul imparta!?irii
------
. 11m e diaconul" ere mclO-
Ul ~lle duce apoi la ~re~mClO!?llor piistreaza c.el mai bine disciplina veche a bisericii, descrisa
s:para altar~l de.. naos (chorul din celelalte bi' . m .hturghia din A$ezamintele Apostolice (cartea a VIII-a, cap. 13) : fiecare
smgurfl u~ m nUJloc, deasupra careia se Ina! serlel orientale n pnme~te mai intii de la preot 0 particica ~in Sfintul Trup, in palma dreapUi
care se trage in anumite momente ale servi .Ja 0 ,mare ni~a a u eXlsta); ea are 0
75. Discul !ii potirul se a!ieatii Invers e~ee~ diVin. eoperitii cu 0 pe=dea. 76. Fr, Heiler, op, cit., p. 448, c.

spre lIud. la nol: PotirUl sri t7?: La ~llvi.ntele Mintuitoruilli ((<Lunti. mincati...), nestorienii uniti fae l1i semaul
. , spre nord !ii. discul n 1I'!l, ra In ntUI I'oman.
peer 78, lDescI'lerea mai pc larg, a ritului fringedi !if pecetluirii, cu formulele res-
Ive, a J. M. Hanssens, op, cit., Yol. nI, p. 508-510.
110 - - - - - - - - - ORTODOXIA OB'!'ODOX 1 . \ - - - - - - - - - - - - - - - . : : . - - - - - - - - 111

int\nsa peste cea stinga, consumind-o imediat; i~i sterge palma dreaplA tui Sfint Parinte) si alta atribuita S!intul~i. Gr.igore (de N~zi~nz) SI . El.~
de frunte si apoi soarbe Sfintul Singe direct din potirul tinut de diacon nu reprezinta insa tipul egiptean. al.lltu~ghlel (r~tul al:xan~rm). oea dm;~l
si pleaca, tinindu-si palma dreapta peste buze. Femeile se lmpartasesc t 0 rernaniere copta a anaforei bizantine a Sfintului Vasile eel Mare -,
in acelasi mod, dar numai la sfirsitul liturghiei iH. es
. ea doua cuprinde elemente din ritul sirian . . peel'f'ic celei
83 S
~l dlIn urma ~
Revenind la Sfinta Masa, preotul aseaza potirul, ia apa ~i vin (ablutio), iar . lui
este faptul ca e adresata aproape in intregime U1. umnezeu- lU. D F 1
diaconul rosteste 0 ectenie de multumire (asemanatoare eu Drepti, pri- Exista si 0 liiurqhie a Darurilor mai nainie sjiniite a Sjititului Mereu,
mind ... din liturghiile noastre), dupa care poporul cinta Ps. CXVII, eu
care nil se mai Ioloseste azi 84. ~ .
refrenul : "Sa slavim pe Fiul, Care ne-a dat trupul !?i Singele Sau !. Preo- Cea mai mult Intrebuintata dintre eele trei anafore copte estc astazi
tul citeste in taina 0 rugadune de multumiro, terrninata eu Tatal Nostru,
cea a Sfintului Vasile eel Mare, care se oficiaza in eea mai mare parte a
apoi vine la usa ~ltarului si binecuvinteaza pe credinciosi, eoneediindu-i,
anuIui: anafora Sfintului Grigore se intrebuinteaza numai la sarbatorile
c~ fOl:mu.le ,,:anab~le d~pa sarbaton, analoage cu cele ale otpustului (apo- i Mintuitorului si in ocazii mai solemne, avind un caracter sarbatoresc mai
lisului) din ritnl bizantin. Cu aceasta, liturghia ia sfirsit,
aceentuat dedt celelalte doua. Cit priveste anafora Sfintului ChiriL ea -
. 5. Litur.ghWe. Bisericii Copte. - Liturghia reprezentativa a vechiului avind un caracter mai sobru si fiind mai lunga - a rarnas sa se cficieze
rit alexandnn (egiptear:), folosit in patriarhatul Alexandriei a fost cunos-
numai in timpul posturilor principale din cursul anului (al Pastilor si al
cuta s~b ~umele de Ll~urghia Sfintului Marcu, deoarece tr'adi\ia atribuie Craciunului) si la slujbele funebre 85. v .
acestui Sfmt Evanghehst opera de crestinare a Egipt 1 l'

P ina m seco u a
v " I I I V I ' 1 u u . Editii oficiale, pentru serviciul bisericesc, ale liturghiei si celor trei
" Ii b - d d
- ea, aceasta liturghie a circu 1a t In t 0 t Egiptul
anaIore intrebuintate azi la copti s-au tiparit mai Intii pentru coptii uniti
1~1 im ~ greaca ; . ar upa ce coptii (ba'?tina~ii egipteni) s-au despartit
v

oe green ortodocsi adoptmd monofizitismul ei <:1 a t d lit nia m eu Roma Hlj. si abia la inceputul secolului nostru pentru coptii -ortodccsi-
. ionala ( t-)' , " ( - u ra us 1 urg a 1 (neuniti) /;7.
h~~~ na~~o~a. a F c~p a - ?Un:nd~. toto~a~a sub numele Sfintului ChiriI
.

a ex~n ~l~l.. ~lmat ~lea~f a Iturghlel Sfintului Marcu a ramas mai 81. Ambele editate in I. copta si trad. lat., la J. AI. Assernani, Codex liturgieus....
d:Pdarte fIn t O~lH.~ ?rdo f?~~~ or, pina prin secolele al XII-lea-al XIII-lea.
c: 1. VII (Rornae, 175-1), p. 45-133; trad. lat. reed. la Eus. Renaudot, op. clit. ed. II, t.
Cln a os Hlocuna e Imtiv cu l1turghiile bizant' (d' _ " I, p. XCII-C\iI (note la p. 152-19-1). Vezi !?i F. E. Brightman, op. cit., p. LXV-LXVI.
" . d l'l~ 1 . 1 . me In partea carOl'a a descriere a liturghiei CO pte Ia T. Tarnavschi, op. cit., p. 548-555 ~i 605-612.
pnml~ef Ie a tlJ.e ~ Itr: ~UI:S~. t~mI?ului serioase iniluente). asa inch ea nu 82. Dupa unii litUl'gi~ti, anafora copta a Sfintului Vasile cel Mare ar reprezenta
se mal 0 ose~ e ~s aZl I'l..lC~len. Versiunea c::-:pta (litur hi Sf' . . ').
a pastra~ mal bll1~ cadrul primitiv al litur hiei ' ? ~. .In~uIU1 Chl~ a opera autentica, ~i anume prima din cele .doua anafore p"elucrate sau redactate
SfintulUl Marcu dm epoca abando -" . d g _ aeClt lltuIghla greaca a de acest sfint p<irinte; mai scurta !?i mai veche dedt a doua (cea bizantina), ea ar fi
. . . narn gasit 0 mai buna primire la egipteni dedt la bizantini (vezi A. Racs. L'authcnticitp
si ea unele mfluen1;e blzantine . li b el ... e catre ortodocs' ,I, d e:;;l' a pnrnl. .(
de la Liturgie bYzantine de Saint Basile, in Revue des etudes byzantines. t. XVI,
.uzi (de~i in graiul zllnic . - , m a
a fost inlocuita' copta In care ea s -. t
. e. savll'~e~ e pl~a ".
1958, p. 158-161). Alti liturgi~ti admit autenticitatea unei singure anafore basiliene.
de evolutie al vechii limbi egiptene _ c~ araba), ~eprezmta ultimul stadlU dar ac:easta dUloa llnii aI' fi cea copta (J. M. Hanssen.c;, op. cit. vol. III, p. 576-57B),
bohairic, cu unele influen\e grecesti ~: a~nll~e. dlalectul ei nordic, numit ~upa .altH ("ea bizanllna (H. Engberding, Das eucharistisehe llochgebet der Basileios-
mului dar nu se mai scrie eu veehil~nmlte In epoca dominatiei elenis- lzturgze, Coesfcld, 1931). Vezi si Liturgie Copte ale:r:andrine de Saint Basile in ({Revue
, 1a care s-au ad-augat ~apte se <0 semne hier or!" I de l'Orient chreticl1ll, an. 1899, p. 16-43.
grecese, . 0t> 1 Ice, Cl cu alfabetu
. 83. Pentru odginea sil"iana a aeestei anafol"e vezi ~i E. Hammerschmit, Die kop-
specific egiptene. Ca 0 reminiscen~a a m~e. r:?l, 'pentru scrierea sunetelor " tlsche Gregoriosanaphora, Berlin, 1057 (Berlim'r byzantinisC'he Arbeiten, Band B).
. - 1 \ Drlglnll el grec ..
mai paslreaza Inca une e expresii in li b . ~tl, \'ersiunea copta . 84.. Vezi PI. de :Mcestcr, Greeques (liturgies). in Dkt. d'A"cheologie chretienne
- '. sa)' magreaea(K'UQ1E E')'
:'tUOL~, ~Q00J.(J)I-lEV, ,. :., ~cn:e cu caractere co t gO I
,
.El"jOO\'. ElQTjvlj :.t de Liturgic:,), l VI, col. 1592. FI'agmente din alte dnd dife"ite snafore ale cop-
turglca a mceput sa fIe Inlocuita eu ar b p e " n unele parti copta Ii- tlIor a pubiicat II. H.vvemat, Fragmente der altkoptischen Liturgic, in Rarnische
din rinduiala slujbei. a a, mal ales la lecturile biblice QuartaIschrift, 1 (1887-1888), p. 330 l?u.
85, Vezi .1. E. Hahmani, op. oi!.. p. 418-419. Dar R. Janin (op. cit., p. 575) spune
Pe linga anafora din liturghia zisii a Sf" . c<'i ac:eastii anafora l1-aJ' mai fi folosita dedt 0 singul"<l data pe an: in yinel'en dinain-
sesc azi inca doua anafore de sehirnb d l~t~lul Chiril, coptii mai folo- tea nnrij[nr. "
a Sfintului Vasile cel Mare (deosebita de e on?Jn~ rnai nOUa: una numita 86. Ed. princeps ingl"ijita de H. ruchi, ell titlul Cartca eclor trei anafore, adieii
79. Arruinuntc pretioase la E. Tisserant, N
eea dm htur h' b'
g la lzantina a aces- a Sf~ntului Vasile, a Sfilltului Grigore $[ a Sfintului Chiril. eu aUe T1!giici~mi (in l.
Cath.ll, t. XI, col. 315 (rf:'produse ~l la S. S ~storienne (E Ii ' . . , ~~Pta?, ~o~a, 1736 (era martirilor 1452); ultima Ia Cairo in 1898, eu titlul Evhologhiu l
80. Edit. in trad. lat. la Eus. RenaudotalaVllle, Lit. or i se), In Diet. de Theal, zserzdz dzn Ale:randria (dtate de obieei eu titlul Missale Coptiee et Arabe).
la F E. Bng 1Itman, op. "czt ", p. 144-188 M t I p . 38a M
' 0p. cit .,. _ esse" II p. 64). 87. Ed. princeps cu titlu! Cartea Sfintlllwi EVhologhiu, adieli cartea celor trei
turghiei provin din ~eeolele al XII-lea_~i ~rUScrisele' c;le -;>.6 lii in. trad. engle7.~, a~afore ..., ell aile $finte Tugiiciuni. Cairo, 1902 (era martirilor 1618), reed. la 1932
din Bib!. Vatic'aDulul (;\11. 328ft). II-lea; eel mal n;al Vechl eu textul 11- i n
l
1959. Alte editii (tip. de Societatea Abna'al-Kanisah). la 1926, 1936 l?i 1960 (cuprind
ImpOrtant este Cod. 17 d ~!s ?rologiul ~i parte din Diaeonal). Vezi Hanna Malak, Les ~it'res liturgiques
1:64, p,glzse Copte, in Melanges Eugene Tisse"ant>l, vol. III, Cittil del Vaticano,
1 ~.lI,
112 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ ORTODOXIA OK'l'ODOXIA . - - - 113.

