Sunteți pe pagina 1din 445

www.dacoromanica.

ro
www.dacoromanica.ro
DR. POMPEI GH. SAMARIAN

MEDICINA i FARMACIA
In

Trecutul Rombesc
1382-1775
*

TIPOGRAFIA MODERNA"
Oat14:trawl-talc:omits'.

www.dacoromanica.ro
DE ACELA
Considerafiuni asupra unui caz de hemiplegieuremze.
Ip Spitalul", 1902.
Contributiuni la studiul tratamentului luxatiilor recidi-
vante ale unuIrulux, Lucrare premiatA de Facultatea de
Medicina-, din Bucuresti, 1905.
Mersul spitalului din Cciletrasi si activitatea roastra,
dicalei pe anul 1913.
Qrasul CcIleirasi in timpui ocupaffunei sil-ame, 1919.
Rapen t asupra mersului spitalulut cursul anului 1924.
Drvortul din cauzei de board in vechea legislafte roma-
neasca. In Revista de igienli socialit", nr. 7, 1931.
Varioitzarea si inceputurite vaccintirei antivariolice.
,Revista tiintelor Medicale", ni-. 8, 1931,
Istoria orasului Cineirasi, 1931,
Boala Duciii-Vode. Revista tlintelor Medicale"
9, 1932,
Ciuma f,n treculul romdnesc, 1932. Lucrare prerniath de
A cademie.
Din trecutul medicznei veterinare. In Buletinul Asocia-
tiei Medicilor Veterinari", ni,. 7-8 din 1933.
Nirolae Mavros. In Revista *tnntelor Medicale", nr.
4, 1934.
Raport n supra Serviciului Sanitar al Moldovei din
1853. In Revista tiintelor Medicale", nr, 3 din Martie 1935.

www.dacoromanica.ro
acZoi aced vadm

memo 1 del ao ea oiaZi


aan Waniacaxino.

www.dacoromanica.ro
Nu se poate o stringere de material
mai ingrijitei decit aceia pe care o dei
autorul in aceste pagini.
Ele au MO fi un alt folos. Intr'insele,
pe Nei medicii din tarei fi de peste ho-
tare, culeqi cu ante' grijel fi dragoste,
este fi inset fi infeitifarea medicinei de o-
dinioarei fi in ce privefte conceptia f i supt
raportul metodelor f i trata mentului.
In total e una din cele mai bune lu-
creiri de istorie pe care - le-am avut in-
ainte in ultimii arti gi ea aratei cit de
mull inteligenta, reibdarea, bunul simt qi,
mai ales o covirfitoare iubire pot inlo-
cui migeiloasa pregeitire in seminariile uni-
versitare care- uneori seacei mima, feirti
care nu se poate face nimic bun Fi trainic.
N. IORGA

www.dacoromanica.ro
iNDRUMAREA IDEEI MEDICALE

Catre sfarsitul veacului al XIII-lea, a luat fiinta viata poporului


romanesc pe plaiurile sud-estice ale Carpatilor, in Valea Siretulni si
in cimpia Dunrei,
Istoricii, scormonitori ai trecutului cerceteaza mereu documentele
ravasite pretutindeni, ca sa adune cat mai multe g Uri gi sa reconsti-
tue viata acelor timpuri, privita din toate punctele de vedere.
Totusi, in ceiace priveste medicina, pin acum nu se stie nimic.
Folclorul anonim si far& yeasts'. nu ne poate da nici o deslusire. 13a-
nuim numai, ca, viata Romanilor de atunci fiind strans legatii de viata
parnintului, medicina lor merge mina 'n mn, cu ambianta in care
traiau, cu viaf a campului si a codrului, cu viata plantelor si anima-
lelor, cu mersul stelelor si mai ales cu necazurile care 'i copleseau,
Observarea naturii si a fenomenelor ei, unit cu experienta trecutului
In materie de boala ; o mostenire bogata in practice empirice, ca si
credirita nemiirginit in invatmintele crestinismului ortodox, vor fi
fost suficiente pentru a indruma ideia si practica medical's', in acele
vremi. Aceasta a fost prima etapa, etapa traditional& a ideii med-
cale, dupe care urmeaza cea dirijat& de biserica, etapa bitericeasch.
Pe atunci, in tar& mai vechi, in trile sud-estice si in cele ale
Apusului European, in materie, de medicin' dominan principiile hipo-
cratice. Acestea ajungeau la masele poporului numai prin graiul preo-
tilor calugarilor, singurii din acele vremi earl se ocupan cu ches-
tiunele stiintifice. Universitatile care au prins a se forma prin oragele
marl ale Apusului, catre sfarsitul secolului al XIII-lea, au cercat sa
laicizeze stiinta si in special medicina, dar n'au reusit. Medicina a ra-
mas tot medicina canonica. Aceasta stare a durat aproape trei se-
cole, pang la finele celui al XVI-lea, decand =rile descoperiri ana-
tomice i fizico-himice au adus eliberarea medicinei de sub tutela
clericilor.

www.dacoromanica.ro
8

Exact acelas lucru s'a petrecut si la noi, ivlult vreme, idea


medicala a fost dirijata printre Romani numa de reprezentantii bise-
ricei, pe &ale indicate de dogmele s invataturile crestinesti. Minas-
&fie s bisercile cu slujtori lor, calugarii si preotii carturari, ruga-
ciunea s cartea bisericeasca au fost indrumatori aceste
In adevr, dela tot inceputul Tariolor Romanest, Romanii au
prns sa zideasc manastir prn codrii f ara fund sau pe creste de
dealuri si munti greu de atacat de dusman, Aceste manastir erau
adevarate cetat ale romanismului. Erau perfect organizate, cu bre-
slas de toate categoriile, cu merinde, cu calugari, dar si cu osteni
gata de luptii. Nu le lpseau niel bolntele, locasuri osebte pentru
ingrijrea celor rnf i sau bolnavi. Aces te bolnite au fost premerg-
toarele spitalelor de astazi. Catre ele alergau nu numai bolnavil co-
munitatii manastiresti, ci toti cei care atrasi de faima icoane fac-
toare de minuni sau de faima vreunui calugar iscust in vndecarea
boalelor, veneau aid sa-si gaseasca mantuirea suferntelor trupesti si
sufletesti.
Pe de alt parte, aceste manstiri erau nu numai focare din
care radau credinta s forii romanismulu, ci si focare de cultura.
In ele tseau ad'post carturarii timpului, preotii i calugarii cunos-
atori de cele ce se petreceau dncolo de hotarele noastre ; acestia
au scrs, in manastir, primele carti de rugaciun, in slavoneste.
In manastiri s'au scrs s primele cuvinte in romaneste. Cea din.-
ti de acest fel a fost Psaltrea Scheiana, din 1482.
Dupa catva an, marea descoperire a lterei mobile pentru ti-
par, descoperrea lu Gutemberg (intre 1435 si 1450), era bine cu-
noscuta in manastirele romanesti. La 1508, calugrul Macare, car
a invatat mestesugul tpografic in Venetia, tparea carti slavonesti in
Tara Romaneasca, lar la 1560, se tprea in romaneste Catehsmul
lui Coresi, 1)
In Psaltirea Scheiana si In Catehsmul lu Cores gasm pentru
prima data euvantul de vraciu, cuvant slavon cu nteles de doctor,
Si trebue s remarcam c si mai apo, in toate scrierile bisericesti
se intrebuinteaza numa acest termen. Chiar si dupa 1650, decand
cuvantul de vraciu nu se mai all nci in Cronicar, 'lid in alte
serien i laice, in cart& de rugaciuni, pang in -secolul al XIX-lea si
chiar si astazi se scrie tot numa cuvantul de vraciu.
Inseamna ea vraciu este un termen oarecum bisericesc, 51 daca

1) Dupe o &title mai veche din 1544, a lui Filip Mailer, din Sibiu. Cf, L Bianu.
trebare creytineasca, 1925. N. Iorga. Ist. liter. rom vol. I, pag. 106.

www.dacoromanica.ro
9

urmarim intelesul acestui cuvant in cartile bisericesti, vedem ca. vra.


ciul este un doctor deosebt de eel obisnuiti, Vraciul este un doctor
care vindeca totul este vraciul tuturor", este insasi Dumnezeu. Catre
acest vraciu, preotii i clugarii, indreapt pe cei bolnavi, cc spune
Catehismul sei mergem la vraciu, la Iisus Hristos...", c numai
la El este nadejdea scparea. ')
'neat, in vrmea cand preotii si calugarii eran singurii carturari
la noi, in vremea and cel bolnav nu gsea ajutor efectiv decat in bol-
ntele manstirelor sau la coana facatoare de minuni a bisericei, in
vremea cand cel rapus de suferint nu gasea afinare cleat in cuvan-
tul de mila si incurajare al preotului, interventia acestor slujitori ai
altarulu, fie in fapt, fie numa sufleteste, era in acelas timp o indru-
mare crestneasca a ideei medicale din acea vreme, Adica se petre-
cea la noi acelas lucru ca si'n Apusul European, unde idea medi-
cal era indrumat de medicina canonica.
Acest adevar se dovedeste s mai bine, mai tarziu, cand s'au
intocmt Pravilele, Se she cg in Moldova, Vasile Lupu a pus sa se
intocmeasca o Pravila, care s contie legiuirile de pin atunci, orale
sau serse, adica Pravila lu Alexandru ce! Bun, cat si legiuirile
strene adaptable la noi. In 1646, Pravila lui Vasile Lupu era gata,
iiparit. In ea se preczeazg indatoririle vracilor si raporturile lor cu
bolnavii i autoritatile judiciare,
Aceast Pravila a fost copiat in intregime in Pravila lui Matei
Basarab, numita si Indireptarea kagei, tp5.rit. la 1652, Dar, Pra-
y& lui Mate Basarab contne si o seamg de Inveiteituri scoase din
Sfinti Apostoli, din Snoade s Parintii bisericei, parte care nu exista
In Pravila din Moldova,
In aceste invttur se expune nu numai doctrina hipocratia,
ci se atac si marele probleme care au framantat lumea filosofilor,
ca elementele din care se compune corpul omului, problema vietei,
problema mortli si a sufletului. Parintii bisericest n'au ocolt marea
intrebare : de unde fi cum; unde i pentru ce?, cad nu putean sa se
opue curentelor prea tar mitt era docrina lkipocratica in schimb,
11-au trecut prn fltrul gros, adesea de nepatruns al interpretarilor,
cautand sa le armonizeze cu dogmatca cresting, si numa asa li-au
indrumat drept credinciosilor ortodoxi de pretutinden, celor dela noi,
Se stie ca in cartea IV-a, despre Natura omului, Hipocrat spune
ca, toate corpurile sunt formate din patru elemente, carora Pravi-
listuljbisericesc le spune stih, Aceste elemente sunt aerul, parnantul,
1) L Bianu; Intrebarea crestneasci sau Catehismul lu Cores 1560, pag, 10.

www.dacoromanica.ro
10

apa si focul, fiecare cu proprietti specifice de frig, aldur, usc'-


ciune si umiditate, Inbinarea acestor elemente cu propriettile lor,
formeazA corpurile vii.
Pe aceast baza se intemeiaz doctrina humoral din concep-
tia hipocratic asupra patologiei, fiziologiei si biologiei.
Dupe Hipocrat corpul omului se compune din patru humori
Muge, flegmei , bat fi atrabild. Raportul normal sau anormal in-
tre aceste componente aduc boala ori sdneitatea individului. Omu-i
seineitos, ctind aceste elemente se grzsesc intr'un raport perfect de
temperaturei, fortei fi cantitate. Ctind unul din aceste elemente
este in plus sau in minus, sau ctind se izoleazet de celelalte,
incepe boala... Stingele vine dela mima' fi reprezinte ceildura ;
flegma vine dela creer fi reprezintei frigul ; bila galbenci este se-
cretatei de ficat i reprezinici usc ticiunea ; atrabila sau bila nea-
grei este dusti de splinei la stomac fi reprezintii umiditatea..." 1)

Pravilistul bisericesc al Pravilei lui Matei Basarab spune ace-


leasi lucruri dar sub o form mai putin clara. Pentru el, trupul
omului se compune din patru stihii stihia sangelui, flegma, hiare
pl'vit si hiare neagr, corespunztoare celor patru demente cal-
dura, umezeala, rceala si usaciunea. Aceste stihii au anumite ra-
porturi anatomice cu diferitele organe interne, cu ficatul, splina,
nichii si plmnii ; au anumite proprietti fizice si se desvolt in ra-
port cu anotimpurile si varsta omului
Trupul omului fa' cutu-se-au de 4 stihii : de Auge, de flegmei ,
de fiare plewitei fi de neagrei, fi fiefcare stihie ski pre la locul
ei ; sas ngele ste despre partea dreapt deasupra ficatilor, fiarea
plvit iaste despre partea sttingei deasupra splinei, iar hiarea nea-
grei iaste deasupra rnichilor, lar flegma iaste la piept deasupra
plumtini i ; fi stingele iaste cald, urna' d fi dulce, hiarea plilvitei
iaste caldei adecci ferbinte fi uscatti i amara', iar .hiarea neagrei
iaste reace si uscatei fi cam acre:, fi flegma iaste reace fi umedti
fi stiratti, ci acestea toate la vremea lor se inmultesc i cresc ;
fi primvara iaste de in 17 zile ale lunei lui Februarie peina la
17 zile de ale lunei lui Mai ; hiarea creafte pre la vre-
mea secerifului, adicei vara ce se zice de in 18 ale lunei lui Mai,
pa' na. in 14 zile deale lunii a lui Avgust ; iar hiarea neagrei crefte
toamna fi se incepe de 15 zile deale lunii Avgust fi se sifir-
fefte in luna lui Noembrie in 13, iar flegma crefte lama fi iarna
se incepe de 14 zile deale lunii lui Noembrie fi fine peme in 14

1) Castiglioni. Histoire de la Mdecine, pag, 138 urmitoarele.

www.dacoromanica.ro
11

zile deale lurid lui Februarie ; ce insd seingele reisufl pre nas, iarei
fiarea pleivitel pre urechi, iar hiarea neagr pre ochi, iarei flegma
pre gurei. aceste patru stihii se impart in patru veirste ale omului ;
In veirsta de inteil carea iaste dacei se face omul Dana' in 14 ani,
obleldulafte seingele ; intr'adoua veirstei oblciduefte hiarea
carea iaste de in 14 ani panel in 28; intr'atreia veirstei obleidu-
iafte hiarea neagrei carea iaste de 28 de ani panel la 50, iar in-
tr'apatra treirst obleicluicifte flegma [Rind intru toate beitreinetele
ornului.

Pentru Pravilistul bisericesc stihfa flegmei fa sf numele de tuse.


Despre cele patru stifffl spune ea. dota se vad stihfa sangelui qf
flegma, lar dou nu se fad ffarea plavita sf cea neagra, Si adauga
pentru a fi in nota bisericei, c toate stilfile au fost facute de
Dumnezeu

De patru stihii se tine lumea, a soarelui, a aerului, a pcl-


mcintului fi a apei. dear lipsi de intr'aceste stihii numai una,
nici un lucru al crefterei nu s'ar face, nici ar crefte ; agifelerea
fi omul feicutu-se-au de patru stihd : de snge, de flegmei, de
tuse gi de hiare, adecd de ceildur i umezealei i reicealei fi de
uscare, ce se zice : de in foc, de in ever-, de in aer qi de in /ki-
nd:nit ; lasa seingele, ceici e cald, iaste de in foc, iar flegma care
e reace, las te de in aer, iarei tusea ceici e umedei, iaste de in
iar hiarea ceici e uscatei, iaste de in Omani ; ce insei
hule ceale ;write ale lumei sunt acestea cloud soarele fi aerul,
iar os sunt stihii piimeintul i apa ; aqa fi a omului, cloud stihii
ce se veicl iaste seingele i flegma, iar alte cloud ce -nu se vid,
iaste fiarea ca pleivitei fi neagr. Peimeint au luat Domnul fi au
Merit pre omul fi afa l-au impeirtit intr'acelea patru stihii de sus,
cum au feicut fi lumea, i omul se chiamel sus privefte, adecei
amid cele de sus, pentrucei alte jigeinii cautd os... 2)

Pentru lumfnarea norodului, Pravilistul nu se sffeste sa atinga


qf chestfunea embrfogenief omului, pricfna unor anumfte anomalif
anatomice, chestfunea asemnref copfflor cu printif lor, formarea
sfmturilor, caracterul omuluf si marea problema a mortef qf a sufle-
tuluf, Le vom rezuma pe ffecare,
a) Embriogenia. Pravilistul bisericesc, spune, dura Flipocrat,
ca omul se zamfsleste in pantecele femeei. Nola' zile dela raportul
sexual oul se pojvicea*, ache se prinde, s dupe alte 40 de zfle se
Bujoreanu. Pray. M. B Invatiturile Sft. Anastasie, glava 8, pag. 422.
Idem, glava 7.

www.dacoromanica.ro
12

polmeaste trupul cu sufletul, adca fa viat'., In a treia luna misa'


coconul s'n a noua se naste, In tmpul gestatunei coconul se hra-
neste din sangele femeei s rasufl pe buric
Ceind se impreund bdrbatul cu femeia lui, i muerea cu bdr-
batul seltz, acolo unde se impreunci este matul muerei deschis
afteaptd s primeascd silmemta bdrbatului care va sd lepede ;
deci daca' se varsd i intrd in matul muerei, acia$ se inchide
qi se amestecd cu seingele muerei $i se face ca o frdmd de
carne $i std a$a pcind in noud zile ; deci atunci daca' se implu
acele noud zile, se pojvicefte i std pojvicit ptind in 40 de zile,
$i la 40 de zile se polimea$te chip de cocon $i se insufleteafte,
adicd trupul cu sufletul se impreund, ce sil zice, se face, irisa a
treia luna se mi$cd coconul in peintecele muerei, lar a noua nafte.
lar marele Atanasie aorz zice, cum e ctind se impreund cu
otelul $i cum se lovesc scapdrd ; asa $i de impreunarea beirba-
tului $i a muerei (cu tocmirea lui Dumnezeu), acolo acia$i se
face trupul cu sufletu1.1)

Asa dar, pentru Pravilistul bisercese, fecundarea este ca sea-


prarea otelului, adec unrea trupulu cu sufletul dup tocmirea lu
Dumnezeu. Samanta barbatului este insufletta s se inmulteste pana
se face omul in pantecele femee, Intai se formeaza nma, pana in
a trea z ; a noua zi se formeaza trupul, Ir la 40 de zle fasta
coconulu

Zice inteleptul Alexandru, nici un om s nu gdndeascd cd


iaste fdrod de suflet silmeinta beirbatului, ce insufletitel cade in
matui muerei, qi cre$te $i se inmulte$te, lar Ce e feird de suflet,
nici crefte, nici se imul(e$te ; deci omul in pantecele muerei intdi
se polime$te Mima-i $i se inchipuia$te j celat trup tot...
lar 1Vichifor Xandopol pentru nafterea omului a$a griiefte,
cei se face in pantecele muerei ceind impreund bdrbatul cu
&j'usa intru pohta trupeascd; a treia zi se semneazil mima, a
noua zi se pohme$te trupul, iar la patruzeci de zzle se inchipu-
iffte l'ata coconului de tot...2)
b) Aseminarea copfilor Cu priiiii lor, Cu tatal sau cu mama,
Pravilistul o explica citand tot pe Hipocrat, De va fi mai mult sa-
manta barbatului, copilul va semana tatalui ; de va fi ma mult san-
gele muerei, copilul va semana mame sau rudeniei sale,

Bujoreanu. Pray. M. B. Invitituri. Ypocrat i merele Anestesie, 12, p. 423.


Idem. InvturiIe patrierh. Anestesie, gleva 12, pag. 424.

www.dacoromanica.ro
13

c) Anomaliile anatomice, cu care se nasc unii copii, ar fi,


cum zic doctorii vremei de atunci, impreunarea cu femeia lunatacita
(femeia in timpul menstruatiei). Sngele menstrual se opreste in Um-
pul sarcinei, pentruca el hrneste coconul. Dupe asta si cunosc fe-
melle ch.' sunt insarcinate. Amestecul samntei barbatului cu sngele
stricat al Inenstruatiei, da naqtere unui cocon olog, gubav sau atins
de alta infirmitate. Evreii care pazesc aceast regula rituala de a nu
se apropia de sotiile lor in timpul menstruatiei, n'au copii betegi :
Legea a lui Moysi, asisderea # sfintii pclrinti ai bisericei,
dumnezeescul postnic # altii opresc muerile cemd se luneiteicesc
pre la sfdrsitul lunei, sei nu se cuke si nici sec' se impreune cu
beirbatii muerele, pentrucei dohtorii zic # iaste # adeveirat, cei
semgele care are muiarea intr'nsa si in toate lunile curei afarei
de intr'emsa, acela iaste mai mutt de firea muerei, cei prea bunul
Dumnezeu cu socotinta lui cea dumnezeiascel au velzut mai nainte
# au tocmit cad sunt grecioase muerile, sei se hreineascei co-
conii in pemtecele lor de acel semge, pentru aceia ceind nu-s mue-
rile grecioase, ia-1 el varsei afarei ca niste seinge ce prisoseste mai
mult, iarei air& ingreciazei, acids stei inleiuntru seingele acela, ca
sei se hreineascei coconul, si de aceasta cunosc muerile cei sunt
grecioase, ceind nu veld cei le curd luneitelcia pe vremea lunei
aceea, cum le e obiceiul; drept aceia de se va teimpla a in greca
muerea ceindu-i cura seingele, acias se opreste acel seinge # se
amestecei impreunei cu seimein(a bifirbatului # se face cocon, si
acel cocon de in legeiturei iaste putred, iar dacei se naste coco-
nul, atunce sau olog, sau gubav, sau altei boalei dobeindeste pe
trup si dupei ctitdva vreme putrezescu-i meidularele sau meiinele
sau picioarele, sau alt meidulariu, sau parte de a trupului # aceale
boale sunt lard teimeiduialei si feirei de leac. Ceici cei pre unii so-
seaste cemd sunt mici, adecei de in copileirie, iarei altii &Ind sunt
cedezrati, iarei pe altii ccind sunt juni, iarei pre altii ceind sun bei-
treini, dupe!' fire si dupei feliul ce are fiescarele ; pentru aceia
pravilele si legile le-au oprit ca sei nu se facet oamenii stricati
sau intr'alt chip betegi de sat- semnati intru oamVnii ceea-lalti,
set- se mustre chipul al lui Dumnezeu si care nu (in, nici pclzesc
vremea cureirei seingelui pre la sfeirsitul lunei al muerilor sale,
aceea sunt supt mare canon.
Drept aceea de in ovrei putini vei afla betegi # cum am
zice mai nici unul, pentrucei peizesc aceastei poruncei, ce le po-
runcise Moysi, si-si lasei muerile lor pemei ce trece vremea lurid-
teiciei lor, deacia atunce se spalei cu imbedare si se cureiteazei de
tot de acel seinge, atunce se cukei beirbatul cu muerea-s ; drept
aceea se cade fzescui sei se peizeascei de acest lucru sceirnav,
pentru binele ce am zis mai sus. 1)
1) Bujoreanu, Pray. M. B. Invijiturile patriarh. Anastasie, glava 14, pag, 424-25.

www.dacoromanica.ro
14

Simturile omului" sunt in numar de chid vederea, auzrea,


gustarea, miroseala qi pipairea, toate independente
...Vederea iaste mai mare de cat auzirea, pentrucd mai
credincios lucru iaste a vedea de cat a auzi, cd de multe ori
auzim un lucru $i acela iaste minciund, lard card vede ne$tine,
acela e lucru adeverzt ; pentru aceia este mai mare vederea de
cat auzirea i lar mai mare iaste gustarea de cat miroseala,
pentructi de multe ori stint ni$te lucrare de mirosesc ci iale stint
amare sau duki, agi$derea lar l gustarea iaste mai mare de cat
pipdirea ; pipdirea se chiamd cum am zis apucare, adecd cu care
apuci, cd de multe ori pip& un lucru i acela iaste amar sau
acru, sau altceva rem $i de in pipdiald nu-1 curzofti, lar dacti-1
gufti, atunce-1 cuno$11, vezi cd gustarea seamdnd cti iaste mai
mare de cat piptiirea ; bine, cti de apuci $i pipdi iard de nu vei
bclga in gurd-ti sd gufti nu poti curzoafte. aceste cinci simtiri
data-le-au Dumezeu omului...

Caracterul omului este determinat de stihia corespunzatoare


anotimpului in care a fost conceput
Dei se va afla inmultire ce sd zice cre$terea ctildurei stihiei
adecd a sangelui, in ceasul ztimislirei coconului cad ingreciazti
muerea, atunce copilul acela se face cald infra amestectiri, ca-
rele iube$te viata lumii aceftia i acela iaste l slobod la mand
a da. lar de se va in greca muiarea la purcederea stihiei cei red,
ce se va zice a flegmei, atunce se face capilul ca firea reace
nepriceputd, adecti ca minte patine!". lar cand ingreceaili muiarea
intru stihia cea uscatti adecez a hierei a ptimantului, zic, atunce
face pre om d tine rdutatea i om amar $i privighetor, adecti
fdrei somn l rclu. Iar de va In greca muiarea intru stihia cea
umcidd, care iaste apa, atunce face cocon fdrd grijd fi lenevos
de iubefte lucrure pilmantefti $i e lacom. 2)

Problema sufletului si a mortel, preocupa mult pe Pravi-


listul bisericesc, Sufletul este socotit ca principiu de substanta, spiri-
tuala qi nemuritoare. Sufletul este viata. Sediul sufletului este pretu-
tindeni, in tot corpul. Totuqi se disting trei locuri inima, partea din
darat a capului numita cotylon, acutis sau ceafa qi vinele impart',
te#i, in care sufletul iqi are sediul de predilectie, Lezarea acestor
trei locuri aduce moartea definitiva, pe cAnd lezarea altor par', gru-

Bujoreinu, Pray.- M. V, Invititurile patriarh. Anastasie, glava 14, pig. 425.


Idem, glava 31, pag. 437.

www.dacoromanica.ro
15

mazii, g.tlejul vi chiar vi cand se vars maele, dohtorul le coase vi


omul seal* nu moare
Sufletul omului se all in trei locure mai de treabei -ale tru-
pului, fi cum incepe raza soarelui intr'un loc e intrei intr'o casti
de o lumineazil toed& afa fi sufletul in trei locure ale trupului
locuiafte Ire lumineazei fi inuiazei tot trupul, locuiafte sufletul la
inemei fi despre partea capului din dilreit, carek se chiamei eli-
nefte Cotylon, iar pre limba proastei se chiamei acutis, adecei ceafa
fi in vinele cele irnpeireitefti. Infra aceste trei locure locuiafte su-
fletul cum am zis, drept aceea in ce ceas se va veiteima mema
sau veina cea impeireiteasccl se va teiia fi va cura sage mult, sau
ceafa se va beteji fi se va telia, aceeaf intr'acel ceas se desparte
sufletul de trup fi moare omul de tot. Iar de(i e voia sei te in-
tr'adeverezi fi sei te incredintezi cum se all sufletul intr'acele
trei peirti ale trupului, vezi cei tac omului picioarele, metinile, dau
betejuni pre celalt trup fi a multi varscl fi maple fi se betejesc
grumazii fi geitlejul fi capul fi iarei fi coase ' dohtorul fi scapel
oamenii de moarte, iar de se va face betejealei sau veiteimare
intr' acele trei locure carde am zis mai sus, moare omul eel mai
mult n'are nici o vindecare, fi locuiaste sufletul intr'aceste trei
peirti ce am zis fi dei intru tot trupul puterea cea vie a sa. 1)
Moartea se produce prin desfacerea celor patru stihii care com-
pun omul, Intai se desface stihia sangelui, de aceia cadavrele au hiare,
flegm'a" vi tuse, dar n'au sange i mima moare in urma celorlalte mg-
dulare 0 cnd moare mima, ese vi sufletul
...a treia zi incepe fata omului a se strica fi a se impekjena,
fi a se ingrozeivi, iar a noua zi incepe zidirea trupului a se
defehia, numai di reimeine mima, iar la 40 de zile se topete Fi
mema... dacei iase sufletul omului de in trup sage nu are... in
vremea mortei, fi porunca lui Dumnezeu, se impart acele patru
stihii fi se desparte sufletul, fi it'd& se desparte stihia sagelui
ca o ceilduroasei fi viitogre ce iaste fi viazei tot trupul ; drept
aceea trupurile moarte hiare au dacei mor fi flegma fi tuse, iar
sage nici cum... 2)
Iar inteleptul Alexandru spune
Set- ascultati sei vedeli cum mor meidularele omului cad se
apropie set' moarei ; atunce tot trupul, maile, picioarele fi cele-
Bujoreanu. Pray. Matei Baiarab. InvAtIlturile patriarh. Anastage, gl. 17, pag. 425.
Idem, Invitituri, /lava 378, 'pag, 294

www.dacoromanica.ro
let

lalte miklulare toate incep a ra'ci reimdne moarte, pentrucd


stihia seingelui care iase de inviazd tot trupul au efit de itztr'lin-
sele fi au rdmas moarte fi nemifcate. Atunce vine tot sdngele
de streinge la inemd f i aciaf se desparte de se duce fi de la
inein,fi aciaf moar i mema, pentru carea iaste cum am zis,
lit pantecele muerei intdi se polirneafte mema omutui, i dacei
moare cum d-fi auzit mai sus, inttii moare toatemddularele iar
mai pre wind inema, insd dacd iase stihia stingelui dela om...
atunce iase fi sufleta Drept aceea trupurile cele moarte stinge
n'au, ce numa hiare, Fie gmafi tuse,, care fi jale es dupd aceea
dacd iase stihia stingelui, fi in morn-dint alt nu rdmane, frd nu-
mai hierea adecd ce e uscatd, carele iaste peimdatul cela ce au
luat Dumnezeu de in peinuint ; pentru aceea pdmeintul fine ce e
al seiu, iar celelalte (rei stzhii merg fiefcare pre la al ei
aildura adicd .sdngele in foe, riiceala, adecd flegma -in aer; iar
tusea, care iaste umezeala, merge in apd. 1)

Pravilistul se ridica contra fatalismului, contra celor care cred


ea viaja are un termen fixat mai dinainter cat si contra celor care
cred in zodii noroc O asemenea credinta ar face inutila interven-
tia doctorilor, de aceia Pravilistul recomanda cu- tot dinadinsul mes-
tesugul doctoricesc, cad doctorii ca erbi lungesc viata celor ce se
cauta cu el s.

...Sd v aducdi aminte de dohtorul cel mare al Elinilor


(Hipocrat) carde scrie fi spune infra socotelile vrdjitorefti ale
dohtoriei. Cad vezi, zice, un om bolnav, de va muri nu va
muri, poti-1 cunoafte pre semnele trupului... Era un dohtor anu-
me Rodios i atd ta de bine tia mefterfugul dohtoriei, cdt cu
erbile lungea viafa aceluia ce vrea s moard curdnd ; deci nu
sta nici la nafterea omului, nici la norocu-i, ceici el ftia numai
cu erbi, s lungeasca viaja acelui bolnav ; fi acel dohtor era de
pururecz bolnav fi ftia sd facd numai ateita, czzm am zis, set lun-
geascil zilele trupului seiu cu dohtoriile, deaceia strica alte soco-
teli carele ziceau Elinti, c nafterea omului "fi ndrocul lui adu-
ce-1 s pafei nevoi in ; iar noi vedem. cd aceluia nu i-au
fost nafterea lui, nici neirocul lui s moard, ccm erbile td-
modduit. 2)

Aceste exemple si multe altele ce vom cita in, studiul ce ur-


meaza, dovedesc din plin gandul si indrumarea ce d. Pravilistul bi-
Bujoreanu, 1nvI.tturile patriarh. Anastasia, glava 12, pag. 424:
Bujoreanu. Pravila Metal Besereb. Inv. patriarh. Anastasie, rngI. 12, pag. 424.

www.dacoromanica.ro
11

sericesc ideei medcale, in epoca cand s'a scris Pravila lui Matei
Basarab, adic mjlocul secolulu al XVII-lea.
De acum inainte incepe a trea etapa in evolutia ideei med-
cale, acea a indrumare vtiintifice, a observatiei drecte a fenome-
nelor. Secolul al XVII-lea a dat la iveala un foarte mare numar de
descoperri in toate domeniile vtiinte v mai ales in cel al medicinef.
Newton a descoperit gravitatia ; Kepler, mivcarile matematce ale
planetelor ; barometria descoperita de Pascal. Chimia este indru-
mata pe &MIR vtiintifice de catre Robert Boyle vi I. B. van Helmont,
cel prea marit de Dimitrie Cantemir al nostru. Grimaldi descoperi
legile refractiei luminei i Galileu descopera luneta i microscopul,
permitand omulu, s cerceteze msterele firii in infinitul mare i in
infinitul ink, Marcel Malpighi studiaza structura plantelor vi desco-
pere circulatia capilara gratie dsectiunei anatomice, care se face
acum in mod curent in toate institutele de anatomie, Wiliam Harvey
descopera crculatia sangelui vi Gaspar Asell pe cea limfatica. Val-
salva, elevul lui Malpighi i profesorul lu Morgagni desavarvesc cu-
novtintele anatomice ; aceste cunovtinte se complecteaza de altf cer-
cetatori gratie perfectionarei microscopului de catre Leuvenhoek.
Descoperirile lui Santoro, Borell, Van Helmont, etc., in medicina
experimental iatrohimiei, sunt complectate de cercetar in fizio-
logie facute de Antonio Pacchioni, Glsson, etc,
Toate aceste descoperiri se datoresc studiului direct al naturii.
Acest sistem se aplica i medicinei. Observarea directa a boalei vi
a bolnavilor creiaza clnica, ilustrata dela inceput de un Sydenham'
Lancsi, Dimerbrok, Giorgio Baglivi, faimos prin aforismul ramas
clasic ; Qui bene diagnosticat, bene sanat. In chrurgie, Severno des-
copera traheotoma in diftere. Dions intemeiaza Academia de hi-
rurgie din Parfs. Chamberlen descopere forcepsul Mauriceau sta-
bilevte prmele leg de obstetrica.
In directia terapeuticei se fac progrese imense. Se descopere
quinquina i ipecacuana. Se introduce digitala, Se introduc o suma
de specialitt, care au avut darul, ca vi astzi, sa inbogteasch pe
cei cari li-au introdus. Apo, introducerea cartofului, a ceaiului
cafele aduc o multme de novatii in dietetica, Insfarvit epidemiolo-
gioi de seaml ca Lancisi i Fracastor incep s preconizeze masurile
cele mai bune pentru- combaterea epidemiilor.
Faima atator de'scoperri, car indrumau idea medicall pe calea
fireasca a cercetarilor drecte, avea sa ajung vi la noi prn contactul
ce aveam cu strinii. C5-ci Romanii n'au fost niciodatl izolati de
2

www.dacoromanica.ro
lg

restul omenfrii ; din contra, Domnitorl si boeri au fost necontenit


in legatur cu vecinii s pang departe, pana. in Apusul straluct se
stia de Romani,
In Moldova, un Despot-Voda., fost student in medicina in Franta,
ajuns pe tronul Moldovei, a fost un aventurier, dar un aventurier
simpatc ; lu se datoreste un inceput de scoala i biblioteca. la Cot-
nar. Alexandru Lapusneanu avea stranse legatur cu Polonia, iar
lu, Bogdan era ma mult Leah decal Moldovean, Petru Schopul a
stat multa vreme in Austria si a murt in Tirol, iar fiul sau a murt
la Viena, M.ovilestii erau mai mult prn Polonia, La randul lor, boerii
moldoveni gseau refugiu in Polonia.oricand erau la nevoe, Un Luca
Stroic era cetatean polon ; logofatul Ureche a fugit in Polonia and
a revent in domnie Aron Voda ; M.ron Costn a invatat la 8ar in
Polonia, jar Nicolae Costin vi-a f.cut studfile tot in Polonia,
Pe de alta. parte, Ardealul a fost totdeauna un loe sgur de re-
fugiu pentru boer urgsti de vre-o domnie protivnca. Aci invatau
cop refugiatilor carte superioar, latineasca, Asa se explic cultura
superioar ce avea croncarul Constantin Capitan Filipescu i cont-
nuatorul lui, Radu Logoatul Popescu,
Dar contactul eel ma strans era cu Constantinopolul i cu
Grecii Rsartulu, pentruca dui:4 cucerrea ace'stui oras de catre
Turc, fostul Imperiu de Rasrit nu ma avea alt sprjn decal raffle
Romanest. De aceia gsim toat Curtea lu Mrcea Cobanul piing
de Greci. De acea gsim multi domnitori i fii de boer care's fac
cultura si educata numa printre Greci, Radu Mlinea a fost crescut
la Ivirul i toga' educatia lu era greceasca. Tot asa fiul sau, Ale-
xandru Coconul, Sub Vasile Lupu si Mate Basarab, Trle Roma-
nest erau socotite ca lumnele Rsrtului, lar Domnitorli treceau de
succesori a impratilor constantnopolitani. Cultura greceasca are s
famosul Ncolae Milescu, eel care a colndat toga lumea s a ajuns
s prin China, La fel Grigore Ghca, cel care a vanturat Germania si
Italia si a murt la Constantnopol otravit de un doctor, Timon, Cons-
tantin Stolncul Ca.ntacuzino a studiat la Padova ; avea o biblioteca'
mnunata ramasa dela tatl sau i ni-a lasat o prima hart& bung'. a
Tar Romanesti, Tot atat de instruit erau fratii Serban s Radu
Greceanu, Totul culmineaz in timpul domnie lu Brancoveanu, boer
vechu domn crestin, socott ca luminatorul neamurilor Rasaritulu,
In aceasta epoch', care sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul
celu al XVIII-lea, studiul medicinei era foarte cutat de catre Ro-
man Macedonen i de catre Greci, pentruea medieli erau foarte bine

www.dacoromanica.ro
19

pretuiti de catre Turci. In Constantnopol, un doctor care se distingea


avea posibilitatea s ajunga la cele mai inalte demnitati. A$a s'a
facut c. un Panaiotache Ncusis ajunge prim dragoman al Porte in
1670. Un Alexandru Mavrocordat, doctor dela Padova, a avut in
mini destinele Imperiulu Otoman, Doctori ca Mhalache Manu, Sta-
vrache, alatur de un Haiatzade aveau atAta trecere la Sultan, c
puneau or scoteau din domnie pe Domnii romani, dupa voia lor.
Unii din acesti doctor veneau $i prin trile noastre. Si de unde
phn. acum veneau numai vremelnic, chemati pentru consultatii, de
acum inainte incep sa se stabileasca la no. Multi din ei erau doctori
veritabil cu educatie apuseana, unii, ca Pilarino aveau chiar repu-
tatie europeana. Tot aceqta, deqi crescuti In principiile vechi pocra-
tce, sunt insa aprig propovaduitori ai ideilor no, care'0 faceau
drum in studiul medicinei.
Acestor imprejurar se datore$te faptul c. dupe 1650, a dispatut
complect termenul de vraciu $i a fost inlocuit cu cel de doftor. Faptul-
dovede$te o modificare profunda in intelesul ce se da acestor ter-
men qi deci o tot atht de profundd modificare in indrumarea idee
medicale. Vraciul a rmas termen bisericesc el sintetiza dea medical
indrumata de reprezentanti bisericei, pe chnd doctorul era un om al
$coalei inalte, care se inspira din studiul nature boalelor, din disectia
celor rapusi de board $i din cercetarile de laborator.
In acelaq timp trebue s tinem seama 0 de un alt factor, care'0
va fi avut desgur partea de influenta in dirijarea ideei medcale, in
raport cu noile descoperir ale $tiintei. Este vorba de nevoa ce se
smtea tot mai mult, nevoa carti, nevoia de a citi $i de a se in-
strui fiecare dupe posibilttile ce avea. Cei care s'au ocupat cu Is-
toria literaturii romne$ti, aduc dovez netgaduite despre sfortarile
ce se fceau a tunci pe terenul cultural. Ins, medicina era o $tiinta
de prea multa specializare, ca sa poat ptrunde a$a u$or. Daca in
catalogul cartilor mnstirei Barnovschi din Ia0, gasim de exemplu
o carte despre Teoriile anatomice ale lui loan Patriolanus, 1) in schimb
carturarii cei muli, ace care silabisau vechea slova romneasca
scrs cu litera slava, aveau in maini tot numai invataturile din Pra-
vla lu Matei Basarab,
Oricum, in miscarea de intrecere ce se facea pe terenul cultural
$i in special pentru promovarea noilor kle medcale, in afar de
media de earl ne vom ocupa in captolul urmator, trebuie sa dis-
tingem la inceputul secolulu al XVIII-lea, do pionieri de seamil, pe
1] Hurmuzach, vol. XIV, pt. II, pag, 910.

www.dacoromanica.ro
20

Dmitrie Cantemir s pe Ncolae Mavrocordat, AmAndoi au fost s


Domntori, asa c nfluenta lor trebue s fi fost cu mult mal mare
dect ciliar a doctorlor din tmpul lor in dirjarea dee medcale.
Viaja lu Cantemr se cunoaste in toate amnuntele ei. Opera
lu, pe cht de vast pe att de multlateral, a fost studiat de bo-
graf iscusiti, si desgur va ma fi studiat s deacum inainte, i) To-
tus, o latur a aceste opere, acea care ne intereseaz6 pe no, n'a
fost inc sufcient evdentiat,
Dimitrie Cantemir a fost nu numa un filosof literat s storio-
graf erudt, el a fost s un iatrofilosof, un fin observator al realt-
tilor, cate 11 apropie si-1 pune n rndul celor care promovau deia
medical bazat pe observatia direct a faptelor, in locul vechilor
discutiuni filosofce fr deslegare sau fr. folos. Prn aceast laturg.,
Dimitrie Cantemir apartne Istoriei medicine dela no. Si, pentruc
ncodat deia nu poate fi separat de pionierli care lupt pentru ea,
trebue s spunem ateva cuvnte despre vata acestu om, care a
lsat urme adnci in viata literar s stiintific dela no,
Dimitrie Cantemir s'a ndscut la 26 Octombrie 1674, fiu al
lui Constantin Cantemir, Domn al Moldovei. De fapt acest nume
este de imprumut. Numele adevdrat era de Silifteanu, adicd fiu
al lui Constantin $i nepot al lui Toader din Siliftea. i acest
nepot de mazil fdkian, Moldovean bcistina$ ca toate calittile
de istetime ale acestui popor, ajunge Domn al Moldovei, cneaz
$i senator rusesc din vremea lui Petre Alexeievici. De mic, la
14 ani, a fost trimis la Constantinopol, in chip de gaj pentru
credinta tatdlui seiu. Aici $i-a fcut primele studii. La moartea
tatdlui sdu, in 1693, fiind in Moldova, a fost ales Domn de
cdtre boeri, dar n'a fost con firmat de cdtre Poartd. Atunci s'a
intors la Constantinopol f i $i-a reluat studiile. In 1700 revine in
tard ca fratele lui, Antioh, care fusese numit Domn al Moldo-
vei. Atunci se cdsdtorefte cu Casandra, fata lui .5'erban Canta-
cuzino, cel ucis ca otravd de cdtre Brncoveanu, qi se rein-
toarce in ConstaniinopoL In 1710, odatd cu isbucnirea rdsboiului
ruso-turc, este numit Domn al Moldovei. In timpul
socotefte cd o sd cape te o soartd mai bunii pentru tara lui dela
cei de o credintd ca Moldovenii, $i se da' de partea Ru$ilor.
1) Biografa lu Cantemr In Istoria Imper. Otoman, edita Academ. L Mi-
nea. Despre Dim. Cantemr, omul, scriitorul, domntorul. I*, 1926. 0 bografie in
Foaa p. mnte, inim literaturi, pe 1842. Alta in Revista critcI-literari de
Ovid Densusianu, An. Il. p. 62 *i in Floarea Darurilor, 1907. N. Iorga, in Mora
Lteraturei rom., vol. II, pag. 311 ai omit. G, Pan% Vata i operar lu DI
CA:gemir, 1924. eto,

www.dacoromanica.ro
21

Soarta reisboiului a hoteirli t altfel. Rufii au fost beituti fi Can-


temir a trecut cu multi alti boeri in Rusia. Aici, Cantemir
ajunge intimul impeiratalui Petra cel Mare, dar $i necazurile
incep sei se tie de el. Casandra, sotia lui, femee teineirei, moare
la 1713, ce dor fi de jale pentru tara peirdsitei, dar fi de o
boalei nemiloasei. Natura acestei boli o ghicim ceitiva ani mai
teirziu, la 1718, cad moare fi o fatei a lor, Smaranda, de hec-
tica, adicei de ftisis". Un an mai teirziu, in 1719, Cantemir se
insoard din nou cu frumoasa principesei Anastasia Trubetcoi.
Cureind isbucnefte reisboial din Caucaz fi Cantemir insotefte pe
Tar, ca sin gurul om cunosceitor al limbzi fi obiceiurilor Masai-
manilor. Oboselile fi o boalei cronicd, diabetul, incepe ,sei'l chi-
nue fi dupei scurtei vreme cel reprezentat in tabloul dela Rouen
cu fata tinereascei prelungei fi ochii de o nevinovatei privire
dulce" 1), avea sei moarei la 21 August 1723, incei teineir. A
murit de boala diabeticilor cafectici, de boala care a ucis pe
fiica lui, Smaranda fi probabil fi pe sensibila lui sotie Casan-
dra, de tuberculoozei.

Opera lui Cantemr este mensa. A scris o multime de lucrar


si in toate se gsesc numeroase informatiuni de ordn medical, In Des-
crierea Moldovei, ne documenteaza asupra clmatulu s Hinena
asezarei geografce asupra viete poporulu, cum s asupra obiceu-
rilor s credntelor Moldovenest. In Hronic, da o suma de infor-
mati asupra medcilor din vechme s despre rolul lor de multeor
putn simpatic, acela de otravitori venal, In Istoria Imperiului Oto-
man, Cantemr da toatd masura spritului sau de fin observator s
doctor fara repros, atunc and descrie o opera* de hernie, pe care
a vazut-o executata de un hrurg albanez,
Admirator al lui Van Helmont, Cantemr inchna cateva pagin
panegrice acestu latroflosof mstic, manuitor abil al retortelor de
laborator dar 0 al formulelor magice, pentru care, actiunea medica-
mentelor este bazata in ultima analiza numa pe indurarea lu Dum-
nezeu, Adept al une filosof care nu exclude el preamreste Dumne-
zerea, Cantemr a fost un drept credncios pang la bgotsm, ceace
l-a si determinat sa recomande in Divanul, ascetsmul cel ma r-
guros. Totus aceasta nu l-a inpiedicat sa fe in acelas timp de o
credulitate, uneor naiva, in supranatural, s sa descrle fapte reale
ca vazute de el insus, vindecar mraculoase de rae or de alte boli,
asupra carora vom reveni cand vom studa aceste fapte,

1) N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol. IL pag. 341.

www.dacoromanica.ro
22

Lucrarea de cpetenie in care Cantemir arat toate cunostintele


lu medicale este Istoria IeroglificeL Este o compilatie de incep-
tor, din vremea cnd era *colar al doctorului Ieremia Cacavela, In
aceast lucrare se gsesc o multime de termeni noi, termeni medical
si termeni tiinfifci, precum si o multime de maxime si cugetri de
ordin medical sau cu aplicare medical, In acest chip, nu numai c
inboggeste lexiconul medical romnesc din acea vreme cu o tem-
nologie nota', dar, prin explicatiile ce insotesc acesti termeni cat si
maximele textului, invata s indrumeaz pe contimporanii lui pe cdile
noi ale stiintei ideei medcale,
Dimitrie Can/emir un cap genial, ceiruia niciodatei nu i-a
lipsit puterea de a streibate prin problemele cele intunecoase ale
trecutului" 1) nu neagei doctrina hipocraticti, ci o explic oridecei-
teori are przlejul s'o facei, dar o explic altfel dedil Pravila bi-
sericeascei. Pentru el, stihia este incepeitura lucrului de materie",
notiune nouei pe care n'o intednim in Pravilei. Corpul omului se
compune din patru stihii, dar nu pentru tofi autorit, ea' unii zic
set' fie patru, altii trei, altii mai Multe, altii numai una". 2) Cand
stihizle care compun corpul incep set sleibeascei prin uzaj, incepe
bcitreinetea, care nu mai are leac cd cele patru stihii cine de
sine in ades se sfedesc !, iatei c spre impeicarea i afezarea lor
mtjloc # mijlocire nu ti s'au dat". 8)
Tot atett de interesantel este terminologia intrebuintatei de eL
Deim ceiteva exemple din cele pe care el insu# le explic :
Agonia, adic : lupta care face trupul cu sufletul in ciasu
mor/ej.
Anatomic, cela ce tie mefterfiugul meidularelor trupului, des-
picator de stervuri.
Antrax. Piatrci ssympci rofie, rubin mare. Carvuncul.
Antifarmac, leac impotriva otravei.
Antidot, leac impotriva boalei.
Apothecariu, cela ce $ade la pravellie, # mai cu dinadins cela
ce vinde erbi doftorie.
Aromate, toate seminf ele, erbtle i unsorile frumos mirositoare.
Articule, incheetura osului, # a voroavei, cape/e.
Atomuri, lucrul carele intr'alt chip sau parte nu se mai poate
desprti, despica, tecla, nekliat.
Afrodiseu, cel ce umblei dupe curvie, mueraretiu.
Boala hronicei, boala care fine cu anii, cum Este oftica, dro-
pica # al/ele.
Hajdeu. Magnum ethimologicum. Vol, IV. Negru Vodii, p. VIII,
D. Cantemir. Ist. Ierogl., edifia Academ., pag. 19 -20.
Idem, Divanul editia Academ , pitg. 174.

www.dacoromanica.ro
23

Vase primitoare, stomahul, reinza, maf ele fi bate meinuntaele


In carde intrei bucatele.
Diatesis, oreinduiala firei.
Experienta, dovada, ispita care se face cu lucrul, cu simtirea.
Ermafroditis, cel ce este fi biirbat fi femee, sau umblei in
pofta a cloud peirti.
Ideia,_ chipul a fiete cui lucru, pre carele mintea pleizmuindu-1
ca cum este il informuiaste.
Cfartana, frigurile a patra zi.
Laringa, geitul, gedlejul, gutlanul.
Lembic, ceildarea cu care scot rachiu sau apa de flori.
Melanholie, boatel' de voie rea, peitimirea intristeirei, fierea
neagrei.
Metafisic, cela ce are ftiinfa acelor peste fire.
Mehlem, unsoare, cu care se slujesc firulicii (hirurgii) la rane.
Neistielit, netiimeiduit, nevindecat, lucrul carele nu poate
av ea kac .
Necromandia, vraje care se face asupra trupurilor moarte.
Paradosis, inva(eiturei nescrisei, din gura leisatei, ce invatei fiul
de la peirinte.
Parigorie, memgeiere, leacul intristeirei.
Pilula, pirula, gogoafia, bubuflie, care dau doftorii de inghit
pentru leac.
Poni, geiurici prin pielea omului, prin carele es sudorile.
Prognostic, cunoftin(a inainte.
Reteta, isvozel de leacuri carele trimit doftorii la spiterii, sei
facei asupra boalei.
Savoane, pemzele in care invelesc trupurile mortilor.
Stihie, incepeitura lucrului de materie, unii zic sei fie patru
altii trei, altii mai multe, altii numai una.
Sfigmos, vena moale, carea pururea se bate, de pre a ciirei
dare, afezclmemtul firei se cunoafte.
Symptomatic, din hi mplare..,
Siurme, un fel de piatrei veinellei, cu care veipsesc genele.
Temperament, asezelmemtul, steimpeirarea firei, intregimea sei-
neiteltei.
Fysic, cela ce ftie ftiinfa firei.
Fyziognomie, ftiinfa firei de pre chipul obrazului fi a tot truput
Teorie, coprinderea mintei, ftiinta, vederea.
Terapeutis, cel ce face dupei voe, cel ce aduce altuia odihna.
Tirulic, vraciu, carele teimcIcluefte ranele, fremturile.
Sierbet, beiuturd de doftorie, fi tot ce se bea.
Ypohondriac, boala, care smintefte fantazia. Sleibiciunea Or-
tilor trupului, carile sunt pregiur mima. 1)

1) D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, editia Academ., Sara numerelor s cuvintelor


streine tillcuitoare, pag. 7-24.

www.dacoromanica.ro
24

Dimitrie Cantemir este cel dintili la noi care vorbegte despre


plasma : lumea este plasma fi zidirea vecinicului impeirat"... 1) El po-
meneste inttlia oafs.' de oftica sau hectica 2) si tot el afirma in mod
hotariitor despre contagiozitatea ciumei, pe care o si numeste lipi-
cioasa boaki". 3)
Maximele 0 cugetarile lui Cantemir privitoare la medicing le
vom cita la find in capitolele ce urmeaza.
Un alt pionier domnesc, care, osebit de activitatea medicilor, a
contribuit la promovarea ideilor noi de ordin medical, a fost Niculae
Mavrocordat,

Nicolae Mavrocordat face parte dintr'o familie care a cul-


tivat foarte mull medicina. Tat& a fost vestitul Alexandru Ma-
vrocordat supranumit Exaporztul, doctor in medicina de la Pa-
dova si autor al scrierii De instrumento respirationis et circu-
latione sanguinis", apeirut in 1664, ccIfiva anide la descoperirea
circulatiei sanghine de ceitte Harvey. Faima lui de neintrecut
diplomat, care a fruit in mclini inssi soarta Imperiului Otoman,
este de toti recunoscutei.
0 fatei a lui Alexandru Mavrocordat, Roxandra, mdritatei
c-u- domnitorul Matei Ghica, a fost initiat in toate tainele me-
dicinei. Se pare chiar cei a practicat acest mestesug, dacei nu
in public pentru cei multi, dar sigur pentru familia eL La 22
Decembrie 1725, Francesco Gritti scria Dogelui Venetiei din
Pera Constantinopolului : ...sorella di Mauro Cordato, Prencipe
di Vallacchia, che pro fessa cogYzitione de medicina...", 4) iar ceva
mai teirziu, la 10 Februarie 1740, se scria aceluias Doge, cei
Roxandra desi beitranci este plinei de vzoiciune f i beirbtie ben-
che avanzata in eta di spirito pronto e virile". 5)
Din acest punct de vedere se poate afirma cei Roxandra
Matei Ghica, a fost prima femee doctor la noi.
La rei ndul lui, Nicolae Mavrocordat a avut o educatie in-
grzjit de filosof si iatro-filosof, asa cum era moda pe atunci.
Cunostea limba diner', latinei, arabei, persand si romeinci, f i era
om invtat foarte bun ceirturar" spune cronicarul Neculce. 6) Bi-

Idem, Divanul, editia Academ , pag, 90.


Idem, Istoria Ieroglifica p. 9 si Istoria Imperiului Otoman, editia Academ.,
pag. 739.
Idem, Descrierea Moldovei, trad. de G. Pascu, pag. 17-18. Divanul, pag, 215.
Istoria Ieroglifici pag. 109.
Hurmuzachi, vol. IX11, pag. 607. Documentul DCCXXXI.
Hurmuzachi, pag. 677. Documentul DCCXCII.
L Neculce, In Letopiseti, vol, II, pig. 296.

www.dacoromanica.ro
25

blioteca lui, cea mai frumoascl din tot Reisdritul, era vestit in
toatei lumea. 1) Niculae Mavrocordat a domnit de cloud ori in
Moldova f i de cloud ori in Muntenia, intre 1709 fi 1730. A
munt la 3 Septembrie 1730 de ciumei.
Nicolae Mavrocordat a fost un fin hterat fi profund geindi-
tor. A scris o multime de lucreiri, unele cunoscute, altele perdute,
dar a scris nurnai in limba greceascei. Se cunosc dela el Sfa-
turi", fi Versuri" ; apoi lucreirz de geindzre fi meditatie
spre datorii", imitatze dupe cartea lui Cicerone. Dialog despre
viatii fi moarte", in care imitei pe Lucian. 0 brofuricei ca caracter
medical Cuveint impotriva nicottnei" ; este prima carte la noi,
care se ocupei de o intoxicatie cronicei, scrisei sub formei de sa-
tirei indreptatd contra celor care laudel aceastd travel, afa de
mult celutatei. Brofurica este datei ca reispuns unei alteia La-
uda Nicotianei", scrisei de mitropolitul Mitro fan Grigoraf. Dom-
nitorul scriitor este ateit de indignat contra apologistului nico-
tinei, cd spune ca reispuns la acest fleac de cuvemt, noi ar
trebui negrefit sei lueim cerrzeala, s'o umplem cu pecingine fi cu
bale s'o asvetrlim asupra autorului acestei
A mai scris o seamei de Peireri fi cugeteiri", in care se
geisesc o multime de maxime cu aplicatie medicaid, dovedind
cei autorul cunoftea peffect de bine chestiunele noi medicale"..3)
In aceste Peireri f i cugetdri", Nicolae Mavrocordat pome-
nefte pentru prima datei la noi de existenta microscopului, care
lucrurilor celor mai mici le del rnd rime fi apropie cele de-
peirtate". Tot in aceastei lucrare Mavrocordat dovedefte cei este
In curent ca chestia variolizeirei, ceind spune : altoirile f i trans-
planteirile nu sunt mai putin primejdioase la oameni deceit la
plante". 4) De altfel se ftze cd, so tia lui, Pulheria, fi-a variolizat
copiii la 1713, in Constantinopol, cu 14 ani inaintea celebrei Lady
Montague, cdreia pe nedrept i se atribue inteietatea in practica
Despre cele/ale maxime emise de Mavrocordat ne
vom ocupa in capitolele ce urmeazd. Adelugeim numai cei, do-
vada cei Niculae Mavrocordat a fost un iatrofilosof, care a prac-
ticat chiar medicina, std in faptul cei a dat numeroase consul-
tatii medicale fi a dat i medicamente prietenilor lui, Patriarhul
Hriscint Notara fi mitropolitul Silistrei Ierotei Comnen, el insufi
doctor in medicine'!"; cind vom vorbi despre medici fi medica-
mente vom da documentele respective.

N. Iorga. Stiri noui despre biblioteca Mavrocordatilor, 1926,


Hurmuzachi, vol. XIII, peg, XLIV. Prefata de A. Papadopol Kerameus, pag. 169,
Hurmuzachi, vol, X111, peg, 417.
Hurmuzichi, vol. Xlll, p. 419,

www.dacoromanica.ro
26

Incursiunile literare, in domeniul medicinei, ale acestor


Domnitori contimporani, cu educate aproape identic, in tot cazul
fcut in acelas mediu s centru cultural, desgur nu sunt numa o
simpl intmplare, Ele dovedesc natura preocuprilor celor in curent
cu marle descoperir stiintifice ale vremii, Ecoul indeprtat al a-
cestor descoperri ajuns pn la noi, Il formeaz maximele din Istoria
Ieroglificd a lui Cantemr, cit si cele din Peireri i cugeteiri ale lu
Niculae Mavrocordat,
Si dae Dimitrie Cantemir a trft multd vreme inteun mediu
strn, in Rusia, Nculae Mavrocordat a trit la noi, prntre noi, Pre-
ocuprile spirituale ale acestui Domnitor, dovedesc nu numai stiinta
lu personal& ci sunt mgrturi de existenta unui mediu cultural pe
care trebue s-1 fi creiat in jurul lui, l-a cultivat s stimulat. Este
stiut c acest Domnitor avea o bibliotec care se evalua, atunc, la
peste jumtate de milion de lei, Intocmai ca i BrAncoveanu, Nculae
Mavrocordat a avut la Curtea lu o multme de medici s crturari
invatati. Stimulul dat de Domnitor a avut ecou printre boer, s nu-
mal dup citiva ani, sub Constantin Mavrocordat, un particular, un
Andronache, secretarul Domnitorului, uimete pe un strin cu bibli-
oteca lui aleasei i bogatd. Acest Andronache, spune Jean Claude
Flachat, un cltor ajuns prin Tdrile noastre, avea plusieurs pieces
d'une mechanique sin guliere qu'il avozt fait venir d'Allemagne ou
d'Angleterre ; era acest Andronache un om care iubea si se ocupa
cu stiinta, botanica, himia si medicina, 1)
Toate acestea dovedesc existenta in acea vreme a unor preo-
cupri ntelectuale de ordin superior, cel putin in ptura conduca-
toare a poporului rominesc.
Medicii care vin la noi, sunt strini, Multi sunt cu cultura apu-
sean. Sulzer spune

0tiinta medicaid si chirurgia nu se invatet aici. Cine vrea sei


se consacre acestor ftiinte, trebue set le dobindeasceiintr'o fcoald
inaltel striiinel. Padova si Lipsca sunt locurzle unde se pleimeidesc
indeobste Hipocratii localnici. lar in ultimul timp se duc unii
la Berlin ori la Halle. In acest chip invatei barem s cunoascei
lumea, s cunoascd oameni cari meinincel cu furculite fi cutite,
stuchazd ceva latineascd, germand ori franceza i filosofia..." 2)

N. Iorga. Stiri noui despre 13'blioteca Mavrocordatilor, 1926. pag. 22.


Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens. Vol. II, pag. 52-53.

www.dacoromanica.ro
27

lar Bauer, un alt streiin care a scris mult despre noi, spune
ccl la medicine est la seule science et laquelle ils s'applique ; on
va pour l'tudier en Italie ou en Allemagne..." 1)

Pe de alt parte, carturarii nostril nu se mai multumesc acum


cu notarile ce'si fac pe filele ceasloavelor, despre eficacitatea cut-
rui sau cutarui leac, el vor ceva mai mult, vor carte romineasca de
medicina ; chiar si medicii strini cuibriti la no simt aceast. ne-
voe. Si atunc, la 1760, gasm prima carte de medicina scrsa in
romineste, in care se noteaz frumos i cu regula toate capitolele
medicinei, 2)
Si. cu toate acestea trebue s recunoastem un fapt, Medicina,
mult-putin cit se stia, era rezervat numai celor putini, era rezer-
vat cunoscatorilor si bogatilor. Marea multime a carturarilor care
abia puteau silabisi cartile de rugciuni, printre preoti si calugari,
ecoul marelor descoperiri de ordn medical si stiintifc ilic nu pa-
trunsese. Pentru ei tot pravila si invataturile bisericesti an ramas
singurele tilcuitoare intrebarlor de ordn superior ce ar fi indra' snit
pun, despre maretia fenomenelor nature sau in fata adver-
sittilor epidemiilor si a boalelor,
Ct prvete marea mas a poporulu, multimea, a trait in cea
mai cumplit' ignorant& conclusa tot numai de instinctul conservrii,
cu formule de leacuri mintuitoare pastrate prin traditie din generatie
in generatie, cu superstiti si practice superstitioase, cu descantece
si
Bnefacerile rezultate din descoperirile stlintei medicale si apli-
carea lor erau numai la indemAna Domnitorilor si stpanitorilor avu-
tiilor tarii ; marea multime nu beneficia nimic sau aproape nimic
de pe urma acestei medicini,
Era nevoe de o schmbare. Aceasta schmbare s'a fcut de A-
lexandru Ipslante, Domntor luminat, inconjurat de oameni lumnati,
a inteles s pun medicina la indemana tuturor. Prin reformele lu,
dar mai ales prn marele hrisov din 1775, prn care infiinteaza Casa
Obstirilor, un fel de minister de interne care trebua s imbrtiseze
toate problemele interne de nteres general, printre cari si chestiu-
nea sanitar publica, Ipsilante a infiintat la no Medicul funcionar
public, in slujba intereselor sanitare ale multimei,

Bauer. Memoirei sur la Valachie, 1778, La Academie sub cota 4122,


Manuscript la Academie sub Nr. 933. Vezi continutuL mai departe.

www.dacoromanica.ro
28

Este un punct principal care marcheazi. o etapl noul in mer-


sul evolutiv al ideei medicale la noi : Medicina si binefacerile des-
coperirilor ei, pus in serviciul multimei, in serviciul tuturor, Me-
dicina publica.
Acest fapt m'a si determinat s opresc aici studiul prezent.

www.dacoromanica.ro
PARTEA I

PRACTICA MEDICALA.
Megtegugul doctoricesc a fost practicat de mai multe categorii
de profesion4ti. In primul rAnd vin cei recunoscuti cu acest drept,
cei oarecum oficiali brbierii, mowle, vracii, doctorii i hirurgii, A-
cestora trebue s allturm pe duhovnici, adc pe doctorii sufletesti.
Vin apoi clandestinii lecuitorii, fermectorii, cimpoitorii, vrji-
toril, babele i nenumratii anonimi al medicinei empirice.
In a frea categorie punem pe cei care s'au specializat in pre-
pararea, conservarea vnzarea medicamentelor, adic pe spiteri,

BARBIERII

Din timpuri foarte indeprtate la toate popoarele brbierii au


jucat un rol de seam in trecutul medical.
Mai intai, brbierii erau cu oarecare culturg, pentruc fiind bres-
la0 nelipsiti de pe lang6 mnastirele de clufri din Apus, ei aveau
posibilitatea s se instruiasc. Mai apoi, utilizarea lor a fost impus
de necesittile rsboiului, pentruc trupele cand plecau la lupte erau
insotite de brbieri, cari, in dar de meqtepigul lor, ddeau primele
ajutoare rnitilor bolnavilor.
Aceste don imprejurri, cultura i nevoia de serviciile lor in
rsboaie, a fcut ca cu vremea, s li se recunoase dreptul de a face
pansamente, de a practica miel interventii, s prepare alifii, etc. Aqa
a luat fint breasla brbierilor hirurgi, care n'a lipsit la nici un popor,
In Franta, pa.n la inceputul secolului al XVII-lea, aveau drep-
tul s practice medicina trei categorii de corporatii: doctorii cu tit-
luri universita.re, apoi hirurgii zisi a robe longue, f r.' titluri universi-
tare si birbierii zigi a robe courte.

www.dacoromanica.ro
30

Corporatia hirurgilor a fost recunoscutd in Frantd la 1311; cor-


poratia bdrbierilor hirurgi a fost recunoscut mai in urmd, la 1371.
Intre aceste dou corporatiuni s'au dus in cursul vremii lupte apri-
ge pentru delimitarea atributiunilor ce aveau de indeplinit ; numai
bunul simt vi timpul i-au diferentiat mal sigur ea once edict oficial.
Si ava, cu vremea hirurgii au rmas cu executarea operatiunilor mari,
cand era vorba de 'MAO viata omului ; ei au fost operatorii.
brbierii au rmas cu executarea operatiunilor mici. Diferentierea a
fost definitivd, mai thrziu, in secolul al XVIII-lea, cand hirurgia a
intrat in domeniul studillor universitare.
Dar faptul c hirurgii vi barbierii n'aveau studii universitare,
n'a impedicat pe multi din ei, s ajung foarte abili operatori sau
medici savanti pentru timpurile lor. Un Ambroise Par (1517-1590) a
ajuns hirurgul regilor Frantei, devi a inceput cariera ca bdrbier vi a
terminat ca medic vi himist svant,
In Germania brbierii se numesc Bader", pentruc'vi fac me-
seria mai mult pela Wile publice sau in preajma bibor. Bdrbierii
hirurgi care insatesc armatele, se numesc Feldscherer" ; ei ingrijesc
de rniti, dar fac vi pe medicii. Numele lcr romnizat, cel de felcer,
a trecut in limba miastr mult mai trziu, la sarvitul secolului al
XIX-lea.
Termenul latinesc, termenul oarecum oficial al brbierilor era
cel de barbitonsores, tonsores sau balneatori.
In Turcia se numeau berber-bachi. La curtea Sultanului sunt
considerati in al vaselea rang printre slujitorii Curtei, Dimitrie Can-
temir spune despre el a rad cu o meind at& de ward' $i de dulce
incht omul abea se poate tine sei nu adoarmei in timpul operafiei, 1)
Oricum li s'ar spune vi in rice tard ar fi, bArbierul este un
mare meter; el vtie s tund i s brbiereasc, iar dacd'i ceva mai
iscusit este neintrecut in aplicarea ventuzelor, pusul clistirelor vi sco-
sul dintilor, 5i cnd Ii i priceput, apoi vtie s panseze o rand, sd
ingrijeasc un buboi, s lase snge, s prepare alifii vi la nevoe face
pe doctorul vi ingrijevte pe once bolnav vi once board.
Sub aceastd din unn forma, brbierii au jucat un rol impor-
tant in trecutul medical romnesc. Ei au fost doctorii Romanilor, buni
pentru once, pang.* cdtre mijlocul secolului al XVII-lea. Ei sunt vracii
de care pomenesc crtile bisericevti vi poezia popular.
In adevr, dei Romnii numeau pe doctori cu termenul de vraciu,
totuvi, cnd Domni Lodi aveau nevoe de un doctor mai bun, se adre-

1) annitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, Trad. de Hodoslu, vol. 1, pag. 174-5.

www.dacoromanica.ro
81

sau ori la Braqov, ori la Bistrita, ori la Sibiu, i cereau nu un vra-


ciu mai bun, ci un bgrbier, arua ii spuneau doftor". Este o dovad
neindoioas c brbierii erau socotiti doctori, c prin urmare ei erau
doctorii c.rora li se spunea vraci.
Se pare, c Bra$ovul era centrul de invttur' pentru brbierii
doctori. Un, aocument din 9 Iunie 1436, spune c Ilia$ Vod. al Mol-
dovei a scris la aceast dar Bra$ovenilor, pentru un fiu de croitor
din Roman, dat la Bra$ov s invete me$te$ugul brbieriei.
Elyas Waywoda et dominus terre moldawyensis.
Providi et honesti viri, nobis dilecti. Ad querimoniam Iohan-
nis sartoris nostri de Roman foro alzas scrzpsimus Providenciis
Ves tris qualiter ex parte honesti viri Petri rasoris, vestri videli-
cet concivis, de facto filii sui, quem scilicet ad docendum raso-
riam artem (per) eidem Petro sub caucione fideiussoria, assig-
naverat, vos iustitiam faceretis ; quam iusticiam usquemodo, si-
mulantes, nullatenus lacere curastis, in eiusdem grande preiudi-
cium et iacturam. Quare rogamus vos quatenus, agnztis presen-
tibus, ipsi Iohanni ex parte dicti Petri plenam faciatis iusticiam,
neve exinde nobis urgeatur querularz. Vel alzas, vobis secas fa-
cientibus quod non credimus, providebimus iuri suo. In quo tan-
dem nobis minime poteritzs inputare. Aliud igitur non facturi. 1)
1460. Inc inainte de aceast dat., Stefan cel Mare avea
un brbier la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto
Vaivoda, de -origina Genovez, 2)
14 Februarie 1533. Brbierii erau in mare cinste in ora-
ele Ardealului $i ocupa.0 posturi de incredere, A$a de exemplu, la
data indicar, gsim un Martinus Berth, care fcea parte din Sfatul
ora$ului Bistrita. 3)
20 Apriiie 1534. Din Bra$ov, poate c$i din Sibiu $i din Bis-
frita, brbierii aceqtia veneau in ora$ele mari dela noi $i fceau pe
doctorii. Trebue s credem acest lucru, pentruc. Romanii au avut de
dus prea multe rsboaie $i de suportat prea multe nvliri rsboi-
nice, ca s putem dmite, c n'au avut $i meqteri care s-i
jeasc in cazuri de rniri,

1) N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1. Documentul XXXIII. pag. 22.


2)1. Nistor, Auswirtige Handelsbeziehungen der Moldau, pag. 193, No, 3, cf. Xeno-
pol. vol, 1V, pag. 161, No. 27. N. lorga lstora Comertului Romi.nesc, vol. I
pag. 125.
3) N. lorga, in Hurmuzachi. vol, XV/1, Documentul DCLXXXV. pag. 366 0. lude-
xul vol, XV/2. cuvintul barbieri,

www.dacoromanica.ro
32

La data marcat, Gregorio tonsori si Nicola, balneatori din


Brasov, sunt chemati de cgtre Vlad Vintira" al T.rei Romnestf (1532-
35), ca s5.'-i pue ventuze si sb."-i lase Ange

...domini Gregorio tonsori et Nicolao balneatori in Transal-


pinam missis ut venam suae magnificentiae inscinderent ac ven-
tosas ponerent". 1)

17-Martie 1535. N'a trecut bine anul i Domnitorul a che-


mat din nou pe Nicolao balneatori, s vie s-1 doctoreasa ...Nico-
lao balneatori dum per Wlad waywoda vocatus fuerat... 2)
2 Ianuarie 1536. Faima lui Grigore, brbierul din Brasov,
ajunsese asa de mare, a ins6si Petru Rares al Moldovei a trimes
dup el, d'andu-i titulatura mgulitoare de doctor : domino doctori ac
Gregorio tonsori in Moldaviam ad Petrum Waywodam missis...
5 Noembrie 1542. Se pare a Petru Vodl al Moldovei a
avut si unele legaturi de afaceri Cu un barbier, care se afla in preaj-
ma lui, un Stephani Barbitonsoris, de fel din Bistrita. La data ar-
tat5., Petru Vod intervine la Bistriteni pentru acest barbier pe care
11 trimite la ei

Petrus.... Waywoda... terre moldaviensis... Missimus hunc ho-


minem vestrum nomine Stephanum Barbitonsorem, ad Domina-
ciones Vestras, cuius medio nonnulla referenda intimavimus. Pro-
inde quecun que nomine nostro Dominacionibus Vestris pretulerit,
eidem fidem creditivam adhibere dignemini. Quos in reliquo bene
valere optamus..." 4)

27 Octombrie 1553. Ciuma bfintuia Ardealul si M.oldova lui


Alexandru La'pusneanu. Pentru paz5, se inchideau drumurile, ca s5. se
impiedice circulatia si deci si contagiunea. Brbierii, fiind socotiti
drept doctori a toate stiutori, aveau cuvntul lor, cuvant greu, and
era vorba de inchiderea vreunui drum. La data argtat5 gAsim pe
Gregorium Barbel ex Moldavia, care se intorcea acas5., si in acelas
document se vorbeste si de inchiderea intercludendum a incA unui
drum. Pe aceasa instiintare notarul adaugg

Nic. Denaulianu, in Hurmuzachi, vol. 11/4 Doc. XXXVIII, pag, 68,


ldem, doc. XLV, pag. 89.
ldem, doc, LV11, pag, 109,
N. lorga, in Hurmuzachi, vol, XVII, Doc, DCCXC dbc, DCCXCI, pag, 421,

www.dacoromanica.ro
S3

Barbitonsorem misimus sub Bethteen. Hinc reversas misimus


eundem cum certis Walachis ad intercludendas vias versus Mol-
daviam. 1)

2 Noembrie 1553. Tot pentru inchderea drumurilor, Bistrtenii


trimt Domntorului Moldove, pe Stefan arbierul, poate acelas $tefan
care servise si pe Petru Rares
ad mandatum domini Wayvode, misimus Stephan= Barbi-
tonsorem, nostrum concivem, versus partes marmarosienses cum
certis Walachis, ad intercludendas vias versus Moldaviam". 2)

25 Mai 1557. Alexandru Lpusneanu, domn, al Moldove intre


1552 si 1568, a fost un sanghinar de poming, un bolnav care suferea
cand de picioare, cand de ochi, din care cauz mereu avea nevoe
de medci ca s-1 ingrjeasc. La 25 Mai 1557, Brasovenii i-au trmes
pe Retrus Barbtonsor

ingresso familiari domini Alexandri Waywode, mettercio,


postulans intrornitti barbitonsorem.. ; cum illis intromissus est
Petrus Barbitonsor". 3)

12 Septembre 1557. Spre toamn, oamenil lu Alexandru


Vod, se intorc acas cu Petru Brbierul, 4)

23 Ianuarie 1558. Lapusneanu se bolnveste de chi si cere


Bistritenilor s-i trimit pe Andream chirurgum, s-1 ingrijeasca si
s-i aduc si nste herbarus, adic erbi sau medcamente din plante
care nu cresc dect in Ardgal prin luna Mai

..Quod Dominaciones Vestre Prudentem et Circumspectum


Andream chirurgum, concivem vestrum, ad peticionem nostram
ad nos destinaverunt, grato animo accipiemus, consimili favore et
benevolencia atque vicinitate gratificare conabimur. Ostendimus
sibi defectuositatem oculorum cui subvenire deberet. Verum, ex
quo virtutem herbarum tempore maii expululandarum, quo defec-
tuositati subvenire posset, cognoscere posse significavit, remisimus
ilium ad Dominaciones Vestras. Petimus itaque Dominaciones

N. Iorga, n Hurmuzachi vol. XV/i. Doc. DCCCCXXIX, pag. 502.


Idem, doc. DCCCCXX1V, pag, 499.
ldem, vol. XI, apendice 11. Scootelile Bralovului, pag. 796.
ldem,
o

www.dacoromanica.ro
34

Vestras quam amicabiliter ut ipsum vicissim in motu, maii ad


nos mittere velint ; quem honorifice tractatum et muneratum ho-
norifice ad Dominaciones Vestras remillimus. Pari gracia re-
fundere studebimus. Easdem quam felices valere optamus. 1)

2 Februarie 1560, La inceputul acestui an, Lpusneanu se


bolnveste de o umfl'turg la un picor, de care a sufert foarte mult,
ma opt lun de zile, Necjt, Lpusneanu seria din Suceava, Bistri-
tenilor, s- trimit un medicum seu barbitonsorem" cat mai meter
s mal prceput ca s-1 vndece mai degrabg
...Diebus superioribus, casu aliquo, nescimus quenam nobis
successerat fortuna seu omen, pedem unum lesimus, per quem
ictum, propter ipsius tumorem, magnum patimur dolorem. Roga-
mus atque amanter hortamur Vestras Prudencias, tan quam nos-
tros vicinos bonos, ut vestrum medicum seu barbitonsorem, quem
excellentem in suis artibus et in vindicandis huiuscemodi ictibus
ab alliis et a nostris fidelibus audimus, velint, et non dedigneptut,
quan2 citissime, una cum famulo nostro nobile Christophoro,
millere...

12 Februarie 1560;Hrldu, La aceast. dat, Domnitorul re-


inoeste cererea. 3)

26 Feinuarie 1560, La cererea lu Lpusneanu Vod, Bistritenii


i-au trmes un Wundartzt", care, dup ce va fi fcut ce se cuvenea
s fac, la 26 Februare, Vod il trimtea inapoi, cu rugmintea s
mai vie cnd va fi chemat
Wyer schikhen hiemitt bey unsern Khmerling den Wund-
artzt (so Eur Ersame, Hochweyse Fuersichtigkhaitt auff unser
Begern herein geschikht hat) und bedankhen unss hchst gegen
Eur Ersame, Hochweyse Fuersichtigkheill. Bitten auch dyeselbi-
gen freindtlichst, tvllen unss ym den Wundartzt oder andere
dergleichen Mayster auff hin fueren unser Begern widerumb he-
reinschykhen. 4)

5 Martie 1560 Iasi. Llpusneanu serie Bistritenilor c merge


mai bine cu sntatea, dar foarte incet quantum ad sanitatem
1. N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1. Doc. DCCCCLXXIX, pag. 533.
2, ldem, doc. MXVIll, pag. 553.
'des, dot. MXX, pag. 554.
ldem. doc. MXXI, pag. 554-55.

www.dacoromanica.ro
35

nostram attinet, pristinnam lenito (lento) gradu, ut arbitramur, brevi


assequi poterimus sanitatem". 1)
27 Martie 1560. La aceasta data se intoaree am* la Bra.
soy, un alt barbier, care se vede ea' a fost chemat de Lapusneanu,
desigur pentru aceas boala a pleiorului : advenit Alexandri Wayvode
barbitonsor. 2)
18 Mai 1560. Intre tmp se vede treaba ea Wundartzt-ul a
mai vent sa-si vada clientul, cad la aceasta data vedem ea Dom-
ntorul trimite aeasa pe Mayster Andre, Wundartzt. Rezulta ca acest
meter de rani este aeelas Andrei care il cutase de boala de ochi
la 23 Ianuar 1558, 8)
7 Iunie 1560. Suceava, Lapusneanu serie din nou Bistri-
tenilor cu rugaminte mare a-4 trimta iarasi pe famosul Andrei, pe
care il trateaza cu ttlul de medic

rogamus atque iterum eciam rogamus Vest ras Prudencias


quatenus, ob respectum amicicie nostre Inne future, velint ad
nos agilem Andream medicum mittere quam citissime". 4)

30 Iunie 1560. Suceava. De sigur ea agi/em Andream medicum


a venit, a vazut peDomnitor, care nu va fi rmas prea incantat de
serviefile lu, cac il trmite inapol cu un titlu mai putn pompos,
acela de discreto Andrea barbitonsore. 5)
4 Iulie 1560. Sueeava, Dimnuarea titulaturei, de la Mayster
Andre la simplul barbitonsore, dovedeste ea Vod nu era multamit, ea
nu mergea bine. Oricare va fi fost cauza nemultamirei, vedem ca La-
pusneanu numai dupai cnci zile, trmite pe Ionaseu Useru, la Sibiu,
sa-i aduea de acolo un doctore seu physico. 1
1 August 1560. Nu stm cine va fi venit dela Sibiu ; prin.
cipalul lucru este ea Domnitorul s'a facut bine in urma consultului
dntre cel venit dela Sibiu si Andrei. Feriet ca a sapat, Lpus-
neanu multumeste Bistritenilor pentru amandoi doetor, scuzandu-se
ea poate nu i-a daruit atat cat meritau

1, N. Iorga, Doc, MXXII, peg, 555,


2. Idem, vol. XI, apendice, Socotelile Brayovului, pag. 802,
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/i. Doc. MXXIX, pag, 559.
ldem, doc. MXXXII, pag. 560.
Hem, doc. MXXXV, pag. 562.
Idetn, doc. MXXXVI, pag. 562.

www.dacoromanica.ro
A6

...Nachdem das unss Gott der Allmechtige mitt einer schwa-


ren Krankhait haimgesucht haft und wier der selbigen zu
rathen on Hilff Eur E. W. F. nit gesein mchten, wlhe unss
auff unser freindtlich Bitt und Ersuechen mit yerem Stadtartzt,
dem Mayster Andres, zu Hilff khomen sein und sich mit einem
Doctor auss der Hermanstadt in der Eyl zu bringen unverthalb
ser bemuett, wier slhs treulich gespuert haben, und, nachdem unss
der Allmechtige Gott wider zu der Gesundthaitt gebracht halt
thuen wier yetzt Eur E. W. E gnandten Artzt mit vleissiger
hocher Dankhsagung wieder haim schikhen, in der Weiss solchs
von unss unvergolten gegen dieselbigen nit soli bleiben. Wier
haben auch im, den Artzt, mit Wenigen ditzmals begabt ; wlhs
wier zuckhiinfftigkhlichen wllen bessern". 1)

Ajungem la zilele tragice ale faimosului Despot Vod, In toamna


anului 1563, el era asediat in cetatea Sucevei de ctre Hatmanul
Toma; printre ostenii Hatmanului erau si Unguri pusi sub comanda
cpitanilor Toma Daczo si Ladislau Radek, Acestia trebue s" fi in-
tervenit la loan Sigismund Zapolia, regele Ungariei, s le trimit
brbieri si hirurgi, care s ingrijease de rniti, cci la
16 Octombrie 1563, regele serie Brasovenilor s le trimit un
hirurg, nu numai cu medicamente, ci si cu instrumentele necesare.
Este prima oar c se pomeneste de aceste accesorii ale hirurgilor

...Quoniam nos fideles nostros Egregios Thomam Daczo et


Ladislaum Radak, capitaneos, cum militibus nostris, equitibus et
peditibus, ad expugnandum castellum Zwchywa in Moldaviam,
in subsidium Spectabilis, Magnifici domini Stephani, (ca Dom-
nitor, Hatmanul Toma a luat numele de te fan Vodei), Way-
vode moldaviensis, benevole expedivimus ; qui, sicuti debebant,
neque chirurgos, neque barbitonsores ull:s necessarios secum ex-
ceperunt, cum autem bellica negocia plerum que vulnera et
sanguines secum trahant, mandamus Fidelitatibus Vestris fir-
missime, aliud nullo modo habere volentes, ut, acceptis presen-
tibus, statim e medio vestri unum chirurgum, quem meliorem
apud vos habetis, ad curandos vulneratos eligere, et ipsum si-
mul cum omnibus suis medicamentis, instrumentis necessariis in
Moldaviam, ad fideles nostros Egregios Thomam et Ladislaum
Radak, per equos vestros baiulos citra ullam moram deduci fa-
cere debeatis et teneamini. Secus nullo modo lacturi... 2)

1, Idem, doc. /V1XXXV11, peg. 563.


