REACTII CU TRANSFER DE ENERGIE

Noiunile pe care le utilizeaz termochimia, precum i legile acesteia au la

baz principiul nti al termodinamicii: E = Q + L. Dac E < 0 Efinal <
Einiial sistemul cedeaz energie n mediul exterior. n schimb, dac E > 0
Efinal > Einiial sistemul primete energie din mediul exterior, cu observaia c
starea iniial se refer la reactani, iar starea final la produii de reacie.

Cldura (Q) este fie absorbit, fie degajat n cursul celor mai multe reacii
chimice, cum ar fi oxidarea metabolic a zahrului la dioxid de carbon i ap
care produce cldur, care menine corpul cald.

O bucat de ghea se topete cnd este inut n mn, deoarece absoarbe

cldur.

Reactia exoterma este reactia care are loc cu degajare de caldura(ex. reactia
de ardere)

CH4+2O2 -> CO2+2H2O+Q

C4H10 ->4CO2+5H2O+Q

C2H2 ->2CO2+H2O+Q

Rectia endoterma este reactia care are loc cu absorbtie de caldura.

CaCO3+Q ->CaO+CO2

CaCO3 ->CaO+CO2-Q

CaCO3+Q ->CaO+CO2

Caldura de reactie este cantitatea de caldura absorbita sau degajata in

reactiile chimice.

Unitatea de masura pentru caldura de reactie,in sistemul international de

unitati, este joulul, J. Unitatea de masura tolerata este caloria.

1 cal =4,184 J

Determinarea caldurii de reactie se realizeaza in conditii standard: T=298

K,p=1 atm.

Ecuatia reactiei chimice care contine termenul Q se numeste ecuatie

termochimica.
Caldura de combustie este efectul termic asociat unei reactii de ardere
completa a unui mol de substanta la presiune de 1 atm si temperatura data.
Caldura de combustie este tabelata si exprimata in kcal/mol.

Puterea calorica a unui combustibil este cantitatea de caldura degajata la

arderea completa a unei mase de 1 kg, pentru combustibilii solizi si lichizi,sau a
unui volum de 1 m3 (c.n.) pentru combustibilii gazosi.

Termenul de reactie de neutralizare este atribuit de obicei reactiei dintre un

acid si o baza. Aceasta reactie reprezinta de fapt un caz particular al reactilor
protolitice. Dupa teoria lui Brnsted-Lowry, procesul neutralizarii se explica
astfel:
Hidroxidul de sodiu este un electrolit disociat in solutie in ioni Na+ si OH-.
Acidul clorhidric, ca electrolit potential, genereaza in apa ioni H3O:
HCl + H2O H3O+ + Cl-
Ionul H3O+, cel mai puternic acid in solutia apoasa, reactioneaza cu ionul OH-,
cea mai puternica baza in solutie apoasa:
H3O+ + OH- 2H2O
Termenul de neutralizare a fost extins sa includa toate reactiile protolitice intre
un acid conjugat si o baza conjugata proveniti de la aceeasi substanta. In acest
sens reactia:
NH4+ + NH2+ NH3 + NH3
reprezinta o reactie de neutralizare intre NH4+, acidul conjugat al NH3, si NH2-,
baza conjugata a aceleiasi molecule.
Pe reactii de neutralizare se bazeaza titrarile acido-bazice. Neutralizarea se
produce cand acidul si baza se gasesc in cantitati echivalente. Pot fi titrate:
- un acid tare cu o baza tare, de exemplu HCl si NaOH
- un acid slab cu o baza tare, si invers, de exemplu CH3-COOH cu NaOH
- un acid slab cu o baza slaba, si invers, de exemplu CH3-COOH cu NH4OH.
Caldura de neutralizare. La neutralizarea unui acid tare cu o baza tare,
entalpia de neutralizare este independenta de natura acidului si a bazei; ea are
valoarea 57,36 kJ*val-1 (-13,7 kcal*val-1) la 20C.
Entalpiile de neutralizare a acizilor slabi sunt mai mici deoarece protonul nu
este cedat de H3O+ ci de acidul slab. De exemplu, cand se neutralizeaza H2S
cu NaOH, protonul este cedat de H2S, deci se rupe alta legatura decat legatura
O-H. situatia este similara la baze slabe.