P.artic~larita~ile principale ale liturghiilor de rit alexandrin (liturghia j ,:apoi se impart credincio$ilol', spre a-si sterge buzele cu ele dupa impar-,
greaca a Sfintului Marcu si versiunea copta de sub numele Sfintulu' Chi 'I
cu cele doua anafore de schimb), slnt urmatoarels : . 1 Ir1~ I ta~i~it priveste rituluiala liturghiei. copte, eva ~re multe asemanari ~tit c~
. a) I:a lit:rrghia catehumenilor se fac patru lecturi din Noul Testament. liturghia bizantina cit si cu cea siriana. lata, pe scurt, cum se desfasoara
prima dlI~ Epl~tolele pauline, ~. doua din cele eoborntcestl, a treia din Fapte: 'i ea. 91 .
~~altra ~m Sf~tele ~v~ngh;lll. Se intrebuinteaza si lecturi din Apocalipsa, Pregatirea ~ Proscomidia. Si la crestinii copti piinea pentru proscomidie
sri tal ~rbdato:ll~ sfintiloj- In loc de perieopa din Fapte se citesto Viata .se pregateste tntr-un cuptor liturgi~, anexat. biseric~ . (ca l~ nestori~ni):
n u ill, upa sinaxar ~8. ' Dupa aceea, preotul, irnbracat in vesrninte, 92 stind in picioare ill fata Sfin~l
cu fi) I~ d~a161 introd.uc~iv la ana fora , credincio!?ii sint ~a1utati de preot -$i vinul
di Tfmu a .~' omnul (sa fie) cu voi toti ! (II Tes III 16) ca in liturghia
-Mese recita doua rugaciuni de pregatire, Isl spala miinile, alege prescurile
$i face semnul crucii peste cele trei preseuri destinate pentru
In estamentum Domin;' . dl Ca . , , - .proscomidie : ia preseura principala, nurnita -- ca ~i 13 noi - Agnet...
_. - ~!?l In noanele apostolice egiptene.
c) RugaclUnea de mijlocn- I' '. (Miel), 0 saruta, 0 pune pe Sfinta Masa pe un pocrovat de matase~ c~_
nu dupa epiclesa ca i it 1 ~. gen~fa ~ pentru .BlS.enca (diptice) e Elgezat<i tine locu1 antimisului !?i cadeste Sfinta Masci inconjwind-o de trei on;
!?i anume chiar j'n cu~~ ~ .1Z.ant.l.n si ce~ a?tIohlan, ci mult inaintea ei apoi, tinind Agnetul pe un pocrovat in dreptul fruntii, insotit de diacon,
(prefataj , in tirnpul dipti 1gaclUnll e~anstice de la inceputul anaforei care tine vasul eu vin pe un alt pocrovat, preotul Inconjoara in procesiune
iar dupa dipticele rostite l~: o~, preotul \me c~delnita deasupra Darurilor, Sfinta Masa, rostind rugaciuni de pomenire. Apoi pune Agnetul pe discul
ca~.-va...
h Pririvit] spre rasant !lacon, acesta stnga'. C' ei ce s tau t (.JOs ) nidi1-
de pe Sfinta Masa si citeste rugaciunea de oferire a plinii. Diaconu! toarna
d) lmnul sera\iimic (<<Sfint Sfint S vin si apa in potir !?i acopera ell pocrovete sfintele vase, ca in ritul
amplificat cu adaosul -Bine es~ cuvt t t fint,. Domnul Savaot.....) nu e bizantin; apoi ingenuncheaza amindoi, saruta Sfinta Masa, se roaga ~i
. e) CUVin~ele Mintuitorului de la ~:. "'~' ~In ritul biz.antin. . venind in_fa~a credinciosilor, preotul Isi face marturisirea (analogie cu
sel, cares~ gase~te astfel fragmentata i _ad Sl~t l?t~rcalate mauntruleplCle- Confiteor latin), iar eel mai mare dintre clericii slujitori roste~te 0 rugaciune
f) Tnsaghionul cintat gr""'"' t n Oua partI. &9 _4e iertare pentru toti cei de fata. Se face apoi cadirea altarului, a slujito-
h li ' . . '"'""f? e este
gee ~l a:e u.rmatoarele -amplificarl d' Incadrat intre Apostol ~i- Evan- rilor !?i a credincio!?ilor, in timp ce preotul zice incet 0 frumoasa rugaciune
a?res~t rv:mtUltcrului : Sfinte Dum' m care se vede clar ca acest imn e a cAdirii.
cwara Sfmte T a r e, Ce1ace pentru no' nezeule eel ' ~
d' T ' a ce T e-az nascut dzn .
Fe- Liturghia catehumenilor ineepe direct cu1eeturile bibliee, ea in Biserica
i: ~oarte, Cela. ce pentru noi ai invia./di e-ai rii~t~gnit pe Cruce, Sfinte fara veche. Un lector sau un diacon cite!?te cele trei perieoape din care e alcatuit
T;e~-ne pr~l ~Ol, lar dupa 'Slava... Qi an mortz $1. Te-ai inaltat la cer milu- ~postolul (vezi in urma), iar uneori ~i Sinaxarul 9 3 Citirea se face intii in
me, mz uze$te-nc pr n ' '9{) Y cUIn.. se ad -, .' . .
g) La cUvintele M" e .oz ; uni\ii au su~ . auga Invocatia: ~Sfmta limba copta, apol in araba (sau numai in arabcl), preotul nicind, ooneomi-
El . . d' . mtultorulUi pentru . nrnat aceste adaose
Insllil l m pobr, inainte de a 1 d potu" Se spun' . , tent, intreita cadire a Sfintei Mese.
cele doua ecfonise ale . - a Sfintilor A ' ~ ea Doinnul a baut Se cinta apoi trisaghionul, eu adaosele specifice aeestui rit (vezi in
credincio~ii adauga 0 fo~:~t~lo: ~r;nnUlui (p~~~tOh, ~~r dupa fie care ?in llrma), urmat de Aleluia ~i versete de psalmi. Urmeaza 0 procesiune so-
ea a!?a este ... Credem. mart . e l~tanre f?i Il1art .~ pune -$1 pentru vm), l~mna. ell Sfinta Evanghelie, purtata in jurul Sfintei Mese, eu lumini ,eadel-
h) Tnainte ne a j~tra j~:~: ~l slavitn !.. UI1Slre: Credem... Credem mte ~l. cintari (ana1ogie cu vohodul mic din liturghia ortodoxa). Apoi are
e obligat sa-~i spele picioarele pentru saVir~ire . , loc c:tz~ea. Evangheliei (de eatre diacon sau preot) ~i sarutarea ei de eatre
fund fata de cde sEnte. ' ca expresie a SIl1e a ~f~~l liturghii, preotul c,redIn~l.O$l, dupa care preotu! zice 0 lungcl rugaciune pentru' Biseriea (Ia
i) Inainte ~i dupa sfintirea D . remel ~l a respectu1ui pro- llturg~lile solemne se tine acum predica). -
. .In l'mse pe pa 1mele sale ia arumor Preotull
d e In, . _ h Dl~conu1 :o~te~te 0 ectenie, in care sint inc1use 1?i eereri pentru cate-
cuvinteaza pe credincio~i ; l~ CO~\~~i~el di.n dreapta(f~tln~e eu doua ~ervete umenll de OdlnlOarc1 (dar formula pentru concedierea lor nu se mai pune).
-----.-- e SflUtei Me ~~nut Intre degete) bine-
88. Vezl J. M, Hanssens op ci se Sint si alt . - . ~i:urghia crfdindO$iloT incepe eu rugaciunea valului (cea din anafora
e 1?ervete, care
431 436 si J Tyciak, op c't'
I "
. t., voL III p. 156 1
l., p. 147 n J I
Apostolul (Epi;,tola) ~i Evanghelia . . anin (op : 59; J, E. R h '
..
_
~Oblta a lui loan de Bostra), citita de preot cuperdeaua altarului inehisa.
89. Cpo S. Salaville, La doUbl~ - .
d'Orient, t. XIII (1910), p. 133-1~PiClese des QIlQPh
. ctt., P. 576) n a mam, 0]). cit, p,
u rnentioneaza decit
578' ;1. D~scricrea ~i la:p. J.146E.!).u.;
-dri~e '({!Clak, ~p, czt.,
Rahmani, op. cit" p. 434'Ii.U.; R. Janin, op. cit., p. 576-
Fr. Heiler,op. cit., p. 484 Ii.U.; H. Leclercq, Alexan-
90. J. M. Hanssens, op. cit" P '100 ores egypticn 92 zturgic),. in Diet. d' Arch. chret. et de Lit., t. I, part. I, col. 1182,1204.
Liturgik, vol. III, I;'reiburg im Dr,: 1933 l}i 1.. F:ii(>onho nes. h~ rev. <Ecwos
, p, 49. fer, fIalldblU' turb . AceIea~1 ca Ia ortodoc!ii, cu deosebirea eli preotii i~i pun pe cap -un fel de
an, ornat cu cruci.
- -h der katholischen 93
Iectunle
. . Au disparut psalmii (sau versetele lor), care precedau s,i urmau odinioar!.
biblice.
(lrtodoxia
8
114
.ORTODOXI.A OR'l'ODOXIA - - - - . 115
Din nou ectenie diaconala rostits. ,
eu Kyrie eleison. (in ti 'I a in greceste, Ia care credinciost; rasp'und Sfintul Singe! (sau cu 0 particica din Sfintul Trup) face semnul crucii pe
. mpu aeesta preotul it t . tai .
mijlocire pentru toti) A ' v Cl es e.m ama 0 rugaciune oe potir I,'i peste Sfinta Piine,
ciosi, spiilurea miinilo; r~~~u~~eaza .Crezul" rostl~ d~ sIujitori si credin. Urmeaza Tatal Nostru, 0 rugaciune a punerii miinilor, alta rugaciune
silor cu I:ini pasi (Pac~ tuturo:).(pentm a treia oara) si salutarea credincio- de iertare pentru credinciosii care se VOl' impartasi, incilta rea Sfintelor
Se citeste rugiiciunea - .. ( . (<<Sfintele, Sfintilor), corul cint~ ~salmu~ CL ~.~ apo.i se f.ace im.pa..rtd$~reo-:
Antiohia) ~i se da SiirutareaP~c::i cea dl.n an~f~ra iacobit~ a lui Sever de Credinciosii se impartasesc ca ~l m vechime, fara lingurita, primind Intii
tati-va unul pe altul cu sarJta ,a~~felv . dupa indemnul diaconului (<<Sm o particica din Sfintul Trup de la preot si apoi sorbind Sfintul Singe direct
spre credincios] iar acestia ser~r s l?~~ !"), preotul se intoarce sl se pleaa din potirul oferit de diacon (uneori Ii seda cite 0 particica din Sfintul Trup
reciproc miinile' 91. eaca iecare spre cei din [ur, atingindu-, Inmuiata in Sfintul Singe); unitii folosesc pentru aceasta lingurita, care
Di~lo~Ul _introductiv la anafora i . .' . a inceput sa fie folosita si de coptii neuniti (<<ortodo~i). Pentru prunci !?i
...Aproplatl-va cu teama ~i cutremur n.c~p~ cu m.d:~nul rostit de diacon: copiii mid se practica impartasirea labiala : preotul Ie atinge buzele cu
la care credincio~ii raspund' Mil:' P~lV*spre rasant ! Sa luam arninte l- degetul inmuiat in Sfintul Singe (cum fac si iacobitii la prima impartasire
se desfa~oara apoi aproape l~ 'f 1 a ~l, ~aee? jerWi de lauda.. 9-5. Dialo~, a pruncilor, dupa botez).
p:e~tul. incepe rugaeiunea anafo:eic~'e~l 1!1 ntul bizannn, cu deosebirea ci i Preotul consuma apoi restul Sfintelor, rosteste 0 rugaciune de multu-
rncis l?l c~ drept~~ este...; Anaforci-~tmd ?e tre~ on .la rind : ..Cu vred I mire, iese in naos, unde citeste 0 noua rugaciune (ca rugaciunea ...amvo-
toarea ordine a partilor ei compe t . a Sftntulut Chzril prezinta urns- nului- din ritul ortodox) si zice TaUU Nostru impreuna cu credinciosii, Bine-
P "1 (.. nen e
. omen:fl ~ ~hpticele), intreru t ' . . cuvinteaza pe cei prezenti cu 0 cruce de argint ~i Ie da anafura (Iacuta din
surile Cre[hn~1O~.11or (KUQl UE aP e)de mdE>mnurile diaeonaIe si raspun eele doua prescuri neintrebuintate la proscomidie). Preotul incheie, spu-
Pr~fata ~1 tnsaghionul. l'j ov .
nind, simplu, ca in Biserica veche : ..Mergeti in pace! .., iar diaconul
Pnma epiclesa (fara legatu .. adauga: Harul Domnului Dumnezeu ~i Mintuitorului nostru Iisus Hristos
Rug~ciunea hristologiciL ra cu contextul).
,~ii fie eu voi, eu toti ! Mergeti in pace! ..
v Cu:,:ntele Mintuitorului, rostite . .
martuI'lSlrea de credinta a cred' . .sub forma de ecfo" . Credineiof?ii raspund : ..Amin, af?a sa 'fie! Suta de ani !
particuiaritatile Iiturghiei copt 1)ncI0~llor (vezi in urma l~lS ~l unnate de Marea asemanare a multer parti din rinduiala liturghiei ntului copt
Anamnesa e. , PUnctulg de ~ ell liturghia veche a Sfintului IaoGb. este un semn de adinca vechime,
A doua epiclesa (mai dezvoItat_ " , atestata ~i de concordania acestei liturghii cu documentele care ne-au
In anafora-ua Sfintului V. a declt PrIma). tl;~nsmis formele vechi ale liturghiei alexandrine, ca, de exemplu Evholo-
'
d Inea e1ementelor component aszle.cel . M are ~1.111 cea a Sf" ' gmullui Serapion de Thmuis (secolul al IV-lea)9U, fragmentul de anafora de
ritul sirian f;i ca in 1'itul biz e ~ste Insa ca in liturgh' ~l~tUlul Grigore O! pe papirusu1 grec din ruinele Minastirii Sfintul Apolo de la Balyzeh in
Prefata, neintrerupta ~n!ln, adica : la fIntului Iacob din Egiptul de sus (secolul a1 VII-lea), pastrat in Biblioteea Bodleiana din
teologica, imnul de trei Sfin~)lna la Sanctus (rugaciu . Oxford 97, fragmentele de anafore copte din secolul al VII-lea-al VIII-lea
R _. , nea euhan l' v . de pe manuscriscle din Biblicteca Vatieanului, publicate de prof. Hyver-
.. ugacmnea h1'istDlogica ( . SIca 1,'1 cea
Tarll), . amintirea nat {J,g, versiunea arabo-copta a documentului intitulat Testamentum Do-
operei Intru .." .
Cuvmtele Mintuitorului Pal 11 ~l Rascumpii mini 99, ~.a.
Anamnesa, ' Liturghia copta prezinta, de asemenea numeroase asemanari cu litur-
Epiclesa, ghii:e, ri~ului bizantin f?i unele analogii c~ ritul roman, ca, de exemplu,
. Dipticele (rugaciunile de "1 . i rugaclUnile de marturisire ~i de iertare fa cute de preot in partea pregati-
msul (specific acestor doua anmflJ OCIl'e generala) . !oare (,.Confiteol' $i MisereI'e.. din dtul roman), a~ezarea dipticelor la
' " It a ore) C . care s .
l?l Sa se ma \e numele Ta~ ..., etc. . a sa se l'aude e lnc~eie cu ecfo-
<0
Incep~tul anaforei in ana fora Sflntu1ui Chiril, !:?a.
_ ..Parte~ postanaforala (invariabil-. ' sa se bmecuvinteze , Lltu.rghia Bisericii Copte este profund detel'minata de spil:itul veehiu-
nanl de catre preot. dupa car a) a hturghi ..
,
( c~n.slgnatw, .). e acesta f el lncep' 1m Cl'e~tlnlSm din I\lexandria. unde s-au intrepatruns culturile variate ale
rupmd Sfintul Agnet. ace 0 Prima' .e cu salutarea adu-
mlCl, pe care Ie a';ieaza pe disc in f In ~oua, apOj frmgere ~i pecetluire ~ml1 vechi, unlle suau intilnit pcntru prima data filozdia greaca $i cre-
onna de pe acestea ., ' 96. Ed. ma~ noua la J. Quasten, op, cit., p. 48 ~,u,
94. Vezi J: M, Hanssens, op, cit. cruce; cu d . In partl mal
95. J. TyC'wk, ap. dt., p. 147. ,vol. Ill, p, 320. egetul inmuiat in ~7, Ed, mal noua la J. Quastcn, op. ('<it., p. 37-44.
p, 335~3~;~gmenle rIel' altkoptische L.iturgie, in Romische Qual'ta!schrift, I (1887),