2) N. lovga, In Hurmuzachi, vol. XV/I. Documental 1111,XXX1X, pag. 586,

www.dacoromanica.ro
37

30 ,Octombrie 1563. La aceast. dat, Toma Daczo serie


el Bistritenilor, c brbierii car vor veni la Suceave spre paguba
lor nu va fi fiinta lor aici. )
21 23 Octombrile 1563. La cererea regelui, Bistritenii (nu
Braovenii), au trimes la Suceava doi brbier, pe Andrei s pe E-
meric Mittimus igitur post, die sabbato in Moldaviam Andream et
Emericum barbitonsorem. 2)
29 Noembrie 1563. Dupe uciderea lui Despot Vod, la Su-
ceava, a urmat la domnie Hatmanul Toma, cu numele de Stefan
Vod, Domne de scurt durat., pentruc a fost gonit de Lpusneanu
ucs de Polon. Lpumeanu ajunge iar60 Domn i de cum se in-
scuneaz se bolnve0e de ochi, Anuntnd Regeiu Zapola revenirea
lui la tron, Lpumeanu nu uit cear si un doctor pentru boala
lui. Zapola serie Bistritenflor s satisfac. pe Lpusneanu, si tri-
mit iarsi pe Andrei :
...Cum intelligamus Spectabilem, Magnificum dominum A-
lecxandrum Wayvodam moldaviensem dolore oeulorum laborare
et ibi apud vos quendam Andream barbitonsorem curandorum
ocolurum gna,-um exsistere, ad postulacionem ipsius domini
yvode clementer permittimus ut ipse ad eum venire et oculos
eius mederi possit, presertim cum et alias apud eum frequenter
fuisse dicatur. Itaque libere ad ipsum dominum Wayvodam pro-
ficisci poterit. Ceterum dentur per vos comites itineris...". 3)

1564. Tot cAutand pe Domnitor, s'a nscut oarecar legaturi


de prietene intre brbierul Andrei s Lpusneanu, ceace se dove-
dete dintr'o scrsoare trimis de Vod cgtre Bistrteni, despre niste
lucrur lsate de curteanul lu, Ncolae Rat, in pistrarea lu Andream
chirurgum. 4)
10 Martie 1564. Lpusneanu serie Bistritenilor, trimit
cal mai in grab pe barbitonsorem nomine Andream :

...quam citissime nobis, cum ardue quedam necessitates re-


quirant, barbitonsorem nomine Andream, in civitate vestra in-
habitantem, mittatis cum presencium exhibitore Markos". 5)

N. lorga, Documentul MXCII, pag, 588.


N. lorga, Documen.tul MLXXXIX, pag, 587.
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. -XVII. Documentul MXClX, pag. 591,
N. lorga, documentul MCII, pag, 592.
N. lorga, documentuI MCXI, pag. 597.

www.dacoromanica.ro
38

5 Apritie 1564. Andrei a venit, dar probabil c n'a reusit


s vndece pe Domnitor. Acesta suferea de o boal grava de och,
pentruca' dupe cum spune singur, se scurgea puroi din ochi : din
ochii mei se scurg urdori. Suparat de acest insucces, Lpusneanu tri-
mite inapoi pe Andrei incolumem et salvum, adic bun teafr, ca si
cum s'ar fi putut intampla si altfel :

Ceterum agimus ingentes maximas que gracias Dominacioni-


bus Vestris Spectabilibus quod, peticionibus nostris satisfacien-
tes, Andream barbitonsorem et Michaelem interpretem, concivem
vestrum, transmisistis quodque bone vicinitatis leges confirman-
das nobis obtulistis ; que nobis periucunda fuere. Deinde magis-
trum Andream cum suo comite secundum peticionem Spectabi-
litatum Vestrarum quatenus potuimus reverenter excepimus et,
officio suo ipsi commisso satisfaciente, eundem bene et humaniter
expeditum iterum ad Spectabilitates Vestras in loca sua incolu-
mem et salvum transmisimus, nam in hoc defectu quo nos la-
boramus, artificio suo uti non possumus (colilguntur enim x
oculis nostris aliqua stercora), cui ipse artificio suo resistere
minus possit. Denique, quia declarastis amiciciam, benevolenci-
am que vestram erga nos in transmissione Andree, in pluribus
Spectabilitatibus Vestris, et expeditis istis, videlicet Andree et
Michaeli, viris honestis, nos gratificaturos..." )

8 Octombrie 1564. Lapusneanu trimite iarasi dupa magis-


trum medicum Andream, in sperant, ea, cu ajutorul lu Dumnezeu si
cu mestesugul lui Andrei, se va putea face bine de boala lu de
ochi

...quoniam morbo quodam ocolorum laboramus, rogamus


Spectabilitates Vestras quam diligenter ut nobis magistrum me-
dicum Andream, qui et prius nobis inservivit, transmittant. Per-
suasum enim habemus, iuvante Deo, eius arte et opera nos
sanitati pristine restitui posse. Quem, peracto suo officio, Specta-
bilitatibus Vestris, Deo volente, bene solutum remittemus..." 2)

14 Octombrie 1564, Andrei, care a venit si a vzut pe


Dorrmitor, se reintoarce la aceasta data, la Bistrita, sa-si aduca a-
numite medicamente pe care nu le gasea in Suceava, 3)

N. lorga, documentul MCX111, pag. 598.


N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1. Documentul MCXXX111, pag. 607.
N. lorga, documentul MCXXX1V, peg. 607.

www.dacoromanica.ro
39

De altfel boala Domnitorului Tnergea tot mai ru, asa ca mai-


mai orbise

Ille solus Palatinus Moldavie Alecxander, manendo in Szoc-


zowa duodecimque consiharios suos decolando, factus est cae-
cus, et statim post hunc diem in tota terra Moldaviae ad hunc
usque diem grassatur pestis" 1)

20 August 1567. Cum, cum, Domnitorul s'a fcut bine si n'a


mai avut nevoe de doctori. La data de mai sus, trimite dupa agilis
vir Andreas chirurgus, s vie tot pentru boala lu de chi si s.-i
aduc si leacur.

...agilis vir Andreas chirurgus, concivis Spectabilitatum


Vestrarum, exhibitor presencium, recedit a nobis, officio suo di-
ligin tersagaciterque expedito ; ob cuius operam summas Spec-
tabilitatibus Vestris quo que et eidem agimus gracias. Iniunxi-
mus quo que ei uf, quamplimum aliqua unguenta contra dolorem
oculorum con ficiat, ad nos que confecta personali presencia so-
lus adferat ; ipseque humaniter operam et diligenciam suam no-
bis obtulit et promisit. Rogamus Hague Spectabilit ates Vest ras
firmiter ut, con fectis ab eo unguentis, cicius ad nos e(i)um
mittant. Tandem duos magistros qui ceravisiam bonam coquere
noverint, una cum predicto Andrea chirurgo, nobis mittant, ut
pro gustu nostri ipsius aliquantulum ceravisie nobis coqueant,
et cicius, negociis suis perfectis, bene persolutos dimittemus".2)

15 Martie 1568. Lpusneanu a mai dus-o asa pn in pH-


mvara acestui an. La 15 Martie scra Bistritenilor dupe amore nostri
Andream chirurgum, s vie s-1 scape
...Rogamus Dominaciones Vestras Spectabiles firmiter ut
quanto cicius amore nostri Adream rchirurgum, inhabitatorem
vestrum, ad nos mittant, nam maxime eius arte et opera in
presenti indigemus. Laboramus enim morbo quodam, quod vi-
tare eius opera, iuvante Deo, arbitramur..." 8)

Chemarea duoas a lu Lpusneanu a fost zadarnic, aci a-


douaz

N. lorga. Medici gi medicina. Conferintg, pag, 23, nota 2,


N. lorga, Hurmuzachi, L c., documentul MCLX111, pag. 623.
N. lorga, documentul MCLXX1, pag. 628.

www.dacoromanica.ro
40

16 Marble 1568, Bogdan Vod, fiul s urmasul lui Lpusneanu


serie Bistrtenilor, s se comunce lu An.drei, ca Domntorul a murt
...ad petita Spectabilis et Magnifici domini, sanctissime memorie,-
parentis nostri Alexandri Wayvode Dominaciones Vestre An-
dream chirurgum transmiserant, qui postquam e vita parens
nosier predictus excessisset ad nos pervenit. Cum ita que nos in
presenti eius opera minus indigemus, Spectabilitatibus Vestris
remisimus, animo tamen grato, tam operam Spectabilitatum
Vestrarum, quam illius accipentes..." 1)

6 Aprilie 1568, Bnuim c in ultimul timp a fost chemat


pentru boala lui Lpusneanu si un brbier din Muntenia, Petre, pen-
truc in socotelile Brasovului se mentioneaz la data ndicat, in-
toarcerea acestu brbier din Moldova : Als der Peter Balbierer aus
der Molda. 2)
Pe masura ce trece timpul s ne apropiem de se colul al XVII-lea,
pe aceias msur brbierii se tot raresc, ca s fe inlocuiti cu hi-
rurg i doctori, Incat numa la rstimpnri destul de mari ma apare
cte un nume de bdrbier cu faima de doctor,
4 Iunie 1585, In socotelile Brasovului, se trec la aceast
dat plata barbierilor call au vndecat pe Murchen, un insotitor al
lu Petru Vocl Auf Befehl czahlt ich den Balbierern welche den
Murchen, so mitt dem Peter Waida herausser kommen war... 3)
2 August 1600, Miha Vteazu serie din Alba Iula, Bistrite-
nlor, sg-i procure diferiti mesteri, si prntre cei dinti citeaz pe
brbier
Fiindcd in tabeira noastrei ni trebuesc meqteri, v poruncim
ca, dupei obiceiu, set' ni trimitefi indatei in tabeira noastrei,
Sasebef, din oraful vostru tot felul de mefteri : 4)

1 Tulle 1603, In lupta dela Brasov, and Radu Serban a


rsbunat in parte, uciderea lu Mihai Vteazu, batand pe Batori, un
cronicar Mihail Seybrger, spune c rnitii erau dusi la brbier
Etliche Hundert verwundete in der Stadt bracht, zu den Barbieren. 5)

N. Iorga, in Hurmuzachl, vol, XVII. Documetul MCLXXII, pag. 628,


N. Torga, vol. XI, apenclice 11, Socotelile Bralovului, pag. 805.
N. Idern, peg, 830.
N. lorga, vol. X11/2, Documentul MCCCXC1X, pag, 986.
5) N. lorga, Studii i documente, vol, 1V, pag. 124,

www.dacoromanica.ro
41

5 Decembrie 1621. Stefan Vod Toma al Moldovei, serie


Bistritenilor sg-i trimit un do flor sau beirbier, care sg poat vindeca
pe un prieten al Domnitorului, bolnav de urechi. Pentru asta oferea
o suing colosalg pentru acele vremi o sutei de galbeni de aur :

...pe omul nostru... nu putem f ti ce nevoe nenorocitei l-a


gelsit, cei spune cei-i urld capul strafnic, f i urechile i s'au in-
chis. Vel rog pe dumneavoastrei... poate o fi acolo, in oraful
dumneavoastrei, un a stfel de do flor sau beirbier, care ar f ti vreo
doflorie contra unei astfel de urechi surde, astupate. Dual s'ar
geisi, af da 100 de galbeni de aun ca reisplatei,_ numai se1-1 vin-
dece... $i cum am scris despre doftorul D-tale sei vinii feirei zei-
bavire cu acest om de credin(ei, fi-1 voi reispleiti afa cum am
feigeiduit". 1)

Brbieri care fceau pe doctorii erau acum destui si la noi.


intre 1628 si 1631, documentele vorbesc de un Leca Bgrbierul 0 alti
mefteri beirbieri din Bucurefti. 2)
27 Ianuarie 1638. Un document cu aceast datg, dovedeste
c principiul pig4i serviciilor aduse de brbieri era pgzit cu sfin-
tenie. and bolnavul nu putea plti cu bani, pltea cum putea, cu
lucruri de pret. La data indicat, un beirbiariu din Suceava, a luat
o fotei fi o neiframei f i frzcei trei zloti fi giumeltate, pentrucg a ingrijit
de un rnit gray. In aceast. pricing, Sucevenii scriu Bistritenilor:

...Grigore feciorul popei Petrei den Rebrifoara si Luca fe-


ciorul lui Matei din Bargul-cel-de-sus, cum am venit aicea in
oraf. Deci n'au fezu t la o casei de om bun, unde-au bat, sau
la gazdei, ce, dacei s'au inbtat, ca nifte oameni feir de ispravd,
ei au efit noaptea de au umblat ca nifte talhari cu seibit fi cu
corduri si cu topoar. Deci ei au dat de strata', straja i-au in-
trebat ce oameni stint de imblei afa cu arme goale pren trg.
Ei s'au semetit : ce au dat afa, au fi teliat pre un fecior a strii-
jerilor, de zace a$a domicat (rdnit), cat el va muri, f i, (so, fei-
ceind ei, au siirit straja de i-au prins, 61 de band voe nu sd
da. Deci opoi noi vrum sel-i beigdm in cetate ca pre niste reii
feiceitori, iar apoi, dacei s'au spus cel's din idicul domniei tale,
noi i-am leisat, numai set' se impace cu acei oameni ce i-au vei-
teimat fi zac reiniti, fi incei de va muri omul, ei'f vor mai in-

N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2, Documental MDCCC11, peg. 925.


N. Iorga. Istoria comertului rominesc. vol. I, peg, 250.

www.dacoromanica.ro
42

treba cu dtin$ii. Deci au dat unul bdrbiiarului-o fotd fi o nd-


framd, iar altul au dat iar bdrbiiarului, sii imble sd tdmd du-
iascd pre cel om ce zace filial de dinfii, de au dat trei zloti
fi giumdtate, gi globa au platit 6 zloti. Ate:. ta au dat, iar mai
mult un ban n'au dat...".1)

1653. Anul luptei de la Finta, cnd a fost rana Matei Ba-


sarab, De sigur ca Domnitorul a avut medid care s-1 ingrjeascA,
dar a avut s brbieri. In aceast chestiune, iat ce serie d. Pro-
fesor Iorga

Cronicarul arde/can Kraus povestele cd bdrbierul" lui


Matei, puind fdrd socoteald plasture pe picior, nu putu impie-
dica o cangrend. Atunci printul ardelean trimite aliatului seiu
un renumit bdrbier din Sibiu". El inteilneqte insei pe Polonul
care ingrijea pe Matei, invenin6ndu-1 cu plasture. Medicul ar-
delean, Iacob din Fdeiraf, descopere crima fi aduce prinderea
vinovatului fi a complicilor lui, unsprezece boeri, dintre care
unii ar fi fost qi ucifi".2)

15 Septembrie 1653. Stefan Petki, un cpitan ungut in slujba


lu Gheorghe $tefan Vod, care gonse pe Vasile Lupu, a trmes
Bistritenilor nste Cazaci prnsi la asediul Sucevei, ca s fie ngr-
jiti de un b.rbier doctor : ...sosind acolo cu ei, sd li lega fi rdnile
prin vreun bdrbier-doctor, fi sd li cdpdtati ceva cmdfi... 3)
1673. Niste oameni din Todirest au spart capul unu tova-
ras si au platt s'i brbierulu pentru ingrike s fnitulu pentru us-
turmea indurat pe urma rnire :
fi ni cere egumenul de la Galati treizeci de lei gloabd
fi ni cere fi oameni... sd pldtim bdrbierului fi sd punem un om
la lucra sd lucreze peind se va scula omul, fi usturimea omu-
lui sd pldtim noi... Si am pldtit bdrbierului ci usturimea omului
fi toatd cheltuiala ce au fdcut. 4)

De acum inainte bgrbierii doctor sunt tot mai rari. Actele nici
nu-i ma pomenesc. Doctora in schimb se inmultesc tot mai mult si

N. lorga, Hurmuzachi, vol. XV/2, Documentul M.DCCCCXX1V, pag. 1053-54.


N. loro, Medici *i medicinit. Conferint, 1919, pag, 27.
N. Iorga, Hurmuzachi, vol. XV/2. Documentul MMCCCXIII, pag. 1240,
N. Iorga, Anciens documenta de droit roumain, vol. I, pag. 264-65.

www.dacoromanica.ro
43

prind a se stabili la noi ; in acest chip barbierii rman numai cu


practica micii chirurgii, ventuze, aplicari de lipitori, scosul dintilor
si numai clandestin mai practica sau fac pe doctorii in medicina.

MOAELE
Moasele, moasia sau moasa, este aceia care asista femeile la
nastere. Cuvantul vine de la moasei, care insamna bunica, si, pen-
truck' bunicele, de obicei, au asistat si asista si astazi pe lehuze,
termenul a ramas numai pentru asistentele lehuzelor. 1)
Dupe Pravilistul bisericesc serviciile ce fac moasele au un ca-
racter de obligativitate, care le pun in randul slujbasilor moasa
caie apucii pre mueri i nasc, n'are voe sa vie la biserica 8 zile.
Acest termen este considerat ca foarte scurt, c explica Pravilistul
pentrucei slujbd face si ea.')
In afar& de moasa recunoscuta cu acest titlu, acea care lace
slujba, mai existau atunci ca si cum, femei, care dei nu erau moase
de profesie, erau insa pricepute in acest mestesug. Acelas serviciu
fac si babele ; Pravilistul bisericesc spune babele ce slujesc la naf-
tere, peind a 7-a zi sit' vie la pricestanie (impeirteisanie).
Dupe Pravile , moasa este aceia care face expertiza, child este
vorba sa se constate virginitatea unei fete, Vraciul sau doctorul bar-
bat n'are cuvant in asemenea imprejurari. In acelas timp, Pravilele
stabilesc chipul cum trebue -s se fac examenul inteo expertiza
cu vederea, cu mainele, cu chibzuiala i in prezenta a altor doul
femei. Spune Pravila
Cad va meirturisi moasia, cum iaste fatil intreagei, o vom
creade i aceasta cad va fi muiare ca aceaia de cinste moa-
sia f i de va fi vilzut cei iaste fatei f i o va fi socotit bine, cum
iaste intreagei, si o au pipeiit cu memule, fi 'Mai de are fi mai
fost ca moasia doo mueri, destoinice de-a sei crederia
veitate bine la acest mestesug", 4)
Mol-moali, Inseananti bunic-bunici. Spune Pravilistul: ,,cela ce's va ucide pre
tat-susi pre inma-sa, sau pre mosu-su, iau pre moase-sa....., adici. pe
bunic sau pe bullied. Pravil, glava f (9) s 244; pag. 25, 230. Longinescu.
Legi vechi, pag. 95.
Bujoreanu. Pravila Matei Bitiarab. Invitituri, glava 377, pag. 294,
Bujoreanu, Pravda bisericeasci dela Govora, vol. 111, pag. 103.
Bujoreanu. Pravile. Glava In (38), punctul s (6) s glava 254, zac 6; pag. 49
241. Longinescu, Legi vechi, pag. 206.

www.dacoromanica.ro
44

Distinctiunea ce face Pravilstul asupra moasei de cnste, do-


vedeste ca exstau si amase cu caltti contrare.
and e vorba sa se faca expertza unu copa supus sodomie,
examenul 11 lace tot moasa, de astdata impreun cu vraciul moaqa
f i vraciul pot sei meirturiseascei, de vreme ce vor fi veizut copilul, f
de vor cunoaste feicut-au sodomie, au ba. ')
Croncele s documentele nu ni-au pastrat niel un nume de
moaq,

VRACII
Acest cuvant vine de la slavonul vrac, care inseamna doctor.
Derivatul slavon vraciva i vracevanie, inseamna vreiciuire, lecuire 2)
de unde i cuvntul de vracevane, intrebuintat de Pravilist, cu in-
teles de leacuri.
In scrierile bisericesti cuvntul de vraclu are un inteles de or-
dn moral, mistic, and se spune de exemplu vraciul tuturor, se
intelege insas Dumnezeu.
Termenul de vraciu se gaseste in Psaltrea Scheiana din 1482, 3)
Se gseste in Cartea de invetteituri din 1551, a lu Coresi. Aci
se spune de exemplu nu trebueste seneltosului vraciu, ce bolnavului. 4)
Se gseste in Palia de la Orastia (1581-82) Iosif porunci slu-
gilor sale, vracilor, cum cu aromat set' ungc pre tatei-seiu, i vracii
unserei pe Israil. 5)
In poeza populara, in folclor, vraciul este un personaj ciudat,
un personaj de basm, care aduce a vrajitor ; el stie de toate si
poate once; el stie s f armece i s vndece cu deschntece, este un
descntator.
Numa pentru Pravilst, cuvantul de vraciu is la intelesul cu-
vantului slavon, de origina, inteles de om care ingrijeste s vndeca
pe bolnav, inteles de doctori,
In Pravila lu Vasle Lupu (1646) se intrebuinteaza numai cu-
vfintul de vraciu. O singur data se pomeneste de doctor, dar numa

Bujoreanu, glava if (39), punct kn (28), i glava 333, zac 28, pag. 49 , 266.
Longineseu, 1, c., pag, 207-212,
Cr, Cre(u, Lexiconul lu Mardare Cozanu, pag. 95 118, rind, 482, 483.
L Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 283, 508. L A. Candrea, Psaltirea Scheani,
pag. 180, rind. 16.
I. A. Candrea, Dic(ionar,
5)1. A. Candrea, cteazi : Palia de la Orilta, edit, de Mario Roques, Pars 1925

www.dacoromanica.ro
45

ca s. arate ca este vorba de un vraciu mal invtat, de un vraciu


dascal, caruia se spune doftor.
Aceasta preferinta a Pravilistului pentru termenul de vraciu,
se explica usor, In adevar, Pravila lu Vasle Lupu este intocmit
dup cei mai de seama juristi ai Evului Mediu, in special dupe ro-
manistul Italian Prosper Farinacius, In acest autor, termenul latinesc
de medicus, se d omului care ingrijeste pe bolnavi ; este un ter-
men generic in care infra i periti, adica un meter cunosator, s-
cusit, un barbitonsores un doctorati aut licentiati sau un chirurgus,
care poate fi sau nu doctor, 1)
Dar, in vremea and s'au scris Pravilele, nu exista in limba ro-
maneasca cuvantul de medic, si atunci traducatorul a intrebuintat un
termen pe care il avea la indeman, termenul de vraciu, cu inteles
de om care ingrijeste si vindeca pe bolnavi. Pretutindeni, in Pra-
vile, child se intrebuinteaza cuvantul de vraciu, i se gseste echiva-
lentul de medicus sat chirurgo in Farinaclus. De exemplu
Spune Farnacius Quod noluit medico obedire... Pravilistul tra-
duce: nh ascultei cumu'l invatei vraciul. Sau
Farinacius ad expensas medicorum... : cat au dat la vraci...
Farinacius medicus, qui filio veninum dedit. : vraciul ce va da
otravii feciorulu...
Farinacius (jbi de chirurgo emente venena... Pravilistul alegeind
acela, ce au fost cumpeireind (otravei), iaste vraciu. 2)
Exemplele se pot inmulti de atatea or, de cate or se intrebu-
inteaz cuvantul vracu, in Pravile,
Rezult ca termenul de vraciu, termen popular cu inteles de
vrajitor, descantator ori cu inteles mistic de Dumnezeire, este intre-
buintat de Pravilist cu inteles de om prceput in ale medicinei, doc-
tor, nu ca s schimbe sensul popular sau bisericos al termenului de
vraciu, ci pentrucl n'a avut la indemana alt cuvant, cu care s tra-
due& termenul latinesc de medicus.
Acum se pune o chestiune de identitate cine erau acest vrac?
Dupe intelesul cuvantului medicus, care este echivalentul vra-
ciului, vracM nu pot fi deal ori doctori, xi brbierii, sau si uni
si

De exemplu se spune : quia medicis creditur edam, quando non sint doctores,
dummodo sint periti (prout sunt hodie apud nos barbitonsores) ad medi-
candum.,, Ubi admittit relationem medici, aut doctorati, aut licentiatin,"
Longinescu. Legi vechi, pag. 504, 129.
Longinescu, L c,, Nota 499, 333, 360, 416, pag. 128, 90, 97, 109.

www.dacoromanica.ro
46

Inssi Pravilistul deosebeste dou categorii de vraci vraci


crora li se spune doftori, si vraci mai prosti, vraci brbieri sau
vraci descanttori. Spune Pravilistul:
Cad va zice vraciul, cd iaste rana de moarte, sau nu de
moarte, atuncell vom creade ; mai vartos cand se va afla, cd vra-
ciul este dasail, cum le zic acestora doftori, atunce set creade
fi mai bine, de cat ar fi altul mai prost, brbiariu sau decan-
ttoriu". 1)

Au fost ei doctori pe la noi, doctori chemati de prin alte tri,


dar 'Yang la jumtatatea secolului al XVII-lea, au fost putini. In
schimb, au fost brbieril. Ei au fost doctorii Romnilor, ei sttnt vracii
de care se. ocup Pravilele,
Negresit c'. nu -WO brbierii vor fi fost si vraci. Numai cei mai
iscusiti, cei care invtau mestesugul la Brasov, la Sibiu ori la Bis-
trita sau si la vrun meter priceput localnic, numai eel care se spe-
cializau in cutarea rnilor si a bolnavilor, ajungeau s fie socotiti
hirurgi ori vraci. Cei multi, cei mai profti, cum spune Pravilistul,
rmneau simpli tonsores care stiau doar s tundl si s brbiereasca.
Carte nu li se cerea, probabil nici diplome. Pravilistul fixeaz
anumite conditiuni ca un vraciu s poat practica, conditiuni care
n'au nimic comun cu cartea,
Ca s. fe cineva vraciu, trebue s fie om sntos, cu minele
sntoase si cu mintea intreag ca s priceap boala cuiva:
Un vraciu bolnav, deznodat, adecti fie toate vinele stri-
cate, acela nu poate s tmduiasca nici pre un bolnav. Ci tre-
bue sel fie vraciul sntos i sei se duc s vaz pre .bolnav
sei-i fie mintea intreaga mezinele santitoase, ca s apuce stran-
gerea cu cu mintea s priceapd boala..." 2)

Rezult din acest citat c, vraciul se duce si vede bolnavul la


domiciliul lui, adic face vizite, c vraciul trebue s fie om perfect
sn'tos si cu mintea intreaga, ca s poat tmdui pe cel bolnav.
Bujoreanu. Pravile, glava di,(14), punctul 7 i glava 249, zac 7, pag, 32 i 239,
Longinescu, Legi vechi romine,ti, pg. 129. Textul latin este urmitorul :
,,Regula sit, quod medicorum relationi, et iudicio statur super mortalitate
vulneris, et an vulneratus Merit ex vulnere Mato... Bane verum est, quod
peritis, et chrurgis doctoratis iemper magia credendum esset, quam non
doctoratis, barbitonsoribus, Farinaclus, cf. Longinascu, 1. c.
Bujoreanu. Privila Matti Basarab. Invititurile patriarhului Anastasie, glava
21, pag. 430.

www.dacoromanica.ro
41

Mai departe, Pravilistul fixeaza anumite reguli de OM de ca-


tre vraci intru exercitarea mestevugului doctoricesc, vi anume
Vraciul trebue sa fie crevtin. Totuvi se ingadue sa fe vi jidov
vi de alta lege. Dar de once lege ar fi, vraciul n'are nevoe stt jure,
ca s fe crezut, macar de ar fi vraciul jidov sau fi de all lege. 1)
Pravilistul vtie ca vracii nu sunt toti deopotriva. Unii sunt mai
buni, mai destoinici, altii mai putin. De aceia, and este nevoe de o
expertiza, sau in cazuri de opinii divirgente vom creade pre cei mai
multi, sau pri cei mai buni, sau pri cei destoinici, iarei nu pri altii.
Din acest citat se vede lamurit c Pravilistul cunoavte principiul
celor mai multi, al majoritatei, care decide. In alta parte spune ca,
movtenitorul cuiva este dator sa ingrijeasa cat mai bine de cel pe
care'l movtenevte vi and este bolnav sei-i aducei vraciu bun. 3)
Sunt vi vraci rai care smintesc pe bolnavi, adica le fac mai
mult eau deat bine ,de va fi dat (reinitul) si pre vraci HU, sei-1 fi
smintit... 4). i mai sunt vi vraci care nu ingrijesc bine din neglijenta,
vi atunci judeatorul trebue sa aprecieze, daca, de exemplu, moartea
unui rnit a fost pentru vina vra' ciului, sau din meqterfugul vraciului.
Pravilistul cere ca in cazuri de raniri totdeatma s fe chemat
vraciul, atat in interesul autarei, cat vi al stabilirei gravitatei vi al
raspunderilor, altf el: sminteala mortei va fi despre cel reinit. Pe de
alta parte, rnitul trebue s asculte vi sa execute intocmai prescrip-
tiunile vraciului, c altfel pricina mortei (reinitului) iaste el singur,
iar nu rana. 6)
Barbatul este dator s cheme vraci la boala muerii lui i sei-i
cumpere tot fialul de vracevanii vi de alte de toate bucatele, ce-i vor
altfel perde dreptul de a movteni averea sotiei. lar de sei va
prileji sei nu sei afle vraci acolo, atunci iaste dator beirbatul, sei
mild unde va gcisi, sei-i aducei, de va fi aproape ; iar de va fi de-

Bujoreanu. Pravile, glava di 114 punctul f (9), 0 glavi 249, zac 9; pag, 32 si
239. Longinescu. Legi vechi rominesti, pag. 129.
Idem, punctul 1 (10), pag. 32 si 239. Longinescu, 1. c. pag. 130,
Idem, punctul ka din glava n (8) si glava 243, zac 21; pag. 24 i. 230.
Longineicu, 1. c., pag. 93,
Bujoreanu, glava gi (13), punctul v (2), si glava 248, zac 2 ; pag. 32 si 238.
Longinescu, 1. c., pag. 126.
Idem, punctul g o d [3 si 41.
Bujoreanu, glava di (14), punctul a vi v (1 i 2), si glavi 249, zac 1 si 2; pag.
32 si 238. Longinescu, 1. c., pag. 128.

www.dacoromanica.ro
48

parte nimic nu-i datoriu. 1) Aceste spuse ar fi o dovad c mi era


chiar asa usor sh se gseasc un vraciu, la indemn, si c vracii
erau destul da rari, uneori la mare deprtare. Este iarsi curios, e
sosia nu are aceleasi indatoriri fat de brbatul ei muiarea de nu
va cherna vraci la boala beirbatului, sau de nu-1 va nici socoti, nu va
piarde nimic din venitul diu, ce va avea de la beirbat. 2)
Dac tot bolnavul trebue s se caute cu vraci, cci ...nu tre-
buefte sand' tofilor vraci, ci bolnavilor, 3) apoi nu trebue s se uite c
vracii trebue pltii pentru serviciile lor. Pravilistul, in cazuri de r-
oblig pe vinovat sa fac aceast plat iaste da-
tor 'Meer s plateascei rudelor celui ucis, toate cheltuelile ce au feicut,
cat au dat la vraci i alte... 4)
In cazuri grave, and vraciul socoteste c bolnavul este pierdut,
poate s-1 prseasc ziceind cei nu se va teimadui, dar atunci, este
ertat rnitului, s se adreseze fermeatoarei sau descanttoarei, c
nu sei Mtelege, di fi facut adr grefalei mare. 5)
In expertize vraciul nu numai c nu depune jurmnt, dar spu-
sele lui sunt mai tari ca orice mIrtu. rie, a mai creade-sei-va vraciul
de cat marturale. 6)
Examenul femeilor nu-1 lace vraciul, ci moasa ; aceast restric-
Siune dupe obiceiul turcesc, se aplicl nu numai cAnd'ii vorba de vraci
bkrbieri, ci chiar si fat de doctori, In haremul" Domnului, adic
In locuinSa rezervat pentru Doamn, brbaSii nu intr. Neculce po-
vesteste c Antioh Vod fiind mazilit, Turcii au vrut sa pun mno
pe doi boeri, pe Bogdan Hatmanul si Iordache Vistierul ; amndoi,
stiind ce-i asteapt s'au ascuns in camerele Doamnei lui Antioh, qi
Kapegi-baqa n'a cutezat s mire in cast/ la Doamna, ja de gru-
maz, cei-i oblicise ((Worse) cd sunt acolo, fi era Turcul om impareitesc". 7)
Dimitrie Cantemir spune c, dac mama, Sultanului este bol-
nav, atunci

Bujoreanu. Pravile, glava n punctul kn i kf [28 11. 291, glava 243, zac 28
*i 29, pag. 24-5 i 230. Longinescu, 1. c., pag. 94,
Idem, punctul i [30] zac 30,
Sextil Puvariu qi Alex. Procopovici, Coresi ,,Carte de Inviitaturi", pag. 5,
rindul 5-6.
Bujoreanu, Pravile, glava n [8], punctul di [141 i glava 243, zac 14, pag. 24-5
230, Longinescu, 1. c., pag. 94,
Bujoreanu, glava di [14), punctul e [5], si glava 249, zac 5, pag. 32 gi 238,
Longinescu, 1. c., pag. 129.
Idem, punctul n [8) i zac 8.
loan Neculce, in Letopiseti. vol. II, pag. 268,

www.dacoromanica.ro
49

Hakim Effendi sau primul medic se introduce in cabinetul


ei de dormit, dar nu poate vorbi cu ea, de cezt prin o perdea ce
este trasei imprejurul patului ei. i dacei trebue sd-i pip& pulsul
n'o poate face de cat prin o peinzd foarte find de in ; ceici ar fi
o crime ca vre-o persoand bdrbeiteascei sei vazei fata Sultanei,
fie seneitoasel, fie bolnavd".1)

Numai cind e vorba de examinat un sodomlean, examineaz


vraciul dar asistat de moav, 2)
Pentru stabilirea nebuniei cuiva, judecgtorul intreabg vi pe
vraci card foarte lesne'l cunoafte de va fi nebun'cu adevdrat". 3)
Cnd Ii vorba de otrvire, vraciul este tinut s examineze vr-
sturile otrvitului, 4)
Vraciul are voe s cumpere otrav vi s fac experiente ca s
poat descoperi contraotrvuri sd o cearce cu erbi ca aceaia cu
mefterfugul lu, sei vazd, putea-va face iarbei ca aceaia, s biruiascd
putearea otravei, ce sei zice, sei dia iarbei celui otreivit, s nu-1 prinzd
otrava". 5)
Dar vi r'spunderea vraciului este foarte mare vi-i pedepsit cu
moartea, and ar vinde otrav in scop criminal I vraciul ce va da
travel' feciorului sei otrdveascei pre tatd-sdu, set-4 sd facei moarte, sei-i
tae capul". 6)
Pravila bisericeascl oprevte pe preot s facl pe vraciul: Preo-
tul care va vrdciui, sau va teiia vine...", acela se pedepsevte.
Simpla enuntare a acestei masuri, dovedevte c practica exista cad
nu oprevte nimeni ceia ce nu se face. De fapt preatii au facut tot-
deauna pe doctorii. La noi, in mnstiri, preotii au vrciuit bolnavii
care cdeau inaintea icoanei fcgtoare de minuni, iar din spusele
Pravilei rezult c fceau chiar vi operatii, tiau vine. Acelav lucru
s'a petrecut vi'n Apus cu preatii catolici, devi vi ei erau opriti s
fac pe doctorii ecclesa abhoret a sanguine".

D. Cantemir, atora Imperiului Bizantin, vol. 11, pag. 457, n. 39. Edi(ia Academ.
Vezi nota 1, pag. 44.
Bujoreanu, Pravile, glava ne (55) punctul e (5) i glava 360 zac 1, pig. 62 286.
Longinescu, L c,, pag. 267.
Bujoreanu, glava i (10), punct, zi (17) 0 glava 245 zac 17, pag, 28 ql 234.Lon-
gineseu, 1, c,, pag. 111.
Idem, punctul s (6).
Bujoreanu, glava, f (9). punct ai (11) ,1 glava 244, zac 11, pag, 25 0 231, Lon-
ginescu, L c., pag. 97.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bits, Invitituri, gloom, 71, pg. 163,
4

www.dacoromanica.ro
50

Treaba vraciului este vrcuirea, termen generic care indica


activtatea vracilor, mestesugul de a vindeca. In Prefata Pravile lu
Matei Basarab, mitropolitul $tefan serie mesterii dascd1i, adecd
care au mestesuguit gramatichia, filosofia fi vreiciuirea..". ') Sau
cine va cherna pre deinsii (pe medicii evrei) spre vreiciuire..", sunt
ctate care au acelas inteles, acela de a vindeca.
Bolnavul care se cauta cu vrac, se vrcueste. Spune Pravils-
tul : de nu va fi meirs la vraci, sil se vrificiuiascd..". 9
Termenul de vraci, vrchfitor se intrebuinteaza si la fgurat.
Mtropolitul Stefan, in Prefata de care am amintt mai sus, compara
Pravilele cu o vr'ciuitoare de obste
Cine'i va zice (Pravilei), vreiciuitoare de obste, nu va gresi,
pentructi amestecd erbile i leacurile, de le da' bolnavilor de
teimeiduesc pe fiecare de fiece boalei, si nu numai pre acela, ci
incei si pre ceia ce se lenevesc de nu poartei grijei de tdmeidu-
frzsd pre unii deindu-le i tinzeindu-le erbi tari,
iar altora aduceindu-le aminte ,de fdgeiduinta ce va sei fie, adu-
ce-i fi-i reidicei cu mai bldnde leacuri ; iar unii sunt, care nu
iau nici erbi, nici leacuri, nici invelteiturile acestora, ce-si ingrd-
desc pristanistea pocaianiei cu neplecarea, fi asa feiceindu-se
mai tari de cdt impeiratul, ii inchid mosii de veac... Gel spune
inteleptul Isocrat : Cum sunt vracii izbeivire bolnavilor, asa sunt
Pravilele celor osdnditi". 4)

Termenul de vraciu, cu 'j'aleles de doctor sau doctor barbier, s'a


intrebuintat png la jumAtatea secolulu al XVII-lea. Dupa 1650, cu-
vantul de vraciu a ramas numa pentru cartile bisericesti i poeza
popular. Croncarii i documentele intrebuiateaza numai cuvantul de
doftor". O singur data, cronicarul Axinte Uricarul, mai pomeneste
de vraciu, dar s atunci d acestu cuvnt un inteles abstract, inte-
les de Dumnezeire. Acest croncar, cu prilejul descrerei Hotnulu
ocupat de strain, spune ca aceast ocupate, pentru Moldova, este o
vesnic primejdie, o rana deschis., pe care ...numai Vraciul tuturor
sd o tcltnadniascd..".
Trebue s mai remarcam c, dei termenul de vraciu a fost asa

Bujoreanu, Prav. Mat, Bas Prefata,


Bujoreanu, Siborul 5-6, glava 11, pag. 380.
Bujoreanu, Pavile, glava gi (13), punctul y (2) i glava 248, zac 21 pag. 32 238.
Longinescu, 1. c., pag. 126.
Buioreanu, Pral,. Mat. Bas, Prefata, pag.141-42 i glava 3, pag. 143.
Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. 11, pag. 158.

www.dacoromanica.ro
51

de mult intrebuintat in scrierile bisericesti, dei se gseste in folclor


s in poeza popular, dei Pravilele se ocup atat de mult de vrac,
totusi, niel Croncarl, niel documentele romnesti cunoscute pang
acum, nu ni-au transmis vr'un nume de vraciu.
Numa in socotelile Brasovului gsim numele a do vrac, Radu
s Gheorghe vraciul, notati in nemteste Wratsch". Amiindoi sunt din
epoca frmntrilor car aveau s adua. in Scaunul Muntenie pe
Mrcea Ciobanul, Se stie c Radu al VII-lea, Radu Paise, a avut un
flu, Marco, care s'a bolnvit ru Domnitorul a cenit de la Judetul
(Primarul) Brasovulu Fos (Fuchs) Hanks", trimit pe doctorul
Gheorghe. Brasovenii au trmes pe Radu Vraciul (vratsch), care,
la 21 Ianuarie 1545, pe and mai domnea ina Radu Pasie, vin
in Braqov". 1)
Ctre sfarsitul aceluasi an 1545, noul domn Mircea, serle Bra-
sovenilor ... din bate pe mind am priceput domnia mea de ce
mi-ati trimes pe Gheorghe Vraciu $i vet' multumesc domniei voas-
tre...". 2)
Numele curat romnesti a acestor doi vraci, Radu s Gheorghe,
earl vor fi fost negresit brbier, sunt o dovad mai mult c brble-
rii erau Romn, c prin urmare vracii eel multi ai poporului nostru
au fost Romni,

DOCTORII

Cronicarii s scrierile romnesti nu pomenesc de doctor .pan


la mijlocul secolulu al XVII-lea, In Pravila lu Vasile Lupu, tiparit
la 1646, intAmpinm pentru prima dat Cuvntul de doftor", cu in-
teles de vraciu dasal, adic profesor, superior vraciului de obste, 3)
Distnctiunea ce face Pravilistul intre vraciul obisnuit vraciul
dasal, numt doftor", se' datoreste faptului c termenul venea din
Apus, unde se da titlul de doctor profesorlor ada dasalilor un-
versiatilor.
De exemplu, in Franta, unde Unversittile au prins a se infi-
N. lorga Pretendenti domnelti din secolul al XVI-lea, pag. 74. Citeazi. In noti :
Documente din Bralov No. 296 cf. Sbpr, pe 189,6, p. 96. Rechn. der St.
Kronstadt, 11 Bra,ov 1889, pag, 382, 652,
I. Bogdan. Documente i Regeste privitoare la relatiile Tirei Rominelti eu Bra-
vovul i Ungaria, pag. 192-3 Doc. CLXXXVIII. N. Iorga, In Hurmuzachi,
vol. XV/i, p. 440. Doc. DCCCLXXIII,
Vezi nota 1, pag. 46,

www.dacoromanica.ro
52

inta atre si Arqitul secolulu al XIII-lea, la inceput, numai profesorii


purtau titlul de doctor, daa erau creqtini, cci Evreli n'aveau drept
la acest titlu ; ceilalt, ce care ohtineau diplome unverstare se
numeau magistri, fizici sau medci fizici. Toti trebuau s qtie s el-
teasc qi s scre latnete, ca s formuleze retetele in aceast limb,
spre deosebre de hrurgi sau magistri hirurgi, care n'aveau diplome
unversitare qi nu -tia.0 latineqte,
M.ai trziu, in prima jumgtate a secolului al XVII-lea, titlul de
doctor a prins a se da nu numa profesorlor, ci tuturor mediclor
fizicieni sau magistri. Generalzarea acestui titlu s'a fcut cu att mai
mor, cu ct se tie a se luase obiceiul ca i regi, ori impratii,
lar uneori numa inputerniciii lor, sa conf ere acest ttlu supuOlor
ion. Aga de exempIu, cronicarul Sincai poveste0e c famosul dom-
nitor Despot Vod al Moldovei (1561-1563), a aptat de la Carol
al V-lea, impratul Germaniei, dreptul qi puterea de a face Cu nu-
mete impeiratului doctori, poeti incoronati i protopotari". 1)
Dar, de0 doctori erau qi in alte qtinte, in teologie, filosof e,
drept, etc., totwi, titulatura simpl 'de doctor a ramas numa doc-
torului in medicing. Si la nol, and termenul de vraciu a fost inlo-
cuff cu cel de doftor, nu s'a spus nici odat doftor in medicin, ci
numai smplu doftor". O singura exceptie a fcut cronicarul Ncolae
Costn, care a intrebuintat termenul de doctor de medicine, dar qi
atunc a fcut-o traducand ace0i termeni din lmba leqeasc6 ; este
vorba de un raport asupra lupte de la Poltava (27 Iunie 1709),
and Muscalii au luat prntre prizonierii Suedezi, un doctor de me-
dicine i un apotecar (sau spiter) de Curte fi de camp". Termenul
era w de neobpuit c numa dupa cateva rnduri, Cronicarul re-
vine la cuvantul romnizat i noteaz in lista celor care s'au predat
un doftor". 2)
Trecerea de la termenul de vraciu la cel de doftor este per-
fect de bine marcat in Pravile. Se qtie c intai s'a scris Pravila
lui Vasle Lupu, la 1646, dup care, aceast Pravl a fost inglobata
in cea a lu Mate' Basarab din 1651 Se ma qtie c Pravilei lui Ma-
tei s'au ma adugat o sum de Inveitifituri" bise-riceqt scoase din
Snoade PArnt Bisericei, Ori, in Pravla lu Vasile Lupu se 0.-
s*e numa cuvntul de vraciu, peand in partea adgugath Pravilei
din Muntenia, se intrebuinteaza and cuvntul de vraciu, and cel
Sineai. Croniel, vol. II, pag. 207-8. Citeazi pe Forgaei : Despotie e Scrip-
tis Forgatsianis eoneinnata, atque operi Ioannic Sommeri praefixi.
N. Coatln, In Letopiseg, vol. Il, og. 63,

www.dacoromanica.ro
53

de doftor, cand impreung, pentru a exprima acelaq lucru. Se spune


de exemplu
Sei-1 vadei 10 dohtorii... fi de nu-I vor vreiciui, va muri omul". 1)
Sau: Sd-1 filme,' duiascei dohtoriile sau vrckiuirile". 2)
Sau Cine va cherna pre di:1*i spre vrciciuire, sc1-i dohtoreascd". 5)
Inbnarea termenilor de vrac q't dohtor, dohtorii q't vrOciuiri,
din aceste citate, este dovada neagOduita cO intelesul acestor ter-
men se confunda in aceast. perioadO de tranztie, de la vraci la
dohtor.
AceastO inbinare se constat. qi in Lexiconul Slavo-Roman al
lui Mardarie Cozianu din 1649, in care cuvantul slavon vrac"
este tradus prin dota cuvinte vraciu, doftor", amandoul cu acelaq
inteles.
Dupe 1650, Cronicarii i documentele intrebuinteaza numai cu-
vantul de doftor, dar niel odat nu intalnim un nume de doctor ro-
m'in, Este drept cO s'a spus despre Petru Rare, domnitorul Moldo-
ve (1527-1538), c5. ar fi fost doctor filosof doctor", dar lucrurile nu
sunt dovedite. Faptul este consemnat intrio scrsoare a unua Ivaqco
Persevetor &are Ivan Groazncul, in care Petru Vod este numit
Ucionai filosofi doktor", fapt relatat de Hajdeu, 4) AceastO titulatura
neconfirmatO din alt parte, pare a fi numai o expresie de mOgulire,
ala -cum se obipuia pe atunc, cand se seria Domnitorilor.
In schimb, in Ardealul romanesc, pare c au fost qi doctor
romani. In bibliografa vreme se gsolte un Gioss. Daciano, care a
scris in 1576, o carte despre cima& Numele lu de Daciano, poate
fi un smplu calificativ pentru a indica locul de origin al numitului,
adich Dacia ; dar credem mai degrabO, cO-i numele vreunui medic
roman din Ardeal, pentruca descrie la 1576, o epidemie de tifus
exantematic conftmdat cu d'urna, qi care bantua de zece ami Un-
garla i mai cu seamg Transilvania. Si, desgur, ca intre numele de
Daciano qi descrierea une epidemii din Transilvania, nu- numai o
simpla coincident& 5)

Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, glava 29, p. 435.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarib, Invitit. pitrlarh, Anastasie, glava 38, pag. 445.
Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380.
Karamzine. letona Rusiel, tomul IX, nota 849, Citat de Hajdeu, Cf. Ionescu-
Glon, letona Bucureltilor.
Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 30. Daciano a 'cris : Tratato della peste e della
petecchie nel qu'ale s'insegna il vero metodo che si dee tenere per preset-
varsi e curare ciascum oppreso da tali infermita. 1576.

www.dacoromanica.ro
54

Mai gsm un Vitus Balsaratus, intre 1529 vi 1575, care ar


putea fi numt loan Vtu Balsarat (sau poate Basarab), La 1559, L
Evanghelsta, La 1600, Petre Kertzi, transilvnean culegtor de an-
tichitti romane. 1)
Ar ma fi un Petraeus la 1618, Amon la 1668 i Albinus la
1693, al eror nume cam aduc a nume romnevt. 2) De asemeni Kle-
seri (poate aluver), insurat cu o Romne ; vi o multime de alti
medci romn, de dupe 1775, de car n'avern a ne ocupa aci.
Este neindoios cd in trecutul indeprtat, Domnitorii vor fi avut
nevoe v de doctor, in afar de vracii brbieri, cci nu este cu pu-
tint s credem de exemplu, eh' in lunga v frumoasa domne a lui
Alexandru Cel Bun, s nu fi fost i doctor la Curtea lu, Numa nu
avem documente dovedtoare, incht trebue s ajtmgem la domna lu
Stefan cel Mare, deand avem vtiri despre doctor care au ingrjit
pe acest Domnitor.
Doctorii veneau greu prin trile noastre, pentruca erau i rari,
i dac veneau, apol greu l se da drumul s plece ; afar de asta
exista teama cI pot fi pedepst dac nu nmeresc tratamentul ;
am citat deja cazul brbierului Andrei, pe care Lpuvneanu l-a tri-
mes aeas incolumen et salvum", adic bun teafr, ca vi cum s'ar
fi putut intmpla vi altfel, ) Vom vedea, mai departe v povestea
doctorulu Asola di Bressano, care era cat pe aici s fe ucis de
acelav Lpuvneanu, pentruc nereuvind vndece, a fost acuzat e
a vrut s'a otrveasa pe Domnitor. S mai sunt i alte exemple pe
care le vom da la locul lor.
Despre felul cum Ii practcau mevtestIgul doctori acelor vrem,
nu vtim nmic, afar de prevederile Pravilelor privitoare la vraci ;
eac, este neindoos csa toate regulele impuse vracilor, erau obliga-
toril vi pentru doctori, Din acest punct de vedere, pentru Pravilst
ea vi pentru toat lumea, Doctorul este un om invtat, ava cum se
v cuvne s fe; spusele lui sunt spuse hotrtoare, cc dohtorit
zic fi este adeveirat", i dac zic do ctorii, nmen nu trebue s se
ma indoiasc, 5)
De aceia Pravlistul reComand cu toat convingerea pe doc-

Din Succinta medicorum Hungariae et Transylvaniae biographia, de Wespremi,


Lipsca 1774. Gr. Criiniceanu. Literatura medic, pag. 7-8.
Dr. P. Samarian, Ciuma. Bibliografk ciumei in secolul al XVI i XVII.
Biografia lui Kleseri, de Prof, Lupa', conferinti la Asoc. Medicilor.
Vezi nota 1, pmg. 38,
Bujoreanu. Pravila Matei Bas-arab. Invitit, patriarh. Anastasie, glava 14, p. 424,

www.dacoromanica.ro
55

tori, dar, asa cum este si firesc, sfatueste in acelas timp, ca tot omul
s aib nadejde de vindecare mai mult in Dutnnezeu decat in doctor
Gaud bolneivegte cineva zice sel aducei dohtorul ; aduce-1 ca
sei vazcl, sti cunoascd ce'i ca boala, ce tot ne e nddejdea la
Dumnezeu... Drept aceia gi boalele toate nu le dreage nici le
face sei-1 teimMuiascei dohtoriile sau vrdciuirile,- ci le socotim
ca nigte ajutord fird omenegti, gi atunce nu ne neideijduim pre
dohtorie, ci ne leiseim toatel puterea la Dumnezeu..1)

Pe de alta parte, daca Pravlistul lu Vasile Lupu nu face nci


o deosebre intre vraciul crestin s cel jidov sau de alibi lege, Pra-
vilstul bisericesc al lui Matei Basarab, condamna pe crestinii cari s'ar
asocia sau s'ar cauta cu doctori evrei :
Aluaturile sau azimele ovreilor sti fie scuipate, iar cine va
cherna dohtorii lor, sau se va imbeda ca ei impreund, acela sei
se afuriseascd", pentrucei... nu e nici o impreunare cregtinilor
ceitre ovrei, drept aceia oricine se va afla meincdnd de 'intr'ale
lor azime sau va cherna pre deingii spre vreiciuire sci-i dohto-
reascti sau intr'alt chip cumva va lcicui cu cleingii...", se pe-
depsesc. 2)

Despre f elul cum se purtau doctorii cu bolnavii si cu ei insusi,


dar mai ales despre call-Ca:tile ce se cer unu doctor bun, avem ca-
teva informatiuni s o suma de precepte si observatii pe care le fac
Cantemr si Ncolae Mavrocordat in scrierile lor de dupa 1700,
Asa, se stie ca In Apus doctorii umblau cu hain neagr. In-
cheiat pan la gat, vi purtau peruc albe. De sigur a nu vor fi
fost altfel nici doctorii earl veneau pe la noi, Asa de exemplu, in
anul 1700, vennd la Iasi un reprezentant polon, domntorul Antioh
Cantemr -a est in cale insott de .doctorul sail, Andrei Lichinios,
care era ambreicat intr'o f ubc1 de samur rogie... cu ptildrie pe cap 3);
iar Bartolomeu Ferat, ruda si doctor al lui Brancoveanu, umbla tu
bland' polond, cingtitoare pestrild de indicts& ciobote mici polone,
rogii, galbene, negre, cu potcoavc1 ; apoi perucei, peildrie nernteascd ca
galon de aun". 4)
Idem, Invititurile patriarh. Anastasie, glava 38, pag. 445.
Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380.
P. Panaitescu. Cilitori Poloni in Wile romanesti. Studii si cercetiri. Academia
Romani XVII, peg. 95.
N. lorga. Medici ei medicine in trecuEul romanesc, pag. 31. Citeazi : Dadich, in
Getterer, ,,Allgemeine historische Bibl.", KV, pp. 239-40.

www.dacoromanica.ro
56

Dimitrie Cantemir spune c. doctorul practician avea cu el o


cutie sau chichitie", vruita sau vapsit alb pe dinauntru, in care
avea diferite erbi, pilule vi alte preparate medicinale, cu care ivi trata
bolnavii, Pentru Cantemir adevdra(ii doctori" 1), termen care presu-
pune existenta unor doctori falvi, n'au nevoe s umble cu cutii
mari de medicamente, cad un doctor bun poate spune despre el
putintele stint retetele ftiin(ei mele i mici j strimte chichitille erbi-
lor doftoriei mele".
Sau ...doftorul bun f Uin(a in cap, iar erbile in cap le are...
unde chichitiile vdruite fi pilule sicujte sunt, acolo bolnavul se
amdgefte, iar nu se tdmilduiafte". 2)
Mara de asta, doctorul bun, care vdevte calitti sau daruri
bune, vindec boala eat de grea ar fi doftorii, cari daruri bune
boala pticatelor cat de grea, a tdmadui pot", 8) cci ...dof-
torul cel bun gdsise ci leacul nimerise". 4)
Nicolae Mavrocordat este vi mai categoric. Pentru el, ceiace se
cere unui doctor, in primul rAnd este sd cunoasca cele mai bune
folositoare mijloace de vindecare i intremare a bolnavilor".
Se recunoavte ins, ca sunt i boli grele, boli ascunse, pe cari
doctorul nu le poa le cunoavte, child boala ascunsd pre doftori
doftorii batgiocurefte...". In aceste cazuri nenorocite, daca doctorul
putea fi mgulit de un diagnostic chiar grevit, in schimb bolnavul
moare rdul Minuit, pre doftori magulefte numaj, iar pre ce! ei
(boalei) supus, intai din sanatate, apoi fi din viat il isgonefte". 6)
Dimitrie Cantemir, ca om invatat ce era, cunovtea influents,
sugestiva pe care o au doctorii asupra bolnavilor, prin simpla lor
prezent la capthiul celui suferind ; el vtie c' prezenta doctorului
ridica moralul vi-i da forta necesara, ca s lupte vi sa Inving boala,
caci cuvantul mangaios la intristare este ca numele doftoruluj la
zdcare... cd, doftorul mez'car cd intr'aceea data boala scoate, nici nu-
mele lui face minuni, ce nadejdea bolnavului ridicand, socoteqte, cd
cel ce leacurile da, de laid este, f i leacul Ii va afla, nadajduefte,
care nadajduire oarecare chip de otesire (incurajare) Ii aduce". 7)

D. Cantemir. lstoria ieroglifiel, pag. 115.


Idem, pag, 114, 115.
Hem, pag. 281.
Idem, pag. 172.
N. Plavrocordat. Prer i eugetiri, No. 343, Hurmuzaehi, vol, XIII. pg. 428.
D. Cantemir, Istoria ieroglifici, pag, 247.
Cantemir, Istora ieroglifici, pag. 267,

www.dacoromanica.ro
57

Doctorul practcan in afarg de cutia lu minunata plin cu tot


felul de doctor, scrie s retete, adca izvozel de leacuri, carele tri-
met doftorii la spiterii, sd facd asupra boalei" 7); dar aceste doftorii
nu sunt totdeauna bune la gust, c numa mnunate ca efect, intocmai
cum Ii vorba, neplacuta la inceput, dar dacill spusa la vreme,
prinde bine, c .cuvantul bun si nepleicut este ca i doftoria gre-
(oasti,. fw folositoare omului intelept, iar la cel nebun este ca otrava
in midnuntaele stintitosului". 2)
Intre doctori, intre bolnav s intre spter este o legatura, de
nedespartt, ea, megtersiugul doftoriei, sau erbile de doftorie
pn vor fi in dughiand, celui bolnav pemcl nu le vei da, nimic
losesc ; i doftorul pand cu ddnsele, pe cel bolnav, de nu-1 va aju-
tori, nu-1 va insad to$a". 3)
Pe de alt parte, Nculae Mavrocordat adauga cu dreptate
bolnav nu se trateaza la fel, c dupa obraz chiar Fiji doctorilor
nu intrebuin(eazd aceleafi medicamenle M(d de oameni de rand ca
fatti de oameni vrednici de respect prin nobletti; pentru acefti din
urmti se slujesc de mult mai bias nde f i mai bogate mijloace tera-
peutice". 4)
Prncipalul este ca doctorul sa scrie sau s dea bolnavulu toc-
ma' ce' trebue ca s se foloseasca Dupti fire doftorul, dupti dof-
tor leacul, f i dupd leac ttimtiduirea". 8)
totus Nculae Mavrocordat are un moment de indoala des-
pre stitrta doctorlor s efcacitatea doctorilor, el crede s in puterea
nature', &del .mare este puterea naturei ; bolnavti fiind, se intre-
meazd pe neasteptate fi, spre uimirea doctorilor, ea singurti opereazei
vindecdrile". 6)
Dimtrie Cantemr ca unul ce era un admrator al fatro-hmis-
tulu Van Helmont, are indoel de alta natura; el crede in fataltate.
Pentru Cantemr, flecare om se naste cu o anumt soarta, pe care
Q numeste chezi" : cuius auspiciis nata fuit", adicd subt a cdruia
chezi s'au nd scut. Sam ...in buni chezi dumnezeescul cuvd nt, pova(d
ajutor ludnd...". 7) Sau Au spre chezi rdi vrtijile ceva (i-au mend?" 8)

Idem, pag. 19,


Idem, pag, 41.
Idem. Divanul, pag. 218.
N. Mavrocordat. Pareri vi cugettiri, No, 808, Hurmuzachi, vol. XLII, pa1-451.
D, Cantemir. Istoria ieroglificii, pag. 252,
N. Mavrocordat, Piren i vi cugetiri No. 863, pag. 454,Hurmuzachi vol, XIII,
'7) D. Cantemii. Hronieul, pag. 8, 31, 58.
8) Idem, Istoria ieroglifiel, pag, 267.

www.dacoromanica.ro
58

Cat prive$te opna celor mull, opina poporulu, despre doc-


tori, un croncar al vreme lui Brancoveanu, Del alar, spune ca.:
Valahii, mai ales femeile, pretind a cunocc$te mai simple fi
mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor, cari
mor, cred ei, numai in arma interventiei medicilor".
cat priveste opina oamenlor inteleg6tori, Del Chiaro adauget:
Oamenii intelegeitori respect pe medic. Medicul Prim e
foarte bine pleitit de Vistierie, ca clouei mii de galbeni pe an,
afarei de tain zilnic, de peine pentru servitori, de carne, lumd-
neiri de seu si de cearei, etc. ; deosebit daruri din toate peirlile,
mai ales medicului care a reusit sei redea seinifitatea vre unui
boer bolnav, reisplata e cu atcit mai mare, in bani, $i un cal
de pret". 1)

Croncarii pomenesc pe doctori nu numai ca oamen de $tfintg.,


cari fac bine cat pot, ci, uneori, si in ipostaz de simpl asasni, otra-
vitori din ordn sau pentru plar,
Cronicarul Simeon Dascalul relateaz dup. croncarul Martin
Passcowscld, povestea famosulu Despot Vod5. (1561-63), cate a fost
salvat de doftori. Despot, daca a ajuns la Curtea lu Alexandru L5.-
pupeanu, s'a apucat de feldefel de intrigi ; atunci Alexandru
Voda :

...l'a-otreivit pre ascuas ; carele daca s'au priceput intrsa-


cest chip c'et-i otreivit, s'au dalla doftori de l-au peizit f i nimica
nu i-au fost, lar Despot, daca au e$it de la doftori, inclatei au
fugit in tara le$eascei,..". 2)

In schimb, loan Neculcea citeazi cazul unui doctor asasin, Gri-


gore Ghica, domnitorul aventurier care a pcAlt pe imparatul Ger-
mane, pe Papa de la Roma $i pe Sultan, a fost otravt in 1674 de
un doctor grec, Tmon
Numai, Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de seirg
intoarce mila sa ; cel indatei s'au rabo& Grigore Vodei $i au
murit. Norocul Cantacuzineftilor ; zic unii sei se fi agiuns Can-
tacuzineftii cu un doftor, $i sei-1 fi otr'dvit". 8)
Anton Maria Del Chiaro Fiorentino. Revolutiile Valahilor, Traducere de Cristian,
Editia 1929, pag. 24.
Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. I. pag. 40.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 205.

www.dacoromanica.ro
59

Faptul acesta s'a petrecut la Constantinopol, dar avem un


exemplu la no, povestt de Enache Coglniceanu, Era pe vremea
lu Constantn Racovitd, in a doua lu domnie (1756-57), cnd
s'au seivdrfit Lascarache Geane postelnicul cel mare, care
feir de pic de boald, afa seindtos fiind, s'au dus ; zic sei fi fost
otrdvit fi pricina fie fost un franfuz anume
De fapt frantuzul se numea Lnchou, lar doctorul adus de el
cu nume de mare invtat, se numea Giuseppe Antonio Pisani, un
Leventn care a fost acuzat c a pricinuit i moartea domnitei Sul-
tana, sosia lu Constantin Racovt, din care prcin a fost pedepst
s'. stea intr'un cuptor cu apd fi pdine".1)
, Termenul intrebuintat pentru a arta mestersugul dohtoriei"
era cel de a dohtori", sau a doftori". Acesti terrneni se gsesc s
in Pravile i in Cronicar. Pravilistul spune
cine va cherna pre danfii spre vrdciuire, dohto-
reascd,", 2) Sau .,era un dohlor anume Rodios fi afeita de
bine ftia mefterfugul dohtoriei,".
lar conicarul Enache Coglnceanu, spune
Mrhai Vodd din Muntenia (1741-1743), a reufit sd-fi pre-
lungeascd termenul domniei cu inca' trei luni, gratie interventiei
lui Stdvdrache cel bdtrein, care era fi dohtor, fi care infra pe
la Sultan cd'ci e foarte indrdzne(, insd mai mult cu meftefug,
c doftoria pe multi, neludndu-le nimic",4)
Tot doctorii care au trecut pe la noi, au fost strini. Negrest
c pe m'asura ce se fac noi cercetri prn arhvele str'ine se tot
gsesc nume noi de doctor si se stablesc imprejurarile care -au
adus pe alci. In cele ce urmeazA vom da, in ordne cronologic, nu-
mele celor pe care i-am g'st eu prn_crtile ce am avut la indemn.
18 Februariie 1,395. Cu prilejul expeditiei sale in Moldova, S-
gsmund regele Ungariei a fost ajutat de Brasoveni. Drept recunos-
tinta, regele le intreste anumite privilegii de comert cu Tara Ro-

Enache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 230. N. Iorga. Studii vi do-
cumente, vol. V, pp. 653-54.
Bujoreanu, Prav. Matei Basarab Soborul 5-6, glava 11, pag 380.
Idem, InvittAturile patriarh. Anastasie, glava 29, pag. 436.
Enache Cogllniceanu, in Letopiseti, vol, III, pag, 208,

www.dacoromanica.ro
60

maneasca si acord. titlul de doctor decretorum doctore", unor fete


bisericesti si cetateni, printre cari citim un Demetrio transsil-
vano" 1). Este o dovadac. titlul de doctor se acorda nu numa de
Universitli, ci s de reg.
1445. In timpul domnie lu Vlad al II-lea, sau Vlad Dracu
(1435-46), Ducele Burgundiei, a trimis in chip de cruciada o expeditie
pe Dunare, sub comanda lui Wavrin, care a ajuns ping. la Mewle.
La asediul castelului de la Turtucaia, la care au luat parte s Roma.-
nii, Wavrin a fost lovt la o mn, cu o piatra. ; din cauza lovture,
sau din cauza vrunu acces de reumatism, Wavrin a cazut greu bolnav
s a fost ingrijit de fizcieni si hirurgi notables docteurs en phisique",
cari se gaseau pe corabiile expeditiei. Pe aceleasi corbii se gasea
s o farmacie apoticairie", bien sortyen" nu numai cu diverses
manieres de drogueries", ci si cu diverse butur de- la bonne mal-
visee (Malvoisie)". Wavrin a fost vizitat de Voivodul Ungariei, a
but vin de Malvasia si noaptea

tut terriblement manacle, et uy prinst une goutte saillant


toutes les joinctures de son corpz, et tous ses doitz de la main
dextre lui cheyrent en sa paulme, les jambes et les bracz lui
racrucifierent ; si n'eut tantost membre dont il se peust aidier, et
ne faisoit tousjours que cryer, de la grant doulleur qu'll sentoit.
Et les phisitiens et cyrurgiens de la gallee du cardinal, qui es-
toient notables docteurs en phisi que et cyrurgie, le interroguerent
dont il pensoit que ce uy pouvoit venir. A quoy il leur dist que
ce avoit est devant Chastel Turquant, de la pierre, challeur,
sueur, refroidement et bruyne par maniere que dit a est cy-dessus.
Quant se vint au matin, les medechins lui asseyrent de grans
ventoses sur les epaulles, au bouje du dos et au bout de esquine.
Si coppoient atout rasoirs la char, et tyroient atout les ventoses
le sang, lequel ilz pesoient sur une ballance, pour savoir quantes
onches ilz en tyroient. Et pourtant..." 2)

De si aceste detalii privese un strain, iotusi sunt foarte impor-


tante, pentruca alatur de acest strain au luptat si Romanii lu Dr-
culea Voda si pentruca con-tin cea dinta stire despre notables
docteurs" rataciti pe apele Dunrei, in contact cu Romanii,
Inainte de 1460. Suntem in vremea lu Stefan CO. Mare

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XV/i, pa g. 5. Doc, V.


N. Iorga. Jean de Wavrin. La campagne des eroisi sur le Danube, Paris Li-
brairie J, Gamber 7, Pag, 73 *i urmit.; pag, 84,

www.dacoromanica.ro
61

(1457-1504), de la care avem prmele stiri documentare despre medici


practica medical la noi,
Intreg la minte, nelenevos", $tefan Vod hibea osptul i de
multe ori la ospete omora fdrei juder, adia ar mult judecat, spune
Ureche in limbajul lui laconic i frumos. 1) Si, omul care ubeste prea
mult osptuly se bolnAveste $tefan a fost bolnav de pe urma ospe-
telor de podalgie" spune cronicarul Nicolae Costn, 2) de podagrie",
sptme Ureche, 3) de OM am spune no astzi.
Pe de alto' parte, child a cucerit China, la 1465, Stefan a fost
rant la un picior, si mai trziu bolnav $i slab de ani", 4 ) a murt
de o complicatie a aceste rani.
Toate aceste imprejurgri au silt pe Stefan Vod, s alba ne-
contenit nevoe de medici. Inc6 inainte de 1460, el avea un bOrbier
la Suceava, un Italian maestro Ivane barbero del dicto Vaivoda", de
originA Genovez, 5)
6 Martie 1475.Dupe strOlucitele isbnzi ale lui Stefan in contra
Turcilor, faima lu se dusese in toat lumea, pn5. la Papa de la Roma,
Senatul Venetian, la cererea lu Stefan pentru uno medico pro cura
et liberatione certi ulceris quod in crure sustinct", hotrOste s in-
tervie la Papa, ca satisfac cererea. In acest scop trimet pe
Paulum Omnebonum ad pedes Apostolicos et ea expositurum quae
illi commiseratis expedivimus et regresum ad nos una cum medico
a vobis requisito remittemus ad Excellentiam Vestram cupidi et stu-
diosi liberationis diuturnae que vitae et valetudinis vestrae.". 6)

1480. Din acest an dateaz hrisovul prin care Stefan ce!


Mare intOreste constituirea breslei calicilor din Iasi, poment mai in
urm de alte hrsoave de la Petru Rares, Ilias-Vod, Mihai Raco-
vit si alti Domntori. S'ar prea chiar c exist o oarecare le-
gAturg intre acest hrisov s constituirea cu do ani mai inainte a
corporatiei sau a asezmntului cersetorilor din Nurnberg, din Ger-
mania, asupra cruia vom reveni.

Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 178.


N. Costn, In Letopiseti, vol, 1, pag. 394, apendice V.
Ureche, I. c., pig, 177.
ldem, L c., pag. 178.
L Nikon Auswirtige Handelsbeziehungen der Moldau, p, 193, o. 3, Cf. Xenopol,
vol, IV, p, 161, 12. 27, N. lorga, Istoria comertului rom. Vol. L p 125, in
noti Acte gi fragmente, 111, p. 42-43,
Hurmuzachi, vol, V111, pag. 7.
Ionenu Gion, Istoria Buoureltilor, Podul

www.dacoromanica.ro
62

Februarie 1501. Inc de la aceast dat, $tefan Vod al


Moldove, trimite soli la Venetia pe Ranold vi Antonu, oameni
rdu imbrei cali" car, in afar de alte treburi aveau vi insrcnarea
s tocmeasc un medic pentru stpanul lui bolnav, ')
26 Februarie 1502, Dup o viat glorioas de lupte ne-
intrerupte, $tefan cel Mare, era tot ma bolnav. Prn interventa re-
gelui Ungariei, a obtnut trimiterea unu medic reputat, loan Klin-
gesporn, din Niirnberg.
La data de mai sus, Comuna Nirnberg serie regelu Ungarie
Dupe formula de politefe... und filgen Ewer Konigelichen
Gnaden mit Unndert htinigkeyt ze wissen, das sich dieselben Ge-
sandten in irm Bevelh ains Doctors halben in der Ertzney ge-
trewlich und vleissig gehalten und wir, neben in, Ewr Koni-
gelichen Durchleuchtigkeyt und gemelten umserm gnedigen Herrn
zu Ern und Gefallen, Vleiss getan und fur gewandt, denselben
Doctor auffzebringen..." , 2)

In acelav tmp, Comuna Niirnberg serie v lu $tefan, comun-


cAnd trimiterea lu Iohane Klingensporn, un doctor care fusese foarte
pretuit ca medie al oravului pentru care, trmtndu-1 se fcea
un adevArat sacrifciu

Dupti formula de politetcl : ...Apparuerunt his diebus apud


nos Illustrissime Dominationis Vestri familiarA-Udalricus, et An-
thonius. eusdem Dominationis Vestre patentes in papiro literas
nobis ostendentes et tandem causam et negocium sue ab ipse
Ill-me D. Vestra destinacionis pulcerrime significantes.
Quamprimum autem -ex eorum relacione de domino Iohane
Klingensporn, medicinarum doctore (3), nostro (in arte sue) fa-
miliari, evocando inteleximus, nos mox in eum iturum consensi-
mus. Et, quam vis ille doctor, propter suam senium, et longisimum
iter. ire diu recusaverit, nos tamen incolumitatem Illustrissime
Dominationis Vestre corporalem ex animo desiderantes, una cum
dictis destinatis, apud ipsum doctorem effecimus, quod eum
Illustrissimam Vestram Dominationem acedere commovimus. In-
tegerrima mente optamus eum Vestre Illustrissime Dominacioni
pro desiderio consultarum ; libe ntissime enim semper facimus
quod Vestre Ill-me D. kloriam et desiderium aucturum sentimus.
Nec tacere coronam Il-me D. Vestre possumus de exactissima
N. Iorga, Arhiva Soc. $t. si Literare din Iasi, 1898, vol. IX, pag. 66-60,
N. forge. Acte si fragmente, vol. Ill, pag 73. Narnberg, Staasarchiv, Niirnberger
Briefbuch 48, fo 230 Vo.

www.dacoromanica.ro
63

et vigilantissima opera et diligentia in his negociis nomine ll-me


D. Vestre in civitate nostra gestis per predictos Udalricum et
Anthonium adhibita. Datum die Sabati 27 mensis Februarii,
anno etc.
In nota 3, se spune : Niirrlberger Rathbuch, 7: Doctor Hen-
ricus Klingensporn ist drei Jar bestelt zu gemeinen Statleybartzt,
ein Jar umb 100 Gulden Sold, und gest an uff nechste Quot-
tember, Octava quinta post nativitatem Marie 1499". (13 Oc-
tombrie).1)

Ar urma, dup aceast not, c. Henric Klingensporn, nu Io-


bane cum se specfia in textul latn, a fost numt pe timp de tre
ani ca medic al orasulu, de sgur la Suceava. lar dup data aceleasi
note, angajamentul a inceput in 1499 s expira la 1502. Rezult
Stefan cel Mare a fost cel dintai la noi, care s'a gAndit s aduc
un doctor pentru nevole multime, pentru nevoile orasulu adic ar
fi prmul organzator al asistentei medcale publce la noi. Si (Jac&
*tern seam c tot acest Domntor a dat hrsovul prin care se cons-
ttue corporatia caliclor din Iasi, numa la doi ani dupi ce s'a cons-
tituit aceias corporatie in Nrnberg, trebue sa admitem ca acest
fapt nu mai este o simpl cbincident de date, ci, a Stefan Vod
urmnd exemplul Apusulu, lucra dupe un plan cert de organizare
a asistentei, adicA a asistentei sracilor s a bolnavilor,
1 August 1501. La aceast data, dupa cum vom vedea dn-
tr'o scrisoare al are' text il dm mai jos, Stefan Vod avea in Su-
ceava un doctor Italian, Mate Murianu, care semneaza Matheus
Murianus, artium et medicinae Doctor". 2)
4 Decembrie 1502. Stefan cel Mare serie Dogelui Leonard
Loredano, s inlesneasc cumprarea unor medcamente prescrise de
Matei Murano, Scrisoarea o trmite printeun venetian Dumitru Pur-
civi, care trecea prn Moldova, in drumul lu dela Moscova spre
Venetia :

Stephanus divina favente gratia dominus heres et vayvoda


Moldaviae. Rlustrissime et E-me Princeps domine amiceque nos-
ter charissime. Quum superioribus annis is industriosus Deme-
trius Purcivij exhibitor cum oratori bus principis Mosco-
vicie ad terram nostram Moldaviae applicuisset de medio vestra-
rum dominationum nunc eundi rursus propter merita sua amplis -

N. Iorgi, 1, c., fo, 231. Vo,


Veal la data de 7 Decembrie 1502,

www.dacoromanica.ro
64

sima justa persuasionem Exc-mi Domini Matthaei Murriani


doctoris medicinae concivis -Vestrae Dominationis fidelis nostri
ad urbem V. D. Venetiae transmisimus ut nobis pharmacias
aliquas sive medicinas justa consilium Domini Matthaei nobis
nacessarias emere et comparare pecuniis nostris propriis anhelet
et debeat pro co affectamus V. I. et Ex. Dom. causa nostri e-
undi Demetrium modo aliquali retinere non velint sed dispositis
ibidem vestris necessariis ipsum integre et salvum sine dilatione
ad nos remitiere dignentur. Clementissime Altissimus V. I. D.
ad vota conservet feliciter.
Ex arce nostra Sustavia IX decembris anno domini millesi-
mo quingentesimo secundo". 1)

7 Decembrie 1502. Dupe trei zile, doctorul lu $tefan Vo-


da, Matei Murano, trimte si el o lung5, scrisoare-raport aceluas
Doge, tn care d o multime de date istorce, cum si ateva infor-
matii interesante pentru no. Muriano spune c se afla in Moldova,
cu voia Republicei, dela 1 August, $tefan -a spus c5. n'am vrut sei
trimet dupti doctor in vre-o alt6 parte a lumei dec6t la prietenii mei,
cari sunt sigur di mel iubesc" :
Dupei formula de politeg i : La causa che per havanti non
habbi scritto a la Sublimita Vostra e stata la infirmita grave ho
patito dal primo zorno de avusto che zonzi in Moldavia per tut-
to octubrio proximo passato, non obstante tamen la malatia
grande adi 22 avusto io fo a la visitation de questo Illustrissi-
mo Signor Duca Stephano et fici l'oficio di fedel servidor di la
Serenita Vestra con quella" forma de parole che se convien a un
tanto signor quanto e questo, lo qual ave gratissimo "con demon-
stration e parole molto amicabele in fra le quali disse : io non
ho voluto mandar medico in akuna parte del mondo salvo da
li amici mei li qual son certo me ariano, et dissemi etiam : io
sono circondato da inimici da ogni banda e ho avuto bataie 36
dapoi che son signor de questo paese de le qual son stato vin-
citore de 34 et 2 perse.Dupe ce face un portret al lui .5'te fan,
adauge i : prosperoso de la pei sona per la eta sua se questa in-
firmit non lo havesse oppresso, ma spero in Dio farli gran zo-
vamento per quanto posso comprender per le cosse principiate".2)

11 Octombrie 1503. Din pricina accidentului suferit, sau


din cine stie ce alt" cauz5., doctorul Matei Murano a murt, Aceasta

Hurmuzichi, vol. VIII, pag. 35, doc. XLIV.


Idem, doe, XLV, pag, 36-37.

www.dacoromanica.ro
65

imprejurare 1-a fticut pe $tefan Vodg s'a se adreseze din nou Do-
gelui Venetiei, s-i cearg, alt medic si medicamente. In acest scop a
trimis la Venetia pe postelnicul Teodor, care, in drum spre Venetia,
a mai luat si un insotitor cu recomandatie dela loan Corvin, regele
Ungariel ; $tefan scrie
Stephanus Dei' gratia dominusque Terrae Vayvoda Molda-
viensis salutem ac sincerae dilectionis affectum. Notum facimus
Vestrae Excellentiae quemadmodum et V. E., scire poterit quam
multocies ad V. E. nostros homines misemus pro mdicis tem-
pori item elapso ad V. E. pro uno medico miseramus quem qui-
dem medicum eadem V. E. nobis transmisit. Sed idem medicus
ad nos egrotus pervenit ita ut nobis nihil pro ficere potuit, quem
in eadem infirmitate diem clausi ; .iccirco de hoc V. E. nos mul-
tum regratiamur bono que nomine ab eadem V. E. accepimus,
quare et nunc misimus ad eadem nostrum hominem Theodorum
nomine cubicularium nostrum petentes admodum V. E. ut nobis
mitere dignetur eadem V. E. unum medicum ad tempus quous-
que V. E. voluerit qui nostra egritudine nos iuvaz e posset in quo
nobis eadem V. E. rem pergratissimam exhibe bit quanto que
amore eadem V. E. suscipimus quem quidem medzcum nos
peroptime pacifice ac honorifice tractamus ac nutrimus, eum-
que vero repatriare volverit eundem iterum honorifice ac cum
pace emittemus et redire permitti faciemus ad propria, quic quid
vero predictus homo noster eidem V. E. ex parte nostra dixerit
declarantes eidem lidem adhibere degnimini creditivam quoniam
verba nostra sunt.
Dat in castro nostro Zuchaviense die dominico ante festum
Galli Episcopi videlizt XI-a mensis Octobris anno Domini mille-
simo quingentesimo tertio, 1)
21 Decembrie 1503. Adi 21 Dezembrio in Colegio fo San
Thoma", Postelnicul Toma si trimisul lui loan Corvin, au expus Do-
gelui scopul misiunii pentru care au venit, in Venetia, din partea
lui Stefan VodA si a fiului sail. Bogdan, adica la malattia sua pre-
gava la Signoria li desse uno medico perche maestro Mattio che vi
ando e morto et lo vol ben pagar e condurlo a sue spese". Princi-
pele li-a ra'spuns : lo vedera ,volontieri et si vederia dir al Colegio
de medici ne mandasse uno, et che col sangue potendo lo voria va-
rir ; et dimandato dil mal, disse di li piedi et di le man non si po-
teva mover di ajutar, dil resto sta bene, za li fo fallo conseglio di
medici di Padoa etc.". 2)

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. XLVII, pag. 38-39.


Idem. N. Iorga, Istoria comertului rotation, vol, L pag. 127, citeazi pe Nis-
tor. Handelabeziehungen, pag. 201.
5

www.dacoromanica.ro
66

28 Decembrie 1503. Trmisul lu Stefan Vodg i cel al lui


loan Corvin au avut de ales intre tre candidati Gheorghe din Pie-
mont, Ieronm de Cesena, sugtinut de Colegiul medicilor vi maes-
tro Alessandro Veronese", La inceput au ales pe Gheorghe din Pie-
moat, dar s'a opus Colegul, care spunea: havevano electo domino
Hieronimo da Cesena et che questo non val nulla et chel salario e de
ducati 500 al ctnno et che maestro Alessandro Veronese vi anderia,
or per il Prncipe ii fo ditto non lo tolesseno che non lo cognosse-
vamo sufficiente, et cussi si partino per veder l'altro".
2 Ianuarie 1504. Trimivii lu Stefan vi Corvn, s'au oprt
asupra lui Cesena qual Il collegio de medici lo ha ricorduto e zo-
vene e cussi si partirano". Si ava au pornit-o spre ar51 2)
25 Februarie 1504. Boala lui Stefan Vod'a ingrijora pe toatg
lumea. Regele Vladslav serie Savilor ..adversa valetudine Way-
vode Moldaviensis...", si le cerea s ia nasuri de apgrare contra
Turcilor. 3)
21 August 1504. Marti 2 Iulie 1504, a murit Stefan cel
Mare. 4) In ultmele lu cupe a fost asistat de Ieronimo de Cesena,
un medic evreu al Hanulu Tgtarilor, un brbier din Buda, vi poate,
un Lonardo de Massari phisico". Acesta din urna, a trimis o scri-
soare din Buda, cu data de 26 Iulie, unuia Zuam Badoer Dottor et
Kavalier", in care descrie cele petrecute la moartea lui Stefan. Bo-
ggtia detaliilor cu care lace aceastg descriere, ar fi o dovad5, ca a
fost fat vi el; dar, s'ar putea s vtie toate aceste amnunte dela
brbierul din Buda, care, dela 2 pang la 26 Iulie, data scrisorii, a
avut tot timpul s ajungg acasa, la Buda. Massar povestevte c5, in
ultimul timp rana pe care o avea Domnitorul la picior, s'a agravat,
Meat Cesena i medcul Hanului, au hotgrt s ard5 rana, dei nu
era ngdejde de scApare; Siando esso Stephan impiagado le gam-
be et aliqualiter reducte in un momento se comenzo alargar le piage
et come ha tnteso li medici pronosticano esso esser spazato et li de-
no el ftzogo a le piage et per consejo de mistro Hieronimo da Cesena
medicho el qual ando quest anno mandato par la Signoria et uno
Zudeo medico del Imperator de Tartari". In acest timp, boerii se
certau pe cine s aleagg Domnitor in locul lui Stefan. Acesta all,

Hurmuzaehi, vol. VIII, doeumentul XLVIII, peg. 39.


Idem, doe, XLIX.
Idem, vol. XV/i, doc. CCCII, pag, 164.
Ureche, In Letopisetl, vol. I, Pag. 178.

www.dacoromanica.ro
67

si Cu toate ea era aproape agonc s'a ardtat la moarte, viatei


fen seineitate, teribel si prudent in ace* timp" ; a pus sa se ucid
ce rasvratifi, apoi a procedat la alegerea noului Domntor. A fost
ales fiul sau, Bogdan. $1 insagi $tefan la urcat pe tron. Dona zile
In urma a murt in do zorrzi reddidit spiritum". Noul Domntor si
boerii au certificat purtarea corecta a medcilor s, barbierul din
Buda si medcul Hanulu au si plecat ; Ieronm Cesena de frica
va fi refnut a intervenit la secretaratul Italian (din Buda), ca sa-1
recheme

Item come postscripta ha ricevuto una lettera di mano di


maistro Hironimo di Cesena sopra nominato, li scrive el fiol e
sta electo Vayvoda et cognoscendo lui et li baroni non esser sta
difetto de li medici hanno promesso de remandarli tutti honori-
fice. Vero e che un barbier di Buda e sta remandato et el mi..
edego Zudeo de l'Imperator di Tartari ; ma esso mistro Hiero-
nimo dubita non esser ritenuto de li e lo prega fazi il Re scriva
una lettera in sua recomandozione et che prega il nostro se-
gretario e cussi la fara far et *manderala per l'ambassator,.," 1)

1504-1506. Bogdan (al treilea) Voda, fiul lui Stefan cel Mare,
era orb ; uno oculo orbus" spune Miechowski, cronicar si medic de
curte al regelu Sigismund I, contmporan al lui $tefan cel Mare. 2)
Dupe Cromer, cronicar Polon, Bogdan ar fi fost numai incrucigat si-
spunea Bogdan Luscul"; adica ponihos", explica' $incai ; lar ter-
menul de ponhos inseamna omul care nu vede bine, om strabic, 3)
Oricum ar fi fost, lu Bogdan se faciise de insuratoare, si
voia sA la de sofie pe Elsabeta, sora Craiulu Poloniei, Alexandru,
Multe si mari necazur a avut de tras Moldova de pe urma dorinfe
Domntorulu, cA Elisabeta nu-1 voia de sof, lar Craiul Alexandru
vedea pe soru-sa cei nu va sd meargei dupei Bogdan Vodd, ceici era
prea grozav la Mid fi orb de un ochiu". 1 Ca sail ajunga finta,
Bogdan a prmt condifia ce se punea, ca Elisabeta pazeasca
credinf a religioasa si aduca chiar si medcii ei ; si a trmis
Bogdan oamenii lui pe Tautul Logofatul, pe Isac camerarius" qi
scriba", cari au primit condiflunile

Hurmuzachi, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41.