Entalpia de formare standard (notat Hf0) a unei substane

compuse reprezint cantitatea de cldur degajat sau absorbit n
timpul reaciei chimice de formare a acestei substane din elementele
componente aflate n starea standard. Cu ct aceasta este mai mic, cu att
substana este mai stabil.

Prin convenie, Hf0 a substanelor elementare este zero.

 REACTII CU FORMARE DE PRECIPITAT
Precipitarea este formarea a unei substane insolubile (solide),
numit precipitat, creat ntr-un mediu lichid de reacie chimic sau
prin electroliz. Precipitarea se obine prin adugare de substane precipitante
(reactivi) la soluii chimice. Precipitatele au o gam larg de utilizri n chimia
analitic, ele reprezentnd caracteristica dup care se recunosc
anumii cationi. Reactivii (precipitanii) pot s-i pstreze compoziia chimic n
reacie sau s i-o modifice.

Exemple de reactivi:

Azotatul de argint

Azotatul de argint AgNO3 este folosit pentru a

identifica ionul de clor, brom i iod dup reaciile cu formare de
precipitate:

AgNO3 + HCL AgCl +HNO3

AgNO3 +HBr AgBr + HNO3

AgNO3 +HI AgI + HNO3

Clorura de bariu

Clorura de bariu BaCl2 este folosit pentru recunoaterea ionului

de sulfat prin precipitarea sulfatului de bariu, dup reacia:

BaCl2 +H2SO4 BaSO4 +2HCl

Clorura de bariu BaCl2 este folosit i pentru recunoaterea

ionului carbonat, formndu-se, analog reaciei de mai sus, carbonat de
bariu BaCO3, care, precum sulfatul, este un precipitat alb.
 REACTII CU FORMARE DE COMBINATII COMPLEXE

Combinaiile complexe sunt specii neutre, n care un ion metalic (numit ion
central) este legat prin legturi covalente coordinative de molecule neutre sau
ioni (numii liganzi).
Pentru ca un ion metalic s formeze combinaii complexe, trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii: s aib un volum ionic mic i s posede
orbitali liberi n care s poat accepta electronii neparticipani ai ligandului,
stabilindu-se astfel legturi covalente coordinative ntre ionul central i atomul
de nemetal din ligand.

Exemple de combinaii complexe

1. Reactivul Tollens- hidroxid de diaminoargint (I)

-formula chimic : [Ag(NH3)2] OH
-utilizare: este un agent de oxidare slab folosit la oxidarea aldehidelor i a
glucozei; permite identificarea aldehidelor, care se oxideaz la acizi carboxilici
cnd se formeaz oglinda de argint (ionul de argint se reduce la argint metalic.
-preparare din soluii de azotat de argint, hidroxid de sodiu i amoniac:
AgNO3 + NaOH = AgOH + NaNO3
AgOH + NH3 = [ Ag (NH3)2] OH
-reacia aldehidei acetice cu reactivul Tollens:
CH3CHO +[ Ag (NH3)2] OH = CH3COOH +2 Ag + 4 NH3 + H2O
-oxidarea glucozei la acid gluconic cu reactiv Tollens:
C6H12O6 + 2 [ Ag (NH3)2] OH =C6 H12 O7 +2Ag + 4NH3 + H2O

2. Reactivul Schweitzer-hidroxid de tetraminocupru (II)

formula chimic: [Cu (NH3)4 ] (OH)2
-utilizare: dizolvarea celulozei; la identificarea ionului de cupru, n analiza
chimic calitativ.
-preparare: soluia cu ioni de cupru(II) se trateaz cu soluie de hidroxid de
sodium. Precipitatul albastru obinut se trateaz cu soluie de hidroxid de
amoniu. Se dizolv precipitatul i se obine o soluie de culoare albastru intens,
care indic formarea complexului hidroxid tetraminocupru(II).
CuSO4 +2 NaOH = Cu(OH)2 + Na2SO4

Cu(OH)2 + 4NH4 OH = [Cu(NH3 )4 ](OH)2 + 4H2 O3.

3. Albastru de Turnbull hexacianoferat(III) de fier (II)

-formula chimic: Fe 2+3 [ Fe 3+ (CN) 6]3-2

-utilizare: este produsul reaciei specifice de identificare a ionului feros Fe (II) cu
fericianura de potasiu :
3 Fe2+ SO4 + 2 K+3 [ Fe 3+
(CN)6 ]3- = Fe2+3 [ Fe 3+
(CN) 6]3-2 + 3 K2SO4
albastru TURNBULL