eM B9. O. ll. Eo Burmestc.", The coptic and arabic versiOI~ of the Mystagog~a, in rev.
useon", 46 (1933), 203-235 ~l J. E. Hahmani, op. cit., p. 445 ~.u.
117
116 - - - - - - - - - - - - - - - - - - OBTODOXU OB'tODOXIA

i I'n ii anafora-ua din liturghia ceior l:f Apostoli, care ~ste ceo? mai
ain~ reyelata, und~ s-a nascut cea di~tii teologie crestina, Mistica Logo-
sului .unlv.ersal a lUI ~lement Alexandnnul, cultura vasta l?i spiritul eclectic mult;ol~sfta in cursul anului, cre!?tinii abisinieni m~i int~eb'tm~eaz~.~~ca
15 anafore de schimb, traduse dupa cele ale cOP!llo~ ~1 a e. iaco ! _or
sirieni ~i atribuite la diferit! au tori, incepind cu. Mmtmtorol st terminind
al lui Origen, teologia intruparli a Sfintului Atanasie eel Mare lumea
s~crcu,nenta:a ~ Sfintului Chiril al Alexandriei, etc. - toate aceste~ supra-
,Vle\ulesc. l}! vibreaza in Biserica ~i liturghia alexandrina de azi. Ea este cu unii corilel monofiziii. lata lista acestor anafore : .
pne~ati:ca, a~entuind actiunea harica a S'fintului Duh in realizarea mis- 1. Anafora DomnuLlli nostru Iisus H.ri~tos, care reproduce pe cea din
~rulm. liturg~c~ d.ar. totodatii profund subordonata Logosului divino In liturghia descrisa in Testamentum D?mlnI,;. : ~. '
_ ~~ coP.ta !ntn:um l~ tot p~l acea atmosfera de rugaciune obsteasca 2. AnaJora Sfintei Fecioare Mana,alcatmta de eplscopul Cynac de
ma~~ta Ta~lUl,. prm Hnstos, In Sfintul Dub, 0 lauda caracterizatA prin
s~uJb~ de milloc~e. a ~om~ului. Asa se expliea de ce nu numai epiclesa, ci
Bhensa;
3. Anafora SfintuLui loan, fiul tunetului (Evanghelistul);
l}l mal toate rugaciunile din anafora-ua copta a Sflntului Grig ad
seaza L ului di . ore se re- 4. Anafora SJintului lacob, fratele Domnului ;
trul:a l~tl~OS U1 rvm, ca m Evhologhiul lui Serapion din veacul al pa-
5. Ana!ora celor 318 Oriodocsi (a Sfintilor Parinti de la Niceea) ;
In afara de rolul predominant acordat in litur hi .. .
preexistential al Tatalui, Mijlocitorul mtre D g e IU.l Hrlsto~, ~vmt~ 6. Anafora Sfintului Atanasie ;
copta rivalizeaza cu cea bizantina V
d umnezeu liil oamem, liturghia 7. Anafora SffntuZui Epifanie;
m ezvoltarea cultul . . 1, fi' d
-

dupa parerea unor teologi apuseni, cea . .


ghiile creatine.., alaturi de cea abisinia ~ manolog1ca dintre toate litur-
:u
. mana m, 8. Anafora Sfintului Grigore 103;
9. Anafora SfintuLui Grigore Luminiitorul (al Anneniei) ;
neincetat slavesc ele pe Sfinta Maria c~' . esp:e
rateasca a Cerului ~i mijlocitoare inb: H ~~ra.' maica, stapina sau Impa-
ca:evYom vorbi Indata ; 10. Anajora Sfintului Vasile eel Mare (traducere a celei copfe cu acelasi
Specifica este, in sfirsit liturghie~ Bf?-S .S.?l oameni 101. nume); _ .
~i masiva a crediaciosilor- i; deSfa~U: lse~cl.l C:opte, participarea activa 11. Anafora Sfintului loan GuriJ. de AuT';
pretuti.r:deni. in cursu! slujbei raspuns::t s uJbel. s~in~e. Ei dau aproape 12-13. AnaforeLe SJintului Chiril al Alexandriei (doua) ;
demnurile diaconului, eintind in - 1 e la rugaclUnile preotului ~i in- 14. Anajora Sfintului Jacob de Sarug (la abisinienii uniti e numita
ei. Rolul sacerdotiuhn laic in ~~r, in oc~ cintaretilor- sau impreuna cu Anajora Muntelui MasLinilor $i Epagomeni, intrebuintata in duminica a
dee!t in orica:e ~lta Biserica cr t~~. mal ~cc~n~t !n liturghia cot'ta
sluJbi1 se ~oc1aza. necontenit 1a ~ va., c::redinCl?~ll lalci participanti la patra din Paresimi) ;
realla act1unea sfmta savir9ita d ya7lUmie rostite de preot l;ii participa 15. AlUljora Lui Dioscur (numita la Uniti Anafora Sfintului Dionisie aZ
eu mai multe raspunsuri Unne e.e , lnt~rv:nind chiar in cursul anaforel' Alexandriei).
eredini-~el, ' d eel-t'In a1te liturghil'
' ,crlnVocan
t' ~l
y exc1amatii de marturis a' EditH tiparite ale liturghierului Bisericii Etiopiene cunoa!?tem pina
4-:<+"1' el} me (v . d Ire
lista "farti cu rl ~~~ or liturghiei co te
la ez.l, e exemplu, punctul g din acum numai la unitii abisinieni 104; exista, de asemenea, editii complecte,
vechimea acestel hturghii ~i fidelitaPte)' Este!?l aceasta inca 0 dovad x d sau par1;iale, ale diferitelor anafore etiopiene, facute pentru studiu 1Q5.
l?l. au t en t'.1(~ cre~..tm a1'cultului
. . Bisen'" a cu-.care ea a piistrat SPI' 'tul Cl ..
Cll pnmel '. rl
espre
ongmar
6. Lzturgh1Jzle 13zserzcti Abisini . or ClnCl sau ~ase vea .,..; F. E. Brightman, op. cit., p. 189-244 ~i S. Mercer, The ethiopic liturgy. Its Sources,
. ) v . Z" ene. lhtulu' li . development and present form, Milwaukee-London, 1915. 0 descriere sumara a rin-
d rm apar~me l?l zturghw. Bisericii ab' .. 1 turgic egO t ( 1 an- '
ceZor 12 Apostoli, care nu reprezint' ~sznlene (etiopiene) dlp e~n a e:c duielii ei la T. Tarnavschl, ap. cit., p. 614-616.
liturghiei copte a Sfintului Chiril a In fond decit 0 Ve .e azl, !lUZ:ll~ a' 103. In une1e liste (ca la J. M. Hanssens, op. cit., vol. III, p. 573) e Sfintul Grigore
de Nissa, in altele (ea la F. E. Brightman, op. cit., p. LXXIV ~i R. Janin, op. cit., p.
ritati specifice acestei Biserici d~ ~~ ~~le ~ezvoltari l~~~ne ~tiopl~na a 606) e SfintuI Grigore de Nazianz. Vezi !Ii O. Lofgren und S. Euringer.. Die belden
cre!;>tinism african. Ea se oficiaza in li reml~tea sUd-e t" e ~l partl~ula: gewohnlichen iithiopischen Gnigoriusanaphoren, Roma, 1933 (Orientalia Christiana;
in dialectul ei literar, numit gheez 102 mba na\lonala, etis l;a ~ ,,:echlUIUl roLM~ , '
. 0plana, Sl anume 104. Missale Asmarense (in limba ~i eu alfabetul etioplan), Asm~ (Tip. Ca~
100. Cpo J. Tyciak, op. cit" p. 145. .1k~ 1907 (= 1915); alta editie la Roma, 1913.
101. <:P.
J .. Casper,_ op. cit., p. 165-166. " 105. Manuscrisele !ii editiile mai vechi sint indicate la F. E. Brightman, op. cit.,
102. Ed. pnma oara de Tasfa Bion )a sri 't p. LXXII !i.u. Editiile separate ale unor anafore !ii traduceri mai noi, enumerate la
1a Roma. 1548 (Testamentum Novum... 'Missa[~l U1 edi\iei Jar J. M. Hanssens, ap, cit., p. 638 l?u. Cele mai bogate (complete) editii l?tiintifice sint
p. 158 ~.u., apoi in trad. 1at. cu rinduiala bo~ ~m. ?enedict;:e a Noului Test . t ce1e de S: A. B. Mercer, op. cit., !;ii J. M. Harden, The anaphoras of the ethiopicliturgy
qua communiter utuntur, quae etiam Canon e~ .Ul: MOdus ne ~ncenSi cer amen,
Lowen, 1550. Trad. lat. la Eus. Renaudot. op. citmV~salis apbazPtlzandt.:. it ae'Mei
tc,), ~ranslatlOns of christian literature. III. Liturgical texts),' London, 1928 (cuprinde
" 'Io!-- I pe atur R em ssa Ead: englez~ a 13 anafore). Toate anaforele au fost editate ~ in trad. germarnl. de S.
I P. 472~.u . T omae, 1549 lii