Arhiva istorici a Rominiei, Tomul I, pl. II, pag. 46.
$incai, Crordca, vol, II, pp. 105. 107, 109. Citeazi : Crotnerus, III, pag, 452.
Gr, Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 179-80,

www.dacoromanica.ro
68

..deinde ut dominas noster illustrissimus palatinas huic sere-


nissimae reginulae medicos et doctrinae Romanae sacerdotes,
praefectos muneribus et ministros utriusque generis sem per sus-
tentet, quibuscum sit ei quotidiana et honesta consuetudo,,. 9

1495-1508. Sunt anii domne lu Radu (al IV-lea) cel Mare


al Piel Romnesti, fiu al lu Vlad alugrul. Radu a fost un om
boleac de pcioare ; din 13 ani cat a domnt, sapte i'-a petrecut in-
tr'un crucior, cu care se transporta pe unde avea nevoe in nteresul
jri sau al lu.
Sultanul Baazet al II-lea, cel ucs de un medie evreu, 2) spune
despre Radu Voda

Rdsboaele nu se poartd numai cu puterile trupului, ci mai


mult cu teiria de suflet. Sd ia exemplu de la Domnul Threi
Romanefti Basarab Voevodul, 3) care, de fi e strd in de le gea musul-
manilor, totufi in cea mai mare skibiciune a puterilor sale, s'a
purtat ca cea mai mare deftepteiciune fi, cu toate cd eapte ani
intregi a fost pus in ralvan (quadriga impositus) fi purtat din
loc in loc, totufi a dirmuit tara Roinanilor lui ca deosebitd
tdmire a supufilor. Schimbdtoare fi nestatornice fi vefnic don-
loare de lucruri noud sunt sufletele poporului din tara aceia, dar,
cdt despre acesta, nu s'au instrdinat, pentru sklbiciunea fi pentru
boala picioarelor (podagra), de Domnul lor...". 4)

Avem si alte stri despre boala acestu domnitor


Radu Vocl adusese in ar pe fostul patriarh Nifon, chip s
organizeze biserica trei. De organizat a organzat-o el, dar a autat
s se amestece s'n via-ka de famlie a Domntorului, cefnd ca Dom-
nul s despart pe sora-sa, Caplea, de boerul moldovean Bogdan, pe
motiv c. acest boer mai avea o sotie la el acas'. 5) S Radu Vod
l-a trimis pe Nfon s mai medteze asupra acestor lucrur la M.un-
tele Atos, Un povestitor al vietei lu Nfon, spune despre boala lu
Radu czu eghemonul Rada intr'o boald groaznicd i cumplitd",
pe urma blestemelor acestui patriarh mazil, 6)

Hurmuzachl, vol. 11/2. Apendice, doc. slavone. Doc. DXXXIII, pig. 726.
D. Cantemir. Istoria Imperiului bizintin pig, 201 n. 65.
N. Iorga : Turcii numesc o tara o un Domo dupa cel dintul stipinitor de acolo,
pe care 1-au cunoscut. De aceia spun lui Radu Basarab".
Idem, In Floarea darurilor", pag. 434-435.
Idem, Ist. bisericei romo vol, I, pag, 123.
Idem, Floarea darurilor", pag, 435.

www.dacoromanica.ro
69

1507. (?), Radu Vod.' cel Mare a trmis la Brasov pe Stale


logofaul, 1 sk- aduc un meter prceput in boala de pcioare :
Bunilor noftri frati fi cinstiti domni, judetului fi celor 12
petrgari din Brasov, dragei inchineiciune vet' aduce Domniei Voas-
tre fratele D-voastre Staico logofeitul. Si dau de Ore D-voastret
ca unor buni fi cinstiti frati ai mei, cei am auzit acolo la
D-voastrd de un om meter ce se pricepe la boala de picioare ;
de aceia, incei mei rog fi cer dela D-v., sel mi-1 trimiteti cu acest
om al meu Nanciul, ca sei mi-1 aducd. Si daca va da Dum-
nezeu sei inteleagei boala mea fi sei-mi foloseascd, n' are sei aibei
pagubei, precum fi D-voastrei infivd. 2)

29 Februarie 1508. Nu stim daa. Brasovenii vor fi trmis


mesterul pe care-1 cerea Radu Voda ; stm ins., c la data de mai
sus, medicul domntorului era un Franciscum phisicum", despre care
Domnitorul seria Sibienilor in presentes autem eisdem referimus quod
Franciscum phisicum nostrum concomitan i fecistis". 3)
12 Martie 1508. Boala lui Radu cel Mare se agravase si
Regele Vladslav serie despre acest lucru Sasilor, ca s" a msuri de
paz din vreme : fidelem nostrum Spectabilem et Magnificum Radwl
Wayvodam parcium regni nostri transalpinarum gravi et extrema
laborare valetudine". 4)
18 Ianuarie 1509. In Muntenia domnea Mihn.ea Vod cel ru.
Acest domnitor avea la curtea lu un doctor, Petre, pe care il consi-
dera ca boer al lu is autem Petrus doctor est fidelis noster et boyar
huius regni nostri". Ginerile acestu doctor, fcea afaceri cu un turc
Mehmet, Doftorul Petre dkluse garantie pentru gnerile sau si acum
era urmgrit pentru datorie cu ajutorul pirclabului ungur din cetatea
Poenarilor. ,,,Fi ce", strig. Vod, la amenintrile de z'berre ale
acestua, patent noi set- dm legati in metnile Turcilor, pentru datordle
ginerelui lui, pe acest om drept, cu copii fi sotia sa ?" : Num quid
hunc iustum simukum liberis et uxore propter debita generis sui pos-
sumus ligatos dare ad manus Turcorum ? Nam enim Turcus debita
petit a fideiussore, (videlicet) Petro doctore". 5)
1) Un Staco A fost prmul Sot al Caple, sora lu Radu VIAL Cf. N. Iorga. retorta
biseric. rom., pag. 124.
2)1. Bogdan. Relatiile Tire' rom., cu Brasovul s cu Tara Ungureasci, vol, I, pag. 302.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/i. Doc. CCCXXIX, pag. 180,
Idem, doc. CCCXXX, pag. 180.
Idem, doc. CCCXLVII, pag. 190-91, N. Iorga. Istora comer, rom. Vol. I,
peg. 133.

www.dacoromanica.ro
70

1510. Un an mai tirziu de la ap6rarea doctorului Petru,


Mihnea Vod. a fost ucis la Sibiu, pentrueg ar fi rusinat sora unui
Sirb, Dumitru Iaksich, Pe morm'antul Voivodului s'a scris un epitaf
in versuri latneti, comrituse de doctorul loan Sallus, 1)
5 Decembrie 1517. Neagoe Vods Basarab al Tarei Romne0i
(1512-521), a avut ca medic un Ragusan, pe Ieronim Matievich medico
chirurgico, servitori illustris domini Bassarachz". La data de mai sus,
Ieronim se afla in Venetia ca trimis din partea Domnitorului, cu un
dar de seam, regsim apoi la 9 Aprilie, &finis pro rebus et
marcanciis" de cumparat pentru st'panul slu, Cu aceste prilejuri,
dogele Leonard Loredano il face cavaler

., pentru amicia fi buna vointd ce ne unefte stroins cu insufi


domnul Vodd, precum fi pentru demnitatea personald a zisului
ambasador, am crezut de cuviintd a-1 orna cu onorile fi titlul
de cavaler, prin cari sd se fac cunoscut tuturor meritul lui. Afa
dar, dupd ce-fi implinise tinta ambasadei, l-am inaintat cu so-
lemnitate la onoarea, gradul fi clemnitatea ordinului cavaleresc
fi I-am fdcut Cavaler, inpodobindu-1 cu ceremonia obicinuitd, cu
sabia, braul fi pinteni, fi acordandu-i pentru viitor fi dreptul de
a se numi Cavaler splendid, mai deindu-i facultatea fi autoritatea
de a purta totdeauna haine aurite precum sabie, brew, pinteni
fi alte orificare insemne militare aurite, fi de a se bucura de
o mare preeminentei, juridictiune, hbertate fi toate celelalte pri-
vilegii ale ordinii cavalerefti. Spre marturie fi confirmatiune am
poruncit a se anina sigiliul nostru cel de plumb, 1518, Martie 7. 2)

Este o cinstire, care ()Licht de putin valoare ar fi avut, se


resfrAnge totu0 asupra TArei, Domnitorului i ambasadorului sgu,
doctorul Ieronim Matieviai,
24 Iunie 1518. La aceast data se semnaleazg prezenta la
Venetia a unui sol Anton Paicalas, vreun Grec, trimis de Steftmit,
Voda al Moldovei (1517-1527), ea sti cear un medic pentru Dom-
Tifton 3)
1521. In socotelile Braqovului de pe acest an se p6mene0e

Hurmuzachi, vol. 11/2. Doc. CCCCLXXVII, pag, 608 Sincai, Cronici, vol, II
pa g. 116.
Haideu. Arh. Istor. Tom. I, pag, 69. N. Iorga,Arh. soc. stiint. i literare din lap
1898, pag, 66-69. Don't documente din Arhivele Ragusane,Hurmuzachi volumul
VIII. Doc. LV, p. 45.
N. Iorga, 1. c,, mai sus, pag. 69.

www.dacoromanica.ro
71

de un Iheremiae domini waywode Transalpinensis physico" amator


de vin roqu ,,lepore", culoarea sangelui de epure, ')
1523. Tot in aceste socoteli se pomeneqte de un alt phis&
cum" al domnitorului Tril Romneqti, din acea vreme, Radu (al
VI-lea) de la Afumati (1521-1529) : vectori vehenti phisicum domini
waywodae Transalpinensis ad Castrum Mariae", -
Februarie 1523. In Arhiva oraqului Braqov se pomene0e de
medicul lui Radu, care merge la Feldioara, 3)
8 Mai 1528. Stmtem in vremea lui Petru Rareq din Mol-
dova (1527-1538). Petru Rareq, de care s'a spus c ar fi fost qi el
doctor 4), se plnge Bistritenilor despre fuga unui medic al salt
unum phyrcum", probabil physicum, care a luat i ceva din banii
Domnului

Dupe formula de politete Speramus Vestras Dominacio-


nes non ignorare quomodo anno preterito Egregius Logofetus de
Turcarum faucibus nobis unum phyrcum (probabil physicum) una
secum adduxerat. Nunc autem, his transactis non muftis prete-
ritis diebus, se ipsum a nobis clamdestina ad vos contulit, et
inibi requiescit, noa quo que eidem fidem adhibueramus et ei por-
reximus quin que milia aspera et duos peroptimus equus ; ipse
autem nos suis actis blandiciis fefellit. Quare rogamus Vestras
Egregias Dominuciones ut ob contemplacionem nostrarum prefa-
tum phyrcum nobis terga versus mittere debeatis,.."
Datum in opido Batusan...
21 Aprilie 1532. In registrul de venituri qi cheltueli, al ju-
detului Braqov, se trec cheltuelile facute cu vizita unui dominus
Stephanus doctor episcopus Sirmiensis a domino Gritti ex Thergo-
wysta", un doctor probabil in teologie, 6) Alte cheltueli pentru doc-
tori et secretario domini Gritti", se inregistreaza la 19 Mai 1532. 7)
13 August 1535. In timpul domniei lui Radu Paisie in Mun-
tenia qi Petru Rereq in Moldova, se vorbeqte mult de un doctor Paul.
Reputatia acestuia ajunsese aqa de mare, ea.' Il chemau toll din toate
Hurmuzachl, vol. 11/3, pag, 380 qi pag, 387.
Idem, pag, 447.
N, Iorga, in Hurmuzachl, vol. XV/i, Doc. CCCCLXXXVIII, pag, 267, n,
Vezi nota 4, pag. 53.
N. Iorga, n Hurmuzachl, vol. XV/i. Doc DLVII, pag, 304.
N. Denau,ianu, in Hurmuzachl, vol, 11/4, pag, 34.
Idem, pag. 36,

www.dacoromanica.ro
'72

prtile, boerii ea si Domnitorii.. Despre drumurile pe cari li-a tot


fcut cnd. in Muntenia, cand in .Moldova micile cheltueli ocazio-
nate de aceste drumuri, se face mentiune In Registrele de incasari
si cheltueli ale orasului Brasov. Prima mentiun'; E.. t.e la data de mai
sus : dom. doctori Paulo ac apothecario in Fogaras 'cl venerabilem
dom. Sigismundum Thomory ibidem morbo corrc ,tum du& ex commis-
ione regia ad Radwll waywodam pro ficisci debuerat". 1)
Noembrie 1536. Dupe un an, doctolul Paul esteL\lemat
de catre boeri dom. doctori Paulo in Transalpinam misso ad .ie-
dendum aliquot boyaronibus". 2)
6 April 1537. Acelas doctor Paul es t chemat de Petru
Rares din Moldova ; domino doctori Paulo in Moldaviam ad voca-
tionem waywode Moldaviensis profecto". 3)
23 Septembrie 1537. La aceasa dat doctorul Paul se g6.-
sea tot in Moldova : Dominica ante Michaelis Francisco Pellioni in
Moldaviam misso ut dominum doctorem evocaret, ac domino reve-
rendissimo Malautica emeret", 4)
1 Octombrie 1537. O mentiune tot pentru doctorul Paul :
domino doctori Paulo, pro tertia angaria". 5)
19 Decembrie 1537. Care sarsitul acestui an se pomeneste
inch' odat de unele cheltueli acute cu doctori i apotecari Domino
doctori ad ultimam angariajn" ; i mai departe, la aceiasi &AA :
domino Georgio Blesch ratione census dominorum domini doctoris,
apothecarii, ac currificis". 61
22 Decembrie 1538. La aceast dat gsim pe doctorul
Paul printre lefegii comunei Brasov, cu leaf pltit la fiecare trei
luni; cu alte cuvinte acest domino doctori Paulo", este medic co-
munal pltit cu 80 de florini pe trei luni. 7)
15 Februarie 1542, Cu prilejul unor cerceari ce s'au f.cut
pentru o crim', se pomeneste de un doctor Matheus plebanus bis-
triciensis", si tot cu acest prilej se pomeneste de o scrisoare din

Idem, pag. 93.


N. Dens4anu, in Hurmuzachi, vol. 11/4, pag, 113.
Idem, pag. 136.
Idem, pag. 139.
Idem,
Idem, peg. 140.
Idem, pag, 187,

www.dacoromanica.ro
73

1538, Petru Rares, prn care cerea Venetienilor o otrav


a lu
aconito", ca s scape de dusmanii lui .,.tandem eciam Venecias
pro aconito misisset quomodo ipsum faceret aliquo modo intoxican". 1)

Urmeaza o bucat de vreme, pn. in 1556, In care nu avem


stir decat despre brbieri, stiri pe cari li-am consemnat la locul lor.
Iunie 1557. Ptrascu Vod (1554-1557), tatl lui Mihai Vi-
teazu, s'a bolnavit asa de tare e a fost nevoe s se dud. la Ram-
nicu Valce, dup un aer mai bun. Intio not din socotelile Sibiu-
lu se spune Vayvodam Petrasko ad Rymnyk". 2) La 28 Iune, Si-
bieni Ii trimit un doctor: amplius pecierat sibi doctorem medicinae
intromitti", 3) dar fr folos, del Domnitorul a murit in zilele
Crciunului, la 24 sau 26 Decembrie 1557.
3 sau 4 Ianuarie 1558. Este data dud au aflat Brasovenii
despre moartea lu Ptrascu Vod, asa c doctorul pe care l-au &I-
mes si ei, era de prsos quidam doctor a sua Reginali Maiestate
ad dominum Petrasko Wayvodam pro fecturus, cum iam esset
m07i1111S". 4)
5 Octombrie 1558. Un doctor care pare a fi Roman, doc-
torul Ion Evangelista din Sibiu, este trimis la aceast data, prin
Brasov, in Muntenia, de unde probabil, a trecut si in Moldova
la Lpusneanu Vod, care avea mereu nevoe de doctori,
29 (?) Noembrie 1558. La aceast data* se mentioneaz in
socotelile Brasovului venit quidam doctor Suarum Maiestatem ex
Moldavia, qui hic moratus est quatuor dies". Pare a fi vorba despre
doctorul Evangelista, care va fi fost in Moldova pentrud dup cateva
zile se face mentiune despre acest fapt,
13 Decembrie 1558. In socotelile Sibiului se spune rever-
so doctore Ioanne Evangelista ex Moldavia". 7)
17 Martie 1559. In aceleasi socotel se mentioneaz doc-
torul dus la Braqov". Negresit, pare a fi vorba iarsi de un drum
fcut de acelas doctor Evangelista, 8)
N. Iorga, n Hurmuzachi, vol. XV/i, doc, DCCLXXI pag. 413 0 414. Idem
Istoria comertului rominesc, vol, I, pag. 128.
N Iorga, In Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Sibiului, pag, 868,
Idem.
Idem, Socotelik Bralovulu, pag. 797,
Idem, Socotelile Sbiulul, pag. 868,
Idem, Socotellle Brasovului, pag, 800.
Idem, Socotelile Sibiulu, pag. 871,
Idem, pag, 871.

www.dacoromanica.ro
74

20 Decembrie 1560. Alexandru Lpupeanu al Moldovel a


fost un domnitor sanghinar, care ucidea din nevoia de distruge
vriqmaqii, ca s poati domni, dar ucidea qi din plkerea sadc, ca
si vadi curgAnd singele. Cu un asemenea om nu se glumea ; cei
earl Il ingrijeau trebuia si fie in pazi. Andrei brbierul care l-a in-
grijit ani de-arAndul, era s'o pteasc ; odat insqi Vod Il trimete
inapoi, la Bistrita, cu o not de care singur se mira incoluMem et
salvum", adici bun teafr am zice noi. Mai ru era s'o pteasei un
doctor str.'in, Asola di Bressano, un t&n&r medic fost in serviciul
regelui Transilvaniei ; a dat o doctorie mai tare gi a fost acuzat
a vrut si otrveasci pe Domnitor. Era gata-gata s', i se tae capul
qi numai cu interventia patriarhului a scipat de la moarte:
ritruova qui hora un giovine medico d'Asola di Bressana,
ii quale giet alcuni anni era al servitio del Re di Transilvania,
et essendo stato ricercato dal Signor Alessandro vaivoda di
Moldavia in certa sua grave indispositione, quel re gli lo con-
cesse, et egli medicandolo, portando cosi, come esso medico dice,
la qualita del suo male, gli diede una medicina un poco gagli-
arda, la quale perche fece molta operatione, fu causa, che esso
medico fusse imputato d'haverlo voluto venenare, et percio fu
posto in prigione, con opinione, che poi gli fusse tagliata la testa,
Di dove con gran fatica il Rev erendissimo Patriarca Greco di
Constantinopoli ritrovandosi a caso in quel luogo hebbe modo di
liberado con pagar presso ducento ducati per le spese, che gli
erano state fatte, pigliandolo al servitio suo ; doveegli e stato
fino al presente, che essendo venuti qui dui ambasciatori mandati a
posta dal detto Signore Alessandro, a quest'eccelsa porta per
procurar d'haverlo nelle mani, et condurlo in Moldavia, presen-
tarono al magnifico Rusten bassa 10,000 cechini d'oro richieden-
dogli, che fusse loro dato il prefato medico. Il qual magnifico
Bassa,_ volendo satis fare a quel Signore ordino che fusse preso,
et condotto a se. Il che fu fatto martedi sera, et il seguente gi-
orno condotto alla magnificenza sua la quale Dragomanando Do-
mino Michiel Cernovicchio dragomano di Vostra Serenita, che
a caso si ritrovo da lei, gli disse che l'era dimandato dal Signor
di Moldavia, et che ella voleva, che egli andasse a ritrov arlo.
quale narrandole prima le imputationi, che altre volte gli erano
state fatte, disse, che altrimenti non vi volea andare, et che si
voleva far Turco, di modo, che il magnifico Bassa resto tutto
sopra di se, et voltatosi alli detti Ambasciatori, disse loro, che
havendo egli fatto quanto che el poteva in questa materia, et
che volendosi il medico far Turco, non sapeva che altro fare,
che farne arz al Serenissimo Signore. Il qual crede, che non or..

www.dacoromanica.ro
75

dinera altro se non che egli sia liberal, di maniera che li detti
Ambasciatori c'hanno per questa- cagione donato al magnifico
Bassa-
Di Pera alli 20 di Decembre 1560. Hieronimo Ferro Bailo
in C-poli. ')

Si cu toate acestea, sanghnarul Lpumeanu, care nul cruta


banii cand era vorba s, urmreasc6 o rsbunare, avea pentru sosia
lui atentuni de o duioqie rar cand a fost bolnav doamna lui,
Doamna Rucsandra, Alexandru Vod a trimis tocma la Bis-frita s-i
aduc cireqi bune, din care poftse Doamna rogamus... si apud eas
vel eciam alibi in propin quo nancisci cerasg istius anni posunt, nobis
pro eo ducato emant per exhibitorem que presencium mittant". 2) Asta
n'a impedicat pe- Doamna Rucsandra, care ftiind dita groazil
moarte facuse mai inaite in boerii sai (Alexandru Vodd), temlindu-se
Doamng set- nu petreacci mai rau clec& altii, 1-au otreivit fi au
murit". a)
18 Noembrie 1561. Este data inscunrei ca Domn al Mol-
dovei a famosului loan Vasilic Despot. Viga acestui aventurier istet
este un roman fantastic. Lsand la o parte poveqtile Cronicarilor
moldoveni, s'a dovedit acum, c' acest om a inceput ca student in
medicin la Universitatea din Montpellier, sub numele de Iacobus
Vaslco Marchetos de Rodos, sau Iacobus Marchetos de Rodos, Mai
apoi, sub numele de Iacob Heraclde, senior de Samos qi marchis de
Paros, ajunge la curtea regelui Frantei, lar in urma une crime in
leg.tura, poate, cu femea lu uitat in cetatea universitar, fuge in
Belgia qi la Bruxelles la ttlul de Iacob Eraclde Basilicu Despot,
senior de Samos qi marchis de Paros, Soldat neinfricat al lui Carol
Quintul, este fcut de acest imprar, cavaler qi mai apoi conte pa-
latin, veritabil markgraf cu drept de a incununa poet, ca tmul ce
qta s manuasca qi condeiul, cc scrsese o carte asupra btllei
de la Renty, la care luase parte qi el. Adept al protestantismului,
rtceqte cava iimp prin Prusia q Polonia, lupt. in Livonia, qi iqi
face preten pe Laski, propovkluitor al Evangheliei noi qi proprietar
bogat in hotarul Moldovei. La moqia acestuia cunoaqte pe multi din
fugara' moldoveni dela curtea lu Lpupeanu din Moldova, prnde
firul treburilor din aceast tara, se d drept rud'. cu Doamna Ruc-

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. CXIX, pag. 89,


N. Iorga, Hurmuzachi, vol, XV/i, Doc. MCLIX, pag. 619,
Gr. Ureche, in Letopiaeti, vol. I, pag. 222.

www.dacoromanica.ro
76

sancla a lu Alexandru Vod, fica lui Petru Rares si nepoata lui


loan Despot al Serbiei, si se nstaleaza in Moldova. Dupe o serie de
intamplari ca dintr'un film fantastic, ajunge pe tronul Moldovei cu
numele de Eraclide lacob Basilic, cu mila lui Dumnezeu despota
Samului, Parului, Doridei si a celorlalte insule, principele regatului
Moldovei, Domnul f i Mosteanul Grecilor i Romeinilor". 1)
Despot Yod are mertul de a fi intemeiat o scoala o biblio-
tech' la Cotnar, El a avut o moarte de un dramatism teatral, la 6
Noembrie 1563. In scurta lui domnie se intAlnesc do doctor, amin-
doi purtator de nenoroc. Prmul, este un doctor din Hotn ; aceast
cetate fusese data de Despot, s: fie administrata de Laski, drept re-
compensd c l'a ajutat s ia domna ; numa dreptul de judecata in
prcinile ce se iveau in cetate rezervase Despot pentru el, S'a
intAmplat data c doctorul lui Laski a omoreit un om ; pre doctorul
acela, drept aceia, Despot l-a osemdit piardei capul, nebeigeind in
seamei rugarea lui Laski". De aic s'a scat o ceart, care a fcut pe
Laski sa piece la Liov, si din preten, s devie dusman de moarte
lu Despot, 2)
Al doilea, a fost Dionisie Aval Doftorul. Acesta a fost doctorul
si sfatuitorul lu Despot, Pe and Despot era asediat in cetatea Su-
ceava si lr nadejde de a mai prmi ajutoare de pe undeva ar fi
putut esi den cetatea Sucevei sei se fi dus incotro ar fi vrut... precum
Il sfeituiau multi de ai lui, Ce, den sfatul lui Dionisie Aval Doftorul
au reimas in cetate, ziceindu-i sei nu bage in seamel pe Moldoveni" 3).
Sfatul dat de doftorul Aval i-a fost fatal. Despot a ramas in cetate, a
fost tradat de o parte din osten si mai apoi ucs de Hatmanul Toma,
care a fost ales Domn, cu numele de Stefan Vocl, Asa s'a isprvit
aventura acestu student in medicina, ajuns Domntor al Moldove,
20 August 1564. N'a trecut mult s Toma Hatmanul zis s
Stefan Vocl, a fost ucis de Poloni, In locul lu a revent Alexandru
Lapusneanu (1564-1568). Bolnvicos cum era, Lpusneanu avea vesnic
nevoe de doctor, ca nu se mai multumea cu brbieri. La data de
mai sus trimite inapoi Brasovenilor, un dominum Doctorem phisicum",
reclamat de nevoile unor cetateni bolnavi

Hajdeu, in Arhiva istoricii a Rominie, No. 9, 1864, pag, 72. Despre Despot
Simeon Dascilul, in Letopseti, vol, I. apendice IX, pag, 430; N. Costin, dem,
apendce X, pag. 432-442. N, Iorga, Comunicare la Academe. Sedinta de Lun
26 Mai 1930. C, Gane. Farmece, viata lu Despot Vodil, 1931
Sincai, Cronic, vol. II, pag, 213. Cteazt pe Forgaci, Vita Despotite.
N. Costn, in Letopiset, vol, I, pag. 444,

www.dacoromanica.ro
77

Dupei formula de politefei: accepimus litteras Spectabilitatum


Vestrarum periucundas, in quibus petunt a nobis amanter ut domi-
num doctorem phisicum, a nobis in necessitate postulatum, ob
causam egrotancium civium remiteremur ad Spectabilit ates Ves-
tras ; itaque, cum nobis gratificati Spectabilitates Vestre in plu-
rimis sint, postulata a nobis eorundem graciose exaudivimus, do-
minum doctorem que prefatum, ut egroti Spectabilitatum Vestra-
rum in absencia eius, ne deficiant, remitere in duobus aut tribus
ad summum diebus post discessum exhibitoris presencium sta-
tuimus bene et honeste, uti decet humanitatem eius, expeditum.,.". 1)

8. Ianuarie 1568. O notit scurt., fr niel o explicatie,


luat. din Socotelile Brasovulu, ne informeaz asupra intoarcerei unui
doctor din Valahia slbnogului Petru Vod (1559-1568), 2)
6 Noembrie 1570. La aceast dat: se gseste reclamatia
unuia Petre Schneyder, din Baia, contra lu Enderlen der artzt", din
Bstrita. Uni au vrut s vad in Enderlen pe acelas famos Andrei
brbierul, care a ingrijit pe Lpusneanu, adic. un Enderlein devenit
Andrei in Limba. romneasca, No n'o credem. N'o credem, ac, dac.
Rominii au putut romniza numele ssesc de Enderlein, in Andrei, nu pu-
tem pricepe de ce Regele Zapola -a spus tot Andrei Andream barbi-
tonsorem" ; doar nu putem 135.nui c si Zapola i-a rominizat numele,
din Enderlen s- zic Andream, 9
Enderlen s'a prins s vindece pe Petre Schneyder de o board
de picioare de care suferea, in termen de 14 zile. Pentru asta a luat
18 talen, fr s-1 vindece. Afacerea a ajuns la judecat, care a dat
dreptate bolnavului

. zu wissen wye das der gottselyg Man Petrus Schneider,


bey wns wonhaftig, zu wns ist kommen wnd hott wns angezeigtt
wye das in Gott heymen gesucht hott, wye sein getlyger Willen
ist gewesen, mytt eyneri Schmertzen an den Fissen ; so hott sich
seyner angenommen der Enderlein fon eich, der Artz, yn yn
firzen Tho gen zu heillen fiir XVIII Toiler, wnd hott yn nicht
geheylett, sonder noch mer ferderbett wnd yn auch fill geplogt
wm sonst ; hott dornoch nicht len gen wollen beye im bleyben yn
zu heilen, wie es recht wnd kristlyg ist, sonder ist fon im gezo-
gen, hott den gutten Man mytt grossem Schmertzen gelossen ;
seynen Lon aber willen hoben gantz wnd folkymlig. So ist der
N. Iorga. Vol. XV/i din Hurmuzachi. Doc. MCXXVI, pag. 604.
Idem, in Hurmuzachi, vol. XI, Socotelile Bragovului, pg. 804,
Vezi la cap. Birbieri, la data 29 Noembrie 1563, pag. 37.

www.dacoromanica.ro
78

erbar Her zu wns kommen, fiir den gantzen Rott, wnd hott wns
seynen Schmertzen gezeigt wnd hott bewert das er der Bezolunk
nicht wert ist gewesen. So hoben myr, der gantze Rott, das Recht
gemacht das er ym nyx sol geben byss das er in geheilet. So
ist er also dorfon. Wo er aber, weisser Her, dem erbaren Her-
ren wirt eyn Nochred wollen machen, er hob in geheilet wnd er
hob ym nicht wollen zolen, so bekennen myr mitt wnserer Ge-
wissenheit das es nicht also ist, sonder das dye Bezolunk wer
folkommen gewesen wen er yn hett geheilet.." 1

1574. Suntem in timpul domniei lu Alexandru Voda in


Muntenia, frate cu Petru Schiopul, Cel dinti, Alexandru, era un om
boleac, celalalt era un beteag, era schiop ; incht, si unul si altul au
avut nevoe mereu de doctori.
Se pare ca boala lui Alexandru venea le de la vreo rana, le
din cauza oboselilor pricinuite de luptele ce a tot dus contra lui
loan Vod din Moldova, de pe urma carora a reusit in cele din
urm, s aduc la domnia Moldovei pe fratele sau, Petru Schiopul,
Oricare ar fi fost cauza, Alexandru a fost mereu bolnav, din care
pricin necontenit a avut r}evoe de un hirurg", un barbier am spune
noi, pe l'anga dnsul. Un calator parisian", Pierre Lescolopier, po-
vesteste ca in 1574, contele Tavannes, in drum dinspre Polonia spre
Constanthopol, in satul Popesti de lnga Bucuresti, era sa arcd intr'o
casa de tarani4 fiind rnit, Domnitorul Alexandru i-a trimes in graba
pe hirurgul sciu", 2)
Pe de alt parte, in registrele de socoteli ale Brasovului, se
gasesc informa-tiuni de felul urmator
28 Iulie 1574. Lies ich den Her Doctor dem Iwasko he-
gen Czaydenn fhurenn...".
3 August 1574. Lies den Her Doctorem mit dem Iwasko
bis kegen Tiircks Burg fhurn.,.".
30 August 1574.Lies ich den Her Doctor kegen Czaiden fhuren". 2)
1 Octombrie 1575. Alt trimis al Domnitorului, un Jacobus
Paleologu", 4)
9 Iulie 1576. Portar de la Alexandru Vocla, Es ward Rossin
Ferens mit dem Doctor gewesen in der Walachey.,.".5 )
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XVII Doc. 1ViCXCV, pag, 644,
Idem. Istoria Rominilor prin cillitori, vol. I, pag. 200. Voyage fait par moy,
Pierre Lescolopier, Parisien, l'an 1574, de Venise it Constantinople,
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol, XI, Socotelile Brasovului, pag. 812.
Idem pig. 813.
Idem, pag. 814,

www.dacoromanica.ro
79

2 Decembrie 1576, Alexandru Voda era tot bolnav, Bravo-


venu ii trimit nivte pilule far plata, numa pe baza prieteniei Es
war auch dem Alexander Weyde rott Wachs, item piltule gegeben.
Aber gutter Nachbarschaft wegen nichts dar fur genommen...", 1)
1577. An plin de necazur pentru Domnul Muntenie, an in care
a vi murit. Ultmele luni de viata -au fost amrate de un aventurier,
un medic empiric, Bernardino Rosso, care vana tronul, ca o dovada
ca aventura lui Despot Vod din Moldova, a dat curaj v altora, sa-1
imiteze. Numa c acest Rosso, se infativeaza subt un aspect cu totul
antipatic. Era originar din Lombardia vi cine vtie prn ce imprejurare
va fi trecut prin tara noastra ; aid a cunOscut sau numa a auzit de
cateva nume de boeri de seam, facut planul de atac vi pleaca
la Constantnopol unde cheltuevte cu Vizruf Mohamed v al$ii, fru-
moasa suma de zece mil de galbeni pentru realizarea planulu. Rosso
pretndea ca este scoborator din Basarabi i ca are drept la tronul
Valahei, In Constantnopol a gasit vapte boeri care sa jure ca
aceast afirmatie este adevrat vi a mai dat Vizirului o lista de
boer din tara, earl ar fi gata pretindea el, sa afirme acelav lucru.
Planul a fost descopert ; boerii 'care au jurat au fost condamnati la
galere ; boerii. dati pe lista lu Rosso, car se aflau in tara vi earl,
poate ca nic nu vtiau de combinatiile lu Rosso, au fost tgiaf de
Domnitor, din necestatea de a asgura o succesiune linistita fiulu &Au. 2)

23 Mai 1577. La aceasta data, David Ungnad, trimisul im-


paratului Rudolf al II-lea, la Constantinopol, comunica stapfinului sau
despre ostenelile lu Rosso, ca sa se faa. Domn al Muntenie

...Hir ist am n Arczt ausz Lombardia den man Medico Ros-


so nent, der hell /zaftig vmb die Valachey an, Weyda da-
selbst zuwerden, will sein geschlecht also darbringen, das vor Zei-
ten ainer seines namens die Walachey beherscht hab, vnd wol-
len Im Ir etlich nit vbel trsten, das wirdt die Zeit erkliiren,
am n grosse staigerung des Tributs hat Er dem hieigen Kaisei
vnd dem Mehmet Bassa am n grosz geschenckes versprochen, Der-
gleichen mittl machen alle vngleiche sachen alhie gleich vnd
geschlicht.

lar la 4 Iunie 1577, scrie

Idem, pag. 814,


N, Iorga. Analele Academiei Rom', sera II, Tom, XVIII 1895-96, pag. 19 si 22.

www.dacoromanica.ro
80

Der Empiricus sonst Medico Rosso genant so vmb die W ala-


chay angehalten ist auf lebenlang wie man sagt zur Galeeren
veruhrtlt sampt Siben Walachen, Andere wollen, Er solle gen
Rhodisz con finiert werden. 1)

18 Iunie 1577. Pedepsrea vinovatilor se confirma si dntrio


scrisoare a lu Benedtto de Gajan, trmisa din Pera Constantinopo-
lului, Marioare Valarga, sora Doamnei Ecaterna a lui Alexandru
Voda, care locuia in Venetia

...zilele acestea a avut putind &tali co doctorul Rosso anu-


me Bernardo, care cerea domnia Munteniei, sunt acum 5-6 luni
fi I-au purtat cu vorba pad a venit haraciul ; dupei ce au pri-
ma haraciul, l-au pus la galere cu alti Munteni, in numcIr de
fase, care au mcirturisit cti e fiul lui Basarab, cea mai nobilei
familie din Nruntenia, de unde se zice vor arunca in mare,
dincolo de Cele Sapte Turnuri." 2)

De fapt acest faimos doctor, n'a fost fiefs, ci numai exlat, poate
la Rodos, unde traa Inca.' pe la 1598, 3)
22 Ellie 1577. Boala domntorulu Alexandru s'a inrait, Un
trmis al lui, Chesar Clucerul, vine in toata graba la Brasov sa aduca
pe doctorul Paul, poate acelas Paul acum batrn, care ingrjse
si pe Petra Rams Es kam der Kolscher Kisszar aus Bleschland,
noch dem Herr doctore Paulo...". 4)
27 Wile 1577. La aceast, data Neagoe Witafu sosefte la
Brafov, de la Ivafco, vice-voivodul muntean. La 1 August, sosesc
alti doi veitafi. lar cinci zile dupei aceasta, un sol montean se in-
dreaptei spre Cristo for Bathori, pentru a-i da ftire cd Domnitorul
muntean murise". 5)
Octombrie 1577. In acest tmp, in Moldova, domnea Petru
Schiopul, Se vede ca, pe lngd infirmitatea lu, domntorul a fost
ranit in luptele -ce a tot avut cu Cazac, sau poate ca s'a bolnavit,
caci in Octombrie chiama pe doctorul Francisc Domestikos Laskaros
din Chios, Petru Vod if da intretinerea, haine s 200 de coroane

Hurmuzachi., vol. IlL doc. II, pag. 4.


N. Iorga, L e. pag. 22.
Idem, pag. 19.
Idem, In HurmuzachL vol. XI, Socotelile Bralovului, pag. 815.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XL Apend. II. pag. 815.

www.dacoromanica.ro
81

pe an, Cu voia de a avea clientela. I) Doctorul se intoarse prin anul


1580. 2)
Printre documentele evenmentelor petrecute in cursul acestui
an in Moldova, se pomenete destul de des de un doctor evreu,
care facea mai mult pe dplomatul docttor Salomon Natan Ascha-
nassi" zis qi Tedeski, agent politic in Constantnopol, fara rol de medic. a)
17 Iunie 1578. In socotelile Braqovulu se trec cheltuelile
facute cu ducerea doctorului Paul, chemat de Racz Mihaly, proba-
bil pentru copilul Domn Mhnea, care a urmat lui Alexandra Voda,
(1577-1583). 4)
13 Ianuarie 1581. In Mol.clova lui Stefan cel Mare domnea
acum un strain, Iancu Sasul (1579-1582), In socotelile Bralovului se
trec cheltuelile acute cu Blesch Steffen, care a dus pe domnul doc-
tor in Moldova, Cu patru cal. A stat acolo 21 de zile. 5)
2 Februarie 1581. Cheltuiala se repeta la aceasta data, cu
ducerea doctorulu la Czeidenn. 6)
Septembriie 1583. Petra Schiopul in a trea lui domne in
Moldova (1582-1591), are la Curtea lui un medic italian doctor suus
italus", care 11 serveqte mai mult ca secretar pentru corespondenta, 7)
17 Septembrie 1584. Din socotelile Brapvului aflam de un
Toma, trmis la Petru Voda al Munteniei (1583-1585), dupa domnul
Doctor : Schikten den Toma czu dem Peter Weyda noch den Herrn
Doctor". 8)
8 Ianuarie 1585. In acelea0 socotel se noteaza venrea Co-
mornicului lu Petru. Voda, Vlhelm Walter, care Bind bolnav a stat
mai mult tmp in Brawv : Es kamm des Peter Waida Komornik,
Vilhelm Walther, seiner Kranckheitt halben ; war ein lange Czezt hie." 9)
11 Februarie 1585. In actele privtoare la negotul romanesc
cu Lembergul, se pomenqte de un Roman Doctorowicz Roman de
Iasi vector".19)

Idem, in Prefata. volumului XI, pag. XXXIII, n. 10.


Idem. Citeazi pe Gerlach si Crusius.
Idem, Apendice I, pail. pag. 599, 638, 647, 669 n. 1, 719 n. 2.
Idem, Apendice II. Socotelile Brasovului, pag. 818,
Idem, pag. 821.
Mein.
Idem, In Prefat, pg. LVI, LVII, N. 6, litera b,
N. Iorga, in Hurmuzacid, vol. XI. Socot, Brasovului, pq. 828.
Idem, pag. 829.
Idem, Studil li. documente, vol, XXIII, Doc, CCXXXIX, pag. 378.

6
www.dacoromanica.ro
82

4 Iunie 1585. In socotelile Brasovului se noteaz plata br-


bierilor cari au vindecat pe .Murchem, cel care venise cu Petru Vod.
al Munteniei, zis Petra Cercel: Auf Befehl czahlt ich den Balbierern
welche den Murchen, so miff dem Peter Waida herausser kommen
war, geheilt hatten". 1)
7 Lillie 1585. Gsim o noua stire despre doctorul Paul din
Brasov, Paul Kertz, probabil cel care a tot fost chemat de catre
Domnitorii rrilor noastre, Un invtat francez, Iacob Bongars, care
cTtorea spre Constantinopol, in drum s'a oprit la Alba Julia In
Ardeal, Aici a cunoscut pe Giorgius Blandrata fost medic al lui loan
Sigismund Zapolia, lar la Brasov cunoaste pe doctorul Paul Kertz. 2)
Acesta din urm, se pare c. era Romfin transilvnean, un amator de
antichitti romane. 8)
14 Iunie 1585. La aceast data aflm c Petru Schiopul al
Moldovei are un medic de cas, un leibartz". Il cherna loan Fas-
cheng, din Bistrita. Si, se vede c se cam plictisise doctoral la curtea
Domnitorului, cci intervine la judele. Bistritei, s-1 recheme

Dupe!' formula de politetel ; Es ist mein gantz fleissige Biff


an Ewehr namhaft Weisheit, dieweil mich Ewehr Weisheit formals
Frstlicher Gnaden commendierth hath wndt auch an der selben
begerth hath, das mich Sein Frstliche Gnade nicht wolt lenger
hie behalten, den mein vil wehre Ewehr namhaft Weisheit, wolt
Sein Frstliche Gnaden durch Schrifft besuchen wndt alda an-
halten, domith dass mich Sein Frstliche Gnade wolt erlassen,
den ich des Landes schon sath bin. Was ich werde Ewehr
namhaft Weishezt kennen dienen, das wil ich &zed gantz willig
thuen, Ewehr Weisheff verschaff man das ich mcht von Fiirstlz-
cher Gnaden fray gesprochen werden."
Semneaz Joannes Fascheng, Eirstlicher Gnaden in der
Moldaw, Leibarzt 4)

6 August 1587. O not scurta din Socotelile Brasovului


oamenii lui Mihnea Vod, au adus inapoi pe doctor : Kamen dess
Mihne Wayda Diener ; brachten Herrn Doctor heim," 5)
1 Februarie 1588. In aceleasi socoteli se spune ca Petru
Idem, Hurmuzachi, vol, XL pag. 830,
Idem, doe, CCCXVII, pag. 190-91. No. 5.
Dr, Gh. Crainiceaau. Literaturi medicall Romineascii, pag. 8. 1907.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XI, Doc. CXXXIX, pag. 688.
Idem, Apendico II, Socotelile Brayovului, peg, 834.

www.dacoromanica.ro
83

Vod. al Moldovei, a trimis om s. adua pe doctor : Schickt noch


Betehl des Peter Wayda seinem Diener, begeret den Herrn Doctor
hinein..." 1)
UrmeazA un timp de 5-6 ani, in care, afar de msurile impuse de
amenintarea ciumei, nu mal gsim alte 0ri despre medic'. Cu acest
rstimp intram in epoca lu Mihai Vteazu,
18 August 1594. Din acest an avem o tire in leatura cu
oamenii earl au fost in primul plan in epoca lui Mihai Viteazu, Este
vorba de Snan Pasa,, marele Vizir al Turciei, care a fost bolnav de
dsentere. Se spune intr'un raport ...Sinan Bassa fusse anunalato
gravemente di pro fluvio di venire..." 2)
Nu se qtie nimic despre rhedicii pe care i-a avut Mihai Viteazu.
C a avut medici, lucrul este cert, aci se cunosc inprejurAri din
via-ta acestui vteai, in earl medicii nu puteau lipsi. Pe de alibi parte
In jurul lu .Mihai, in vltoarea evenmentelor car' s'au succedat
de repede qi aqa de vijelos, gAsim ativa medici, a aror activitate
se desfSoar mai mult pe terenul nebulos al ntrigilor, al tratative-
lor 0 al trdrilor, care n'au nimic comun cu medicina.
Din acest punct de vedere este de observat ca doctorii cari se
tot intAlnesc pe la curPle Domntorilor no0ri, at 01 in Constantino-
pol, incepnd cu Solomon Natan Aschanasi din captala turceasa
doctorul italan, secretarul lu Petru $chiopul, adia de pe la sfr0tul
secolului al XVI-lea, de cele mai multe or joaca rolur de diplomati
sau de samsari, -nu de medici.
Asemenea specmene gsim i in tmpul lu Mihai Vteazu,
1 Martie 1595. In Analele lui Fugger" din Viena se sem-
naleaza prezenta unu doctor evreu unu leib medico", ada medic
de cash' al lui Sinan Pava, al arui rol de sarnsar al celor care vnau
tronul .Munteniei, nu-i tocmai bine clarifcat. Se pare a lucra pentru
Petru Vod in schimbul a patru mii de talen i ce trebuau pltif i lu
Sinan Pava, dar, a fost prins qi inehis in Ardeal

;,Ausz Sibenbiirgen komen gewise Zeittun gen, das der Fiirsst


desselben landts desz Sinan Basza leib medico, der ein reicher
erfarner unnd gelerter Mann vnd ein Jud sein solle, de r ges-
tallt bekhomen babe. Alsz Petter Weyda vor zwayen Jam ausz
der Wallachey geflohen, vnd alher ins landt sich mit Weib mud

Idem, pag. 835.


Idem, vol. 111/2. Doc. LX, pag.

www.dacoromanica.ro
84

Kindt vnd guettern saluiert hat der Jetzige Weyda gemelter desz
Sinan Bassa leib Medico 4000 Taler zuuerrechnen zuegesagt
darumben das er Ime den zuegang Bej dem Sinan Bassa
gemacht vnd in sein gunst gebracht auch die Weydaschafft
dardurch erlangt. Da nun neulicher Zeit der Sinan Bassa von
Raab zu riegg auf Griechischen Weissenburg (da er noch sein
solle) gezogen, Ist der Jud in die Wallachey zu dem Weyda
geraist, vnd die versprochne 4000 Taler abgefordet. Er Weyda
aber hat sich nit allein dessen gewaigert, Sonder weil er kurz
zuuor sich mit dem Sibenbiirger verbunden, me gefencklich an-
genohmmen, vnd vnangesehen das sich gedachter Jud guetwillig
vm 45.000 Taler geschetzt hat er doch solchen alsz ein gafang-
nen dem Weyda in Sibenburgen Presentiert, da er dann an
jetzo ist der Fiirsst in Siebenburgen hat beeden Weyda in der
grossen vnd klainen Wallachey Jedem 2000 Vndterthanen In
seinen landt verehrt, auch sie ordenlich durch Copitelsleut stau-
rern laszen...".1)

Octombrie 1595. Se stie ea lupta de la Calugareni a avut


loe in ziva de 15 August 1595. Printr6 przonierii luati de catre
Miha Viteazu se spune ca ar fi fost si doctorul lu Sinan Pava. Fap-
tul nu 1-am gast confrmat de documente. In shmb, prn luna Oc-
tombre, un emsar al ambasadorului engles are anumte instructii
catre Cancelariul Zamoyski si Sgismund Bathory, prntre car q
cea privtoare la libertd di Giacob rabino, medico, dell'Emo
Sinam"... 2) Se pare ea acest Iacob rabinul, n'ar fi altul decat doc-
torul despre care se vorbeste la data de 1 M.artie 1595, inchis In
Transilvania. Faptul se confirma la
12 Decembrie 1595. Eduard Barton, trmis engles la Cons-
tantnopol, serie lui Sigismund Bathory, despre folosul ce ar ie0 din
eliberarea lu Iacob Ruben (rabin), medcul ru Sinan Paya, rite-
nuto" cu prlejul tratativelor din turburarile trecute pentru domnie

Giacob Robeno, Ebreo, medico dell'Ecc-mo Sinan Bass,


Sopremo Visir et generale dell'essercito del Gran-Signore ; il
quale fu mandato l'anno passato per negoiii da Aron Vaivoda di
Moldavia, et, succedendo i tumulti, che sono noti alla S. V.,
essendosi ritrovato soprapreso da quelli, fu mandato da V. S.,
el fin qui ritenuto"... 3)

Hurmuzachi, vol, III (1576-1599). Doc. CCIII, pag. 228.


N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XII/1. Doc. CLXXX, pag, 113,
Idem, doc. CCXCVI, pag. 193.4.

www.dacoromanica.ro
85

Dota zile mai titrziu, la 14 Decembrie 1595, un informator ita-


lian confirma intr'un raport, ca medicul lui Sinan Pava este prizonier
in Transilvania II medico hebreo del Ecc-mo Sin& Bassa che si
troua prigione in Transiluania...". 1)
11 Decembrie 1596. O veste rea infioara toat. lumea : Mi-
hai Viteazul este bolnav. Vestea vine din Sibiu
Ausz Sibenbiirgisch Weissenburg von 11 Decembris, anno 1596.
Der Michael Weyuoda, Inn der Wallachey, Ist gefeirlich
krannckh. Gott welle lime wider vfhelffen". 2)
6 Januarie 1597. Vestea acestei bolnaviri se comunica si
Venetiei, adaugandu-se c medicii considera starea bolnavulul ca foarte
grava
... Scriveno che il Vaivoda di Valacchia si ritrovava cosi
gravemente ammalato che da medici si disperava della sua
sanita, essendo stimata questa perdita (seguendo) per molto
grave...", 8)

13 Ianuarie 1597. De fapt toata alarma a fost fart rost si


nu dovedeste altceva decat ingrijorarea ce cuprindea pe toti numai
la gandul ca s'ar putea pierde aparatorul crestinatatii, Mihai Vitea-
zul. La data de mai sus se armilla ca Vaivoda di Valacchia si
ritrovava in miglior stato di salute..". 4)
18 Mai 1597. De asta data vine vestea ca Mihai a suferit
un accident, ca a cazut de pe cal si ar fi grav bolnav ; insasi docto-
rul Petz sau Pezzen, omul de incredere al iinparatului se intereseazi.
de soarta Domnitorului Mihai
Sona arrivate ultimamente lettere d'Alba Giulia, dalle quali
s' inteso che le cose fin allora passavano assai quietamente,
et che per una caduta di cavallo il Vaivoda di Vallachia si
ritrovava in mal stato di salute, per il che essendosi trattato
con lui per mantenerlo in buona disposizione col mezzo de i
suoi proprii ministri venuti in Transilvania, era ritornato il Sig.
s Dottor Petz senza passar piu innanzi in Alba Giulia, di dove
egli si era poi incamminato verso questa volta..".
Hurmuzachi, vol. Doc. CLXLIX, pag. 216.
Idem, pag. 271.
Idem, vol. 111/2. Doc. CCLVII, pag. 228.
Hurmuzachi, vol. 111/2. Doc. CCLVIII, pag. 229.
Idem, doc. CCCXXIII Pag. 281

www.dacoromanica.ro
86

1599. Ir acest timp domnea in Moldova Ieremia Movill


(1595-1606), Un FranciScan,` Fra Bernardo Qurini, numit de Pap
epscop al Argesulu, face o descriere a Moldovei din 1599. Printre
allele spune fost gondus la Domnitor de secretarul lui Ieremia
Voda, un medic il suo secretario Medico". 1)
12 Iunie 1600. In preajma lu Mihai Viteazul apare inch' din
1598, un fel de doctor, Muralt, un personaj ciudat al arui rol de
doctor, de om 4e afacer, negociator sau smplu trdtor, 'Ma nu-1
destul de clar. In adevr, la 14 Februaarie 1598, o alt cunostint a
noastra, tot un doctor, Bernardino Rosso, cel care uneltise s la
tronul Munteniei in 1577, trmtea o scrisoare" a Dragomanului din
Constantinopol, cu stiri de acolo, intre cari se spune c loan Muralt
e un mare otreivitor". 2) La 29 Martie 1600, comisari imprtest
din Ardeal, raporteaz impratului Rudolf al II-lea, despre un proces
de ban al doctorului Muraldo. Cu acest prilej se spune ca acest
individ feirei Dumnezeu ar trebui judecat i pedepsit la reistignire,
el a pregeilit otrava care trebuia sei se dea Marei Ducese Maria
Cristina.." 3), s-i curios c tocmai pe aceSt personaj, la 12 Iunie 1600,
1-a ales Mhai Viteazul, sa se duc. la Ieremia Movil in M.oldova,
ca s fac o apropiere cu acest Domnitor,
Ante quam Illustr-mus Micha.el Vaiuoda Exercitum suum in
Moldauiam expediuisset, praemiserat ad Jeremiam Vaiuodam
Doctorem Muraltum cum fratre suo Hectore, ut in eo omnem
mouerent lapidem, ut cum Michaele Vaiuoda foedus mire, ac
contra Turcam simul arma .suscipere velit....
Vltima May colloquebar cum Doctore (medicul
lui Ieremia?)

In aceasi vreme, intiun raport catre Imprat, Comisarii Ar-


dealulu scrau la 11 Iunie 1600, c Muraldo avea misiune de la
Mihai s peteasc fata lu Ieremia Vod pentru Patrascu, fiul lu
Miha, dar ca totul nu era cleat o inscenare, ca Mliai a si ntrat
cu stile in M.oldova.
In sfrsit, trebue s mai notarn c Mhai Vteazul a venit in
contact si cu aii doctori, cu Pezzen, reprezentantul impratului Ru-
Idem, vol. III/1, doc. CII, pag. 545.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XII/1. Doc. DI, pag. 335; n.
Hurmuzachl, vol. IV/1. Pag. 25.
Idem, doc. LIX, pag, 72-73.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XII/2, Doc. MCCCXIX, pag. 940.

www.dacoromanica.ro
87

dolf, cu Barvitius loan, conslier imperial si alti ; dar acestia toti, ca


doctorul Mocato al lu Snan Pap, invarteau numa sforle politice,
aci cu medicina nu aveau comun decit numa titlul de doctor,

21 Martie 1602. Sub aceast data se serie a.: ,,te fan,


fiul lui Petru .5.chiopul, era bolnav de piept fi de podagra,' o
moftenire parinteascei, aceasta dacei nu f i cealaltei. El frecventei
qcoala mai rar, apoi o peireisi. Era evident cei se mantuise cu
Domnia lui viitoare, i cu viaja lui teineirei. Muri, inainte de a
fi trait de moartea degeneratzlor, la 21 Marte 1602. Rassa ve-
chilor noftri Domni deiduse sanghinari, apoi infirmi i copiii
acestora nu mai erau viabili". 1)
Cu prilejul mortei lui Petru Schiopul s a lui Stefan Vodd, se
vorbeste de o multme de doctor' strain', prntre car s de un Orazio
Carrara, care aduce dovezi despre nasterea nelegitm, a lui $tefan
Vod.
Urmeaz o vreme destul de lung., pand la 1620, din care nu
mai avem nici o stire despre doctor'. Aceasta nu inseamn c n'au
fost doctori si in acest tmp ; au fost, numa n'au rmas urme de pe
urma lor, pentrua nu dupe oricne rmne ceva. $ dovad c au
fost, o gsim lute() nott din 1619. Atunci, Gaspar Vod. din Mol-
dova (1619-1620), ar fi vrut s se scape de uni boeri cari Ii incur-
cau treburile, in special de un boer Bucloc. Pe acesta, spune Mron
Costn, Gaspar a vrut sa-1 otrveasa, dar Bucoc avand erbi im-
potriva otravei, date de la un do flor prieten", a vrsat si a sapat. 3)
Inseamn c erau doctor si erau prieteni cu boeri cari jucau rolur
de seam in viaja trilor de Mime",
2 Martie 1619. Acelas Gaspar Vod Gratian, si-a pus in
mnte s ia de sotie pe o fan.' a marelu dragoman Boris' din Con-
stantnopol. In acest scop, Francesco Contarin, ambasador, i Almoro
Nan, bail, au comuncat Dogelu Venetiei dornta Domntorului. Dar
la 9 Iunie 1619, Almoro Nan' comunia Dogelu c Boris" refuz de
a-si da fata dup Gaspar Vod. 4) Ceva mai tarzu, Boris' si-a m-
ritat fata dupg doctorul Scogardi, medcul lui VasIle Lupu. 5) Este o
dovada de pretuirea la care ajunsese doctorii, c erau socotiti mai
ldem, vol. XI, in Prefati, pag. XCI.
Idem, Doc. DCXCIII, pag. 565.
Miron Coitin, in Letopiseti, vol. I, pag. 269.
Hurmuzachi, vol. IV/1 Doc. CCCIX, CCCX i CCCXII, pag. 377-78.
Idem, doc. DC, pag. 515.

www.dacoromanica.ro
88

mult chlar &cat un Donmtor numai c in asemeni legaturi trebue


sa tinem socoteala i de alt factor, nu numai de simpla preture a
situatlei cuiva.
28 Februarie 1620. Este data testamentulu lu Radu-Voda
Serban, facut la Viena, la Beciu, cum se spunea pe atunci, i semnat
prntre altii i de jupeinul Roreir doctorul din Beciu". i) Semnarea
acestui testament de catre Rorar, dovede0e ca era doctorul Princi-
pelui pribeag qi'n acela4 tmp i intimul acestui principe.
22 Ianuari' e 1623. Tot mai des se intilnesc doctor cari,
inainte de a ajunge la nol, tree numai sau vn direct din Constan-
tnopol. Acetia reflectau prn urmare nivelul cultural medical al ca.
pitalei turce0i. Si, judecand dupe unele imprejurari i tiri, acest
nivel nu era din cale afar& stralucit. Din contra. Babele i fermeca-
toarele roesc chiar in preajma Sultanului. Aa de exemplu, se tie
ca Sultanul Murad (1622-1639), din vremea de care ne ocupam,
a fost un vteaz, un vrama$ neimpacat al tutunulu i al oplului, qi
un betv de frunte, din care cauza uneor_ inebunea deabinelea, Intr'o
imprejurare de acest f el, in loe ingrijeasca doctori, 1-a ingrijit o
Evreica fermecatoare Coy, ambasador al Frantei la Constantnopol,
serie la 22 Ianuarie 1623, din Pera

..les curs font des oraisons publiques et continuelles pri-


eres, pour prier leur pro fete de remettre le sen$ au Grang Sei-
gneur, auquel une Juifve donne plusieurs remedes, mais force
gens la tiennent pour magicienne ; et toutes les fois qu'il
doibt faire voir, elle luy donne d'une drogue a manger que l'on
croit estre de l'oppium, pour s'assouppir en sorte qu'il ne face
rien d'extravagant et uy dict a l'oreille quelques paroles miste-
rieuses pour faire valloir son mestier". 2)

Si dac asa era in jurul Sultanului, in orasul ctre care tinteau


ochii intregii lumi, de ce ni-am mira de empirismul dela noi ?
1626. Se citeaz, existenta unui doctor Iane in Targoviste,
fr alt detaliu, 3)

N. Iorga, Analele Academiei Romine, vol. XXI, seria 11 1898-99, pag. 291. Tes-
tamentul in original la Academie, mans. No. 84/XLI.
Hurmuzachi, supl. 1/i. Doc. CCCI, pag. 201.
3)1. C. Filiti. O pagini din letona medicinei. Rev. Stiint. medic. No. 2, 1929, pag.
5 din ,,Extras", n. 9. Ionescu Gion in 'at. Bucurestilor pune data de 1634 si
citeszi : Arhive. Condica No. 1 a jud. Dimbovita. D-1 Filiti citeazi Arh.
Ist. I. 16.

www.dacoromanica.ro
89

$i vremea se scurge fr. alte stiri pfina ajungem la domniile lui


Vasile Lupu in Moldova si Matei Basarab in Muntenia.
11 August 1640. Vasile Lupu (1634-1653) al Moldovei, avea
un blat bolnav de un brat, si l-a trimis la Constantinopol s se caute
cu doctorii de acolo, la nevoe chiar si cu cei din Padova in Italia
.. questo gzovine di 15 anni in circa, e venuto per curarsi
dello struppio di-un braccio, pubblicando che se questi medici
non valeranno a guarirlo, si condure facilmente in Italia e par-
ticolarmente a Padova". 1)

10 Noembrie 1640. De fapt n'a mai fost vreme s fie tri-


mes si la Padova, cici biatul lui Vasile Vod a murit si, imbals-
mat a fost adus si inmormntat in tar.
.. seipteimeina trecutei a murit aici fzul Domnului Moldovei, care
cerea steipemirea in Tara Romeineascei, si a fost trimis imbeds&
mat, cu pompei mare, pentru a fi ingropat intr'o meineistire in
tara lui". 2)

6 Noembriie 1640. La aceast dat avem prima stire despre


un doctor, Giovani Andrea Scogardi, pripsit in Moldova lui Vasile
Lupu, Aid fcea pe informatorul Apusului despre lucrArile Sinodu-
lui, care a avut loe la Iasi in aceast vreme. 8) in August 1641,
Scogardi se sea in Constantinopol, si de aici, din Pera, seria am-
basadorului Contarini din capitala turceasc, s-i inlesneasa intoar-
cerea la Venetia. 1 lar dup o lun, la 13 Septembrie 1641, seria
aceluias ambasador, a este angajat ca medic al Domnului Moldovei ;
cu acest prilej comunicl conditiunile angajamentului si speranta
In doi ani va putea aduna trei, patru mii de Reali" (galbeni ?), dupe
care se va putea intoarce in dorita Venetie
13 Septembrie 1641. Pera Andrea Scogardi ceitre amba-
sadorul Contarini.
Cinque giorni sono che con lettere humanissime il Signore
Principe di Moldavia mi fa nuova et efficace instantza per la
mia venuta al suo servitio, offerendomi Reali 1500, per stipendio

Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCXCVIII, pag 493.


N. lorga. Studii si documente, vol. IV, pag. 226. Cops Mitre State.
Hurmuzachi, Vol. IV/1. Doc. DXCIV, pig. 668. Scogardi citre Rezidentul Schmidt
despre hoiiririle sinodului de la Iasi.
Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCCVII, pag. 500.

www.dacoromanica.ro
90

annuo et 300, di donativo per una volta tantum, per mettermi


all'ordine, senza la provisione della bocca, due mude di drappi
all'anno e gl'incerti di fuori via dalli gentiluomini, et le spese
del viaggio, mandando un gentiluomo espresso per levarmi col
cocchio. Onde, benche designato haveva di partirmi questa pri-
mavera ventura colla famiglia in compagnia del Signor Salvago
per Venetia, appoggiato alla benigna grotettione di V. E., nullo
dimeno non vedendomi con questo ordinario fatto dalli Ecc-mi
miei Padroni nissun motivo per la mia celere venuta, essendo
massime caduta la condotta di Udine, m'a parso di non disbraz-
zare il partito di Moldavia, per un in doi anni conforme restero
soddisfatto delli trattamenti, essendovi concorso il consenso et
beneplacito dell'Ecc-mo Signor Bailo Trivisano, accioche cumu-
lato un peculio di tre in quattro mila Reali, possi poi con fon-
damento piu sicuro coudurmi a Venetia eletta patria, per goder
ivi con quiete dell'animo li effetti della buona gratia di V. E.
Ill-ma, alla quale ne ho voluto dare riverentemente parte, spe-
rando che sarei con di Lui seddisfazione come quella che gia
doi anni sono mi eccitto all'abbracciamento di simil partito. In
tanto raccomando alla benigna protettione di lei li miei interessi
pur il mio rimpatriare a Venezia, accioche scoprendosi alcuna
con giuntura, habbi stimolo di maturari il mio ritorno da Molda-
via : Mentre a V. E. prego ogni augmento di gloria et prospe-
rita et per fine della presente, humilmente me Le inchino.".1)

12 Octombrie 1641. Oferta Domnitorului era prea ispititoare


ca sa fie refuzatd. Onorar in bani, intretinere, haine, posibilitate de
a face clientel in afarl de Curtea Domnitorului, si libertatea de a se
intoarce acas dupa voe, plus suplimentele de plat sub forma de
cadouri, au determinat pe Scogardi sa ia drumul Moldovei 1
Paolo Vecchia aitre Luigi Contarini Kav. Venezia.
Il Signor Scogardi ha accettato l'invito del Principe di Mol-
davia che l'ha chiamato al suo servitio con mine cinquecento
Reali di stipendio, trecento di donativo per il viaggio, spese di
bocca a lui et suoi servitori, vestito doi voile all'anno, liberta di
medicare fuor di Palazzo, et di poter ritornarsene a suo piacimento
non riuccendogli l'aria salubre; siche partira fra quindici giorni
alla piu longa, ritrovandosi qui un Barone che lo attende et una
carrozza et due carrette dategli dal Principe per condurlo cola.
Molti lo dissuadevano, ma io l'ho tpersuaso col accennargli il
fondamento della parentella nuovamente seguita tra il Sig. Grillo
et il Principe, che e per essergli di grande avantaggio, oltre che

1) Hurmuzachl, vol. III, doc. DCCVIII, pag. 501.

www.dacoromanica.ro
91

sono sempre buoni quelli guadagni che principiano d'un avvanzo,


com'e questo che innanzi che va fuori della sua porta, si retrova
in borsa novicento reali in contanti del Principe, trecento come
ho detto di pre,ente et seicento in sovventione. Lascia qui la
sua famiglia per manco incomodo...". 1)
12 Martie 1642. ante-tin raport al lui Grolamo Trivisan
catre Doge aflana ca. doctoral Giovani Andrea Scogardi era originar
din Danernarca qi insurat cu fata dragomanulu Borsi, probabil acea
care a refuzat s se marite cu Gawar Gratani, Domntorul Moldovei
Il Prencipe -di Moldavia ha condotto a suo servitio per me-
dico il Dotor Giovan Andrea Scogardi nativo di D:nimarca, ma
suddito di affetto dell'Eccellenze Vostre, Questo ha servito akuni
delli Eccellentissimi Signori Baili precessori, et qui accasato
in una figliuolla che fu del Dragoman Borisi, ben veduto, et
accarezzato da .quel Prencipe, die le ha assegnato reali mine
cinquecento di stipendio oltre tutti li comodi per il mantenimento
della sua casa che eccedono il suo bisogno ; sua intentione di
accomodar la sua fortuna con la dimora ivi di quakhe anno,
poi di riddursi a vivere, et morire con la famiglia tutta nel
grembo della Serenitet Vostra." 2)
Ianuarie-Septembrie 1643, Si Mate Basarab a avut me-
pentruca era om sufernd ; fusese rant la picior in lupta
de la Finta q avea i crze asistolice ; din aceasta cauza vanator
de domne, deseor raspandeau char svonur alarmante cu privre
la santatea Domntorului. La 8 Februarie 1642, se comunica Doge-
lui VeneVei, ca Mate ar fi oarte bolnav de hidropico". 8) Faptul.
s'a repetat mai tarzu, dupe cum vom vedea, la 20 Februar 1651 Este
drept ca doctor lu Matei Basarab n'au avut 1- putatia unu Sco-
gardi, qi numele lor n'au ramas in Istorie ; asta nu inseamna c n'au
exstat. Din contra, la 11 Februarie 1643, se vorbeqte inteun act de
vanzare, de un Dumitralpo doftorul din Targovqte
1643 (7151) Februarie 11, Thrgoviste. Zapisul lui Bu-
gal* fi al fratelui seiu Miho prin care mind jupeinului Dumi-
trasco doftorul, o cascl cu locul ei din orasul Thrgovistei tempi
Popa Tatu f i leing6 locul lui Mihaiu, feciorul Popii Ivan, pe
care loc l'au fost cumpeirat i ei dela Mucadel Francul.". )
Hurmuzachi, vol. VIII. Doc. DCCIX, pag. 502.
Idem, vol. IV/2. Doc. DC, pag. 515.
Hurmuzachi, vol, IV/2. Doc. DXCVIII, pag. 514.
Biblioteca Acad, Rom. Creqterea colectiilor pe 1912, pag. 96, col. I.

www.dacoromanica.ro
92

Va fi fost acest Dumitrasco vreun modest brbier, doftor cunos-


cut mai mult de ai si, cci faimosul Paul de Alep spune c in cg;
ltoria lu prin Moldova s'a bolngvit impreung cu colegul lui Canon
Soleman Ibno Zsahr din Damasc de !liste frigur strasnce, speciali-
tate romneasc, s, and au ajuns prin Muntenia, la Tirgoviste,
n'au ggsit nici doctori, nci doctorii :

lVfarti noaptea in 25 a lui Nisdn, muri piosul Canon Solei-


man Ibno Zsahr, colegul nostru dela Damasc, de boala adusd
din Moldova : friguri intermitenti, cari ne ceizneau in Mate zilele
cdte de doud sau trei ori, ftird ca sei avem vreun leac, mai cu
seamd in noptile cele ghe(oase ale ernei, Doftori, hirurgi, beu-
turi, medicine, Mate ne lipseau, toate afard de Dumeezeu; fi
ceiace fu fi mai M'u este calitatea cea nesuferitd a apei in
aceste (dri. Nu meincam nimic fi numai diminetile, dupd pa-
roxism, inghiteam c d te o piceiturd de apd pentru a stinge focul
interior. Am fi dat sufletele noastre pentru o rodie..." ')

20 Februarie 1652. Se anuntg 'moartes lui Matei Basarab


si'n acelas timp stirea se desminte spre desolarea viingtorilor de
domnie

.. Si haveva divulgato qui la morte del Prencipe di Vallac-


chia, huyendo egli soggaciuto a quakh'infernit solamente- Ca-
pitate poi lettere con avvisi dell'esser il detto Prencipe redinte-
grato di salute, ha fatto cader la speranza a diversi..." 2)

6 Aprilie 1652. Se pare ca in raporturile lui cu strgintatea,


Matei Basarab se servea de bunele servici ale unu medic, fost
doctor al cavalerulu Soranzo, reprezentantul Venetiei la Constanti-
nopol, La data de mai sus, se comunicl Dogelui Venetiei despre
plecarea din Viena a solulu muntenesc, fgr ca s fi avut audienta
cerut

...I1 gentilhomo det Prencipe di Vallacchia del quale scrissi


precedentemente s'incammina a cotessa volta. Non porta per
Vostra Serenita n lettere di credenza n negotio, non vuol it
Prencipe di Vallacchia promover costi cosa akuna per dubbio

Arhiva istorick a Romintei. Hajdeu. Tom, I, pt, II, pag. 46. Cilitoria lui Paul de
Alep prin M.oldova ji Tara Romiineaseg.
Hurmuzachi, vol, IX11. Doc. XIV, pag. 8.

www.dacoromanica.ro
93

di qualche yank de Turchi. Fara capo con lo Ecc-mo Signor


Cavalier Soranzo di cui fu medico in Constantinopoli". 1)
Bnum .c acest sol, fost medic al lu Soranzo, va fi fost so-
crul unui alt medic despre care vom vorbi imediat, doctorul Masselini.
2 Ianuarie 1654. Giovanii Battista Ballarino, reprezentantul
Dogelui la Constantinopol, if serie din Adrianopol, ea' un medic Mas-
selini, a plecat sa-si caute norocul in Mtmtenia lui Matei Basarab ;
venea tocmai in vremea and Domntorul bktrin si bolnav, avea sa
moara, in -Aprilie 1654:
Hora il Masselini andato in Valachia, con che tralasci-
ato il servitio di quest' Eccellenza, e della Corte procura a se
stesso vantaggi di fortune, e qui si'vci cercando assistenza d'al-
tro medico". 2)

Cittre sfArsitul anului, la 7 Noembre 1654, se antmt, Dogelui,


e. din lips de alt doctor, Masselini a fost rechemat din ordinul Ma-
relui Vizir, si se gaseste in Constantinopol :
Il Signor medico Masselini custodito qui dentro col resto
della famiglra chiamato coll'ordine del primo Visir alla sua,
cura, mentre si trovava in carica, 6 artivato a Constantinopoli,
dove stato ricevuto dalli Agenti del Principe di Valachia, ha
per promesso il ritorno qui, necessario al maggior segno ren-
dendosi l'assistenza sua all'Ecc-mo Signor Ambasctator mio Sig-
nore anco per il viaggio, che doy era fare non trovandosi parti-
colarmente in questa Cittd akuno, che esserciti la professione". 3)

Ceva mai tarziu, la 1 April 1657, dintr'un raport al lu Balla-


rino atre Dogele Venetiei, afllm date mai precise asupra doctoru-
lui Masselni. Originar din Pesaro, talentat des; cu sufletul inchis,
avea de sotie pe fica doctorului fostulu Bail Cavaler Soranzo, acela
care a fost la Viena ea sol al lu Matei Basarab, 4) In toamna anu-
lu 1654, a fost chemat de Vizir si cut-And s'a reintors in Muntenia,
la Curtea lu Constantin Basarab, Carnul. (1654-1658), Intre tmp, socrul
lui, medicul lu Soranzo, a murit. La data de mai sus, 1 April

Hurmuzachi, vol. IX/i Doc, XVIII, pag, 11. Girolam Giustinian citre Dogele Ve-
netiei.
Hurmuzachi, vol. V/2. Doc, X, pag. 7.
Idem, doc. XXI, pag. 14,
Vezi mai sus, nota 1,

www.dacoromanica.ro
94

16574 sosia lui Masselini strue ea s fie numit in locul rposatului


su socru
Hebbi gici efficacissime istanze della figliola del Dolior de-
fonto, perche il medico Masselini suo malito succedesse. in luogo
del padre nella Casa di Vostra Serenitd. Io conosciuta la na-
tura del soggietto nativo da Pesaro bensi di valorosi talenti ma
torbido, ardito, e forse nell'interno suo di pocca sincera disposi-
tione, curioso nell, intendere, facile nel parlare, ho stimato neces-
sario tenermi con desterlid lantano da impegni. Egli abbando-
n senza cauza in pochi mesi il servitio presso l'Ecc-mo Sig-
nore Bailo Cavalier Soranzo non ostante le gratie sempre con-
feriteli dalla sin golar benignitd dell'Eccellenza sua con ottimi trat-
tamenti, si condusse al Prencipe di Valachia, ove si trattiene
al di d'hoggi". 1)

La 10 Aprlie 1660, doctorul Masselin, care a reusit s'a fe


numit ca medie al ambasadorului VeneSiei la Constantnopol, face
pe confidentul intre Domnului Munteniei i Rezidentul VeneSiei, 2)
Apoi Il regdsm pe Masselini la 1 Noembrie 1665, fcand pe nter-
mediarul Domnilor Romani s ai Ardealulul, pentru mituirea poten-
talilor Turc
Anzi ho penetrato che li sia stato esibito, anmo stipendio,
in ordine a che ricercato. a parte il Dottor Masselini dal Du-
razo di quello, che li tre Principi di Moldavia, Valachia, e
Transilvania contribuiscono al detto Dragomano..," 3)
28 Februarie 1656. La curtea lu Vasi/e Luya- gsim in a-
ceast vreme pe doctorul Cohen, un Evreu de prn Constantinopol,
care fcea mai mult pe secretarul Domnulu decat pe medcul, dac
nu cumva fcea s alte servicii, servcii de informator, pentru a nu
le spune altfel, La data notat, Ballarino, Rezidentul VeneSiei in
captala turceasc, seria Dogelui, e. Cohen se multumeste s functio-
neze in aceleas condiSiuni in care functioneaz si alSii de seama lu

L'hebreo Coen... l'ho riddotto a conoscer la convenienza,


si contenta star alla conditione degl' altri, e favorirmi ancora
colla communicatione di qualche notitia ; fra queste una non
devo tacere, ch' essentiale, con firmata da ricontri del novo

Hurmuzachi, vol, V/2 Doc, XLIX, pag. 33. Ballatino citre Doge,
Idem, doc. CXVI, pag, 76. Ballarino cifre Doge,
Idem, doc. CLXVIII, tul. 108. Acelal alfa acela,.

www.dacoromanica.ro
95

invito fatto alla Porta dal Principe di Transilvania di concerto


con quello di Moldavia dove esso Coen tiene corrispondenza
della speditione d'Ambasciatore Svedese al Gran Signore per
stabilir l'amicitia rimover le gelosie di quell'armi et accordar
qualche cosa ancora...". 1)

29 Mail 1657. Constantin Serban Basarab, zis Carnul (1654-


1658), care se afia la Targoviste, trimite la Brasov un om pentru a-i
cumpra medcamentele prescrise de doctorul sau. Acesta, poate, o
fi fost Masselini, daca nu va fi fost plecat la Constantinopol, in urma
interventie sotiei lui
Cinstitul fi credznciosul nostru doctor a trimis in oraoll
D-voastrei pe bleindul su slujitor, scl cumpere nifte lucruri pen-
tru lecuit, din ce va gil si. De aceia vreau sei v dau de stire
cd omul vine cu o afacere, dreaptei. Ba inca' Vd rog pe D-voa-
sir& cu dragoste fiti in ajutor in ce va cere de la d-voastrei
qi apcirafi, ceiace o vom lua in semn de bunei vecinalate de
la D-voastrcl. Dumnezeu sd vei find indelung in bund seineitate". 2)

3 Ianuarile 1660. Vasile Lupu dup ce si-a pierdut domna


Moldovei, ' in Iulie 1653, a ratacit catva timp pela Ttari s pela Ca-
zad, apol a ajuns la Constantinopol. Alci, a stat catva timp inchis,
apoi a fost lsat in libertate, s. vseze la tronul perdut. In acest
timp fostul domntor cheltua foarte mult pentru a-vi putea recapta
domnia ; in preajma lu se gasea doctorul Cohen. La data indicata,
Bailarn scrie Dogelui Venetiei
...Spende tuttavia con grande generosita per quello son an-
dato penetrando da piu intimi di sua Casa, particolarmente dal
Dotor Coen suo medico e per gruffij passate da lui col Chiaia del
Visir suo con fidentissimo lo trovo assai mal affetto alfa Serenis-
sima Republica, et sprezante parlando con imoderata liberta da
me dissimulata perche la congiontura non serve a far di piu,". 3)
1659-1661. Cronicarul Ioan Neculce pomeneste de un doctor
neamt, care, intre anii nota4i, a indreptat nasul sptarului Milescu,
Wat din ordinul lui Stefan Voda, 4)
Hurmuzachi, vol. V/2. Doe, XXXVIII, pag. 27, N. Iorga. Istorii Evrei/or In
unie noastre, Analele Academiei Romine, seria II, XXXVI, pag, 173. In noti
adaugi : Bandini, in Analele Academiel Romine, XV, pag. 182-183.
N, Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MAICCCXLVI, pag. 1258-59.
Hurmuzachi, vol. V/2. Doc. CVII, pag. 69,
loan Neculee, in Letopiseti, vol. II, pag. 191

www.dacoromanica.ro
96

In aceias epoch', Gheorghe Ghca i Grgorascu Ghca, domn al


Moldove (1659-1664), Cat si Gheorghe al II-lea Ghica, din Muntenia
(1658-1659), au avut ea doctor pe Grecul Timon, ') BAnuim eh acest
Timon'este faimosul doctor care a dat otrav lu Grgore Ghca in
Constantinopol (1674), precum spuse pe patul mortei, un medic
cu numele Timon, i-ar fi dat venin, corupt fiind acesta, dund cum se
spune, de Cantacuzinefti".2)
28 Martie 1661. Ballarno arm* Dogelu Venetlei, despre
bolirea lu Vasile Lupu

Sta moribondo il Luppolo Padre dell'attual Prencipe di Mol-


davia, che giovane mal pratico niente amato, et pieno d'imper-
fetioni caderd facilmente con la morte del Padre, che solo lo
sosteneva".

De fapt, anarul Stefnita" Vodh, zis s Papur. Vodg, a murt


In toamna aceluas an, de ciumh
E morto ii Giovine Prencipe di Moldavia figlio di Lupulo,
con che rimane totalmente estinta una Casa che pocco prima
era piena d'oro, d'adherenze, et d'autorita.,.". 4)
11 August 1668. Stire de la un fost dornnitor, pribeag prn thri
striiine, care de s'arac ce era n'avea cu ce-si plati doctorli si medi-
camentele. Este vorba de Gheorghe $tefan, care a urmat lu Vasile
Lupu (1653-658), Dupe o viati aventuroash, a ajuns prin Stetn, tr'-
itor din mila unuia s altuia. Femea care'l insojea, o rusoaia care
se intitula principes. de Moldova, in realitate o simpl tiitoare, chci
nevasta lui legitimh pe care o luase din dragoste, rm'.sese in ar5.,
se ruga la 11 August 1668 de regele Suedie, inlesneasch trans-
portarea in tarh a rhmhsitlor phmntesti ale fostului Domnitor. A
fost ingropat la mangstirea Casin, 5)
1672. La aceast data, Duca Vodh din Moldova, avea ca
medic un doctor evreu ; ni-o spune Italianul Magni, un om invh.tat,
care a insott oastea turceasch si pe Sultan, in Moldova, Magni des-

I. Felix. Istoria Igienei, pag. 7, Citeazg. pe Exarco. Documente venetiene, Uri


alit indicatie.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Bizantin, pag, 419, nota 6.
Hurmuzachi, vol, V/2, Doc. CXXIV, pag. 81.
Hurmuzach: vol. V/2, pg. 89. Doc, CXXXVI. Hem, vol. IX. Doc. CCLIII, pag. 186,
Idem, vol. IX/I, Doc. CCCXLV, pag. 252.N. Iorga, in Hurmuzachi, vol X pre-
fat*, pag. VII.

www.dacoromanica.ro
97

cre alaiul impiltesc si pomeneste si de medicul Sultanului, Cigala,


un vicios care invta s pe altii s bea sprtoase

Sultanul meineincei iute, beind numai apei, pe &bid Vizirul a


ajuns un mare betiv, ceiruia de la o vreme Ii place, dupez" sfat de
medic altmintrelea Cigala, inviiiat la Padova, numai holircci
polonii." 1)

Iar in alta parte spune c medicul Domnului (Duca Vode) era


un Evreu". 2)
Iunie 1674. La aceast dat se pomeneste de un alt doctor,
Tomaso Tobado, Despre el vorbeste Ienache Porfirita, capuchehaia
Trii Romnesti. Scrie din Babadag c. Tomasi Tobado, odinioard
medic, apoi neguteitor, acum este falit".
1674. Este data cAnd a fost otrvit Grgore Ghica in Constan-
tnopol de catre doctorul Timon, tocma cnd era gata s ia lars
domnia. Spune cronicarul loan Neculce

Numai, Dumnezeu este mult milostiv, iar apoi de sezrg


toarce mila sa ; cei indatei s'au reisbolit Grigorie Vodei $i au mu-
rit, Norocul Cantacuzinzlor ; zic unii sei se fi agiuns Cantacuzi-
ne$tii ca un do flor, $i set-4 fi otreivit". 4)
lar Dimitrie Cantemir, spune cd acesta era doctoral Timon,
medicul Ghiculeftilor. 5)

1684. $erban Cantacuzino, domn al Munteniel, (1678-1688),


a adus in Bucuresti pe doctorul Iacob Pilarino, medicul de casa al
Cantacuzinflor refugati in Constantnopol. Dup moartea lu Serban,
doctorul Iacob Pilarno a rmas ca medic al lu Constantin BrAn-
coveanu.
Viata acestu om invgat, cu reputatie european, se poate
schita numai in linii mari dupe putinele documente ce avem la in-
demn ; cand se vor putea studa si documentele strine, atunci
numai, se va putea cunoaste toat activitatea acestu om exceptional.

N. Iorga. Un cilitor Italian In Turcia vi In Moldova. Anal. Acad. Rom. seria


tom. XXXIII, p. 50.Ist. Romin, prin cilitori, vol, II, p. 44.Idem, lit. Comertului
rom. vol, I, pag, 276.
Idem, pag. 57.
Hurmuzachi, vol. XIV/1 Doc. CCC, pag. 211.
4)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 205.
5) D. Cantemir. Ist. Imper. Bizant., pag, 419 n. 6.

7
www.dacoromanica.ro
98

Giacomo Pilarino, numit intr'o scrisoare din Constantinopo1,


Delerino,l) era cunoscut la noi cu numele de doftorul Iacob".2)
S'a nacut in Cefalonia la 1659. A studiat legue in Venetia
fi Patavia. La 16 ani era doctor in drept, advocat in Constan-
tinopol. Dar, ceiace putea cti ftiga ca advocat in Turcia nu-i da
posibzlitatea sei trdiascei liniftit. Atunci s'a intors in Patavia fi a
studiat medicina. Dupe doi ani era doctor in medicine!". Viziteazd
Atena fi Creta, fi este angajat ca medic al guvernului acestei
insule, Ismail Paso!.
Revine in Constantinopol fi ajunge medicul Printilor Can-
tacuzini", La 1684, .. erban Cantacuzino care domnea in Mun-
tenia 1-a adus in Bucuresti. Aici a stat vreo trei ani. Dupe o
scud vizitd feicutd prin Cefalonia, il regdsim in 1687, tocmai in
Germania, f i mai apoi in 1688, in Rusia. Aici, pe baza faimei
ce-fi ceiptitase, a fost angajat ca medic al impeiratului Petru cel
Mare.3) Slab fi bolneivicios, Pilarino n'a putut sta multei vreme
In Rusia cea ghe(oasei. A plecat in Venetia, uncle dogele Fran-
cesco Morozinz, 1-a angajat ca medic al flotei Venetiene din
Anatolia. In 1694 revine in Venetia fi este angajat ca medic al
Curtei din Belgrad, ca 1500 florzni pe an. In 1695 regdsim pe
Arhorz Iacov Pilarino" in Bucuresti. In 1697 este primul medic
al lui Brcincoveanu, pleitit cu 500 de talen i pe lunei.4) Se insoard
(poate va fi luat de sotie vreo Romemcd ?), iar la 1698, ctind
Breincoveanu a trimzs pe medicul seiu la Viena, este foarte pro-
babil cei acest medic a fost Pilarmo. 5) In Iulie 1703, ceind Brdn-
coveanu a fost chemat la Adrianopol, set" complimenteze pe Sul-
tan, sei i se mai stoarcd ceva bani, Pilarino a fcut parte din
Hurmuzachi, vol. IX11. Doc. DXLVIII, pag. 404, Ascano Giustinian catre Bran-
coveanu, serie: ,, il dottor Giacomo Delerino..".
Rev, Ist. a Arhv., Condica de venturi ,i Cheltueli a Vistieriei, pag 305, 659,
715, 721.
Sathas. Neoellinichi flologia, p, 419. Biografa lu Marino. C. Erbiceanu, in
Analele Academiei 'Romine, sera II, vol. XXVII. Sprengel Kurt. Essa d'un
histore pragmatque de la mdecine. Vol. VI, pag. 38, citeazi : Ephemerdei na-
turae curiosorum, cent. V, V1, app. p, 13, 14. Leske, L c. Extraits des transac-
tions philosophiques, vol. I, pag. 327.
N. Iorga. Istoria lteraturii romine, vol. II, p. 45 I eiteazi pe Eug. Schuyler, Pe-
ter the Great, Londra, 1884, I, pag. 238, 11. Acta Slaiorum meridionalium, XVIII,
p. 330, Nouvelle bograph. gnrale. Ddot, vol. 40, p. 230. N. Iorga. Ci-
teva stiri despre comertul nostru. Bucuresti 1915, p, 6. Revista istorica a Arhi-
velor, vol. II Condica de venturi *i. cheltuel a Vistierie (1694-1704), p. 315,
715, 721, 729.
Hurmuzachi, vol, V/2. Doc. CCCCLIX, pag. 298. Carlo Ruzzni catre Doge : Ha
poi dato materia ai sospetti non ancor ben verificat l'occulta introdutione se-
guita in questa Corte del Medico del Prencipe di Valachia, assai favorito ap-
presso il medesmo. Si scoperse, solo dopo molti giorni dell irrivo, la di lui per-
manenza ; si seppe il vaggio fatto per Belgrado, et della sua dimora in Buda per
sei settmane, sin all'arrivo del Czaro". N. Iorga. Istora literaturii romane
vol, II, p, 74,

www.dacoromanica.ro
99

suita Domnitorului, imbreicat cu caftan ca i told boerii de seam


ai gird, ceici nu degeaba era arhon" ; aceastei titulaturei era o
distinctiune deosebitei, care nu se da orificui ; de exemplu, unui
negustor oricdt de insemnat ar fi fost, nu i se spunea decdt
Kir". 9 In 1708 fi 1711, Ii geisim pe Pilarino, Consul al Ve-
netiei la Smirna. 2) In 1715, doctorul Pilarino publicd in Vene-
tia Variolas excitandi per transplantationem methodus", prima
lucrare care s'a scris cndva asupra variolizdrei. In 1717 a mai
scris o bro$urei Medicina difesa". 3)
Doctorul Iacob Pilarino a murit in 1718. Pe mormtintul lui
s'au gravat :
Mormeintul lui Iacob Pilarino, nobil chefalon, doctor, bdrbat
renumit la Daci, RuFi i Turci, in Asia i in Egipt, pentru arta,
intelepciunea fi prudent a lui cunoscutei de toatei lumea. A murit
in vd rstd de 60 de ani". 4)

Pentru noi, doctonil Pilarino are o importanta deosebit, nu


numai pentruc este persoana cea mai proeminenta in mestesugul
doctoricesc al acelor vremi, ci si pentru faptul ca., acest om traitor
printre Romani, insurat poate cu o Romanc, adanc cunoscator al
vietei romanesti este cel dintai doctor care a scris in stiint despre
variolizare, Este cel dintai doctor care a vulgarizat aceasta practica,
care avea sa aduca stingerea celei mai teribile boale, variola. Si,
avem o multime de motive, pe care le vom al-Ma mai departe, sa
credem c aceasta practica, aceast variolizare, a invtat-o dela noi.
Asa ca. nou, Romanilor revine tot meritul acestei practice, facuta
cunoscut lumei intregi de catre doctorul Iacob Pilarino,
1685. In Moldova boerii aleg ca Domn pe Constantin Can-
temir, tatl invtatului Dimitrie Cantemir, Om batran si foarte simplu,
Constantin Cantemir a avut ca doctor pe Eremia Cacavela.
Ieromonahul Eremia Cacavela, grec din Creta, era un om foarte
invatat, cunoscator al Umbel ebraice, greaca si latina, A fost profe-
sor la $coala domneasca din Iasi, egumen la Plviceni 5) si profesor
al lu Dimitrie Cantemir:

1)1. C. Filiti. O pagina din Istora medicinei, p. 7, n. 11. Radu Grecianu. Cronca,
edit. St, D. Grecanu p. 121.
Biserica ortodoxa romani, anul XV, 1891, P. 903-4. Sintagma lu Iacob Iacobi-
tul, In Smirna a fost consul chid ani ; Nouvelle biographte gnrale. Edit.
Firmin Ddot, vol. 40, p. 230; in nota Nceron, Mmores XV.
Scrisa contra lu Joseph Gazzola ; Dictionar Dechambre.
Sithas, L c.
Caradja In Revista istorick, XII, pag. 16 si urm, cf. N. Iorga. Istoria hteraturii
romine, vol. II, p. 398, n,

www.dacoromanica.ro
100

In lucrarea Vita Constantini Cantemyrii", Dimitrie Cantemir


povesteste o Int.mplare din viaja maestrului su Eremia Cacavela,
din care putem vedea tot caracterul acestui profesor,

Pe dind Turcii erau in reisboi cu Polonii, Seraschierul, adicei


comandantul turc, se bolneive$te foarte gray de dizenterie. Vel-
zand c medicul turc nu-i folosefte, a rugat pe Domnitor sei-i
trimitei pe medicul lui, pe Hieromonacho Hieremia Cacavela
praeceptore et Evangelii praedzcatore".
Cand se duce, geisefte pe Turc aproape agonic in extremo
agone positum". Medicul curant de panel atunci Ii da sel bea
numai apei rece, ca potoleascei febra non alio medicamine
utebatur, quam potu aquae glaciatae, quae illum ad tumulum
etiam ante tempus, deducendum accelerabat", ca sei-1 ducei ina-
inte de vreme la groapil.
Cacavela suprimei apa rece f i la protestele Seraschierului,
spune categoric : oamenii trebue set' asculte, sei ia doctoriile afa
cum li se dau # cum sunt prescrise de beitreinul Hipocrat ; altfel,
dacei n'ascultei vor trage consecintele pro stiei lor : nam qui
homines sunt, medicamina hominibus constituta, et a veten i illo
Graeco medicorum Principe Hzppocrate inventa sunt, sumere
solent, quibus non observatis, brutalitatem suam produnt inobi-
dientes". Turcul n' are incotro resemnat se supune. Si, cdnd
Cacavela, liniftit, s'apropie sefi dea doctoria, mai intdi lace
semnul Crucei i spune in nomine patris et filii et spiritus sancti".
La prolesteirile Turcului, Cacavela reispunde potolit : in nomine
Domini Jesu Christi, qui illuminat omnem hominem venientem in
hunc mundum, et qui est, vita et resurrectio omnis hominis in
ilium credentium" (In numele lui Cristos, care lumineazei pe once
om care vine pe lume, care trdefte # invie pe toti care cred in
el). Turcul face haz, ja doctoriile # in cele din urmei se face
bine. Apoi intreabei pe Cacavela ce anume i-a dat de s'a vinde-
cat afa de repede. i Cacavela Ii reispunde, cd nimic de seamei,
ci doar cretei pulverizatei non dedi domine Pasza tibi alia medi-
camenta, praeter pulverem craete qui in medicaminibus nihil va-
let", dar te-a vindecat doctoria in numele lui Hristos, al ceirui
cuvei nt Il propoveiduesc eu sed in nomine Jesu Christi, cuius
Evangelii ego ex benedictione Constantinopolitani Patriarchae uni-
versalis profesor sum, et Christus Dominus est qui te sanum per
meas preces fecit".
La insistentele creqtine$ti ale lui Cacavela, Seraschierul
punde cei de nu l'ar fi scdpat de la moarte, l'ar fi pedepsit cu
moartea ; afa, Il iartei deirueqte cu daruri din plin. 1)

1) D. Contemn. Vito Conitantini Cantemyrii. Pag. 73-75.

www.dacoromanica.ro
101

Cacavela a fost un doctor profund crestin, s influenta lu asupra


educatiei lu Dimitrie Cantemir a fost hotaratoare, cg.ci acesta a fost
un crestin tot atat de convins ca s profesorul
2 Septembrie 1685. La aceasa data' se pomeneste de un
Gheorghe Sarachino, zis Gheorghe doftorul Criteanu (din Creta), Dia-:
conii Dragomir si Patru vand dumnealui jupeuzului Gheorghe dofto-
rului Criteanul", o mosie la Gloden uncle se chiamei Glodeni i Vai-
de-ei", la Slobozia lui Ienache, in Ialomita. Actul este adeverit si de
fiul su paharncul Constantin, care semneaza romaneste. Faptul
are un ttlu de boerie dovedeste- c'a este stabilit de mai multa vreme
in tara ;coasted, 1)
8 Octombrie 1686, Gherman, mitropolitul Nisului, petrecii-
tor in Tara Romneasca, scrie la 8 Octombrie 1686, doctorulu loan
din Padua, s vie la Bucuresti, in locul doctorului Curtii (probabil
Pilarino), care nu voia s mai stea, (De fapt Pilarino a si plecat a-
tunci in Germania)

Inveitatului doctor loan salutare.