I'urlcng~r ~unele in colab, eu O. L6fgren), in diverse periodice ~i mai ales in Orienta-
. - . rad. eng!eza La
la hrlstlana (Roma).
118 ORTODOXIA OR'l'ODOXIA . 119

Rin?uiala. l!tuI'gh~ei din Biserica Abisiniana este aproape identica cu . I'ta~ nu atit de doosebirile de doctrina, care nu erau atit de multe st de
c~a a htuI'~lll~l c~ptIloI' alexandrini 106. Mare parte din rugaciunils ei emu . Ii . dus mi ~ 1
importante, cit de rivalitatile nati?na~~ ~,l p? tl~e, ca~e _a~ u.s p.m~ a
smt ace~ea~~ d!ll h~u~gh~a copta, traduse in etiopiana, eu mid adaptari urma nu numai la farin~i~a~ea' ~n.rtatll . b1sen.ce~t: ~ Ra~nt~IUl, .Cl ~l. ~a
l~c~Ie. Sl~t .msa rugacium comune si cu cele din alte liturghii, ea cea maro- farimitarea treptata a unitatii pol.lhce a ~mperlUl~lblZ?n.tm ~: la dls~antla
nita (:u:gaclUn~a pentru pregatirea Darurilor la proseomidie). Pregatirea lui de pe arena istoriei. rnv~tat.u~1Ie gre~~te a!e lui Eutihie, Dioscur ~~ Nes-
~aten~l Darurilor se face, ca si la copti, prin coacerea piinii si stoarcerea torie, adoptate partial de Bisericile Vechi Orientale separate, n-au patrons
vinului de c~tI'e~ diacon, d_in strugun adusi de credinciosi, intr-o incapere aproape de loc sau au imprimat urme foarte slabe in li~urghiile acesto~
~.?ume_ dest2 nata, ~n~xata bisericii, Pregatirea liturghisitorilor se des- Biserici, ca si in intreg cultullor: ceea ce am demonstrat la inceputul acestui
I~~oa:a du~a ac~la~l n.t~a~ si c~ aceleasj rugaciun! ca ~t in liturghia copta, studiu pentru liturghia Bisericii Armene, in care e greu sa gasirn vreo
~um~rul'~l ordlI~ea c~tll'llor. ~)lblice sint aceleasi ca in ritul copt la fel urrna de mcnofizitisrn, este perfect valabil si pentru toate celelalte liturghii
~l~udg~~~n~~npe~~~~, ad~laturgulhlel crled~ncio~~lor, cu de,osebire.a ca, inainte de ale Bisericilor Vechi Orientale 107.
. . ,con exc aca : Cll1e C' t - .' ~ (1' 1
lUI Hristos), cine nu este sa se ab\ina 1 1 e ura sa primeasca rupu Aceste liturghii au pastrat, uneori mai bine decit ehiar liturghiile orto-
a celor 12 Apostoli, orchnea ar ilo/' n cadrul anaforei normale (comune) doxe, mostenirea autentic crestina, preluata de ele de la Biserica Veche,
a Sfintului Chiril (dipticele laPin~e ut~~m~one~te este c:.a .in .~nafora. c?pta in domeniul eultului. Urmase fidele ale liturghiilor Bisericii Vechi, ele
ea se incheie cu ec!fonisul Sa fiP bi plef~tel sau rugaciunu euharistice); reprezinta, ell dezvoltari particulare fiecarei Biserici locale in parte; for-
ti..mpul rostirii epiclesei, credinci~~iilI~~~~Vll1.tat num~le sla vei Tale... In mele evaluate ale vechiului rit liturgic sirian si ale celui alexandrin, care
c~ . m ~at~. ~omnu.l~i. Pregatirea pentru irnp:os~e~at~ :u fata ~a I?amint, emu in vigoare In Biserica Rasariteana din secolele al IV-Iea-al VI-lea.
Sfintei Piini, apoi Imp.artii~irea, se fa 1 f~rta~lre, malyarea si fnngerea Chiar ~i acelea care s-au departat mai mult de tipul liturghiei primitive
preotu~. da cr~di::cio~ilor particele din ~fi~tu~ ;a la copti, .La impartasire, a crestinatatii, prin influenle straine, - cum este liturghia romanizata a
este punea vietii, care s-a pogorit din rup, cu cuvlntele . Aceasta maronitilor sau, in parte, cea armeana, asupra careia s-au exercitat de"
. cer. eu ade - .
DumnezeulUl
."
nostru,
,
Emanuil Aml'n! D:
' . laconul d"
varat Trupul
. scump al asemenea sensibile influente catolice - , ~i-au pastrat totu~i spiritul ori-
de smge ill gura celOr ee se fmparUisesc " d . a cu hngu1'ita picaturi ginal' ~i struetura generala care oaracterizau liturghiile vechi.
pogon't d'm eel', -- e. st e smgele
' . , Zlcm
de mult f I I. Acesta
,- , est e paharul vietii
- h' l ' - . pre~ a Ul Me
se me ele cu ace ea!'il lllgaclUni de laud-' Sla, Amm' !., Llturghia
. ."' Micile diferen\e de ritual sau ceremonial $i de texte sau fOImulai,
copt. a ~l de mU1tumire, ca in ritul care deosebesc intre ele feluritele liturghii, sint atit de putin importante,
In ora~e, liturghia se face - t _ incit lasa neatinsa unitatea organica a acestor liturghii. Aceea~i struetura
-
mlercun ' e1 ""1 L m oate sarba-t"1
~l vmen e. a sate ea ,,' l '
.
on e (mclusiv dumi . a) sau rinduiala generala, aceea~i dezvoltare - prin rituri, rugaciuni, lec-
- ' "I a nOl numai d '... mc ,
, Ulhlmclle ~l sarbatorile. turi ~i imne - a ideii fundamentale care Ie inspira pe toate, apropie intre
ele taate liturghiile orientale. ea ~i in liturghiile vechi ~i in cele ortodoxe
IV. CONSIDEHAl'II GENERALE AS\JPRA
de, azi, scopul. liturghiei a ramas acela~i: savir$irea jertfei euharistice,
ORIENTALE. CALITAl'ILE $1 VAL LITURGHIILOR BISERrCILO _
CD LITURGIIULE ORTODO~REA LOR, IN COMPARAT 'VECHI
R a~lc~ :Sfin\irea Darurilor ~i apei savir$irea tainei comuniunii, adica im-
$1 CELE APUSEN E IE parta~lI'ea eredincio$ilor cu ele. Toate prezinta aceea~i impartire in cele
1. Structura generalii. .~i caractere. " .
alte rituri liturgice. Din deserierea se :pectftce,CO'l1l.une in . 107. ~Iscutii ar putea provoca, credem, - in ceea ce pdve~te liturghiile - numai
facum pina 'lei, s-a putut vedea la:u;.~ta a flecih1li tit litC0tn:para!ze cu p:ezenta" m. uncle rugaciuni (mai ales In diptice), a unoI' nume de corifei monofiziti
BisericHor Monofiziie ~i Nestoriene int~ ~area asernana. uI'gl~ orle~.tal, : nest?neUl (Dioscur al Alexandriei, Filoxen de Mabug, Sever al Antiohiei, Iacob
h.
ritului bizantin, de alta. Toate aceste lit~e de a parte re: a h~urghl~~or /rl~daJ, B.arsuma, ~.a,), pomeniti In ele ~1 cinstiU de orientali ca sfinti. Vezi, de ex.,
3~P Jcele Illurghiei sirienilor monofiziti din Malabar, in trad. rom. (citata la nota
familie liturgica a Bisericii Rasaritului g 11 fae Parte d~l eu hturghule
. d ul d e 1a Ca1ced on. D escenden\a' cea a)" p. 458: 9i lar~~i pomenim pe cei intru sfinti adormiti intru sfintenie, care
1a Smo 10 Una'~l nedes In<:\. aceea.$1. mare
au
P edIntrat in odJ'hn"a, pas
- tr,n
< d .,
. una, nemtmata . 11
~l aposto ca creciinta, pe care ne-au
tura ~i de conceptie, care Ie Iega inainte d: ~Otn~na ~i un~tar1;lta, de pina ~ at~o nouii; ~i pc cele trei Sinoade Ecumenice de la Niceea, Constantinopol ~i
fizite ~i Nestoriene, n-a fost de fapt rupta Pri espar\irea Bt~ t~~ de struc- act'St ~l pe SIAv!Pi ~i de Dumnezeu tematorii ~i drept-invatatorii PArinti pckt~i la
-------.- n regretabila el'!C~or Mono- eu~~ eta.: Pornemm pe... Patriarhiul nostru Mar Severios. eununa sirienilor. fnteleptul
106. 0 descrJere sumara la J. E, Rahmani despartire pri-
cit. p. 151 ~.u.; Fr. Heiler, op, cit" p. 501-507 at cit., P. 474 ' eel n atar,. st~lp $i inviitiitor al intregii Biserici a lui Dumnezeu; livadii inflorita.
Messe ethfopienne. Rome, 1937. . p. ~i T. M. '.u.; J. Ty . k ft. Ce a mvatat
...emenea p d
totdeauna cd Maria este neindoielnic
'
Maica lui Dumnezeu', de
_ ' ~lirn S cia, op. Piizlt e reptuI$i sfintul nostru pannte Iacob Burdana (Baradai), eel ee a
ernhal'ay. La . Mora C~dint~ ortodoxii. ~i pe Mar Efrem, Mar Jacob, Mar Isaac, Mar Balai ~i
n ar Barsuma... etc. (sublinierea noastra).
OBTODOXIA - - - - - - - - - - - ' - - - - - - - - - - -
121
120 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ORT ODOXIA.

trei mari subdiviziuni ale slujbei, ca ~i in liturghiile ortodoxe : proscomidia sfintirea ~i prefacerea Darurilor) si rugaciunile d~ n:ijI.oeire generala
liturghia_ catehumenilor ~i liturghia credinciosllor, ~ ntru intreaga Biserica, a celor vii ~i a celor mortt (dzptzce~e, Memento
0, Fara indoiala, proscomidia n-a atins in nici una' dintre liturghii1~ ~~vorum et mortuorum). Putinele deosebiri de ama~u~t, eXIst~nte in~re
onentale dezvoltarea maxima pe care a atins-o la noi, In toate celelahe diversele liturghii in aceasta parte centrala a slujbei Jertf71 cre~tl?e
liturghii ,rasari~ne, ea s-a pastrat mai aproape de stadiul simplitatii din (a~ezarea dipticelor inai~t7 sau ?Up~ epiclesa, form~ele felur~te. foloSlt~
v~ea litw:.g~e, da: ,are aceleasi momente principale din liturghia orto- pentru a exprima aceeasi Idee, n~unle e~te:n~ e~re insotesc sfintirea Da
doxa : preg~t,ITea s~nn~uala-morala a liturghisitorilor, Imbracarea vesmin- rurilor, etc.), nu strica de loc unltate~ fllntla~a ~l d; ansamblu, care f~ee
telo:" pregatlrea ~l bmec:uv~tarea Darurilor, acoperirea ~i cadirea lor, din toate liturghiile rasaritene de aZI ramun SurO~I, crescute pe tulpina
r~gacn.~~ea d~ ofenre sau mc~u:are ca ~aruri de [ertfa, etc, In plus, in toate aceluiasi trunchi al cultului Biserieii primare, hranit in scur~e:ea ,tlmpu-
Iiturghiile ?n~nt~le proscomidia constitute, ca si in ritul ortodox, prima lui de aceeasi seva a credintei si evlaviei eare ne uneste pe tOt,1 ill cmst':.re~
par~ a, sl':Jbel, fil~d transferata, din locul ei originar (inceputulliturghiei _ ~i slavirea aceluiasi Hristos-Dumnezeu, Cuvintul intrupat, Fiu al Tatalui
credinciosilor),
" .la mceputul liturghiei catehumenlor, 'I I divin $i al Fecioarei, Mintuitorul lumii.
$1 hturghza catehumenilor si-a pastrat, A it 'I ' t a l ' tr . Aceeasi constatare 0 putem face si pentru partea jinalli. a liiurqhiei,
masura mai mare d At An . in ri uri e orien e, In -0
a1 V-lea Ea n-a p .e~t Id ntul ortod?X, s~p1itatea ei de plna in seco1ul cu momentul ei central : impartasirea, care la crestinii separati din Orient
. rum ezvo l tarea din prima parte litur hi . bi tin pastreaza, Intr-o masura mai mare decit la ortodocsi, importanta pe car:
(introducerea sau enarxa) , "m care a ' A a 1 g iei izan 1~
intrat me
A ep~ tul It' 1 'be d bi
eose ne o avea in viata religioasa a credinciosilor Bisericii Vechi, raminind mal
(Tipica , Obednita ~
sau Prinzi d ) 11).8
in a Are in sch b
a ei s uj
litur hill
noastre, elementele principale ale iiturghi' "~,' com~ cu I rrg e strins legata de liturghie decit in ritul roman ~i eel ortodox. Rugaciunile
lea: ecteniile imnul ... Sfint D ei rasantene din secolul al V- pregatitoare pentru impartasire (printre care rugaciunea domneasca ocupa
, e umnezeule procosi 0
h1 un lac predominant), inaltarea ~i fringerea Sfintului Trup, amestecarea
(care reprezinta probabil una di tr infl ' roc~slUnea cu Evang era
lalte liturghii) lecturile biblice~l' em" ~en~ele ntului bizantin in cele- Sfintelor (commixtio) ~i pecetluirea unitatii lor (consignatio), mult mai
catehumenilor., Exceptie face liturghia 't rugaclunile " de ,1a sf'irsiitul I'iturghiei' pregnant exprimata in riturile orientale decit in eel bizantin, - tmparta-
influentei ritului roman, a adaugat in a=~, smgura care, datorita sirea clerului ~i a credinciosilor, rugaciunile si imnele de multumire,
pastrat in toate ce1elalte rituri in liturghi gd' a ,ca!ehumenilor Crezul, binecuvintarea credinciosilor pentru concedierea lor si impartirea piinii
c:.' , 'd ...'" a ere mClo~llor binecuvintate (anafura, antidoron), consumarea rama~itei S'fintelor Daruri
yl mal eVl enlo<1 este asemanarea litur billo ' .
ghie cre~tina ~i cu liturghiile ortodoxe i~ a t: ?n~ntale cu vechea litur-
0

de catre clericii slujitori ~i curatirea sfintelor vase (purificarea), - toate


lituTghia cTedincio~loT (a Jertfei, sau eUharie~ "}r parte ~omponenta: acestea se gasesc, sub 0 forma sau alta, in toate riturile liturgice rasari-
imne, ceremonii !iii rugaciuni alcatuiesc tesatur S ~a: Acelea~,1 momente, tene, demonstrind inca 0 data originea lor comuna $i descendenta din
ritene. Ea incepe totdeauna cu 0 parte prea ~ el ~n ,toate nturile rasa- acela~i tip al liturghiei primitive a Bisericii, pe care I-au pastrat cu atita
tuita din: rugaciuni pregatitoare pentru cre~,a ~ra~ (Introductiva), alca- s~umpatate, in ciuda dezvoltarii lor independente una de alta ~i a condi-
rurile (imitatie a ritului bizantin) insotita d !nCIO~l" p~o:esiuneacu Da- tulor externe deosebite, in care au evoluat dupa separarea lor.
larea miinilor liturghisitorilor, rugadunea e, l!~ne ~I cadlri, ectenie, spa-
va1ului (perde1ei, inexistenta in ritul biza i~ sa~tare~ pacii, rugaciunea o alta trasatura comuna, prin care liturghiile riturilor rasaritene (in-
credinta - care este acela!iii in toate litur hu~) !ii~ :o~tlrea Simbolului de clusiv cel bizantin) se diferentiaza de cele apusene ~i care, alaturi de cele
tantinopolitan, g e rasantene: cel nieeo-cons- enumarate pina acum, demonstreaza ~i mai bine, pe de 0 parte, inrudirea
1Jrmeaza apoi marea rugaciune a Sfint ' reciproca a acestor liturghii iar, pe de alta parte, originea lor comuna ~i
original' !iii, ~en~n:t !Utu~or }iturghiilor cre~ti~~ Jertfe (anafora), nucleuI f~del~tatea eu care au pastrat traditiile ~i practicile de cult ale Bisericii
at acelora!ii1 IdeI., mlantulte m aceea~i ordUl'e' d" tesuta pe firul unl'!orm V:C~I, eS,te rolul important al diaconului in desfa!iiurarea slujbei. E $tiut
preqt ~I, cre d'" f t h"
InCI0~1, pre a~a sau rug,kiunea
lalogul'Ultroductiv dl'ntre ca nr:du!aIa tuturor slujbelor divine ale cultului divin public a fost con-
' -!iiI' cea h, rIS ' t ~1oglca, te
. - ~eI?ara, ' nelipsitul
eu aflsti " rug,kiunea teola-
glea prm ' ca, c~~uta $1 alcatuita initial cu participarea larga a diaconu1ui, care in cre$-
tus sau TnsaghlOnu1 blblic) !iiI urmate de f lInn al Serafimilo IS
cof' t' J e rtf e, d'm care f ae pa rt'e CUVUltele , reeratul I' anc
b'Iblic al' r t'tu'
_ tl.rus~ul vec~i avea rolul de crainic, interpret sau glasuitor al ruga-
>:J m el r t' 0'
ClUnu ob~te$tl (publice) a Bisericii, exprimata sub forma de ectenii (de
an3mnesa (recapltu . 1
area sumara a. operei ra,gos Ite d '
.e 1:hntuitorul InS I lrll
1a, C, .., aceea ecteniile se rostesc de catre diaconi din mijlocul bisericii ca din
lui), epic1esa (rugaciunea pentru invocarea hctl.tnparatoare a M' t ma,
arulUi d' , m Ultoru- ~ea ~r~i~cio!iiilor); el f,kea legatura dintre altar ~i naos, dint~e preot
. '
108. Vezi Pro P. Vintilescu, Liturghiile bizanr
~car
e opereaza ~ credmClO$l. Redus pinel aproape la desfiintare in cultul roman rolul
$tructura lor, Bucure~ti 1943, p. 50 li,u, me Ptit-iteist i
0
Im~ortant de odinioara a1 diaeonului s-a pastrat in toate liturghUle ra-
. or C in rinduiala :1
santene in general, iar in unele din cele de rit sirian sau alexandrin el
este ~i mai accentuat decit in cele bizantine, dindu-le infati~area uno~
122 - - - - - - - - - - - - _ ORTOnOXIA 123
ORTODOXIA - -

adevarate slujbe dialogate ca sa intrebuintarn e


apusean 109.
." . lit .
xpresia unui . urg~st 10 le ~i evlavie sau traire religioasa. Adoratie fata de ?umnezeu cel in T:ei~e
Ja~dat ~i indeosebi fata de Hrist,os, Dun:,nezeu c~l rnt~pat_ pen:rn mrn~Ul
'

Toate
, " " liturghiile
b' rasaritens au pastrat , d e asemenea, prac tilea veche rea oamenilor, - devotie filiala, increzato~re si entuzI~sta .fat~. de. Sfmta
a S IuJtnt m so or, - dlsparuta din ritul latin' f' fac I . F 'ani Niiscc'itoarea de Dumnezeu, Maica Domnului !?l mijlocitoarea
vinta orientalii unlti R I ,excep~le ac III aceasta pn-
di 't" fici 1 ~ cu o~a, a care ea a inceput sa fie restrinsa prin I c:l~~ p~ lingii Fiul ei, - veneratie f~ta .~e sfinti ~-?ri~tre ca~:e .nu sint
.ltSpozll :11. o( ldc.l ae ~l~ ~utol"ltatii biserlcest] catolice 110. Praetica binarii uitati cei ai Vechiului Testament, Patnarhll,. Proorocn ~l Dr~ptl~, In maTE:
Zz urg tlez a tea savu,?u'ea mai rnultor lit ' " _ .
sau pe acelasi altar int _ ' ,_' urghii de catre acelasi preot cinste la Orientali), - pietate fata de morti, pentru care Biserica poarta
Catolice este' necunoscu~o tSltngura ~l),. caraeteristica Bisericii Romano- o miscatoare grija prin rugaciunile pe care Ie face pentru ei chiar in
, ". a u uror ntunlor rasa it " cursul Sfintei Jertfe, etc., toate acestea se gasesc din abundenta transpuse
tiler, la care a inceput sa patru d . " ' ~n ene, eu exceptia Ulll-,
velar venite de la Roma 111 n a In timpul din urma, datorita initiati- in textele si ceremoniile Iiturgice orientale.
Daca adaugam la acest~a intreb . e) Bogdtie de fnvatamint ascetic si moral, formulat de Biserica in
materie a Sfintului Trup, in loc d uznpar:a generalii a piinii dospite ca minunatele ei imne, care dan glas mai ales smereniei in fata misterului
armenilor) si importanta' acordata ee a.zlt a. (cu exceptia maronitilor sl a ~i sentimentului de pocainta pentru pacate, alcatuind un minunat Ilori-
sfintirea Darurilor in tcate riturile If:~/~ez ~ !o,rmula Iiturgica pentru 1egiu al principalelor virtuti ale sfinteniei crestine ~i ale vietii religioase.
aproape completa a caracterelor cornun f ce ,rasantene, vom avea 0 lista f) Spiritul profund biblic si patristic: textele liturqice orientale sint
ele se apropie una de alta si se deo ~ uturor, aeestor liturghii, prin care - formulate in cea mai mare parte de au tori profund impregnati de duhul
de azi. . se esc de lrturghiile riturilor apusene ~i de graiul Sfintei Scripturi si al Sfintilor Parinti, care se recunoaste
2. Calitiiiile $i valoarea liturghiilo . usor in ele 113.
Dar pentru ea sa nu fim suspectati rd-onenbt?-le ~i~t indeob~te recunoscute. g) Lirism poetic: este rernarcabila bogatia sl frumusetea literara a
- " t 1 ," , e su lectrvlS
d an: c~v~n u. uno~a dmtre cei mai reputa i c !U ~a~ de partinire, sa imnelor liturgice - care ocnstituie un element principal si totodata ca-
seru al ntunlor hturgiee rasaritene. t unoscaton!?l admiratoriapu- racteristic al serviciului divin in taate riturile rasaritene - prin care ele
lata de exemplu, pe scurt, ealitatil' . sint net superioare celui roman, precum 0 recunasc catolicii illili~i 114.
:r.
marate de ~ii .dintre aee~tia 112 : e ~1 merltele acestor liturghii, enu- h) Daca aceia~i speciali~ti repra:;;eaza litmghiilor orientale ~i cUeva
a) Legl.zmztate catoHca: Htu hi'1 ' ~mbre (exuberanta uneori exagerata a expresiei, repetarea uneori obo-
general ehiar in Apus ca fiind cu d rlf ,I e. onentale sfnt recunoscut . sltoare a unoI' idei ~i sentimente in tenneni aproape identici, imagini
n'tur'l 1" ,
I Q 1turg1ee ale onentalilor un t
esavrrsrre
'
leg't'
I lme, venera bile s'
e In
dtoodatii fortate fii de un gust indoieinic), in schimb ei recunosc fara in-
deerete !?i di~poziti.i papale: 1~1 eu Roma fiind ocroLite chi~.sac:~ ~onjur calitatile de varietate, striilucire ~i popularitate, care earact.erizeazii
b) Vechzme $'I. autentzcitate: in 1 p In general aceste liturghii ~i prin care ele au pastrat 0 superioritate reala
liturghii urea in definitiv la 0 litur eh~mentul lor esential toate te asupra celor apusene, fiind - dupa parerea lor - singurul tezaur care
muIte d'IIIt re e1elln f" d antenoare ' g Ie de 0 :rgrne
~te ..
' , ,
apostolica l aces'
si!,'iat unitatea iniVala a ere1?tinatatii .n: ~rezillor !?i schismel' ce e mal a supravietuit in Orient, apraape intact (neatins) printre ruinele schismelor
secu1are 11;;.
epoca indepartata, din generatie in ;asarrte,ne; ele 8-au trans o~ ca~e au
c) Bogatie teologicii: ele au a Un eneratr..e, fara modifi _ ~lS dl11.tr-o , Un alt bun cunoseator ~i entuziast admirator apusean al nturilol'litur-
ean
martari ai traditiei, exprimind, in rit~ran1;a ?~gmatica ex ,eSen!lale. gIC,: orientale rezuma la trei trasiiturile esentiale $i comune, prin care se
invataLura de eredinta a Bisericii, form~let{ugaClUnUe ~i Un ceftlO~ala,. ca ('.aractenzeaza liturghiile aces tor rituri:
cizie, pentru a fi u';ior inteleasa de credin~ ,~u ,claritate, 8imnf. e htu:glCe, a) Ideea de jertfa.
, d) 1-bur:dent~ rev~rsare de pietate: ea lO~~ ~unpl~, P Itate 1;)1 pre- b) Caracterul de dna (masa sau ospat sacramental) !?i
tm admirabile martmn ale legaturii celei~ .~tU:glCe ale Or' , l' ~) ~aracterul de obiectivitate, adica subordanarea omului a insuIui
a1 lntal1e d' lentaliIor con-
109. S. Salavilre, Lit. orient, La Messe Vol I lntre liturghie teo- ~~~gloSlm fa~a. Divinitatii, a carei preamarire ramine scopul principal ~i
110. Acela!?i, op. cit. vol. II, p. 74. c~ l/i it' p, 58 n. 1. ' m a servlclului divin 116.
rites orientaux, Avignon, 1930, p. 25-26.
111. J. E. ~ahmani, op. cit., .p. 102.
Lellage, La S i
ante Messe selon le.9 apra~ Intr'~de~a~~ ceea ce leaga intre ele pe toate aceste liturghii ~i Ie
112. Max. "on Saxa, Praelectwnes de liturgii _ople de lrtuIghllle ortodoxe este mai intii ideea fundilmentaUi a jertfei,
1908, p. 4-9; Abel Couturier, Cours de liturgi: OTientalibus t
p. 28-34 ; S. SalavilIe, Les lit. orient. Notions gene g~ecque"1lleiki I, F'reiburg im B ghiilo~13~r~~tt~bl~U indicator a1 locurilor biblice 1a care se refera textele litur-
op. cit, p. 542 ~.u. ra es.." p, 52_:e J~rusalem, 19f2' 114 Vez~ ~ a F. E. Brightman, op. cit., p. 553-667:
4. Cp i Fr ' 115' S S'l e, ex., S. Sa laVille, op, cit. la nota 106 p. 82
" " I? Heiler,
116' V
,a;Vl1!e!. op, Cit, supl'a, p. 72, 88,93. ' .
, eZI Kruger, op. cit., p. 112-113.
OXTODOXIA 125
l24 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ORTODOXU