M'am bucurat foarte mull pentru panglica, care dupei obice-
iul medical ti-a fost acordat la teatral international al inveita-
tilor din ilustra Padua, si mei simt vesel ca $i cad eu insumi
cif fi imbreicat-o. Dar, firefte, ar fi vremea pentru mine sei is-
codesc pe un medic, care e burduf de $tiinta lui, ciipeitatei dup
multi ani de muncei. Ceici fiecare dorefte ca prin mijlocul cu-
veintului pleicut al invei(eihirii spele ca o spurceiciune a-
marei neftiinta, intocmai ca la strugurii necopti, cari sunt acri
la inceput, dar incetul ca incetul, sub inreturirea razelor de soare,
se coc, f i astfel se imbie podgorenilor ca roada band de privit
$i de gustat din partea celor ce au ingrijit de dein$ii. Fiindcei
dar mullet- ti-a fost sudoarea ce ti-a curs pentru studiile tale
medicale, ai grzjci ca ea sei nu reispeindeascet $i miros nepleicut,
ci set te pregeitefti ca dintr'insa set' nu iasei deceit mireasmti.
Ceici vaza unui doctor intelept cere ca el ca mintea $i puterea
graiului sei socoteascei ca me$tefug pricinile bolilor i scl nu
ctibci de loc nevoie de toiagul cerfetorului. Dacei astfel vei fi lu-
crat $i te vei fi pregeitit in aceastei privintei, tu, feirei nici un pic
de sudoare, vei invinge once botch Pe leingei acestea, ct pri-
ve$te practica amestecului i pregeitirea bururenilor i leacuri-
lor, aceasta o vei geisi i aici. Ceici eu am un prieten doctor pe
leingei Domn, cdruia i-am feicut cunoscut despre tine i-am a-
rettat i epigrama, i m-a inseircinat sei-ti scriu i tie, ca nu cum-

1) N. Iorga, Studii i documente, vol. V. Cirti domnelti, zapise i rivave, p. 633,

www.dacoromanica.ro
102

va sei faci practica in Venetia (ceici asta este foarte costisitoare,


$i tu efti lipsit de mzjloace), f i a$a imi feigeiduefte cd in $ase
luni vei patea ceutiga o neintrecutei practica ; pentrucei el nu are
pleicere sei mai reimeind aici $i cautei un moqtenitor pentru a-i
lua sarcina. Hai dar, dacei socoteqti cu cale, vino la noi di t
mai repede, de ti-ai insufzt pe deplin teoria medicalei...".1)

Aceast scrisoare ne lmurete dintr'odat asupra a numeroase


puncte ; ne lmurqte asupra srciei celor care se devotau studiilor,
cum qi asupra ajutoarelor morale i desigur i. materiale ce aveau
din partea unor oameni luminati Laa cum era mitropolitul Gherma-
nos Etolul. Ne arat c la Padua se fceau numai studii teoretice
de medicin, dar ca practica medical, cat i meteugul de a pre-
para medicamentele se putea invta qi aiurea, de exemplu la noi,
sub conducerea unui practician mai vechiu. InsfArit, ne mai spune
ceva nou: un post odat ocupat de un doctor, poate fi cedat unui
altuia prin bun hytelegere sau, poate, prin t'una invoial, .

Doctoral loan din Padua, ceiruia se scriau reindurile de mai


sus, este doctoral loan Molidvos Comnen, poate, din neamul
impeireitesc al Comnenilor. Era Grec din Lesbos, .i-a feicut stu-
diile in Constantinopol, apoi in Italia ande a invil(at medicina.
Om foarte virtuos $i inveitat, doctoral Iban Comnen cunoqtea
limbile : greaca, latina, italiana, ebraica $i araba. Prin 1686,
dupel chemarea lui Ghermanos, a venit in Bucure$ti ca profe-
sor, $i a predat f tiintele fizico-naturale la Academia Domneascd,
din 1689 la 1700. Dalia plecarea lui Pilarino a ajuns medic al
Curtei lui Brdncoveanu ; beinuim cei loan Comnen este doftorul
Ianache" de care se tot vorbefte in Condica de venituri $i
cheltueli a vistieriei. 2) Doctoral loan Comnen a contribuit la in-
tocmirea primei heirti bune a Teirei Romeinegti, de ceitre stolni-
cul Constantin Cantacuzino, tipeirit la Padua in 1700. Ideia
venea de la invlatul bolo gnez Marsigli, care fusese prin Tara
Romdneascei $i pregeitea o scriere asupra Dundrii. 8)
In arma unui drum fei cut din indemnul lui Breincoveanu,
la meineistirile din Atos, doctoral kan Comnen a tipeirit in 1701
in tipografia lui Ivireanu din meindstirea Snagovului, o descriere
a acestor meinetstiri. Cartea este inchinatd mitropolitului Un gro-

1)Hurmuzachi, vol. XIII, Documente grecesti. Pag. 325 ,i XXXV.


Revista istorict a Arhivelor. Condica de cheltueli ai venituri, a vistieriei, pag.
312, 315, 682.
N. Docan. Lucriiri cartografice, Analde Academ. Seria II, tomul XXXIV, pag.
1250.

www.dacoromanica.ro
103

Vlahiei, Teodosie. 1) Doctorul loan Comnen a lcIsat o multime de


alte scrieri istorice si teologice. Afa se mentioneazd o prescur-
tare din Viata impfiratului kan Cantacuzino" de loan Comnen
doctorul din Lesbos", din Aprilie 1699. 2) Scrieri in versuri se
Oses& in Mcirturisirea credin(ei ortodoxe", Snagov 1699, ma-
nuscris grecesc la Academia Romclnifi, cota 117.3) A mai scrzs
Epigrama", fi multe alte lucreiri de care se fac mentiune in
scrierile de specialitate. 4)
Prin influenta lui BrcIncoveanu, doctorul loan Comnen s'a
ceilugeirit sub numele de Ierotei, fi a fost hirotonit ca mitropolit
al Dristei, dar numai cu numele ceici in realitate n'a stat in Si-
listra, ci numai in Bucurefti. In strcInse legeituri cu Patriarhul
Hrisant, doctorul Comnen a fost foarte mult stimat de Mavro-
cordati. Acestora li-a i inchinat o carte : Istoria m'anta a lui
Alexandru Mavrocordat",5)

12 Februarie 1689. --rateo corespondent a lu Mihai Apaffy,


princpele Ardealulu, catre Brasoveni, se pomeneste de un doctor
muntean, arua i s'ar fi secfestrat niste lucrur la Brasov. Dar nu ni
se spune nic numele acestui doctor, niel se da vreun alt amnunt, 6)
1691, (toamna). In toamna acestu an, Brncoveanu a fa-
cut nunta fete Stanca cu Radu Beizadea, fecorul lu Ilias Vod'a",
fost Domn al Moldove. Atunci a vent si Dragomanul cel mare al
mprfie Otomanilor, anume Alexandru Scherletoglu, pogordridu-se
de la Belgrad sei mear& la Tarigrad ; l-au pohtit Constantin Vodei
ca scl vie sei se impreune amcindoi i sei fie f i la nunta Radului Bei-
zadea.",7)
1692. In Condica de venituri i cheltueli a Vistieriei" din tm-
pul lui Brncoveanu, se pomeneste (la pag, 729) si de Pandele
toral", sau Pantaleon doftorul mare", adc arhiiatros sau protome-
dicul Domntorulu,

G. Adamescu. Dictionar, pag. 1583. Cartea este inttulal.: Proschinitarul Sf.


Munte al Atonului", citatt de Picot vi reprodusi in Palaeografia greaci" a lu
Montfaucon. 1705,
Hurmuzachi, vol. XIV/i. Doc. DCCXXXVIII, pag. 757. Aprilie 109.
Conform Gh. Adamescu, I. c.
N. Iorga, Analele A cademimi, seria II, t. XXXVI, pag. 512. Dr. G. Criinicea-
nu, Literatura medicari romneasci. Comnen a scris i: Despre cele patru ex-
treme ale omului", pag. 9, Sathas, pag, 398-399. Cf. C. Erbiceanu, Barbati
culti Greci i Romini, in Analele Academ. Seria II, t. XXVII.
Manuscris la Academie cota 176. Cf. G. Adsmescu, I. c.
N.. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCXIV, pag, 1414.
Magazin istoric. N. Bilcescu, vol. V, pag.116,

www.dacoromanica.ro
104

Pandeli sau Pantaleon Caliarhi este originar din Hios, unde


Familia lui mai avusese medici, fi unde fi la 1714, traia medi-
cul loan Caliarhi. ')
La 10 Martie 1710, Pantaleone era in Constantinopol, iar la
12 Octombrie 1712, voia se marite o hita% Mariuta, cu un tan&
din Hios ; in acest scop scrie Patriarhului Hrisant sei mijlocea-
scei pe ldriga Brancoveanu, sti-i cunune fata. 2)

1694. Un doctor nou, mai putin cunoscut, este loan Mula-


imes din Ianina. Probabil c a fost ajutat sli fac studile, de Stol-
nicul Constantin Cantacuzino, pentruca inchin. acestua lucrarea lu
inaugural. Descrierea drop. icei", In aceast inchinare" face un elo-
gu, dealtfel meritat, invlatului Stolnic

Prea-meirete fi prea-intelepte beirbat,


Aceasta este cea dintai din scrierile mele fi inceputul altor
lucreiri ale mele, pe care catre tine, vestitul Apolon, ca pornire
a stirguintei mele, ca prinos o inchin. Driruind-o Meiretiei Tale,
o pun fi sub ocrotirea prea inteleaptil qi isteatei a ta. Insei, pre-
cum n'aria voit sei se inchine altui stelptin, nici la alt adeipost sei
alerge dedil la intelepciunea-tz Miza tatei, cea vrednicei de lauda
qi de neam prea bun, pentru stapeinire li ingrijire, astfel tu o
vei pazi neatinsei de batjocurile pizmelteiretilor fi a celor ce se
fac a fi inveitati, fi de clevetirile vorbitorilor de reiu. Care ga-
sindu-se astfel, va putea ajunge catre LO Ir' mbitci cu sunet
mare, vestind pretutindeni deseivarfirea prea dumnezeescului tau
suflet fi a virtuoasei tale cdrmuiri, care efti fi dupei neam prea
nobil li dupil virtute prea-inalt. De sigur af fi ridicat mema mea
spre lauda unei carmuiri a tale ca aceasta, daca numai mi-ar
fi fost cu putintel ca intr'o serisoare mica sa infir toate poves-
tea ; ci, de oarece fi legile scrisorilor nu-mi ingeidue aceasta,
reinitine numai se-t.-fi zic ctirmuitorul meu, parintele meu, fi das-
calul meu, de oarece la vremi ca acestea,' nu numai bate Vla-
hiile, care in once lucru se indreapt de catre poruncile vioae
ale intelepciunei tale aproape de Dumnezeu fi practice, fi de
harul tau fi de prea inteleptele tale inveitaturi, ci fi Helada in-
sei$i s'a minunat de intelepciunea ta fi a binecuvantat virtutea
ta dumnezeiascei. Las la o parte deosebitele imprtii fi locuri
pe care, tan& fiind inca, le-ai strabatut 5i descris li, ca un alt

C. Giurescu. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci, pag. 163, Unter
diese Interessenten beftindet sich ein gewisser Nobilis nahmbens Kalliarchi, wel-
cher hier in Hermanstadt bey denen Patribus Societatis seine studia frequenti-
ret..". 17 Martie 1717.
Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 424 *i. 472.

www.dacoromanica.ro
105

Odysseus, ai vzut ceteifile $i ai cunoscut gandul multor oameni;


&cita zic cd se adevere.,ste catre Meiretia Ta, aceia ce a spus
acel vechiu Platon, caz atunci e bine de supufi, azud sau filo-
sofal ceirmuefte, sau Impeiratul e ca un filosofe Stiu ca In! re
atas tea insuqiri ale tale e maz deosebilei aceia, cei primefli ca
burzeivointei smerenia fiecruia. Pentru aceia i eu iti aduc ca
incredere acest nac dar inchin Meirefiel Tale, qi rog pe Ski-
airea Ta, ca nume mare, sei prime.Fti aceast micei lucrare sim-
plei, neuiteindu-te la micforimea darului, ci la darul celui ce a
druit-o. Fu i seineitos. Gel intru bate fi la toate, neobosit la
poruncile tale, dar credincios ci curat loan Mulaimes, cel mai
mic dintre medici. 1)

26 Julie 1698. BrAncoveanu trmite la Viena pe medicul lu


favort, probabil pe Pilarino, intr'o msiune tinuit, ceace stArne#e
oarecare nelin4te in cercurile politice, Carlo Ruzzin scrie Dogelui
,.Hai poi dato materia al sospetti non ancor ben verificati
l'occulta introdutione seguita in questa Corte del Medico del
Prencipe di Valachia, assai favorito appresso il medesimo..." 2)

1699. In al patrulea an al domnei lui Antioh Cantemr in


Moldova (1695-1700), a vent un sol polonez, pe care prmit Dom-
ntorul, insofit de medicul sAu, Andre Lichinios din Corfu
Relatia lui Leszczynski :
...sosind Domnul, nu a desceilicat, de asemeni nici medicul
seiu, un Grec imbreicat intr' o cuba de samur rofie. Acesta a
final o scurtel cuvezntare in numele Domnului scofeindu-fi peilei-
ria in fata lui ci ureind solului bun venit. Solul a mifcat
numai puf in plria nescofeind-o de tot ci a ascultat cuveintarea
cu capul acopen! (ceici Domnul a fei cut la fel, dupei obiceiul seiu
sau mai degrabei dupei obiceiul turcesc) fi a respuns pe scurt in
latineqte. Domnul a mers apoi pe Muga' sol pe partea steingei, iar
Hatmanul mai departe cu oamenii seii tot la steinga, ande se afla
fi doctoral 11.'1.3)

Despre acest doctor Lichnie pomene0e i cronicarul Neculce,


cu prilejul povestirei cucerrei Moreei de ctre Turc

Hurmuzach vol. XIV/1. Doc. CCCLVIII, pag. 295.


Idem, vol. V/2. Doc. CCCCLIX, pag. 298. Vezi yi nota 5 pag. 98.
P. P. Panatescu. Caliitor Polon In Tarile romine. Analele Academie. Studi
cercetiri, XVII, pag. 95. In nota' : Sathas, Neoellinichi filologa, Atena 1868,
p. 443-444.

www.dacoromanica.ro
106

atunci au prins Turcii fi pre un Domn, sfetnic tdrei Moreei,


care era fi doftor vestit, anume Likime, fi fusese acel doftor fi
aice in tara, la domnia dinted a lui Antioh Vodd ; fi apoi du-
ceindu-se la mofiile lui acolo la Moreea, cdzuse de era sfetnic.
Deci cunosceindu-1 Turcii de la Tarigrad, indatei l-au spein-
zurat". ')

Doctorul Lichnios a fost s medcul lu Dumitru Cantemr, care


d cteva date biografce asupra acestu om distins de Republica
Venetie cu un ttlu nobilar, acela de conte
Andrea Lichinios s'a neiscut in Cherchira din Monembastia
sau Malvasia. A studiat in Italia, medicina, la Patavia, El a
fost primal medic la curtea noastrd", spune Dimitrie Cantemir,
A fost fi medicul lui Antioh Cantemir. Pe leingei studiile de me-
dicina', a feicut fi studii de filov3fie. Se bucura de toatel incre-
derea Turcilor, mai ales in Constantinopol, dar in ultimul timp
ceizuse in disgratia lor. Dupe ce s'a intors in patria sa, in Mo-
nembastia, a fost onorat de Republica Venetiand, cu titlul de
conte. Dupe un an, in 1715, la luarea Peloponezului de ceitre
Turci, Lichinios a fost luat prizonier de ceitre Turci, fi pe mo-
tiv cd a avut legdturi cu Venetia, a fost speinzurat la 7 Sep-
tembrie 1715, in Constantinopol.
Dela Lichinios au reimas nifte scrisori doctoricefti neclare,
asupra dialectului fi materiei, indreptate contra lui Zaviras. O
elegie scrisil la Iafi, la 1698, in volumul Iubirea lui Dositei".2)
1694-1704. In Condca de ventur si cheltuel a vistieriei pe
zece ani, 7202-7212 (1694-1704), din tmpul domniei lu Brncoveanu,
se pomeneste s de un doctor evreu, Avram Jdovul, medicul lu
BrAncoveanu. 8)

18 Octombrie 1702. Gavril, arhiepiscopul Constantinopolului,


intreste prin osebit carte ctitoriile Sptarului Mihai Cantacuzino,
adica mandstirea Colea s spitalul acestei mangstiri. Inseamn c
inca de atunci dateaz ornduelile cttorulu asupra acestor insttu-
Vuni, asa cum sunt prevzute mai t'ami-ti, la 15 Iunie 1715, in cartea
patrarhului Samuil. Intre aceste ornduel se gsesc si cele :

1)1. Neculce, In Letopisetl, vol, II, pag. 265-6 i 349,


Sathas. Neoellinichi filologia, pag. 443-444. D, Cantemir. Istoria Imperiului
Bizantin, traducere de Hodosiu, editia Academiei, pag. 136, not. N. Iorga.
Istoria literaturei Ronaine vol. II, p. 425,
N Iorga, Istoris. Evreilor In Titrile noastre. Analele Academiei, seria II, tom.
XXXVI, pag, 173

www.dacoromanica.ro
107

.. pentru doctori fi petztru numeirul bolnavilor si pentru al


slujitorzlor la once trebuintd fi pentru simbrza anuald a fiecdruia,
dupei vrednicie, dupei treaptei, dupei starea fi cuvizrzta persoanelor..."

Doctorul trebue s. fie qi spiter, s tie s." prepare medicamen-


tele acelal timp s vada i de bolnav
La spiteirie sei fie un doctor, impreunei cu ajutorul seiu, care
va fi dator sei &Lod la indememei gata felurite leacuri fi feluri de
burueni teimeiduitoure, pentru vence nevoe fi trebuintei a bolna-
vilor, ingrijind de toti Cu umanitate fi alergand cu grabei intru
ajutorul fiecdrui bolnav. Si nu numai ziva sd-i cerceteze de
cloud ori, ci feirei soroc ()Head va fi cerut la nevoe, fr ca sei
teinjascei pentru aceasta". ')

Din nenorocire, fe a ping acum nu s'au cercetat indestul do-


cumentele respective, fie ca s'au perdut aceste documente, nu se
cunosc numele primilor doctorf slujitori ai a'cestui spital.
1702-1719. Intre ace0i ani se int5.1ne0e in Bilcure0i un doctor
Panait Sinopeus, adic. din Sinope, care invtase medicina la Ve-
netia.
Un alt doctor, Atanase Gordiul, este pomenit de Ionescu-Gion,
ca practician in Bucure0i, dup 1700, 2)
28 Ianuarie 1703. Ascanio Giustinian, reprezentantul Ve-
netiei la Constantnopol, scrie lu Brncoveanu asigurandu-1 despre
dornta sa de a-1 servi, In scrisoare pomene0e despre suditto della
Serenissima Republica il dottor Giacomo Delerino con il quale le
dovuta tulla l'assistenza e protettione di questa Carica". 3)
Aprille- 4 Julie 1703. Este tmpul cnd Brancoveanu s'a dus
la Adranopol, s se prezinte Sultanulu, Pe drum s'a boln6.vit de
orbalt sau erizipel, 0 a fost ingrijit de doctorul Pilarino, Salvat dela
moarte, Brncoveanu a fost primit de Sultan la 4 Iulie 1703, Del
Chiaro poveste0e intAmplarea in chipul urmAtor:
...Principele inbolneivindu-se, capedd febrei, iar a treia zi
fata i se umfld. Doctorul Pilarino, cu experzenta sa, vdzu ime-
diat di este vorba de un erizipel, fi in scurt timp, in cloud selp-
tdmezni, vindecei tumoarea fi durerile Princepelui pe care lumea

Gililescu. Ebria spitalelor civile. Pag, 29 1i. 40.


Ionescu-Gion. letona Bucureltilor. Medici 0 medicina.
Hurmuzachi, vol. IX11. Doc, DXLVIII, pag. 404.

www.dacoromanica.ro
108

il credea perdut, kit; dupes' alte cloud de convalesce*, Branco-


veanu era gata de drum", ')
1705. La curtea lui Mihai Racovta din Moldova (1703-1705)
existau medci, dar nu cunoastem numele lor. Dovada a exstau o
face Cronicarul Neculce care povesteste cb.' Mihai Vod simtnd ca,
va fi mazlt, din pism, a otravit un boer, pe Bogdan Vornicul,
cumnatul lui Antioh Cantemr, 0 la moartea lu doftorii au priceput"
a a fost otravt :
prepun oamenii qi vorbesc de zic, cti atunci, ftiind Mihai
Vodei pre Bogdan ca" este om vrednic, f i temandu-se cd dupei
ce a veni Antioh Vodei Domn, l-a chivernisi Bogdan bine la
domnie, sz zic sii-i fi dat atunci in cafe travel', care Fi cum
seameind acel lucru set' fie fost, si cam adevilrat, ccl cureind
s'au bolnclvit si preste cinci sage luni au fi murit, dupc1 ce au
venit Antioh Vode i ; f i boala lui Mtru acel chip au priceput-o
doftorii la moartea lui; de a hi a$a, va da seama la Dumnezeu". 2)
1708.-1711. Domnul Profesor Iorga in captolul Francisc
Rakoczi al II-lea, invietorul conftiin(ei nationale ungurefti, fi Rom a-
na", aminteste de imprumutul dat de Brncoveanu lui Mihail Apaffy,
care fusese odat6 prncipe al Ardealului, si'n acelas timp aminteste
de sotia contelui Bartolomeu Ferrati, care ca medic, a jucat oare-
care rol la Curtea Brancoveanului, de la 1708 la 1711".
Doctorul Bartolomeu Ferati, care obtnuse s titlul de conte dupe
strunta lu Brncoveanu, era rud. cu Domnitorul. Spta ar fi ur-
mgtoarea :
Constantin Cantacuzino postelncul
/... "^........

StanCa fiid.
= Papa Brancoveanu = Marco Antonio M.amuca
Constantin Voda BrAncoveanu della Torre 1667
1

Maria Antonia
=--.. Contele Kalnoki
1

Agnes Kalnok
--= Bartolomeu Ferrati 3)
Anton Maria del Chiaro Fiorentino. Editia S. Cris. Cristian, 1929, pag. 101,
N. Iorga. Istoria literaturii minima, vol. III, pag. 391.
L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 281.
3)1. C. FilitL 0 pagina din Istoria medicinei In Muntenia. Revista Stiintelor me-
dicate, Februarie 1929, pag. 9 din extras. Idem, Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino,
pag. XXIX. N. Iorga. Istoria literaturei romine, vol, II, pag, 45 n. 8; citeart
Acta Slavorum merklionalium, XVIII, p. 330.

www.dacoromanica.ro
109

Doctorul Bartolomeu Ferrati, medic qi ruda cu Brncoveanu a


avut o nunt.' ca in pove0i, $incai citnd pe Gherei Mihai, scrie

Aici in Brapv in casa cea de varna', s'a tinut ca mare


pompa nunta comitelui Bartolomeu Ferrati, doftorului lui Cons-
tantin Brancoveanu domnului muntenesc, ca Agnes fata reipo-
satului Comitelui Samuil Calnochl, la care au fost de laid ge-
nerariul de aici Fabri, ca multi ofiteri $i giupeinese nemtefti,
speitariul Toma Cantacuzenul, boerul Gahan ca feciorul boeru-
lui Roset, beizadelul de aici, Gh. Cantacuzen, ca muerea $i ca
socrul lui, Domnii cei seisesti de aici, $i dintre Unguri... A doua
seard dupd nuntei ni-au chemat generariul dinaintea por(ei de
ceitre Bolgarsey, de ni-au ospatat $i ni-au facut frumoasa $i
meftefugitei giuceirea de foc ; lar comitul Ferrati ca muerea sa
$i ca cei ce venise ca el s'au inturnat in Valahia". 1)
Ferrati se parta la noi ca bland polona, cingatoare pestritei
de meitase, ciubote mici polone, ro$ii, galbene, negre, cu poi-
coavei ; apoi perucei, peilarie nem(eascd ca galon de aur". 2)
Pe langei profesiunea lui medicaid, Bartolomeu Ferrati avea
f i anumite aptitudini de arheologie $i diplomatic, cu caracter,
poate, de spionaj. La 19 Aprilie 1713, un emisar al regelui Su-
ediei, care se silea sei facei o legeiturei de coresponden(ei intre
Viena $i Bucuregti prin intermediul lui Ferrati, spune cei acesta
tait en disgrace et mal accrdzt...". 8) Ca teva zile dela ares-
tarea $i trimiterea la Constantinopol a lui Brancoveanu, la 14
Aprilie 1714, Ferati, medico ordinario del doposto Prencipe di
Valacchia", a gait millocul sa comunice generalului de Tige,
despre averile geisite pe arma lui Breincoveanu. 4) ; iar la 7 Fe-
bruarie 1715, comunica aceluia$ general f tiri despre pregdtirile
de reisbol ale Turcilor. 5) Ceva mai tezrziu, in 1732, regeisim pe
Ferrati in servicial lezuitilor minoritari. 6) Catre sfeirfitul aces-
tui secol, la 1790, Elisabeta, o nepoatei a lui Bartolomeu Fer-
rati, maritatei ca Anton Horvath de Zsakod, reclama mo$ia Co-
(ofene$ti, care fusese a lui Bartolomeu Ferrati, 7)

$incai, Cronici, vol. III, pag. 225. Citeazi pe Cserei Mihaly az Erdely Histori-
aban ad h, a.
N. Iorga. Medici ,i medicnit, pag, 31, Idem, Istoria Literaturii pag. 45-46.
Hurmuzachi, vol., IX11. Documentul DCLXVIII, pag. 512,
Idem, pag. 535.
Idem, vol. VI. Documentul LXXIII, pg. 147,
Idem. Suplm. I. vol. I. Doc. DCCII, pag. 480. Raportul lu Villeneuve.
Ideni, vol. IX12, pag. 192. Filiti, 1. c, pag. 9,

www.dacoromanica.ro
110

10 Septembrie 1710. La aceast data tra in Bucuresti un


Zotta, fiul doctorului Paramar. 1)
Octombrie 1710 Nicolae Mavrocordat, Principes Molda-
viae" (1709-710), face o relatie scris5. in latineste, despre misunea
unu doctor Nicolaus Steczkiewicz, msiune care de altfel nu are n-
mic comun cu medicina. 2)
27 Octombrie 1711, Ncolae Mavrocordat, un iatrofilosof
cu vast, cultur filosofc i literar, era in legturi de corespon-
dent cu un om de aceias cultur, cu doctorul Ierotei Comnen, m-
tropolit al Silstrei. La data de mai sus serie mitropolitului doctor
despre peripetffle drumului pb.n la Ias, artndu-s toat stma ce
avea pentru mitropolitul doctor :
Stzm cei tu cunofti foarte bine iubirea noastrei cea veche
ceitre Sfintia Ta draga nouei, de oarece adesea a fost incercatd,
dar tii foarte bine si evlavia covdr$itoare ca care statornic
cinstim ineiltimea ierarhiei cu care eqti impodobit, i n'am lipsit
a ne inchina i virtutilor ineiscute i cdftigate cu care e..5.ti in-
cununat", 3)

1711, Smirna. Intr'o scrsoare din Smirna adresat lu Brin-


coveanu, se cere ajutorul acestu Domntor pentru orasul in care s'a"-
lslueste Excelenta Sa Consulul aristocratiei Venetienzlor, filosofal
f i medicul de alteidatei a puternicei tale domnii, iar acum Domnitorul
nostru, Domnul Iacob Pilarino,..". 4)
12 Octombrie 1712. Pantaleon Caliarh serie s roag pe
Patriarhul Notara, s6 ntervie pe lng Brncoveanu, cunune fata,
Marfil-la, film lu duhovniceasc adic cea botezat de Domnitor

Bolnav f i zeipeicit de teama ciumei, i iareifi n'ara sceipat


de primejdia ei ; ci aici, in locul sigur unde ne afleim, ni-au
murit doud roabe, fi am fugit in alt loc, si acolo, iard a mu-
rit sord-mea cu un copil, i iar in alt munte am trecut, si aici
se molipseqte frate-meu popa Petra cu o fatei a lui, fi au dat
Dumnezeu fi s'a feicut seineitos de ciumei... Am metritat pe fiica
mea Meiriuta cu un tan& orfan, nobil, bogat i frumos...

Arhvele Statulu Mtropola Bucurest, pachet 222/39, doc. XI. Cf. L C. Filt,
1. c. pag, 8,
Hurmuzach, Suplment I, vol. I. Doc. DLXXXII, pag. 387.
Hurmuzach, vol, VIVA. Documentul CCCCLXXI, pag, 448.
Biserca ortodoxl rom&ni, anul XV, 1891, p, 903-4. Sintagma lu Iacob Iacobitul.

www.dacoromanica.ro
111

dau ftire prea-indltatului Domn dupd porunca ce-mi deiduse ca


s'o cunune, fiind fiica lui duhovniceascd... sd ne cinsteascil la
un ceas de nevoe ca acesta, ca pe nifte slugi vechi ale sale,
precum obisnue.Fte meirinimos la slugile lui cele drepte..,". ')

1714. Un iatrofilosof, Niculae Bubulos, serie in aceast vre-


me versuri pentru Orologiul" grec din acest an, 2)
Del Chiaro, care povesteste tragedia Brancoveanului, spune c
cu cativa ani inainte, a fost un doctor Antonio Corea, care a trit
in Valahia". Acesta ar fi prevenit pe Domnitor despre cele ce se
puneau la cale asupra lu, dar Br'ncoveanu, ru sftuit, n'a luat in
seam nimic

Un turc din familia caimacamului din Constantinopol in-


bolneivindu-se, fu vizitat de un prieten, secretar al Vizirului.
Discutand de nouteitile zilei secretarul impeirtei fefte bolnavului,
intre altele, cei Vlah-beiul (Principele Valahiei) a fost declara!
rebel... La aceastd meirturisire a fost de faid $i medicul Turcu-
lui, doctorul Antonio Corea, care a freid in Valahia acum ceitiva
ani, fi care mi-a declarat cei a studiat la Roma f i cunoaqte
limbile latina- fi greacei, Doctorul se prefdcu a nu belga in sea-
mil convorbirea dintre Tara, $i prepara un medicament pentru
bolnav. Ie fiad de la bolnav gsi." un amic, care a scris lui
Br ti ncov e anu. 3)

Povestea este relatar si de Dimitrie Cantemr, care afirmg cg,


medcul se numea Coral; in afar de aceast deosebire de nume,
povestirea este la fe!, c nu stii cine a scris-o inta, Del Chiaro ori
Cantemr, 4)
1 lidie 1715. La aceast data gsim numele a altor do doc-
tor tritori in Bucurest pe vremea lu Brncoveanu Gheorghe Chri-
sogonos din Trapezunt Hpomenos, medie filosof, s Stavros Molaimis,
AmAndoi isclesc pe un act de inzestrare sub data de 1 Iulie1715, 6)
Stavros Molaims, originar din Ianna, invla inc, la 1710,
medicina la Padova. El a fost medcul lu Stefan Cantacuzino, dela
1714 la 1715, 6) Despre Gheorghe din Trapezunt ne vom ocupa ma jos,
Hurmuzachi, vol. XIV/1. Documentul CCCCXCV, pag. 472-74.
N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol, II, pag, 57.
Anton Maria Del Chiaro Florentino, Trad, S. Cris. Cristian, 1929, p. 113,
D, Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor si Brincoveanu, pag. 23.
N. Iorga, Studii qi documente, vol. IV, pag. 78.
I. C. Filiti. O pagina din Istoria medicali, In Muntenia, Revista S tiinfilor med-
cale No. 2, Februarie 1929. Extras, pag. 10.

www.dacoromanica.ro
112

August 1716. In timpul scurtei domn a lui Ncolae Mavro-


cordat in Muntenia, Decembrie 1715 Noembre 1716, gasim in Bucu-
rest pe doctorul loan rsoscoleu, ruda cu Domntorul, In vltoarea
evenimentelor din acel tmp, doctorul Crisoscoleu si un frate al lu,
paharncul Dumtru Crsoscoleu, au avut o moarte tragca povestta
de Del Chian):

Ameindoi fratii erau veri, dupei mam, cu Niculai Mavro-


cordat, Than Crisoscoleu din Constantinopol veni la Roma la
vrtista de 30 de ani, fi fu admis in colegiul Sft. Atanasie, de
vade dupti doi ani, avid' nd inclinatiuni religioase, fu acceptat in
ordinul jesuitilor, treceind peste steiruintele mamei sale care se
impotrivea hoteireirez sale. Aci studiase retorica i filosofia. Nu
prea dovedise destuld smerenie in viata ce-fi alese, areiteind chiar
un sentiment de vanitate in legdturei cu origina sa. In 1714
ajunse in Venetia, unde cunoscu pe poirintele Soffietti (cel care
a dat aceste informatii biografice lui Del Chiaro), care cauta cu
prudentei sei afle motivul pleceirei sale din Roma. Crisoscoleu ii
meirturisi intentiunea de a se inapoia la Constantinopol pentru a
consola pe mama sa si a pune in ordine unele chestiuni f ami-
hare cu fratii seii, dupei care, peste fase luni se va intoarce la
Roma. Pdrintele il prevenise de rezultatul la care se expune pei-
reisind vocatia religioasei fi obligafia solemnd ce-fi luase inain-
tea lui Dumnezeu, la intrarea in ordinul jesuitilor. Crisoscoleu
protestei cu jureiminte at' nu are &hi intentiune deceit a se ina-
poia dupei fase luni. Dupti o lurid' de inteirziere ifi luei ramas
bun de la cercul preotesc din Venetia zicei nd ca pleacei spre
Padova, spre a lua apoi drumul Constantinopolului, dar dupel
cloud zile fu zeirit in Venetia, in haine de laic, areiteindu-fi deci
nestatornicia. La Constantinopol nu geisi inset averea inchipuitel,
fi dupei un an sosefte din nou in Venetia, feirei a mai da ochi
cu peirintele Soffietti sau cu ceilalti jesuiti. De aici pleacti la
Padova vade studiazei medicina cu vestitul Antonio Vallisnieri,
rectorul universiteitei de acolo, fi-fi ja doctoratul la Siena, de
unde se intoarce prin Livorno la Constantinopol, iar de aici
pleacti spre Valahia fi ajunge in Bucurefti in August 1716, pri-
mit cu dragoste de Principele Nicolae Mavrocodat, veirul still, f i
de fratele seiu Dimitrie Crisoscoleu, care ocupa atunci demnitatea
de Mare poftelnic la Curte, schimbatei in urmei cu cea de pahar-
nic, deitiltoare de mari ceiftiguri. Cei doi frati se puserei sei streingel
avere. Ceipeitaret veniturile cdtorva sate bogate, care apartineau
de drept familiei Cantacuzino, intre care era si satul Afumati,
depeirtare de 4 ore de Bucurefti.

www.dacoromanica.ro
113

Surprinfi inset de neiveilirea catanelor nemtefti $i de prinderea


Domnitorului, la care nu se a$teptau, i rclu sfeituiti, se refugiar
la minatirea Arhimandritului, care se aflei lng palatul Can-
tacuzinilor din Bucuresti, unde se ascunseserei !Rind dupei pleca-
rea noastrei cat $i a catanelor cu prizonierul lor domnesc,
travestiti apoi in haine teireine$ti luaret drumul spre Giurgiu, prin
poteci neumblate. Nu departe inset' de Bucurefti au fost jefuiti
oribil masacrati. lat tragicul sfeir$it al lui loan Crisoscoleo,
caro a nesocotit pacea sufleteascei religioasel, schimbeind-o cu
meiririle i onorurile dela nestatornica Curte a Valahiei". 1)

In acest chip, moartea a pus cap't veii unui om invlat, elev


al unuia din cei mai mari invtati al Padovei, Valisnieri, decanul
Universittei si unul din marli descoperitori ai generatiei ovulare, cris-
talizat in formula omne vivum ex ovo".
8 Octombrie 1716. Patriarhul Hrisant Notara, care a fost in
Tara Romneascg in primgvara anului trecut (la 7 Martie 1715), s'a
bolnvit de reumatism. 2) Dup ce a plecat la Constantinopol, se vede
c boala s'a agravat si s'a complicat, Niculae Mavrocordat, care avea
o deosebit dragoste si adnc6 admiratie pentru invtatul Patriarh,
cum a aflat de acest lucru, numai decat i-a trimes medicamente,
si o bab mester, care A-1 doctoreasc, Doctoriile trimise, par a fi
fost fcute dup6 prescriptia Domnitorului, ceiace dovedeste data mai
mult c Niculae Mavrocordat avea o cultur desvarsit de iatrofi-
losof

Nicolae Vodd cdtre Patriarh.


...Noi de la inceput Te-am rugat sei te ingrijefti de tine in-
cu ceildur cj dacel, de acuma a$a se va face, va fi acesta Suf

leacul
Trimitem Fericirei Tale cloud tenzuhuri (pastile) gatite cu
mult panzehr (antidot); la asemenea suferinfe sunt minunate ;
indatei unul Il vei inghiti desear ci altul mane; se trimete
un magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi in$ine, cnd eram
la Cotroceni. Se trimite $i tinctura aurea aya ; cele de asudat
nu folosesc ; si oprefte-Te cu ele,
Am trimes $i pe dumnealui chirigi Manolachi $i o beltreinel
priceputet, roabei a mea liberatei. Mult pretuita-Ti seineitate o
nem mai presus de ceit chiar a noastrei...". 3)

Del Chiaro, 1. c. pig. 148.


Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 663.
Hurmuzachi, vol. XIV/2. Documentul DCCLXXXVIII, pag. 800.

www.dacoromanica.ro
114

11 Noembrie 1717. tul Brancoveanu i-a plcut nu numai


s se inconjoare de oamen invtati, de doctor vi profesori, pl-
cut nu numa s, fiinteze ctitorii desvarvit de frumoase vi bogate, c
a sprijinit vi ajutat vi pe ce cari voiau s se dedica eh-Vi. Cu banii
lu a trimis pe Gheorghe Hrsogonos Hypomena Trapezuntul, s in-
vete medicina in Patavia. Alegerea a fost mnunat, cci n'a trecut
mult i bursierul lui Brancoveanu a avut prilejul sal arate toat
rectmovtinta pentru ajutorul ce a prima, in clpele groaznce de du-
p tragedia petrecut cu uciderea bnefctorului su. Familia nefe-
rictulu Domnitor a Osa un sprjin nepretut in doctorul Gheorghe
Trapezuntul ; .el a descurcat situatia depoztelor de ban din Venetia
vi Viena, adunat de BrAncoveanu pentru sosia familia lui, Del
Charo spune

Dupii asasinarea lui Bremcoveanu, in dezastrul lor Princi-


pesele rer'mase izolate, geisirei un mare ajutor in asistenta doc-
torului Gheorghe Trapezuntul, un fost bursier al peirintelui lor,
care Il intretinuse la Padova pcirzei la terrninarea studiilor sale
medzcale, sub directiunea faimosului Antonio Vallisnieri. Acest
Gheorghe Trapezuntul, cu pericolul veetei sale i aratei recunof-
tinta fa(d de familia binefeiceitorului seiu, iar la intoarcerea in
tarei din exil, Doamna lui Breincoveanu Ii incredinteazei misiunea
de a pleca la Viena fi Venetia, unde devine agentul ei pentru
afacerile ei private".1)

La 11 Noembre 1717 vi in Decembrie acelav an, Doctorul Gheor-


ghe Trapezuntul era in Venetia ca procuratore della Principessa
Maria tutrice del Pupillo Principe Constantino unico superstite della
Casa Brancovani de' Principi de Valacchia...". 2)
Nepot al lu Sevastos Chimeniti, intiul Director al Academiei
din Bucurevti (1670-1702), Gheorghe Trapezuntul, la andul lui, a
fost un profesor renumit al aceste Acadernii domnevti, In acelav timp
a profesat v. mevtevugul doctoricesc, Doctorul Gheorghe Trapezuntul
a murt la 1745, 3)
1719. In tmpul celei de a doua domnii a lu Niculai Ma-
vrocordat in Muntena (1719-1730), Domntorul a avut ca medic pe
Dimitrie Pamper.
Anton Mara Del Chiaro. Revolulia Valahllor, trad. de S. Cris. Cristian, pag. 122.
Hurmuzachi, vol. IX/i. Doc. DCXCIX, DCC, DCCII, pag. 545, 546, 548 O. vol,
IX12. Documentul VIII, pag. 6.
Sathas, pag. 459, Cf. Erbiceanu, Analele Academiei sera II, tom XXVII, pag,
151. I. C. Fin% 1. c., pag. 9. No. 21.N, Iorga, Ist. literal. rom., vol. II p. 64.

www.dacoromanica.ro
115

Dimitrie Procopie zis Pamperi, s' a neiscut la Moscopol sau


Voscopol. Era Macedonean, Primele studii li-a feicut in Cons-
tantinopol, apoi a venit ca secretar al Domnitorului. Acesta l-a
trimis set" studieze medicina in Patavia. S'a intors doctor fi a
ajuns medicul Curlei lui Mavrocordat, profesor al fiului acestu-
ia, Constantin Mavrocordat, .si profesor al Academiei Domnefti
din Bucuresti. Din porunca Domnitorului a scris o Enumerare
a inveitatilor greci", pubhcatei fi in Bibliotheca graeca medii
aevi" a lui Fabriciu. 1
Dimitrie Pamperi mai avea un frate tot medic, loan Pam-
peri, care a pro fesat in acelaq timp in Bucurefti. Poate cei a-
cesta este doctorul lanache dela Colt ea, din 17 32.2) Un alt
membru al familiei lui era preot la biserica greceasccl din Lip-
a)
sca.

20 Martilla 1719. Ambasadorul Frantei din Constantinopol,


Usson de Bonnac, recomanda lu Niculae Mavrocordat un medic evreu,
Daniel Fonseca, fost medic al ambasadei Frantei din capitala Tur-
ciei, tmp de 17 ani. Si, ca s fe in mai mare siguranta", 11 pune sub
protectia francezg I

La Sieur, Daniel de Fonseca, Docteur en mdecine, qui a,


dans le cours de dix-sept ans, donn et nos prdcesseurs et ez
nous, non seulement des tmoignages de sa grande exprienee
et d'habilit dans la mdecine, mais ayant aussi mrit leur es-
time et la ntre par son esprit et par son savoir, nous deman-
dant prsentement la permission de servir Monsieur le Prince de
Valaquie comme une chose convenable ei ses .intrts par la bi-
enveillance particulire dont ce Prince l'honore, nous n'avons pas
pu lui refuser la permission qu'il nous a demande, afin de ne
pas le priver de l'honneur et de l'utilit qiii peut Mi en revenir,
ses longs et fidles services demandant que nous concourions ei
tous ses avantages, mme par prfrence a la satisfaction que
nous aurions de le retenir auprs de nous. Mais, dsirant qu'il
puisse jouir, mme pendant son absence, de la puissante protec-
tion du Roi notre maitre sous laquelle nous l'avons mis, et pou-
vant arriver qu'il ait dans la suite diverses occasions de faire
quelque voyage dans les Etats des Princes chrtiens ou ailleurs,

Sathai, op citat, pag. 443 vi Zavira pag. 264. Cf. Erbiceanu, L c. pag. 150. 167,
Gion. Istoria Bucurevtilor pag. 657 : ... dinteun alt manuscript al Academiei, din
1732, vedem ci spitilul este bine ingrilit; are la aceastli datit pe doctorul Ianake vi
pe hirigul sau firigul, ada' hirurgul Cirstian".Gomoiu. Istoria medicinal, pag. 67.
N. Iorga. Buletinul Institutului pour l'tude de l'Europe Sud-orientale", Iunie
1915, pag. 125. Idem, Medici vi medicini In trecut, conferinti, pag. 33.
Idem, Istoria Rominilor din Peninsu/a Baleanici, pag. 50.

www.dacoromanica.ro
116

nous declarons par ces prsentes que, sans prjudice de la qua-


lit que nous lui avons permis de prendre de Mdecin de M.le
Prince de Valaquie, nous lui conservons celle de mdecin de
l'ambassade de Sa Majest Trs Chrtienne Constantinopole
et, de plus, le tenons et maintenons absent comme prsent sous
la puissante protection de Sa Majest, priant cet effet et re-
qurant en la manire la plus convenable, tous Potentats, Prin-
ces, Rpubliques, Etats, etc, de mme que tous gnraux d'ar-
me, gouverneurs et commandants des provinces, gouverneurs
et commandants de villes et d'autres constitus en dignit, d'ac-
corder au Sieur Daniel de Fonseca, Docteur en mdecine, no-
tre mdecin et faisant actuellement les mmes fonctions auprs
de M.le Prince de Valaquie, la protection et faveur dont il pour-
ra avoir besom de leur part dans ses voyages, le laissant pas-
ser et repasser, et sjourner librement dans les lieux et villes
soumises et leur autorit promettant en pareille occsion de faire
le semblable. En tmoin de quoi nous avons sign ces prsentes
de notre main, icelles fait contresigner par notre Chancelier et
premier secrtaire et sceller du sceau de nos armes. Donn au
Palais de France, Pra-lez-Constantinopole, le 20 Mars mil
sept cent dix neuf.Sign D'Usson de Bonnac. 1)

Contele Virmont, ambasadorul Frantei in Polonia (in 1718) si


mai apoi in Constantinopol, este mai putin entuziast ca Bonnac. La
8 Noembrie 1719, seria despre acelas Fonseca :
...Nun will die Correspondenz mehrgedachtes Nicola Cordato
(Nicolai Mavrocordat) mit denen Hungarischen Rebellen immer
mehr versichert werden, und bediennet er sich in Seinen Consilys
eines Portugalischen Judens, sogenanten de Fonsega, so forhin
schon ein Christlicher Miinch gewesen, nun einen Medicum ab-
gibet und sehr raffinirter und intriganter mann ist, wekher sons-
ten in franzszischer protection, auch sehr intrant, und vertrauhet
mit hiesigem Franzsischen Bottschafft erstehet, dasz ich disem
auch nicht das besste zutraue.,." 2)

Mai thrziu, la 18 Martie 1728 si la 16 Noembrie acelas an, ma-


rele logoat muntean, Draco Sutu, mai d'al oarecari stiri despre doc-
torul Fonseca, Patriarhului Hrisant Notara. 3)

Hurmuzachl. Suplim. 1/1, P. 444. Doc. DCL1V li. DCLXXIII, p. 459, 27 Oct, 1726.
Idem, vol. VI. Doc. CLXXXV, pag. 279.
3). Idem, vol. X1V/2. DCCCCXXXIX, p. 967, *i nota : Analele Academiei pe 1913,
p. 172 li Arhivile soMetaitli Stintifice o literare din Iali, X, p. 134. 192 li
urmit. Idem. Doc. DCCCCLXXXII, pag, 1021.

www.dacoromanica.ro
117

In 1729, Fonseca fcea pe intermediarul intre ambasadorul fran-


cez din Constantinopol $i domnitorul Moldovei Grigore Ghica, pentru
cumprarea unor manuscripte mo1dovene0, 1)
1720. Cu prilejul ciumei care a bntuit Bucure0ii in acest
an, domnitorul Niculae Mavrocordat a chemat pe un Grec, Mihail
Schendus, facut nobli in Apus, unde a luat titlul de Vanderbech.

A fost intdi in serviciul lui Steinville, generalul austriac co-


mandant in Arded. Fiind in Craiova, Niculae Mavrocordat l-a
chemat impotriva ciumei, dar fi pentrucd el insufi se simtea
bolnav, iar copiii lui pretinde medicul sufereau de anume
neajunsuri (unul era epileptic, altul, bolnav tot de nervi). A venit
la Bucurefti, dar s'a intors peste cei tva timp in Ardeal, Murind
Steinville, a fost chemat din nou in tard. Din Viena, pe un vas,
a revenit la Bucurefti, impreund, spune el, cu un farmacist, fi
&ti ajutori. Aici a dus-o bine o bucatei de vreme, pe urmei a fost
amestecat intr'o afacere suspectd, In Apus a tipeirit o carte des-
pre cele mai bune leacuri la tot felul de boale fi in acelaf timp,
o descriptie a minelor de aur i alte metale de la noi ; minele
de la Tismana, cele de la Polovraci, de la Baia-de-Aramei. In
prefata de la cealaltei carte el se rdsboefte cu Domnul pundn-
du-i in sarcind cele mai oribile lucruri care se pot spune despre
un om, pe alud laudd pe Dimitrie Cantemir, omul cel foarte In-
veitat. A streibeitut apoi Italia f i alte tdri, murind cum mor aven-
turierii. Bogat la un moment dat, el avea 60.000 de galbeni, suma
imensd pentru timpurile acelea.
Pe Niculae Mavrocordat il acopere de toate calomniile : e de
neam loarte prost, rudele lui veind ceirbuni i oi in Orient ;
Doamna lui nici n'a fost nevasta lui, ci a unui morar; copii pe
cari i-a avut cu densa sunt deci bastarzi ; fi-a cumpdrat tronul ;
urei fte pe rudele lui, fi i-a arcitat un fel de otravei pe care pu-
neind-o in cafea or fi sceipat de surori fi nepo(i, cari erau la
Constantinopol ; n'a fiicut tot timpul clec& sei prade pe supufa
lui. Ignordnd biblioteca pe care a adunat-o, spune c nici nu
ftie ce se coprinde in ceirtile lui, c toate lucrdrile cu care se
laudei li-au filcut altii. Domnul ar fi vrut set fure munca lui Di-
mitrie Cantemir, Istoria Turceascei fi o carte despre Dacia, care

1) N. loro', Stiri notii despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 5; extras din Anal,
Acad. Seria III, Tom VI.

www.dacoromanica.ro
118

este tocmai Descrierea Moldovei". Cad l-a chemat pe Schendus


s lecuiasca ciuma, era plin tot palatul de femei, etc.1)
Originar din Venetia, Schendus a stat 18 luni in Muntenia.2)
Era nepotul lui Ion Abrami, predicator la Curtea Domneascii
in 1718,3)
In editia a doua din 1780 a scrierei hit Klesri de Kere-
seer Samuil, despre Auraria Romano-Dacica", se gdsefte un
adaus intitulat Historico-physico-topographica Valachiae austri-
acae (Oltenia) subteraneae descriptio", de M. Schendo, medic
al generalului Steinville din Oltenia. In aceaea descriere geologicei
a valahiei austriace, Schendo vorbefte despre apele term ice de la
muntele Bengefti, compardndu-le ca Teplitz (Boemia). Bate,
provoaca varsiituri, dar ca bell, pentru arama ce con fin, sunt in-
dicate la rani invechite, ulcere fagidenice, scorbut, etc.". Doctorul
Crainiceanu dupe care am luat aceste qtiinti, adauga in notd :
Sulzer, op cit. III, p. 42, spune ca era Grec i mutemdu-se la
Bucurefti, s'a amestecat in politica, din care cauza a fost ex-
pulzat in Germania, de unde apoi s'a dus ca medic la izgonitul
Domn Cantemir, la Petersburg, ande a intrat in armata imperi-
alari s'a imbogatit". 4)
O scriere a lui Schendo este mentionata de Nicolai in Ges-
chichte der neugriechischen Literatur",3)

1716-1726. In timpul domniei lui Mihai Racovit in Moldova,


Domnitorul avea ca medic pe Scarlat Caragea, caruia doctorul Ata-
nase Ipsilante, cronicarul, Ii sptme Scuromalli Caragea scandalurile
doctorului Curtei lui Mihai Vodd, Scuromalli Caragea..". 6), Inseamn
c. doctorul Caragea nu era tocmai om de treab, dac se tinea de
scandaluri, Chiar i Cronicarul Anonim, ni-1 arat sub acest aspect
urt
Spune Cronicarul: in a treia domnie a lui Mihai Racovi(a in
Moldov a ( 1716-1726), s' ar fi petrecut un omor ritual de catre

N. Iorga. Istora Rominilor, prin cltor, vol. II, 94-95. Citeazi : Engel, p. 42-43;
Neuere Gesch. der Walachey, p. 11 vi urm, Idem, Medici vi medicina, p. 33
n. 3: Empirica illustris per septem nobilissima euporsta famillaria remedia,
authore Michaele Schendo R. C. S. eq. Vanderbech, etc., addta authors apo-
logia adversus Mavrocordati sycophantias, par le docteur Conrade de Schebehen,
Cf. Sulzer, II, p. 91-92.
N. Iorga, Revista Istoricg 1933, pag. 102. Cf. I. C. Filiti, comunicare la Soc. p,
Istoria medicinei, vedinta dela 23 Noembrie 1934.
A. Veres. Vech storici: Ungur Sav. , 1929, pag... Cf. Fliti, I. c.
Dr. GIL Criinceanu. Literatura inedicalk romink, pag. 13.
Conform I. C. Filiti, 1. c.
Hurmuzach, vol. XIII, pag. 152. Din Cronica lu At, Comnen Ipsilante.

www.dacoromanica.ro
119

Evreii din Onitcani. De fapt ar fi fost numai o inscenare cu


geind s se stoarcd ceva bani de la Evrei. Dar aceftia au re-
clamat la Poartil, de unde a venit poruncd ca Lvreii sa fie ldsati
In pace fi atunce i-au kisat fard de bani numai cat au dat lui
Panait Armaful fi doftorului Caragea...". 1)
Scarlat Caragea a avut un bdiat, Gheorghe Cara gea, tot doc-
tor care traia fi el din pro fesia medicinei fi mergand ca medic pe
la fruntafii Otomanilor, ca sa inainteze..., avea obiceiul sa le
dea ftiri...". 2)
In 1764, cad a murit Constantin Cehan Racovita, la 27
Ianuarie, Stavrache, care invartea toate itele la Constantinopol,
a stdruit sd fie numit ca Terziman, Iordache (Gheorghe) Cara-
gea, doctorul cd era inveitat". Dar, la 5 Septembrie 1765, doc-
torul Iordache Cara gea, Terzimanul, moare de ciuma, fi Impd-
ratia l'a regretat caci e invatat fi bland la fire, au ftiind cd
i-au ramas fi cativa copii mici, s'a facut mild Impdratului de
casa lui, fi au adus pe tatal sdu, Scarlat doftorul, ci 1-au Malt
Terzimanul Portei far de voia lui, om &lira fi slab, deazdu-i
poruncei ca set' caute pe copal mortului prea bine, fa candu-le im-
paratia fi nacanfa (pensie) de la Bucurefti fi de la Moldova,
de li se da pe tot anul".3)
Faptul se confirma fi din alta' parte : In 1764 se face Dra-
goman al Portei, zisul Gheorghe Caragea (medic al Seraiului,
fiul medicului Scarlat), cu ajutorul Vizirului Mustafa Paca...
dar dupd putin timp, prins de ciumil, moare", 4)
14 Lille 1725. La aceastg data, Nicolae Mavrocordat are
ca prim medic pe Dimitrie Gheorguli Notara, un nepot al faimosilor
patriarhi Dositei si Hrisant Notara,

Originar din Peloponez, Dimitrie Notara a studiat medicina


la Roma fi Patavia. Cunoftea limbile greacd, latina, italiana fi
romd na. La 14 Iulie 1725, Mavrocordat, intr'o scrisoare adresata
lui Hrisant, amintefte fi de prea invatatul doctor Dimitrie", cu
care discuta chestiuni de arheologie. 5) Cu alt prilej, la 31 Au-
gust 1728, Mavrocordat. care facea el insafi pe doctorul, tri-
mite patriarhului Hrisant rod de zandr", o serie de povete me-
dicale fi asigurarea ca a insarcinat pe logiotato arhonti mas
iatro kir Dimitrio", adicd pe prea invd(atul nostru boer doctor

Cronica anonimi In Letopiseyti vol. III pag, 143.


Hurmuzachi, vol. XIV/2, doc. MCXXVIII, pag. 1142-43.
Enache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 255-56.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XIV/2, doc. MCXLVII, pag. 1163-64,
Idem, doc. DCCCLXX, pag. 897.

www.dacoromanica.ro
120

Dimitrie", sei prepare ceva bun pentru boala lui. 1) lar in nifte
socoteli de dupe! 1728-29, care s' au fa-cut la moartea unuia Zme-
ul, din satul ,Cdlieni, se trec : 50 lei, ai lui Dimitrie Notara,
doftorul, pentru vizitele lui".2)
Doctorul Dimitrie Gheorguli Notara era mort la 1745, dupe
cum se vede dintr'un act de danie din acest an, al banului Ma-
nolache Lambrino. 3)

1725-1726. In acest timp intlnim in Moldova pe doctorul


cronicar Atanase Comnen Ipsilante. Reputatia acestui om a ajuns si
s'a pAstrat 0116 astgzi gratie Cronicei scris6 de el ; a profesat me-
dicina in Moldova, si in Muntenia, dar mai mult in Turcia, si, ca toti
oamenii invtati din acele vremi, s'a ocupat si de trebile publice, ju-
cnd un rol de seam in viaja politica dela noi si Constantinopol.
Atanase Comnen Ipsilante s'a neiscut la Terapia la 29 Au-
gust 1719, Tatei-seiu se numea Teodor fi mama-sa Casandra
Tzanetu, Bunicul dupe mama, Afendulis Tanetu, fusese primul
furnizor al lui Mazepa, faimosul Hatman al Cazacilor. In lunie
1724, inainte de a implini 13 ani, Alexandru invatel limba grea-
cei la Iafi, la un loc cu copiii domnitorului Mihai Racovite! , sub
conducerea savantului profesor Natanail Callonaris, din Chio, cel
care a ajuns mitropolit la Efes. Tateil seiu, Teodor, ocupa la a-
cea epocci sarcina de ceimeiraf al minelor de sare. In 1728, dom-
nitorul Mihai Racovitei a fost depus fi Alexandru se duce cu
el la Constantinopol, unde Natanail Callonaris ifi continue!' lec-
Pile. In April 1731, se duce la Padova pentru complectarea stu-
diilor. In 1737 ese doctor in medicine'!" fi filosofie din Universi-
tatea acestui ora f fi la 16 Ianuarie 1738 se reintoarce la Cons-
tantinopol. In 1739, Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, il
chiamei la Icifi 04 numefte primul seiu medic. In 1744, devine
primul medic al lui Raghib Pafa, numit valiu al Egiptului, fi
se duce cu acesta in Alexandria. La 6 Ianuarie 1744, pleacei
din aces: ora f cu Raghib, numit guvernator la Aidin. Se duc
la Budrum (vechiul Halicarnas) fi de acolo la Aidin, uncle a-
jung la 8 Februarie, La 24 Noembrie 1750, se duc la Edesse
(Urfa), unde Raghib este feicut Pafcl. Ei ajung la 8 Februarie
1751, dupe un drum de cloud luni fi 13 zile, pe care greuteittle
iernii l-au fel'cut fi mai penibil. La 13 August 1755, ajung la
Alep, uncle Reghib este numit guvernator al orafului. La sfdr-
fitul lui 1756, revin la Costantznopol unde Reghib ajunge Mare
Idem, doc. DCCCCLVII, pag, 1001.
Idem, doc. DCCCCLXXXVII, pig. 1026.
3)1. C. Filiti, comunicare ficuti Soc. pentru Istoria medicinei, la 23 N-brie 1934.

www.dacoromanica.ro
121

Vizir. Luni 26 lulie 1759, este ales Schevofilax al Marei Bi-


serici. In 1765 indeplinefte serviciile de mare spcItar in Valahia,
sub domnia lui te fan Racovitei. In 1769, este capichehaia lui
Grigore al Ill-lea Ghica, domnitorul Valahiei. In urmc1 a avut
diverse inseircineiri, inutil a le mai infira. Tria incei in 1789,
,dar nu tim ctind a murit. A leisat o fatei Elisabeta (Seifti(a)
moartei la Yeni-Kioi, sunt vreo 30 de ani. (Acestea se scriau
la... de E. Legrand)".1)
Bogatia acestor date ar indica c au fost culese din surs de
informatie sigura. Totusi au nevoe de unele rectifcari. Asa de exem-
plu, se spune lui Ipslante, Alexandru Comnen Ipslante, pe and
In realitate Il cherna Atanase ; biograful de mai sus pune data nas-
terli lui Ipsilante la 29 August 1719, precis ; in realitate trebue s
fie altfel, pentruca inssi Cronicarul Ipsilante spune c. la 1726 era
doctorul lu Grigore Ghica, domntorul Moldove, pe care
seste din cauzet cei ptirintii mei muriserei amtindoi de ciumci",
clack' ar fi adevrat c s'a nscut la 1719, ar urma ca dupe sapte
ani, la 1724, s f fost doctor, cela nu-i admisibil, O al-t gresala
se spune c. Miha Racovita ar fi fost mazilit din domna Moldovei,
la 1728, ceiace iarsi nu- exact, pentruca a fost mazlit spre toamna
anulu 1726, (in Octombrie),
Doctorul Atanase Comnen Ipsilante a fost s un cronicar de
seam, a caru lucrare principal este Ecleziastice $i politice", scrisa
In 12 carti, din car s'au editat cartile a 8-10, de catre Ghermanos
Aftoniade Sinatul, publicate s in colecta gle documente Hurmuzach,
volumul XIII. 3)
Daca facem acum un bilant al acestu prim ptrar de secol,
pAn. la 1726, constatam c majortatea doctorlor earl au trecut pe
la noi sunt Grec sau Macedoneni greczat, Faptul se explica prin
acea c, in aceasta vreme, profesunea medicaid* este foarte mult
pretuit de ctre Turci, ceace da posibilitatea medicilor ca cu putina
indrzneala, s ajung in cele mai inalte situatiuni in Turca si prin
urmare si la noi.
Am amntit mai sus despre un doctor Panaotache Nicuss, care
a ajuns prim dragoman al Porte in 1670, s de un Alexandru Ma-
vrocordat, doctor dela Padova, care a tnut in mdinele lui inssi
soarta Imperiului Otoman, Urmasii acestua au avut o influent co-

C. Dapontes, Ephmrides Daces, vol. II,pag. XII, nota scrisi de Emile Legrand.
Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 479.
Hurmuzachi, vol. XIII, Prefata, pag. VI.

www.dacoromanica.ro
122

Virsitoare la no, nu numai din punct de vedere politic, c si din


punct de vedere medical,
Fiul lu Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat, a dom-
nit de doua ori in Moldova si tot de atatea ori in Muntenia, intre
1709 si 1730; el a fost un om foarte invatat, un iatrofilosof, care a
scrs prntre altele si lucrur de ordin medical, un Cuveint impotriva
nicotinei", si o suma de Pdreri i cugeteiri" in care sunt multe in-
vataturi cu caracter medical.
Sora acestui domnitor, Roxandra, maritata cu domnitorul Ma-
te Ghica, poate fi socotita ca cea dintai femee romana doctoreasa
che professa cognitione de medicina", spune Francesco Grtti inte
un raport adresat Dogelui Venetiei, 9 In 1726, Hui ei, Grgore (al
2-lea) Matei Ghica, var cu Nicula Mavrocordat, fa domnia Moldo-
vei, s, fie ca mama lu, doctoreas., l-a educat in aceasta directie,
fie ca-i o eroare, dar Il gasim trecut ca doctor in medicina. 2)
Infiuenta doctorilor greci ajunsese asa de mare la Constanti-
nopol, c prin intrigue si masinatiunile lor reuseau s faca si sa des-
faca domniile din -Wile noastre, Asa de exemplu, Cronicarul loan
Nculce povesteste c in tmpul cele de a .treia domnii in Moldova
a lui Mihai Racovita (1716-1726), Grecii de la curte se impartise in
doua tabere, care se parau una pe alta la Poarta. In una din tabere
se afla si un Tudorachi Capichehaia, i cu un doftor, ginerile lui";
numai nu avem alte preciziun asupra acestu doftor, fara numai ca,
la urma urme, attea intrigi au adus si mazilirea Domnului, 8)
22 Februarle 1728, La aceasta data avem prima stire despre
un alt doctor, Toma Testabuza, care se pripasise la curtea lui Gri-
gore Mate Ghca, in Moldova. Acesta era un om care se ocupa nu
numa cu medicina ci si cu f el de f el de uneltiri politice, car i-au adus
pierderea capulu. La data de mai sus Il gasim scriind o scrisoare

Idem, vol. IX11, doc. DCCXXXI, pag. 607. N. Iorga. Istora lteraturii, vol. II
pag. 59.
Idem, In ndicele vol, IX/2, pag. 335, Gr. Ghica cite notat drept doctor, Nicula
Mavrocordat a avut de frati pe Scarlat si Ion Mavrocordat; acesta din urmi
a fost dragoman al Portei i domn al Muntenei. A ma avut clout surori, pe
Elena s pe Ruxandra, miritati cu Matei Ghica, cu care a avut pe Grigore Ma-
tti Ghci, fost domnitor al Moldovei, socott gresit drept doctor.
Nicula Mavrocordat a avut tre soti ; pe fata lu Dumitrascu Vodi1, pe Pulchera,
niscutli Tuchi, din neamu/ Cantacuzinestlor si pe Smaragda.
Un cuvint de laudi a scris asupra lui, loan, secretarul Patriarhitei din Conitanti-
nopol. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 227-243. Vezi s Dapontes: Ephmrides Da-
ces, vol. I. pig. LXXXV,
3)1. Neculcea, in Letopiset, vol. II, pag. 362 s urmit.

www.dacoromanica.ro
123

de complimentb'zi adresate Patriarhului Hrisant Notara, oferindu-se in


acelas tmp s fie la ordnele si serviale Patrarhului, ')
Tot pe atunc, in 1729, regele Frante care era un mare amator
de manuscrse s crt vechi, a ntervenit prn ambasadorul su din Cons-
tantnopol, s cerceteze Moldova ca s* caute raritt. Ambasadorul
a insrcinat pe doctorul ambasade, d-rul Fonseca s serie domnto-
rului Moldovei, Grgore (al II-lea) M.ate Ghica (1726-1733), in aceast
chesttme. Domntorul, ca s fie pe placul lu Fonseca a insrcnat
pe doctorul Curte, foarte probabl Toma Testabuza, s cerceteze
mnstirile Moldovei, negrest, s a tot ce va gas mai de seam

Le prince de Moldavie... plein d'envie de faire plaisir au


docteur Fonseca, il a donn ordre qu'on fouillett dans les mo-
nastres de son petit Etat, qui, par malheur, ont t pills ez dif-
frentes reprises. Ildoit, au premier jour, nous faire prsent d'une
histoire de Moldavie et des provinces voisines, compose en lan-
gue de pays ; elle n'a point encore va le jour et on en parle
comme d'un chef-d'oevre. Un mdecitz tabli la Cour de ce
prince s'est charg de ramasser tous les livres, tant grecs que
moldaves, imprims et Jassy et et Boucharest, on ne les connoit
gures, ni en France, ni ailleurs et, ne flit-ce que cette raison,
ils ne sont point indignes d'occuper une place dans la Bibliothque
du Roy.2)

Povestea mortil doctorulu Testabuza este impresonant de


tragc

Pe la 1730, in Noembrie, treiia in Constantinopol, in intimi-


tatea lui Constantin Mavrocordat, doctorul Toma Testabuza. El
era medicul chehaelei beiul Khalisa Omer Efendi (Halisa Kehaia-
Bei, i spune Atanase Comnen Ipsilante), Se afla in tabeira dela
Kartal cu Kehaiaua cdruia Ii tot spunea cei Impetratul n'o sei
atace pe Turci (asigureindu-1 cd Nernfii nu au rdsboi cu Turcii,
spune doctorul cronicar), cei veftile contrarii transmise de Domnii
Moldovei i Munteniei, nu meritei crezare. Fiind dovedit, Caima-
camul Ye gen Peaia a dat ordin sd-1 aresteze impreund cu Ma-
noli Ipsilant, dar a fugit.3) Povestea de panel' aici a lui Dapon-
tes, este reluatei de doctorul cronicar Afanase Comnen Ipsilante,
care spune :

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. DCCCCLXXXVII, pag. 964.


N, Iorga. Stiri noui despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 6, extras din Memoriile
sectiei istorice a Academiei, seria III, tom, VI, pag, 140.
Const. Dapantes. Ephmrides Daces, trad. de Emile Legrad, Vol. I, pag. XL

www.dacoromanica.ro
124

Pomenitul doctor Toma Testabuza fugind din tabard', ajunse


In Smirna ; $i de acolo, intoveireiqindu-se cu un lord englez, s'a
plimbat cu el prin Corfu, Venetia, Franta, Olanda $i Anglia, de
unde se intoarse sin gur la Venetia. In vremea aceasta scria
dragomanului Alexandru Ghica,1) ca sei intervie pentru intoar-
cerea sa la Constantinopol... si a venit la Iae. Dupti ceiderea
domnului Grigore Ghica, a plecat la Bucureqti ndeijduind
va geisi bunei primire la hatmanul Constantin, fratele lui Manoil
Ipsilant, care pe atunci era in slujba lui Mihai Vod, noul domn
al Teirei Romemeqti. Stavrache, Capuchehaia lui Mthai Vodei,
vesti pe Vizir ca de obicei de venirea lui Testabuza la
Bucureqti, iar Vizirul indatei trimise de-i teiiar capul".
Inteimplarea o povesteqte i cronicarul Enache Cogedniceanu
In zilele lui Mihai Vocki (1730-1731), au oblicit Poarta Tur-
ceascei, cei se aflei in Bucureqti Doftorul Testabuza, care fusese
in Moldova in zilele lui Grigore Ghica Vodei, carele, ascuns
ce-i-1 pan-me $i pe el cetnd au peirt pe Terzimanul Portei, 5i dupei
mazilia lui Grigore Vodei din Moldova, Testabuza a trecut in
Tara Romeineascei. Inca fiind Mihai Vodei in Tarigrad nepurces,
1-au chemat Poarta i iau zis a Testabuza este in Bucureqti,
dandu-i ferman impeireitesc, ori capul Testabuzei s'et-1 trimiatei in
Tarigrad, ori capul lui se va duce,. Si aqa, neftiind ce sei facet',
Mihai Vodei au reipezit pe Beizadeaua Meiriei Sale, Mzheiilutei ,
cu ceitiva boiereinaqi, cu menzil, invti teindu-i ca sei facei tot chi-
pul de silintei $i sei-1 prinzei, tae capul, sti-1 reipeazei la
Impeirei tie cu mare grabei. La care, pemei a ajunge Beizadeaua
in Bucurefti, Testabuza au fost plecat ca sei treac in Tara Un-
gureascei ; ajungeind peinet la hotar i zeibovind acolo panel' a
trece, iatti i Beizadea au reipezit dupei deinsul cu menzil pe
Bezat-Bulucba$a cu cativa zapcii, i fiind zilele lui cele sfeirqite,
1-au gait acolo netrecut, fi indatei 1-au prins puindu-1 in fiare
cu bunei pazei, 1-au dus la Bucuresti ; $i cum I-au adus, 1-au pus
de s'au grijit, $i aqa 1-au scos in greidina domneascei i i-au
tell& capad, i despuindu-1 l'au trimis cu olac in Tarigrad".3)

1730. In acest an este adus un alt medic francez, Bertin, de

Alexandru Ghci, dragoman la Poirti era frate cu domnitorul Grigore Ghca.


In 1736 a fost in Moldova 0 ciad s'a intors, in drum a cizut trsnetul pe cor-
tul lu, ark' moire. In sehimb a fost moat mii tirziu de dare Turc.
Hurmuzachi. Suplimentul 1/1, pag. 499. Doc. 728.
Atina se Comnen Ipsilant, in Hurmuzachi vol. XIII, pag. 479.
Enache Cogilnceinu, in Letopiseti vol. III, pig, 204. I. Neculce, in Letopiiet,
vol. Il, pag, 415.

www.dacoromanica.ro
125

&Aire Constantin Mavrocordat, spre a lecui pe tAnarul Voevod de e-


pilepsie. 1)
1736. Constantin Mavrocordat find mutat cu domnia din
Moldova, in Mtmtena, a fost insotit vi de un medic seriitor, Lazar
Scriba, profesor v't director al Academiei din Bucurevt, 2)
1736. Tot in acest an se semnaleaza prezenta in Bucurevti,
a unu doctor Pardos, fara alta desluvre, 3)
8 Octombrie 1739. In Muntenia domnea Constantin Mavro-
cordat, La data indicata, Memich Pasa, a trmis Domnitorului printeun
ciohodar, o scrisoare piing de amabilitt, ca s-1 roage sa-i trimitai
pe doctorul sau. In acea vreme Constantin Mavrocordat avea medic
pe doctorul Petrache Dpasts indata ce a primit scrsoarea Pavel,
l'a trimis pe Dpasts, 4)
Noembrie 1739. Le mdecin Dpasts tant revenu de
Silistrie", seraschierul Memich Pava, a trimis Domnitorului, drept
multamire, un cal vi o scrsoare plina de elogi vi de multumiri, 5)
Doctoral Petrache Dpasts este cunoscut vi prin cronca lu
asupra domniei lu Const, Mavrocordat, A avut un Hu care a ajuns
boer mare in Moldova, vi o fan.' maritata cu un boer, 6)
La aceav data, deux mdecins de Kronstadt", au venit la Bu-
curevti chemati de Domntor Zeiler Fonoz, fils du feu Zudezzi,
calviniste", qi cu Botto, papist saxon, amAndol practcieni celebr, 7)
23 Noembrie 1739. Se vede treaba ca motivul pentru care
Constantin Mavrocordat a fost obligat s cheme in afar de medcul
lu, Petrache Dpasts, pe media din Bravov, Fonozi vi Bolto, era
foarte gray ; caci numa ava se explica, ca n'a trecut decat cateva
zile, si la data arataa, chiama alt doctor, pe Niculai Scordlis din
Constantinopol, Spune Dapontes, secretarul Domnitorului Le mde-
cin Nicolas Scordylis, din Paros, a venit din Constantinopol la Bu-

1) N. Iorgal Medici vi medicina. Confer', p, 32. Citeazi : Sulzer. Geschichte des trans-
alpinischen Daziens, partea inedita. Originalul la Bravov, copie in Biblioteca
A cademiei Romine.
2)1. C. Hitt. 0 paging din Istoria medicinei, o. c. pag. 11, n, 27. C. Erbiceanu.
Cronicarii Greci.
3)1. C. Filiti, Comunicarea facuta Societatei de Istoria medicinei, in vedinta dela
23 Noembrie 1934.
Constantin Dapontes 1. c vol. II, pag, 372.
Idem, pag. 392-393.
6)1. C. Filiti, 1, c. Lazar $iiineanu-Dictionar universal.
7) C. Dapontes, Ephmrides Daces, vol. II, pag. 393.

www.dacoromanica.ro
126

curefti, dupei chemarea Domnitorului", qi acrug in not Nicolai


Scordilis a fost prim medic al Domnitorului Constantin Mavrocordat".
1740. and a azut in dsgratie Alexandru Ghca, dragoma-
nul Portei, frate cu domntorul Grigore Ghca, Turcii 1-au inchis
n'au permis s fie vizitat decAt de un certo Doitor Mano, ch e
medico del Primo Visir". 2)
Acest doctor, Mihail Mano, originar din Castora, face parte din-
tre medicii greci cari au jucat roluri de apitenie in politica Impe-
riului turcesc din acele vrem, Mihai Mano, la 28 Ianuarie 1741, a
doua z dup ucderea lu Alexandru Ghica, fost dragoman al Portei,
a fost fcut de ctre Vizir mare logoft. In 1748, doctorul Mihalache
Manu, fost medic imprtesc, se afla in Bucurest. Aici ingrijeste pe
un scolar bolravit de lric in urrna unei eclipse de soare intamplat
la 14 Iulie 1748,3)
Dupe patru aril, in 1752, Domnitorul Grigore Ghica a fost in-
grjit de acelas Mhalache Manu, dar se pare c doctorul 1-a ucis,
Spune croncarul doctor Ipsilante
Grigore Ghica a chemat din Constantinopol pe doctorul Mi-
halache Manu ca s ingrijeascei de seineitatea lui, dar acesta l-a
omord t cu o dozei prea mare de teriac ce i-a dat".4) Fratele lui,
Alexandru Ghica, dragoman al Portei, a fost lovit de fulger la
Isaccea, dar s'a &kilt bine ; in 1741, la 27 Ianuarie a fost ares-
tat fi ucis la Constantinopol. A doua zi, din porunca Vizirului
s'a feicut mare logofeit schevofilaxul doctor Mihail Manu".5)
Acest ciudat asasinat se confirmei fi din altei parte: 1752...
moare domnul Grigore Ghica la Bucurefti, reiu doftorit de doc-
torul cel mare, Mihail Manu, care pentru dare multa de bani
i-a ortinduit afa zisa teriaca cereascei" fi i-a cdfunat o letar-
gie de moarte..,".6)
Doctorul Mihail Manu a avut trei fii, din cari doi fi-au luat
fi ei doctoratul in medicinei la Padova in 1741, fi tog, gratie
situatiei tateilui lor, au reufit sec' facet' cariere politice streilucite.7)

1740. In Iunie sau Iulie acest an, Tara Romanease a fost


vizitat de un Francez, Jean Claude Flachat, neguttor de magots"
Idem, pag. 402
Hurmuzachi., vol. IX11, Doc. DCCXCII, pag, 677.
N. Iorga. Studii o documente. Vol, XXII, p, 89 No. 18.
Hurmuzaehi, vol. XIII, Atanase Comnen Ipsilante, pag, 149.
Idem, pag. 150.
N. Iorga, in Hurmuzaehi, vol, XIV/2. Documental MC1I, pag. 1130,
L C. Hai, 1. c. pag. 7.

www.dacoromanica.ro
127

de portelanuri pentni latacuri turcesti, om cult, care public in 1766,


o carte cu multe si frumoase aprecien i asupra domnitorului Const,
Mavrocordat, asupra unui boer savant, Andronachi, si asupra mul-
tora din aspectele t 'dril de atunci. Priceput in ale himiei, Flachat, in-
dignat c5. multe din produsele naturales la indemana oriscui, nu sunt
intrebuintate la usurarea suferintelor celor bolnavi, se improvizeaz
In medie, si vindea chiar un biet suferind, cu un preparat fcut de
el, dupe o formul ctmoscut in strintate

Mes recherches sur les proprits des plantes... m'engagerent


a faire quelques compositions utiles aux pauvres, et qui j'en fai -
sois prsent. L'onguent divin, que je composai d'aprs la recette
qu'en donne M-me Fouquet, sans y rien ajouter, me donna plus
de consolation qu'aucune autre. Un malheureux, rduit el la men-
dicit par une horrible plaie qu'il avoit Cc la jambe, avoit puis
toutes les resources de la chirurgie et avoit achev de se rui-
ner. Il languissoit au coin d'une rue, orz il mendioit du soula-
gement. Je lui conseillai de faire usage de Ponguent que je ve-
nois de faire ; je lui en appliquai une empld tre ; le lendemain
je m'appevus qu'il avoit dja du changement. Je lui interdisis
entirement Pusage du vin ; en douze jours il fut guri. Combien
d'infortuns citoyens cesseroient de souffrir et deviendroient uti-
les l'Etat, s'il y avoit des, personnes assez charitables pour leur
procurer de ces remedes dont les recettes sont entre les mains de
tout le monde sans tre connues ! Ne pourroit-on pas imputer
cette ignorance funeste el la cupidit de certains suppts d'Es-
culape, qui affectent de n'en parler qu'avec mpris, ou qui les
dcrient, parce qu'ils gagneroient moins en les substituant aux
remedes qu'as emploient plus avantageusement pour eux, quoi-
que avec moins de succs pour les malades? Je n'ai jamais
compris pourqoi les pharmacies des hpitaux ne s'empliquent pas
au moins accrditer tant de recettes salutaires. J'ai voulu ten-
ter de remdier, s'il toit possible, et ce dsordre par la justice
que j'ai cru devoir leur rendre publiquemeut, aprs les preuves
que j'en ai faites. 1)

Acelas Flachat, pomeneste despre un doctor grec numit Mihai


qui toit venu avec nous de Vienne", s care aduce stirea apropia-
tei iftlocuiri a Domnitorului. Flachat a plecat la Constantinopol, se pare,
insotit tot de acest doctor, 2) In acelas timp, Flachat aduce si o in-

N. Iorga. Stiri noui deipre Biblioteca Mavrocordatilor. 1926, pag. 25-26. Extras
din Memoriile Academiei Romine, seria III, tom, VI, Mem. VI,
Idem, pag, 30.Vezi Dapontes, Ephinnrides Dacei, vol. I, pag, LXI,

www.dacoromanica.ro
128

f ormatie nou cAnd murea cineva de o moarte curioasa, medicii


cercetau cauza morte. El povesteste c Contele Conorte, un Ungur,
In slujba Domntorulu, i-ar fi narat urmatorul caz
Contele ar fi viizut la Bucuresti un Ungur pe care Il intre-
ba multi oameni, sei le spue ceind au sei moarei. Nicio-
datei n'a dat gres. Ungurul era un chefliu. Intr'o zi a reimas
sin gur cu un Muntean (Valah), i dupei un chef cu femei pu-
Mice, Munteanu 1-a rugat sei caute in cartea lui, pe care o peis-
tra cu mullet grijei, dacd mai au mult de treiit. Ungurul s'a co-
dit mult, pentrucdi era teamei set' nu'qi afle sin gur sfeirsitul. In
cele din urmei s'a hoteirdt. Dar cum a cdutat in carte a si spus
cei unul dintre ei avea set moarei numai deceit, ..57 I-a i prins
groaza. .57 cum nesiguran(a'i mai rea ca once, fiecare a vrut
set afle adeveirul; s'a uitat incei odatei in carte, si arunceind-o
jos, a spus tovareisului de chef, cei s'a ispreivit cu el. In acelas
minut s'a ingeilbenit, ochii i s'au inchis, s'a molesit f i a murit.
Domnitorul Constantin (Mavrocordat) a pus set' fie examinnt le
fit visiter, pour s'assurer du genre de maladie qui l'avoit em-
port subitement. Les medecins certifierent que sd mod tait na-
turelle". Domnztorul i-a luat cartea si a areitat-o tuturor sa-
vants en Valachie et dans les vines de la Grce". Dar n'a fost
chip sei inteleagei ceva.1)

1744. Influenta- doctorilor la curtea Sultanilor, ni-o dove-


deste un fapt petrecut cu domnitorul Mihai Racovit, (7741-1744),
Se hotrise scoaterea lui din domnie cu tre lun inainte de a i se
implin termenul domnie ; ar fi urmat ca Domnitorul s nu-si mai
poard strAnge toate veniturile. Racovit avea drept capuchehae, adich
reprezentant la Constantinopol, pe gerarhul (hrurgul) Stavrache s pe
Manole Gelepul ; acestia au intervenit prn mitropolitul Serelor, Ga-
vril, s prin mitropoltul Gherasim de Heraclea, care avea mare tre-
cere la marele medic al Sultanulu, Haatzade, si a reusit in cele
din urma s prelungeasc domnia lu Racovt s pentru cele trei
luni cate mai avea de domnit,,2)
Gerarhul Stavrach, era inscris la 1746, la Universtatea din
Leyda ; el a fost tat."1 lu Iordachi Stavrachi, un agent atotputernc
la Poart, pentru domnitori fanariot, 3) Cronicarul Coglniceanu ca-

Idem, pag, 34-35.