sco ul ropriu ~i eel mai de seama, carula 5,-a ~?bordo~t ~~ul in


din care se inspira toate. Liturghia este pentru crestinul rasaritean - fie
el ortodox, monofizit sau nestorian - 0 [ertfa: jertfa ad usa de Biserid ~te rnrle o~entale. iar omul - cu nevoile ~i asplI"at,lll~ ~le mdl~'ldual~
prin pr~ti, lui Dumnezeu, actualizare l?i prelungire in timp a Jertfei min: - urg
- se con r-v
topeste pe sine de bunavoie in masa credinclosilor, unindu-sl
. , d ad
lasul cu al lor in simfonia co:nu:na .~ mmulu~ e
+'
ora tie.
tuitoare a Domnului, in mijlocul Bisericii, care este Trupul lui Hristos
Id~~a ace~sta este. at}t de pregnant formulata in textele ~i ritualul litur- g . d) Printre alte calita]! ale liturghiil~r ra~ntene in ~eneral, entlI?erate
ghiilor orientale, mClt atunci cind Biserica Romano-Catoltca a trebuit sa in treacat mal Inainte, menta sa revernm ~l s~ ne oprim ceva mal mult
caute argumentele necesare pentru combaterea doctrinei reformatorilor asupra uneia dintre celemai irnportante : uechimea ,lor... , .~
c~re. atac3.~ .indeosebi. tem~liile cultului bisericesc, a gasit in textele ruga: In ceea ce priveste fidelitatea fatA de trecut,. htur~~llie ~ratllo,r,des-
cl.uni1or ,~l l~elor li~urglce folosite in Bisericile Orientale, neglijate ~ partiti sint superioare chiar celor o~ox~':Datonta. sp~tulUl tr,ad1tlO::a-
~hs~,retUl~e, ~ma atunci, cel mai pretios tezaur doctrinar pentru sustinerea list ~i conservator, mai accentuat la Blsericile V~hi ~>nental:, llturghiile
ideii sacnf~clale..' pe.care se:, bazeaza si Missa latina, dar care, in ritul roman lor au pastrat unele rituri, rugaciuni si formule ht~glce vechi, ~ cons-'
n~ ~e. eX1?nmat5. a.ht ~e Iarnurit ~i de fericit ca in liturghiile crestlnilor tituie pretioase vestigii ale trecutului Indepartat l?l care au disparut de
~~S~rlteru. A!?a,au.. ap~t ~tunci, incepind chiar din cursul seoolului al mult nu numai din ritul roman, ci ~i din eel ortodox, ca, de exemplu: lee-
4>'\ I-lea.
" ' cele dintii
'" ~dltll hparite ale liturghil'lo r r"asan
~ 'tene l?l' apol. rnarile turile din Vechiul Testament, care precedau odinioara ~i la noi citir:a
colectii de texte hturglce oriEntale care constltui ." ~;o:_.. . Apostolului (in unele rituri una singura, in altele doua, in altele chiar trei),
. ' l e pma aSLcUl lZVoare pre-
tioase pentru cuno~terea tezaurului cultual al B' "1 V hi Orie mai multe lecturi din Noul Testament (patru in ritul alexandrin), spalarea
tale separate, . iserici or ec 1 n-
miinilor liturghisitorilor la inceputul liturghiei credinciosilor, sarutarea
b) Liturghia este insa pentru crestinnj "- ite --. . . r:: . pacii (pastrata in diverse forme), tmpartasirea credinclosilor ca in Biserica
sr,
emu,
0
-
un ospat- "t rasan an. nu numal Jert-,
sacramental, care actualizeaz-" , Cl
Veche (fara lingurita, la fel ca clericii), principiul improvizarii textului
mintuitoare a Domnului ci reedn ~. a in tirnp nu numai Jertfa
Cina cea de taina: e ospatul , eaza~' m formele sacre aI
de 1tai e '
rituri'Ior ei,
"~ rugaciunii Sfintei Jertfe pe canavaua unui plan traditional uniform (prin-
, ~ ma care reune~te " , 1. . cipiu pastrat in multirnea anaforelor de schimb, cu texte diferite, care se
Mese Sfinte pe Don nul ~i pe credincio!?ii So. t azi ~n [urul ace eas
~i de adoratie, ca odinioal'a in foi!?orul Cin/~' m ~,-o legatura de drag:>st: Ln.cadreazA in rinduiala fixa a liturghiei, ca la sirienii monoflziti sl la
abisinieni), ~" a. .-
. - adica imparta~irea _. constituie scopulles~~ i~~n,. Co~sumarea Jer~~
Altarul de jertfa sau prestolul este totodata !?i ~fin~ ~ltlm al liturghieL. i E adevarat ca liturghia ortodoxA s-a singularizat prin amanunte noi
nului, la care Acesta ne ofera - ca odinioara sf "1 _~asa, ,1!asa Dom- ~1 specific bizantine, ramase necunoscute celorlalte liturghii rasaritene _
dumnezeiasca i'?i bautura datatoare de viata .mtl or ~al UcemcI .:- luana ca, ~~;exemplu: ritul miridelor din rinduiala proscomidiei, contaminarea
Singe1ui Sau, jertfit pentru noi in patimi ~i m~l ~em~nre a Trupului ~i a IlArtu mtroductive a liturghiei catehYIIlenilor cu slujba obednitei, intrebuin-
figurat in "lumina ~i bucuria Imieri.i De a . oa ,~, ar prosliivit l?i trans- tarea apei calde ~i binecuvintate ce se toarna in Sfintul Singe inainte de
familiaritate in care se desfa!?Dara slujba li~l h~P~l'l~U~ ?e intimitate l?i de ~~ire (zeim, clildura), intrebuintarea copiei (lancei) la proscomidie
~ to\i cei prezenti, in ~c~l~i dub de ru aCi~ leI ras~nt~ne l?i care un~te ~I,a lznguritei la impa~irea credincio!?ilor (introdusa numai la coptii ~i
:""Jertfa este reprezentata In aceasta litur ghi .ne, de lU~lre l?l de adorare. etl~pi:nii uniti), ~, a. In schimb, ea are meritul de a fi pastrat mai bine
intr-un mod fericit. Sufletul liturghiei ~. : ~ntr-o sustmuta inspiratie ~trrea disciplinei catehumenatului din Diserca veche, fiind singura
Marta catre Stapinul d~nezeiesc, Care u :tene este slujba Mariei _ li,turghie rasiiriteana in care mai staruie ptna azi ectenia diaconala !Ii ruga-
ascultator !?i contemplatlv, al Manei ingenur{ hoSUlletul devotat, meditativ, CIUne~ speciala, citita in taina de catre preot pentru catehumeni (iar in a
cu servirea practica a l\Iariei catre dumnezc. late la picioarele Domnului,
pe Sine jerWi".l17. elescul 1lintuitor, Care se da
?~ )um~ta~ a postului P<l.!1tilor s-a pastrat, in liturghia Darurilor mal
::m~ sfi~tlote, ,~i ectenia cu rugaciunea speciala pentru eei ce vin la
c) Jertfa euharistica este adusa Sfintei T . . tez), rugaclUnile acestea, care se faceau odinioara la sfir9itul liturghiei
din liturghie constituie un. admirabil imn der~unl.. Cintarile ~i rugaciunile ~tehumenilor, au disparut din celelalte liturghii rasaritene (acestea au
aucta, e
tumire adusa lui Dumnezeu eel in Treime din
divina ca obiect al ~ult~ui s~prem de adoratie :rte g slavire l?i de mul
a Bisericii. Trinitatea
liturgica este, in nturile onentale, mult mai b' Us de Biserica p. . rtfa
4
~t numai fonnulele finale pentru concedierea catehumenilor, la care
~~l~~d.augci.~i_pe penitenti, pe pagini l?i pe cei ce nu se pot imparta~i) 1)~.
Cll me declt m toate riturile orientale s-a pastrat, de asemenea, in ritu~
.
in ntul b' .
lzantm, un d e rugaclUm
- ' '1
e !?l unnele si lne
'0

t pusa in lum'nn- Je decit ~LOdox, forma originara de dialog intre diacon (preot) l?i credincio~i (cor
nezeu-Tatal, dnd Mintuitorului, ~i mai rar Sfinte~ Tad:-esate cind llI:a '_
. 1 rel . Ul D um
nu, Ador
area T ' o. 118. Formule speciale de rugaciune pentru catehumeni s-au pcistrat ~i tn ritcil
117. Ibidem, p. 113-114, relIDlJ
~ dar numai la liturghia Darurilor inainte sfintite din Vinerea Patimilor:
p. :~ et pro ca!'?chumenis nostris.,, (vezi Missale Romanum, Ratisbor..ae, lad:1,
OBT.ODOXIA - . - - - - - - - - - 127
126 - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - ORTODOXU

sau cle~l slujitor ~i credinciosii laici, Liturghie :;;i popor, liturghie !?i
sau cintareti), precum si importanta de odinioara a ecteniei (litania collects] .comunitate stau intre ele In eel mai strins raport. Una fara cealalta nu
forma esentiala a rugaciunii Bisericii Vechi si a celei Ortodo~e de azj'
d~spa~~a ap~ca~e in intregime din ritul roman sl redusa sau pe cale d; se poate.. 122.
Lipsa din Bisericile Vechi Orientale a catapetesmei sau timplei din
disparifie chiar m unele dintre riturile orientale."
bisericile bizantine, care pune acum 0 bariera in ca1ea privirii credin-
~acind . 0 comparatie intre liturghiile bizantine !?i celelalte liturghii
cio~iIor spre altar, inlesneste ~i mai mult participarea credinciosilor la
v

ra~n~ene, vom const~ta ca acestea din urma reprezinta mai fidel spiritul
s~mtelet?r. ~pont~~ ~l exuberant al Orientului, care este leaganul crest-
actiunea sfinta, savir~ita de preot 1a jertfe1nic, pe care ei 0 vad sl 0 pot
:usmulUl. Liturghiilo ortodoxe, formate la Bizant, s-au resimtit mai mult urmari cu privirile de la inceput pina la sfirsit.
m . dezvoltare~ l_o~~ d.e g~s~~ pentru frumos si simetrie, grija pentn -De aceea, multe din rugaciunile si imnele care alcatuiesc rinduiala
elega~1;a ~x~:mt;I~rn !?l artificiile stilului retoric, cautat, care caracterizau liturghiilor orientale sint incepute de preot !?i continuate de credlnciosi,
pe bizantini Sl . tein care supravietuiau ~ traditiil
mue clasi asicism ulul Ul e1ems . t 110' in cor, ca, de exemplu: Tatal Nostru, care este rugaciunea obsteasca de
F orme.1e 1'or ex , rne, exprirna '. inca 1 U ec 1 1 rat !?l armomos a veebii1
stil 1 h ' l ' b ' . I ccmuniune a fiilor luminii 123, In toate riturile orientale, Crezul !?i-a
Elade,
' + ;;
avmtul ,
msptratis; estemairetinut ~ ,ard oarea . re . 1"igioasa mal pot0-
v ' pastrat pina acum sensul original' de marturisire publica, obsteasca, a
111.<1 m . exp1'1mare
C-' ',_. ~ ca fata de u,n ~mnezeu malestu OS si, atotputerme,
D ' ' .m credintei Bisericii, fiind rostit de catre toti cei prezenti in biserica :' cler,
p~]mf,a aruia 'pl1~a ~111auda ingerilcr !?i filfiitul aripilor Serafirnilor sin! cintareti (cor) si credinciosi. Impresionanta este colaborarea aceasta vie
mal . s t'ioase itat
mal' fme "1" n liturghiil ne 0' nentulut. predornina msa un spiri' ', , ~i reala a credinciosilor la rugaciunea colectiva din biserica mai ales la
d e mImI e ~l amI rantate fata de D " " ,, crestinii nestorieni. Pentru acesti crestini, a carol' istorie a fost de la in-
stilistice directe spontan 'f' . , um:rezeu, sinceritatea expres!el
, e ~l iresti: aci rehefu 'I . t unai tat ceput plna azi un adevarat !?i neintrerupt martiriu, singura mingiiere a
tonuri1e mai intense,ritmuril ..',
violente e1'1 e SIn "1 mal. , pronunta e,
t
I e mal d v ~ost imbrat~~area ~u lacrimi a Crucii lui Hristos - simbol a1 suferintei ~i
Ceea ce este 1a Bizant laud- tili _ " ' xpresn e mal In raznete
~ a s 1 izata, aici este izbucni v '1" d [ertfei - ~l refugiul la rugaciunea Blsericii, in care si-au gas it totdeauna
Ilacara:, ceea ce este acolo ruga-c1'u ne '" 12 ucnire nestavi Ita, e
aici este m - t ' ' , - 1" d pac~a ~i bucuria. Participarea lor este regulata ~i aproape totala nu nurnai
simtire religioasa;. ceea ce acolo est e smenre ' , ~r unsire
umllint- " nava mea ihil e
totala, care se umple cu dol'lll viet'll' t" a, alcl este am are !a liturghis, ci si la serviciul divin zilnic al celor ~apte Laude (Ceasurile)
. , . "
mblre $1 de bucurre, de umi1inta $i de pocain .
cere~ L E un l'
,va $1 un ref ux ~e
l' In care se revarsa inima $i patimirea Bisericii sirienilor rasariteni i~
lare... Entuziasm extatic se agita in multimea ta, .?e rmpl~rar~ ~i de jUbl- cele mai frumoase $i induio$atoare imne de rugaciune !?i lauda cin'tate
\i$nesc din i~i:nile, ce10r ce se roaga 120. Cll'; mte10r $1 a f1gurilor care d,e doua coruri mai ales la rugaciunea de seara, Nu mai puti~ impre-
e) La trasaturile comune, esentiale ale n ", , :!Ona:rta este participarea credincio~ilor la liturghia Bisericii Copte, unde
rate de liturgi$tii apuseni, am mai putea d. urgh:llor: cnentale, enuma' InS~l ,t~xtul anaforei citite de preot este adesea intrerupt de excla-
apropie ,$~ mai mu1t aceste 1iturghii de cea : ;,~ga, ~~ca ,vreo cHeva, ,care ~a~l1. ~l mdem~uri ale diaconului, de invocari l?i raspunsuri ale poporului,
cele mal Importante este partieiparea T1Ulsi _ lse,r~~ll pnmare. Una dmtre l~~armd, :~petmd sau confirmind unele formule !?i expresii ale textului
dincio$ilor laid La slujba liturgiCii oficiat ,v actzva $2 rea[a, a ob,~tei ere-
d
a.
singur, el este numai reprezentantullega1 e pre?t, Preotul nu jertf~te
s,mt (vezl, m urma, la descrierea rinduielii liturghiei Sfintului Chiril din
ntul Coptllor).
diH'iuzitorul ~i intiistatatoru1 ob$tii cred' $1,Ca~onrc, purtatorul de cuvint, 1 f) Ce~a ce l~~urghiile orientale scot de asemeneain evidenta mai bine
Du~nez:u l~~. t~l O~ientul .cre~tin pre~~~O~ll.o~. in raportul ei fata de ce/c!t.aIte_hturghll cre~tine, este spiritul de comuniune $i frafietate, de familie
senos $1 aphcata mal ales m liturghie t la~ca a fost luata in" chip re 19zoasa
'- ,- '" ' I ' care Inseam . gata , 'pe
, care 0 alct .
a Ulesc cel. prezen\l
t" m b'lsenca
v. 1$1 care este inche-
,

co1ect:va ,/.fLt.O~:--EQYOV 71, ~ .care comunitatea' . na 'os[ujba publica, Tru pr,ms~mtatea de. c:dinta ~i d~ iubire :;;i prin participarea la acela~i
granta a BlsenCll - partlclpa m chip real'
r;.'I or d e ]~r. tf-a $1,"In: par. tV~~lrea
. cu Sfintele S1'Taine
~gatoare - parte inte-
efectlv,yrI,n ' aducerea Daru- acet ~l. mge euhanshc. Comumtatea celor care se string imprejuru1
am lindUlala sluJbe1, prm aHiturarea 1a ru . , "pnn lntonarea imnelor Piin~a:l altar, ~~ aceluia$i epi:cop, eu aceear;d preotie, 0 singura Sflnta
surile date mai ales la :~ten,i~le diaconar:ClUmle Pl'eotului :;;i raspun- Parin't I ~n cor ~l.~, care cinta cmtarea de lauda a Euharistiei (multumirii)
e UI ve~mclllor 1 2 4 , '
~su~ma ~coll~cta) ~. ru~aclUnn ei colective' care reprezinta tocmai 0
ca m vechl1e hturghll onentale nu se ved l' ~.a,m,d. Nicaieri rna' bine din ~ Ori~nt2 litlJrghia constituie 0 adevarata intruchipare a viziunii
e egatur " " 1 Duh ~oca/psa, ~ slujbei cere~ti adusa Celui Vechiu de zile, in Sfintul
119. Cp, Sophie Antoniadis, Place de la I ' t . a stnnsa dmtre preot
grecques, Leiden, 1iJ39. I Urgle dans la t " S!intiIo~ c~t~ :;rl~lul eel ju~ghiat ~i pros1avit, in mijlocul. ingerilor !?i a1
120. J. Tydak, op, cit., p. 134, 136. radltzon des Iettre! _ ' a u unlor ce},::.r Impreum'i slujitoare ~i al dreptilor. Ea a deve-
121. ",Iai pe larg in lucrarea noastra Parti '
tru realizarea l\i, in "Studii Teologice,', an. I (l~area la Litut h' , ~22, P. Kruger, op, cit., p. 114.
l, nr. i-S. 9 Ie $1 metodele pen-
;3, .J, .TYciak, op, cit" p, 148.
L4. Ibidem, p, 131-132,
128 - - - . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ORTODOX!A OltTODoXlA U9
'n.it eX?re~i~. esentials a vietii crestine si este totodata rasuflarea, respira- , 'afilor ~i melozilor a lmbogatit mai ales serviciul Laudelor zilnice
tia Bisericii, De. aceea, in liturghiile mononzinlor ~i nestorieriilor se ar=~~~e (vecernia si utrenia), in riturile liturghi.n0~ oriental~ au pa-
acce~ntueaza,. ma~ mult decit in liturghia ortodoxa, ideea participaril frons intr-o masura mai mare imnele (cu texte variabile dupa zile) unor
nev~ute a .mgenlor lao s!u~ba oficiata de Biserica, Liturghia este pentru imnografi orientali, ca Sfintul Efrem Sirul, Iacob de Sarug.. Isa~ eel Mare,
~re~tinul oriental o. slulba in fata lui Dumnezeu, a ingerilor care coboara Marutas de Tagrit, s. a. la sirieni, sau Isaac, ~es~ob, MOIse din ~ore~e,
m .Jurul al~el~r.~l a .sfintilor, care preamaresc pe Domnul Impreuna cu cei doi Narses, s. a. la armeni. Imnele acestora rivalizeaza cu .eele bizantine
noi. ..N~ stii ca, m chpa ~ind Sfinta Taina se impline~te pe altar, cerul in multime, varietate tematica, lirism poetic sl !r.umus~t~ lite:-ara. Ruga-
se1 deschide
t acolo
~ t ..
sus si Hristos coboara '( ai vi
vme, Ca... ce t eIe mgen'10r diIn cer ciunile formulate in cea mai mare parte in spiritul !?l limbajul caracte-
p. u esc pe parmn si Impresoara altarul unde este taina Sfinta a Domnului
si toate se umplu de Sfintul Dub? . listie ~l Bisericii Vechi, sint pline de simplitate ~~ firescul :xpresiei,. de
dintre invatatoril B' ... Arm .", - spunea loan Mandakuni, unul evlavie si profunda srnerenie, de credinta tare si de nadejde crestina.
. isencn ene 125 De x l ' ul h icul .
din duminici in liturghia armean ~ . ~ e emp u, imn eruvi til Am citat deja un exemplu din liturghia ritul,? .sirian. (ve~i, ~n urma,
Care ai plinit Biserica Ta ce Sfi a ~are ~t?rul text: ..0, Dumnezeule,' rugaciunea prin care preotul saluta altarul, .Ia le~:rea din biserica).. lata
nta
gheli sint de fata si ingeri f~ ~ d cu :e~hla ingereasca! Mii de arhan- acum un formular de rugaciune pentru binecuvintarea ~l concedierea
sa primestt si de la'( oameni ara bin e numar
' Iti
~
sluilese. ",I
c;:. t t,,,C'
otusi, ar biinevor't credinciosilor de catre preot, la sfirsitul slujbei, in liturghia coptilor egip-
Sfint, Sflnt, Domnul Savaot !...~~V1ntare, cu aceste tainice cuvinte: Sfint, teni (echivalenta cu rugaciunea amvonului din ritul bizantin): ....Doamne
g) Remarcabila este, de asemenea bo - . Dumnezeul nostru, lumina cea nelmputinata, priveste asupra robilor Tai
care apropie liturghiile cre~tinilor '. ga,tUl de semnificatii simbolice, ~i a roabelor Tale, sadeste Intrinsii frica Sfintului Tau nume ~i pazeste-i,
exemplu, ca si in ritul ortodox Si~~e:li de .cele ortodoxe. Asa, de calauzeste-i ~l mintuieste-i cu puterea Sfintilor Tai arhangheli, Pazeste-ne
Insusi. Prima parte a liturghlei sirl '1 ang~elie. ~eprezinta pe Hristos
[ertfa lui Melchisedec..., a doua (Ii:;: lacoblti (proscomidia) ~
pre nol de orice fapta rea si calauzeste-ne spre tot binele. Prin Hristos,
Fiu! Tau Unul-Nascut, prin Care ~i cu Care ~i Sfintului Tau Duh, Tie sa
Abra~",:, i~ a n:e~a (liturghia credinciogilO~) ~tehume~ilor). ..jertfa l~ fie cinstea ~i puterea, totdeauna ~i in veci de veci, AminI 128.
In rugaClUm, serVIclUI clericilor este ade ~ lertfa lUI Hristos... inslliiL i) Remarcabila este ~i frecventa $i insistenta rugaciunii pentru pace
t 'mil
I e, moa reat ~l
mVlerea Domnului sintsea comparat cu al mgenlor. . Pa- in liturghiile orientale. Cre~tinii orientali, a earor istorie a fost de Ia inceput
Ia ()rtodoc~i, in riturile uneori complicate ~ep~tate, mai expresiv decit
~i pina ac;Uizi un ~ir neintrerupt de calamitati, asupriri, suferinte ~i umi-
fringerii ~i pecetluirii Sfintului Trup i' al ar p ..e.?e forta sugestiva ale
se explica unele Iucruri care la 0 p~ ~ .pliIUriI Siintului Potir. 'Asa linte, sint insetati dupa pace tot atit de mult ca ~i fratii lor ortodoc~i ~i de
nu cuno~te fondul10r simbolic. ~ d pnvrre cu: parea bizare eelui ~ aceea se roaga tot atit de mult pentru ea ea ~i ace~tia. lata, de ,exemplu, in-
preotu1 i~i agWi miinile asupra Sfinte.1e1~xemplu, !n ritul sman (iacobit) ceputul unei ectenii din liturghia ritului armean :
bolizind zborul porumbelului ~i pagon" eSs: la sfintirea Darurilol" 'sim- $i iara~i pentru pace sa nerugam !...
~l' " .c~ purtarea procesiona}a rea
e.ere~om!, as' fintuIu'. 1 Duh . Asemenea ' rituri ..Sa cerem Domnului ca in pace sa petrecem ceasul Sfintei Liturghii
de ~.ertJa, ca~lr1Ie nu~.ero~e (Specifice tnaFtel ~van~helii ~i a Darurilor ~i ziua de astazi...
slulitorilor ~l al clencilor mferiori, culOtil ales.ntulul maronH) cort giul ..Sa cerem Domnului pe ingerul pacii, paznic al sufletelor noastre......,
multimea ce10r ee cinta ~i frumusetna e ,,:anate ale ve<:minte'Io e etc. 129.
acestea d au S l uJ'bel. 1"lturgice 1a Orientali
I'" . ~x '(religioas r sacre,
stranie. a Cllll<lrU to te
d" nota dra' 3. Vanetatea riturilor liturgice $i problema unitatii cre$tine. - Studii
d e suges t Ie ~l e ImpreSlOnare a sUfletel 0
. matIca <:i 0 m e.. f a...til U!t~rioare, de amanunt, vor prezenta ~i eelelalte latun ale cultului Bise-
. 't'
acee~l pozl~le ~l ImpO
rta
nta ca ~i rugclci' or "AM 'Y
~~Iunea liturgka
are o..to,
rugaciune reprezentativa, intuitiva 0 ru~~, pentru ea ac . are aici ncIlor Vechi Orientale separate (slujitorii eultului, anul bisericesc cu sar-
Cuvintu1 ~i actul (rituI) sint eleme~te1e la:~e a gestuluitlUnea .es~e.? b~tor~le ~i posturile, loc~urile de cult, serviciul Laudelor zilniee, al tainelor
Ca ~i cuvintul, a~a ~i actiunea poarta ei ~ ale liturghiiioa ~~ctalanl. ~I allerurgiiIor, etc.), cu specificul fiecareia dintre ele, imbogatind !?i mai
expresie... 127. n SIne bog te : ?rlen e. muIt euno~tintele noastre despre cultul fratilor rasariteni, atit de putin
h) 0 remarca deosebita merita f
. Ztturg h zz
d zn "ze rzturz
" Z Or onenta
Ie. Pe dnd rumUsetea
in' i-
. a poslbllitati de
...nelor ~
bog
cerce~t ~i cunoscut pina acum la noi, daratit de valoros !?i venerabil prin
iit1a. calita\iIor lui teologice ~i ecleziologice. Avem datoria sa sporim
ntu.l bizanr a rugaciunilor e~~e ~oastre in aceasta privintA, cunoscind cit mai bine, mai exact
125. Citat la J. Tyciak, op. cit., p. 154. 10 splendida opera. ~l mal preCIS, cultul Bisericilor Vechi Orientale separate, prin contacte di-
126. DUp~ ~rad. rom..de la V. Mestugean, op. Cit
127. P. Kruger, op. CIt., p. 123. " P, 28. ~te, prin studiul limbilor liturgice folosite in ele, prin efortul de a inte-
~e eeea ee e specific acestui cult ~i deosebit de al nostru. Nimic altceva
128. Dupa trad. germ. de 1a J. Tyciak, op. cit., p. 154.
129. La V. Mcstugean, 01'. eft., p. 26.
Ortodo:da
180 - - - . - - - - ~~ __ OUODbXI A ._"'0--- _
1~1
ORTODOXlA