Daponts. Ephmrides Daces, vol. I. pag. LXXV. N. Iorga, n Hurmuzachi,
vol. XIV/2. Doc. MLXI, pag. 1105, si doc. MLXII, pag. 1105. In noti citeazi
Manisa Comnen Ipsilant, pag. 350.
3)1. C. Filiti, 1. c., Ing 7.

www.dacoromanica.ro
129

racterzeaz in mod foarte pitoresc sistemul doctorului Stavrache, ca


creeze amici printre potentatii Turci : nu le lua nimic", pen-
truca vztele lu erau pltite de Domnul Munteniei, care umplea de
bani pe doctorul iubitor de omenire" 1); serie cronicarul
infra Stveirachi pe la Sultan, pe la Caziscuri, ceici era
foarte indreiznet, insei mai mult cu meftepg, cei doftoria pe
multi, neluets ndu-le nimic, i au mai lungit termenul cu incei trei
luni" .2)

Un alt ipochimen atotputernic, dar prin alte mijloace deal


cele politice, se citeazA tatal doctorului Arapache. Numele de Ara-
paki era o porecl a sptarului loan Vlastos, 3) Acesta era un c-
mtar al Domnitorilor, cari erau in vepica nevoe de bani pentru
sustinerea domniei. Despre fiul su, doctorul Arpaki, care i-a mcq-
tenit porecla, nu qtim dac i-a moOenit i apuaturile, nu tiin nimic
altceva, 4)
1745. La acest an se pomeneqte de un iatrofilosof, ianiotul
Alexandru Cancelarios, Acesta public in acest an, la Venetia, ceva
despre gramatica lui Alexandru Mavrocordat ; lucrarea o dedia dom-
nitorului Constantin Mavrocordat, 5)
1752. Este anul, in care domnitorul Grigore Ghica face tes-
tamentul-hrisov, prin care hotrqte veniturile qi intre#e daniile ce
a fcut spitalelor creiate de el, spitalul Pantelimon Visarion, veni-
turi care aveau s serveasca la intretinerea acestor spitale in vii-
torime,
1753. Se pare a in acest an s'a petrecut o crima din acele
tainice, comis de un doctor. Se spune
la 1753, mitropolitul Neo fit in fruntea ()Wei Bucure$tene
cere de la un Capigi-bw, care se afla la Bucurefti, ca Sublima
Poartei s ordone gonirea tuturor Grecilor din lard. Poarta ma-
zile$te pe Matei Voclei Ghica, protectorul qi complicele Grecilor
impileitori, dar fi Neo fit Mitropolitul moare inveninal de medicul
seiu care era Grec". 6)
A. D. Xenopol, vol. IX, editia 1896, pag. 83,
Enache Coglilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 208,
Hurmuzachi, vol. XIII. Efemeridele Banului Const. Caragea, pag. 86,
Idem, supliment I/1, doc. DCCC, pag, 564,
N. Iorga. Studii of documente, vol, XII, pag. XII.
G. L Ionescu-Gion, Istoria Bucureltilor, pag. 83. Citeaa pe Aricescu, letona
revolutiei lu Tudor Vladimirescu, pag. 5,

www.dacoromanica.ro
130

Povestea aceasta are nevoe de control, pentruc in Istoria


Bisericii Rometnefti", D-1 Prof. Iorga, nu pomeneste nimic despre
aceast. ciudat crim', fptuit asupra Mitropolitului trii.
1749-1753. In acest timp domneste in Moldova, Constantin
Cehan Racovit. Acesta a fost un Domn vicios, betiv si opioman,
despre care sptarul loan Canta, cronicarul, sptme
De attita era strafnic, cei maca afion dimineafa fi la vre-
me de chindii bea pelin cu ukiorul, fi preste odd ziva se afla
vesel, dar trebile f i le ceiuta cu toatei rcInduiala", 1)

In cele din urm ajunsese s bea spirt de melis ziva cu noap-


tea, 50-60 peilairele", fi a terminat asa cum termin& toti betivii, c5.
a ceizut la mare lipsci de poftei de macare fi, la sfetrfit, din ne-
macare moare la capiitul lui Februarie" (1764).2)
Sosia lui Constantin Racovit, Doamna Sultana, tnr Constan-
tinopolitan. din Vizia, transplantat. ,in Tara noastr, s'a bolnvit si
a murit la 2 Ianuarie 1753. Este greu s fixAm cauza acestei
Cronicarul Enache Coglniceanu spune c5. fiind bolnava incei de cu
yard, zicad cd este grea, ci au fost o enfracsis, care nu o au putut pri-
cepe doftorii". 3).
Enfracsis ar avea inteles de constipatie rebel, care simuleazA
ocluzia intestinala. Dac ar fi asa, ar corespunde cu afirmarea slu-
gerului Lens, care scrie ca la princesse ne s'est alitte que dix jours
avant sa mort", desi moartea-i era sigura cu mult inainte.4) Sau,
poate va fi fost vreo peritonit ascitic care a simulat sarcina cine
poate ti?
$tim ins c aceast moarte a fcut mare obidnuire", domni-
torului Racovit, care puind strae cernite" i reimezind cu mare
jale" 5), a cautat s pedepseascA pe medicul nevinovat de aceast
moarte, pe doctorul Giuseppe Antonio Pisani.

Acesta era un Leventin, adus prin meleagurile romemefti de


un franfuz anume Leinfei, carele era pe 16ngel Domnul... Zic
acest Franfuz au fost pricina de au murit fi Doamna Domnului
in domnia d'inted, cu un doftor ce adusese el fi Il curtenise

I) loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 186,


N. Iorga, in Hnrmuzachi, vol, XIV/2. Doc, MCXLVII, pag. 1163.
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 224.
N. Iorga. Studii si documente, vol. V,,pag. 653-654 *i n. 3.
En. CoglIniceanu, I. c.

www.dacoromanica.ro
131

dcindu-i mare laudei de inveitat ; meicar cei pe la cea de pe urmei,


fi-a lizat fi el plata in Tarigrad,cei i-au tdiat copal Sultanul
Mustafa, neintrebeindu-1 cc1 este Franfuz... .S.i adusese fi pe Dom-
nul la cumpeina mortei, la care s'au pleitit cu surgunlicul ce
1-au feicut atunci la Lemnos".1)

La 14/25 Mai 1753, slugerul Len s (frantuzul Leing al Cronica-


rului, sau Linchou, numele exact), scrie din Iasi, lui Giuliani, in Po-
lonia f intre altele si despre arestarea medicului, pentru moartea
Doamnei, intamplata le 15 Dcembre dernire" ; Pisani dAduse asi-
gueari de insanatosire puinduli capul , numa s fe ascultat ;
dar n'a fost, Ce qui provient d'une mene secrette du Postelnico, un
des ministres Grecs de S. A., conjointement avec le mdecin grec,
beau-frre du susdit, qui ont voulu, par jalousie, le perde entirement".
Doctorul ar putea fi reclamat de minstrul Saxo-polon Briihl, 2)
and RacovtA a fost schmbat in Tara RomaneascA, la 1 Iunie
1753, doctorul Pisani a fost dus peste Milcov in lanturi ; in zadar
cere el interventia lu Mate Ghica, Numai struinfele ambasdorului
francez la Constantinopol, l-au scKpat.
La 24 Iulie 1753, nenorocitul doctor scria aceluias Giuliani, prin
mijlocrea lui Giuseppe Michaud, segretario di Sua Altezza Prencipe
di Moldavia :

Dal decimo ottavo di decembre dell'anno scorso mi misero


in un fora a pane et aqua, ed hanno tentato di darmi il ve-
leno ; io (sic) il giorno primo di giugno, scambi principato il
principe, e parti li 27 del medesimo giugno per Buchereste, e mi
ha mandato avanti incatenato, volendo che mor. A Foxan, con-
fine della Moldavia, mi riescito di parlare ad un Moldovano :
questo si ha trattenuto az confini e lo ho fatto sapere a Matteo,
principe ora di Moldavia e che era dragomano alla Porta ; ma
il medesimo non ha voluto misticarsi e ci ha consegnati al prin-
cipe nostro ; il quale ci conduce ad una inevitabil mode. Ho
perdito tutto il mio ; non so done (sic), mente per lo spazio di
sette mesi non ho parlato ad alcuno e non ho veduto il sole ne
lume. La causa perch morta la principessa, tisica. Altro ri-
medio non ci che una lettera di Sua Maiestet il re al Visire a
Constantinopoli, ed altre a Mgr. l'ambasciatore di Francia ; al-

Idem, pag. 230.


N. Iorga. Studii si documente, vol. V, pag, 653-4. Asupra prigonirilor suferite de
Pisani, se afla un numir de scrisori In manuscrisele Czartoryschi 620 din Cra-
covia, pag. 505 si urine,

www.dacoromanica.ro
132

trimenti bisogna morire. Addia,- forsi per l'ultima volta, e rissol-


vete di tutto presto fare ; addio. Odra data ").1)

0 luna mai tarziu, la 25 August 1753, Lnchou serie catre Mr.


Bianconi" :
Un docteur ne devoit en aucune faon repondre de la vie
de ses malades... On l'a conduit jusques icy dans un carrosse
couvert et aux fers, et il est ei prsent enferm, comme aupara-
vant". Sei-1 reclame cineva", 25 August 1 7 Septembrie 1753.2)
Cam in aceias vreme, intre 24 Iunie s 15 Septembrie 1753, Des
Alleurs rninistrul Frantei, care, se- pare c mai scrisese o scrsoare
domnitorului Constantin Racovita, in pricina doctorulu Pisani, ii scrie
din nou
... lay l'honneur de luy crire en faveur d'un mdecin italien
qu'Elle a auprs d'Elle. On dit quill est emprison, et je suis per-
suad qu'il a merit ce traitement, puisque V. A. l'a jug a propos;
mais le malheureux tant toujours ei plaindre et cet homme
m'tant infiniment recommand par la Cour de Dresde, je la
prie de vouloir bien, en ma considration, le delivrer de sa pri-
son et l'envoyer a Constantinopole, ou bien de le faire passer en
Polo gne. Cependant je serois d'autant plus charm, de le voir icy,
que, mon mdecin devant se repatrier dans peu, je le garderois
auprs de moy pour quelque temps si les griefs que V. A. a con-e
tre luy ne sont pas de grande consquence. Si Elle se dtermine
a le faire passer en Polo gne, je la prie de uy donner l'argent
qui lui sera ncessaire, et je la rembourserois. Je me flatte que
V. A. me donnera cette marque de son amiti pour moy, etc.,"
politete. 3)

Nu stim exact cand a fost pus in lbertate doctorul Pisani, dar


tocmai dupe doi ani dela cele serse mai sus, in 1755, domntorul Cons-
tantin Racovit, este obligat s rea corespondenta in aceast pricing.'
cu Hiibsch reprezentantul regelui Poloniei si Elector al Saxoniei, care
cerea eliberarea doctorului Pisani :
5116 Martie 1755, din Bucuresti, domnul scrie lui Hiibsch ;
J'ai re9u la lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'-
crire, par laquelle vous me communiquez les ordres que vous
Idem, pag. 525.
Idem, pag. 527, 28.
3)1. C. Hai. Lettres et extraits, p. 350, 51.

www.dacoromanica.ro
133

avez de faire des instances pour la libert d'un mdecin qui a


&e mon service, et dont les mauvais sentiments, le hbertinage
et la mauvaise conduite luy avait justement attir mon indigna-
tion, mais, peu de temps aprs mon arrive dans ce pays, ayant
t fortement sollicitt par le defunt Mr. le comte Desalleurs en
faveur de ladite personne, et n'ayant rien refuser el ce digne
ambassadeur, j'ay renvoy le dit mdecin, ciprs l'avoir satisfait
jusqu'au dernier jour qu'a a rest a ma Court. Avant son de-
part, je luy fit dire qu'on le redemandoit ei Dresde, mais il voulut
absolument prendre la route de son pays el droitture, ou il doit
ettre depuis lor arriv. J'aurois souhaitt que personne ne vous
eut devanc dans votre demande, pour ,vous temoigner le cas
que je faist de votre rcommandation, et pour avoir occasion de
vous persuader de ma reconnaissance pour l'attachement que
vous avez toujours conserv pour ma Maison et dont vous venez
dans cette occasion de m'en donner une nouvelle marque. Je
seroi charm si vous voulez bien me fournir des occasions ez
povoir ettre plus a port de vous convaincre de mes vrays sen-
timents que j'ay pour vous, Monsieur, et pour votre chre fa-
millie,.." ')

Dar se vede treaba c Domnitorul n'a prea, fost crezut, caci


revine dupe_ c'tva timp, scriind din nou, cu dovezi, ca s fie crezut
29 Aprilie 1755: J'ay rpondu par cy-devant el la lettre que
vous m'avez ,fait l'honneur de m'crire et je vous ay assur avoir
accord en son temps une pleine libert au mdecin en question
de partir de ce pays pour se rendre o bon il uy sembleroit,
la solicitation de fez le comte Desalleurs. Il me restoit, Monsieur,
a vous certifier ce que je vous avois avanc. Je le fais par cette
occasion, en envoyant el Mr. Peyrots, secretaire de l'Ambassade
de France qui m'avoit aussi crit ce sujet, une attestation qu-il
aura soin de vous commun iquer, et vous serrez par Id certaine-
ment convaincu de la vrit. Si le defunt Mr. le comte Desal-
leurs ne vous avoit devane, Monsieur, par ses solicitations, j'au:
rois t charm d'avoir occasion de vous convaincre du cas que
je fais de votre recomandation. Mais j'espre que, dans la suite,
vous voudrez bien mettre a l'preuve ma bonne volont en me
fournissant des occasions de vous tre utile en quelque chose.."
Dar, nedreptatea a strnit totdeauna revolta si a creiat legende.
Asa s'a intmplat si acum. Ptainia doctorului Pisani a fost relatan.'
N. Iorga. Analele Academiei Romhe, seria II, tom. XXXII, pag. 584-586.
N. Iorga. $tiri despre veacul al XVIII-lea in Tirile noastre, Analele Academiei
Romine, sera II, tom. XXXII, pag. 585-86.

www.dacoromanica.ro
134

de alti scriitori, qi. fiecare a adh'ugat chte ceva, sau a schmbat


numele doctorulu Pisani.
Sulzer, in Istoria Daciei transalpniene (1781), spune c doctorul
se numea Stahl Stahl geheissen".1) Raicevici, la 1788, 11 numeqte
infelice medico Tedesco" :
Il Principe Constantino Racovizza morto l'armo 1763, in
Bucoreste, fece chiudere in una Gabbia ferrata un infelice me-
dico Tedesco accusandolo di averli ammazato la moglie con li
fuoi medicamenti, ed ogni sera lo faceva bastonare avanti di se,
sino a tanto che mori : per buona sorte queste esempi sono molto
rari, ed io rni maraviglia come non siano pi frequenti, stante
la constituzione di questo Governo".2)

.Mult mal incoace, la 1846, Stanslas Bellanger, un dralor care


a trecut prn Trile noastre, scrie
En 1752, Constantirz, Racowitza s'imaginant q'un mdecin
armnien, nomm Abraham Agaz, avait ensorcel sa femme, re-
nouvela, pour lui les prouesses de Louis XI envers le cardinal
Balue ; seulement le roi de France n'avait rien chang et la cage
invente par l'vque de Verdun, d'Harancourt; tandis que le
Woiwode, plus barbare, fit forger la sienne de telle faon qu'a
l'aide d'crous on l'a rtrcissait chaque matin d'un pouce. Au
bout de quinze jours, broy littralement dans cet tau, le patient
succomba I" 3)

Si, pentruc tot aul duce, uneori, la bine, de astadat a fcut


ca nem'anglatul. Constantin Cehan Racovt, s intemeeze in Iaqi
spitalul Sft. Spiridon, in amntirea tineri lu Domnte, la 1757, d'Are
sfb.rqitul cele de a doua lui domnii in Moldova (1756-57), Acum,
Domntorul avea ca medie, un Prusian, Iohan Goldzric Herltz, care
va fi fost qi primul medie al sptalulu, qi berar in Iaqi abea mai
thrziu, dupe moartea doctorulu Herlitz, gsim dieva date asupra lu.
La 27 Iunie 1793, afldm cei o oarecare ...Margareta Btti-
cher, raiscutcl la Berlin, a plecat de acolo acum csi(iva ani ca
un student in medicina' numit Pascal, ca s vie in Bucurefti

Suizas., Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. II pag. 52-53, paragr. 197:
la Academie sub cota 25830,
Raicewich. Osservazioni Storiche, naturali, e politice intorno la Valichia e Mol-
davia, pag. 161, nota a,
Stanislas Bellanger. Le Kroutza, 1846, pag. 184-85. Voyage en Moldo-Valachie.

www.dacoromanica.ro
135

sd se mdrite Cu el; proectul n' a reufit din cauza opunerei pd-


rinfilor Mrairului fi, ea s'a maritat la Iafi cu un doctor in me-
dicind, Herlitz, originar din Danemarca. Acesta a murit farei
copii fi a ldsat va duva... moftenitoare prin testament ; acum di -
teva luni a murit fi ea fi, a la sat printre allele 1400 de ducati
cari sunt acum in pa strarea unui preot din lafi. Numita ad-
duvet' a lasat prin testament ca moftenitori pe doi frati ai ei,
cari, dapti informatii, trebue sil fie in Berlin, fi anume :
Jean Frederic B6iticher, lucrator in anima,
Charle Frederic Batticher, lucrator in stirma (en fil d'archal) )
D-1 Prof. Iorga, adaugil in nota: Din mai multe buctiti a-
nexate extra gem urmatoarele notite relative la afacere. Margareta
fugise, prin Lipsca, spre Sibiu, de unde era amantul ei, Pascal.
Doctoral Herlitz era medic al spitalului Sf. Spiridon din Iafi fi
avea o casa fi berarie, bani in lada fi dati cu dobeindd episcopu-
lui de Hui. Herlitz murise cu 5-6 zile inainte de femeia lui,
ameindoi de friguri inflamatoril (hitziges Fieber). Prin testament,
lasa averea femeei, iar, dupel moartea acesteia, fratilor sai din
Danemarca. Numerariul a fost depus de doctoral moartei, Sch-
meltz, fi de amicii sat Lockemann fi Mailer, la cel mai sigur
depositariu", consulul rus Severin. De la acesta-1 la Herlitz, a-
nal din fratii doctorului (?), venit anume din Danemarca. Ala-
cerea s'a incheiat mai itirziu. 2)
In 1794, unul din fraii mostenitori ai Margaretei Btticher, s'a
prezintat si vi-a luat Mostenirea
Mechain catre afacerile externe. 1804, 15 Vent6se, Iassy.
Citoyen Ministre,... L'an 1794, s' est prsnte ei Iassy un frere
de la dame Herlitz. Il a reclam, prouve ses droits et la succes-
sion, se'n est fait rendre compte sous les auspices de 1' agent de
Russie, a donne rcpisse, tant des sommes deposes en nature
chez l'Eveque grec de la ville de Husz que de la valeur d'une
brasserie acquise par le Sr. Muller, Ainsi, il n'existe plus en
Moldavie ni proprit fonciere ni dep6t en nature provenant des
biens laisss par le mdecin Johan Goldzric Herlitz, ou par sa
femme, ne Marie Elisabeth Belcher". 3)
Acest rspuns a fost motivat de interventia celui de al doilea
frate al Margaretei Herlitz, care domicilia la Paris ; interventia a fost
fcut in 1796 si repetat in 1802,4)
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag. 39.
Idem, nota.
Hurmuzachi, suplim, 1/2, doc. CDVII, peg. 297.
Idem, suplim, 1/3, doc. CXXXII, pag, 504, si supl. 1/2, doc. CCCXVII, pag, 225,
si doc. CCCCIV, pag. 295, cu aminunte asupra acestei chestiuni, firli interes
pentru studiul de faji.

www.dacoromanica.ro
136

Din actele de mai sus retinern doua nume, acela al doctorului


Schmeltz si al studentului in medicina., Pascal,
Nu stim data child Schmeltz a profesat in Iasi, pentruc nu ni se
precizeaza data cand au murit sptii Herlitz, cu cari a fost contim-
poran,
Cat priveste studentul in medicina Pascal, pare a fi doctorul
Pascal de care vorbeste Sulzer in 1782, spunand ca era om cult,
care stia i frantuzeste, ') D-1 loan Fiuti afirma ca este acelas cu
Pascal Hristodul sau Hristodul Pascal, sau numai Hristodor,. ori nu-
mai Pascal, de la 1793, 1802 si un inaintas al cunoscutului jurist,
Aristide Pascal, raportor al constitutiei de la 1866. 2)
5 Ellie 1752, Constantin Cehan Racovit a avut si un me-
dic evreu din Bursztyn, din Galitia, Nu-i ctmoastem numele, Stim nu-
mai ca a avut un pro ces impotriva unui Armean ; domnitorul a dat
ordin ca procesul sa se judece, dar prtile s'au impacat, Insa la 5
lithe 1752, Benoit, agentul Polon, intervine pentru doctorul Evreu,
de care spune e. este civis meus busstinensis", pentruc nu se in-
deplinise actul de impacare, 3)
1754. In acest an, pe cand Constantin Racovit domnea in
Muntenia, (1753-1756), intalnim in Bucuresti pe doctorul Manase
Blade,

Manase Iliade s' a net' scut in Menehcul Macedonzei. A studiat


in Padova si Bolonia, lar in 1754, a ajuns profesor de filosofze
In Bucuresti. In 1756 era beijenar prin Giurgiu i apoi in Cerna-
Vodei, din cauza ciumei care bezrztuia Bucurestiul ; nu s' a intors
In Bucuresti deceit la inceputul anului 1757.4) La 17 Februarie
1766, Manase Iliade, dascell vestit, fusese solicitat de &lire Com-
pania din Sibiu, sei le trimitei un profesor. 5) La 15 Martie 1779,
doftorul Manase" semneazei un zapis aleituri de mitropolit f i
vleidica Filaret Mireon.6) Dupei ce s' a insurat, s'a stabilit la Si-
biu. Aici scrie in latineste i greceste un poem dedicat lui Ipsi-
lante, publicat in 1781 la Leipzig : Manassis Eliadis ratio
pane gyrica ad celsissimum ac serenissimum... Hypselantem se-

Sulzer a trait la noi fare 1791. A scris la 1782 Geschichte dei Transalpinis-
&en Daziens". Vol. III, pag. 9.
L C. Filiti. Comunicare facuti Societitii pentru Istoria medicinal, In *edinta
del& 23 Noembrie 1934,
N. Iorga, Analele Academiei Romine, seria II, tomul XXXIII, pag. 150.
Dr, P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932, pag. 95.
N. Iorga. Studii i documente, vol. XII, pag. 79.
Idem, pag. 89.

www.dacoromanica.ro
137

renissimum ducem totius Valachiae". Chemat de Domnitor ca


medic al Curfii, fe-km leclii de matematici $i aducea instru-
mente din Viena. 1) Apoi urmeazei pe Ipsilante la Constantinopol,
fiind recomandat de Kaunitz, cancelarul Curta Vieneze, ceitre
Herbert Rathkeal, dragoman la Constantinopol al internunfiului
Austriac :
Wien den 16-ten Octobris, 1782.
Anempfehlung des in Siebenbiirgen verehlrgten Medzci Herr
Iliade, welcher als Hausz Medicus des Fiirsten Ypsilandz nach
Constantinopel abgehet.
An Herrn Interriuntius Baron i i, Herbert.
Der Herr Medicus Iliade welcher in Siebenbiirgen verehlichet
und hausseiszig ist, hat sich auf mehrmaliges Ansinnen des vor-
malig Wallachischen Herrn Fiirst Ypsilandi entschlossen, nach
Konstantinopel abzugehen, um bei Ihme die Sorge eines Hausz
medicus zu iibernehmen.
Ich habe mich auf dessen geziemendes Ansuchen um so we-
niger entschla gen, ihm mit gegenweirtigen Schreiben an Ew. zu
begleiten, und zu all ersprieslicher Schutzertheilung anzuemp-
fehlen, da er nicht nur allein mit seiner F amilie dies Landes ansei-
szig, mithin als ein wirkl. k. k. Unterthan anzusehen ist, son-
dern da auch seine iibrige Kenntnisze und riihmlich moralischer
Karakter ihn allerdings Empfehlungswiirdig machen, in wekher
Riicksicht ich nicht zweifle, dasz dieselbe ihme bey vorkom-
menden Gelegenheiten Anhande zu gehen sich bereit finden
werden", Kauniz. 2)
In 1785, doctorul Manase Iliade se reintoarce in Bucure$ti
inarmat cu o recomandafie dela Graful Coblenz ceitre Raicevici.
II presentatore di questa sarez il Dottor Iliade, che si porta
costi per esercitare la medicina, Egli desidera d'essere racco-
mandato a V. S. Ill-ma ed io volontieri mi sono prestato alle
sue instanze anche in reflesso che gia le conosciuto di per-
sona. Spero quiundi ch'Ella vorra accordagli quell'assistenza, di
cui abbisognera per procurarsi pi facilmente un utile stabili-
mento", 2)
Mai teirziu, la 25 Septembrie 1797, Alexandru Ipsilante in-
departeazd pe dascalul elin de la fcoala din Craiova, ca inca-
pabil, fi-1 inlocueqte cu arhimandritul Pahomie, carele are pu-
tere de fruid feiturti, fiind incercat si ales de dumnealui Epistatul
f c o ale i, chiar Manase Dohtorul".1

Idem, in Hurmuzachi, vol. X. Prefat, pag. LXXXIV 0 nota 4.


Hurmusachi, vol. VII, pag. 374, doc. CCXXVIII.
Hurmuzachi, vol, XIX, documentul CCXIII, pag, 238-39.
V. A. Ureche. Istoria Rominilor, seria 1774-800, vol. VII, pag. 31.

www.dacoromanica.ro
138

La 1802, Iliade a tradus Filosofia chimice de Fourcroy,


in apla.1)
La 1803 era in Bucurefti, iar la 1806 in Viena, ande sub-
scria la un exemplar din Lexical la Tucidide al lui Neo fit Duca.2)
La 10 Decembrie 1810, doctoral Manase .Tliade era din nou
In Sibiu, de unde scria unei rude, Manicati, in Viena, planga-
du-se de fiul meu fi nepotul D-tale", care se parta rdu.3) lar
la 24 Februarie 1812, Manase Iliade scria din Viena aceluiaf
Manicati, pomerand de mitropolitul Dosoftei Filitis fi nepotul
sdu, doctoral Silvestru. 4)

1756. Din acest an intampingm pe doctorul Fotie sau Fo-


tache, care a fost mai intai medicul lui Constantin Mavrocordat, apoi
al lui Grigore Alexandru Ghica,
Doctoral Folie, al cdrui nume se leagei de moartea troica
a apdratorului Bucovinei, Grigore Alexandru Ghica, fi-a inceput
cariera ca agent diplomatic in Varfovia, al Domnitorului Con-
stantin Mavrocordat. La 23 Decembrze 1756, Vergennes, repre-
zentantul Frantei in Constantinopal, se pange Domnitorului con-
tra lui Fotache, trimisul sdu din Varfovia, fi-1 roagd atragd
aten tia de vivre poliment avec les ministres de France et de
remplir leur gard les devoirs ordinaires de la socit.-5)
Prin 1760, doctoral Fotachi juca rol mare in Bucurefti fiind
intirnul lui Constantin Mavrocordat. Un fiu al acestui doctor,
Dimitrie, se bucura de mare trecere la Constantinopol; el a aju-
tat fi a sustinut in 1764, domnia lui Racovitd.6) In 1763, cdnd
Constantin Mavrocordat c fost mazilit, a fost dus la Constan-
tinopol fi inchis ; odatd cu el au fost luati fi inchifi i fapte
boeri, printre cari i doctoral Fotachi.7)
Cand Grigore Al. Ghica a luat domnia Moldovei in 1774, avea
ca doctori pe Dreicachi Iacob, Cara gea fi Fotache ; acesta din
urmd, ca mai favorit, primea din condica Vistieriei 10 liuzi,
pea:2nd ceilalti numai cd te 6.8)
1) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, prefata, pag, LXXXIV, no. 4. AL Papadopol
Calimah, Revista Istorici arh. filol. VI (1891), pag, 117, Cl. I. C. Hit", 1, c
pag, 13.
2)1. C. Filiti, comunicare &cut'. Soc. pentru istoria medicine', la 23/XI, 1934.
N. Iorga, Studii si doc., vol, XII, pag. 167-8.
Idem,
5)1. C. Filiti. Lettres et extraiis, pag. 426.
N. Iorga. Studii si doc., vol. XIX, pag, 42-43.Idem. Doc. Calimachi, no. CXLI1I
Doctorul Fotache a avut doi bieti, Stati i Dimitrie, deopotrivi de influenti la
Foarti. N. Iorga, in sHurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1165.
N. 'oro, in Hurmuzachi, vol, XIV/2, doc. mqxua, pag. 1154.
V. A. Ureche. Istoria Romiinilor. Tom. III, seria 1774-1800, pag. 272.

www.dacoromanica.ro
139

In Octombrie 1777, cad a venit ti Iafi, Turcul care avea sei


asasineze pe Grigore Ghica, asasinul a pretextat bolnav, f i
Domnitorul a trimes pe doctoral Fotache ca set' se intereseze de
boala Turcului. Fotache s'a dus, l-a vetzut fi a zis cei e in a-
deveir bolnav, fi cei l-a geisit cu pulsul prea slab, fi, dei nu are
totufi e foarte staff, fi zicea cei aceasta venea atd t
de la ceileitorie cdt fi de la postal Ramazanului". lar dupei ce
a raportat spusele Turcului asasin, Fotache adauge : cd este prea
bun fi foarte darnic, cci ii clause 16 nisfiele pentru
rea-i medicaid". Apoi, and s'a dus Grigore Ghica sei vadd pe
Turc, acolo era f i doctorul Fotache, dar, retras la o parte cu
secretarul Beiului, afa cei probabil n'a fost fa(ei la uciderea
Domnitorului.1)
Dupe uciderea lui Ghica, doctorul Fotachi a fost unul din-
tre acei cari trecuserei in Polonia cdnd cu nenorocirea reiposa-
tului, cdci se temuserei foarte mutt in urma acestei
neafteptate fi jalnice. Ceiminarul Dumitrache Schiliti, indemnat
fiind de rdutatea lui fireascd, defdimase pe acest medic la
Rufi, cd ar fi infelat pe relposatul Domn fi tar fi induplecat
set se ducei la Beilicuri, unde era Karahisarizade Ahrnet Bei,
capugibafa, de a suferit acea moarte tragicei... Pentru care lu-
cru Rufii l-au prins fi I-au inchis la inchisoarea din Kiev, ande
a suferit ingrozitor fi mai cei a fost in primejdie sei-fi piardei
mintea, pnd cnd Rufii au aflat dela multi oameni vrednici de
incredere, cei aceasta este o defdimare dufmeinoasei fi cei omul
este cu total nevinovat $i chiar nespus de meihnit, de oarece
perduse pe Domnul lui, care era fi cel mai mare binefdator al
lui, cdci se bucura din parte-i de o mare dragoste".
Doctorul Fotache a fost eliberat la 25 Decembrie 1777, in
urma interven(iei Banului Constantin Cara gea, iar la 21 Fe-
bruarie 1778, Fotache era in Iafi.') Se mai pomenefte de el,
tot in rafi, la 1784.4) Dupe doi ani, in 1786, este trecut printre
scutelnicii Mdriei Sale Alexandru Than Mavrocordat. 5)
Ianuarie 1757. La aceasta data, Constantin Mihai Cehan
Racovita, semneaza hrisovul prin care se intemeiaza un spital mare
In Iasi, pendinte de biserica Sft. Spiridon,
Nu cunoaqtem primii medici cari au functionat la acest spital
dar dinteun hrisov din August 1785, dat de Alexandru Mavrocordat
aflam ca
Hurmuzachi, vol. XIII. Efemeridele Banului Constantin Caragea, pag. 73-4.
Idem, pag. 89.
Idem.
N. Iorga, Studii qi documente vol. VI, pag. 185.
Idem, pag. 189.

www.dacoromanica.ro
140

...doctorii Cur(ii Gospod oreinduia la spital doctori pe cari


ii vroiau ei, cifirora prin hatezr li se oremduia $i lefuri de la spi-
tal, peste orcinduialei, din care leafd se impeirtcl.sea i doctorii
Domnzlor...".1)

Contra acestu abuz se ridc. Domntorul Mavrocordat, care,


dupg cum vom arta la locul cuvent, a reglementat toate aceste o-
randuel, prin hrsovul citat mai sus.
1761. Intr'o list de scutelnci pe acest an figurail Ni-
culache Doftorul cu frate-su, FL-A alt deslusire asupra ion 2)
1762. Consulul francez, Fornet, se bolnveste la Iasi, si-1
ingrjt de medicul Curte lui Grgore Calimahi (1761-1764)
Le secrtaire fran9ctis du Prince de Moldavie m'crit en
date du 18 du mois dernier, Monsieur, que le Seigneur Fornetti
est arriv Jassi dans teat le plus fticheux, qu'il est perclus
de tous ses membres et hors d'tat de se remuer. Il ajoute que
le mdecin du Prince ne dsespr pas cependant de le rtablir
de cette maladie qu'il qualifie de fivre rhumatismale que ce
consul a contract& par l'intemprie de l'air des dserts, mais
que la cure sera longue.3)
1763. In prnfvara acestu an, Constantin Mavrocordat din
Muntenia, a fost mazilt si inchis la Constantnopol, ca s.' i se stoarc
bani ce n'avea. \Odat cu el au fost inchisi ctiva boeri, prntre
cari si Gheorghe Balaban, fiul doctorulu Mihalachi. 4)
1763. Din registrul de socoteli pe 1763-64, din timpul dom-
nei lui Grigore Caliiachi, aflin numele a do doctor din acea
vreme, dintre cari unul va fi ingrijit de consulul Frantei Fometti, si
anume dumnealui doftorul lordachi i dumnealui do [toral Dreica-
chi" ; amndoi sunt scutit de dldi, 5)
1 August 1764. Carlo Napolitano, medicul Seraiului, lace o
clatorie de informatii prn Europa, si cu acest prlej trece si prin
Moldova lu Grgore Alexandru Ghca
1) T. Codrescu-Uricarul, I, Iasi, 1852. Cf. Dr. Gomoiu, Din istoria medicinei, pag.
391 si 396.
27 N. Iorga, 1. c. vol. XIX, pag. 42-43.
Hurmuzachi, suplimentul I/1, Doc. MXXV, _pag. 725, D. de Vergennes ogre Afa-
cerile externe.
Vezi pag. 126, no. 7 *i pag. 138 n, 7 Dapontes. Ephmrides Daces, vol. L pag.
LXXXI.
N. Iorga. Documentele Calimachi, vol. II, pag. 86.

www.dacoromanica.ro
141

., Ha dato luogo a motiplici congetture il viaggio intrapreso


dal Dottor Carlo Napolitano attual Medico del Serraglio, e molto
favorito del Sultano, egli partito li primi del decorso mese con
akuni Chiodari del Przncipe di Moldavia scortato da un Real
Firmano, che incaricava il detto Principe, che Passel e coman-
danti Turchi di quelle parti a do ver ben accoglierlo, e prestarle
ogni assistenza. Egli ha dichiarato che vd a Versavia, a Ber-
lino, in Olanda, Parigi e Madrid... 1)
1764. Sulzer, care a trlt mult vreme in T'rile noastre, dela
1776 la 1791, s a s murit la noi, la Pite#i, spune in Istoria lu
..pe vremea mea, $i cu mult inainte, cea mai mare clienteld o avea
doctorul Schiropol, nobil corfiot (Den grsten Zulauf hatte meiner Zeit
und seit langen her ein gewisser Dr. Schiropolo, ein Korfottcscher
Edelman. 2)
Socotim c. acest Schropolo, sau Spiropol, nu-i altul decat fal-
mosul doctor Spfrea, Spiridon Crstofi din Corfu, care a trlt in tim-
pul domnei lu Alexandru Ghica in Muntenia (1766-1768),
Spiridon Cristo fi din Cor fu, cunoscui mai mult cu numele
de doctorul Spirea, este ctitorul bisericei care-i poartei $i asteizi
numele, in mahalciva Spirei. In aceastei bisericd se pomene$te
numele Califei, sofia lui Spiridon, Spirea ; acesta din urmd este
ingropat la aceastei bisericei, la 1765.3)
Hrisovul bisericei s' a scris mull mai tdrziu, la 5 Mai 1793;
atunci, biserica a fost afierositel, adicei inchinatei, mezneistirei Sfe-
tagora, de ceitre Chir Ioachim, un monah ceiruia i s' a permis set-
locuiascd despeirfit de zgomotul lumii, ca set' se odihneascei feirei
de geinduri", in bisericct ce au fdcut-o reiposatul Spirea dohto-
rul... afzerositei sfintei Mitropolii.. pentru mat multei sufleteascei
gdndire $i pururea aducere aminte a acelui reiposat dohtor Spi-
rea..." 4)
Doctorul Spirea a fost ceiseltorit cu o Maria, care s' a in-
gropat la Stavropoleos, $i cu o Califa ; a avut fii pe Dumitrache
Constantin $i Enache, iar gineri pe popa Constantin de la Bise-
rica Domneascei, gi pe Gheorghe logofdt de taind",5) Un neam
{El lui, Christofi biv cdpitan de lefegii, mai lucra incd peimeintul
bisericei Spirea pe la 1793, $i ccind biserica a fost inchinatei, a
fost despeigubit de cheltuelile lui. 6)
Hurmuzachi, vol. IX/2. Doc. LXII, pag. 64, Petru Correr catre Doge.
Sulzer. Geschichte des Transalpinischen Daciens, vol. III, pag. 52-53.
N. Iorga. Inicriptii din Bisericele Rominiei, vol, I, fase. I, pag. 336.
V. A, Ureche. Istoria Romaniei, seria 1786-1800, vol. IV, sau VI, pag. 58-60,
5)1. C. Filiti. 0 pagina din Istoria medicinei, op. cit., pag. 12,
6) V, A. Ureche, 1. c, pag. 60,

www.dacoromanica.ro
142

Tot Sulzer citeaz6 alti doi doctori din acea vreme, doctori care
au avut multa' trecere la clienti 0 mare faimg la noi, doctorul Saul
i doctorul Teodorachi,

Cel dintdi, doctorul Saul G a practicat medicina attit in


Moldova ceit si in Muntenia. A fost un istoric de searmi, ata de
mult stimat de cronicarul .. incai, incdt acesta i-a inchinat opera
Cronica". G. Saul s'a amestecat ti in trebile publice dela noi.
Scriitorul Carra, un contimporan al doctorului Saul, il socoate
ca unul din cei patru invdtati ai Romemilor din acele vremi, ald-
turi de doctorul Theodorati ti boerul Bogdan in Moldova, ti ma-
rele postelnic Cara gea din Bucuretti. 1)
De origind arvanitohorit, doctorul Saul a akettuit la 1765
o genealogie a familiei Cantacuzino. La 1776 era la Iati, cu
rang de serdar, pe leingd Grigore Vodd Ghica. La 1779 era
agent al lui Constantin Vodd Moruzi al Moldovei. Atezat apoi
in acelat an la Sibiu, veni sti se stabileascd in Bucuretti in 1785.
Il gdsim aici la 1787 cu rang de mare paharnic, indeplinind
functia de judecettor, ing-rijind totodatd de un bolnav dela spita-
lul Pantelimon ti dad lectii de ,arta hirurgo-medicald" unui
kin& adus din Ardeal. La 1790 era 'Mat' judecdtor, dar ajunsese
neputincios ti slab". 2)
Intl-10 scrisoare din 24 Aprilie 1804, Gheorghe .5'incai, croni-
carul, numette pe doctorul Saul Excellentissimus ac illustrissi-
mus Saul, principatus Moldaviae Szerdarius". 3)
In corespondent a baronului Samuel von Bruchenthal din Si-
biu, se geisesc scrisori in care se pomenette ti de doctoral Saul
cum praedilectus noster dominus G. de Saul, primarius serdar
huius principatus Moldaviae", iar intr'o notd se adaugd : G.
Saul, serdar sub Constantin Moruzi, ,oare nu este acelat cdruia
ii inchind .incai Cronica ? 4)
Sulzer spune despre doctorul Saul ; vestitul si invdtatul
doctor" :
Erst seit Kurzem ist mir ein fiirstlicher Gewaltsbrief zu
handen gekommen, durch welchen der damalige Fiirst Ghika,
wo ich mich recht bestinne, in dem Jahre 1776 den beriihmten
und gelehrten Dottor und Gross Serdar Georg Saul zum Vors-
teher aller in Iasch befindlichen Auskinder ernennet, und ihm
die Vollmacht etheilet, den dortigen Braschowanen, oder Krons-

1) Carra. Histoire de la Moldavie et de la Valachie, 1777, pag, 210-11.


2)1. C. Filiti, o. c. p, 12. Citeazil pe V. A. Ureche, o. c. III. 357, IV, 396.
N. Iorga. Studii o documente, vol. III, pag. 101.
T. G. Bulit. Revisti Istoria, XII, anul 1926, pag, 87-89.

www.dacoromanica.ro
143

teidter Kauftenten wofon es etwa 6 Kaustiiden in Iaschy gab, einen


etgenen Starosten zu setzen ; welches auch erfolger sein soli". 1)
Cel de al doilea, doctorul Teodorach, contmporan cu Saul, are
o reputatie tot asa de mare, jar Carra si Sulzer ni-1 area' in cubr
de tot atat entuzasm ca s pentru Saul. Carra spune :
Le premier est un clbre Mdecin nomm Thodorati, qui
parle, crit et &adult parfaitement les langues francaise, latine,
gre que, turque et italienne ; mais son plus grand talent es t d'tre
singulierement vers dans la gomtrie et l'algbre ; son mbindre
talent est d'tre le plus habile mdecin pefit-tre de I 'Empire
Ottoman. Boerhave et Astruc lui sont aussi familiers qu'Omere ;
rien n'est tranger pour lui que les absurdits de la superstition
et de la scholastique". 2)
Tot ated de frumos scrie f i Sulzer ; pentru el, Teodorache este
un savant al Moldovei, renumit si norocos in medicincl. Foarte
cult. Moare de ofticei la Ceimpina, dupei ce fusese si prin Ger-
mania la beii :
.,und in der Moldau lebte ein gewisser Doktor Thodoraki,
dessen namen in der gelehrten Geschichte genannt zur werden
wiirdig ist... Thodoracki war nicht nur in seiner heilungsart sehr
gliicklich, und aus dieser Ursache in der europeiischen Tiirken
allenthalben beriihmt, sondern auch in Sprachen, in der Buchs-
taben rechen Kunst, in der Mathematik, und alien Philosophischen
Wissenschaften sehr wohl beschlagen. Er starb unleingst, von
alter, einer Lungensucht und vielen Nachtwachen ausgezehrt, zu
Kiimpina in der Walachen wo er sich zur Luftvereinderung von
Kronstadt hinbegang, nachdem er ein Jahr zuvor seiner Kreinkli-
chen Umsteinde halber die Moldau verlassen, und die Deutschland
die Gesund brunnenkur vergebens gebraucht hatte". 3)

1765. Grigore Alexandru Ghca in prima lu domnie in Mol-


dova (1764-1767), a avut ca medic un om foarte invlat, pe Constan-
tin Caraion.
Caraion a studiat medicina la Neapole. . Venind in Constan-
tinopol, a fost luat de Grigore AL Ghica, ca doctor al seiu, ' in
1765. Venind la Iafi Constantin Caraion s'a ocupat nu numai
Sulzer, op, cit., vol. III, pag, 160, nota, Despre Saul sunt doui lucriri de
A. Veres, una : ,,Vechi istorici Unguri l Sto..", peg, 14, 22, 34, gi : ,Istoricul
marele serdar Gh. Saul", in Analele Academiei 1931. Cf. I. C. Filiti, comunicare
la Societ. p. 1st. medicinei, la 23 Noembrie, 1934.
Carra op, cit. pag. 210-211.
Sulzer. Geschichte des Transilpinischen Daciens, vol. III, pag. 52-53.

www.dacoromanica.ro
144

cu pro fesiunea lui medicald, ci, din indemnul Domnitorului, s'a


ocupat c cu organizarea $coalelor din Moldova, dupd sistemul
$coalelor din Europa Apuseand. A compus $i o gramaticd a
limbei grecefti, in prefata cdreia se scrie :
lar pururea amintitul Domn (Gr. Ghica), venind in Scaun
$i Mate ortinduelile foarte -spre folosul ob$tesc, iar $coalele de
acolo gdsindule in neingrijire, pe insii$i doctorul seiu, pentrucd
era Grec $i cuno$tea acestea ci in teorie ci in faptd, l-a oran-
duit cu ingrzjirea $i a $coalelor $i a pro fesorilor. Acesta a pri-
mit din tot sufletul ingrijirea lor, scoalele renumite din Ia$i li-a
organizat artistic, infrumusetd ndu-le cu pro fesori $i filosofi
literati. Dar filelinul ci filoso ful Domn, veizeind cd inveltatura
Gramaticei care se preda, aducea puf in folos tinerilor anului in-
teci, qi cd multi din ei muncind printr'un exercifiu feird metod al
Gramaticei c cunosctind cauza, a poruncit doctorului sdu, sd
serie o Gramaticd sistematicd ci cu un metod foarte ufor, adicd
sa compund o gramaticd cdt se poate mai scurtd $i mai meto-
die& inceit pe aceia intrebuingind-o studenfii, s devirui skipeini
pe limba greacd.
...Deci doctorul Domnitorului supumindu-s2 poruncii, baala
cronica a $coalelor a inceput a se vindeca. De acea puntindu-fi
toate gramaticele sub ochi, dintre toate a ales pe cea mai me-
todicel pentru invdteitura trebuitoare qi simpl, $1 a compus o
gramaticd foarte bund, scurtd ci cea mai'destivdrfitd". 1)

15 Septembeie 1769. In socotelile bisericei catolice din Iasi


se trec la aceast dan'.
Oggi abbamo avuto commensale il signor dottore del Gran
Can de Tartari, col suo console, monsieur Ruffen, 2)

1769-1774. Sunt anii ocupatiei rusesti, a rsboiului si a ciumei.


In acest timp, la noi, au fost numai doctori rusi ; dintre alestia,
cel mai de seam a fost doctorul Gustav Oraeus, om cu reputatie
european, specializat in combaterea ciumei.
Epidemia de ciumd a isbucnit in toamna anului 1769 in Ga-
lati $i de aici a trecut in faqi. Oraeus a venit in Mai 1770,
ceind epidemia era in toiul ei. Felcerii ci chirurgii muriserd mai

C. Erbiceanu. Birbati eulti Grado i Ronani, 1650-1821. Analele Aca.demiei Ro-


manid. seria II, t. XXVII Gramatica lu Caraion a fost tiprt. la Buda in
1798, Cf. Sathas, p. 557; Zavira pag. 399.
N. Iorga. Studii v doeum. Vol, 1-2, pag. 75. Adaugi in nota : Hurmuzachi su-
plim. pag, 773 et pass.

www.dacoromanica.ro
145

to(i. Doi medici cari erau in lafi, din tre cei care au trecut
prin Constantinopol, pe cari Oraeus numefte, spuneau
nu se ating de ciumati, cd pe urrnd nu-i mai chiarnd nimeni ;
unul din ei a spus lui Oraeus, care se ducea fi vizita spitalul
de ciumati instalat in Spiridonie, c dacd mi s'ar oferi ca pre-
mia jumdtate din m'areola Moldovd, err tot n'af infra vreodatd
acolo". Farmacistul Spiridoniei a murit ca toatd familia lui. Doi
hirurgi, Rosberg fi Aschenlow, se oferd de bund voe sd ser-
veascd pe ciumati, &tali de un subhirurg fase bdrbieri. Epi-
demia nu s'a stins decat in 1772. 1)
Dupe pacea dela Chiucine-Cainargi, care a pus capt acestui
rsboi, in Moldova a venit ea domn, Grigore Alexandru Ghica, iar
In M.untenia Alexandru Ipsilante. Acesta din urm, om luminat si
dornic de renovri mari, prin hrisovul din Decembrie 1775, a infiin-
tat Casa Obstirilor i Cutia milelor, ins tittrtiuni earl au jucat un rol
precumpnitor in trebile lath, mai ales in cele privitoare la sn-
tatea public. De acum inainte, medicii, cari 'Ana acum au fost nu-
mai la indemana Domnitorilor si a boerilor, acum sunt chemati
serveasc multimea cettenilor, ea medici functionari, medici publici ;
lar medicina capt indrumarea ei firease, aceia de a sit* binelui
public. Este o rspntie care marcheazI un inceput nou, fapt care
ne determin s prim aici coprinsul acestui volum.

HIRURGII I MEDICINA OPERATORIE. (OPERATII)

Mult vreme hirurgii au fost confundati cu brbierii. Abia la


1210, cand s'a organizat in Franta Colegiul Sfntului Cosma, hirurgii
a robe lorzgue" s'au diferentiat de barbierli a ,robe courte". Mal
thrziu, la 1311, s'a recunoscut Corporatia hirurgilor, in care nu se
putea intra deal pe baza unor anumite examene, care le ddeau
dreptul de a face anumite operatiuni in care se specializau. Corpo-
ratia bArbierilor hirurgi a fost recunoscua abia la 1371, si membrii
ei n'avenu dreptul s faa decAt operatiuni de mic hirurgie.
Cu toate acestea, pretutindeni, Ong ctre sarsitul secolului al
hirurgii au fost confundati cu brbierii. Aceast confuzie
a fast inlesnit de faptul c hirurgia si hirurgii erau complectamente
dispretuiti de cgre cei care se intitulau magistri, fizici, medici fizici
1) Dr L Prelipceanu, tez t de doctorat. Cf. Dr, P. Samaria].) Ciuma in trecutul ro-
miaese, 1932, Pag, 107.

10
www.dacoromanica.ro
146

vi mai apoi doctori in medicina ; acevtia erau oameni cu studii uni-


versitare, cu diplome v.' vtiau s citeasca vi sa. scrie latinevte, pe &and
hirurgii n'aveau studii universitare vi nu vtiau latinevte.
Dispretul pentru hirurgi era ava de mare, ea' studentul care
voia s invete medicina la Pars, mai 'Mai trebuia SA.' jure ca nu va
exercita hirurgia vi nici odat nu se va hijosi sa faca vreo operatie
de mica hirurgie, cum .era de exemplu flebo-tomia ; aceste operatiuni
trebuiau fcute numai de b'xbierii hirurgi Ac operationes scarifi-
cationis et flebotomiae noluerunt medici propter indecentiam exercere ;
sed illas barberiorum in manibus reliquerunt". 1)
Rana in secolul al XVIII-lea s'au dus lupte nesfarvite, pe de o
parte intre medici vi hirurgi, pe de alta parte intre hirurgi vi bar-
bierii hirurgi. Dar, in lupta dintre medici vi hirurgi, acevtia din urma
au fost sustinuti totdeauna de barbierii hirurgi, intru apararea late-
reselor lor comune ; aceasta imprejurare a facut s fe socotiti egali vi
de aceia au fost totdeauna confundati, hirurgii cu brbierii hirurgi.
Diferentierea lor n'a adus-o nid edictele regale, nici hotararele
parlamentelor, ci a adus-o vremea cu progresele ei firevti.
Mai intai, necesitatile rsboaelor au impus tot mai mult pe hi-
rurgi. Regii vi prinii ivi aveau hirurgii lor persona% vi hirurgi pen-
tru armatele lor. Incat cererea fijad tot mai mare, tot mai multi se
indrumau catre acest mevtevug. and Papa Sixtul al IV-lea (1471-
1484), fost student la Bolonia vi la Padua, a dat deslegare s se
faca disectii pe cadavrele omenevti, hirurgii vi barbierii hirurgi au
fost eel dintai cari au profitat de aceasta libertate. Si atunci, studiul
anatomiei a luat un avant tot mai mare, lar cercetarile i descope-
ririle in acest domeniu sunt acum uvor vi repede raspandite, gratie
unei alte mari descoperiri, acea a tiparului, care pune la indemana
oricui cartea eftina. A urmat imediat descoperirea armelor de foc, a
armelor de mana cu glont; aceasta inovatie a rasboiului schimba tot
aspectul vi gravitatea ranelor de rsboi. Acum se cer hirurgi tot mai
specializali, tot mai iscusiti vi mai instruiti,
Din acest timp, fra s-vi piarda caracterul de arta i abilitate
de pana acum, hirurgia se indrumeaz tot mai mult spre vtiinta. Dia-
gnosticul precis vi pronosticul interventiilor trec inaintea
lar stiinta inaintea artef. Si in timp ce hirurgii se apropie tot mai
mult de medici vi medicina prin studiul comun al anatomid normale,
al anatomiei patologice vi fiziologiei, vechii lor tovaravi, brbierii hi-
rurgi rman tof mai in urma vi numai cu practica mice' hirurgii,
1) A. Castiglione. Histoire de la Mdeeine, pig. 328,

www.dacoromanica.ro
147

Dferentierea a fost definitiva in secolul al XVIII-lea, de and


hirurgia face parte integrant din studiul universtar al medicinei,
Fr indoial c i la noi au fost hirurgi, sau brbieri hirurgi
Romanii au avut de dus prea multe rsboae si de suportat prea multe
nvliri dusmane, ca s nu fi avut i mesteri car ingrijeasa in
cazuri de rniri.
Cu toate acestea, cu toate c cronicele sunt pline de faptele
fsboinice ale acestui popor, totusi nu pomenesc niciodath terme-
nul de hirurg. La fel screrile vech romanesti. De exemplu, in
Psaltirea Scheian dela 1482, se vorbeste de franturi in senzul moral
al cuvantului 17.dr:ill Cu inema", sau vindecii frein(ii cu inema
f i leagii freinturile".1) Ori, ca s.' poat face cineva o comparatie de
ordin moral, inseama c cunoaste i termeni concreti, termenii de
toate zilele, adic c Psaltstul cunoaste altfel de franturi, fran-
turi din acelea care se leat de mesteri priceputi in aceasta treabg.
Acestui meter, Psalmistul nu-i spuhe hrurg, ci vraciu.
$i'n nici o alt scriere veche romaneasca, din cate am avut eu la
indeman, n'am gast cuvantul de hirurg. Insamn a nu exista.
Este neindoos c vracii, adic brbieri mester in cautarea bol-
navilor si a rnitilor, au fost si medicii si hirurgii Romanilor. Cand
Pravilstul lu Vasile Lupu a tradus in 1646, termenid latinest de
medicus", sau ce! de hirurgus", a intrebuintat fra nici o distinc-
tiune un singur cuvant, acela de vraciu,
Numai Pravilistul bisercesc, cand vrea s ndice in mod spe-
cial pe hirurg i mestesugul lui, fr a intrebuinta acest termen, spune
a este omul care tae", ar mestesugul lui st in a tclia": cine se
va teiia dupei ce se va face cliric" 2), sau scl se tae pentru boalc1".3)
'Asa dar, hirurgii nostri au fost barbierii, dar numa acei bar-
bien cari se specializau in autarea rnitilor, brbierii de rni,
captolul respectiv al barbierilor am citat destule exemple de brbi-
eri de rani, fara s fi intalnit vreodat titulatura de hrurgi.
Aceasta nu inseama c termenul de hrurg s fi fost cu totul
necunoscut la no. Din contra', a fost cunoscut i destul de des in-
trebuiatat, dar nu de Romani, ci de grlmticii, or secretarii Domn-
torlor, mai tti, ori strini, ori arturari care stiau limbi strine, in
special lmba latin. Cand am vorbit despre brbier, am citat exem-
ple and Domnitorii de pe vremi, cer Brasovenilor, Sbienilor ori Bis-

I. Bianu. Pialtirea Scheani, vol. I, pag. 101 i 473.


Bujoreanu. Pray, Matei Basarab, Canon Sf. Apostoli, glava 23, pag. 313
Idem, SAborul 1 ;i 2, glava 8, pag. 396.

www.dacoromanica.ro
148

tritenilor, sa le trimita brbieri, barbieri hirurgi, ori, wundartz",


adica mefteri de rni in cele ce urmeaz vom mai da fi alte exem-
ple din cari se va vedea ca termenul de hirurg era cunoscut, dar
intrebuintat numai de straini, in scrierile straine.
Trebue s'A ajtmgem la inceputul secolului al XVIII-lea, la Di-
mitrie Cantemir, ca s intalnim cuvantul de hirurg, adc mai mult
cu inteles de hirurg, caci Cantemir le spunea (irulici", sau terulici",
si explica chiar c, acest cuvant vine din limba lefeasca i insamna
vraciu care teimeiduiaste ranele, freinturile". 1) Cu prilejul descrierii
cucerirei Daciei, Cantemir spune

...in oastea Romanilor, atas tea de mul(i au fost reiniti, cat


nici panzeturi au mai reimas la terulici, cu care set- le lege ra-
nele ; ce Traian scoteind naframele, f erve te le si altei panza ce
era pentru slujba mesei f i a casei, li-au dat sel fie pentru acea
treaba", 2)
Sau ,..de ceit rana dragostelor f i de cat boala iubostelor
mai primejdioasii, nici tirulicii au veizut, nici doftorii au vilzut". 3)

Dimitrie Cantemir este cel dintai care intrebuinteaza un termen


nou pentru a indica pe hirurgi, acela de gerah" sau dgerrah", si
explica ea Dgerrah Bashi, insamna la Turci, primul hirurg de Curte.
Traducatorul german al lui Dimitrie Cantemir, spune ca cuvantul
acesta vine de la arabul dgeraha", care insamna rana, 4)
Termenul lui Cantemir a prins i a ramas, In Documentele Ca-
limachi, in 1763, se vorbef te de giriah" fi de gerah", i apoi
acest termen se intalnef te tot mai des cu cat ne apropiem de sfar-
fitul secolului al XVIII-lea, ca s rmae pana pe la 1850, decand a
fost inlocuit definitiv cu termenul de hirurg.
Cu toate acestea intalnim fi o incercare de a se intrebuinta
cuvantul de hirurg inteun document romanesc din 1732, dar e dat
sub o forma afa de stricata, c mai mult ghicim ca-i vorba de hi-
rurg i nu de aliceva. Ionescu Gion amintef te de acest document,
fr. sa-i indice sursa precis, spunand c la aceast data, 1732, spi-

D. Cantemir. Istoria Ierogla, pag. 23.


D. Cantemir. Hronicul, pag. 186-7. Fapt povestit si de Dion Cassius. Cf. A.
Castiglioni. Histoire de la Mclecine, pag. 204.
Idem, Istoria Ieroglif., pag. 288.
Idern, Istoria Itnperiului Bizantin, pag. 576, n. 136.
N. Iorga. Documente. Calimachi. Seama pe 1763, pag. 85 ei pag, 130, vol. II.

www.dacoromanica.ro
149

talul Coltea este bine ingrifit, si are pe doctorul Ianake si pe hiri-


gul sau firigul" Carstian, 1)
Daca am face acum un rezumat, vedem ca cuvantul de hirurg
n'a existat la noi. La triceput termenul de vraciu ingloba pe medici
si pe hirurgi ; and termenul de vraciu a fost inlocuit cu cel de dof-
tor, acest din urma cuvant se aplica deopotriva medicilor ca si hi-
rurgilor. Din vremea lui Cantemir, de pe la 1700, s'a introdus cu-
vantul de gerah pentru a numi pe hirug, cuvant care a ramas pang
mai acum cateva decenii, pang pe la 1850,
Despre felul cum se prezentau i practicau acesti hirurgi nu stim
prea multe lucruri.
In Apus nu toti erau stabili. Hirurgii regilor, ai armatelor si
cei dedati studiilor erau stabili ; ceilalfi, majoritatea isi exercitau mes-
tesugul cutreerand orasele, provinciile si rile. Cand poposeau un-
deva, aduna lumea in jurul lor, intrebuintand toate mijloacele de re-
clama, din cari nu lipsea nici grotescul ; isi strigau specialitatea si
operau daca li se prezintau clienti ; daca nu, plecau mai departe.
Cantemir spune pline de peinzeituri chichitele hirurgilor", adica,
hirurgii isi tineau instrumentele i materialul de pansament intocmai
ca si doctorii, in niste cutii numite chichi(e sau chichitii". Notgm
c termenul de hirurg intrebuintat aici de Cantemir, nu-i decal tra-
ducerea termenului latin pknissima chirurgica theca". 2)
Incgrcati cu aceste cutii, hirurgii alergau dupe clienti din oras
In oras. Ionescu Gion spune c pan mai acum 80 de ani, prin
orasele Bulgariei se auzea strigandu-se pe ulite birali ! birali
Era doctorul-chirurg-farmacist, care cu o cutie in mail, infra pe
unde era chemat". 8)
Poate c i pe la noi se vor fi petrecut la fe!, dar nu stim.
$tim insa ca au existat si hirurgi de reputatie, straini aciuiati la noi,
cari au executat si operatii mad, de cari ne vom ocupa mai departe.
Despre felul cum erau, vgzuti, ni-o spune Del Chiaro

Valahii sunt indignati contra hirurgilor cari se servesc de


cadavre omenefti pentru anatomic,. Chirurgii au apeirut in ulti-
mul timp in Valahia, i trebue scl fie aten (i fat es' de aceastii
prejudecatel a Valahilor, care merge panel a-i numi contamina fi,

Ionescu-Gion, Istoria Bucuregtilor, pag, 657. Dacii se urmire,te seria citafiilor


lui Gion, s'ar putea crede vorba de pachetul de documente ale ministirei
Mihai Vodi. Am ciutat, dar acest pachet a fost trimes la Moscova,
D. Cantemir. Hronicul, pag, 14 *i 37.
Jonescu-Gion, Istoria Bucurettilor, 1904. Medicina dof toriceasci.

www.dacoromanica.ro
150

In limba lor spurcati", i in acest caz, medicul este boicotat


chiar in cazurile urgente, ca luare de sage sau alta opera tic
hirurgicale . 1)

Dac documentele romnesti i scrierile vechi nu intrebuinteaza


cuvntul de hrurg, nu inseamn c n'au existat hirurg la noi. Din
contr, au existat s se pomenesc de ei, dar numai in documentele
informatiile strine. Mtn mai jos, in ordine cronologia, aceste stri.
1445, toamna. Primii hrurgi cad au trecut pela noi sunt
pomenti de documente, sunt ce veniti cu prilejul expeditiei pe Du-
nre fcut de Wavrn, omul Ducelu Burgundlei, in vara si toamna
anului 1445; acesta a venit utlat nu numai cu materialul necesar, ci
s cu oameni de specaltate pentru cazuri de nevol, cu notables doc-
teurs", cu cyrurgiens" i apoticairie". In tmpul asediului Turtucaei,
Wavrin a fost rnit la o mama si s'a bolnvit, dar il ne voullut
souffrir que les cyrurgiens y meissent quelconque emplastre". Mai apoi
cAnd starea lui s'a agravat si manda querir les phisitiens et cyrur-
giens ; lequelz, quant ilz I 'eurent bien visit, dirent qu 'ilz ne beso-
gneroient riens entour uy jusques I 'endemain au matin, qu 'ilz au-
roient veu son eurine". 2)
Negrest este vorba despre niste hrurgi strin, dar acestia au
fost vzut s cunoscut de Rominii, cari au luptat altur de oa-
menii lui Wavrin, in toate luptele de la Silstra pn la Nicopol,
5 Decembrie 1517, La aceast data gsm un medico chi-
rurgico", pe Ieronm Matievch, care era in serviciul lu Neagoe Vo-
d Despre acest medico-hirurg ni-am ocupat in captolul
mediclor. 3)
1558-1570. In acest interval intalnim pe. fimosul Andrei din
Bistrfa, cel care a ingrijt pana in ultmul moment pe Vod. Lpus-
neanu al Moldovei,
Ttulatura, adic specialitatea acestui Andrei nu- tocma ciar.
Secretarul sau grmtcul lu Lpusneanu, Stephanus a Dees, in scri-
sorile cu care Il cham. in Moldova, ca s ingrijease pe Domn,
spune cind Andream chirurgum", cnd agilem Andream medicum",
child mayster Andres", chiar i amore nostri Andream chirurgum";
alteori schmbg tonul 0-1 numeste smplu Andream Barbitonsorem".
Anton Mara Del Chiaro Florentino. Rvolutiile Valahilor. Eclitia S. Cris, Cris-
tian, 1929, pag. 24.
N. Iorga, Jean de Wavrin. La eampagne des eroiss Sur le Danube, 1445, pag.
84 si urmitoarele.
Vezi pag. 70 n. 2,

www.dacoromanica.ro
151

Bistritenii in mjlocul carora tria acest Andrei, in spun Wun-


dartz", ached.' medic de rani iar loan Sgismtmd Zapolia al Ungariei
ii spune Andrea barbitonsore". Rezulta c acest Andrei nu era
decal un barbier specializat in ingrijirea ranilor, un brbier hirurg,
Pentru acest cuvant 1-am trecut in captolul barbierilor, unde se 0.-
sesc toate datele prvitoare la el. 1) Ca Lapusneanu ori grmaticul
lu intrebuinta si alte titluri, uneor foarte magulitoare, lucrul se ex-
plica' usor atunc cnd era multmit de serviciile lui Andrei, L-
pusneanu ii spunea hrurg, medic si chiar amore nostri", far cand
nu era multamit il trata ca barbIer.
1563. In acest an, pe cand Hatmanul Toma, ajutat de Un-
asediau pe Despot Vocl. in Cetatea Suceve, Ungurii au cerut
regelui Ungariei, s le trimita unum chirurgum, quem meliorem
apud vos habetis, ad curandos vulneratos eligere, et ipsum simul cum
omnibus suis medicamentis, instrumentis necesariis in Moldaviam". 2)
Trebue retinut faptul c pentru prima dat se vorbeste si de instru-
mentele necesare hirurgului,
1574. In descrierea calatoriei u nu strain parisian, Pierre
Lescolopier, se mentioneaz existenta unui hirurg" la curtea lui
Alexandru Vod al Munteniei. 3)
Urmeaza o vreme de mai bine de un secol din care nu mai
avem nici o stire despre hrurgi, Aba cu inceputul secolulu al
XVIII-lea incep iarsi cateva
1678. Extrase din Socotelile bisericei catolice din Iasi:
norarium exactoribus decimarum a vineis Decembrie. In varia : .,.item
chirurgo ab incisione venae aurigae infirmo. Eidem in medicinalia
alia f. 2". 4)
15 Decembrie 1701. La aceast data aflarn ca Ferriol, m-
nistrul Frantei la Constantinopol, ca s scape pe un hrurg francez
de urmrile unei aventurf sentimentale, 1-a recomandat lu Branco-
veanu, care 1-a luat in serviciul lui

Il y avait un chirurgien franqais nomm Lantier, lequel, quoi-


que mari, enleva une femme armnienne. Il se fit Turc dans
la crainte d 'tre puni. Quelques jours aprs, il se repentit et me
Vezi pag. 33-40.
N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XVII, documentul MXXXIX, pag. 587.
Vezi aceial dati, la capitolul doctorilor, pag, 78 n, 2. N. Iorga. Istoria Rominilor
prin cilitori, vol. I, pag. 200.
N. Iorga. Studii i documente. Vol. 1-2, pag. 5-6.

www.dacoromanica.ro
152

pria de lui faire grace. Je crus le devoir par charit et pour


dgoilter tous les Francais qui viennent ici lgrement de se
faire Turcs, de sorte qu' aprs avoir retir le dit Lantier dans
le Palais et fait telles crmonies ordinaires pour le rconcilier
avec 1 ' glise, je l'ai env oy en Vallaquie auprs du Prince, avec
une lettre de recommandation pour le prendre a son service, ce
qu'il a bien voulu faire". 1)
3 tulle 1700. Printre pietrele funerare ce se gsesc la bise-
rica Franciscanilor din Bucureti, se gsesc i dou cari dovedesc
existenta a doi hirurgi, unul Sixt Stefan, care a &Kit in vremea lui
BrAncoveanu, i altul Cristian Maler, care a trit intre 1713-1741,
In Bucureti. Pe prima plated' st scris :

Siste V. Sub Lapide hoc tumulata jacent ossa Infantium


Ioannis, Ludovici et Leonardi Nicolai Solatia Parentis Stephani
Sixti Chirurgi, Qui post unum primus. post tres secundus annos
aetatis, evolarunt ad Dominum. Anno Domini 1700 die 3 Iulij.

Pe cealalt piatr st scris :


Hic jacet Christianus Maler Germanus ex Brandeburg Elec-
toris Chirurgus egregius in Valachiam 20 annorum Juvenis v e-
nit, ubi perilla Pro fesionis Ei honorem (fors ommissum fuit a
Lacipida peperit) honestate vitae decenter pro bavit, felix prae-
cipue quod ejurata Lutheranorum haeresi tempestive Catholicus
et hujus Ecclesia bene meritus extiterit. Proplerea dignus duo-
bus sat honestis conjugiis ex secundo praestantem filiolum re-
liquit cum Consorte vidua Clara, quae pro Conjugali suo amore
funeris cum muneribus Lapidis hujus memoria parentavit. Obiit
in Domino 27 Octombris Anno Domini 1741 aetatis suae 48
annorum" .2)

Cristian Maler este hirigul sau firigul" de care pomenete


Ionescu Gion in Istoria BucureOlor : .dintr'un alt manuscript al
Academidi, din 1732, vedem di spitalul este bine ingnjit (spitalul
Collect' ) ; are la aceastei data' pe doctoral Ianake fi pe hirigul sau fi-
rigul, adicei hirurgul Ceirstian..,".3) $i documentul de care aminteqte
Gion, fr s indice precis sursa, este cel dintai act romnesc in

Hurmuzachi, suplim. I/1. Documentul DXXV, pag. 354. Ferriol ogre Pontchar-
train,
Idem, vol. IX11. Documentul DCCXXXIV, pag. 609-10.
lonescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Vezi mai sus pag. 149 n, 1.

www.dacoromanica.ro
153

care se intrebuinteaz cuvantul de hirurg, dei sub o forma ciudat,


firig sau hirig.
1729, In acest an Niculae Mavrocordat din Muntenia, face
apel la hirurgul Jean Baptiste Marie Desmaretes, un francez care nu
sta la noi, dar venea probabil and era chemat. Marchizul de Vil-
leneuve, ministrul Frantel la Constantinopol serie Domnitorului
Je rens de tres humbles greices et V, A. de l' allention qu'elle
veut bien faire et ma recommandation en faveur du chirurgien
franpis qui se trouve quelquefois en ses Etats. J 'espere que,
quand il y retournera, vous luys fers ressentir les effets de
votre puissante protection". 1)

3 Septembrie 1731. Era obiceiul pe atunci, s.-si faa ori-


cine ate o fntanea la brat sau In alta regiune, adica o ulceratie
artificiala, pe care o intretinea ca s supureze mereu, chip prezer-
vativ contra ciumei. O asemenea fantanea avea i domnitorul Nico-
colae Mavrocordat, dar asta- nu l-a sapat de cium'a ; la 3 Septem-
brie 1731, Nicolae Mavrocordat moare de aceast boala, pe and
frate-sau, loan Mavrocordat a murit de febra tifoida, in Februarie
1719. 2) Cu toate acestea, pentrua nu este moarte fr bnat, cro-
nicarul doctor Atanase Comnen Ipsilante, spune c Nicolae Mavro-
cordat a murit otravit, a. Roruclnii indemneind pe hirurg, (acesta)
a pus otravd in alifia ranet adicei feintnelei lui, de unde a fi murit". 3)
1741. Mihai Racovit al Moldovel (1741-1744), avea drept
capuchehae, adica reprezentant la Constantinopol, un hirurg cu mare
trecere, pe gerahul Stavrachi". 4) Remarcam din nou ca nu i se
spune hirurg, ci gerah, cuvant turcesc intrebuintat la noi pentru In-
ta de ctre Dimitrie Cantemir, cuvant care a rmas la noi
cu inteles de hirurg, pang pe la 1850.
1763. In registrul de socoteli pe 1763-64, de cheltuelile a-
cute de Grigore Voda Calimachi al Moldovei (1761-1764) se pome-
neste de doi hirurgi Gioan giriah" qi Locman girah".
La 21 Tillie 1763, se trec cheltuelile facute cu doftorii de catre
Gioan Gherah cu Mimi Ciohodar, fiind tdiat la meind, i cu un Turc
ce era impufcat In grumaz". 5)
1rI, C. Filiti. Lettres et extraiti, pag. 9.
Sincai. Cronici, vpl. III, pag. 259.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1069. nota. Citeazi1 pe Ipsilante.
Idem, documentul MLXI, pag. 1105.
N. Iorga. Document. Calimachi, vol. II, pag. 130.

www.dacoromanica.ro
154

Mai departe, Locman girah" se scuteste de dir pentru 100


de stup si 150 vedre de vn, ') Lochman era hirurg s spter ' al
Iasului avea un frate la Paris. In 1770 s'a retras in Transilvania,
pstrnd corespondent cu fratele su din Pars
Un certain Monsieur Lochman, chirurgien et apothicaire de
la ville de Jassi en Moldavie, retir depuis i 'anne dernire
Udvarhely en Transilvanie, rapporte dans une lettre adresse
son frre tabli et Paris et date du 20 Aoiit 1771 les dtails
suivants de l'enlvement du Sieur Ruffin, Consul de Crime,
par les Russes",2)
Despre un spiter Lochman se pomenevte vi mai teirziu, la 15
Ianuarie 1813, in timpul domniei lui Scarlat Calimachi in Mol-
dova cea ocupatcl de Ruvi ; probabil este vreun descendent al lui
Lochman, gerah i spiter in 1763. a)

20 Noembrie 1769. La aceast dat se vorbeste de neno-


rocirea intamplat. lu Constantin Mavrocordat, care a murt din cau-
za lipse unui hirurg care s.'-1 ingrijeasca. Domntorul fusese 'prins
bolnav in manstirea Precista din Galati, de ctre Rusii care
pornse rsboi contra Turcilor, Si pentrucA's rAdea de Rusi, un ofi-
ter 1-a lovit cu un cutt in cap. Apoi 1-au trimis la Iasi fi pe cale,
fr hirurg, de frig, rana s'a can grenat i, ajungeind la Iafi, din pri-
cina ranei, a murit". 4)
Maz 1770. In groaznica epidemie de ciuma care a secerat
LO in vara acestui an, se pomeneste de do hrurg, Rosberg s
Aschenlow, car s'au ofert singur adminstratiei rusesti, s serveasc
pe bolnavii ciumati. 5)
Vor mai fi fost e si alti hrurgi, sau gerahi cum li se spunea
de catre Romini, dar numele lor au ramas necunoscute. Si pentru
ca am fxat data anului 1775, pentru acest volum, terminAm aici s
cu acest capitol.

Idem, pag. 85,


Hurmuzachi, supl. I/1, documentul MCCXXIII, pag. 863.
N. Iorga. Document. Calimachi, vol. II, pag, 48, nr. 102.
Idem, In Hurmuzachi, vol. XIV/2. Documentul MCCIII, pag. 1206-7.
5)1. Prelipceanu. Ciuma de la Iaii, tez, 1927, p. 25, Cf, Dr. P. Samarian, Ciuma
In trecutul rominesc, pig. 108.

www.dacoromanica.ro
155

OPERATII
Operatii i operatori exista de and ii lumea, de cand s'a flit
la primii oameni cea dintai ran, sau cel dintai accident morbid,
care s reclame o interventie operatorie,
Au fost si la noi, aid, de n'ar fi sa socotim decat numai
nile rsboinicilor in necontenitele lupte ce au avut de dus Romanii,
si inca ar fi suficient motiv, sa credem c au existat i la noi ope-
rator' si c s'au executat operatii,
Cine au fost acesti operatori si cum se executau aceste operatii,
nu stim decat foarte putine lucruri,
Din cele studiate 'Ana' alci, rezulta in mod neindoios c primii
operatori la noi, de altfel ca si la popoarele din Apusul European,
au fost barbierii ; dar nu oricare brbier, ci numai acei care se spe-
cializau in cautarea rnilor si executarea operatiilor, adica barbie-
rii hirurgi, si mai apoi hirurgii de meserie,
In afara de acesti operator' oarecum recunoscuti, pe atunci si
fetele bisericesti, intocmai ca i in Apus, se ocupau cu hirurgia, Pra-
vilistii bisericesti cad au tradus in limba romaneasca Invatturile
Sinoadelor i ale Parintilor Bisericii, invtaturi carrsi aveau apli-
care si la noi, ne vorbesc de episcopi, preoti si diaconi, care stiu
sa castreze, sau care stiu sa tae vine si sa lase sange.
Acest fapt, oricat de surprinzator ar parea sa fie, totusi nu tre-
bue sa mire prea mult, pentruc se petrecea si'n Apus, in mansti-
rile care eran centre de studii
La fel si la noi ; pang catre sarsitul secolului al XVII-lea, eau-
tarea bolnavilor nu se lacea deal in bolnitele manastirilor ; numai
In aceste bolnite s'ar fi putut face o opera* Cu scop de tamaduire,
de catre vi-un preot sau calugr iscusit ; numai In aceste bolnite isi
gasean scaparea cei bolnavi.
Este drept ca aceleasi Pravile opresc fetele bisericesti s se
indeletniceasca cu asemeni lucruri, dar, ca s le opreasca, insamna
ca se faceau. Afar de asta, cate nu opresc Pravilele si totusi se fac I
Au mai existat o categorie de manuitori ai cutitului, carora nu
stiu daca li s'ar putea spune operator', des' trebue sa fi fost tare
priceputi in mestesugul mutilarilor ce li se poruncea s faca. Erau
cei car' taiau urechile, nasul, uneori scoteau ochii sau amputau un
brat ori o mana, vanatorilor de domnie, sau vinovatilor de greseli
uneori foarte usoare. Paul de Alep spune c. In aceste tart este o-

www.dacoromanica.ro
156

biceiui ca o persoand sill*" la izas cade intr'un fel de infamei f i nu


mai poate deveni bei (Domn)". 1) lar Cronicarii, mai ales eel din
Moldova, povestesc o multme de mutilari de felul acesta, acute de
Domnitorii temtori pentru Scaunele lor.
Cea dintai operatie facuta la noi, in Moldova, despre care vor-
besc documentele si dau oarecari amanunte, este operatia facuta lu
Stefan ce! Mare. Se stie c acest Domnitor a fost ranit la un picior
cu prilejul cucerirei Chiliei, in 1465. Dupe 35 de ani, and Stefan
era batran si bolnav de podagra, rana cea veche a inceput s fie
amenintatoare. S'a tot cautat el cu feldefel de doctori pAn in vara
anului 1504, cand se pare, c a avut o gangrena a piciorului. Docto-
rii din jurul lu: un medic evreu trimes de Hamil Tatarilor, Ieronimo
de Cessena din Venetia, un barbier din Buda, si poate i Lonardo
de Massari, un alt venetian cu legaturi cu Buda, au facut consult si
au hotarAt s ard. rana

Siando esso Stephano impiagado le gambe et aliqualiter


reducte in un momento se comenzo alargar le piage et come ha
inteso li medici pronosticano esso esser spazato et li deno el
fuogo a le piage et per conseio de mistro Hieronimo da Cesena
medicho el qual ando quest anno mandato par la Signoria et
uno Zudeo medico del Imperator de Tartari." 2)

Dup. ce Stefan a murt, boerii au dat un fel de certificat do-


veditor ca doctor s'au pm-tat bine si corect putnd pleca fiecare la
casa lu; numai Cesena de teama c va fi retnut in Moldova a n-
tervenit la secretarul talian din Buda ca sa fie rechemat. 3)
Consultul dintre doctor, hotarkea de a arde rana ca mijloc
extrem de incercat, inss aceasta ardere, sunt notiuni clare, cari aduc
o lumin" aproape de necrezut despre chipul cum se practica atunci,
intelept, prudent si utl. Certificarea boerilor c doctorii s-au facut
datoria desvalue o latura asupra careia am insistat in captolele pre-
cedente, latura nesigurantei practcei medicale ; cAnd reuseau, doctorii
erau rasplatit frumos, and nu reuseau riscau sa fie pedepsit, chiar
inchisi s amenintati cu moartea,
In Pravile (1652) se pomenesc urmatoarele operatiuni

Arhva Istorci a Rominei, t. I. pt. II, pag. 59. Caitora lu Paul de Alep prin
Moldova * Tara Romineasci Intre 1650-60.
Hurmuzach, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41.
Idem. Vezi aci pag. 67, n. 1.

www.dacoromanica.ro
157

Castratia sau scopirea, Se fcea de fetele bisericesti, dar si


de alti mesteri, Omul castrat se numeste famen, ')
Operatia castrrei se face de voe, sau de nevoe
Carde va fi scopit de nevoe qi va fi destoinic de preotie,
poate fi feicut preot, lar carele se va fi teliat de voe, acela este
cum fi-ar fi sin gur ucigae, fi nu se primefte intre clerici.
Sau : Cine va fi scopit de nevoia oamenilor, adicei cu dea-
sila, sau ap va fi de fire, acela n'are canon. lar cine se va
scopi de vota lui", s fe socotit ca un pizmaf vie(ei lui
vrti.smaq tocmai lu Dumnezeu". 2)

Castratia care se face de nevoe, se face uneori pentru caz de


boal, si atunci se face cu scop de tmduire. Aceast castratie o
face si fetele bisericesti, c'ci spune Pravilistul

...oricare episcop, au preot, au diacon, va scopi pre cineva,


sau cu meinile sale, sau cu poruncei, sau el pre sine... feirei numai
de'l va fi nevoind sti se tae pentru boalei, c aceasta este tm-
duire iarei nu vreismeiqie trupului". 3)

Preotul famen este tinut s urmeze anumite reguli, de exemplu,


spune Pravila ,,preotul famen s nu (le slujnicei..." 4)
0 alt operatie este circumcizia, aceia care se face in afar
de ritualul religios al celor de alt religie deat crestinismul,
Pravilistul spune Cine se va t'ella dupei ce se va face cliric..." ;
sau mireanul carde' va reitunzi pielea de la meidulariu", sg se
afuriseascg, 5)
0 all operatie, mic dar foarte obisnuit in timpii trecuti,
este lsarea de sAnge, venesectia. Aceast operatie se face de doc-
tori, de barbieri, dar si de preoti, Totusi, Pravilistul ()preste pe preot
s fac pe vraciul si s tae vinele pentru lsarea sAngelui preotul
care va vrciui, sau va tclia vine..," se pedepseste. Este ins de la
sine inteles, c dac Pravilistul a gsit cu cale s opreasc aceast
practic, inseamn ca se acea,

In Lexiconul s/avo-romin din 1649, se 'apune ,,om seopit, lamen". Grigore


Cre tu, pag. 157. rinda! 1441,
Bujor. Prav. Mat, Bas, Sabor L gl, I p. 318 si Calma. Sf. Apost. gI. 21, p. 313.
Idem, Sabor, I si II, glava 8, pag. 396.
Idem, &l'oral 5 si 6, glava 5, pag. 379.
Idem, Canoanele SI, Aposta, gl. 23 si 24, pag. 313.

www.dacoromanica.ro
158

Pravilstul conditioneaza chlar, lasarea de sange, de anumte re-


gull impuse de ritual. Asa de exemplu, opreste pe preot si pe- mi-
rean s-si la sange in zua and se imp'rtaseste fdrei numai de se
va templa boala morfei intr'acea zi, peitimind pentru viafei-$i".1)
Omul care-si las sange trebue s stea cateva zile in cas., li-
nistit. Intr'un document din 11 Iune 1620 se spune ,.. af fi gata
de slujbei, dar acum, dcindu-mei pe mdna doctorului pentru vindecarea
nevoilor mele, nu-i chip sel intrerup cumva; mi-a leiseit seinge numai
eri, i trebue sei a$tept ceiteva zile.,." 2)
Cronicarul Miron Costn, vorbind de boala lui Stefamta Voda,
(1659-61) feciorul lu Vasile Lupu, spune c doftorul care'l cauta in-
data' au priceput cei trebue ia seinge,.." 3)
A rasa sange, era o regula, care se aplica i unde trebuia si
mai ales unde nu trebuia. Chiar si in pletora politia prnde bine la-
sarea de sange ; de aceia s'a socott totdeatma si se socoteste si as-
tzi c rasboaele sunt rele necesare, pentruc sangerarea popoarelor
aduce progresul s inflorirea lor, Nculae Mavrocordat spune chiar
corpul politic scapel de mare boald, cdtzd uneori se lasd seinge la
vreme". 4)
4) Pravilstul pomeneste si de alte operatiuni mai marl, operatil
In earl hirurgul tae s'apoi coase, ca s tamaduiasca pe oamen
... vezi c tae omului picioarele, mdinele... a multi varset'
mafele fi se betejesc grumazii i geitlejul i capul, qi jar.* le
coase dohtorul, i scapci oamenii de moarte..." 5)

In Lexiconul Slavo-Roman din 1649 se pomeneste de a teimd-


dui oase", ca o indicatie c se faceau interventii l pe oase,
Cronicarul loan Neculcea povesteste operalia ce s'a facut in tara
iremteasa., spatarului Milescu, invtatul moldovean care a colindat
lumea intreaga, de a ajuns pang.' in China. Se spune c spatarul
Milescu ar fi tradat pe SteRnita Voda (1659-1661) si a fost prins.
Maniat peste fire, Domnitorul a adus
...pre acel Nicolae Milescu inaintea lui, In casa cea micd,
fi au pus pre ceileiu de i-a tdiat nasul ; scoreind $tefeinifd Voeld
1)1. Bujor., Inytturj, glava 96, p. 171 o gi. 71, p. 163 din Pray. Mat. Bas,
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2, doc. MDCCLVI, pag. 887.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 372.
Hurmuzachi, vol, XIII, N. Mavrocordat. Piren cugetlri, p. 436, nr. 517.
Bujor, Prav, Mat, Bas, Inviitituri. patr. Anastasie, gl, 17, p. 426.
G. Cretu, Lexicon Alavo-Rom,, pag. 176, randul 1918.

www.dacoromanica.ro
159

In grabei hangerul lui din brau, au dat de i-au fait clul na-
sul ; fi n'a vrut sa-I ase pe caleiu sd-i tae nasul Cu cufitul lui
aria, ce cu hangerul lui tefnif Vodei i-a teliat nasuL Dupei
aceia Nicolae Ceirnul a fugit in jara nemfeascci fi a geisit acolo
un do flor, de-i tot slobozea stingele din obraz, fi-1 bofea la nas;
fi afa, din zi in zi, sangele se inchega de i-a crescut nasul la
loc, de s'a teimaduit ; iar cand a venit aici in lard, la domnia
lui Iliaf Vodei, numai de abia s'a fost cunoscand nasal ce i-au
teiiat..." 1)

Termenul de bofea", care rezuma toata operata, inseamni a


ingramad in loe, a strange, a face bot. Este un cuvant intrebuintat
q de Cantemr, care spune ...toate firele intr'una bofind... toatti
cinstea, lauda fi puterea a tuturor,.. dobtindi",
Pe atund se cunoqtea char q proteza dentara. Croncarul Ne-
culce in portretul ce face lui DumtraKu Cantacuzno, dom al Mol-
dove in doua rnduri, intre 1673 qi 1685, spune intr'un limbaj foarte
s ugestiv

Ceiutati frafi, iubifi cetitori, de vedefi ce este omenia fi cur-


via greceascd !, cd el, de beitran, dinfi in gura nu avea ; dimi-
niafa Ii incleia de-i punea in gura, iar seara Ii descleia ca un
crop, fi-i punea pe masd... Oh! Oh! Oh !, seiracei farei a Moldo-
vei, ce norocire de stapan ca acesta ai avut !",3)

Dimitrie Cantemr, Domnitor q Cronicar cu educatie de fatrofi-


losof, find un fin observator, descre foarte amanuntit o operatie de
hernie facuta in fata lu de un meter Albanez
Card eram la Constantinopol (prin armare inainte de 1710),
secretarul meu, care era om in vrastei, peitimea de aceasta boaki;
eu ca s cunosc mai bine metodul lor de vindecare, am leisat
sa-1 cureze in palatul meu,
Dupe!' ce ni-am invoit pentru preful de curd, ei s'au pus fi au
legat pe pacient de o scandurei laid, inkifurandu-1 ca curele de
peinzei, de la pept pad' la picioare ; dupd aceia, cu un fel de
briciu fcnd o inciziune din jos in foale, au deschis hipodermul,
au tras peritoniul afarei cam de o palma, fi au pus la loc in-
testinele, ce erau cazute in scrot. Apoi au cusut hipodermul cu
aj groasei, fi dupei ce i-au facut in cap& un nod bun ca sei nu
loan Neculce, in Letopisetf, vol, II, pag. 190.
D. Cintemir, Istoria ieroglif., pag, 234.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 225.

www.dacoromanica.ro
160

se deslege, au taiat cu acelaf briciu buzele hipodermului ce span-


zura asupra cuseiturei ; au uns apoi rana cu grelsime de porc,
fi a ars-o cu ferul aprins. Dupel aceia au ridipat puf in in sus
picioarele pacientului, care era mai mult mort deceit viu, au des-
chis nitel rana, f i au veirsat in rand albuful de la nouei oriel
proaspete. Dacd intr'o ord sau cloud, albuful incepe a spuma sau
a clocoti, atunci e semn bun cei cura reufefte. Iar daca, dupei
afteptare de trei ore, albuful oudlor nu incepe nici a spuma, nici
a clocoti, atunci zic cd boala e mortalei din cauzei Ca pacientul
este ate!' t de slab, incest este peste putint a sa-i ajute buneitatea
medicinei. De altmintrelea, dintr'o sutei abia le moare unul sau
doi ; fi aceasta o atribuesc mai mult debiliteitei sau beitreinetei
persoanei, deceit neajunsului artei lor. A doua fi a treia zi se
repetei infuziunea cu albuful de ouei, , 'i in tot timpul acesta pa-
cientul trebue sei stea necontenit intins pe spate ; fi era atata de
stors de toate simtirile, Mc& el semeina mai mult a mort deceit
a viu. Nici cei-i permitea a meinca sau a bea ce va, ci ziceau cei
este destul a-i umezi limba din ceind in cand fi cat se poate mai
des cu cate o piceiturei de apei. In a patra zi au luat pe pacient
legat cum era de sceindurd, fi l'a Li pus pe dufumea ; aici fi-a
venit in simfiri fi Cu o voce slabei se velita de durerile ce simtea.
Apoi i-au dat pu fina apc`i caldei pentru a-i steimpeira setea, iar
in urmeitoarele trei zile i-au permis a lua pufind supei, fie de once,
numai sd grijeascei a nu' fi inceirca stomahul cu alte meinceiri.
In a f aptea zi i-au deslegat legeiturile fi I-au pus incet, incet, in
pat. Da pentruca sei nu-fi ridice picioarele sau sei se mifte, doi
au stat necontenit leingei pacient fi repetau infuziunea cu albuf
de ouei in toatei ziva. Dupei a noua zi fi pad la a dousprezecea,
infuziunea se feicea cu albuful numai din fase oud, fi spu marea
se peirea cd e mai mare deceit mai inainte. Intr'a cinsprezecea
zi, rana abia putea primi mai mutt deceit albuful unui ou ; dar
infuziunea totufi s' a continuat panel mai putea intra in rand K-
cal de pu fin albuf fi panel' cad se mai vedea ceva spumei. Cad
toate aceste semne au incetat, au aplicat pe rand un emplastru
preparat din refind, olei fi alte mixturi fi au permis pacientului
sei-fi mifte picioarele f i sd se culce pe coaste. In acest timp, in
fiecare diminiatei, treigeau incetifor de capeitul atei ce speinzura
afarei, ca sei vazei, dacei nu s'a deslegat cusutura. Dupei douei-
zeci-treizeci sau patruzeci de zile, dupe cum permite etatea sau
puterile pacientului, trag afard ata, aplica un alt emplastru pe
rand, fi cura e terminatei. .i cu acest metod dur, vazut cu ocha
mei, vindecei acefti oameni neinvatati un morb ateit de greu." 1)

1) D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, edit, Aeademiei, pag. 292,

www.dacoromanica.ro
161

Cantemir pomeneste si de o altg operatie, pe care a fcut-o un


Frantuz unui Turc din cale afara de gras
Shishman Ibrahim Paca, supranumit grasul", se zice cd-fi
luase un hirurg francez, care in tot anul in lunile Iuniu fi Iuliu
il opera, teiindu-i peintecele fi scolcindu-i greisimea, care pe acest
timp Il ineibufea, incest abia putea respira, fi-1 punea in pericol
de a-fi perde viala. In urmd insei i-a crescut greisimea ateit de
tare, inceit toatei operaliunea nu-i mai putea ajuta ; fi afa crdpei
ca un alt luda, c i-au curs toate intestin ele din trup" 1)
In alta imprejurare Cantemir spune despre un general turc, care
purta in san o cutioara cu 24 de oscioare, pe care hirurgii i li-au
fost scos din rnile sale primite in diverse beitiii". 2)
Din 15 Tanuarie 1753, avem cunostinta de prima operatie fa-
cut& la spitalul Coltea, Este vorba de un Costin Ologul, de la .Met-
zovo, ca."ruia i-a degerat picioarele si doftorii de la Colea i li-au taiat,
Inteun hrisov din 1753, Matei Voda Ghica, darueste ologului care se
insura, un loe de casa din locul domnesc de langa Dmbovita.8)

INSTRUMENTATIA HIRURGICAL.