~~ ~a contr~b~i In~i mult la cuno~terea reciproca si.la apropierea frateasca Ca simbol ~i prototip al comuniunii de cult care trebuie sa reuneasca
dmt~ cre~tl.~ decI~ cun~a!?terea. cultului, did in el se reflecta eel mai bine intre e1e pe toate Bisericile crestine de .az.~ ne P?ate ser,vi ~fi?tul ~()n:uvn~
QC. ~~a, Sp{ntul !?l geniul specific fiecarel Biserici. Cu Cit vom cunoasts al Domnului de la Ierusalim, unde crestinii de diverse ntun ~l nationalitati
mal ldne CUblul fl:atilor orientali, eu atit nevom convinge mai mult ca ceea (greci, armeni, .copti.' ~irie.ni,. la:ini~ au fi~care ~is:rica sau. cape:1ele lor,. In
ce ne eose este in ac t" .. "
!?i " eas a pnvmta pe unii de altii este cu mult mai putin care fae serviciul divin zilnic in Iimba ~l dupa ritul lor liturgic, aducind
mlal nelffiportant decit ceea ce ne apropie si trebuie sa ne uneasca. astfe1 omagiu1 reprezentativ al tuturor neamurilor si confesiunilor cres-
n tot cazul nu d bi il d
farimitate a cre~hnism~: ~rsa\ e cult VOl' sta in calea refacerii unitatti tine, Aceluia care s-a facut om, a patimit ~is-a Ingropat pentru mintuirea
~i mai importante existaura. nean. :A~emenea ~eosebiri, ~i Inca mai mari noastra, a tuturor. Este impresionant l;li edificator in aceasta privinta in-
diversele Biserici \ocale (n:{i~~a~;)~~l?~tateap~elor dnd. veacuri intre deosebi momentul cind Patriarhul Ortodox al Ierusalimului ~i Patriarhu1
dinta, dragoste ~i comuniune care i" arad~a ele sa rupa umtatea de ere- Armean intra, dupa liturghia din Sfinta si Marea Simbata ~i se roaga Im-
nului ~i care se baza pe 0 m~re di ace~ In toate un singur Trup al Dom- preuna, in Cape1a Sfintului Mormint, la slujba numita O(.A Sfintei Lumini ,
versitatea riturilor liturgice- esto ;:rslta~t~, elasticitat 7 !}i libertate l~O. Di- Ne inchinam lui Dumnezeu !}i-L slavim in limbi si-forme deosebite ;
l~mbilor folosite in cultul religios ~r~asca, In.
~a se explica prin diversitatea dar nu e greu sa recunoastem, peste granitele acestor precare deosebiri, ori-
fiecarui popor in parte prin gractull gdeUlUl sau caracterul etnic specific ginea comuns a crestinismului nostru, unitatea de credinta l;li de spirit re-
a1e me diul '
1 ui geografic, ale climatului
Ul irit
e cultura. ' prin
. conditiile externe, ligios, care ne irrfrate~te. Avem aceeasi credinta in punctele ei fund amen-
care traie~te ~i in care s-a dezvoltat f~Plrl ual .~l ale destinului istoric in tale, savirsim pe sfintele altare aceeasi Sfinta Jertfa, avem aceleasi Sfinte
.
O umformitate lecare Biserica d ' Taine, aceleasi traditii religioase si liturgice, la fel de antice ~i venerabile.
absoluta nu se p t . ' ~ ..a.m.. .
1 d oa e lffipun '. Nici una dintre formele vietii religioase nu dovedeste aceasta mai bine declt
me e e cult, dupa cum nici ramuril f e mClOdata peste tot In for-
coroana aceluiasi porn nu pot fi " ed' ~nzele si fructele care cresc in liturghiile orientale, surori bune cu cele ortodoxe. In celelalte sectoare ale
Este 0 gr
. . ese alsa enorma- a crede canicio
B" ata absolut. 1a f el unele cu altele. c~tului, - ca de exemplu, in rinduiala slujbelor serviciului liturgic zil-
sIn~ur rit ~it~:gic, ca in catolicfsm. S~se:lca Um~ersala trebuie sa aiba un DIe, sau in numarul, felul ~i rinduiala ierurgiilor - , deosebirile sint mal
nata d~ Sfintn Apostoli ~i de unn~ii l~:nta. c~vmtului Evangheliei, sema- numeroase intre ritul ortodox ~i riturile orientale, intrucit in ele s-au re-
ace:a~l f!0c:re peste tot: cea cre~tina dar "pma la marginile lumii, a rodil flectat mai adinc geniul particular, conditiile proprii de viata ~i felul sin-
~el m pan:mt~l aI'S .de soare al Orle e~ a.crescut :;;i s-a dezvoltat Intr-un . gu~ar alafiecarui popor de a concepe raportul sau cu Dumnezeu ~i de a ex-
mtr-altul m tmutunle cu climii m . ntUlul, Intr-aitul in pustiul E . tului pr~a,. In f~~e perceptibile, credinta sa religioasa. Precum am aratat
Departe de a slabi sau a pa"gub' al temperatii ale continentul' glp , msa, li~urgh.llie orientale constituie, ca ~i la noi, tezaurul eel mai pretios
tate tOto . . 1 CU ceva . Ul european.
a aIr nturl sacre ~i legitim umtatea Bisericii ac t- . a1. patnmo~l~lui religios al cre!}tinilor monofiziti !}i nestorieni ~i ele au
ei, dupa cum 0 paji~te e eu aUt e.nu face decit sa mar '_ eas a vane-
fonia speciilor de Iflo . mal frunlGaSii C ' easea splendoarea pastr?t mal bme dedt oricare alt sector al cultului acestor Biserici, pecetea
1'1 care 0 imp d be u CIt este m' . - . ~estIic~.ta a originii lor apostolice ~i unitatea lor esentiala ~i organica eu
culori, de marimi, de nuante de l!l~ 0 Se eu varietatea I aIdva~lata sun-
1?ivers~tatea sau varietat~a am~resme ~i de esente. or e onne, de ~turghii!e ortod?xe. $i - dupa cum se exprima un profund cunoscator
esentlalulm, trebuie sa ral!lina . ?~ntelor in uni . . ~l entuzlast admrrator apusean al Bisericilor Veehi Orientale - chiar daca
Formele externe !ii amanuntel prInClpIU! CondUcat t~tea sau umformitatea aceste ..Biserici ale martiriului n-ar fi faeut nimic altceva decit pastra-
la infinit, daea ele nu atin o~~ecu~dare,neeSenti~~ In aceasta privintA 131. r~: pre~i?su~Ui.tezaur al Sfintei Liturghii ~i al riturilor, cu minunatele
tului. eerturi de euvinte ~ai dO~la credintei ~i e, ale cultului pot varia 1 rugaclU~l dm cre~tinismul primal', ele tot ar fi avut dreptul pe vecie
rivalitati nationale !ii politice i~~': deci! deosebi~ar~cterul cre~tin al cul- a recuno~tmta cea mai profunda a crel;ltinAtatii 182.
de iubire, au separat un l!lil~niuI :r:n\a ~i deZinte a evar~te de credintcl,
paguba Bisericii i intristarea lui ~ .Jumatate pe c:eS/~~lproc, deci lips a ,
ne recunoa~tem ca frati de credintii r~stos: Este tim e1 Inll rasariteni, spre
de frateasca !?i reciproca pretuire ~~ . ne.lntelegem p~ Sa ne regasim !?i sa
ricii Ecumenice a primelor cind ve~ lU~lre, care co~ St~ r~faoem atmosfera
_____.__
130. Fr. Heiler, op. cit., p. 544.
131. Mai pe larg despre aceasta a Be
Cun.
..
In eultul liturgic al Bisericilor Ort"doJ:e Vedea lUcrarea
s ltula irainicia Bise-
:
.
----
L - ..

(1955), nr. 7-8, p. 423-444. . autoCe!ale, In l~a8tr~ U'litat . .


<'o>ludii T e varzetate
$&
\
.. eOlogice an VII
' . - -
132. Fr. Heller, op. dt., p. 544.

S-ar putea să vă placă și