Nu se cunosc instrumentele care_ erau pe atunci, and a fost


operat $tefan cel Mare, in 1504, se spune ca rana i-a fost arsa ; de
aici banuim ea existau anumite instrumente de fier, care se inroseau
In foc si cu ele se ardeau ranile.
Din citatul Cronicarului Neculce privitor la aerea nasului sph
tarului Milescu ,.fi n'a vrut sei-1 ase pe ceileiu, sei-i taie nasul cu
culitul lui calclu" 4), s'ar putea deduce din intrebuintarea acestui ter-
men culitul lui aide, c ar fi vorba, poate, de un cutit care se
numea ; dar este o supozitie FLA' mid o siguranta.
12 Septembrie 1568. La aceasta data este vorba de niste
instrumente, cari dac n'au legatura prea multa cu hirurgia, totusi
sunt o indicatiune de existenta si de raritatea lor, caci sunt trimise
ca dar de mare valoare Domnitorilor Romni, de catre Ardeleni,
D. Cantemir, pag. 425.
Idem, pag. 523.
Ionescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Citeazi : Arh. Stat. Pachetul doc.
minist. Mihai Vodi. actul 3. Din nenorocire aceste acte s'au dus la Moscova.
4)1. Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 190. Vezi mai sus mtg. 159, n. 1.
11
www.dacoromanica.ro
162

Intre ele sunt : Douei lentile arzdtoare mari, cloud lighiene mari, trei
briciuri, doi pepteni albi fi patru foarfeci de cureifat (pentru tuale td). 1)
Pravilistul ne vorbeste de unele instrumente numite cinii". Di-
mitrie Cantemir spune organ, adicd cinie, mdestrii, lucrurii cu care
se fac alte lucruri" 2). De fapt, Pravilistul uzeaz de termenul de
chile pentru a indica c5, se intrebuinteazg la anumite practice mis-
terioase, ciudate, pentru satifacerea unor perversiuni sexuale, Spune
Pravilistul
Or care muiare va meftequgui, de va miarge la altei ma-
jare, ca un barbat, cu cinii ca acealia... si freceindu-se jale a-
colo, de va arunca sdmeinfa una la alta..."
Sau : De sd vor afla freceindu-se cloud mueri una pre alta,
'inset' kind mci o cinie, *M ctind sit vor slobozi ameindoud..." 3)

Intrebuintarea acestor cinii intr'o casnicie, este motiv de divort:


Imparte-sei (divorfeazei) muiarea de beirbat, cdnd va face
muiarea cinie sau niscare meftequguri, sei sd poatd freca, sd sd
verse stimemfa, set' s poard stampdra de poftei, ce se zice : cu
cinie de lemn, sau de her, sau de stecld, sau de peinzei, sau fie
ce alta, soi fie lucru ales de aceaia treabei..." 4)
Cantemir numeste ciniile pentru rk'sboi mihanii" 5), iar din do-
meniul medicinei pomeneste de mehlem", cuvant al cArui inteles nu
1-am putut deslusi ; poate fi vorba fie de cinie, fe de vrun medicament
sau cine stie ce cuvant creiat de Cantemir, el care avea obiceiul tu-
turor neologismelor si a cuvintelor fabricate ; asa, se pare, e el face
distinctiune Mire mehlem, intre instrumentele de fier si intre instru-
mentele pentru ars, cad. spune :
De multe ori pre durerea mare, alta mai mare o teimeidu-
iafte, fi ce mehlemul nu vindecei, vindecei fierul, fi ce fierul nu
tdmeiduiaqte, cu mai mare usturime tdmeduiafte focal" 6)
Sau ,,, la rand rea $i grea, mehlemul $i leacul de fi-fi and 7)
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI pag. 805.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifi, pag. 23.
Bujoreanu, Pray, glava if (39), punct vi si gi (12 ai 13) i glava 333, zac 12-13,
pag. 50 o 267. Longinescu. Legi vechi, p. 209-10.
Idem, gl. fi. (19), P. e (5) li gl, 181, zac 5, p. 36 *i 199. Longinescu, I. c.
pag. 148.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifit, pag. 15.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifi, pig. 340.
Idem, peg. 212.

www.dacoromanica.ro
163

Documentele nu pomenesc cleat o singura data despre instru-


mente, fr ins, s specifice ce fel de instrumente. In 1563, Ungurii
cari asediau pe Despot Vod in Cetatea Sucevei, au cenit regelui
Ungariei, s le trimit hirurgi cu medicamente si cu instrumentis
necesariis", 1)
Alte stiri nu avem,

DUHOVNICII
Duhovnicii sunt doctorii sufletesti, acei care aduc curajul si spe-
ranta in sufletele celor suferinzi cu trupul, Rolul lor ca ajutori si
sprijinitori ai doctorilor constitue un capitol special al medicinei, des-
pre care nu ne vom ocupa aid, pentruc acest punct nu intr in
planul lucerei de fat A. Ne mgrginim numai s citm eteva exemple
din Pravilele bisericesti ca s dovedim odat mai mult, dac mai
este nevoe s se dovedeased acest lucru, c." Biserica si practica me-
dical trebue s mearg mn.'n Juana, Medicina nu esclude Credinta,
ar fi o gresal fr seamn de mare, s se afirme contraruL
Rugaciunele preotilor aduc increderea si cu ea aduc vindecarea:

De va bolneivi vre un om, atunci set- chernafi preotii


cilor care au indrifiznire la Dumnezeu, .3,1 se roage pentru acela;
Dumnezeu, pentru rugeiciunele preotilor lui, va da seineitate
bolnavului va scula de in boald..." 2)

Duhovnicului trebue s spui tot sei nu-ti fie rufine sau sii te
temi" ca de vreme ce ai venit la vraci sei te tiimeiduefti, sec' nu te
duci neteimeiduit, fcirti vindecare...". Iar dupa ce omul s'a spoveduit
atunci datoriu iaste dohovnicul sei ac ranelor acelora ward* vin-
decare", vindecare sufletease.
Pe de alt parte, duhovnicul trebue s fie discret, altf el scl-i
se scoatel limba pe ceafei, qi s i-o tragei pad ce va muri". 4)

Vezi pag. 151 n. 2.


Bujoreanu, Pray. Mat. Bits. Inv$turi, glava 160, pag. 193.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bits.. Invitituri, glava 322 i 327, pag. 263 i 264.
Idem, glava 319, pag. 262.

www.dacoromanica.ro
164

CLANDESTINII PRACTICLI MEDICALE

Clandestinii practicii medicale fac parte din studiul medicinei


populares Cum ins, nu-i in intentiunea noastra l nici in planul a-
acestei lucrgri s studiem aici medicina popular l practicile el, ne
vom limita in a cita numai clandestinii de care se ocup. Pravilele,
clandestinii cunoscuti in acele vremi, cum si practicile empirice Mate
de unii scriitori.
Lecultorik sunt cei earl lecuesc boalele cu diferite vrji. Ter-
menul este sinonim cu cel de vr.jitor. Pravilele bisericesti condamn
atAt pe lecuitor, cif si pe cel care apeleaza la el. Spune Pravila
,,..,cine va da pre sine vrdjitorului sau fdrmeccitorilor, sau lecuitorilor,
ca sti invete meftefugul rtiu.", acela se pedepseste. ')
sunt cei cari fac vrAji. Pravilistul spune

...vrtijitorul fi cela ce varsti cearti sau plumb, cositoriu, sau


care leagd bdrbatul f i muiarea sit' nu se impreune, sau va face
altfel de vrtijie... Se!' titi, cti pre aceia chicunti vrdjitori, cari
chiamti dracii f i fac vreijile, pre voile celea ce vor intru stricd-
ciunea oamenilor. Inca' i aceia ce aduc vrtijitori in casele lor,
sti le scoafd vrji, sau care citesc stelele, sau ca sti invete ceva
ce nu ftiu, sau se duc la vrjitori, sau la vrtijitoare... Mifderea
cei ce poartd baere sau norocul cesta, ce zic oamenii cei are
noroc omul, sau vor cduta ziva in care s'au ntiscut bund taste
sau rea..."
Sau Cine cumptird ceva fi o farmecd spre ferintd, sau S
se socoteascil pre sine, sau cuvinte de la prooroci mincino4 de
la aceia ce'fi bagd ferpi pre in seinurile lor, ordjitort se chiamd
infekitori de oameni" 8)

Dimitrie Cantemir spune vr.jitorului vedhovnie" : ueare de pe


limba slavoneascii, sd infelege vrtijitoriu, ccluttiforiu in stele". 4)
Pravilele bisericefti nu iartti celui care va sti fie preot, scl fie
vrdjitoriu sau cimpoitoriu, sau sti aibc`i niscare inveitdturi rele, sau

Bujoreanu, Canoanele Sf. Vasile, glava 68, pag. 407.


Idem, Invtturi, glava 328, pag. 265.
Idem, liravila de la Govora, pat. 116.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 136.

www.dacoromanica.ro
165

cititori de stele, sau sei facd baere".1) Si pedepseqte pe ce care se


dau sau cred in vrjtori :
Cine se va da vreijitoriului sau desceinfeitoriului, sau ferme-
cdtoriului, sau altora care vor fi impotriva acestora (la fel cu
ei), ca sei descopere lui pentru ce pohtegte, sau sei afle cine'l
va fi fermecat, sau acestea, a curdti, ca cum ar vindeca m'iota-
te cu rdotate...". 2)
Sau : Cine va da pre sine vreijitorilor sau fermeceitorilor sau
lecuitorilor ca s'id in vete megtergugul lor cel reiu...".
Sau : care cred vrdjitorii sau bagei vreunii In casele lor pen-
tru aflarea leacurilor...", 3)

Tot aceOia se pedepsesc cu pocanii grele qi oprirl de la im-


prt55anie. Ba uneor sunt socotti drept uciga0 : vreijitoriul fi ca-
rele chi erbi, este ca si cela ce ucide". 4)
Tot atat de sever este Pravlistul mirean. In Pravila lui Va-
sile Lupu qi a lu Matei Basarab, se spune c cela, ce va gd si co-
moara cu vrezji fi cu draci, nemica sd nu i se dea...". 5) Sau, face
prepus de furtiqag cel ce spune altua cd iaste vridjitoriu gi numeird-
toriu (sau cetitoriu) de stele". 8)
Din 1508, se citeaz un proces pentru* vrji fcpte impotriva unor
boeroaice din Fgraq doamnele vreijitoare Anugca, Zora gi Voica",
dupe plngerea lu ,,te fan Stoica, Costea Marcu, Dragomir, Martin
Scheiul (Bolgart. 7)
Fennecitoare sau descintitoare, este cea sau cel care face
descntece ol farmece. Cantemr le nume0e ; boaze", de exemplu
boaza dragostelor, a curvier. 8)
Pravlele admit interventia fermeatoarei sau a descntatoarei
atunci and vraciul, adic medcul, va parIs pe bolnav, pe motv
Bujoreanu, Pravilistul Matei Basarab. Siborul dela Laodichia, gl. 36, pag. 337-8.
Idem, Siiborul de la Anhira, gl. 24, pag. 325.
Idem, Canoanele Sft. Vasile, gl, 68 e 79, pag. 407.
Idem, gl. 61, pag. 406.'
Idem. Pravile, Gl. s (6), punct di (14), vi gl, 89, zac 14, pag. 22 vi 170, Lon-
ginescu. Legi vechi, pag. 82,
Idem, pric. si (16), punct clz (237) o gl. 349, zac 19, pag. 19 vi 282. Longi-
nescu, 1, c. pag. 66.
N. Iorga. Anal. Academiei Romana, Seria II T. XXVII. pag. 123. Indreptiri gi
intregiri la Istoria Rominilor.
D. Cantemir. Istoria ieroglifi, pag. 9.

www.dacoromanica.ro
166

nu se mai poate tmadui, In Atea de aceste cazuri, Pravilele con-


damita pe cel care se cauta cu descantece s farmece, mai ales daca
se produce moartea din cauza
atta cel rdnit va sei se teimeiduiascei cu descantece f i far-
mece, atunci el sin gur este vinovat morfirf ; (Mrd numai) de va
fi rand de ceale de moarte i vracii sei vor fi peireisit zicand
cd nu sei va tdmeidui, atunci de nevoie de va cherna fi fdrme-
ceitoare sau desaintdioare, nu sei intelege, set' fie fdcut aqia gre-
sak mare...".1)

Dimitrie Cantemir descrie cu mana de maestru o boaza sau


fermecatoare

Pe un scaun de foc edea, subt a cdruia picioare un cup-


toraf de aranzei plin de jeratec aprins a fi se vedea, iar de jur
imprejur feiclii, de tot felul de materie arzeitoare, cu mare part
verrtos ardea ; la chip veftedei i geilbicioasei, ca cei ce in boald
impeireiteascd cad, a fi se pdrea; cu sdnul deschis i cu poale
In breva de nainte sumese, ca cum ceva intremsele a pune s'ar
sta ; cu ochii Inchii i cu urechea plecatd, ca cdnd ce in
poal i s'ar pune, sei nu vadd, iarei ce materie ar fi, care s'ar
pune, auzind sei inteleagd...".2)

In genere fermectoarele se bucura de o reputatie foarte rea. In


Lexiconul Slavo-Roman din 1649, se pomeneste de otriivitoriu cu
farmecele", intelegandu-se ea farmecele pot otrav, 3) Pe de alta parte,
Domntorii erau foarte aspr cu fermecatoarele, mai ales cand lucru-
rile puse la cale de ele, eseau faz; se pedepsea char si smpla ba-
nuiala de intrebuintarea farmecelor, $incai povesteste cazul nefericitei
Ptma Doamna, sotia lu $tefan Cantacuzno, cel care a urmat lu
Brancoveanu

In ziva de Sdntamaria (clind s'au tdiat Constantin cu fecio-


rii in Tarigrad, 15 August 1714), pe Doamna lui .te fan Vodd
la mandstirea De un Lemn fiind pentru evlavie, o au lovit o
nevoe mare de fdcea toate grozeiviile, i ei nu socoteau cd e bel-
taia lui Dumnezeu, ci s'au prepus pe o ceilugeiritd anume Olim-
pia, meituqa Doamnei, adicti sorei cu mama Doamnei, cei ea a

Bujoreanu, Pravile, Gl, di (14), p. e (5), i gL 249, zac 5, pag, 32 i 238.Lon-


ginescu, 1. c. pag. 129.
D. Cantemir. Istoria ierogl., pag. 135,
Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag, 290, rind 4402.

www.dacoromanica.ro
167

reicut farmece cu alte mueri, fi pe meitufd-sa o au trimes la


all meineistire, de o au zidit intr'o chilie, iar pe cloud mueri
au spa* nzurat". 1)

Cimpoitoriii, ar fi cntaretii cu cimpoiul. In Lexiconul Slavo-


Romfin din 1649, li se spune cimpoiariu", 2) Cimpoitorii intr in
categora vrjitorilor spune Pravilistul :
Carele se va feigeidui sei fie preot, aceluia nu i se cade sel
fie vresjitoriu sau cimpoitoriu, sau s aibei niscare inveitclturi
rete, sau cititorii de stele, sou set' face's baere". 3)

Baere. In Lexiconul Slavo-Romn din 1649, se spune Bae-


re de gat cum se pun pentru leacul, sau pentru farmec". 4) Baerele
sunt in Medicina popular niste legturi impletite descantate, earl
se pun la gtul celor boinavi de at, Cei ce pun baere sunt socotiti
In rAndul vrajtorilor si cimpoitorilor. 5)
Curgia, este un termen ciudat, explicat de Pravilist cu for-
mula urmatoare : a curdti, ca cum ar vindeca reiotate cu reiedate".
Ru pe eu am zice astzi, principiu aplcat si in terapeutia
dupg formula similia similibus curantur".
Curatia este socotit. de Pravilist drept vrjtorie vrezjitorul fi
cela ce bagel' in casa lui leacuri, desceintece sau curatie, ca scl do-
beindeascei ceva...", se pedepsefte. 6)
Necromanclia, este un termen intrebuintat de Cantemr, pe
care 11 explia aa necromandia, vrajd care se face asupra trupu-
rilor moarte, la toate limbile, in loc de pei cat se tine". 7)
In Descrierea Moldovei", Cantemr infirl o multime de credin-
te i obiceiuri ale poporului moldovean, prntre car fi cele care se
refer a medicina popular. Af a, jocul cu ceducenii" ar fi a super-
s-title

Norodul superstitios le atribue (ceilucenilor) puterea de a


alunga bolle cronice. Vindecarea se face afa : dupes' ce bolnavul
este intins pe peimeint, ei incep jocurile lor, fi la un anumit loc
Sincai. Cronici, vol. III, pag. 238-239.
Cretu, L e. pag, 207, rindul 2622 0 2623.
Bujoreanu. Pray, Matei Basarab, Siborul din Laoclichia, gL 36, pag. 337-338.
Cretu, L c. pstg. 267, rind 3927,
Bujoreanu, Prav. Midst Basarab. Invitguri, gl. 328, pag. 265.
Idem, Siborul de la Anhira, glava 24, pag. 325.
D. Cantemir. letona IerogL, pag. 15.

www.dacoromanica.ro
168

al ccintecului it calcel rcind pe rand dela cap ***End la


apoi IiFoptes c la ureche nifte cuvinte anume compuse fi porun-
cesc ca boala s iasel. Daccl au repetat aceasta de trei ori in
trei zile, adeseaori succesul rdspunde sperantei, i bou foarte
grele, care infelase mult timp arta medicilor color mai cunoscd-
tori, sunt alungate astfel cu putin lucm. A$a putero are cre-
din(a in superstitie".1)

Descri apoi unele cazuri printre car' distingem


Frumoasele" sunt niste nimfe cari aduc la tineri paralizie ori
apoplexie".
Striga", o baba' care ucide pe copii nou-nscuti, Cate data,
cade napasta pe cate o bab in carne si oase, pe care o ucid.
Legiltura", este un farmec in urma caruia sotii nu mai pot avea
raporturi sexuale intre ei. Deslegeitura" este farmecul care desleaga
legatura,
Farmecul" este mijlocul de a-ti apropia pe cine iubesti sau a
inebuni pe cine urasti,
Desceintec" este mijlocul de a vindeca once boal din cele cu-
rabile. Cantemir, cu acest prilej, d dovezi de o credulitate greu de
banuit la un om cu cultura lui. El descrie puterea unui descantec,
fapt pe care pretinde ca. 1-a vazut el insusi
Veitaful de copii B. al tatdlui mea avea un cal foarte fru-
mos, care mufcat pe camp de un qarpe, afa se umflase peste
tot corpul, incat deabia pdrea cd mai relmeine vreo sperantel de
scdpare. Venind o babel desceinteitoare, ea porunceqte ca stdpei-
nul calului scl se clued la o feinteinel i sei aducil de acolo, ced
de repede, intr'o cand, apd din care scl nu fi belut nimeni. Viand
el scl trimiatd pe un servitor sel aduccl apa, baba se opune,
card cd stelpeinul lui trebue s aducd apa, daccl vrea sel invie
calul. rdndrul ascultd f i aduce babei un vas mai mare plin ea
apcl. Aceasta cid tnclrului sec' bee toate apa sfintitei de &Irma,
nu ftiu ca ce ceintec. El executel porunca, mdcarcel cu greu,
fiindc adusese prea multd apd. Dupel beluturd, teindrul vede in-
data' calul sclu, care zeicea nu departe de clasul, lungit la pcl-
meint fi deja pe jumdtate mort, cei rdsuflel, inscl, el simte di se
umfld fi este apucat de duren i abia de suferit. Dupcl ce baba a
repetat ccIntecul ei, intr'un sfert de ceas calul se face sclneltos,
iar teindrul a dat afard apa,iarcl$i fr nici o durere ori boalei".
adaugei ; Am cunoscut fi o babd care in ceiteva zile a

1) D. Cantemir. Descrierea .Moldovei, traducere de G Pascu, pag, 158.

www.dacoromanica.ro
169

lecuit cu totul un intreg grajd de cai infectat de rde, desi la o


depeirtare de trei zile de drum, ziceind niste dintece asupra pe-
rilor unui cal", ')
Del Chiaro, care serie la 1718, spune :

,,Cucoanele sunt superstitioase Cdnd se iveste o boald con-


tagioasel, se adund urr numeir de femei i timp de 24 de ore,
torc i coasei o ceimasei de ceinepid, cdreia ii dau foc in millo-
cul curtei, fi in felul acesta cred cd, impreund cu ceimasa, a
ars si epidemia".
Apoi Doica nu uitel sei facd copilului un semn negru pe
frunte contra deochiului".
Sau Vinerea Mare e opritd once lucrare cu acul, ceici in
acea zi Fiul Domnului a suferit ateltea impunseituri".

SPITERII SI MEDICAMENTELE

Tot profesionisti, in strns legtur cu practica medical, sunt


si spiterii, apotecarii sau farmacistii. Ei se specializeaz in procurarea
drogurilor, in prepararea medicamentelor si debitarea lor.
Termenul de spiter, spiterie, vine de la cuvntul italian spezi-
ario", termen vulgar intrebuintat pentru speziale" si trafico di spe-
zie", care vine de la species", specii, In limba francez la specii se
spune epices", lar epicier" este bcanul. Ada., bacanii in bcanii
vindeau speciile, medicamentele, 3)
Treptat a venit diferentierea si bcan.ii care vindeau specii me-
dicamentoase s'au transformat in apotecari, Abetecher in Germana,
aromatari si vnztori de miroase la noi. Pentruc la noi, Pravilistul
asa le spune, vdnzeitor de miroase", 4)
Pravilele vorbesc de acesti vAnztori speciali, cari piseaz si
vnd otrav, erbi de leac, sau vracevanii, ca de niste oameni cari
trebue s indeplinease si s aib anumite calitti de perspicacitate,
cari nu se pot cere orisicui. Asa de exemplu, acesti vnztori de

D. Cantemir. Descrierea Moldovei, trad. de G. Pascu, pag, 169-172.


Anton Maria Del Chiaro Fiorentino. Revoluttile Valahiei. Traducere de Cris.
Cristian, 1929, pag. 23-25.
N. Iorga, Prefa(ii la Acte i documente din trecutul farmaciei, de Dr. N. I. An-
gelescu.
Bujoreanu, Fray. Matei Basarab. Siborul 5-6, glava 66, pag. 387.

www.dacoromanica.ro
170

miroase n'au voe s vanda otrava decal numai vracilor ; _n'au voe
s van& otrava nebunului ori prostituatei. Ei au o foarte mare res-
ponsabilitate faja de Pravile ; daca procura trash' sau erbi care s
produc moartea, infra in categoria ucigasilor. Un capitol intreg,
glava 10 si glava 245 din Pravile, confin dispozitiunile amintite mai
SUS cu privire la eel ce prepara i vand otravurile, 1)
Rezulta c acestia nu mai sunt simpli bacani, ci negustori cu
anumita pregatire sau specializare, carora foarte probabil ca li se
dadea si o anumita permisie, aceia de a vinde speciile medicamen-
toase, pe laugh' negotul lor de bacanie,
Dimitrie Cantemir Ii numeste apotecari, adica cela ce fade la
$i mai cu deadins cela ce vinde erbi de doftorie". Din chiar
aceasta definitie se vede,. ca apotecarui se indeletniceste si cu altfel
de negot, pe langa cel de erbi de doctorii, 9 Acest negot 11 face in
dughiand", adica in bacanie, cad spune Cantemir erbile de dof-
torie, pn vor fi in dughiand...".
Ca medicamentele s'au vandut in dugheni sau pravalii in cari
se debitau si articole de bacanie, si c acest lucru s'a urmat par
tarziu, pan la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o dovedeste si alta
imprejurare. In adevar, Cronicarul loan Neculce, spune ca. la 3 Sep-
tembrie 1740, generalul rus Miinich, hind in 14, a hotarit un nu-
mar de ponturi" de pazit de catre Moldoveni ; printre aceste pon-
turi se pomeneste si de cheltuiala ce se facea cu otetul si usturoiul
dat de aptice pentru bolnavi pentru oamenii de oaste ce vor fi
bolnavi, s cheltuiascci cu dein$ii la apticd, sa' le dee ot et $i ustu-
roi." 4) Acest citat dovedeste a in Iasi existau aptice, dar a in a-
ceste aptice se vindeau de bate, chiar si usturoi of et.
De sigur in* ca nu once dughengiu putea vinde si medica-
mente. Pentru asta trebuiau anumite conditii, in primul rand A.' fii
cunoscator al drogurilor i meter in prepararea medicamentelor.
Spiterul sau apotecarul trebue s aiba praxis", adica sa stie
a executa cele ce se prescriu de doftori, dup o anumita invttura,
facere dupti inviliciturc1", spune Cantemir, 5) Pentruca el are de exe-
cutat anumite lucruri, cari nu se pot face decat numai de un om al
mestesugului. Spiterul prepara pilula sau pirula (adica) gogoafia,

Bmoreanu, Pravile, pag. 28 0 234. Longinescu, Legi vechi, pag. 108-111.


13, Cantemir. Istorla JerogL, pag. 8
Idem. Divanul, pag. 218.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 409.
D. Cantemir. letona Ierogl., pag. 17.

www.dacoromanica.ro
171

bubufile, cari dau doftorii de inghit (bolnavii) pentru leac", 1) El pre-


para. sierbietul, adicei beiutura de doftorie fi tot ce se bea". 2) El
prepara.' alifiile" de care se pomenevte in Lexiconul Slavo-Rom6n din
1649, cuvint tradus din slavonul plastair",
Spiterii prepar medicamentele ada.' vracevaniile" sau leacu-
rile", termeni cari se schimb6 la jumtatea secolului al XVII-lea in
doftorii". Tot ei fin vi material de pansament, cci spune Cantemir
in primul reisboi al lui Traian ca Dacii, cei reiniti au fost atetta de
multi, ceit la apotecari fi tirulici ne mai reimneind pemzeturi...". 4)
Incat, treaba spiterilor fiind s ting semint ele, erbile fi unsorile
frumos mirositoare" 5), s le prepare, s aib rspunderea debitrei
lor, s tie i materialul de pansament necesar hirurgilor, este uvor
de inteles c toate aceste lucruri nu se pot face chiar de catre once
pi-61411aq. Este firesc s credem c, cei care fceau acest mevtevug,
il fceau in baza unor dovez de capacitate vi a unei anumite per-
misiuni,
Si se mai vtie ca, la noi, pana la ivirea spiterilor de meserie,
prepararea medicamentelor ca vi debitarea lor a fost fcut de c6tre
doctori. O dovad cert despre acest lucru o avem in Cartea patri-
arhului Samuil, din 15 Iunie 1702, prin care se intresc ofanduelile
intocmite de Sptarul Mihai Cantacuzino, ctitorul spitalului Coltea ;
prin aceast carte se specifica c spiterul trebue s fie un doctor",
nu ava, oricine.
Iar ceva mai trziu, la 12 Octombrie 1735, in actul de fundatie
al Spitalului Pantelimon, ca vi in hrisovul teaament din Iulie 1752,
ctitorul Grigore Ghica, cand ii vorba de doftor fi pentru spiter",
vorbevte de ei ca de doi specialivti cu totul osebiti unul de altul,
dovedind c acum incepuse s se arate vi la noi spiteri de meserie:

... am oreinduit Domnia Mea fi doftori, pentru ceiutarea bol-


navilor.,. spiter pentru facerea fi lucrarea doftoriilor, fi ose-
bit de aceasta, reinduit-am Domnia Mea fi pe un om anume, ce
ftie fi cunoafte erbile de treaba doftoriilor, care, la vremea lor,
sei fie dator, dup semnarea doftorului fi a spiterului, a le cu-
lege fi a le duce la spiterie, toate pe deplin fi in destul, iar cnd
se va inteimpla moarte acestui mai sus numit om, caute is-

D. Cantemir. Istoria ieroglifi, pag. 17.


Idem, pag. 23.
Gr. Crefu. Lexicon Slav-Rom., pag. 195, rind 2328.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 81.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 8.

www.dacoromanica.ro
172

pravnicul i iconomul Sf. Pantelimon, ca set cerce i sei geiseascii


alt am ca acela, gtiutor i cunoscdtor botanicegtilor erburi
si1-1 ageze in local acestuia...". 1)

Dm mai jos, in ordine cronologicg, putinele stiri ce avem des-


pre spiterii strini cari au fost pe la noi, pomeniti de documentele
streine sau de Cronicarii si scriitorii nostri,
1445. Jean de Wavrin Seful expeditiei cruciate pe Dunre
avea pe corabiile lui o farmacie bine aprovizionata nu numai cu me-
dicamente ci si cu bauturi fine, cum era vinul de Malvasia

...l'apoticairie de son maistre, dont sa gallee estoit bien sor-


tye, c'est a scavoir plain grandes tasses de vert gingunbre, de
dragis, espices et de idiverses manteres de drogueries.., et luy
aporta-on de la bonne malvisee (Malvoisie) pour boire..." 2)

13 August 1535. La aceast data se pomeneste in registrul


de venituri si cheltueli ale orasului Brasov, de un Paul, doctor si a-
potecar in FalgAras dom. doctori Paulo ac apothecario in Foga-
ras..." 8)
7 August 1536. O tire la fel se repet in acest an : Hie-
remiae apothecario ratione cuiusdam medicinae Joanni Deack Foga-
rasiensi datae". 4)
19 Decembriie 1537. La aceasta data avem iardsi o stire
despre apotecari : domino Georgio Blesch ratione census dominorum
domini doctoris, apothecarii, ac currificis"... 5)
15 Ianuarie 1561. In socotelile Sibiului se pomeneste la a-
ceast, data de un Gallo Fischer :

Gallo Fischer, apotecario Cibiniensi, propter damna a Way-


voda Moldaviensi in speciebus missis perpessa.,. 6)

5 Februatie 1591. La aceasta data se pomeneste de Luca

Galaseicu. Ebria spitalelor civile, pag. 40, 180 si 183.


N. Iorga. Jean de Wavrin. La crois6 sur le Danube (1445), pag. 84.
N. Densusianu, In Huzmuzachi, vol, 11/4, pag. 93.
Idem, pag, 112,
Idem, pag. 140.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI, pag. 873.

www.dacoromanica.ro
17S

Stroe din Moldova, intr'un proces pentru niste vase cu yin, Cu fa-
matum Paulum Aromatarium, civem leopoliensem." I)
14 Ianuarie 1602. La aceast dat se vorbeste de un Fri-
dercum Gros, chirurg, i Balcer artis chirurgiae socius", amandoi
din Lemberg, Ce! dinti1 Frderic Gros, stie s prepare fasciis et em-
plastribus". 2)
1646. Este anul cnd s'a tipart Pravila lu Vasile Lupu, in
Moldova, Prntre multele artcole care fixeazg conduta vracilor, ct
s condifiunele de preparare s vnzare a otrvurilor, cea ce presu-
pune existenta unu specialist ca s fac aceste preparate, se spune
inteun artcol : cela ce nu va cherna vraci la boala muerei lu,
cumpere de tot fialul de vracevanii...", are de suferit anumite
consecinfe, 3) Insamn c in anul cnd s'a scris Pravila, existau spi-
feri sau negustor de specialitate, dela cari s se poat cumpra vra-
cevaniile de care pomeneste Pravilistul, Totusi Inca nu avem un do-
cument dovedtor de existenta acestor spiferi,
27 Julie 1651. De data asta avem o stire mai precis, Un
spiciiar", Avram, in drum spre Constantnopol, s'a bolnAvit la noi,
si Domntorul Mate Basarab, caut s-i scuze inazzierea, 4)
1698-99. In hrsovul pentru infiinfarea spitalului Co4ea, Sp-
tarul Mihail Cantacuzno spune c face ...locafuri sfinte, spitaluri,
case pentru hrana sdracilor ci spiterii..." 5)
1700, aproximativ. Se pomeneste de un Mihai Titromasul,
care a fdzut la Petecdrie (Apotecdrie) de la Lantu (zur Kette)", 6)
1703. Din acest an avem prima stire despre spiter stabilt in
Bucuresti, la Curtea lui Brncoveanu. Cnd acest Domn s'a dus
Adrianopol, chemat sa se prezinte Sultanulu, prntre cei cari il in-
soteau a fost si un spicear". 7)
1718-1730. In tmpul ocupafiei neintesti a Olteniei s'a Hi,
ntat in Craiova o Spiffirie impcirdteascd". Este cea dintai spitdrie

N. larga. Studii o documente, vol, XXIII, doc. CCCXXIV, peg. 408-9.


Idem. doc. CCCCXVIII, pag. 454.
Bmoreanu, Pravile, 0. 8 si 243, pag. 24-25 si 230. Longinescu, 1. c. p. 94.
N. Iorga, In Hurmuzachi vo. XV/2, pag. 1202,
Gildisescu. Eforia spitalelor Chile pag. 28.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XV/2, doc. MMDCCLXXXI, pag. 1473,
Aricescu, Condica de venituri i cheltueli a vistieriei 1694-1704,

www.dacoromanica.ro
174

care s'a deschis la noi numai pentru comertul de medicamente, cea


dintai care merit acest nume, ')
1720. In acest an, Niculae Mavrocordat a chemat pe docto-
rul Mihai Schendus, in vederea ivirei ciumei. Acesta a vena inscrtit
de un spiter, 2)
1742. La aceast data aflrn primul nume de spiter traitor
la noi, domini Georgii Vodopich", stabilit in Bucuresti ca, apothe-
carii buhurestiensis". Numele lui se gaseste in registrul botezatilor,
castoritilor si mortilor, tinut de preotii catolici dela Conventu cam-
pologensi" ; in lista botezatilor pe 1742 se- all." trecut

Die 8 Decembris baptizavi infantem Catharinam Barba ram


ex legitimo thoro domini Georgii Vodopich, apoihecarii buhures-
tiensis, et Helenae Tohain. Patrini Franciscus Raguseus et Ca-
tharina Fieskiana". 3)

1752. In lidie 1752, Grigore Ghica lace testamentul hrisov


pentru intemeerea si chivernisirea spitalului Pantelimon. In acest hri-
sov se prevede i infiintarea unei spiterii cu spiter si osebit om
qtiutor fi cunoscator botaniceftilor erburi" pentru doftorii,
1757. Ianuarie 1757 este data hrisovului de intemeere a spi-
talului Sfantului Spiridon din Iasi, dat de ctitorul Constantin Cehan
Racovita. Neindoios c acest spital va fi avut i spiterie, pentruca
de ea pomeneste ceva mai tarziu, la 1770, doctorul Gustav Orraeus,
In Historia pestis Jassiensis", povestind ca farmacistul dela Sft.
Spiridon murise cu putin mai inainte cu toatcl familia lui". lar la
1785, domnitorul Alexandru Mavrocordat, cum vom arata la aceast
data, a reglementat functionarea acestei spiterii,
1763. In registrul de socoteli pe 1763-64, al domnitorului
Calimachi din Moldova, sunt trecuti urmtorii spiteri Toma spiter,
Antohi spiter si Andoni Faerman spitariu", 6)

N. Iorga, Istoria comedului rominesc, vol. II, pag. 13. Idem. Studii o doc,
vol. V, p. 148.
Vezi pag. 117 anul 1720,
N. Iorga. Studii i docum vol, I-II, pag. 323, nr. CVII.
Glivescu. Eforia spit., pag, 180, 183.
Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 108.
N, Iorga. Doc. Calimachi, II, pag. 85.

www.dacoromanica.ro
175

1764, In acest an s'a deschs o spiterie in oraqul Roman, de


catre un Sas, spitera Minerva" a spitalului Spiridonie din acest
oral, 1)
1766, In acest an se publica. la Lion cartea tmui' Francez,
Jean Claude Flachat, care a fost prn Mtmtenia qi a cunoscut viaja
dela Curtea lu Constantin Mavrocordat, cat qi viaja poporului roman.
Flachat iscalea directeur des tablissements levantins et de la manu-
facture royale de St. Chamond, associ de l'Acadmie des Sciences,
Belles Lettres et Arts de Lyon". Era un om ciudat, fin observator,
cunoscator de oamen, artist qi savant. Prntre cele multe ramase de
la el cu privire la cele vazute la noi, Flachat a lasat qi o seama de
observatil de ordn qtiintific. Aqa, el s'a ocupat cu erborzarea plan-
telor medicinale qi a preparat chiar l'onguent divin", dupa reteta
D-ne Fouquet, cu care a tratat qi a vndecat un nenorocit, care avea
niqte rani marl cu acest prilej, Flachat nul poate ascunde mrarea
a la noi nu sunt cunoscute remedille simple, care ar putea fi la in-
demana orcui qi, adauga cu ironie

Ne pourroit-on pas imputer cette ignorance funeste la cu-


pidit de certains suppts d'Esculape, qui affectent de n'en parler
qu'avec mpris, ou qui les dcrient, parce qu'ils gagneroient moins
en les substituant aux remedes qu'ils emploient plus avantageu-
sement pour eux, quoique avec moins de succes pour les malades?

Se pare chiar, ca acest Flachat este cel dintal la noi, care ma-
nueqte alambicul retortele de laborator, nu numa pentru prepara-
rea holircei, adica a rachiului, ci qi pentru prepararea diferitelor
substante himice, In cartea lu, Flachat scrie

De sigur cd nu voi plictisi cititorii par la description des


fourneaux stables ou portatifs, des alambics de toutes sortes de
figures et des preparations que je fis faire pour tirer presque
sane embarras, dans un mme endroit, et en mme temps, di-
verses sortes d'huiles chymiques, ou, pour me faire entendre de
tout le monde, l'esprit de plomb, de vitriol, d'urine, etc.

1)1. Felix *i Istoria igienel in Rorninia, Anal. Acad, seria U. tom. XXIV, p, 284.
Dr. Cazacu i C. Frunzi. Material documentar pentru rezolvirea chestiei farma-
ciilor, pag. 19-20,

www.dacoromanica.ro
176

Flachat descre prepararea spirtulu de plumb s da. schte de


aparatele lu, 9
1771, 20 August, Inteun raport din acest an, se pomeneste
de Lochman, hirurg s apoticar al orasului Iasi, retras din afaceri, in
Ardeal Un certain Monsieur Lochman, chirurgien et apothicaire de
la ville de lassi en Moldavie, retir depuis l'anne dernire Udvar-
hely en Transilvanie,..", este acelas Lochman de care ni-am ocupat
and am vorbt despre hirurgi, 2)
Incepand cu sfarsitul acestui seco!, apar primele documente prin
care se dau voe sa se deschd spiterii publice, dar despre acestea
nu avem a ne ocupa in acest volum,

MEDICAMENTELE
Arsenalul terapeutc din acele vrem era format din unele plante,
cal-ora li se atribuau proprietati terapeutice pe baza de tradite sau
pe baza experientei generatiilor anterioare ; din unele produse de ori-
gina animala ; din foarte rari substante himice si din unele pietre
rar, pietre pretioase, carora li se atribuiau proprietati curative,
1) Plantele cu intrebuintare medicinal se numesc cu un cuvant
generic erbi", De la ele se intrebuinteaza toate partile, florile, frun-
zele, rdcinele ca si tulpinele.
Spiterul trebue sa le aiba pe toate, cad din ele prepara dife-
ritele ,.aromate", Pentru Cantemir, aromatele sunt seminfele, erbile
unsorile frumos mirositoare". Prepararea aromatelor se face cu
lembicul", adica ciildare cu care se scoate rachiu sau apei de flori". 4 )
Erble nu sunt toate la fel. Unele sunt mai inti si mai tar ca
efect, altele stint mai blande, Spune Prvilstul .pre cel muscat de
arpe sc1-1 tiimiiduiascei, _au cu mai iufi si mai tari erbi, sau cu mai
moi si mai blade". 5)
Apoi, unele erbi au proprietati bune, sunt erbi de leac ; cu ele
se lungeste viata bolnavilor, caci spune Pravilistul
N. Iorga. Stiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor. Academia RomAn, Me-
morii istorice seria III, tom. VI, pag. 159 si urmitoarele. Flachat a scris
Observations sur le commerce et sur les arts d'une partie de l'Europe, de l'Asie,
de l'Afrique et mme des Indes Orientales, 1766, Lyon.
Vezi pag. 154 n. 2. Hurmuzachi, suplim, I/1, doc. MCCXXIII, pag. 863,
D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 8.
Idem, pag. 14.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Siborul 5-6, pag. 390.

www.dacoromanica.ro
177

..,era un dohtor anume Rodios fi delta de bine tia me?ter-


fugul dohtoriei, ccit cu erbile unga viata aceluia ce vrea sei
mom*" cureind... Aceluia... erbile l'au kinzeiduit". ')

Dimitrie Cantemir pretinde a cele mai folositoare erbi crest: in


insula Creta
Intre acestea este in special iarba litimum, a ceirei virtute
miraculoasei era cunoscutei fi medicilor din antichitate". Zar ca
explicatie adaugd : ,,aceasta este Mrei dubiu Dictamus eretica,
care la Turci se numefte Gjirid Oti sau Iarba de Creta". 2)

In afara de erbile' folositoare, erbile de leac, sunt si erbi rele,


erbi care se dau, de exemplu, pentru a impiedica fecundarea, Spune
Pravila :

Curvele carele vor liza erbi sd nu facei feciori... ca sex' strice


rdnza unde sei zeimislesc coconii...". 3)
Sam : Muerile celea ce dau erbi de nu fac feciori, fi ce lea
ce iau de voe, ucidere iaste fi asta". 4)
Sau : Vrezjitoriu fi carek dd erbi, iaste ca fi cela ce ucide". 5)

Sunt si erbi otrvitoare. Cantemir povesteste un fapt vazut de


el insusi :

Lucru miraculos fi care s' ar peirect de necrezut acelora care


nu-1 cunosc din propria lor experientei. Eu am velzut cu ochii
mei, fi am rez"mas surprins de ceiace fac Ttarii. Ei au un se-
cret, cunoscut numai de trei sau patru infi in toatd Tataria.
Acest secret este, cd cunosc o iarbei clot de tare f i de veninoasd,
inceit poti invenina cu ea nu numai ape steitdtoare, dar chiar fi
rdurile cele mai repezi, cum e Prutul. Ei aruncd aceastei iarbd
la o bund distantei din sus de castrele inimicului, in apes-, fi ceind
apa 7-alai cu iarba ajunge pand acolo, oarn-eni fi vite, care bea
din ea, mor pe datei feird nici o sceipare". 6)

Bujoreanu, Invitit, patrlarhului Anastasie, glava 29, pag. 436.


D. Cantemir. Istoria Imperiului 0 toman, pag. 382.
Bujoreanu, Pray. Matei Baiarab, Siborul dela Anchira, glava 21, pag. 325.
Idem, Canoanele Sf t, Vasile, glava 8, pag, 400.
Idem, glava 61, pag. 406.
D, Cantemir. 'ataxia Imperiului Otoman, pag. 543,

12
www.dacoromanica.ro
178

Faptul acesta este pipmenit si de Cronicarul Neculce


...iarei cad a fast in luna lui August, lovit-au o moarte
rea pre Moscalii cei din Krim, de mureau cede trei-patru sute
pe zi, fi se bolneivise prea reiu ; iar unii ziceau, s le fi otreivit
Teitarii apele". 1)

Dar dac sunt erbi otrvitoare, sunt ins si erbi, care se dau
in contra otravei, Pravilistul numeste aceast iarb. iarbei ca aceia":
Cela ce va cumpelra ()travel, sei sei cearte, dupei cum va fi
voia giudefului, pentru aceia de nu o va fi dat incci set' o bici
cineva ; alegtind cela, ce au fost cumpeirat, ias(e vraci, deci va
s o cearce ca erbi ca acealea cu me$terfugul s vazei, putea-va
face iarbil ca aceia, sei biruiascei puterea otravei, ce se zice,
dea iarbei celui otreivit, sei nu-1 prinz otrava". 2)

Si cronicarul Miron Costin pomeneste de aceasta iarb contra


otravei.
Gaspar Vod {1619-1620), care uneltea eu Lesii contra Turd-
lor, voia s ucid pe boierii protivnici : pre Bucioc au socotit
otreiveascei.., in loc s'a simtit Bucioc otrvit... f i s'au dus la gazdd,
aveind erbi impotriva otravei...". 3)
Cantemir numeste contra-otrava antifarmac, adicg Ieac impo-
triva otravei". 4) $i acest termen Il intrebuineaz6 si la figurat : tare
antifarmac tuturor hulelor este", 5)
La randul lui, Nicolae Mavrocordat, stie c.: unele otreivuri ni-
micesc actiunea altora". 6)
In afar de erbile care produc o otrvire rapid., se cunosc si
erbi earl produc otrviri lente, cum este tutunul si preparatele de
opiu,
Cantemir povesteste ca Sultanul Murad (1622-1639), un om foarte
crud si mai ales foarte betiv, a luptat totusi din rsputeri contra
opiului si tutunului, Era asa de pornit, ca. Turcii fumtori si cei opi-
omani leqinau cad auzeau de numele lui Murad". Acest sultan a

1)1. Neculce, In Letopiseff, vol. II, pag. 390.


Bujoreanu, Pravile, gI. 10, puncl 6 II glava 245 zac 6, pag. 28 i 234. Lon.
ginescu, Legi vechi, pag. 109.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 270.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 7.
Idem, pag. 85.
N. Mayrovardat, In Hurnnuaolli vol, XIII, pag, 4471 nr, 746,

www.dacoromanica.ro
179

oprit sub pedeapsel de moarte" intrebuintarea tutunului $i a opiului.


El insufi a ucis cu mana sa mai multe persoane, pe care li-a ve&ut
m'inca nd opiu sau fumeind, sau veinztind tutun". Pe aceqti ptimaq,
cnd nu- ucdea, Ii sftuia sei bia vin in loc de opiu". Totu$i a per-
mis unuia Tiriaki, ca sk' fumeze opiu
Tiriaki, fumeitor pasional neputtindu-se ldsa de fumat, a sd-
pat o groapei addncei fan& casa, Fi ca set nu fie surprins
descoperit, o acoperise cu iarbei verde. Intr'o zi, pecand era in
fumeitoriu lui, vine impeiratul i intreabei unde-i Tiriaki? Oame-
nii seli Ii spun, aduc inaintea impdratului ca un ciubuc in
gura. Sultanul veizeindu-1 cei face contra ordinelor sale, trage sa-
bia fi vrea sei-1 strapungei. Atunci Tiriaki, speiimd ntat de acest
pericol, strigei cdt Il la gura : Fugi de aci, tu fiu de femee sclavd !
Edictul M'u are putere numai deasupra peimeintului, iar nu fi sub
pdmeint". Tiriaki a sceipat $i a ceipeitat voia de a fuma cd t i-o
place. 1)

S'ar putea crede ch. de la acest Tiriaki, a frnas numele faimo-


sului preparat, teriacul, fcut cu opiu, dar nu- aqa, Teriacut a fost
inventat, dupe cum spun vechii istorici, de aire Andromacus, me-
dicul lu Nerone, Prepararea teriacului se face cu vreo 57 de subs-
tante, cu carne de vipere $i dupe un anumt ritual, ceiace face s
fie extrem de greu de procurat.
La noi opiul se numea afion". Cronicarul loan Canta spune
c Racovit in inthia lui domnie in Moldova (1749-1753) :

...de ab:Va era strafnic, cei manca afion diminiata, $i la


vreme de chindii bea pelin ca ukiorul fi preste tocad ziva se
afla tot vesel, dar trebile f i le ceiuta cu toatd reinduiala".
Dintre erbile intrebuintate in trecut, Psaltirea Scheiank (1482),
pomene$te de casia, adc scortiqoara despre istacti, o gum, $i des-
pre isop, 4)
In Lexiconul Slavo-Romn din 1649, se pomeneqte de ism, de
mutar qi de scorti$oar,
In Pravile se vorbeqte despre erb in general, dar nu se nu-
D. Cantetnir, Istoria Imperiului O toman, pag. 377-8,
Castiglioni. Histoire de la Mdeeine, pag. 311.
loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 186.
4)1. A. Candrea. Psalt. Seheiani, pag. 87, rind, 5 e pag. 99, r. 24.
5) Gr. Cretu, Lexte, Slavo-Rom,, pag. 128, rind, 748-9; pag. 176, r. 1906 gi pag.
160 r. 1530,

www.dacoromanica.ro
180

mete decal o singura iarb Sterigoaia". Aceasta ar fi veratrum


album, intrebuintat de popor ca insecticid i mai ales contra raei
totuqi, Pravilistul o pune in randul buruenilor rele
Cum e intre burueni de's unele mai rele de ceit cele bune,
a$a socotim a fi fi in ceimure ; infra burueni sterigoaia...".1)
In diferitele documente ce notam mai jos, se vorbe0e de o-
fran, piper i zinziber. Intr'un document de la sfarOtul secolului al
XVIII-lea se pomene0e untul de rosmarin : in alt document din a-
ceia5 vreme se inqira o suma de preparate cu trandafiri, ofran, ur-
zici, hrean, boz, etc,
Intr'o carte de medicina din 1760, scris in romaneqte, se dau
retete cu iosciam, aconit, cucuta, coriandu, etc.
Del Chiaro spune ca. femeile Valahilor pretind a cunoaste mai
simple qi mai practice leacuri medicale pentru vindecarea bolnavilor,
cari mor cred ele, numai in urma interventiilor medicilor" ; iar Sul-
zer, complecteaza aceasta afirmatie spimand ca femeile au leacuri
pentru toate boalele : wieder welche die Walachen nicht einige Arz-
neymittel miissten, und bey diesen verrichten nicht die Manner, son-
dern die Weiber die Doktorsdienste". In acest s cop femeile intrebu-
inteaz edera, iarba mare, macriqul, clisme cu tutun, cataplasme cu
ovaz, nalba mare, dulcamara, etc, 2)
2) Produsele medicamentoase de origina animal infra in buna
parte in compozitia preparatelor din medicina populara. Toate or-
ganele ca i toate produsele animale sunt puse la contributie ochi
de rae, ficatul, testiculele, unghiile, saliva, lacramile, laptele, uneori
chiar animale intregi, broasca, oparla, toate sunt btme la cate ceva.
Vom da mai departe o list intreaga de acest f el de preparate,
3) Produsele himice sunt intrebuintate mai rar pentruca proprie-
Caine lor terapeutice, sunt mai putin cunoscute. Din ele, argintul viu,
potasa, antimoniul, oricioaica sunt cele mai des citate. Piatra pugioase
este pomenit de Psaltistul Scheian.3) lar Dimitrie Cantemir pome-
nete de iarba pucioasei" , care are proprietatea de a arde foarte
uor; de aceia se serveqte de acest termen pentru a fi sarcastic
...cu iarba pucioasei focul vru sei potoleascei", sau ...ca focul in
pae f i ca sceinteia in iarba pucioasti intraril". 4)
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sft Vaille, gl. 81. pag, 408.
Sulzer, 1. c. vol. III, pag. 56 0 urrnitoarele.
3)1. A. Candrea. Psalt. Scheiana, pag. 17, rindul 18.
4) D. Cantemir. ht. Ierogl., pag. 54 0 185.

www.dacoromanica.ro
181

4) Pietrele rare, nestimatele, fac parte din arsenalul terapeutic


al acelor vremi, pentrua se credea ca au anumite proprietti. cura-
tive. Aceast credintal n'a fost numai la noi, ci la toate popoarele.
Episcopul Marbod din Montpellier (+1123), a scris o carte -intreag.
despre caliatile vindeatoare a vreo 60 de pietre rari, sau pietre
scumpe.
Pravilistul bisericesc citeazh ateva nestimate din cele 12 care
impodobesc pe Efud (un simbol din imbracamintea preoteascA), i
cari au proprietti minunate contra unor boale ; acestea sunt : sar-
dion, topazias, smaragdul, antraxul, zafirul, aspis, yacintul, ahatis,
ametisos 0 hrisolitul.

Sardion sau vaviloneana, lucefte ca focul fi ca sangele,


luminoasd, cu putere dohtoreascd de vindecd... umfkituri fi la
rdnele carele se fac de fier, ungand cu dansa ranele fi umfl-
turzle".

Topazias, piatrd scumpd care iaste mai rofie de cat


Antroca fi se face la un ora' ce se chiamd Topazi in India.
Care Pazie, o freacd dohtorii pe o grease fi dacd o freacd nu
iase de intr'ansa rufald, ce re-mane In- zeama aceia ca laptele,
adecd albastrd, de acia ceia ce o freacd implu vase cat vol.,
fi cat de o ar freca nici imprejurul ei, nici la cumpati scade, nice
nemica, numai ce ski tot intr'un chip q'au fost fi nu se stricd,
qi acea apd ce iase de intrlinsa cind o freacd, iaste foarte de
folos la ochi and dor, incil fi la cei ce inebunesc, adecd care'fi
es din minte, numai cum li-o va da sd bea kimeiduiafte".

Topazia sau numai pazia sunt cuvinte pomenite qi in Psaltirea


Scheian, 9

Smaragdul, este verde, iar puterea lui taste de astim-


pdrare seatea Fi de'fi vedearea fata intr'insa ca 'intr'o oglindd".
Antraxul, iaste oxiu rof... se face... la Africa. .S'i poves-
tesc cum nu se &id ziva, ce noaptea, cei dd pard ca o facile
sau ca un cdrbune iase scantei, fi dupe!' un ceas iar se poto-
leqte, de acia cunosceind-o ceia ce o cautd cd iaste aceia, merg
la lumina ei fi o and, iar dacei o aflti o iau, $i cand o in fi o
duc, ori cu ce haine de o ar acopen, zdrile ei tot es dar", (de
parcd ar fi vorba de radiu).

1)1. A. Candrea, 1, c,, pag. 262, r. 39 li r. 17 pentru pazia,

www.dacoromanica.ro
182

Dimitrie Cantemir spune : Antraxul este piatra scumpti rofie,


rubin mare. Carvuncul", lar la figurat spune : ...mun(i de aur, cu
pietri de antraxa lacomului feigaduind..." 1)
Zafirul iaste cam mohoreit.., fi ceind o freci sec' o ames-
teci cu lapte de muere fi ungi durerile carele Ant qi se chiamd
umfleituri, numai ceit se teimeicluesc".

Aspis iaste in chipul smaragdului... iaste foarte de trea-


bei la ceia ce'i lovesc neibaddicele, adicel la cela ce'i lovesc lo-
vituri fi cad jos de se teivcIlesc fi le merge spumele".

Cantemir pomeneste de aspis, la figurat : in laptele aspidei le


fierbe..." 2)

Yaciint, se geisefte Fi in Sci(a, este bun la muerile celea


ce vor sei fete, ca sd nascei lesne".
Ametisos, cine o va purta la deinsul, numai sei i se a-
tingei de trup, cdt vin de ar bea, nici odatei nu se imbatei",
Hrisolit, aceastcl piatrei de o vei freca, teimeicluia$te pre
ceia ce au piatrei, carii nu pot leisa udul, afifclerea fi de dure-
rea infreingerei meidularului fi de stomah, fi de toate lucrurile
pecntecelui ieimeiduiafte".

Ahatis putere\de vreicire ca aceasta are, cod' de va


mufca pre om scorpia sau ohea, cum vei freca cu deinsa pre
om la frunte, aciaf se teimeiduiafte". 9

Din diferitele elemente cari compun arsenalul terapeutic, adied


din erbi, din diferite produse animale, din produsele himiee, se pre-
pail leacurile, vracevaniile, doftoriile sau antidotul,
Leacleacuri, este un termen popular care ,s'a intrebuintat tot-
deauna s'i se intrebuinteaz6 si astgzi pentru medicamente. DAm un
exemplu : 5incai, citand Cronica Greceanului, spune c. in 1699, Scar-
lat, ginerile Brancoveanului, bolind de un an fi giumeitate, a venit la
Teirgovifte -stricat de leacurile cele multe, f i clupei ce au zeicut in pat
numai trei zile, au murit..." 4)

D. Cantemir, 1st. Ierogt, pag. 210.


Idem, pag. 254.
Bujoreanu. Pray. Mittel Basaralt, Inviti.t. pairiarh. Anastaaie, gi. 35, pag, 441.
$inea, Cronica, vol. III, pag. 180.

www.dacoromanica.ro
183

Alteori cuvntul de leac are un inteles mai larg i insamn. un


tratament oarecare, urmat sau nu de vindecare. De exemplu, spune
Mron Costn despre Radu Mihnea (1616-1619), care era bolnav de
ochi, c in al treilea an de domnie, din cauz c i-a revenit boala
s'a rdsbolit... i sin gur au pohtit la Impdreitie sei-i vie mazilie, set'
poatd merge la Tarigrad pentru leacul ochilor..," adica pentru vin-
decarea ochilor, 1)
Alteor cuvntul de leac are un inteles figurat, Cronicarul Ne-
culce spune despre Duca Voca (1693-1695), ginerile lu BrAncoveanu,
ea' avAnd nevoe de ban, a infintat o dare noug veiceiritul", carel
rand fdrei leac". 2)/ Sau poate avea un inteles moral. De exemplu,
In Prefata Pravilei lu Mate Basarab, mitropolitul $tefan spune des-
pre prevederIle legi :

carii vor ceti nu li se va uri, cei am pus toate leacu-


rile de fiecare vid, impeir(ite toate pe glave, prea lesne de a
le afla". 8)

Vracevanii este termenul intrebuintat de Pravilist pentru lea-


curi. Cuvntul deriv din vracu, care vraciueste bolnavi le pres-
crie sau le d. vracevanii, adci medicamente, Spune Pravilistul
cela ce nu va cherna vraciu la boala muerei lui, i set-i cumpere
de tot felul de vracevanii,..". 4)
Dohtoril sau doftorii insamn tot medcamente. CAnd cuvntul
de vraciu a fost inlocuit cu cel de doftor, s'a schimbat i termenul
de vracevanii in cel de doftori. Pravilistul spune : ...sei-1 teimeidu-
iascei dohtoriile...". 5) lar Cronicarul Nculae Costn in povestea de
pomin a lui Despot Vod (1561-1563), sptme c Despot, dacA a ve-
nit la Curtea lui Alexandru Vod Lpumeanu, s'a apucat de felde-
fel de uneltir i ink/egad Alexandru Vodei, au pus de l-au otreivit
pre fain& simtindu-se a fire otreivit, indatei au luat doftorii, f i nu
i-au stricat nimic otrava..,". 6)
La fel i loan Neculce. Spune d. Duca Vod a vrut sl otr-
veasc pe un airier, anume Tepek, care :

Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 268,


loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 248.
Prefata Pravilei lui Matei Basarab, in Bujoreinu, vol. III, pag. 139.
Bujoreanu, Pravila gl. 8 a 243, pag. 24-25 al pag. 230. Longin, I. c, pag. 94.
Bujoreanu, Pray, Matei Baaarab, Invitat. patriarh, Anastasie, gl. 38, pag. 445.
N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice X, pag. 433.

www.dacoromanica.ro
184

umbla din Camenita la Poarta cu trebile Pafei; ce s'au


priceput acel Buluk-Bafa, fi au baut doftorii impotriva otravei
fi n'a murit", 1)

Anticlot, este un neologism intrebuintat de Dimitrie Cantemir


pentru leac, El inssi d definiia acestui cuvnt: antidot, este leac
ce se dd impotriva boalei". 2)
Oricum s'ar spune, leac, vracevanii sau doftorii, acestea se
dau bolnavilor spre tmduirea lor, spre tmduirea boalelor. Caci
toate boalele isi au leacul lor numai moartea la muritori este feira
leac". 3) De aceia bolnavul trebue s ndjduiasc totdeauna, cAci
tuturor tamaduire fi vindecare se naddiduefte" fi de multe ori boala
nenada jduita pe leac fi-au dat". 4)
Prescrierea reacurilor se face pe retete serse d doctori. Re-
tetele sunt izvozel de leacuri, carele trimit doftorii la spiterii, sa facet'
asupra boalei". 5) aceste izvozele sau retete trebue formulate cu
mult grij, cAci doctoriile violente fi inoportune dau naftere unor
rele noucl". 6)
Doctoriile se prescriu la toate boalele, cad bolile nu se vin-
deaf' cu vorbe inflorite, ci cu doctorii folositoare", dar nu se dau
niciodat celor sntosi, aci, dac doctoriile nu sunt bolnavilor tot-
deauna de folos, dar celor sancitofi sunt totdeauna vatamatoare". 7)
Medicina popular ne-a pastrat o multime de retete ajunse
pn la noi prin tradiie oral, dar n'avem retete formulate de doc-
torii vremilor trecute dect numai dupe inceputul secolului al
XVIII-lea,
Inteun manuscris din 1740, de sub cota 312, la Academie, ga-
sim pe o foae urmtoarele retete:
I. De frangulite : sa iei varth seiratd, sa mestece f i sa tie in
gura.
2. De tuse, sa iei gutue, sa o ungi cu un de vaca' fi s'o ,bagi
intr'o aid sa fiarba foarte bine, deci six' mancince gutuia
fi sel bee ziama.

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag 249.


D. Cantemir. Istoria Ierogl,, "pag 7.
Idem, pag, 212.
Idem, pag, 247.
Idem, pag. 19.
Hurmuzaehi, vol. XIII. N. Mavrocordat. Piren i ri cugetari, pag. 432, nr. 435,
Idem, pag. 449, nr. 68L

www.dacoromanica.ro
185

Alta : usturoi copt Cu miere, set' mdmince pre nemancate,


Alta : comit (?) pisat cu apd, ori de tuse cu stransurd in
piept.
Alta, lar de tuse : sd fierbi smochine cu vifine, sd stre-
cori, sti bei.
Zar de tuse : sameinfcl de nalbd albd, sil fierbi cu vin, sd bea.
De tremji cetnd vor fi gift : sil stingi spuzd cu ofet iute $i sd
pui intr'o ceirpd f i sei pui la fezut cdt vei putea reibda, dupd
aceia sei fierbi praz f i Cu zeama prazului set te speli acolo
unde sunt tremjit esiti.
Cara te memeincei ochi i: fo fran $i trandafir feirdmat ca ?ed.-
ina, sei mesteci $i pune la ochi.
Cad va cddea ceva in ureche, bagd unt cald in ureche.
Purice sau altceva : piir din cap sd bagi in ureche, insd $i
par de porc bagd in ureche. .
Cdnd are sunet in ureche : foi de rug tinere, sd se - fdrd me
$i zeama lor set meastece cu miere, sei pice in ureche,
Alta : unt de vacd mestecat cu miere se'nceilzefte, pici in
ureche.
Cad doare gura : popitnic (?) fierbe cu vin $i fine in gurd.
Alta trandafir uscat $i ars, sei-1 fact fdind, presari din fu.
lar de putrejunea dinfilor : $ofran, care in chip ca Mina, sd
presari din(ii $i mestecat cu miere unge dinfii,
Erbi de trdnji sd ftii care sunt in lume : Reaven din .oci-
opicion (?) f i getndaci de turbare, cdte trele sd le pisezi $i
sei le amesteci cdte trele fi sei le cerni cu sita $i sd he
mai multi geindeicei ; cele cloud erbi se cumpeird cu dra-
mul de la Greci ; ci sd iei cede trele pe vdrful cufitului, sei
pui intr'un pahar cu rachiu, sei bea de trei ori ca de trei
bani, iar erbile sd-1 bei tot deodatd $i_ sei bee Vineri $i
Marti de diminiafd pe nerancate $i sei stai cu- picioarele
pre fer, cu &fa la nisi-bit, si sd dea un copil sd bee, iar
muerei sd-i dea o fatd, f i te vei curdfi. De bucate de a-
creald f i silreiturci sil nu mi.:induct De carne de vacd, de
sotnd de crap Sil nu randnci, iar alt pefte $i carne de
oaie $i azimd cam nesdrate, dulci, pad se va vindeca. 1)
1) Academia Romani., manuicrislil no. 312, 282 fo, din 1740. Contine un Lexicon
Slavo-Rom., sr altele. Intre pig. 256-260 aunt retetele notate. Descfrate de
d-nul Damian Bogdan dela sectia manuscriselor Academie.

www.dacoromanica.ro
186

Intr'un alt manuscris dela inceputul aceluias secol, al XVIII-lea,


dar f ara dat precisa, gasim iarsi o suma de retete, din care unele
foarte ciudate, au valoare numai ca curiozitati, iar altele foarte in-
teresante au valoare si documentara si ca bogatie de termeni,

De turbat. Deza (doza?) : se scrie pe o prescurei i


dai sei meineince.
La durere de cap: mute pisate fi amestecate cu miere, sei
ungi la cap in creftet.
Pentru gura omului: Pokisnic (?), ferbi cu vin fi fine in
gura'.
Alta trandafir sei-1 usuci fi sei-1 pisezi ca felina fi sei pre-
I sari pe din fi.
De putrejunea dinfilor : ofran pisat ca Mina fi sil se ames-
tece cu miere, sei ungi pe gingii.
(Trebue remarcat cd qceste prescripfii pentru gurei, sunt
dentice cu cele din manuscrisul precedent).
De mufceitur de farpe: de'l va mufca la picioare sau la
jnn eei-i ingroape picerile in pcmeint, sei stea intrio zi fi
sei bea lapte acru. Aceia este doctoria.
Clind sei scur trupul omului pe picere : ou cu miere sei se
pue la ochi.
De sageteiturd : sii opeirefti branzei, sa puila ran.
Cand curge puroi din ureche : Sei se ude cu vin f i sei se
pice in ureche.
Ceind turbeazei omul: Fiere de porc pe gurei sei bea.
10, De cetine turbat : 'raci de reiu sei-i piseizi arfi i s bea cu vin.
De durerea mafelor ; cafcaval vechiu cu rugin de zal* sei
meineince pe nemeincate.
De asurzire hiere de epure Cu lapte de femee sei pice in
ureche, sau here de corb Cu lapte de femee sei pice in ureche.
13, Ceind te meneincei ochii : .5ofran fi trandafir pisat ca Mina
ca sei pui la ochi, (este aceiafi recomandafie ca fi in ma-
nuscrisul precedent; aceastei asemeinare ne permite sii le
socotim din aceiaf epoca, din 1740).
14. Ceind mufcei cdine turbat sau farpe : frunze de urzicel pi-.
satei cu sare, fi spinteca o broasc fi pune la rana',

www.dacoromanica.ro
187

Cel ce are albeatei pe ochi ; Cumpeirei ceped (?) un dram $i


spumd de mare un dram, reMzes de celine un dram ; trei
greiunte neghinei i pielitd de gclincl neagrei de la pipotei,
unghii de fatd curatei cu $andru un dram ; holercei de doud
parale, rachiu de doud parale ; ranzei de cetine arsei scrum,
pisatd ca Mina $i cernutd prin sitei, tivga iar arsei scrum,
pisatei iar cernutei prin unghiile de fatel i pielifa de
geiind uscatei i pisatei c cernutei prin sitd c ce$nidu curat
de coajd, spuma de mare amandouei pisate cernute prin
sita, $i le amestecei ca totul la un loc $i cu $andru iar pisat, sei
bea cu rachiu simceaua cutitului, in toate dimine-
file, pana in 18 sel va vindeca.
Care are carpe in trup sau broascei : Tine-1 trei zile nemein-
cat ci nebeiut. Deci cautd carne proaspeitel ceit va putea im-
buca in gura odatei ; pune carnea pe foc, sel se inceilzeascei
de abia fl .si o dai in gura omului c sci o amestece in gurd,
caufi suliiman nefeicut un dram, sei-I pisdzi ca fdina
ca rachiu bun, sei-i dai sei bea ca se! trezveascd.
De greeri proaspefi, de o luna de zile : Cauta un ariciu viu
pune intr'o ceildare mica, qi acopere ceildarea cu o scan-
dura' $i o pune pe jeratec, celad vei vedea cd ariciul zgeirie
ceddarea scl descoperi, sei o pui intr'o sticlei ci pica in ure-
chea omului apd de aceaia ci indatei vor efi greerii.
Cine are greeri vechi in cap : Ja un fcist cdt va cuprinde
capa! omului c fei o groapei in peimeint ct va inceipea feis-
tu, c fe foc in groapd un cects. Deci invele$te capul omului
cu zece fuere de ceinepei melitatei $i meiturei focal bine din
groapei $i stropefte pe foc putind apel, apoi toarrzei douel
coafe de apd pe capul omului qi cukd-1 pe om cu capul pe
groapei ca o ureche in sus iar cu alta in jos ci pune fcistul
pe cap sei stea peind vor efi grierii.
De asurzealei : Spumei de mare un dram si reidichie neagrei,
s tac creasta c sei o scobeascei, ci ce va scobi dintr'insa
sei piseze bine fi s presare spumei, c sei repete c le baga
iar intr'insa, $1 sd o plongeascei (7) c sei o pue in peimeint
sd caza trei zile-, a treia zi sei o scoatei c sel pice in ure-
chea omului apd de aceia, de trei ori, in trei zile.
De durere de grumaz : Cautei scortiparei fi umbir (?) trei
dramuri, s le piseizi toate la un loc, sei le amesteci toate
la un loc in miere, sei le legi la grumaz fierbinte.
De friguri cine bolneiveqte rda : Cautd untura' de mihalfi
floare de nuc de mare douei dramuri, trei dramuri simbir

www.dacoromanica.ro
188

(poate zingiber), holerce o jumtate litr, acestea le ames-


teca'.
De lepeideiturei : Cauta' reideicind umeg (?) fi hrean i red&
cine!' de curcubete, s le pisezi toate la un loc fi se le fier-
bi in miere fi sei le legi la rand.
De screintiturei : meki dupe cdmp, sei-i pisezi bine cu alba?
de ou fi miere de care fac futre Ispas fi intre Sfeti Gheor-
ghe, le amesteci toate la un loc, si leagd la screintiturd.
Pe cine mufcd farpe in 120 : reidricind de boz sterp, sei-i
dea s bea pe zi de trei ori, in trei zile.
De durere de inimd : apei de trandafiri i apel de pelin s le
amesteci, sei dai sei bee.
De rei e cdpreascei argint viu dou dramuri fi iarbd de
pufcei nouei dramuri ; rdikind de strigoaie dramuri, re-
dcicincl de umeg doud dramuri, sei le pisezi toate la un loc,
s caufi fi untar de faleu fi de geiind neagrei, fi se' le a-
mesteci bate la un loc, fi sd, ungi de nouei
De durerile de cap : cdnd te doare capa cautei pelin alb fi
ja o frunzd fi o opeirefte cu ofeit undezat, fi caute pos tau
rofu nou fi-1 arde de'l fei scrum, fi miere fi albuf de ou, fi
le amestecti bate la un loc, fi leagd la cap.
De vintre : sei caufi seimeinfe de stevie coaptei in palme fi sd
o fierbi in miere, sei-i dai s meineince.
Cine are peduchi lafi la ochi : sei caufi argint viu, s-1 o-
mori, fi sa-1 ungi pe trup.
De durere la picioare: frunza' de da fin fi balegei de oae,
le amesteci bate fi sei le fie la picere fi la trup.
Cand cade Oral capului omului albina' de roiul dinted fi
unt de caprd neagrei, s pisdzi albina fi sei amesteci ca un-
tul, fi se unge1 capul.
Cnd moare vacile de boak usuci spatd de vulpe, s le
afumi fi se,' le dai in teirdle se nyineince.
Ceind are omul rde : sei fiarbei nalbei intr'o oalei nouei ca vin
fi dea sel bea in trei diminefi pe nemeincate.
De umfleiturei : riddeicind de curcubete sd pisezi bine fi set o
fierbi bine ca apd fi sei lege la rana.
De limbrici: frunza- de soc, sd o pisezi bine fi sei o fierbi
ca ap, fi set' bea in trei zile.

www.dacoromanica.ro
189

Filmeia care nu poate nafte coconi: apd de bujor sd-i dai


sa bea, ca va nafte.
Care cade in boala cdineasca' : gdmalii de mace$ sa fierbi
ca scalde de trei ori.
De junghiu : iarbei dulce $i anason dramuri trei, i sa le pi-
sazi anidndoua deodata la un loc, sa le fierbi in miere,
$i le fu i la junghiu i s stea legat peina de trei ori.
lar de junghiu: raddcind de urzicd sa pisdzi cu pufinticd
sare sa o speli in puf antel ofiit de vin bun $i set' bea
of tul.
lar pentru junghiu : Mina saceiroasei sa o cearnd fi sa o
frameinfi in rachiu, s faci turta ci se' o tinzi cu druge ceit
va cuprinde junghiul, ci sil o ude cu rachiu ci sel o presare
ca cimen pisat, ci sa o pui la junghiu cei-i va trece.
De durere de cap : floare de soc sd le ferbi ci sa spele
capul intr'o zi de doud ori.
Cui pute gura : frunza de salcie albd s'a o fierbi ci sa speli
gura de zece ori in opa.
De miisele : holircd alba' $i perit (?) un dram, sil pisdzi $i
pune intr'o lin gura piper ca olerca $i s iai bumbac sei-1 in-
tinzi in olerca ci sa-1 pui pe msele.
De durere de ureche : radacind de hrean pisezi bine $i
storci in ureche trei picaturi.
Care muere n'are lapte in feffe : cauta vinele in rase-frita soa-
relui $i fa nowd metanii ca capul pana la pilmnt ci sapa
radacind de patlagina, cj sapti 19 fire de urzicd qi le rumpe
frunzele, ci le fierbe intra'acel ceas in lapte dulce, $i intr'acel
ceas le leaga la fdfd, cdt va putea sa rabde de calda, fi
sameinfa de Mptuci albe fi sa le pisazi bine loarte, cisd
bea zeama laptelui intr'acel ceas c in trei zile, in toatd zi-
ua de trei ori, sa lege $i s bea ca apd, ca va veni
De sfrinfit care este in faf in incheeturi : Zer de olla' un
dram, var un dram, $i acestea amestecate ca unt ci sa-fi
ungid trupul.
lar de sfrdnfie care s'a strans la ochi : sd sape radacina
de cumpene de la padure, c sa o pisclze bine, qi o da omu-
lui s bea 15 zile, ca sa va meintui.
De mani frante sau --- pue iarba lui tatin qi ca
amtindoud deodatd le pisdzi bine Fi le fierbe in lapte

www.dacoromanica.ro
190

dulce fi le leagei la picior sau la mna cea frntei, ziva de


doue ori, pn in cinci dimineti, fi sei va vindeca.
49. De omul surpat : cautei meki dupei ceimp si-i zdrobefte bine
cu coaja lor fi sei bea cu lapte dulce, fi sci stea de picere
mai sus de ad capul, peina de trei ori.
Cui cojesc tlele: redeicinei de fiarea perneintului i reidekinei
de calapr, fi zece dramuri de fofran, i sei le piszi toate
la un loc, i sei le fzerbi in lapte dulce, fi sci le legi la rand
in trei zile,
De chialb fte : sd pui lulachtu un dram, fi sei-1 pisdzi bine,
fi fierbi in unt, si sd-I ungi la cap, ce sei va vindeca.
De tare de sabie : rufind 2 dramuri fi lemlie 2 dramuri, fi
sacz un dram, fi seiu de oae patru dramuri, fi cearet un
dram, fi se amestecei acestea toate la un loc, qi set' leagd la
rana'.
Cine are glont in trup : sei caute iarbil dulce fi set' piseazei
bine, fi te leagd la rand.
Cui es4 dosul f dzutului: set cauti tepi de orz fi floare de
dtlaginei, fi sei le piseizi bine ameindouei date': la un loc, fi
sd le fierbt, i scumpie cu apei, qi te spald cu zama scumpiei
la filzut.
55, De durere de mijloc sd cauti untura de farpe galben fi set
amesteci cu rachiu i set ungel cu rachiul acela pe leingei foc,
peina de nouei
Care mueri sur din somn dupd nastere redeicinei de steinjdn
albastru, sei-1 pisdzi fi sei-i dai cu rachiu, sei bea de treiori.
De tusei : reideicind de cdpfund cu frunz, sei o fierbi Cu vin
intr'o ulcea nouei de o jumeitate ocd vin, fi sii bea pe ne-
meincate, i dimineata fi seara.
lar de .tuse : gutui i zaheir i piper fierte cu vin cald.
De tuse cu neduh : se cauti noud ghiocei albi fi bagi
intryo ulcea verde impreund cu otet tare, ca de doi bani,
sa bagi trei greiunte de floarea soarelui, fi sei pu i ukeaua
lng foc afa feizeind pnd a doua zi langa ceildurd,
sei bagi candel fi teimeze ca de o letcae, piseazei, fi ameste-
dindu-le, sei bei ceildifoarei o zi-douei acea tmeiduire.
De rae: piatrd pucioasei trei dramuri, iarbei de pufcei patru
dramuri i untura' veche de reimlori, sil le amesteci toate
intr'un loe fi se"t-1 ungi cu dnsele.

www.dacoromanica.ro
191

Iar de rae: piatrei pucioasei sei o piseizi bine si ceapa alba,


sa o piseizi bine foarte, si sa le amesteci la un loc impreu-
nd cu unt de vaca", si sei te ungi pripindu-te pe leinga foc,
ca-ti va trece.
De pecingina : gilom (?) un dram fi sa iai unt, sel amesteci,
sil te ungi.
Care nu sei poate pisa: bureti de mare, il arde de-1 fa scrum
sau il usucei si pisazi de-1 fa ca felina, si sel-i dai sa bea ca
lapte dulce cand te doare.
De durere de cap : frunza de pelin alb, sei-1 oparesti cu fa
undezat, si leaga la cap.
Iardsi de durere de cap : floare de soc m le fierbi si sei
speli capul, intrio zi de nouei ori.
De buba' vneita : postav roo/ sa-1 arzi, sa-1 faci scrum si
sei pui miere si albus de ou, si le amesteci toate la un loc,
si le pune la buba.
De fata frumoasei : hule de bou, sei le amesteci cu miere si
sei se ungei la hita, cd se va infrumuseta.
De Auge din nas : baligei de cal calda si set' pui ca carel-
mida pisata si cu calti de in, si sa pui la teimplele capului
$i in crestet.
69, lareisi de scinge din nas : sei scrii cu sange de cal pe o har-
tie si sil zici asa: stai singe, sei nu mai curgi, in numele
Tatalui si al Fiului si al Skintului Duh, acum f i pururea f i
In vecii vecilor amin.
Pentru treinji: sei celutati seimantei de veinj la coaja lui, ca
vei gasi seimanta cata si sil te afumi la dos, ca-ti va trece.
Iareisi pentru tranji : sei pui carne grasa si s'amar:fa de cd-
nepei, si iarbei pucioasei, sei amesteci, cel va trece dupei ce
va afuma.
lar pentru treinji : frunza de nuc si sa pisezi si sei pldmei-
desti cu rachiu tare, si sa-1 bea, ca-i va trece.
De umflatura : o broascei vie sei pue la umfleitura, &I stea
douei zile, cei-i va trece.
Pentru melicul (?) de cal : sa cauti un fume viu f i sa fii
calare pe cal, si sei tai coada cea fdr de os, f i speirgand
melicul sil-i bagi coaja acolo, cet-i va trece.
lar pentru melic de cal : sei cauti hierea peimeintului si sa
o tat mdruntel ca tutunui f i sa o amesteci in orz sau in

www.dacoromanica.ro
192

teirate, dal sd meinemce de trei-patru ori in trei-patru zi-


le, in loc de greiunte, cel-i va trece.
De durori : seimetntei de scai, aria lupului $i pucioascl de o
kit cae, set pleimeide$ti in rachiu, sei bea Manea, cei-i va trece.
lar de durori sage de epure, proaspdt, lar de nu se va
intampla proaspeit sei-I iai de la epure, sei-1 inceilzesti, qi sei-1
bea, $i de aci incolo sel nu mai manci epure.
De plescavitei : sei razi dupc1 cdldare scrum, Fi sd-1 pisdzi im-
preund cu piatrd pucioasei $i baligei, ql sei le amesteci cu unt
proaspeit qi sei se ungd bine, cei-i va trece.
De muerea care nu face feciori : sec* prinzcl o prepelitei gi sel
o tii pand va veni semgele muerii, ql atunci bea san-
gele cald.
Alta sd o scrii : pomeni gospodi sni idomschia vddni Era-
salim glagomo$tia i sto $taete do osnovanie ego. Aceasta
scriind-o pe heirtie, sei o poarte in sein.
Set' vie Oita muerei : rnolotru qi peitrunjel pisat cu miere $i
cu vin vechiu, sei bea.
De zeipri: tivgd uscatei sei bea ca o lingurd de apii.
De matrice : sare ,arsd cu rachiu de drojdie fi cu tirriac
amestecate, sei le bea.
lar de matrice : bei$cutei rof de care cresc prin fem, set' le
fiarbd cu apel, sti le bea.
De Memel' : reideicind de rug si de Wire!' cine pisate, sei le
bea cu vin cald.
De mtweiturd de ceiine baligd de porc cu unt, _set pui la
mu$ceiturei.
Pentru furii ce-ti vei beinui de deinsii : sei scrii pe o hartie
aceste cuvinte $i sei pui hartia sub a$ternutul aceluia ce-ti
vei beinui pe dansul : lada iscarioteanul s'au areitat la van-
zarca lui Hristos, ceici cei era fur $i la deinsul purta punga
qi ce-arunca intr'insa parta, ci intr'acea noapte au dormit
s'au speiimantat toatei noaptea qi s'au spus de Hristos $i la
Apostoli. i afa acest om ce au furat sei nu poatei dormi
$apte nopti ql $apte zile, pn ceind nu va areita din gandul
lui gi sei se vedeascd qi sei arate ce au furat, viimea ota
sinca stagoh (sfetago) Dha (Duha) i ninei prisno i vo vechi
beacom amin, $i iar sd scrii aceste cuvinte pe paine, $i sei
dai sei meinance ag, gaar, gupi, sag, rag, faanul, apoi iar

www.dacoromanica.ro
193

sec' scrii pe pede aceste cuvinte : muj emate ckavit : Dost


staego polca sut i gorest i liste podcazicom ego trud ibo
besni, ti sei dai sei meinince, f i va dovedi.
Cdnd este omul dzdreicit, sel scrii aceste cuvinte pe pcline fi
sei-i dai sei meineince ti sd bea yin, ti sd numere aceste slove :
ODLIRGMLGCSFATIEFVISGTFT
OZMOtTPBKagotrmlvgl
Is I Hs
Ni I Ka
Pentru bolnav, muri-va au treii-va : sil mergi ceitre deinsul ti
sti-i zici ata: Doamne Dumnezeul nostru mers-ai in Ca-
naana Galilea f i ai feicut apa vin ti minune ai aredat de bol-
nav, ca Lazclr, aratei ti acum cu acest rob alta, trdi-va au
muri-va, ti set' socotetti : de se va intoarce spre dreapta, va
tred, iar de sei va intoarce spre steinga va muri.
Alta, pentru boald : sci ei putintel aluat sei atingi pe trup, pe
la subtiori fi pe la inimd, pe bolnav, apoi sei-1 arunci la un
cedne ti de-1 va meinca, nu va muri, iar de nu-1 va meinca,
va muri.
Ceind pleinge coconul noaptea : sei multi o piele de tarpe f i
sc1-1 afumi cad le-i culca.
De durere de cap : frunzei de vitei sel pisezi, sti pui In cap
de la o ureche la alta.
Pentru... (fila este ruptd) : piatrd mint:del ti pucioasd ti unt-
delemn in unturd de porc, sei-1 ungi la picioare, cei-i va trece.
Pentru tarpele ce intrei In om : sei pleimeidetti in ofdt tare
sare de putcd ti sticlel galbend sei pisezi, sei pui tot in ofeit
fi sei bea diminiata pe nemeincate, Vinerea f i Seimbeita.
.5'i de broascd tot ata.
Pentru treuzji : la pitcatul lunei, Vinerea toatei ziva scl nu
mdzzeinci nimic, zar in desearei set' cauti trei raci vii, sei-i
pui in apd ca sti nu moarei Mind adouazi Scimbdtil diminiatei
In reiseditul soarelui, ti apoi sd iai racii ata vii, sd-i pui in
nitte piulite, sei-i pisdzi cu coajd cu tot bine, ti dupti ce-i vei
pisa sei-i pui intr'un selculet de panzii, sei-i storci bine, ti sei
storci ci vreo trei-patru leimed, ti set' pui ti un gr 'ante de
piatrei veineitei ca un bob de mazeire, ti sei le bei tot indatd.
Dar dupei ce lei vei bea, sei fie ti o cdpeifincl de usturoi pi-
sat ti piper pisat ti sei intingi cu *due ced vei putea suferi,
cat de mult, ti dupd aceia vei lua racii sd-i bei fi sei jai fi
11

www.dacoromanica.ro
194

dukeatei, sei manemci. Ceind este greatei atunci sei nu bei, $i


aceasta o faci odatei de douei ori gi de trei ori, numai Seim-
bata, intr'altei zi nu. Si aceasta i$i este leacul, f i rachiu sei
nu bei.
De orbiciune : sa-li razei unghiile acel bolnav $i sei le pue,
adicei unghiile, intr'o lingurei si cu tata de fatei sa le bage
in ochi.
De stelkiturei : hier de geisit sil-1 arzi in foc $i sei pui apei
intr'un vas, $i sa bagi herul ars fi trei ceirbuni vii in T'a
neinceputd, fi sil guste acel bolnav de trei ori, Fi sil spele pe
trup, ci a$a, ce va mai rcImeinea sei o lepede pe un drum, cuiva.
Cine are venin la inima : sei fiarbei cimbru cu oteit $i cu
miere, sef le fierbi tot intr'un vas $i sa bea pe nemeincate,
ce sei va tameidui.
Cine sil M'O' in pat dormind : geitlej de coco$ sa-1 arzi in
foc, sei-1 piszi fi sa-1 amesteci cu apei calda ci sei bea pe
nemeincate. Sau o bcifica de porc ars sei bea cu vin.
De cea buba : sa sapi o buruiand ce sei chiamei avreimiasa
fi sei o piseizi $i s'el o faci turtei $i sei o phi in douei sau
in trei reinduri.
De friguri sei scrii afa : measto leisno est tocmo vedru zisea
Hristos Kresta tvoego abie prosebe grozd jivot c sei te bea
spase venase veselie Sleva tebe. Scrie aceste cuvinte. Ja un
taler $i apoi sei spele talerul cu apei neinceputei $i sei daii
aceluia cu frigurile, sei bea.
De tusa cu naduh : sei ia o strachinei noud neumblat, smeil-
taita bine ci sei cauti o groapei de bucate vechi, de care are
intr'einsa, iar nu feirei duh, $i set- o destupi, sei legi *achina
cu o funie binifor $1 sei o lafi in groapd cu gura in sus
trei zile, apoi sa O scoti bini$or, cei vei geisi apc1 intr'insa.
Si sei bei acea apei pe nemeincate de douei-trei ori ,cu o lin-
gura.
Rarat de tusa, cum areit :
10 Dramuri betonic
10 11
veronicil
10 If reideicinei de turet
10 ff reideicinei de iarba lui tatin
5 Pf reideicinei de iarbei mare
I
5I
iarbei dulce
10 If rada cin de pir
10 11
reideicind de nalbei de camp.

www.dacoromanica.ro
195

Acestea bale sd le tai milrunt i sd le pui intr'o oalei


ca patru oca' de apd, care oald sd o astupe pe dea-
supra ca coajd de pcline, fi in mijloc sti puie o tavd ca sd
riisufle oala la fiert. sd fiarbd ptind va sceidea la de
doud de gebe apa, iar nu mai mult, apoi rdcindu-se sei o
strecoare zaina intr' o oald curatd i sd acopere bine. Din
care pe toatd ziva s pue intr'un ibric de ca lea de cinci
filigene zamti de aceia, candel cdt va trebui f i va suferi de
dulce. un tenchiu de ,udegheni (?) pisat fi sil le flarbd
pn dind va rdmeinea patru filigene. i apoi s bea din-
tr'aceasta un filigean diminiata, cald, altul inaintea prdn-
zului, altul la vremea de chindie fi celelalte seara ciind sti
va eulca in agternut. Care dohtorie este foarte bund de tusa',
mdcar fie da de veche.
De friguri : s iai revent patru dramuri, odagam (?) bun, 3
dramuri, sabur trei dramuri. Toate acestea deosebit s le pi-
sezi in piulitf i sd le' cerni prin sud, apoi s le mesteci
intr'un loc i sti le stragi intr' o heirtie, sil stea. &Fi ctind
iti va trebui pentru friguri, s ja, om beitrein, un dram, iar
la copii mici sau la oatneni slabi o jumdtate de dram, a-
mestecdndu-le ca apd calda' intr'un filigean, apoi s bea, iar
de-i va fi greatd, s zdrobeascd o ceapd, s miroseascd in-
tr'insa ca sei nu verse de grab, fi de cdte ori ar vtirsa de
ateitea ori s bea zamd de gdind sou de perje, fi-1 va bsa
frigurile.
Iard fi de friguri : sil iai numard 2 dramuri, muptel 4 dra-
muri, tipirig un dram. Toate acestea s le pisezi i s le
cerni prin sit i scl le imparti in trei parti prin hartie
s stea. i dupd ce-1 va scutura frigurile, sd dai a douazi
o heirtiuld cu prd ffor dai ca apti calda' sid bea, nu
intr'acea zi cand va avea friguri, ci cind nu va avea ; f i
de nu-1 va liisa deodatd, iarefi sd-i dai al doilea reind ciind
nu va avea friguri, o heirtiutd, parid in trei rdnduri, cd apoi
Il va ltisa.
Prdffor ca sil nu ridinde cuibul frigurilor in el : sd ia pia-
trd acra turceascd doucl aramuri, &I o arzi pe vatra focu-
lui ; cuifoard un dram ; tintvariu (?) miron (?) 7 dramuri;
toate acestea sd le pisezi fi sei le amesteci la un loc fi sil
faci preifqor in 7 peirti, s le pui prin hrtii s stea. Dupe
ce-1 vor fi lsat frigurile, sa ia intr'o zi a heirtiutii cu prdf-
for fi sd bea cu apei caldif panel de fapte ori, in $apte zile;
acestea sd le ja dimineata pe nemeincate i de cdteori va
vcirsa, sd bea apei calda, cd de nu vei scoate acestea pilad

www.dacoromanica.ro
196

In 7 zile, apoi se va na$te in pantece geilbinare sau rastu,


sau usceciune trupului, i alte multe boli pricinuesc.
Pentru durere de cap : sei iai chimen i sd pisezi bine fi sei
presari cu acest chimen o felie de pdine, apoi sd stropefti
pe deasupra chimenului cu ora i se legi la cap.
Altfel, cu castravefi : s iai castravefi murafi i s tai in
trei felii i s legi la frunte. Este bund i varza rnuratel tot
pentru durere de cap.
Refetei de ecsentia amar : 50 dramuri foi de pelin ; 30 dr.
carto benedicto (?) ; 30 dramuri tinta frumkinor (?) ; 30
dramuri trifolium fibrii ; 40 dramuri coajd de ceirmuz ; 10
dramuri redeicinei calamus ; 10 dramuri reideicind genfiana ;
10 dramuri rdcin teituria (?) (poate centaur) ; 5 dramuri
floare de numard fi 5 dramuri scortifoarei. Acestea se tae
mcirunt i sei se amestece i se se bage intr'un clondir mare,
sd se toarne trei ocd de spirt de vin prefeicut fi s fazei
la un loc, panel' va trage acel spirt putoarea florilor, fi apoi set'
le sioarcd i sei strecoare acea zamei prin hrtie i s feazei
o stipteimeind douel de zile, apoi sei bea cate un pahar, cdnd
va cunocnte stricare de stomah.
Pentru scorbut vechiu, adicd tuslu balgd : un filigean de
fasole, un filigean linte, un filigean bob, un filigean smein-
fd de cdnepei, cede un fzligean din selmeintei de in, de cas-
traveti, de pepene galben, de pepene rofu, de dovleac. Dupei
ce le va impreuna acestea toate, s cumpere o oald zmeil-
tuit, un ulcior mic zmeiltuit feicut ca cara file, i oala set' o
ingroape in pmtint pcInd i se va potrivi buzele cu pdmein-
tul, fi san:antele bate se le pue in ukior, sei pue trei lem-
nipare subtiri in gurei, ca s caza' seimeuztele, se1-1 bage in
oald cu gura in jos, set' astupei de lturi cu pmeint sei nu
rdsufle, apoi sei faca foc pd ukior deasupra, sei arzei ca
un ceas, apoi set ridice focul, sd se reiceascd oala, sei ia
smoala ce va gsi inluntru, ungei. 1)

Intr'un alt mantiscris din 1766, se dau urratoarele retete

I. Pentru ciumei, de va fi om mare, dram de seiricicei 1 fi jum.


pucioas dramuri trei. dai sei mdneince cu pdine,
iar de va fi de mijloc, scl le faci in douei, iar de va fi co-
pil mic, sei-i dai a treia parte, cd-i va trece.

1) Academia Romini. manuscrisul nr. 270, Contine: Illata i povestea marelui Ale-
xandru Machedon fi diverse Insemniri printre cari ji retetele de mal sus,

www.dacoromanica.ro
197

Pentru durere de inimei, reidcicinii de bujor sei poarte omul


la el.
Pentru legeitura ce e legat omul de fermeceitoare, acel om
sei ja naqterea de la ursoaicei i sei o piseze foarte meirunt,
sei bea omul acela fi se va vindeca.
Pentru incuiat, cnd se incue omul pe jos : corn de inorog,
sei-i pui in apei neinceputei sei stea un ceas intr'un pahar
de sticlei, $i apoi sei o bea c se va slobozi i i va trece.
Pentru incuiatul udulizi, miere i seipun, rachiu si rum fi
meirari i moleitrei sei le piseze bine toate qi sci le faci turtei
sei le pui la Tneidulariu.
Pentru lungoare sei scrii pre o heirtie aceste slove i sd le
pui la grumazi :
cye ty o pr gmr c n.
Pentru dor de ochi, sei te speli cu sabur la ochi.
Pentru dor de ureche, burete de mare 4 dramuri, i .964
arzi in foc i cenufa lui sei o pui in urechea omului.
Pentru duren i de inimei, apc1 de trandafiri i apii de pelin. 1)

In afar" de erbile i alte produse medicinale cari se gseau la


noi, bun parte din droguri erau aduse din trile vecine, Documen-
tele ni-au pstrat o multime de date cu privire la preparatele farma-
ceutice pe cari le importam sau se gseau la noi. D'ain aceste docu-
mente in ordine cronologic, a. a. cum li-am putut alege noi.
14 Martie 1382. Regele Ludovic al Ungariei opre0e expor-
tul din Sibiu in Tara Rom&rieasca a nonnulli vero mercatores piper,
crocum et alia specierum genera". 2)
21 Lille 1412. Piperul, qofranul qi zinziberul (radix zingiber)
erau drogurile cele mai mult cutate pe atunci, pentruc se intrebu-
intau nu numai ca medicamente, ci qi ca condimente. Diferitele con-
ventiuni vamale vorbesc totdeauna qi de aceste articole. In taxele va-
male de la 21 Iulie 1412 se tree uno lapide piperis mercator..." qi
lapide zinziberis..,". 3)

Dinteun manuscript al Academiei, sub cola Nr. 2183, Publicat de Dr. N. I. An-
ghelescu in Spitalul" anul XXIV, pag. 207.
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. III, pag. 2.
Idem, doc. IX, pag. 8.

www.dacoromanica.ro
198

1386-1418. Mircea Voevod stabilevte conditiile vmii, in cari


se vorbevte vi de piper vi vofran,
1421. Acelaq lucru face loan Radu Voevod in 1421, vorbind
despre piper, vofran vi bumbac, 2)
1422. Dan Vod. in 1422 despre fdpci frncefti, piper, fo-
fran fi bumbac", 3) Aceleavi conditiuni de vmi se stabilesc de Dan
Voda intrgo alt conventiune din acelav an, in care se trece piperul,
sofranul vi bumbacul, 4)
1437. Convena se repet de care Vlad Vod in 1437, des-
pre piper, vofran vi bumbac,
29 Iunie 1456., Prin privilegiul lui Petru Aron Vod din
Moldova, dat Liovenilor, acevtia capt dreptul de comer t prin Mol-
dova, cu ...coria subtilia, tus, liquorem acidum Graecum, zinziberum". 6)
3 Iulie 1460, Suceava. In avezmntul comercial fcut de
Stefan cel Mare in acest an, se vorbevte vi despre sofran, piper vi
scortivoar, 7)
1462. La aceast dat cettenii din Camenita cer regelui Ca-
zimir al Poloniei s le lase liber trecerea pe drumul dela Luczo vi
Oldsko, de oarece drumul Moldovei nu mai este sigur pentru aduce-
rea marfurilor, ca omnesque species aromaticas ut piper, zinziber,
cariofolos, etc.". 8)
8 .Noembrie 1469, In conventia incheiat in acest an, se
pomenevte numai despre piper, 9)
15 Noembrie 1469. Neagu, Vornicul lui Radu Voevod, judec
inteun proces dintre un Sibian i patru Greci, in care este vorba vi
despre piperum nostrum".11

1)1. Bogdan. Reap& TArei Rominesti cu Bra*ovul 5i cu Tara Ungureasci, p. 5.


Idem, pag. 12. 7- N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 10, note 2.
Idem, pag. 16.
Idem, pag. 19 o 20.
Idem, pag. 37.
Hurmuzachi, vol. II/2, Doc. DXVII, pag. 680. Documente elavone.
Haideu, Arhiva istorici a Rorainiei, tom. II, pag. 171.
Hurmuzachi, vol. 11/2, pag. 144. Doc. CXXII._. N. Iorga. Istoria comertului
rominesc, vol. I, pag. 102.
9)1. Bogdan, L c pag. 356, doc. CCCXI.
10) N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1,, doc. CXXVII, peg. 73.

www.dacoromanica.ro
199

1476. In ,conventia vamala incheiat de Basarab, se specific


si despre piper. 1)
1478-1482. Acelas lucru in conventia tanarului Basarab, 2)
1478-1479. In scrisorile unor negustori din acesti ani se vor-
beste si despre piper. 9
1482-1492. Juptin Udriste se plange Judetului i pargarilor
din Brasov, scriind sel leisati in pace piperul, pad ce-I voi vinde ;
atunci dacchni yeti Lisa din yawl, yeti face bine, iar dadi nu yeti
ldsa, Dv. suntefi slobozi...". 4)
4 Noembrie 1491, Regele Vladislav al Ungariei porunceste
Brasovenilor s nu mal la vam dela negustorii munteni pentru pi-
per si pesti, 5)
lunie 1493. In conventia vamala incheiat de Vlad, se vor-
beste de piper. 6)
12 April 1500. In conventia din acest an se vorbeste tot nu-
mai despre piper. 7)
1529. Intre- marfurile importante intre 2 Tulle 1529 0 .25 Ia-
nuarie 1530, prin vama Brasov, se tree si urmatoarele cinamonium
libr. 6; flores et nuces muscati, libr. 6; crocus, libr.19; alumen
Kantner 3 und libr, 15; Inalvaticum (vin grecesc), pondera 5; cario-
folus libr, 2 1/2 (aroma indiana); zinziber (amomum zinziber, aroma
indiana) libr, 14 1/2; tinctura pro flor, 2 f1; argentum vivum, cubuli
9; tinctura corrigiatoria. 8)
1530. Intre marfurile importate in anul 1530 . se gsesc si ur-
mtoarele zynzyberis, aromatibus, crocum, cinnamum, alumen, color
rubei, oleum olivae, piper, tinctura rubra, ciminum, thus (tamale), vin
malvatici, cariofolos, nuces muscati,
Acest comert era %cut in buna parte de catre Greci, cari adu-
ceau marfuri, dar si streimdturi, bogasii, piper, sofran, cordovoane,

Bogdan, Relatiile Tirel Romine0 cu Bragovul o cu Tara Ungureasci, pag. 129.


Idem, pag. 176.
Idem, pag. 266.
Idem, pag. 295.
N. Iorga, in Hurmuzachl, vol. XV/1, doc. CCXXXIX, pag. 132.
Bogdan, 1. c pag. 341.
Idem, pag. 345 ei 347.
N. Densulianu, in Hurmuzachi, vol. 11/3, pag. 649.
Idem, pag. 657, 663, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 685, 687, 689, 690.

www.dacoromanica.ro
200

ierburi (simplicia, Graecis, qui dederunt aromathario simplicia"), pe


care le vindeau aromatorilor saFi". 1)
1534. In socotelile Brasovului cu noi se trec gariofilorum"
si floribus muscati". 2)
1535. In aceleasi socoteli se trec condimentele cumprate de
Domnitorul roman

dum magnificus dominus Waywoda cum sua consorte huc


in civitatem venit emi in culinam eius piper, zinziber et crocuma . 8)

1537. La 24 Ianuarie 1534, se trimite lui Filip Parcalabu


crocum et piper". 4)
1538. Petru Rares al Moldovei cere Venetienilor o otrav
,,aconito", cu care s scape de dusmanii lui ...tandem eciam Vene-
cias pro aconito misisset quomodo ipsum faceret aliquo modo into-
xicari". 5)
1552. In tariful vamal al mrfurilor cari au trecut de la noi
in Ardeal, se tree uno centenario piperis, zinziberis, cariophilorum,
risii, thuris". 6)
15 Noembrie 1552, Suceava. La aceast data' Alexandru
Lpusneanu al Moldovei cere Bistritenflor trimit crocum opti-
mum ad racionem pecuniarum nostrarum similiter destinare..." 7)
14 Noembrie 1553. In socotelile Brasovului se trec pentru
Moldova dedi domino doctori pro quibusdam speciebus quas Ioannes
Hess anno preerit vex eral in Moldaviam ad curandum Wayvodam
Stephanum".
4 August 1553. In aceleasi socoteli se tree vitrum plenum
aqua rosacea et unum plenum lavendulae aqua". 9)

N. Densusianu, In Hurmuzachi, vol. 11/3, pag. 693. N. Jorge. Istoria comertu-


lui rominesc, vol. I, peg, 184.
Idem, Hurmuzachi, vol. 11/4, pag. 64,
Idem, pag, 92.
Idem, pag. 134.
N. Jorge, In Hurmuzachi, vol. XVII, doc. DCCLXXI, pag. 413-4. N. Jorge. Is-
toria comertului rominesc, vol. I, pag. 128.
Hurmuzachi, vol. 1115, pag. 4.
N. Iorga, in Hurinuzachi, vol. XV/1, Doc. DCCCCVIII, pag. 489.
N. Jorge, In Hurmuzachi, vol, XI, pag. 789.
Idem, pag, 791.

www.dacoromanica.ro
201

31 Martie 1561. Alexandru Vod al Moldove cere Bistrite-


nilor umb hundert Dukhatten in Golt Saffran verordnen und dassel-
bigs schikhen". 1)
23 Mai 1558. Se trmet Doamnei lu Mircea Vsoda, de care
Brasctveni t duo vitra vthi sublimati et duo aquae rosaceae...". 2)
20 Noembrie 1558. In socotelile Brasovului se pomeneste
de omul lui Alexandru Vod, care a vent s ia apa distilat t vene-
rat horno Alexandri Wayvode causa quarundam distillatarum aqua-
rum". 3)
14 Octombrie 1559. Se cere de la Lemberg nste rubarb5.. 4)
28 Noembrie 1559. In socotelile Brasovului se noteaza un
sol de la Lpusneanu causa ()lei et retium". 8)
3 Decembrie 1559. In aceleasi socoteli se noteaz tot pen-
tru Alexandru Vod causa quarundam dzstilla(arum aquarum et fa-
rinae". 8)
1559. Ca s intre in prietene cu ducele Prusiei, s'a propus
lu Alexandru Lpusneanu, s-i trmit printre alte darur si herbes
turques" ada rubarbg,
13 Februarie 1560. In socotelile Brasovului se trec pillulae
purgatoriae Alexandro Wayvode", 8)
7 Septembrie 1560. In t celea0 socoteli se trece venerat
quidam homo Alexandri Wayvode pro aqua liquatoria, vulgo Scheyd-
wasser", ache& apa tare. 9)
1564, Ia0. Alexandru Lpusneanu serie Bstritenilor despre
vata de canep ce i-au trims Exactis hisce temporibus petivimus a
Spectabilitatibus Vestris ut nobis emerent canabes in usum cuiusdam
scaturiginis".10)
9 Iulie 1564. Iasi. Alexandru Vod ctre Bistriteni, cere s
i se trimit optimas canabes mundas". ")
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. ML, pag. 568.
Idem, vol. XI, Socotelile Bragovului, pag. 799.
Idem, pag, 800,
N. Iorga. Studii si doc., vol. XXII, pag, 79, doc. LXXXVIIL
Idem, In Hurmuzachi, vol. XI Socotelile Bravo vului, pg. 801.
Idem,
N. Iorga. Nouveaux matriaux pour Servir a l'histoire de Jacques Basilikos
l'hraclide (1900), pag. 40.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Brasovului, pag. 802.
Idem, pg. 803.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. MCIII, pag. 593,
Idem, doc. MCXXIII, pag. 602.

www.dacoromanica.ro
202

14 Octombrie 1564. Suceava. Alexandru Voda trimite pe


barbierul Andrei la Bistrita, ca aducg niste leacuri
Cuuz autem ad nos pervenisset, vidit nos laborare morbo
oculorum predictus Andreas, et pollicitus est Deo preside se no-
bis profuturum, ea tamen condicione, ut eum propter species quas-
dam adducendas remitteremus ad Spectabilztates Vestras".1)

31 Octombrie 1564, Suceava. Lpusneanu Voda &finite la


Bistrita s i se cumpere pucioas sulfur nobis in varios usus eme-
rent". 2)
13 Julie 1567. Suceava. Lpusneanu Vod. rspunde Bistrite-
nilor c a primit uleiul si vata ce i-au trimes recepimus oleum et
canabos". 3)
20 August 1567. Suceava. Lpusneanu scrie Bistritenilor des-
pre apa distilat ce trebuie s-i aduc brbierul hirurg Andrei :

Promzsit nobis Andreas chirurgus, concivis Spectabilitatum


Vestrarum, se in usum nostrum aliquam aquam destillaturum il-
laque destillata se adventurum ; quod nobis gratissimum est. Cum
ita que aqua eiusmodi non parvum Mdigeamus, rogamus Specta-
bilitates Vestras ut, con fecta et destillata aqua, e(i)um ad nos
mittant". 4)

30 Septembrie 1567. Iasi. Lpusneanu Vod &finite la Bis-


triteni un om al lui, s-i cumpere species", adich doctoriile pres-
crise de brbierul Andrei
Ex dictis agilis Andree chirurgi, concivis Spectabilitatum Ves-
trarum, intelleximus in usum nostri ipsius aliquibus speciebus eum in-
digere, ob quas species emendas exhibitorem presencium, servum nos-
trum, misimus". 5)
12 Septembrie 1568. In socotelile Brasovului se free prin-
tre darurile acute Voivozilor Romani, printre altele si : I Glas Ros-
sen Wasser und Salvia". 6)

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, Doc. MCXXXIV, peg. 607.


Idem, doc. MCXXXVI, pag. 608,
Idem, doc. MCLXI, pag, 621,
Idem, doc. MCLXIII, pag, 623.
Idem, doc. MCLXVI, pag. 624,
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XI. Socotelile Bravvului, pag.

www.dacoromanica.ro
203

7 Septembrie 1569, In acelea0 socoteli se trec daruri pen-


tru Alexandro Weyda in die Tergowyst", i anume .majoran, i ap
de rose, 1)
7 Februarie 1574. Rosin Ferencz duce daruri lui Alexandru
Vod., printre care Spica", api de trandafiri i majoran", 2)
Decembrie 1576. Printre darurile trimise la aceast dat
lui Alexandru Vod se tree i pilule", date cu titlu gratuit pe baza
prieteniei

Es war auch dem Alexander Weyde rott Wachs, item pil-


lule gegeben. Aber gutter Nachbarschaft wegwn nichts dar fur ge-
nommen..." 3)

14 Lille 1600. Alba lulia. Suntem in preajma zilelor de tr-


dare, cand Mihai Viteazu a fost trdat i de nobili $i de Basta, cel
care trebuia s-i fe, chip, aliat. Mihai se pregatea de.luptd. In acest
scop seria Bistritenilor s-i procure diferiti me0eri, printre cari
brbieri, iar Sibienilor seria s-i trimit ap de trandafiri inteo sti-
cl pe care s'o poat purta inteun toc, qi ap. de spikinard" (?) :
...es egy tokbeli iwegy palaczk rossa ess spikinard uizett". 4)
1603. Uneori, judele braqovean trimitea la Munteni ca sci cum-
pere arsenic Fi argint viu (la Duneire), dar se qi trimite argint viu
Telrgovifte apotecarului venit aici pentru ingrijirea lui Vode. 5)
1650-1660. Este epoca c.nd irile Romane0 au fost vizitate
cercetate de Paul de Alep. Acesta s'a bolnvit de friguri cu ac-
cese subintrante in toate zzlele de cede douei sau trei ori", ceiace l'a
exasperat lace s exclame a.' n'are nici un leac... beuturi, me-
dicine, toate ne lipseau, toate afarci de Dumnezeu,..". 6)
30 Ialie 1653. loan Boros cu pedestra0i lui din Moldova
cer la aceast. data Bistritenilor, printre altele qi terpentin,

N. Iorga, pag. 806.


Idem, pag. 811.
N. lorga, In Hurmuzachi, vol. XI. Saco-Wile Brwvului, pag. 814.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. MDXXXVI, pag. 766. Idem, vol,
XII/2, doc. MCCCLIX, pag. 965.
N. Iorga. Istoria comertului romineic, vol. I, peg, 262. Citeazi : Socotelile Bra-
qovului, in Analele Academiei Romine, XXI, pag. 150, 156.
Arhlva Istorica a Rominiei, CAlitoria lui Paul de Alep prin Moldova i Tara
Romineasci, pag. 106.
N. Iorge., in Hurmuzachi, vol. XV/2, Doc. MMCCCII, pag. 1234,

www.dacoromanica.ro
204

29 Mai 1657. Thrgoviste, Constantin Serban, Dom al rrei


Romanesti, serie Brasovenilor, despre omul ce trimite medicul sau
pentru leacuri
Cinstitul i credinciosul nostru doctor a trimis in oraful
d-voastrei pe bleindul su slujitor, sei cumpere nifte lucruri pentru
lecuit, din ce va gdsi...". 1)
13 Iulie 1671. Se pare ca in acea vreme Moldova fcea un
intns comert cu cenusa si potas. In actele privitoare la procesul
dintre vistierul moldovean Ursache, cu negutiitorul polon din Lem-
berg, Balaban, se pomeneste mereu de o negustorie cu potasa i ce-
nus,
18 Martie 1682. Dimitrie Cantemir spune c 4erbet" cuvant
arab, insamna biiiiturd de doftorie"; de fapt trebue s aiba si alt
inteles, acela pe care-1 are si astzi, dulceat, 5i, se vede ca Turcii
cand se bolnaveau, mncau mult serbet, pentruca la data de mai sus,
vedem c Procopie Voznitiu, un sol moscovit la Constantinopol, bol-
nvindu-se, marele Vizir i-a trimis opt gavanoase de serbet. Notarn
acest fapt ca o simpl curiozitate din acele vremi, 3)
Februarie 1705. In tabela taxelor vamale incasate la vama
Cainenilor in acest an, gasim povara de fofran, 1000 bani romei-
nefti; piperiu 333; povara de argint viu, 333; de o povarei de erbe de
dohtorii, 140; povaril de anason, 55". 4)
21 Iulie 1714. Intr'un document cu aceasta data se pome-
neste de rozmarin".
9 Martie 1715. Domnitorul Nicolae Mavrocordat, care era
nu numai un iatrofilosof ca cultura, ci practician al medicinei a-
tunci cand i se prezinta ocaziunea, a trimis prietenului sau, Ierotei
Comnenul, doctor in medicin si mitropolit al Silistrei, un medicament
numit diacint". La 9 Martie 1715, Ierotei Comnenul serie Patriar-
hului Hrisant
...ar fi vrut s vie in tara prea Inlfatului Domn i binefei-
ceitor al nostru, a ceirui mild i acum in boala mea nu mi-a lipsit

N. Iorga, doc. MMCCCXLVI, pag, 1258-59.


Hurmuzachi, Suplimentul 11/3. Doc. LIN, fag. 185.
D. Cantemir. 1st. Ierogl. pag. 23. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 41.
Hurmuzachl, vol. XIV/1, Doc. DCCXLVII, pag. 759,
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCCCCXXXIII, pag. 1557.

www.dacoromanica.ro
205

cdci, dur ceasul ce am luat diacintul ce mi-a trimes, incepui


sd-mi recapeit sidneitatea". ') Numai nu $tim ce era acest dia-
tzinto".

8 Octombrie 1716. Din acest an avem alta dovad 61 Ni-


colae Mavrocordat practica medicina, atunci cand avea prilej. Boln-
vindu-se amicul sgu, Patriarhul Hrisant Notara i-a trimes ca doctorii,
tenzuhuri, panzehr, si o bab.:

Trimitem fericirei Tale douei tenzuhuri (pastile) edite cu


mult panzehr (antidot) ; la asemenea suferinti sunt minunate ; $i
indatei unul Il vei :inghifi deseare!' i altul mane; se trimite $i un
magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi nine, &bid eram la
(Cotroceni. Se trimite i tinctura aurea aya ; cele de asudat nu
folosesc ; i oprefte-te cu ele.
Am trimes f i pe dumnealui chiri$gi Manolachi $i o beitreind
priceputd, roabei a mea liberate.
In nota acestui citat se adaugei Niculae Vodei trimisese f i
Brancoveanului panzehruri f i tenzuhuri. Cf. .$dineanu. Influen(a
oriental& III, pag. 93.2)

1717. In acest an se aseaz o vam nota la Vlcan. In ta-


riful vmei se trece si argintul viu. 3)
31 August 1728. Patriarhul Hrisant s'a bolnavit iarsi. El
suferea mai de mult de podagra, Niculae Mavrocordat Ii trimite car-
mz si rod de zahr, cum si sfaturi de cum s se pazeasc5.:

...Deocamdatd, de $i-ti trimitem Fericirei Tale oarefi care


ceirmeiz i pu(in rod de zandk, bine $i folositor pregedite, $i am
dat de veste prea invettatului nostru medic chir Dimitrie ce
sd-ti recomande Fericirei Tale, totufi, cu aceastii a noastrd
scrisoare, rugdm pe Fericirea Ta ca dupd putin(ei sil te ingrije$ti
mai mult de scumpa-fi sdneitate, i s fu i dieta de aproape, pd-
zindu-te $i de frig f i de cate alte impiedicd drumul durerei de
picioare ceitre varful membrelor...". 4)

1752. La aceast4 data se aminteste de faimosul preparat te-


riacul:

Hurmuzachi, vol., XIV!! pag. 664, Doc. DCXXXVII.


N. Iorga, in Hurmuzachi, vol, XIV/2 Doc. DCCLXXXVIII, pag, 800,
Idem, hit. com. tom, vol. II, p. 8. Citeazi1: Giureieu. Material.,.", p.136-7, no. 117,
N. Iorga, In Hurmuzachl, vol. XIV/2, Doc. DCCCCLXVII, pag. 1001,

www.dacoromanica.ro
206

...Moare Domnul Grigore Ghica la Bucurefti, rcIu doftorit de


doctorul cel mare (arhiatru) Mihai Manu, care pentru dare multei
de bani, i-a oranduit a$a zisa teriaca cereascel", i i-a celfunat
o letargie de moarte...". 1)

15 August 1763. In socotelile cheltuelilor acute de Calimach,


se noteaza ...doftorii... pentru buciitarii lui Capegi-Bafa.,." Sau
30 tei pentru nifte doftorii ce s' au trimis Mr. Hanului".
Frantz Ioseph Sulzer, fost cpitan in armata austriaca, chemat de
Ipsilante, a trait la noi in -tar de la 1776 pAn. la 1791, child 'a mu-
rit la Pitesti, A serfs o carte Istoria Daciei Transalpine" in care se
dau o multime de date cu privire la viata poporului romanesc, de
multe ori foarte tendentios $i ruacios date, dar care sunt totu$i
foarte pretioase pentru cunoa$terea trecutului neamului nostru. Prin-
tre altele d, o sum de informatii cu privire la boalele $i medica-
mentele care se intrebuintau la n.oi in a doua jumatate a secolului
al XVIII-lea.

Mara' de pleurezie (junghiu) fi boli asemeineitoare, la care


trebue neapeirat sei se lase siinge, se va gclsi cu greu and boalei
impotriva ceireia sel nu aibei Valahul ceiteva leacuri. .57 la acestea
nu beirbafii, ci femeile fac oficiu de doctor. Ce-i drept, ele in-
trebuinteazet si in contra pleureziei un ceai de ederd (einen Thee
von Ephen), dar ca reuqitel numai atunci, ceind natura a lucrat
partea cea mai bunei-
Mai norocoase sunt Valahele in alungarea frigurilor.
In frigurile colerice, frecarea talpilor picioarelor cu plasture
de cantaridei, le face bune servicii (Pflastern von spanischen).
In frigurile inte.rmitente, spune Griesellini ei beau un de-
coct de erburi f i reideicini. Trebue sel-1 informez cei este numai
o sin gura buruianei sau mai de grabc1 o singurei retch:kind, anu-
me reideicinei de Alantwurzel", pe care ei o numesc Iarbei mare.
In frigurile cu febrd ei intrebuinfrazei Abgefottente von A-
gley oder Kronsbeeren, vitis idea".
Diareia o teimeiduesc cu Kalmus" (Acorus, Calamus adulter
rinus) i Sauerdorusbeere, berberis", sau ca pelin (Wemuth),
pus ca un talisman pe obraji.
N. Iorga, In Hurmuzachi vol. XIV/2. Doc. MCII, pag. 1130.
N. Iorga. Doc. Calimachi, vol. IL pag. 130.
Frantz Griesellini. A aerie Verauch einer politischen und natiirlischen geachichte
del Temeawarer Banat& Wien, 1780.

www.dacoromanica.ro
207

Un clistir ca foi de tutun fierte, este, pentru ei, minunat in


contra colicilor, si cu das Ausgesottene" al acestei plante se fo-
losesc la uciderea peiduchilor qi la alungarea leprei. Impotriva
acestora f i a retei, le este cunoscutei si reideicina de Grindwur-
zel" (labatum), fiartd in apei.
In simplele duren i de burtd, se pune un seiculet Cu oveiz in-
ceilzit, iar pentru umfleitura pemtecelui si istericale, ei recomandd
sei se bea usturoi in rachiu (sau rachiu din Banat sau Transil-
vania, si vutcei de peste munti).
..,Abcesele sparg cu cataplasme de foi de nalbe mare (Ezbisch-
bleittern) fierte cu miere f i ceapei, sau se deschid cu cutitui, ei-
terizbe Wunden" si se spalei ca pzipiidie (akhimela).
Ceind sunt molimi in aer, ei pun chinovar (Zinnober) pe ceir-
buni aprinsi, din pricina fumului urmeazei o salivatie abundentei
si beau das Abgesottene vom Buchsbaum", care s'ar putea
numi guayacum-(u1) sau lemnul franfuzesc al Valahilor, dupe
cum der Schlosslinge des Geisblattes" servei in loc de salsapa-
rila. Insei feirei nici un efect bun, nici cu una, nici cu cealaltei,
fiindcd nu fin dieta si nu se peizesc de cele care fac TU.
O curd de cal, care numai cu constitutia unui Valah se poa-
te potrivi (Griesellini o numeste curei herculeanei) este Iarba azi-
nelui, Dukamara sau Solanum scandens caule perenni flexuoso
foliis superioribus hastatis (Linaei. Flor. 189), sau Solanum dul-
camara C. B. P, Solanum folzis trifichs alis simplicibus (Halleni
Flor. helv. 509), ale ceirei boabe pisate le fac servicii mari in
boalele cronice. Nebunia si Kaferey" sunt urmeirile acestui ira-
tament violent. Dacd constitutia rezistei teiriei tratamentului, a-
tunci bolnavul adoarme, asudei si se vindecei. Asa ceva poate
incerca numai munteanul, Valahul dela deal, din Marennures,
Banat si Transilvania. Der im Geschornen Kopfe" de pe f esu-
rile intinse ale Valahiei si Moldovei nu se va incumeta nicioda-
tei sei infrunte o astfel de incercare, cel pu fin nu-i va trece prin
minte, ca s intrebuinteze foile din afarei, care sunt mai otreivi-
toare si mai primejdioase clec& planta insei fi". ')

Afar de drogurile si medicamentele ctate in actele de mai sus,


si afar de retetele ce am transcris, farmacia popular, ca si medi-
cina popular, cunoaste un imens numr de preparate terapeutice, lu-
ate dintre toate elementele firei. Ce nici prin minte trece, once, totul

1) Sulzer. Grsehichte des transalpinischen Daeiens, vol. III, p. 56 qi urmitoarele.

www.dacoromanica.ro
208

se utilizeazg ca medicament si inca cu deplinI convingere, c6 ceiace


se intrebuinteaz are minunate proprietli curative,
Cercet&torii folclorului romnesc de pretutindeni, public necon-
tenit retete si liste lungi de medicamente intrebuintate de care po-
poi? din timpuri strvechi.
Toate acestea, foarte interesante din punct de vedere al folclo-
rului, nu intr in cadrul obiectivului studiului nostru, de aceia nu iii-
sistAm aid,

www.dacoromanica.ro
PARTEA II
In trecutul nostru, 'Ana' la 1760, nu exista nci o carte de me-
dicing scrisa, in romaneste, s nu exista aid macar traducerea in ro-
maneste a vreunei carti de medicina din vreo limba straina, Pe de
alt, parte,. scrierile Cronicarilor cat si documentele vech, dupe cum
am vazut, sunt extrem de sarace in informatii de ordin medical,
Cu aceasta totala lips de documentare este foarte greu s pu-
tem stabili nvelul cultural medical din trecutul romanesc.
Pentru a putea s ne dam seama, fie si aproximativ,. de acest
nivel, am fost obligat sa-1 reconstitui din putinul material cunoscut
'Ana in prezent.
In acest scop am scos din Psaltir, Lexicoane vechi, din Pravile,
din colectiile de documente si din cartile vech pe care l-am avut
la indemana, dar mai ales din scrierile lu Dimitrie Cantemir si Ni-
colae Mavrocordat, toate stirle de ordin medical, toate franturile de
fraze, si toti termenii medicali sau numai in legatura cu chestiun a-
proplate de medicinal, Materialul adunat in acest chip, I-am clasat in
raport cu diferitele ramuri ale medicinei si 1-am inbinat asa fel, ca
din tot, sa se poat desprinde un fir conducator in haosul cunostin-
telor medicale existente la Romanii din trecut,
Negrest c acest fir conducator are foarte multe franturi si
foarte multe lipsuri, nu pentruca n'ar fi exstat si la noi cunostintele
care lipsesc din continuitatea acestu fir, ci pentruca documentele nu
ni li-au transmis. Daca bask' se urmareste cu atenttine si mai ales,
daca se mai adauga si verigele cari lpsesc, atunci constatam un fapt
aproape de nebanuit constatam c Romanii deoricand au fost tot-
deauna in curent cu toate cunostintele medicale cari au domnat di-
f ertele epoce din cursul veacurilor, la popoarele Apusului. Cu nmic
s in nmic n'am fost codasi, S asta-i mult, mult de tot, daca se tine
seam de conditiunele vitregi in cari au trait Romanii in cursul a-
cestor veacuri.

www.dacoromanica.ro
210

CAP, I

CUNOTINTELE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Cunoqtintele anatomice erau foarte reduse, pentruca la noi nu se


fceau disectii de cadavre, nu existau anatomici".
Dimitrie Cantemir definqte anatomicul cela ce ftie mefterfia-
gul mdularelor trupului, despiccitoriu de stervuri". 1) pentru a fi
ironic, Cantemr adaugg, cu alt prilej ; iscusit anatomic,lupul este".2)
Nu numai a nu se fceau disectii, dar Del Charo afirm
Valahii sunt indigna ti contra hirurgilor, cari se servesc de cadavre
omenefti pentru anatomie". 3)
cu toate acestea, deschideri de cadavre s'au facut qi la noi.
S'au fcut cu prilejul imbalsmrilor. Dimitrie Cantemir spune
Domnii dac mor, sunt imedat imb'ismati

...indatcl ce Domnul s'a petrecut din viatel, daca s'a inteim-


plat in timpul verei, imediat este imbeilseimat fi este tinut nein-
gropat in palat, peina ce toti boerii, nobilii... se adund la Iafi". 4)
Imblsmarea se fcea tratnd cadavrul cu mirodenii, ca s nu
se strce, dup care Il invelea cu o pb.nz specal nutnita'savoane".
Se cunosc destule exemple de imblsgmri fcute fie la no, fe
aiurea, pe cadavre de Romni. Un prim exemplu 11 avem din timpul
lui Vasile Lupu (1634-1653) ; Ii murise un fiu, care a fost trimis
cu pompa' mare, pentru a fi ingropat bite meineistire din
tara lui...".
In acea0 vreme a murit qi un ginere al lu Vasile Vod, Ti-
moteu Cazacul, rnit la Suceava, Paul de Alep spune c mai inainte
de ingropare corpul lui Timotei fu billseimat".

I) D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pig. 7.


Idem, pag 65.
Anton Mara Del Chiaro Florentino. Revolutiile Valah., traducere de Cristici,
1929, pag. 24.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Paicu, pag. 122.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 19.
N. Iorga, Studii i docum,, vol. IV, pag. 226, La 10 Noembrie 1640.
Arl Iatorica, tomul I, pt. II, pag. 85.

www.dacoromanica.ro
211

In 1685, a fost imbalsmat trupul lu Duca Vocl. al Moldove,


mort la Liov (Lemberg), Imblsamarea s'a facut cu scop s se con-
serve cadavrul si s fe adus in tara, ceiack s'a si intamplat ma tr-
ziu, dupe noug an ; la 1694, cadavrul a fost adus la Iasi si ingro-
pat in mnstirea Cetatuia, 1)
Cu prilejul imblsamarei trupulu lui Duca Voda, s'a facut o
adevarata autopse, a carea descriere, cea dnti de acest f el la nol,
ni-o d. Croncaruf Nculae Costn :

,0,57 spinteceindu-1 doftorii, dup.& ce a murit, spun cei au misil


In hierea lui 27 de petre rosii, asa de late si de groase, intr'un
chip cumu-i aceastei figura, ce scrie aicea : III. lar& deosebi de
aceasta, spun cei au mai aflat si la reirunchii
Llui, de ceitre st&nga, alte douti petre, inca mai
1 mari clec& acelea din hiere, cumu's aceste
1

I douei figuri.
Iarei pleimeinele cele albe au fost arse de sete ; maiul cel ne-
gru i-au fost seineitos, si mima seineitoas, iris& foarte mare, ca
de giuncul in ter!". 2)

Un alt exemplu ni-1 da Acsinte Uricarul, In urma btliei dela


Stanilesti (1711), Turcil au luat prizonier pe Miha Boris ; lberat din
captvtate, Boris a murt in drum spre Rusia, si atunc grijindu-i
trupul cu balsam, l-au dus la tara lui". 3)
Daca in vremea trecut nu se faceau la noi dsectli s descri-
eri anatomice in intelesul cuvantulu de astaz, in schmb se cuno-
steau anumit termeni anatomci. Din acesta, unii sunt termeni co-
muni, shnilari celor de astazi, pentru a indica membrele sau anumte
part din membre sau corp ; alt, sunt specfci vreme de atunci, do-
vednd gnoranta ce domnea in materie de anatomie,
Acelas lucru se poate spune s despre termenii si cunostinfele
traitorilor din acele vrem, in fiziologie.
Corpul omulu se numeste trup". Pravilistul bsericesc ii spune si
fan", ndcnd prn acest termen localzarea vremelnic a sufletulu;

...inainte de ce se stricase fanurile, ce se zice, dacei s'au


stricat, adicei daca au murit trupul tau pre peimeint, carele era
fan sufletului teiu, acuma vezi curat pre sfeinta Troitei, pentru

Dr. Samarian Revista Itiintelor medcale nr. 9/932. Boala Duclii Vocli.
N. Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 33.
Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. Ir, pag. 165.

www.dacoromanica.ro
212

cei nu te mai impiedicei trupul. ...Zertala ce se zicea fan,


inchipuiafte trupul qi lamina carea iaste in leiuntru in fa-nariu,
inchipuia$te sufletul.,.".1)

Din punct de vedere al inatisrei, adiad chipul, forma, schiz-


muirea trupului", cari constituesc figura" fiecrui individ 2), omul
poate fi la trup mai chij3ef fi la stat mai inalt". 3) Cronicarul Miron
Costin spune c5. Vasile Vodei (Lupa) era ca un leu fi la hire fi la
trup", pe cnd Alexandru (1629-1630), feciorul Radului Vodd, era
om $i de trup fi de hire slab", lar Stefan, pArcalabul dela Soroca,
la statul trupului sdu era geirbov, ghebos fi la cap cucaiat, cezt pu-
teai zice cd este adevdrat Izop, la cap". 4)
Omul cu trup chipeq, aratos, este un om vemos", 5) sau oro.:
..xios, vlagos, ghizdav fi frumos, ca soarele de luminos, ca luna
de arezios, fi ca omeitul de albicios este ; ochii f o im u lu i, pieptul
leului, fata trandafirului, fruntea iasminului, gura bujorului, din-
tii ldcrdmioarelor, grumazii pdunului, spretncenele corbului, piral
sobolului. mei nule ca aripele, degetele ca razele, mzjlocul pardo-
sului, statul chiparosului...". 6)

Trupul este acoperit cu piale" .7) Un derivat al cuvantului piele,


pielita", are inteles figurat de trup sau carne"; 8) iar un alt derivat,
impelitat", insamn intrupat, Spune Pravilistul bisericesc: cela ce pen-
tru noi s'au impelitat fi pentru noi peiceltofii fa om..,". 9)
Pielea trupului asuda, cg spune Cantemir : ...iarei altul.., carele
asudd...", 10) sau ...mai asudat f i mai sbuciumat...". ")
Sudoarea ese din trup prin porii" pielei, , ada gdurici prin
pielea omului, prin carele es sudorile".12)

Bujoreanu, Prav. Matei Baiarab, Rispunsul lu Anastasie, glava 9, pag. 421.


D. Cantemir. Ist. Ierogl,, pag. 21.
Idem. Istora Ierogl , pag, 96.
Miron Costn, in Letopseti, vol. I, pag. 308, 291 ei 326.
D. Cantemir, Hroncul, pag. 101.
Idem, Istora Ierogl., pag, 262,
7)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag, 213, randul 11.
Idem, pag 157, rindul 14 vi altele.
Bujoreanu, Prav, dele Govora, pag. 96. I. Bianu. Pcaltirea Scheianii, pag. 335,
526 vi I. A. Candrea, 1. c., pag. 336, randul 7,
D. Cantemr Hronicul, pag. 101.
Idem, Istora IerogL, pag. 97.
Idem, pag. 17.

www.dacoromanica.ro
213

Din punct de vedere descriptiv deosebim trupului capul, gru-


madi, peptul, pantecele si membrele sau mdularele.
Capul, tidva sau cplina este partea trupului cea mai des po-
menit de Cronicari si de Pravilisti, pentruc orideckteori este vorba
de o ving mai mare, cu capul se plteste.
T'Urea capului cuiva este o pedeaps6 foarte des aplicat, si con-
stitue o pedeaps mai putin infamant: ca spanzurtoarea ; de aceia
se aplia boerilor azuti in vin, Spune Pravilistul
cei de ruda' bund... boiarii... feciorii lor..., se vor goni din
mayia lor cdteiva vreme ; iard nu ser', nici spemzurei in furci, ca
alfi feiceitori de rele, nici s Mico& ci drept acestea, drept toate,
li se tae capetele...".1)
Therea capului a fost o pedeapsl de care a uzat si abuzat toti
Domnitorii, Cronicarii dau nenumrate exemple
Roman Vodei (1447-1448) a prins pe unchiul seiu, pre .Fte-
fan Vodel, i i-au teiiat capul".2)
Radu Voclei (1666-1619), au teliat capul unei slugi care fu-
gise ca fata lui".3)
Constantin Duca in a doua lui domnie (1701-1703), ,,au tei-
iat capul lui Goie, ceipitanul de la Cohurlui, cu pravila, pentru
ceici au reipit o fatei, logodnica altuia...".4)
In 1742, ceind a fost numit domn Mihai Racovifei cel &tira,
in Muntenia, dupe porunca Turcilor, a prins pe doctoral Testa-
buza i l-au adus la Bucuresti, unde 1-au pus de s'au grijit
aya 1-au scos in greidina domneascei i i-au Wat capul yi des-
poindu-1 1-au trimis cu olac in Tarigrad", 5)
Capul poate avea o formA cucuiat ,,,Ftefan, peircalabul de So-
roca, cel ucis de Vasile Lupa, la statu trupului seiu era getrbov,ghe-
bos qi la cap cucuiat...".6)
Cutis osoas: a capului se numeste titva", c spune Cantemir
...porii pielei i incheeturile osului titvei...".7)
Bujoreanu, Pravile. Gl. xv (62) *i gl. 367, zac 1, pag. 66 i 290. Longinescu
pag. 287.
Grigore Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 145-150.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 184, nr, 20.
ha. Coslin, in Letopiseti, vol. II, pag. 48.
Enache CogAlniceanu, In Letopiseti. vol. III, pag. 204.
Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, psg. 326.
D. Cantemir. Ist. Ierogl., pag. 59.

www.dacoromanica.ro
214

La cap se deosebeste un punct foarte important, ceafa, cotylon


sau acutis. Acest punct se afl in partea de dind'rt a capului, sau
a titvei, care pre Elinegte se chiamti cotylon, iar pre limba proastei
se chiamet acutis, adec ceafa...". Ceafa impreuna cu inima si vinele
cele imprtesti, formeaza triada de locuri in care st sufletul, 1)
Pe cap se gseste prul, ca o podoabg care nu trebue falsifi-
cat. Biserica condamn pe cei cari intrebuinteaz miiloace artifici-
ale pentru infrumusefarea prului
Cari'fi cresc peirul impletesc sau-1 veipsesc, sau'l incre-
lesc, tocmindu-se spre stricarea cebra vor vedea, acela set'
se afuriseasce. 2)
Sam cede mueri iqi reteaza peirul socotind cti fac'bine,"
anatema. 8)

De amndou prfile capului se gsesc urechile, sau urekile",


cum se scriu in Psaltirea. Scheian,,4)
Cel de n'aude se numeste surd, Surzenia este o infirmitate de
care nu-i ertat s rd. cineva,

,,Cine' s va bate joc sau va reide de orb, sau de schiop, sau


de surd, acela set' se afuriseascei". 5)

Surdul nu poate meirturisi la judecate. 6)


Surdul vinovat se pedepseste mai usor, pentruc iaste ca fi un
prunc micfor i ca unul de cei feirei minte, nebun". Dacg ins-i cu
min.tea intreaga sau poate rispunde in scris intrebrilor, atunci este
socotit printre oamenii intregi si pedepsif in caz de vinovfie, dup.
Pravi16,7)
Surdul nu poate fi preot, Spune Pravilistul ...de va fi boala
mare, cum am zice, orb, sau surd, sou mut...", nu poate intra intre
clerici. 8)

Bujoreanu, Pray. Nigel Baiarab. Inv4t. patriarh. Anastasie, gl. 17, pag. 425.
Idem, Siborul 5-6, glava 92, pag. 389.
Idem, Siborul dela Gangra, glava 13 vi 17. peg. 328.
4)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 100, 135.
Bujoreanu, Prav. Matei Bas, Canoanele SI. Apoitoli, gl. 56, pag, 315-316.
Idem, InvAtituri, glava 24, pag. 148,
Idem, Pravile, glAce (65), punct a ; gl. 370 zac 1 vi 2, pag, 67 vi 292.
Longinescu. Legi vechi, pag. 293
Idem, Invifituri, glava 94, peg, 171,

www.dacoromanica.ro
215

Partea dinainte a capului cu organele ce o compun se numevte


obraz sau simplu, fata. Cantemir ii spune shimate", adica chipuri,
fata, areiteirile obrazului". 1)
Fata poate fi patata cu pistrui. In Lexiconul Slavo-Roman din
1649, se spune : cel pistruit la fatei, cel in multe chipuri". 2)
Expresia fetei se nUmevte fyziognomie". Cunoavterea omului
dupa fiziognomie este Oft:(a firei de pre chipul obrazului fi a tot
trupul". 8)
De exemplu, omul cand este certat de cineva se glbinevte la
obraz : nici de v'uei pobrozire (acuzare, insultei), fata i se va geilbeni". 4)
Fata omului are doi obraji, unul drept vi altul stang, numiti vi
feiki". Pravilistul bisericesc spune : ...de te va lovi cineva preste
falca dreaptei , tu sei intorci qi cea steingei...". 5)
In partea de sus a fetei se all fruntea terminat in parti cu tam-
plele sau cliucire". Spune Psalmistul dela 1482 : clucirilor mele". 6)
Cand ii vorba de btae, fata este cea mai expus loviturilor.
Lovirea fetei las uvor urme sau vanatai, In casnicie, ochii vineti sau
obrajii umflati din btae, nu fac dovad contra sotului vinovat ; sptme
Pravila : Ochii ei de vor fi vinetit, sau obrazul de va fi imflat, a-
cestea nu pot scl arate vreimei Oa beirbatului...". I
Ochfi.Pe lata, sub frunte vi arcuiti de sprincene se gasesc cei doi
chi. Celui care n'are un ochiu i se spune orb de un ochiu". Celui de
nu vede de loc i se spune orb desvrvit, In Psaltirea Scheiana (1482),
ea viln Cronicari nu se intlnevte alt termen decat cel de orb, 8) Ni-
e'leri n'am intalnit cuvantul de chior, Numai Dimitrie Cantemir il
pomenevte ca termen turcesc ; el spune c' chior", in limba persia-
na vi turceasc insamnei unul care e orb, sau care are numai un
ochiu";.. de aid vi porecla, de exemplu, de Kior Pasa, and ii vorba
de a scri romanevte, Cantemir scrie tot orb de un ochiu". 9)
Cronicarul Ureche vorbevte despre Bogdan Vods5 cel orb fi gro-
zav la fatei, feciorul lui .te fan ce! Mare. Bogdan voia sei ia de sotie

D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 20,


Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 224, rindul 3000.
D. CantemiT. Istoria Ierogl., pag. 22.
Idem, Divanul, pag. 194.
Bujoreanu, Pravile Matei Baiarab, Invitituri, gl, 336, pag. 268.
I. A. Candrea. Psalt, Scheiani, pag. 278, rindul 23.
Bujoreanu, Previte, gl. kv (22) *11 gl. 184, punct g (3), pag. 38 fi 202. Lon-
ginescu. Legi vechi, pig, 157.
I, Bianu, Psaltirea Scheianii, pag 472.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 473 e 769.

www.dacoromanica.ro
216

pe Elisabeta, sora Craiului Poloniei, dar Craiul Alexandru vedea pe


sorei-sa cd nu va sei meargei dupei Bogdan Vodei, old era grozav la
fatei f i orb de un ochiu".
Mate Miechowscki, medic de curte al regelui Sigismund, con-
timporan al lu $tefan M.are, spune ca -a urmat la domnie Bog-
dan, orb de un ochiu" (uno oculo orbus). 2)
Totusi, Sincai Ii spune Bogdan Luscul", dupe cronicarul Cromer. 3)
Cuvntul luscul al cronicarului polon, a fost tradus de Sinca
cu cuvntul de ponihos ; dar, cuvntul de ponihos sau ponvos, care
se mai intrebunteaza si astzi, nu ma insamn. orb de un ochu, c
omul care vede crucis, omul strabic, sau acela care nu vede bine.
Rezult eh' dupe Cromer, Bogdan Vod nu era orb, ci numai ponivos,
incrucisat, 4)
Chiar cand if vorba de animale nu se spune chior, ci tot orb
de un ochiu, In Pravila atribuit lui Alexandru ce! Bun (1440-1433),
se spune despre o via, un bou, c poate fi de vreun ochiu orbit". 5)
Si Cronicarul Miron-Costin intrebuinteaza acelas termen. Abaza
Pasa, la 1634, facut rsboi Lesilor fr. rezultat, c 1-au inselat
boerii Moldoven mintndu-1 c. yin Cazacii contra lu, ceiace nu era
adevrat, Furios, Turcul a venit la Iasi cu gand s omoare pe boer
dar un turar orb de un ochiu", a instiintat pe boeri, cari au fuel. 6)
Orb de un ochiu, nu chor, spune si Sincai. Luxandra, fata fru-
moas a bogatului neguttor farigrdean, Scarlat, mama de mai tar-
ziu a Mavrocordatilor, a fost cerut drept sole de Matei Basarab,
dupe moartea prime lu sotii ; numa, pan a nu se face nunta,
Luxandra s'a bolnvt de vrsat, s varsatul nu numai i-au stricat
frumusetea, ci de un ochiu 'Mod au orbit". 7)
Sunt si orb din nastere. Acestia se vindea. cu ftMpit f i tine.
Spune Cantemir ochii orbului din na$tere, speilemd prin gtiupit
le defchide luminile".
Pravlele bisericesti admit pe omul Cu un ochu, sau ponivos,
s fie preot dacA-i vrednic de asta

Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 179-80.


Arh. istor. a Rom. Tom. I, pt. II, pag. 16.
*incai, Cronica, vol. IL pag. 105, 107, 109. Citeazi Cromerus, III, p. 452.
Ponivoi insamni o astizi 1ncrucivat. Vezi i Ureche. Ist. Rom., vol. III, seria
1800-1830, pag. 457-8.
Bujoreanu, Pricina 3 vi gl. 300, zac 44, p. 8 vi 257. Longinescu, L c, p. 13.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 300.
$incai. Cronica, vol. III, pag. 61. D. Cantemir. 1st, imper. Otoman, p. 592,
D. Cantemir. Hronicul, pag. 197-8.

www.dacoromanica.ro
217

Cine iaste Cu un ochiu, sau ponivos, sau va avea semn,


va fi vrednic slujbei preotiei, acela sei-1 facet cei rana trupului
nu spurcei pre om, ci a 'sufletului. Numai de va fi boalei mare,
cum am zice orb, sau surd sau i se va fi uscat meina areaptei,
sau de- va avea all boale , nu poate fi preot.1)

Ochii pot fi ochi red", in inteles figurat, intrebuintat atunci cnd


Ii vorba de o privire cu gnd ru cu ri ochi cautei celor ce poli
perde".2)
Ochii roviti ai femeei sunt dovad de neodihn6, de lacrilmi"
cum spune Psalmistul Scheian, 3), dar am vAzut c nu sunt dovad
de vrvinivia brbatului,4)
Ochii au lacrmi vi la supgrare mare se vdd chiar leicreimi de
&Inge". 5)
Filip Camerarius spune c. loan Vod cel cumplt, cAnd a v.zut
ostavii polonezi yin inteajutor, de bucurie, un torent de lacrelmi
a fost pricina de n' a mai putut vorbi". 6)
Ochli sunt acoperti de pleope, cari, chnd clpesc se spune Ca'
melitd". 7) Pleopele inchise, ached ochii inehivi, chiamd somnul odih-
nitor, Psalmistul Scheian spune deaderu (deadere, dupe Coresi)
somnul ochilor miei qi spreincenilor mete durmitoare f i reipaos tcim-
plelor meale". 8) Dar, de somnul indelungat incei te parclsefte, ceici
odihna lunget a rfiluttitilor stihit slujeqte". 9)
In somn, omul doarme, In Psaltirea Scheian ca vi in Lexiconul
Slavo-Rom., din 1649, se spune pentru a dormi a durmi". 10)
Printre pedepsele ce se dau vinovatilor de vini marl, exist vi
pedeapsa scoaterei ochilor. De aceast6 pedeaps pomenevte vi Lexi-
conul Slavo-rom,, al lu Mardarie, din 1649: ...de va scoate cineva
ochiul robului seiu... . 11)

Bujoreanu, Pray. Mat. Bas., Invttur, glava 94, pag. 171.


D. Cantemir. Divanul, pag. 191.
3)1. Maim, Psaltirea Scheiantl, pag. 131.
Vez pag. 215, n, 7.
D. Cantemir. 1st. Ierogl., pg. 174
,,Dumnica Universulu", pag. 206. Despre Filp Camer(rius,
7)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiank, pag. 63, rindul 41.
8)1. Biinu. Psaltirea Scheiang, pag. 434.
D. Cantemir. Divanul, pag. 217.
Gr. Cretu. Lexconul lui Mardare, pg. 203, rindul 3532
Gr. Cretu. Lexiconul lu -Mardarie, pag. 155, rindul 1382.

www.dacoromanica.ro
218

Pravila pedepseste pe hoti prm cu hcrti a trea oara set' le


scoa(ei ochii, orbeascei", sau scoatei ochii sei fie orb".1)
aliar si Domntorii porunceau s se scoat ochii vinovatlor,
Cronicarul Ureche povesteste c. Alexandru cel Bun a lsat doi fui,
pe Ilias si pe $tefan, care se dusmneau din prcna domne. Dupe
multe lupte intre e, Stefan:

ccind au fost in anii 6952 (1448), in luna lui Mai, ina-


intea Rusaliilor, aflei vreme .te fan Vodei ca sei se meintuiascei
de fratele seiu Ilia, i sei fie toatil tara' insue ; l-au prins i-au
scos ochii...".

Nasal.--In Psaltrea Scheian se spune nasure": nasure au fi


nu put". 8) Nasul este un organ poment foarte des de catre Cionicari,
pentruca era obiceiul ca celor care unelteau s a domna ara drept,
li se tala nasul, Poate c de aci vine s zcal a filia nasul", celor
care sunt prea indrznet.
Paul de Alep spune c o peroanei slutitei la nas, cade intr'un
fel de infamei fi nu mai poate deveni bei (Domn)". 4)
Exemple de asemeni mutilri sunt o multme, Grgore Ureche
pbvesteste ca In tmpul domnei lui Aron Vod cel Ru (1591-92)
s'au ridcat contra lu Orheenii i Sorocen condusi de Ionascy. Aron
l-a btut, a prns pe Ionascu si i-a teliat nasul gi l-a ceilugdrit".
Faptul este confirmat s de documentele strene

Intr'o corespondentei din Constantinopol, Marco Zane scrie


Dogelui : ...et si trova hora preso in poter di Aron suo parente
che gli havea fatto acurtare il naso et le orecchie per mandarlo
alla Porta". 6)

La fel o ptise ma inante Joldea, predecesorul lu Lpusneanu;


acesta 1-a prns in 1552 s l-au semnat la izas qi Pau dat la cellu-
geirie...".

Bujoreanu, Pravile, Pricina 2-a vi glava 299, punct, ig i in (33 vi 38), zac 33 vi 38.
Pag. 7-8- gi 257. Longineicu. Legi vechi, pag. 11.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 145.
3)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 381.
Arhiva Istoricil a Rom. Tom. L pare. II, pag. 107,
Gr. Ureche, 1. c. pag 239-240.
Hurmuzachi, vol. IV/2, pag. 169; la 31 Octombrie 1592.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 209,

www.dacoromanica.ro
21 9

Povestea si ptania lui Niculae Milescu, o figur de mare inv-


tat romn, care dup ce a colindat Occidentul European a ajuns in
Rusia s de aici pn. in China, ca s-si plimbe nasul mutlat pentrua
rvnise si el la domne, am dat-o mai sus. 1)
Documentele strine vorbesc si ele de unele mutilari de acest fel.

8 August 1615, Almoro Nani din Constantinopol scrie Do-


gelui despre sluffrea unui pretendent la tronul Munteniei :
Vene qui in tempo di Nasuf un giovane di anni trenta in
circa che si faceva fratello del Voivoda di Valachia, ...et con-
doffo ad esso Voivoda, el hora si inteso che gli habbia fatto
tagliar il naso escludendolo per questa via dalla pretensione del
principato". 2)

29 August 1637. i in timpul lui Matei Basarab s'au tdiat


nasul i urechile unui pretendent la tron. Faptul este comunicat
Dogelui de ciitre Aloisiu Contarini : ...per ordine del Re tagliato
a questo novo pretensore il naso et l'orreccchie, et con una trippa
in testa in luoco di turbante fatto passeggiar sopra un'asino per
Constantinopoli con un araldo, che avanti di lui cridava : cosi
aviene a quelli, che per procurar principati prettendono corrom-
per i pi grandi del governo, il naso poi di costui cosi tagliato
stato compro dalli medessimi Agenti per 60 reali, et mandato al
Prencipe di Valachia, successi tutti che rappresento per esser si
puo dir sempre senza esempio anco a questa Corte". 3)

In Crnica Anonm se spune c Grgore Ghica (1661), aflnd


Serban ful lu Constantin Cantacuzino, postelncul, umbl s-i ja
domnia l-a lnsemnat la nas de o parte", lar pe Constantn Postel-
nicul 1-a ucis la Znagov. 4)
Therea nasulu este o pedeaps prevazut si'n Pravile
Cela ce va fura... de la vre un om miqeil... a doua oarei,
sei-i tae nasal". 5)
Sau: Cela, ce va fura -den casa steipeinnu-seiu... se va certa
denteff sei-1 semneze la nas de o parte..." 6)

Vezi pag. 158.


Hurmuzachi, vol. IV/2, Doc. CCCLXXI, pag. 348,
Idem, doc. DLXVII, pag. 493.
Cronica Anonimi, In Letopiieti, vol. III, pag. 147.
Bmoreanu, Pravile, Pricina gi (13), punctul rz (107) gi glava 346, zac 6. Pag. 12 o
274. Longineacu. Legi vechi, pag 34.
Idem, punctul rn (108).

www.dacoromanica.ro
220

Sau Garde va fura den besearicd..,. de nu va fi lucra


sfintit s fi-i tae nasa..." 1)
Sau Hotrul, catu-1 vor prinde... a doud tae
nasal". 2)
Sau Maio ceaia, ce' fi va vinde fata pre bard... sei-i sei tae
nasul", a)

Functiunea nasului este mirosul, Despre cel care miroase se


spune c amiroase", Serie Cantemir ...a Profanilor (pd gnefti) scri-
soil, va fi amirosit...". 4) San tuturor dobitoacelor obiceiul este, cemd
vre un steirv mort and, a-1 amirosi". 5)
In clasificarea simturilor mai mare iaste gustarea de ceit mi-
roseala, pentrucei de multe ori sunt nifte .lucrure de mirosesc i jale
sat amare sau dulci...", 6)
Pe nas ese respir sau se pufneste .pre ndri pufnea...".
Se cunoaste actul reflex al stranutului sau al strnutului, Cro-
nicarul Neculce povesteqte cA Barnovschi Vocl. (1626-1629) :

mergeind cu mullet gloatei din tarei la Poartei, ca multi goeri


si mazili fi curteni fi Cu de ceilalti mai profti, fi preoti fi cd-
lugri, mergeind pre drum fi poposind fi fezeind la masei, au
inceput a streinuta Barnovschi Vodd des fi tare. Iar boerii care
eran la mast!' cu Bartzovschi Vodd, i-au zis dupd obicei Set.-
ncItos Doamne fi pre voia Meiriei Tale". Iar pre urm, veizeind
cei tot strdnutei, un boer sei fi zis viermi Doamne", fi cum i-au
zis viermi Doamne, au fi teicut din gura". a)

La rndul lui, Cantemir spune cA faimosul Atila cu vin mai


mult indopeindu-se, i s'au slobozit seingele pre nri i afa steirnutemd
stinge, au murit". 9) Sau ....Jigeiniile se treinteau, suspinau, sternu-
tau...". 10)

Buioreanu, Pravile. Pricina gi (13), punct. rf (109) vi glava 346, zac 8, pag. 12 0
274. Longinescu. Leg' vechi, pag. 34
Idem, gl. kz (27) yi gl, 127 zac 7, pig. 41 o 184. Longinescu. 1. c. p. 170.
Idem, gl. i (30) o gl. 130, punct. 3, pag. 42 185. Longinescu, L c. p. 177.
D. Cantemir. Hronicul, pag11169.
Idem, Istor. Ierogl., pag. 79.
Vezi pstg. 14 n. 1.
D. Cantemir, 1.t. Ierogl., pag. 58.
8)1. Neculce, In Letopisefi, vol. II, pag. 184.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 289.
Idem, Ist. Ierogl., pag. 189.

www.dacoromanica.ro
221

Brbatii au pe amandoi obrajii vi In jurul gurei barba vi mus-


teti, drept podoab vi semn al brb'atiei, Psalmistul Scheian spune
Ca mirul in cap ce destinge (scoboarei) in barbel". ')
Gura. Buzele gurei sunt numite de Psalmistul Scheian ustnei"
sau usnel", lar gurei se spune rostu". 2)
Cerului gurei se spune peireitus".
Omul necjit, suprat pn la turbare aspumei", adicg face
clbuci la gura. Spune Cantemir ...cu buzele lcIsate si ca balele as-
pumate". lar cu alt prilej, Dimitrie Cantemir d un frumos vi exact
tablou al omului turbat ...ca duleii turbali, (ama impreistiind, din
gurcl aspumcInd f i toatei icoana vrcIsmeisiei de la inimei in fat zu-
greivindu-si...", sau : ...vorova amesteccInd, limba bolborosindu-i, ba-
lele mergandu-i i gura aspumcIndu-i, screisnetul glasului, articulul
infelegerea cuveintului Ii astupa...".4)
Saliva din gura se stiupeste"; ea are vi proprietti terapeutice
ochii orbului din nastere spcileind, prin ftiupit f i find' le deschide lu-
minile...". 5)
In gura se gsesc dintii vi mselele, de care pomenevte i Psal-
mistul Scheian. 6) Dintii ca vi mselele servesc la mcinat alimentele ;
child se mnnc6 mult acreal strepezesc. Pravilistul spune un pro-
verb, care se aude destul de des vi astzi peirin(ii au metncat a-
crimea, adicd agurida, iar dinfii copiilor vostri au stripezit".7)
Dintii naturali pot fi inlocuiti cu dinti falvi, cu proteze dentare,
c spune Cronicarul Neculce despre Dumitravcu Cantacuzino (1673-
1685) : cei el de beitran, dinfi in gura nu avea ; diminiafa ii incleia
de'i panca in gura, iar seara ii descleia cu un crop, si-i punea pe
masei...". 8)
In gura se gsevte vi limba, care ajut omului s" hokeascei",
adic s vorbeasc, Psalmistul Scheian spune a holci", pentru a gri, 1
Cel care nu poate vorbi este gtingav" sau faicav". Psalmistul
Scheian intrebuinteaz termenul de a gngvi, iar Dimitrie Cantemir
pe cel de faicav, Spune Cantemir : ,,Mihai Balbul, ce va sei zicei fai-

1) I. Bianu. Psaltirea Scheianii, pag, 437.


2)1. A. Candrea, Psaltirea Schelani, p, 118, r, 15 *i p. 22, r, 9, gi altele,
Idem, pag. 37, rindul 18.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pig. 258, 267 i 309.
Idem, Hronlcul, pag. 197-8.
L Bianu. Pss.Wren Schelanii, pag. 177, 378.
Bujoreanu, Pray. Mat. Basarab, Invtt. patriarh. Anaitasie, gl. 33, pag. 439,
8)1. Neculce in Letopiseti, vol. II, pag. 225.
9) L A. Candrea, I. e., pag'r- 195, rindul 32.

www.dacoromanica.ro
222

cavul", a ucis pe impratul Leon Armeanul, in anul 820. 1) Sau


multe agiunge mintea ascutitti, carile limba faicavd slabd a le vo-
rovi nu poate". Sau pre cdt din duhul obtiii faicava mea voroavd
va putea a-1 artita...". 2)
Omul care nu poate vorb de loc este mut. i, pentrucg in fire
totul se compenseaz, in schimbul vorbirei, mutul este dotat uneori
cu o inteligent aqa de mare, c ajunge s se inteleaga cu toti qi sit
priceap tot, numai din semne i mimic, Dmitrie Cantemir, om in-
vgat i Cu mult spirit de observate, face o descriere minunat.' des.
pre inteligenta surdulu i mutului, care reweqte s'd se facg inteles
de ce din jurul lu
Aceste persoane, cdrora natura li-a denegat facultatea de a
auzi ti de a vorbi, tot aceiati naturd pentru a suplini acest de-
fect, li-a dotat cu o pricepere ated de vie, incdt din mitcdrile bu-
zelor ti din gesturile celor ce vorbesc, tilu f i cunosc celace a-
cettia zic. Akira' de aceasta, ei au invdtat o specie de Umbel prin
semne; i fiinded aceastd Umbel convine foarte mult cu tacitur-
nitatea mai mult decdt pitagoricd la Curtea Sultanului, ata nu
este nici un curtean care sti nu o priceapti. Sultanul insuti incd
trebue sd o priceapd, cold el niciodaid nu poate sd uzeze de
altd Umbel, cad vrea sd ordone ceva mutilor si, sau ciind ar
vrea sti vorbeascd cu ei, din distractie". 3)
Se poate intmpla ca mutena s nu fie complect, ci s fie nu-
ma limba amurfitd". Spune Cantemr : cat toatti limba amurfitil In-
naintea lor au rdmas", 4 )
Mutul are o situatie exceptonal fat de prevederle Pravilei.
Mutul vinovat de ceva, se pedepseqte mai uor, el iaste ca ti un
prunc mictor i ca unul din cei ftird minte, nebun" ; totuqi dac se
constat prin mdhliitul" lu, in toat f rea, sau poate s rs-
punz la intrebri prin serfs, atunci este tratat ca oricare altul.
Dupe Pravla bisericeasc, mutul nu poate fi preot.
Vorbind la figurat, limba poate fi un organ foartq simcelos",
adic tkios, Spune Cantemr : de ochlul zavistnic ti de limba sim-

D. Cantemir, Hronicul, pag. 352.


Idem, Istoria Ierogl., pag. 62 vi 114.
Idem, Istoria Imper. Otoman, vol. II, pag. 640, nr. 7,
Idem, Istoria Ierogl., pag, 162.
Bujoreanu, Pravile. Gl. xe (65) vi gl. 370, punctul a vi I, (1 vi 2), pag. 67 vi
292. Longineseu, Legi vechi, pag. 293,
Idern, invitkturi, glava 94, pag. 171.

www.dacoromanica.ro
223

celoasei peizindu-1 ocrotindul." 1), cei otrava limbei, pre tot toapse-
cul (otrava),,, covar$e$te"-2)
Limba se tae celui vinovat de greseli mari. Se tae mincinosului,
ch. spune Pravilistul cel dovedit ea' a jurat streimb, sei i se tae limba".
La fel pedepsesc qi Pravlele bisericesti 8), uneori char mai sever,
ch'ci spune Pravilistul bisericesc duhovnicului care va divulga spo-
vedania cuva seri se scoatd limba pe ceafei i sei i-o tragei, peirzel
ce va muri...". Negrest ch amenintarea_ Pravilistului este inoperanth,
isvorht din necunoasterea raporturilor anatomice dntre limbh qi
ceafh. 4)
Cantemir cunoa$te contaminarea psihic a actului reflex al chs-
catului guref, cad unul ceisceind mai toti de prinprejur a &ism se
indeamnei, meicar cei intr'acea datei a casca nu li-ar fi fost", 5) _de
unde poate $i proverbul care se aude $i asthzi umbli din pom in
pom cum umblei ceiscatui din om in om".
Grumazul sau ghtul este o parte a corpului despre care nu se
are o notiune precis. In Psaltrea Scheianh. i se spune peina(ul". Se
confund cu ghtlejul, cu farngele, cu laringe!e $i chiar $i cu esofa-
gul. De exemplu, spune Psalmistul .gleisesc cu grumazul.", sau
lipeascei-se limba me de peinatul meu" ; lar in Psaltirea lui Coresi
In loe de pang se intrebuinteaz termenul de grumazul mieu". 5)
Psalmstul mai spune grumazulu si cerbice" : Domnul dereptul tei-
ia-va cerbicele peiceito$ilor", cu inteles de gat, dar si de mhndrie. 7)
Pravilistul bisericesc pare c deosebeste- grumazul de ghtlej, chci
spune .multi betejesc grumazii i geitlejul,..", 8) In Lexiconul Slavo-
Rom. din 1649, se spune grumazul, prin care intrei induntru apa
i veizduhul". 9)
Pravilistul lu Vasile Lupu socoteste c. gura 8i grumazii cornu-
nic inima, de acea spune c dschlita care ira invga o elev,
la rele

D. Cantemir. Hronicul, pag. 3. _

Idem, Ist. Ierogl., pag. 226.


Bujoreanu, Pravile, pricina 3 ei gi. 300, punct me (45), zac 45; pag, 8 e 257,
Longinescu. Legi vechi, pag. 13, Idem, Pray. Mat. Bes,, Invitituri, glava 292,
pag. 254.
Bujoreanu, Pray, Mat. Bas., Invitituri, glava 319, pag. 262.
D. Cantemir. Istoria Icrogi., pag, 160.
6)1. Biana. Psalt. Scheiani, pag, 381 i 446,
1. A. Candrea, Psalt. Scheiani, pag. 275, rind 15.
Bujoreanu, Pray, Mat, Bas, InviI., patriah. Anistasie, gl. 17, pig. 426.
Gr, Cretu. Lexicon Slavo-Rom,, pag. 104, rindul 108.

www.dacoromanica.ro
224

sd-i vearse plumb topit in gurd, sei-i pogoare pre grumazi


la inim, pentru cei pre aceastia metdulare au efit de la mima
ei toate indemnurile featei, de au scetrbit mima peirintilor,". 1),
Aceleasi confuzii face si Cantemir cAnd spune laringha, adicei
gettul, get* tlejul, geitlanul sou geirtan". De exemplu ,fi din getrtan
acestea Ii clocotea", 2)
Peptul, este toracele. Cantemir Ii spune i coful", 3) In Psalti-
rea Scheian se pomeneste si de coaste, de spinare, de spate, 4) In
Lexiconul Slavo-Rom., din 1649, pieptul este sinonim cu shnul, 5)
Pe fata anterioar a toracelui, a peptului, se gsesc mamelele
sau tifele" cum le spune Psalmistul Scheian titele meiriei meale",
sau cum spune Coresi mumeimiei meale", 6) i Dimitrie Cantemir
intrebuinteaz5, acest termen: intre teitele maicei-sa acivat".
Talele produc laptele. Pravilistul bisericesc cunoaste cazul cand
o tat& nu functioneaz si spune despre Sfntul Nicolae c hind incii
tinerel, numai dintru feita cea dreaptcl sugea,-", s)
Tatele au gurgue", cad, nu-1 ertat s fie atinse sau pipite de
oricine, Spune Cantemir : Cine este indreizneful i obraznicul acesta,
carele pieptul Biruintei a apipdi, i titifoarele fiiceii mele de gurgue a
suge, nu s'a femur, 6)
Ranele toracelui sunt considerate ca rane de moarte, cci spune
Pravilistul: ce sei atinge de inimei, sau de creerii capului, la plept,",
sunt rane de moarte, 10)
Raportul dintre torace, praimani i tuse este extrem de confuz
cunoscut in acele vremi. Tusea face parte dintre elementele compo-
nente ale corpului, adick este o stihie, lar flegma iaste la piept
deasupra plumeinii" Totusi, flegma poate astupa grumazii si s in-
nece pe om .... sughi(ul, pieptul astupei ; flegma in grumazi Ii inecer,'2)
Bujoreanu, Pravile. Gfava kn (28), punctul d (4) si glava 128, zac 4; pag. 41 si
184, Longinescu. Legi vechi, pag. 172.
D. Cantemir. Ist. Ierogl , pag 14 si pag. 175.
Idem, pag. 208.
4)1. Bianu. Psalt. Scheianii, pig 63, 148, 265, 480, 494.
Gr. Cretu. Lexic. Slavo-Rom , pag 190, rindul 2219.
Vezi nota 4.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 205.
Bujoreanu, Pravila dela Govora, pig. 124-125.
D. Cantemir. Ist. lerogi., pag. 287.
Bujoreanu, Pravile, gl, gi (13) punct a (1) s gi. 248, zac 1. Pig. 31 i 238.
Longinescu 1. c. p. 125.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bas., Invitit. patriarh. Anastasie, glava 8, pag. 422.
D. Cantemir. 1st. Ierogl., pag. 365.

www.dacoromanica.ro
225

Pintecele sau Vintrele, cum Ii spune Psalmistul Scheian '), este


abdomenul, La animale se numeste bardahan, 2) Dar -intelesul acestui
termen este mult mai vag, aci india and peretele sau regiunea,
and cavitatea, and orgnele interne din cavitatea abdominall Se
spune de exemplu ptintecele muerei", pentru a indica uterul, sau
rnza. 3) Sau dulceafa peintecelui sdu", expresie pitoreasai care se
aplie oamenilor cad n'au deal grija stomahului, 4) Sau boalele
peintecelui", termen cu care se indica boalele tuturor organelor intra-
abdominale, 6)
Pe peretele abdominal se gseste buricul, In Lexiconul Slavo-
Roman, din 1649, termenul de burle se explica cu cuvntul de gei-
uace". 6)
Pravilistul bisericesc interpretand pe Hipocrat, spune c in tim-
pul sarcinei copilul respird prin burle

...iar coconul acolo unde se and in maful muerei, hreinea-


fte-se de seingele ei fi nu reisuflei pre gurd, ce pre burie". 7)

De pantece tin si organele genitale externe, rusinele, cari tre-


buesc acoperite si ascunse "vor areita unul altuia rufi-
nele, ceale ascunse fi acoperite..." se pedepsesc, 8) -
Organele externe b'xbtesti poarta numele generic de meidu-
larul de rufine". Acest madular trebue tiat celor cari au raporturi
anormale cu animalele

Zeicdtorilor cu dobitoace s li se tae mddulariul cel de ru-


fine, afifderea fi celor ce fac cum nu se cade, cu partea beir-
beiteascd".

In Lexiconul Slavo-Roman, se pomeneste de meidulariu ascuns".9

1)1. A. Candrea, Psaltirea Scheiatti, pag. 85, rindul 42.


D. Cantemir. Is toria Ierogl., pag. 80,
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invt. patriarh, Anastasie, gI. 12, p. 423,
Idem, Pravila bisericeascrt dela Govora, pag 97.
Idem, Pray. Matei Basarab, Inv, pair, Anastasie, gl. 35, pag. 441.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 220, rind. 2917.
Bujoreanu, L c., gl. 13, pag. 424.
Idem. Pravile, Ilava f (9), punct md (44). gl, 244 zac. 44; pag. 27 si 233.
Longinescu. Legi Vechi, pag. 103.
Idem, Pray. Matei Basarab, Siiborul dela Anchira, glava 16, pag. 324,
Gr. Cretu, 1, c., pag. 136, rindul 933.

www.dacoromanica.ro
226

Dar mireanul ,,de' t va tala meidulariul cel de rutine..." se afu-


rise ste.
Smnta brbatului se yan in vaginul femeii unde se afl ma-
tul muerei deschis", adia uterul.

Ceind se impreunei beirbatul cu femeia lui, i muiarea cu beir-


batul stiu, acolo unde se impreunti iaste matul muerei deschis f i
atteaptd s primeascei seimania beirbatului, care va sci leapede". 2)

Dup5. Pravilist, nu numai brbatul ci si femeia leapd smnt,


ejaculeaz

nu numai ceind face beirbatul sodomie cu muiarea lui.., ce


incd i muiarea lui de se va impreuna trupeatte cu altei muiare,
cum s zice, una Cu alta, ti se varsei una la alta, ce sei zice,
aruncel seimeinta..."
Sam nu sei va imprti ,(divorsa) bdrbatul de femeae, sau
Mmeaia de beirbat cad vor face veirsare de sdrnein(ei seinguri
cu mina sa". 4)

Brbatul scopit din fire, sau scopit de nevoe prin vreo operatie,
se cheam famen" sau haddnb", ori hadtimb". Spune Cantemir:

Velisarie, un general al lui Justinian pentru cinstea curdfiei


cu contenirea, hadeimb t e
Sau ...au trimes... pre un hadeimb...". C)
Sau: ...puterea organelor neiscdtoare pierzeindu-ti, in firea
hadimbilor cade..,". 7)
Sau : peirtile beirbeitesti pierzeindu-ti, in zavistie cade i
mil amid!' nu numai asupra beirbatilor, ci ti a muerilor ; fine
asupra muerilor, did el cu dcinsa pofta i tragerea firei a-ti
impreuna nu poate, iar asupra beirbatului, ceici acesta face din
plineala firei. C totdeauna orbul asupra ochilor, schiopul asu-

Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sf. Apostoli, gl. 22, pag. 313.
Idem, Invit. patriarh. Anastasie, gl. 12, pag. 423.
Idem, Pravile, gL f (9), punct. d. si gl. 181, zac 4, pag. 36 *I 199. Longinescu
1. c., pag. 147.
Idem, punctul s (6) i zic 6.
D. Cantemir. iffronicul, pag. 315.
Idem, pag. 417.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 52.

www.dacoromanica.ro
227

pra picioarelor, surdul asupra auzului i hadeirnbul asupra in-


tregului biela' are". ')
Hermafrodt este cel ce este si brbat i femee, sau umblel in
pofta a doud peirti". 2)
Organele genitale ale femee infra in categora organelor de ru-
$ine, care se acoper $i se ascund,
In Lexiconul Slavo-Romn, din 1649 se pomene$te $i de sale". 3)
In Psaltirea Schean $alele se numesc cim(" ; se spune de e-
xemplu cimtul mieu impluse batgiocuri, si nu e vendecare peliteei
meale". 4) lar spnarea se nume$te geirbei". 5)
Regiunea fesier se nume$te ca $i astzi ; Cronicarul Ion Ne-
culce poveste$te c. la 1710, Niculae Vod. Mavrocordat, a pus s
se 'Dar ni$te boeri Fi i-au beitut celte douei sute de toiege la cur". 6)
Membrele, sunt mainele $i picioarele, intelegndu-se membrele
superioare i cele inferioare. Sunt pomenite in toate scrisele vech,
cu mici variatii de nume, dupe epoci,
In Psaltrea Schean. din 1482 se pomene$te de degete, de un-
ghii, de palm ; mna se serie mdra" ; bratele se numesc misi(a" ;
subtioara se nume$te sisioara". Se vorbe$te de talpe $i pcioare
talpa se nume$te $i podnojie". 7) alcaul se nume$te calcaniul", iar
coapsa se nume$te coafsa".8)
In Lexconul Slavo-Romn, din 1659, la subtioar se spune su-
suoarei". 9)
Cronicarul Neculce spune susiori" : Mihai Vod al Moldovei
(1716-1726) mai in toate zilele speinzura tlharii de picioare sau de
susiori".19)
Pravilistul spune la maini meinule" : set' tae manule,
sau s pldteascei preful acei pagube".'1)
D. Cantemir, pag. 69.
Idem, pag. 11.
Gr. Cretu. Lexiconul lui Mardarie, pag. 154, rindul 1373.
L A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 72, rindul 5 si 21,
Idem, pag. 134, rindul 25,
loan Neculce, in Letopiieti, vol. II, pag. 296.
7)1. A. andrea, 1. c,, pag. 238, rindul 8.
I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I. Pag, 464 despre degete ; pag. 212, despre
palmi; pag. 109, mira sau mina; pag. 241 despre milita ; pag. 487, despre si-
sioara ; pag. 454, despre talpe ; pag. 172, despre cilciniul ; pag. 141 despre coafsa.
Gr, Cretu, L c., pag. 175, rindul 1893.
L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 362.
Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punct oa (71) i-...glava 305 zac 71; pag. 10
259. Longinescu. Legi vechi, pag. 21.

www.dacoromanica.ro
228

Pentru Dimitrie Cantemir, unghiile sunt lance otreivite aduca-


toare de rane neteimeiduite". 1) El distinge la mAini degetul areiteitor",
iar sub ung'aia degetului mai vreismas toapsec (toxic) deceit dintele
viperei sta". 2)
Cu mAna se apuc. ceva. A lua ceva in mn, a apuca, se spu-
ne arneina". Spune Cantemir ...set fi luat ameinei toporul cel din
aer 8)
Sau ...indatei luemd toporul amine. 4)
Sau ...ar fi fost Romeinii aceia ca armele 5)
Sam: ...cu scrisorile, carele ametnei aveq...".
Pe palme sunt o multime de Hull ca niste crpturi. Hiroman-
die" se numeste studiul pe creipeiturile i infrantorile meinei".
Membrele inferioare au de suportat toat greutatea corpului.
Vorbind la figurat se spune de exemplu ceilciiiul peste cap a se
piciorul meicar cei cinci degete are, inset slujba meinei, a
apdca, nu se cade...".
Terea minelor este o pedeaps foarte des intrebuintat. Chiar
si Pravila o impune, uneori pentru infractiuni foarte usoare. De exem-
plu! celui care tae un pom strin set-i sei tae meinule". 9)
Un Inembru sau madular putred se tae, asa cum biserica tae,
adic incleprteaz pe preotul cruia i s'a luat darul pe bun drep-
tate acela se tae de la besearica ca un madular putred".11
Omul beteag de picioare se numeste olog. Aceast infirmitate
cand este din nastere, vine din cauza impreunrei sexuale in timpul
menstruutiei femeei.")
Membrele au incheeturi sau articule", cum spune Cantemir.'2)
In Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649, se spune incheetura oaselor" si
glezna". 13)
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 26.
Idem, pag. 84.
Idem, Hronicul, pag. 142.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 457.
Idem, pag, 229.
Idem. Istoria Ierogl., pag, 280.
Idem, pig. 22.
Idem, pag. 171.
Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punctul oa (71), si glava 305 zac 71; pag. 10 gi
259. Longinescu, I. c., pag. 21.
Idem. Pray. Matei Baiarab, Canoanele Sf. Apostoli, glava 28, pag, 314.
Idem. InvLurile patriarh. Anastasie, glava 14, pag. 424, vezi pag.13.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 8.
Gr. Creitt. Lexiconul Slavo-Rom,, pag. 291, rindul 4432; pag, 126, rind. 705
pag. 195, rindul 2337.

www.dacoromanica.ro
229

Cronicarii le spun incheeturi" ; cronicarul Niculae Costin, ci-


tnd pe Titero (Ccero), spune ...precum se tae une incheeturi a
trupului...".1) lar Miron Costin povestind despre lupta de la Hinta,
dintre Vasile Lupu si Matei Basarab, spune ca acesta din urma., a fost
nimerit de un glont din sinetd, aproape de incheetura genunchiului..".

Mult mai vagi sunt notiunele anatomice despre organele interne.


In genere, pentru notiunea de organ, se intrebuinteaza"termenul
de madular. Cum irisa cuvntul de 'T'adular se aplica si membrelor
organelor externe, spre o mai bun diferentiere, organele interne
se mai numesc si manuntae, mruntae sau droburi.
Termenul de droburi este intrebuintat de Cantemir ; ...dupd
mancare ca aceasta, bduturd ca aceia trebue ; c numai acelea doar,
vcipaia care in droburile tale s'au atdtat, a stinge vor putea...".
Pravilistul lace distinctiune l'Are organe, din care, unele sunt
mal importante lar altele mai putin importante ; aceias distinctiune
lace si intre diferitele regiuni ale corpului. Spune Pravilistul
Ranele, unele sunt de moarte, carele fi de, nevoe sunt in-
demneitoare spre moarte, mai vdrtos aceste rane ce se ating de
inimd, sau de crierii capului ; altele iari sunt mai deoparte ca
acestea, nu sunt de moarte, ce se vindecti mai pre lesne, cumurs
la stinghii i in pulpile picioarelor afifderea fi la memd... care,
macar c sunt fi de nu indemndtoare spre cumpene de moarte,
iar tot trebue cu socotin(d alegad, de se vor prileji ranele sd
fie la piept, sau la grumazi fi alte ca acestea". 4)
Creerul este loarte putin cunoscut din punct de vedere anato-
mic. Tot ce stie Pravilistul despre creer, este ca-1 un organ din cele
principale, a carui ranire aduce moartea numai decht ranele, unele
sunt de moarte... mai vdrtos aceste rane ce sei ating de inimd sau de
crierii capului...". 5)
Dimitrie Cantemir spune ca desvoltarea creerului nu-i In raport
cu aspectul fizic al corpului, ci in raport numai cu studiul i munca
intelectuala cei nu chipul ara' tos, nici in dobitocul cdpeitinos ce in
capul pedepsit i cu multe nevoi domirit, criirii ce multi seild Fluesc".

N. Cosan, in Letopiseti, vol. I, Apendice X. pag. 448.


Miron Costin, in Letopiseti, vol. L pag. 336.
D. Cantemir. Istoria Ieroglific, pag. 252.
Bujoreanu, Pravile, gt. gi (13) o gt. 428, p. 31 si 238. Longinescu, I. c., paz 125.
Idem.
D. Cantemir. Istoria ieroglific, pag. 60.

www.dacoromanica.ro
230

Acelas lucru Il spune si Cronicarul Miron Costin vorbind despre


Lean, Prcalabul de Soroca

Om de mirat la intregimea lui de sfaturi f i de infeilepciune,


cat pre acele vremi abia de era peimeintean de potriva lui, cu
carele i Vasile Vodei singur, osebi de boeri, feiceau sfaturi
-multe ceasuri voroavei, asa era de intreg la fire. far la statul
trupului silu era geirbov, ghebos, qi la cap cucuiat, cat puteai sei
zici ad este adeveirat Izop, la cap". 1)

Infirm, este un euvnt loarte des intrebuirrtat in toate scrierile


vechi, dar niciodat in inteles anatomic precis. In Psaltirea Scheian
i se spune anima", inrema" sau inremiei". Coresi spune Mimele".. 2)
Pentru Pravilist, gura si grumazul due direct la inim ; 3) lar
rnirea inimei aduce moartea imediat. 4)
Dupe Pravilistul bisericese, mima este cel dint'ai organ care se
formeaz in om. Dup, raportul sexual, a treia zi se semneazei
mi-za...". 5) n acelas timp este cea din urm care moare si dacei
zase stihia atunce iase i sufletul",6) pentruc sufletul
leicuiaqte la inime.7)
mima este socotit ca sediu al multor simtiri, al durerei ea si
al dragostei, al bunttei ca si al ruttei, al vitejiei si al umilintei.
In Lexiconul Slavo-Romn din l649,, se spune cel au Mima bunei,
blcind" ; sau mild de la inimer ; sau pururea de la inimei" ; sau
cel cu mima mare, trufafe ; sau beirbeitie de la inime ; sau sim-
plu inimos". Alteori se arat suprarea sau umilinta sfeireimarea
inimei" ; sau cel cu toatei inima impietritei". O singur dat se amin-
teste c mima este un organ intern, cand se spune : cele din lun-
tru, cum f zice mima, meinuntaele. 5)
Dimitrie Cantemir spune inima rea, a toatei reiutatea gclzdu-
eqte" . 9)

1) Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 326.


2) I. Bianu. Psalt. Scheianti, vol. I, pag. 9, 21, 74.
3) Vezi pag. 223-24 n. 1.
4) Vezi pag. 229 n. 4.
5) Bmoreanu, Pravila Matel Basarab, InvitAt. patriarh. Anastasie, gi 12. pag. 424.
7) Idem. Vezi vi pag. 15 n. 1.
6) Idem, glava 17, pag. 425.
Gr. Cretu, Lexic. Slavo-Rom., pag. 110, rind 247 si r. 254; pag. 213, r, 2757;
pag 124, r, 648; pag. 175, r. 1880; pag. 295, r. 4524 ; pag. 135, r. 931; pag 140,
r, 1038 ; pag. 122, r, 587.
D. Cantemir. letona Ierogl., pag. 210.

www.dacoromanica.ro
231

Singe1e, dupe conceptia hipocratick' este unul din cele patru


humori care compun omul : omul feicutu-se-au de patru stihii, de
sdnge, de flegmei, de tuse fi de hiare..."
Stiha sangelui st despre partea dreapta deasupra ficatilor"; 2)
clack moare omul, ese stihia sangelui si cadavrul nu mai are snge
...omul dacei moare stinge n'are in trup", ceici din cele pa-
tru stihii care compun corpul omenesc sdngele, ceici e cald, ia-
ste de in foc, iarei flegma care iaste rece, iaste de in apd, iarei
tusea ceici iaste umedei, iaste de in veizduh, iarei ferea ceici
iaste uscatd, iaste de in peimeint ; iarei in vremea mortei, cu po-
runca lui Dumnezeu se impart acele patru stihii qi se desparte
sufletul, i inted se desparte stihia seingelui, ca o ceilduroasei
viitoare ce iaste i viazei tot trupul ; drept aceia trupurile cele
moarte hiare au dacei mor, f i flegmei fi tuse, iarei scinge nici
cum...".

Din toate acestea, Pravilistul bisericesc trage concluzia: sel nu


ardeti trupurile 3)
Vasele, iau numirea generic de vine, Printre ele se deosebesc
venele imprtest, vene mari, cari dac se lezeazI aduc moartea, pen-
truc aceste vene sunt, impreun cu inma si cu cotylon sau ceafa,
sediul sufletului, In adevr, dupe Pravil, acest sediu este
la inimei i despre partea capului din deireit, carde se chia-
ma dine fte cotylon, lar pre limba proastei se chiamd acutis, a-
dicei ceafa, i in vinete cele mari 4)

Nu stim care anume vase sunt aceste vene imprgesti.


Cantemir vorbeste de sfigmos", o vend moale, care, pururea
se bate, de pre a ceireia cleitire, afezeimeintul firei se cunoafte" ; pro-
bbil este vorba de artera radia15., cci trebue s tinem socoteal
ca suntem In vremea cind doctorii incep sa cerceteze pulsul bolna-
vilor. Circulatia sngelui fusese descoperit la inceputul secolului al
XVII-lea, lar la 1664 Alexandru Mavrocordat, exaporitul, care prac-
tica medicina la Constantinopol s cuta bolnavi dupe puls, a scris
cartea lu despre circulatia sAngelui, pe care este neindoios c o va
fi cunoscut si Dimitrie Cantemr. Lucrul se adevereste si din faptul ca

Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, InvtI. patriarh. Anastasie, gl. 7 *i 8, p. 422.


Idetn, glava 8, pag. 422.
Idem. Pray, Matet Basarab, Invturi, gl. 378, pag. 294-5.
Idem, Invtt. patriarh, Anastasie, gl. 17, pag. 425.

www.dacoromanica.ro
232

acest Domnitor scriitor, revine asupra acestui punct, dovedind C. cu-


noaste chiar si latura pronosticului ce se poate trage din examinarea
pulsului ; spune Cantemir Vulpea (lije Stolnicul), din pro gnosticul
do ftorului, precum la luna nu va eqi, bine stiai de vrerne ce in rev dr-
satul zorilor i in amurgul soarelui, sfigmosul in chipul viermelui se
Iar in alta imprejurare spune: ...dormind, numai vinele cele
vii mi se cleitesc i se bat, semn de deqteptare areitclnd". 2)
Venele se tae, and Ii vorba s se faca o venesectie. Aceasta
operatie o face brbierii sau vracii ; preotii n'au voe s faca vene-
sectii preotul care va vreiczui sau va teiia vine...", se pedep-
seste,
Domnitorul Nicolae Mavrocordat stie ca unele hemoragii nu sunt
in" functiune de vase si ea aceste vase nu pot opri hemoragia vi-
nele nu opresc scingele care e sec' curgcl".
dupa Cronicar, sunt albi si uscati de sete, Spune cro-
nicarul Niculai Costin iarei phimiinele cele albe au fost arse de
sete". 5)
Cantemir le spune plomcli". 6)
Functiunea Plmnilor este suflarea i rsuflarea", 7)
Pravilistul bisericesc, comentator al principiilor hipocratice, spu-
ne ea ...flegma iaste la piept deasupra 8)

Tusea, dei dupe Pravilist, ar fi in legatura cu plmnii, totusi


este considerat ca o stihie aparte, adica ca un element care intra
In cbmpunerea organismul4 9) Cantemir mai in curent cu noile des-
coperiri ale stiintei, spune c tusea este provocat de flegma
pins de flegmcl, a tufi mc1car nu mi s' ar 61.10)

Despre diafragm nu se pomeneste nimic, nicaeri. Peritoneul este


citat de Ogre Dimitrie Cantemir, cand descrie o operatie de her-
nie,

D. Cantemir. Ist. Ierogl., pag. 163.


Idem, Divanul, pag. 97.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Invtituri, glava 71, pag 163.
N. Mavrocordat, In Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 421, nr. 101.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 33,
D. Cantemir Ist. Ierogl , pag 189.
Idem, peg. 110.
Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, Invtt. patriarh, Anastasie, gl 8, pag. 422.
Idem, glava 7, peg, 422.
D. Cantemir. 1st. Ierogl,, peg. 57,
Vezi pag. 159.

www.dacoromanica.ro
233

Ficatul, este numit maiu" in Psaltirea Scheian ; 1) maiul cel


negru", in Cronica lu Niculae Costin. 2)
Ficatul are raporturi cu sAngele, care st despre partea dreaptei
deasupra ficatilor".
In autopsia ce s'a fcut cadavrului lui Duca Vod in 1685, s'a
gsit ea'. maiul cel negru i-au fost seineitos...". 4)
Nu se face niceri vreo legatur intre ficat si fiere, din contr,
fierea, sau herea, formeaz o stihe aparte. Dupe aceast conceptie
hipocratic, se deosebesc doua feluri de her sau fieri fiarea prvitit
si fiarea neagr.. Spune Pravilistul bisericesc
...fiarea pleivita este despre partea steingei deasupra splinei,
jara harea neagrei iaste deasupra reinichilor. Hiarea pleivita iaste
aldei, adica ferbinte i uscatcl f i amara, iar hiarea neagrei iaste
rece $i uscat si cam acra... Hzarea plvif creqte .pre la ore-
mea secerigului, adzca vara... iarti hiarea neagra crefte toamna.
Fiarea plavi(ei (reisufla) pre urechi, iar hiarea neagrei pre ochi...
Intr'adoua veirsta obleiduiafte hiarea intr'atreia veirsta
oblciduiaste hiarea neagrei...".5)

La autopsia lui Duca Vod, despre care am poment mai sus, s'a
gsit in herea lui 27 de petre roii, afa de late qi de groase, intr'un
chip cumu'i aceasta figura 6)
Niceri n'am gsit s se afirme ea'. fierea _ar fi produs de heat.
Se stie despre fiere, a este amar; amrciunea fiere serveste de-
seori ca termen de comparatie. Se spune de exemplu: amar ca fie-
rea", sau necinsteqiile, trupeftile desfateiri, dulceata mai mult deceit
a mierei au, ci mai pre urmei, in amara fiere se intorc".7)
Cand durerea cuiva este prea mare, atunci ca si astazi, nu slim
de ce, sediul acestei duren i se localizeaz la ficati. Se spune de exem-
plu (albinele) trupul le bc4icei, la ficati le strabeitea". 8) S'ar putea
bnui c aceast localizare se datoreste faptului de observatiune cu-
rent, ea' unele mari suprr sau duren i morale, produc uneor icter.

I. A. Candrea, Psaltirea Scheianii, pag. 43, rindul 39.


Vezi pag. 211, n, 2.
Vezi pag, 10-11, n, 1,
N. Costin, vezi pag. 211 n, 2.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invt. patriarh. Anastasie, gl. 8, pag. 422.
Vezi pag. 211 n. 2.
D. Cantemir, Divanul, peg, 190.
Idem, Letona Ierogl., pag. 187.

www.dacoromanica.ro
234

Stomacul, face parte impreuna cu rnza, mat ele $i bate


nuntaele in carde intrei bucatele", din categoria vaselor primitoa-
re",1) adica, servesc la mistuirea hranei. Se spune, de exemplu, des-
pre pisica care inghite qoarecele, c-1 bagA In oala stomacului a-1
ferbe, cei tigala maiurilor va) preiji, si in vasele mafelor a-1
scoate". 2)
Se face ins, i o rezerva, c. nu tot stomahul toatei bucata
mistue$te, nici tot geitlejul lod bilutura primefte" ;3) cg, cine m-
nanca once iqi stArneqte greata plinului stomah", 4) far cine lco-
meqte qi inghite mai mult cleat trebue, tot ce mnnc boreiqte
afarei scoate". 5) Aqa se face c. stomahul ru, din bune bucate, ve-
nin i greutate dobndefte".)
Durerile de stomah se vindeca cu Hrisolit, o piatra rar care
are aceast proprietate de a vindeca durerile de stomah f i de toate
lucrurile ptintecelui".7)
Intestinele sunt numite mate, Scrie Cantemir ...beirdeihanul
(abdomenul) speirgndu-i, matele la peimeint Ii veirsa".$) Sam ...nu
ca ghimpul in picior, ci ca sulita p'trunsei prin mate". I
Praporul, sau epiploonul este pomenit f'r nici un comentar, in
Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649 : praporul cel ce stei preste bandorei",
ceiace ar insemna, dupe comentatorul acestui Lexicon, Gr. Cretu,
praporul ficatului".9
Splina 11 farunchii sunt pomeniti in Psaltirea Scheian qi in
autopsia facut. lui Duca Vod, despre care am vorbit mai sus. ")
Cuvntul de splind, fgr alt comentar este pomenit qi in Lexi-
conul Slavo-RomAn din 1649, 19
134ica udului, nu-i pomenit'd niceri abia se aminteqte despre
urin, in termeni de mult pudicitate, cand se spune de ctre Pra-

D. Cantemr. Istoria Ieroglf., pag. 9.


Idem, pag. 195.
Idem, pag..252.
Idem, pag, 206.
Idem, pag, 79,
Idem, pag. 213.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invijat. patrarh, Anastasio, glava 35 pag. 441.
D. Cantemr. Istoria Ierogl., pag. 80,
Idem, pag, 123.
Gr. Creju. Lexic. Slavo-Rom., pag. 197, rindul 2381.
I. A. Candrea. Psalt, Scheiani, pag, 314, r, 30. N. Coitn, vezi pag. 211 n. 2.
Gr. Creju. Lexiconul lu Mardare, pag. 254, randul 3687.

www.dacoromanica.ro
235

vilist apa lui": clugrul de va qedea inaintea fratilor set-fi lepede


pitfoarea lui (excrementele), apa lui...".
Uterul, in speciar uterului ingrecat, ada cu copil in el, i se
spune matele mamei, zgeiu sau rtinza".
Psaltirea Scheian din 1482, pomeneste de primii doi termeni
se spune de exemplu: cei tu efti ce rpitu-m-ai de mate... catre tine
lepeidatu's din sdnul, de matele metriei meale (de in matele mumeiniei,
spune Coresi)". Sau: astriirati (instriinati, spune Coresi) furei pile&
tofii din zgeiti, reitcirei de in mate..."; sau: plodul matelor".
Uneori cuvantul de zgu are un inteles mai general, inteles de
pntece, si se gaseste asociat cu cuvantul de matele mamei ce te
fecefi zgeiul mea fi preimifi-me di in matele meiriei mele (mumeiniei
mele, spune Coresi)". 2)
Pravilistul intrebuinteaza termenul de ranza sau cel de zgu :
cela, ce-fi va mora muiarea, avnd prunc in zgti...". Sau : mu-
iarea carea ifi va otreivi zgeiul, acolo unde se zeimislefte copilu, ca
sei nu mai faca' copii, aceth ca un ucigaf se se canoneascei".
Catre jumatatea secolului al XVIII-lea, cnd au prins a veni pe
la noi doctori instruiti la scolile strainatatei, cari se stabileau aici,
cunostintele anatomice incep a se deslusi tot mai mult, Inteun ma-
nuscris de medicina din 1760, pe care Il vom da mai departe, la ca-
pitolul boalelor, vom gasi o diferentiere clara intre diferitele organe
cari compun corpul omului,

1) Bmoreanu, Pravila hisericeasci dela Govora, pag. 121.


2)1. Bianu. Psaltirea Scheiang, vol I, pag, 63, 176, 88, 429, 436, 451, 17, 38, 140,
227, 369.
Buioreanu, Pravile, gl. f. (9), punct mf (9) vi gl 244 zac 49, pag. 27 vi 233.
Longinescu. Legi vechi, pag. 105.
ldem, Invturi, glava 374, pag. 293.

www.dacoromanica.ro
236

CAP. II,

CUNOSTINTE DE IGIENA SI CUNOSTINTE CE S'AR PUTEA


iNCADRA IN PATOLOGIA GENERALA
Pravilele si Cronicarii fac numeroase citatiuni, din care se do-
vedeste, ea' poporul Romanesc a aplicat si pazit de mulfe ori cu
mult stricteta regulele de igiena, fie instinctiv pe baza experientel tre-
cutului, fe impuse de legile bisericesti,
Mai contin o multime de citatiuni, unele foarte clare, altele des-
tul de vagi, cu notiuni cari s'ar putea incadra astazi in studiul Pa-
tologiei generale.
Vom reda in cele ce urmeaza, aceste citatiuni, grupate peca
posibil in asa fel; ca sa poata fi incadrate fe intre chestiunele de i-
glena, fie intre cele de Patologie generala.

Aerul. In Lexiconul Slavo-Roman, din 1649, este arate:1 cu ter-


menul de vtint". 1)
Aerul bun, aerul curat, a fost o necesitate cunoscuta de toga
lumea, din once epoca. Dimitrie Cantemir este cel dintai la noi, care
vorbeste despre afezcImeintul aerului", ca o conditie principala pen-
tru alegerea locului unde s salasluiasca un popor.
Dintre Cronicari, Cronicarul Anonim povesteste ca Grigore Ghi-
ca (1728) care era tot mereu bolnav de friguri, s'a dus la Barnova
si acolo afkind aer bun f i apci curatd, au fezut douil sciptelmeini
de acolo au aflat seincitate", 3)
Dimitrie Cantemir pomeneste si de aerul otravitor topsecos aer",
si, inspirat, sau aclame patrunzator al tainelor firei si stiintei, el ghi-
ce$te identitatea compozitiei chimice a apei si a aerului, spunand
ceici filoso fu obici(nu)irt sunt cu socoteala, aerul in apei fi apa in
aer a intoarce, meicar c lucrul socotelii n'ar reispunde" ; 4) si, tre-
bue s se stie, ca sinteza apei si a aerului n'a fost descoperita decat
la 1777 de catre Lavoisier.
Gr. CrefiL Lexiconul Slavo-Romin, pag, 120, rindul 531.
D. Cantemir. Hronieul, pag. 179.
Cronicarul Anonim, in Letopiseti, vol. III, pag, 168.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 71,

www.dacoromanica.ro
237

Tot Cantemir aminte$te despre vinturi, despre Crivt neamul


varvarilor despre ; sau parte ca aceia, crivei(and", adic
dinspre Nord, 1) El citeaz6 $i vantul Sam", un fel de vnt otrvitor
carele lovind pe om, indatei se face cenufei i hainele putrezesc". 2)
Apa, apa bun intocmai ca $i aerul, a fost totdeauna o necesi-
tate absolut pentru om. Din citatul de mai sus al Cronicarului A-
nonim, cu privire la aerul $i apa bunk. dela BArnova, se doVede$te
c aceste calitti erau apreciate, atunci ca $i acum, a$a cum se cuvine.
Cronicarul Miron Costin vorbe$te despre apa foarte grea de
but a Nistrului
La 1622, Turcii cu Sultan Osman in frunte, au pornit ras-
boj contra Lefilor, i s'au beitut la Hotin. In Septembrie 1622
boale se scornise multe in Levi $i in Nemti, mai mutt boald
de vintre, inveitati cu bere f i horilcd, iar acolo numai apa Ni-
strului era beiutura, care este loarte grea de betut...".
Acela$ lucru spune $i Cantemir ...dei limpede, apa Nis-
trului e grea f i foarte deiundloare seindteitei celor care beau".
In schimb apa Prutului este mai usoarei $i mai seindtoasei,mei-
car cei din pricina neisipului pe care-1 duce cu sine, apare cam
tulbure. Dacd totusi este pusei intr'un vas de sticlei, neisipul se
afeazei la fund i lasei lichidul foarte limpede. Grind eram in
Moldova am feicut o experientd $i am geisit cei o meisurd de o
sutd de drahme este mai ward cu treizeci de drahme deceit o
cantitate egalei de ape!' luatd din alte reiuri". 4)

Domnitorii moldoveni s'au ingrijit de alimentarea Ia$ilor cu ap


bunk', Cronicarul Nicolae M.uste spune ek. Antonie Ruset (1675-1678),
a reparat biserica Sft. Niculae din Ia$i $i adus-au si ape pre oale
pad' in zidul acestei biserici".
Grigore Matei Ghica (1726-1733) a impodobit Ia$ul cu ci$mele
$i ap bunk' de but, pe care a adus-o
...de la hasna, cu mare cheltuiald, $i, cu me$teri adu$i din
alte teiri, $i au aqezat-o dinaintea portei curtilor domneqti, slo-
bozind apei pe trei tevi cu $urupuri, care lucruri alt domn n'au

D. Cantemir. Hronicul, pag. 361, 406 vi altele.


Idem, Istoria Ierogl., pag. 19.
Miren Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 280.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Trad. de Pascu, pag. 22 25,
N. Muste, in Letopisetl, vol. III, pag. 18,

www.dacoromanica.ro
238

mai feicut ; fi mare pomanei i-au reimas, de vreme ce acest o-


raf era lipsit de apei bunei pururea". 1)
Tot acest Domnitor a rezidit manstirea ficut de Hatmanul
Balica, lar

din gios de mdneistire, subt medean, despre reiseiritul soarelui


felcuse acest Domn o greidinei frumoasei, fi in greidind case dom-
nesti pe forma de Tarigrad, cei afa fi mesteri au adus ; fi alei-
turi cu casele, havuzuri fi cerdacuri c alte lucruri, fi apa um-
bla din havuz in havuz pe piatrei pin toatd greidina, care era cu
fel de fel de flori, care lucruri alt Domn n'a feicut, c nimeni nu
poate sei scrie frumusetea caselor, fi au numit acea greidind
Frumoasa".

Se ctmoaste $i sterilizarea puturilor cu apa, procedndu-se la


f el ca $i astzi. Practica acestei sterilizri este dictat de Pravila
bisericeasca, in care se spune
In putul sau in feinteina ceia ce nu cura' apei intr'insa, fi
intr'insul va ceidea o gadinei (animal) oarecare, sei se verse din-
tr'acea apei trei vedre fi asa set' bea iard dintr'acel puf ce, de
se va afla in ziva de intcii acel dobitoc mort, ori gcrdincl ; iard
de va fi douel zile sau peina' a treia zi fi dupei aceia se scoate,
scl se verse dintr'acea coa' 9 vedre, iarei de va petrece zile multe
fi va putrezi intr'insul, s'el verse dintr'insul 40 de vedre de apei;
iarei apa lui de va cura afarei, nimica nu ne vatelme unile ca
acelea". 3)

Rezulta c se fcea deosebire intre antnele cu ap. sttut,


$i fantanele curgtoare. Cele statute, in caz de infectare, se sterili-
zau asa cum se face $i astazi, prin sleirea putului. Cele curgatoare
erau $i sunt totdeauna socotite ca curate,
Si apa de isvor se poate strica apa isvorului din curgerea sa
in piftealnitel fi in beilti steiteitoare oprindu-se, se stricei fi grea putoare
de glod sau de alt m'iros nepleicut, sloboade". 4)
Aceleasi precepte de curatenie se recomand si pentru alimente,
and cade o vietate intr'un vas cu alimente $i putrezeste acolo, sau
face viermi, atunci

Cronica Anonina, vol. III din Letopiieti, pa. 169.


Iderru
Bujoreanu. Prayila bisericeasci dela Goyora, pag. 99-100.
D. Canterair, Hronicul, pag. 139.

www.dacoromanica.ro
239

orice fel de bucate vor fi in vas, sei se leapede, sei nu se met.-


mince, iar vasul s se spele bine f i sei se sfinteascei i iari set-.
fie de treabei". 1)

Cildura, frigul, electricitatea atmosferici, etc., constituesc


mediul ambilant fizic al vietei de tot momentul, peste care si Cro-
nicarii si Pravilistii trec usor, de oarece acest mediu fiind acelas tot-
deauna, trece neobservat.
Efectele rele ale frigului se v.'d lama, cand isbucnesc epide-
miile datorite gemdirei oamenilor prin case, Cronicarul Ureche a-
minteste de iarna din 1552, pe timpul lui Lpusneanu, cand a fost
iarnei grea fi omor mare de ciumei". 2)
loan Neculce povesteste a in timpul domniei lui Constantin
Cantemir, la 1691, Sobieschi cu Polonii lui au intrat in Moldova, si
i-au apucat o vreme asa de rea de au murit oastea mai bine de
giumeitate inghetatei fi lefinatei". 3)
Tot atat de rele sunt si cldurile prea mari din timpul verei,
pe vremea arsitei dogoritoare sau a pripecului" cum spune Psalmis-
tul Scheian, Intr'un limbaj impresionant de sugestiv, cronicarul Ure-
che povesteste grozviile secetei din vara anului 1585
Iar in anul 7093 (1585), in zilele lui Petru Vodel, mare sel-
cetei s'au fcicut in tard, ceit au seicat toate isvoarele, veiile, bed-
file ; fi unde prindea mai nainte pefte, acolo ara cu plugul ; f i
pre multe locuri au cetzut fi smidei (piatrd). Copacii au seicat de
seiceiciune ; dobitoacele nu aveau ce pafte yard, ce li-au fost dei-
reimeind frunza ; fi ateita pray au fost, cdt se streingeau troene
la garduri, cdnd beitea veintul ; ca de omeit erau troene de pul-
here. lard despre toamnd, s'au pornit ploi fi au crescut mohor,
f i dzntr'acelaf au fost prinzeind foamea seireicimea, cel era pretu-
tindenea foamete mare". 5)
Secet si cldur mare a fost si in vara anului 1660, cfind din
cauza foametei oamenli mancau papur.., de au poreclit si pe domni-
tor Papur. Vod. Iar in 1718, s'a scoinit o secet dintr'acele care
rtnAn de pomin cari te fac, luni deareindul, in peirjolul soarelui
de yard, sec' blestemi albastru neschimbat al cerului".
Buioreanu. Pray. Matei Basarab, Invtturi, glava 379, pag. 295.
Gr. Ureche, in Letopisett, vol. I, pag. 210.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 239.
I. A. Candrea. Psaltirea Schelanit, pag. 331, ritndul 15.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 236-7.
Ionescu-Gion. Istoria Bucure,tilor, pag. 79.

www.dacoromanica.ro
240

In 1720, alta secet i all foamete ceit agiunsese de se vin-


dea mella de peine in Iasi, cate 10 lei.". 1)
Din punct de vedere medical, in acea vreme, 6.1dura excesiv
vi se-ceta consecutiva au avut totdeauna acelas efect foamete si epi-
demii, in special ciuma, Din acest punct de vedere suferintele popo-
rului Romnesc formeaz un nesfrsit lant cu verigi unele mai dure-
roase ca altele,
Cronicarul Enache Coglniceanu relateaz un caz de trznire,
Alexandru Ghica, terzimanul Portei, a venit vad fratele, pe
domnitorul Grigore Ghica, in a doua lui domnie (1735-1739), in Mol-
dova. Pe cnd se intorcea in Turcia a fost prins de furtuna mare la
Sakce (Isacea) ; trasnetul a czut chiar pe cortul terzimanului, si
fiind Terzimanul subt cort, ateit de ametit, ceit au fost ca
un mort, arxtindu-i stigeata o giumtitate de barba- vi heirtiile din
stin, topindu-i si un lant de aur a iconitei ce purta in san", La
inceput s'a crezut cel-i mort, dar si-a venit in fire mai in urmei.
In general fenemonele ceresti ca eclipsele, cometele, ori feno-
menele sismice, cutremurele de pmant, prin raritatea lor, prin mis-
terul producerei, dar mai ales prin mretia lor impresionant, zgu-
due multimea nestiutoare. De aceia la noi ca si la toate popoarele,
aparitia acestor fenomene se pune in legtur cu aparitia molimelor,
sau a altor calamitti publice, cum este foametea sau rsboiul,
Niculae Costin serie despre cometa dela 10 Decembrie 1680, ca':
multi astronomi. au feicut pro gnitic ce se va lucra in lume
dupei acia in urmei ; care lucra, apoi curad dupti acea cometa',
s'au scornit vrajbei mare de osti mai la bate fi tei-
rile,". 2)
lar Neculce spune despre cutremurul dela 31 Mai 1738, cAnd
s'a drmat Golia din Iasi si alte manstiri si biserici, dupe care
s'au inceput in Iasi mare omor de ciumei, si au tinut toatti vara si
toamna.". 4)
Dimitrie Cantemir, ca .om invMat ce era, cand descrie Moldova,
jine seama de toate aceste imprejurri fizice. El determin, pentru
loan Neculce, L c., pag. 358-59.
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol, III, pig. 199.
Niculie Costin, In Letopiseti,- vol, II, pag. 20.
Neculce, in Letopiaeti, vol. II, pag. 403,

www.dacoromanica.ro
241

intiia oar, a$ezarea Moldovei pe glob, adia longitudinea $i latitu-


dinea la care se afl aceast'. tar. Se ocupa de clim si influenta
climei asupra sntatei. Cu alt prilej vorbeste i despre climate
toate zeimislirele climatelor friguroase (rigidorum climatum)". I) Can-
temir constat ca la munte bate un veint mai rece, dar mai seindtos,
la Fes mai cald dar mai pu (in folositor seineiteitei". In raport eu cli-
ma remarca cA:

boale multe Moldova nu cunoaFte, aceasta in raport cu


rile mai calde, dar uneori, dei rar, este beintuitd de ciumd i de
friguri rele. Cif ciuma nu vine din striceiciunea aerului, s'a do-
vedit prin experientd. Am observat insil di ea vine in teirile noa-
stre, uneori din Polonia, care Fi beintue mai reiu, uneori prin co-
reibii egiptene i constantinopolitane, care obiFnuesc sel vie la
ten- gul Galati" . 2)

Localitatea care indeplineste toate conditiunele de gien se nu-


me$te salubr. Acest termen strain prinde a fi cunoscut $i pe la noi in
acea vreme. La 6 Iulie 1731, in timpul ocupatiei austriace din Olte-
nia, boerii insrcinati cu adminstratia tinutului $i-au cerut concediu
pe cite cloud luni, invochnd drept motiv insalubritatem luci huius". 2)

Bine. In Moldova se numesc feredeu, In Lexiconul Slavo-Rornn,


din 1649, se spune ca termenul de bae vine dela slavonul bania".
In Psaltirea Scheian se spune stropiFi-me cu seipunu f i cu-
reitescu-me". 5)
Mile au fost cunoscute la Romni, ina din tmpul lu Stefan
cel Mare. Intr'o notit a unuia Ganea Sptarul, publicat in Urica-
rul" lui Codrescu, se spune
In Hdrleiu se aflei o temelie de casei ce se zice cei ar fi fd-
cutd de ..5'tefan Voevod. Pivnit a Fi feredeul sunt risipite, aseme-
nea i cloud hrube pe sub peimeint, foarte lungi". 6)

Despre palatul domnesc din liarlu, zidit in 1486, cu Baia Doam-


nei" Fi cu pivnita domneasca, a scris $i doctorul Constantin Istrati ;

D. Cantemir. Hronicul, pag. 11.


D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu, pag. 17-18,
Hurmuzachi, vol. VI. Doc. CCLX, pag. 456.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 105, rindul 127.
Bianu, Paa!Urea Scheianit, peg. 160. Candrea, pag, 99, ritndul
Uricarul. Vol. VIII, pag. 18.

www.dacoromanica.ro
242

tot el mentioneaza baile din Vaslui, din vremea marelu Voevod ; si,
dac erau bai la Harlau si Vaslui, de sigur ea si locuinta domneasca
din Suceava a avut bai. ')
La 19 M.ai 1564, Alexandru Voda.' al Moldovei, serie Bistrite-
nilor, trimita niste mesteri zidari pentru baia ce face in Ias
...rogamus... nobis... mittant... aliquos muratores bonos, nam
unum balneum in hoc oppido nostro lacere volumus...". 2)

Pravilistul lu Vasle Lupu pomeneste despre bai ; carele va


fura haine delal feredeu...". 3) Sau! ceilugeirul, de nu'fi va puna man-
ceind va merge la feredeu...".
Paul de Alep, in calatoria lui prin 'radie romanesti intre 1650-
660, spune c
In Iafi este un edificiu pentru bi, zidit de Vasile Lupu, pe
planul beiilor turcefti, cu cupole fi cu marmurci in abundenfel,
impcblit in frumoase cabine sau chilii". lar mai departe adaugei :
Voclei mai zidi incd in unul din palaturile sale, pe lcIngei apar-
tamentul Doamnei, o altei superbei bae, pentru uzul propriu, cu
un paviment de marmurei fi mai multe feintcini...".
Din M-untenia serie In Targovifte sunt bi calde turcefti cu
frumoase cupole pe malul rului, unde este o mica' moard, prin
care apa e conclusa* la douci despclrfeiminte, unul pentru biirba(i
cu un benuar, fi altul pentru femei ; intr'o camera' de mijloc se
desbracei atclt beirbatii cum fi femeile fi apoi infra' in despeirfet-
mintele prescrise pentru sex. Directoral bclilor este din Constan-
tinopol. Proprietatea acestor beii este a meineatirei Sf. Niculae".
Si proprietarii particulari aveau ba in casele lor ; asa, Pos-
telnicul Constantin Cantacuzno are o delicioasei bae calda' din
frumoasei marmurci, la care apa se aduce pe roate din rciul ce
servefte, de asem enea, prin nenumeirate canaluri pentru irigafia
livedelor f i a greidinilor". 5)

Dimitrie Cantemir vorbeste destul de des despre bi si curate-

Conform I. Felix. Din istoria igienei. Analele Academiei, seria II, tom, XXVII,
pag. 376. Memorii stiintifice.
N. Iorga in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 599.
Bujoreanu. Pravile, gl. 346 si pricina gi (13), punctul rs (106), pag. 274 si 12.
Longinescu. Legi vechi, pag. 33-34.
Idem, glava xz (67), punctul s (6) si gl. 124 zac. 6; pag. 68 si 183. Longi-
nescu, 1. c., pag. 298.
Arhiva istoricii, tom. L partea II, pag 68, 107 si 108.

www.dacoromanica.ro
243

nie. Vorbe0e 0 la figurat Dumnezeescul cuveint... prin feredeul da-


rului
Cronicarul loan Neculce spune despre Dumitrwu Cantacuzino
(1684-1685), cli plimba iubita Cu careta domneascei... la feredeu". 2)
Pe de alta parte, Niculae Costin poveste0e cum Constantin
Duca, ginerile Brancoveanului, in a doua lui domriie (1701-1703) :

au tocmit i feredeul cel mare a Tris fetitelor, aduceind mes-


teri din tara turceascii, care feredeu este zidit din temelie de rei-
posatul Vasile Vocki (1634-1653), f i s'au fost pustiit riiu din
vremea Craiului lesesc... la zilele lui Cantemir atunci au
stricat Lesii i feredeul, c au rupt o bucatei din ceildarea cea
mare ce este zidita' sub feredee...".3)

Bkile se intrebuinteaz nu numai pentru curgenie, ci i in scop


terapeutic. Din cele mai vechi timpuri se cuno0eau la noi efeetul
bun al bailor termale dela Mehadia ; numeroasele inscriptif, statui
ex voturi" din timpul Romanilor, cari se gsesc in WAile Herculane,
dovedesc cat de mult au fost cutate aceste 136i de atre cei sufe-
rinzi. Dimitrie Cantemir spune c.' ape calde, acide si minerale,
Moldova sau nu are, sau nu li-a descoperit, poate fiindoi se crede
cei in sin gur raul Hierasus se geisefte destul medicament pentru Mate
boalele". 4)
Acelaq lucru spune i Sulzer. In afarg de blle dela Mehadia,
Romnii nu mai cunosc alte bai terapeutice cleat cele preparate de
brbieri keine Biider haben, als die der Bader vorher warm gemacht
hat". 5)
Pravilistul bisericesc poveste0e cazul unui preot care intrebu-
inta baia in scop terapeutic : era, zice, un preot odatcl ce mica o
boalei iar ceindu'i era nevoe de treaba trupului, el mergea la bae,
baia era pre locul lui...".6) Treaba trupului", inseamna ori urinare,
ori defecarea i intr'un caz qi in altul, preotul bolnav intrebuinta ba-
ia ca mijloc de ali inlesni una din aceste necesiati, adicd in scop
terapeutic.

D. Cantemir. Hronicul, pag. 86.


loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 225.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 46.
D, Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de G. Pascu, pag. 25.
Sulzer. Descrierea Daciel, vol. III, pag. 56 o urmitoarele.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, InvatAturi, glava 159, pag. 192.

www.dacoromanica.ro
244

Relativ la bae, Pravilistul bisericesc are unele recomandatiuni


care tin de ritual. De exemplu
Preotul de se va speila, sau va merge la bae, acela nu poate
,faca liturghie intr'acea zi...". 1)
Sau Ceilugrului nu se cade... s meargei la bae nici in-
tr'un chip, fclrei de o boald oarecare mare si de o legeiturel". 2)

Acest citat dovedeste c bile se recomandau in anumite cazuri


de boal, ca tratament, cci numai acest inteles poate avea reco-
mandarea de a merge la bae in caz de o boalc1 mare".
In schimb, la Evrei, baia intra intre practicele lor religioase,
obligatorii ; spune Pravilistul

...in Ovrei pulini vei afla betegi f i cum am zice, mai nici
unul, pentrucei peizesc aceastel poruncii, ce le poruncise Moisi,
i lasei muerile lor peinei ce trece vremea luneiteiciei lor, dea-
cia atunce se spalif cu f i numai asa curate se culcei
cu brba fil lor. 3)

Tot Pravilistul bisericesc recomand ceva, care pare foarte cu-


rios pentru epoca strandurilor de astzi crestinul impreunei cu fe-
meia nu se imbeliazei...", 4)
Sulzer spune c'. la Tplitz, la Baden si in alte prti se viid
brbati si femei fchnd bae la un loc, dar asa ceva nu se vede la
Romni allein die Walachen iiber dem Gebirge thun dieses nicht". 5)
In afar de b'i, Pravilistul bisericesc d.' unele sfaturi de igien
corporalL Asa de exemplu, recomand spiatul gurei oarecine
spelleindu-si gura, sau in bae fzind...".
Apoi d sfaturi practice, care tin si de huna cuviint. Asa sunt
sfaturile ce (1.6 cu privire la felul cum trebue s mnnce cineva
O, ceilugiire, ceind meineinci, nu musca cu gura mai nainte
pcind nu vei inghifi una, si alta sei duci, si nu vorbi cu cela ce
meineindi cu tine...". 7)

Bujoreanu, glava 96, pag. 171.


Idem, Pravila bsericeasci dela Govora, pag. 103,
Idem, Prav, Matei Basarab, Invitit. patriarh. Anestesie, gl. 14. pag. 424-25,
Idem, Siborul 5-6, gls,tva 75, pag. 388.
Sulzer, L e., pag. 56 si urmat.
Bujoreanu. Prav, Matei Basarab, Rispunsurile lu Tmote, intreb, 16, pag. 412.
Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 119.

www.dacoromanica.ro
245

Dimitrie Cantemir spune c. Domnitorul jrii, inainte de a in-


cepe 'naba vi dup ce termina masa, se spal pe mini cu ap6, pe
bares i-o toarn medelnicerul mare. 1) Vasul pentru splat se numevte
las": cu tasul cel ce se spalei...". 2)
Alimentele i alimentatia, din punct de vedere al igienei se
bucur de 'o atentie deosebit din partea Pravilivtilor.
In vechime, in Psaltirea Scheian dela 1482, hrana in general
se numevte pista". 3) In Moldova, pe la 1526, comertul cu lucruri de
hran se numevte cupefie cu meselrnife :
Tare vei poruncim Domnia mea, ca de seirg pe tofi cei streini,
Armeni f i Jidovi tare sei-i proptifi a facerea cupefli cu ceircime
veri cu meseirnifd, veri cu piteirii,..". 4)

Pravilistul spune la a se hrni a se ocreimi". Omul trebue s


aib in vedere ogodirea trupului", adia, sa-1 ingrijease, sk-i fie bine,
dar s.' nu gndeasa numai la a se ocrmi vi la dulceata pntecelui
Spune Pravilistul: petrecerea cea bund iaste ogodtrea trupului..." 6)
Sau, despre cel care set' nu sil fi putut intr'alt chip ocreimi cu altceva
mestersug (in Muntenia : a se hrni)".
A ogodi este un termen vechiu. Se intalnevte in Psaltirea Sche-
fan& totdeauna cu inteles moral : ogodesc intru Domnul in lumina
viilor".7) lar dulceafa pemtecelui" este o expresie pitoreasa a Pra-
vilistului, ca s arate pe cei cari nu gndesc vi n'au alta grij deat
grija pntecului. 8)
Sentimentul foatnei este descris foarte frumos de ah-e Dimitrie
Cantemir

Foamea incepcind, manuntaile i se intorceau i stomahul tare


Il chinuia, carile, de toatei f iiinta simfirei cei-i gol, cu de moarte
fipete : vai mafele I, vai mcinuntaele vai peintecele vai vintrele
mele 1, a se veiita si a se vaera incepu..."

I) D. Cantemir. Deacrierea MoldoveL Traducere de Pascu, pag. 1-02, 108, 118, 120.
2) Idem. Hronicul, pag. 335.
3)1. A. Cindrea. Psaltirea Scheianii, pag. 301, rindul 22.
Melhisedec. Cronica Romanului, partea L pag. 37.
Bmoreanu, Pravila bisericcascil deja Govora, pag. 117.
Idem, Pravile, gl. i (30) si gl. 130 zac 5. Pag. 42 si 185. Longinescu, p. 88.
7)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I psalm LV, pag. 173.
Bmoreanu. Pravila bisericeasca dele Govora, pag. 97.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag, 251.

www.dacoromanica.ro
246

Cu alt prilej, Cantemir compara foamea cu o senzatie de a-


mdrezme" : (Gofii din Tracia) in foamete i amcireimea fleimeirt-
giunei 1) 5i tot el adauga ea : ...foamei hrana, i sete-i
beiutura'i este leacul". 2)
Omul trebue sa mnance cu 'rost, numai cand ii este foame,
caci feirei vreme peinea face greutate stomahului". 3) and mananc,
omul trebue s tae cu dinii i s mestece cu flcile ca sei indupa-
ce" : ...cu coliii a musca si cu flcile a indupeica...". 4) Sau fi
cu ateita lut se indupeica...". 5)
Lacomia la mancare nu-i bun niciodata. In Lexiconul Slavo-
Rom., din 1649, lcomiei la mancare se spune leicomia pcintecelui
sau indreicirea grumazului". 6) Cantemir ii spune lemorghia".
Pravilistul bisericesc spune pentru mcincare sei nu facet' relfe-
nea" (?) nici mireanul, nici cliricul...". 8) Se pare ca rafenea ar in-
semna lacomie.
Despre cel care posteste de toate, care nu manana nimic
anumite zile, se spune c ajuneazer. Psalmistul Scheian spune agiu-
rare". 9) lar cel care manIncl mai mutt decal trebue, ca sa se in-
grave, i se spune ea mnanc pentru a se imbueci". ')
Pravilistul bisericesc recomand ca tot omul s ingnnce cu so-
coteara, s nu faca rsdrasenie de bucate, adica sa manance orisice
si ori si caul In acest scop sfatueste s se tin posturile, impunand
un regim vegetarian, sarac, recomandat astazi de toti media. De
exemplu, in postul Sft. Mari, in luna August nimenea sil nu fetal
intr'insul rcIsdreisenie de bucate, adiccl de carne sau peste, feircl numai
de se va tetmpla bolnav...". 11)
Paza postului era asa de strasnica si asa de respectata, c i
oamenii cei mai bine situati posteau. La 13 Februarie 1728, fiii deca-
pitatului Domn Stefan Cantacuzino, Radu i Constantin, fugiti peste-
granit, desi intre strAini, totusi, ca s fie deslegati de a tine postul,

D. Cantemir, Hronicul, pog. 256.


Idem, Istoria Ieroglificii, pag. 252.
Idem, pag. 37.
Idem, Hronicul, pag. 22.
D. Contemn.. Istoria Ieroglifici, pag. 79,
Gr. Cretu. Lexiconul lui Mardarie, pag. 165, rindul 1639.
D. Cantemir. Istoria leroglifieL pag. 14.
Bumreanu. Provila Motei Basarob, Soborul din Laodichio, glava 55, pag. 339,
9)1. A. Candrea, Psoltirea Scheiani, pag. 237, !India 7.
Idem, pog. 122, r. 32.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invturi, glava 385, pag. 297.

www.dacoromanica.ro
247

se cred obligati sh cearA voia Patriarhului Hrisant Notara, i asta,


pe motiv de board.
Noi, Stifiptine al mieu Prea fericit, de feluritele patimi i tul-
burciri ale acestei intampleitoare lumi, care rzeincetat de la ne-
norocirea noastrei s'au urmat, ne gasim cu oarecare slabiciune
trupeasca, pentru care suntem silifi, dupei sfatul mdicilor (si din
alte pricini...), s calcam adesea posturzle llisate din pi:1HO, si
de aceia rugam ceilduros puterea apostoleascei a Fericirei Tale,
set- binevoiascei milostiv si parinteste a ne trimite binecuveintare
ci voe in scris s putem manca de frupt, ateita cat va urea Dum-
nezeu s ne afleim pribegi in aceste peirfi...". 1)

Omului selbezit de boal, adia slbit de boal, I se iart


mnnce once. Spune Pravilistul:

bolnavul se slobozeste sei meinance i bucate i beiuturei sei


bea i sei fie ce va putea, cei cela ce e vestejzt si selbezit de
slabiciunea boalei, i se cade sei meinance untdelemn".
.57 iarsi : cela ce e selbezit de boalei, cade-i-se s meincince
f i untdelemn i vin sei bea i sei tarpeascei cum va putea, adicei
sau peste tot postul, sau in ceiteva zile, dupei socotinfa celuia
ce-1 va fi indreptand...". 8)

Bolnavul, oricat de slabit ar fi ...pielea de oase f i pieptul de


spiriare lipit", 4) trebue s ie regimul prescris de doctor, dup'e felul
doctoriilor prescrise mancare a meinca, nici pofta mdndern.
na, nici diata doftoriilor m leisa".
Celce nu pazeste regimul se 'Asa poftelor, nu se mai poate
vindeca, Spune Cantemir : cine pentru desfranata poftei, ornduiala
fireascei covarseste, acela in focul klcomiei sale se pedepseste ; a ca-
ruia stingere i potolire foarte cu greu, f i mai nici cu greu, se4ga-
i un asemene'a om nu mai are indreptare.
seste", 11)
Hrana fad, rost i nepaza regimului, agraveaz6 ranele, cari

I) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2. Doc. DCCCCXXXIII, pag. 961.


Bmoreanu, Pravila Matei Basarab. Rispunsurile lu Tmotei. Intreb, 10, pag. 410.
Idem,
D. Cantemir. Istoria Ieroglifctt, pag. 121.
Idem, pag. 160.
Idem, pag, 252.

www.dacoromanica.ro
248

obrintesc, si'n acest caz rspunderea consecintelor unei rniri n'o mai
are vinovattl, ci rnitul care n'a pzit oranduiala hranei

cela, ce au reinit pre altul, ca rand ca aceia, sei vie lucru


set stea la cumpoinet de moarte, acela sei chiamd, cd au murit
de acea rand, si se va certa ucigeitoriul acela cu moartea, mei-
car de s'ar geisi gresala i acelui raft, pentru meincarea lui cea
kind meisurd (cea ferd de cumpdt, se spune in Moldova), ce sez'
zice meinceiri ci beiuturi..."

Sau: ce va reini pre altul nu cu rand de moarte, iar


el se va leni si nu va peizi cureind sei s teimilduiascei, sau va
fi feicut altei ceva impotriva ranei, au va fi memcat, sau &tut,
ci sei va fi obrintit...

Totusi, femeia lehuz, sau femeia care naste in post, nu-i tinuti
s pazeascl regulile posturilor, pen.truc
postul pentru smerenia trupului s'a fetcut, iarei ea afldndu-se
bolnavei fi slabei, cere i primeste hranei, ca sei ja putere i set-
neitate. alkineva carde va fi slab si bolnav... sei =induce unt-
delemn i vin, iar carne set nu meineince mdcar de s'ar alla i
la moarte..." 8)

AdIuggm cl cei vechi cunosteau igiena, desigur nu din carte, ci


din experient ori din prescriptiile religioase, s,i stiau at se fereasa
de anumite alimente, care nu erau bune, Asa de exemplu, Psalmistul
Scheian constat, de altfel cu mult amrciune, nevoia oamenilor de
a manca meiul in locul painei de grail : meinand oamenii miei in
loc de pare (pine) ". 4)
Crestinii sunt opriti de a manca anumite arnuri, cum este car-
nea mursecat si carnea de ghipion. Carnea mursecat este carnea de
jignii moarte ; spune Cantemir ...ca de o jiganie mursecittoare f i
necredincioasei ferindu-sei (ut mordacem infidam que feram caucus)"
Iar Pravilistul spune

Bujoreanu. Pravile, gl. gi (13) punctul d (4) i glava 248 zac 4. Pag, 31 el 238.
Longincscu. Legi vechi, pag. 126.
Idem, gl. n (8), oi gl. 243 zac 10, pag. 23 si 229. Loginescu, I. c. p. 88.
Idem, Invitturi, gl. 381 oi 382, pag. 296, gi rispunsurile lui Timotei, Intreba-
rea 8, pag. 410.
I. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 35.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 21 l 43.

www.dacoromanica.ro
249

...carne mortelcin, sau prinsd de hiarei, sau mursecatei, a-


dicei meincatd de lupi, sau de alte fieri, sau de pasere sbureitoa-
re, ce se zice de foim, sau de altel pasere, au zugrumata, au
necatei, sau intr'alt chip carea se aflei in curse...".

Carnea de ghipion ar fi carnea de cal, aci ghypion, dup $41-


neanu, ar insemna calul de postal. O asemenea carne nu se manne
cum nu se mnned nici alte ernuri asemndtoare; spune Pravilistul:

Cum e intru burueni de's unele mai rele de cdt cele bune,
afa socotim a fi fi in cdrnure ; intru burueni Sterigoaia fi in
ceirnure, carnea de ghypion sau de corb ; drept aceia, s nu md-
mince neftine carek va coma minte carne de porc, nici sei se a-
tingel de carnea de cdine, fdrei numai de nevoe...". 2)
Sdu sei nu se meincince corb sau cioara, ciovraiaca sau cuc,
sau corm, sau vultur, sau ariciu, sau pals (?), sau nevatuica,
sau veverifei... sau farpe, broascei (estoasei... sau cal, sau mel-
gariu". 3)

In schimb, Dimtrie Cantemr recomanda carnea de o, numit


de Turci civirgic", care este gustoasei Fi se mistue, ufor". 4) lar
spune Cantemir, nu mlnaneit carne, nic chiar cu ordonanfd
medic aid' .
In ceiace priveste felul cum se servea la mas i tacOmurilp de
cate se serveau, n'avern alt stire decit cea dat. de Paul de Alep
(1650-60) care spune c la masa lui Vasile Vod.. Lupu, erau Mere,
lingure i furculife de argint i aur". Talerele sunt acoperite: hind
aci obiceiul de a aduce la maset talere acoperite".6)
Este de bnuit c boierli aveau i ei tacimuri poate tot de me-
tal pretios, dar poporul se va fi servit asa cum se serveste si astalzi
cu degetele sau numai cu lingura de lemn.
Pravilistul se ocupg si de buna functionare a organelor digesti-
ve, cit si de conduita ce trebue sa aib cineva cnd se indeplnesc
aceste functiuni.

I) Bujoreanu, Prav. Invtituri, gi. 376, pag, 293. Pray. dei.. Govora, peg. 99.
Idem, Canoanele Sft. Vasile, glava 81, pag. 408.
Idem, Pravila bisericeaicii dela Govora, pag. 99.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Traducere de Pascu, pag. 48.
Idem. pag. 178.
Paul de Alep, In Arhivele istorice, tom L pt. II, pag. 66.

www.dacoromanica.ro
250

Excrementele se numesc screinei" ; alteori li se spun putoare".


Eliminarea lor se numeste treaba trupului. Urina se numeste ap, apa
lui. Spune Pravistul ceilugdrul de va f e de a inaintea frafilor sci-fi le-
pede putoarea sau apa lui...". ') Sau
O, ceilugdre, ctind f ezi pentru treaba trupului teta, goli
genunchele, nici te atinge de trupul tu, nici sci te indemne gcin-
dul tdu vezi ceva de in meidularele trupului tau, ce haina
ta, ctimefa, o reidicei set' faci treaba ta...". 2)

Pravilele mirenesti socotesc drept mare ocar s ung oineva usa


altuia cu scArna : Cela, ce va unge ferestrele sau ufa cuiva cu scdr-
nd...", se pedepseste, 3)
Igiena femeei. Igiena intim a femeei nu-i ttitat de Pravilist.
Menstruatia se numeste muerie, tocmeala femeei, lundtAcia, obicina sau
curarea ; lar durata menstruatiei se numeste saptmana de curare,
Spune Pravilistul
Muiarea care se all intru mueria ei, dupd' obiceiul firei
muerefti.... de se va afla in bisericd va veni a i se slobozi
urea...". 4)
Sau : iard invcIfeim, dupei tocmeala ce au muerile, afard de be-
searicei s stea 8 zile...". 5)
Sau : Muiarea de va lundlcici...". 6)
Sau muiarea.., pn nu-i va trece seiptdmcina de curare...",
dup care va aplica msurile de igien intim, adic : dupd
ce va curcIfi Fi se va , se va putea impdrteiqi.

Dimitrie Cantemir povesteste un obicei ciudat pe care l'a vzut


la Ttarii Mrzaci, Fetele lor, cAnd au luna pentru prima oar
oriceit ar h fost de robuste ci scindtoase mai nainte, ele cad
intr'un fel de boalei lunatecei. Pcirinfii se bucurd de aceasta, $i se
felicitd unul pe altul ca de o dovadd sigurd despre originea lor

Bmoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag, 121.


Idem, pag. 121.
Idem, Pravile, gl. n (50) 113 zac 7, pag. 58 * 179. Longinescu, I. c. p. 249.
Idem, Prav. Matei Basarab. Invturi, gl. 331, pag, 266.
Idem, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 116.
Idem, Prav. Mate Basarab, Rispuns., lui Timotei. Intrebarea 7, pag. 410
Bmoreanu, Prav. Matei Basarab. Rispuns. lu Timotei. 1ntrebarea p, 413.

www.dacoromanica.ro
251

nobilci ; fi mama nu mai este acuzatcl de adulter, ceiace i se


putea inkimpla, daca fata n'ar fi avut aceask1 indispozi(iune. Ime-
diat dupei aceasta se face masa" mare la care se invita toate
fiicele Mirsescilor. lar dupei terminarea ospeitului, virgina lu-
natecei trebue set joace trei zile i trei nopti in continuu la su-
netul unui monocord, fclrei a maca, feirei a bea, fi feirei a dor-
mi, peina cade la pclmeint ca moartei. In ziva a treia fi dan ce-
va s m4no:Ince f i s bea supei din carne de cal ; ca asta se
mai inteirefte q'apoi iarc1fi o chiamei la joc. Aceasta se repetei de
trei ori, fi-i trece boala ca luatei cu mana, fi nici cec-i mai vi-
ne cei t treiefte". 9

Biuturile
Vinul. Aguridarul, adica visa salbatica, creste spontan la noi,
ceiace ar fi o indicatie ca Romania ar fi patria vitei naturale. 2) Pe de
alta parte, dealurile si colinele care brazdeaz Trile Ron-talles% in-
cepand dela Orevita in Mehedinti, pana la Dealul Cotnarilor in Iasi,
sunt pline de vii plantate producatoare de vinuri minunate. Aceste
imprejurari au fcut ca Romanii, intotdeauna au preferat si prefer
vinul burt, care, but cu cumptare, veseleste pe om ara sa-1 imbete.
Documentele pomenesc la no i din timpurile cele mai vechi des-
pre existerkta viilor si a vinului, care fac parte din gospodaria si bo-
gatia Romanilor.
Intr'o balada, populara bulgreasca se pomen.este de Banul Dan,
un Ban al Olteniei din 1290, Romntean, in contact intim cu Bul-
garii, care bea vin cu stenii zicand sunt trei luni decand bem vin
pro fir, la Dumnezeu nu ne gandim".
Manastirea Vodita de langa Varciorova, intemeiata de calug-
rul sarb Nicodem, pe la 1342, este damita de Vlaicu Vod la 1369,
printre alte multe daruri, si cu vii. Si cand acelas calugr a interne-
iat manastirea Tismana, pela 1364, s'a sacia atunci si o vie pe o in-
tindere de patru pogoane. 4)
Manastirea Moldavita este damita Cu cate zece buti cu vin prin
cartile domnesti din 1436, 1438 si 1439, ale lui Ilie Vod ; aceast

1) D. Cantemir. Ist. Imperiului ()toman, pag. 188. nota.


2)1. P, S. Aurelian. Tara noastri, ed.'IJ. Bucuresti. Cf, Dr. Poenaru-CAplescu ;
Alcool si alcoolism. Conferintil, 22 Aprilie 1904.
B. P. Hasdeu. Cf. I. Felix. Istoria Igienei. Anal. Academiei. Memorii
tom. XXVII, seria II, pag. 378
N. Iorga. Ist. Bisericei rominesti. Vol. I, pag. 53 si urmit, A. Stefulescu. Tis-
mana. Editia Bucuresti, 1903.

www.dacoromanica.ro
252

danie se repet. in 1447, de cgre Stefan al II-lea, fiul lui Alexandru


cel Bun, Si in 1451, de catre Bogdan Vod (al II-lea), i)
Colectiile de documente, de hrisoave si unce domnesti sunt pline
de citate de mosiii, in care viile ocup un loe de frunte, In Soco-
telile" Brasovului, Sibiului si Bistritei, ca si in socotelile Lembergului,
se gsesc numeroase date privitoare la comertul cu vinurile romnes-
ti, cat si date despre darurile pe care Ardelenii la fac Domnitorilor
nostri, intre care nu lipseste faimosul vin de Malvasia, amintit si in
Cronica lui Wavrin din 1445, vinul lepore" cel ros ca sngele de e-
pure, ori vinul grecesc cel dulce, numit cvas" in ruseste.
Cronicarii povestesc o multime de isprvi de ale Domnitorilor
butori de vin, lar Dimitrie Cantemir este un admirator fr rezervl
al vinului de Cotnar, Serie domnescul cronicar:
Cel mai bun vin se face la Cotizar, un tcirg in finutul Heir-
insa nu este cunoscut de streini, fiindc'i perde puterea
dac nu este pus in poloboace cu bagare de seama, atuncis-ccind
este dus pe mare sau pe uscat ; ins& indraznesc set afirm
este mai tare fi mai bun deceit bate vinurile europene, chiar f i
deceit Tokai. Astfel, daca se (ine trei ami intr'o adancei
de piatra, cum se face la noi, in al patrulea an capata afa pu-
tere, at' ia foc ca rachiul. Cel mai tare de cap, abia poate
bee al trezlea pahar de vin f "irz da id se imbaki, dar nu are du-
rere de cap. Are o culoare deosebita ci neobifnuitei la alte vi-
nuri, i anume verde, cu cat este mai vechiu, cu at& este mai
verde". 9

Berea. A fost cunoscut" la noi din timpurile cele mai vechi.


In conventia dela 8 Octombrie 1408, incheiat de Alexandru cel Bun
cu Liovul, se pomeneste si de berrie, 4)
Prin privilegiul lui Petru Aron Vod, din 29 Iunie 1456, Lio-
venii pot avea berrie in Suceava
Praeterea, Leopolitanis domum suam mercatorum more Socia-
vicie habere concessirous ea lamen condicione, ne in illa domo
cauponam aut lanienam exerceant neve cerevisiam coquant" 5)

A. F. Wickenhauser. Die Urkunden des Klosters Moldowitza. Wien 1862. cf. I.


Felix, 1, c., pag. 380.
Vezi pag, 60, n. 2 o pag. 71 n. 1. N. Iorga. Istoria comertului rominesc.
Conventia cu Liovul pentru ,,drumul moldovenesc" din 1408, pag. 83-85.
D. Cantemir. Descrierei Moldovei. Trad. de Pascu, pag, 46.
Vezi nota 2.
Hurmuzachi, vol. 11/2. Pag. 682, Doc, DXVII.

www.dacoromanica.ro
253

La 1479, Stefan cel Mare da voe sa se faa berrie i in oraul


Siret,1)
La 1517, in zlele lu Neagoe Vod s'a zidt in curtea manas-
tirei Arge o povarn de old vine, adia de bere, i pivnita mare
pentru pstrarea ei.
La 1527, exista o sladni(ei, berc1rie" in Suceava, 3)
La 20 August 1567, Alexandru Lapumeanu al Moldovei, serie
Bistritenilor trimit doi meteri pentru fabricarea berei
Tandem duos magistros qui ceravisiam bonam coquere no-
verint, una cum predicto Andrea chirurgo, nobis mittant, ut pro
gustu nostri ipsius aliquantulum ceravisie nobis coqueant, et ci-
cius negociis suis perfectis, bene persolutos dimittemus".4)
La 1577, Petru $chiopul da.ruete mnastirei Moldovta 100 de
galbeni, pentruca in ziva mortei lui sa se faca la mfinastire mash' mare
cu butur de bere pentru calugri i pentru mrenii oaspeti.
La 1682, and Duca Voda s'a dus ca stpanitor al Ucrainei,
facut acolo case cu beciuri de piatrd... velnitei de holircei, de bere i
altele...".
La 1756-57, catre sfAxOtul celei de a doua domnii in Moldova
a lu Constantin Cehan Racovita, domnitorul avea ea medic un pru-
sian, pe Iohan Goldzric Herlitz, care tinea i berrie in Ia0.
Miedul, medul, metul sau idromelul, este iara.0 o bautura fer-
mentata, gatita din miere, In Banat, spune D-1 Dr. Poenarul-Caplescu,
astazi negustorii de turt dulce au i met, -8)
In conventia lui Alexandru ce! Bun cu Liovul, din 8 Octombrie
1408, se pomenqte i de fabrica de mied". )
In tariful vamal cu Ardealul, la 1412, pentru mied sau miere, se
platete la Ruar, 12 ducati de vas, lar pentru vin numai 6 ducati.m)

N. Iorga, I. c. pag. 157. Citeazi: Bogdan. Doc. lui $tefan cel Mare, I, pag. 429.
A. Treb, Laurian ei N. Bilcescu. Magazin istoric, tomul IV, 1847. Cf. I. Felix.
Din istoria igienei. Analele Academiei seria 1I, tom. XXVII pag. 378.
N. Iorga J. c., pag. 156. Citeazii pe Bogdan, I. c. pag. 336 n. 2.
Vezi pag. 39, nota 2. Hurmuzachi vol. XV/1. Doc. MCLXIII, peg 623.
A. F. Wickenhauser, 1, c. pag. 380.
N. Costin in Letopiseti, vol. II, p. 22,Dr. P. Samarian, Boala Dual Vodit, In
Revista Itiintelor medicate, nr. 9 din Septembrie 1932.
Vezi pag. 135 nota. 2. Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag, 39 note,
Dr Poenaru-Ciiplescu. Alcool i alcoolism. Conferinti, 1904,
N. Irga, Istoria comertului rominesc, vol. I, pag, 83-85.
Idem, pag. 60,

www.dacoromanica.ro
254

Cronicarul Nicolae Costin spune ca Duca Vod ampara miere,


domneascei ce era, $i ducea la Ucraina, de facea mieduri de vin-
dea,..".1)
Harca sau rachiul, este un produs polonez si unguresc, de
care incepe sa se vorbeasca la noi de prin secolul al XVII-lea. Sa-
sii din Ungaria cunosteau aceast bautura inca din secolul al XVI-lea. 2)
Cronicarul spune ca Duca Voda avea in 1682, velnit de holirca
In Ucraina.
Dimitrie Cantemir este cel dintai la nai care pomeneste de lem-
bic", adica ceildare cu care scot rachiu". 4) Dar tot el spune despre
Moldoveni c rachiul nu-1 iubesc dedil soldatii, ceilalti nu beau de-
c& un singar pahar i acela mic inainte de masa'. 6)
Negresit ca se cunosteau si alte bauturi alcoolice, preparate
streine aduse pentru bogati, cari ca si astzi, isi amorteau simturile
cu bautura. Un exemplu tipic ni-1 da domnitorul Constantin Cehan
Racovita, Acesta manca al ion ada opiu si era un betiv de frunte,
care a si terminat cu betie de melisa :

...ca sei impreiFtie multa lui intristare c suparare, s'a dat la


bilutura spirtului de melisa... Cu vremea, a ajuns Domnul la o
a$a de filra" margini intrebuintare a spirtului de melisa, inced bea
ziva cu noaptea, 50 ori 60 de paharele ; a ceizut deci la mare
lipsei. de poftei de mancare fi la sfauit, din nemdncare, moare
la capeitul lui Februar..." 6)

Abuzul de buturi duce la be-0.e. Din fire Romanul nu-i betiv ;


el bea ca sa se veseleasa. Poetul popular socoteste chiar ca vita
de vie a fost sadita de biblicul Noe Roman neaos, pentru vese-
urea :

Tata Noe cel Nitran


Fost-a fost pui de roman.
El a seidit la noi via
ni-a lasat veselia".

Niculai Costin In Letopiseti, vol. II, pag. 22.


Teutsch. Geschichte der Siebenbiirger Sachsen. Kronstadt, 1858, Cf. I. Felix, L c.
pag. 380.
Vezi nota pag. 253 n. 6.
D CanIemir, Istoria leroglifica, pag. 14,
5)4dem. Descrierea Moldovei. Traducere de Paicu, pag, 152,
6) Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1163. Doc.-MCXLVII,

www.dacoromanica.ro
255

Pravilistul bisericesc, de obicei asa de sever, nu interzice in


mod absolut bautura, ci recomanda numai s se bea cu cumpa-
tare, ca
nu zic scripturile sa nu bei vin, ci sei bei, iar sei nu ,te im-
beti, cei tot be(ivul seirdc efte fi mintea'fi perde fi malt rei'u face,
f i pre sine se sugrumei, fi sufletul 1114d dracului". ')
Iar cel ce vrea s nu se imbete niciodat, s poarte o piatr
de ametisos, ca numai s i se atingei de trup, cat vin de ar bea,
niciodatd nu se imbatel". 2) lar Cantemir spune ca unui betiv bolnav,
trebue s i se dea tot buturi, ca sa se fac bine, mai ales daca s'a
imbtat cu un vin tare, cu vinars", o varietate de vin prefcut, fh-
bricat. 9
Cronicarul Miron Costin pretinde ca. Sasii si Ungurii au fost a-
ceia cari au deschis primele carciumi printre Romani. 4)
Del Chiaro spune c la noi, vinul se cumpara
dela nifte cantine subterane, numite creifme. Vinul e vein-
dut de femei desfranate, fi de aci rusinea mare pentru un stra-
in ca sei mire in crcifmei, unde'l afteaptii betia, destreinarea fi
chiar furtul...".
Dimitrie Cantemir intrebuinteaza cuvantul de crasm si in inteles
figurat : in cra fma lcomiei cu paharul rauta fei, vinul viclefugului
bea".1 Acest scriitor domnesc vorbind despre moravurile Romanilor
spune cu privire la befie
Be(ia, nici n'o urdsc, nici n'o iubesc prea tare. Considerd
ca un deliciu de a face petreceri mari, dela fase ceasuri din zi
panella trei din noapte, uneori chiar peinala zorii zilei fi a se
umplea cu mult vin paneice varsei, dar acest lucru nu obifnuesc
sei-1 faca' in fiecare zi, ci numai la seirbeitori ori iarna ceind fri-
gul inchide pe locuitoji in peiretii casei f i indeamna a inceilzi
madularele cu vin.
Cei din Moldova mai ales de jos fi dela hotarele Munte-
niei sunt mai iubitori de vin. S'au pus data la incercare Mol-

Bujoreanu. Pravila bisericeascii dela Govora, pag. 128.


Bujoreanu. Pravila Matei Basarab. Invturile Patriarh. Anastasie, glava 35, p. 441.
D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, pag. 637.
Miron CosEin, in Letopiseti, vol. III pig, 517.
Del Chiaro RevoluEille Valahilor. Trad. de S, Cris. Cristian, pag. 18.
D. Cantemir. Istoria IerogL, pag. 123.

www.dacoromanica.ro
256

dovenii fi Muntenii, care ar fi mai tari la &t'uf. Dufi pe podul


Focfanilor, care este hotarul dintre Moldova fi Muntenia, lupta-
torii ata t s'au luptat unul cu altul cu cupele parzeice Munteanul,
umflat de enorma cantitate de vin, fi-a dat duhul. Ca o rel spla-
la' a acestei victorii, Moldovanul a fost daruit de Domnul sau
ca boeria.
(Femeia), Linde intre paretii lor beau vin mult, in public
insei numai rareori se va areita vreo femee maritata' beata, ceici
Cu ceit o femee meinancei fi bea mai pu/in la ospete, ca afeita
este consideratei fi mai cinstitei.,.". 1)

Cronicarii ni-au transmis numeroase exemple de betii vi betivi;


Osim inutil a le invira aici pe toate. Vom aminti numai de cativa
Domnitori ubitori de petreceri vi de vin bun, de a caror faima s'a
dus vestea pana astzi, carora se aplica cuvintele Pravilistului
vinul, veizndu-1 limpede f i frumos la faba', fi moale fi dulce
la gustare, de ar fi fi intelept neftine, tot sei amdgeafte.". 2)

lar Psalmistul din 1482, spune ca* vinul veselefte mema omu-
lui",3) dar adaugl Cantemir vinul in stomah infra nd, aburul la cap
trimite, i aburul vinului in cap inveiluindu-se gndurile acoperite fi cu-
vintele negndite la iveala scoate", 4)
Cronicarul Ureche spune despre Petru Rarev, domnitorul Mol-
dovei, ca de nemica alta nu grzjea, ce numai cu toata casa sa pe-
trecea in ospete fi in desmerclaciune",
Despre nunta facuta de Petru Voda Schiopul (intre 1574 vi 1591),
nepotului lui, Vlad Voda, serie ;
au chemat la nuntei pre Mihnea Vodd, domnul munte-
nesc. Nunta domneascei au fa cut, cu multa cheltuiala fi jocuri ;
fi multi megiesi de prin prejur au venit de i-au infrumusetat ma-
sa, ca multa' veselie fi giocuri in Tecuci". 6)

Despre nuntile fetelor lui Vasile Lupu, Doamna Maria cu Cnea-


zul Razivil vi Doamna Rucsandra cu Timuv, fiul lu Hmil Hatmanul

D. Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 152 154.


Bmoreanu, gl. nd (54) s gl. 358, pag. 61 si 285, Longinescu, 1. c., pag. 263.
I. Bianu Psoltirea Scheiani, psalm CHI, pag, 337.
D. Cantemir, Istoria Ierogl., pag. 184.
Gr., Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 203.
Gr. Ureche, In Letopiseti, vol. I. pag. 237.

www.dacoromanica.ro
257

Cazacilor, s'au scris si se vor mai sed incg multe mnuntii, mai a-
les despre apest de al doilea ginere, un ,betiv f gr.& seamgn cu chip
de om, jara' toatei hirea de hiare. 1)
Dimtrie Cantemr povesteste ca duandu-se Vasile Lupu la cus-
crusgu, Bogdan Kielmielniski sau Chmil, cum ii spun Turcii I
n'a putut sei-i vorbeascei $eapte zile, fiind pururea ametit de
beiuturil, In a opta zi, Vasile mergeind la Bogdan sei-i spue ne-
fericirile prin care a trecut, acesta a luat un pahar cu vin in
menzei qi-i zise : bea de aici, aceasta-i doctoria care alungei toate
grijile inimei si face ca omul sei-fi uite necazurile. Se zice cei
atunci Vasile s'a intors ceitre servitorii din casei fi le-a zis : eu
credeam cei Cosacii sunt oameni $i neiscu(i din oameni, dar acum
velz cd este mult adeveir in proverbul nostru, care zice cei, Co-
sacii sau din unsi s'au schimbat in oament, sau din oameni ce
au fost, s'au schimbat in ur$i". 2)
Nculae Costin spune cl Dabja Vodg (1661-65), era betiv, La
betia lui pre multi fi da la arma$i sei-i speinzure, iar dacei se trezea
nu $tia, nici mai intreba,..". Iar loan Neculce spune cg Dabja Vod.
bea vin mai mult din oala rofie de ceit din pahar de critstal, zicemd
cei-i mai dulce vinul din oalei clec& din pahar". 3)
Un alt Domntor, Antoh Vodg. (1695-1700) pururea umbla de
se desfeita si ca meincerri qi beiuturi". 4)
loan Neculce ne dl un tablou foarte sugestiv asupra petrecere
ce s'a fgcut la nunta Doamnei Catrina, fata lu Duca Vodg, cu Ste-
fan, feciorul Radulu Vodg, cfind
s'au veselit douei seipteimemi cu feluri de feluri de musici $i
de giocuri, $i peilivani, $i cu pusce; fi giucau clouei dan(uri prin
ograda Curtilor domne$ti, qi pre uli(e, cu toti boerii si giupeine-
sele, impodobiti $i toti negutitorii, qi tot terrgul ; $i un vornic mare
purta un cap de dant $i alt vornic mare alt cap de dant, im-
broicati cu farvanale domnefti. Numai mirele si mireasa, fiind
feciori de Domni, nu giucau in danturi pe afarei, ce numai in
casei ; iar la dant numai ce giucau boerii ceit nu era nuntei, $i
era minune,", 5)

Miran. Costin, in Letopise ti, vol. I, pag. 321.


D. Cantemir. Ist. Imperiului Otomin. vol. II, pag. 440,
Niculae Coatin, In Letopiieti, vol. II, pag, 5. loan Neculce, in Letopiseti, vol.
II, pag. 192.
Niculie Coatin, 1. c., pag. 55.
loan Neculce, In Letopiseti, vol II, pag. 215.

17

www.dacoromanica.ro
258

Despre Constantin Cantemir, Neculce spune ca meinca bine fi


bea bine", ceiace a vi determinat pe Miron Logofdtul,dojeneasat

mai des cu paharele, Meiria Ta, fi mai rar cu oreinduelile ;


c birul Trei este ertat de la Poartil, fi-i vrea dai Meiria
Ta seama odatei, fi nu-i pute". 1)

Neculce mai povestevte, c in 1711, cAnd a venit la Iavi faimo-


sul impArat Petru ce! Mare al Ruvilor, domnitorul Dimitrie Cantemir
i-a servit la mas din minunatul vin de Cotnar, incfit

se ospeitau fi se veseleau prea frumos cu vin de Cotnar fi


letudau vinul foarte, fi incei mai bine le pl4cea vinul cel Cu pe-
lin, fi mult se mirau, cum spre partea lor nu se face vin cu
pelin afa bun". 2)

De altfel, am vazut mai sus ca insuvi Dimitrie Cantemir descrie


vi laud calitfile vinului de Cotnari.
Cantemir amintevte vi de un vin turcesc, foarte tare, numit vi-
nars", vin prefacut, fabricat. Cu acest prilej spune cA, unui betiv bol-
nav, trebue s i se dea tot buturi ca s se fac6 bine, 4)
Despre Grigore Ghica, Neculce spune c5".!

in viat era tot in primbleiri, fi tot cu mese mari fi cu cfm-


tecri fi cu feluri de feluri de muzici. In toate zilele, prea de avea
vreo treabei mare, sei nu iasei la &imp, ca sei facei veselii cu na-
iuri, fi cu ceintece hagimefti, ci cu multi pelivani meisceirici ;
fi pre boeri Ii poftea totdeauna set' fie cu demsul la primbleiri,"
Apoi adaug6 de se clintea peinei afarei din teirg, sau pad la
vreun baer, tot cu ceirula cea de cupeirie dupei demsul, c preste
tot ceasul bea, ori vin cu pelin, ori vutcii".

Cam aceleavi lucruri, spune vi Cronicarul Anonim, despre dom-


nitorul Grigore Ghica (1735-1739). 6)

Ion Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 230 yi 235.


Idem, pag. 315.
Vezi pag 252, n. 3.
Idem. atora Imperiului Otoman, pag. 637.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 373.
Cronicarul Anonim, in Letopiseti, vol. III, pag. 180, nota.

www.dacoromanica.ro
259

Cronicarul Ioan Canta spune despre loan Mavrocordat c noap-


tea umbla prin teirg cu veselii i jocuri".1)
Iar despre Constantin Cehan Racdvit spune
de &Cita era strafnic, cei maca afion diminiafa, fi la vre-
me de chindii bea pelin cu ukiorul, fi preste toatei ziva se afla
vesel, dar frebile fi le &j'uta ca tocad' remduiala".

Enache Cogalniceanu serie despre Matei GhcaVod (1753-1756), ca:

Rima zcifchiuri ca ziceituri, ca primbldri, cu jocuri, iubind $i


partea muereascet. De multe ori poruncea ceimdrafului Petrache
de fekea masa' boerilor peimeinteni la aimar, in Divanui ce!
mare ; f i dupif masei mergea vornicul Doamnei ca catastif ce
avea pecetluit cu pecetea gospod in mana lui, la ceitevcr
nese mari de le poftea ca sa me la curte, arcittind cci este po-
runa gospod, fi aducea i evreice i giucau ca bate la curte,
fi Domnul ca Doamna fciceau priveaki". 3)

Chiar si in imprejurtirile ofciale cnd se tratau mosafirii sau


asistentii, nu lipsea vutca, Enache Coglniceanu spune c. loan Ca-
lmah trata mosafirii cu cofeturi, madi i cafea". 4) Dimtrie Can-
temr spune c, dupi ce se face investirea noului domnitor, acesta
trateazl asistenta cu cafea fi ferbet, (care se fcicea din zahiir topit
In apc1", 5)
Igiena locuinfei. Negresit ca a existat o igiena a locuintei,
igien instinctiv bazat pe nevoia oamenilor de a sta in cas cu-
rat. Din c'rtile pe car 11-am putut rsfo, in aceast chestiune n'am
desprins decht o singura insemnare, acea a intrebuintrei varului,
Spune Cantemr intrtind intrio casel de cureind albit cu var.".
Igiena sexuali. Asupra gienei sexuale, Pravilistul are o mul-
time de precepte pornte din consideratiuni relgioase, Asa, de exem-
plu, Pravilistul spune a tot crestinul trebue s'A ab doug paturi,
pentru brbat si pentru femee, ar raporturile sexuale s. se faa
cu rost

loan Canta, in Letopiseti, vol. III, pag. 185,


Idem, pag. 186,
Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. III, pag. 227.
Idem, pag, 244.
D. Cante-luir. Descrierea Moldovei. Trad. de Pasen, pag. 74.
Idem. Hronicul, pag. 253.

www.dacoromanica.ro
260

se cade tot crestinului, muerei i beirbatului, cloud paturi sei


aibel de afternutul lor $i de er$ sei se culce Duminica i intr'alte
zile sfinte, i la praznice domnefti i in seipteimeini mari. iarei
nu sei se teiveileascei de pururia ca porcii intru tinei.".1)
Dupa lunatacie, muerie sau curare, adica dupa menstruatie, fe-
meia trebue s se spele dupei ce se va cure:4i $i se va spezia.".2)
Raporturile sexuale nu sunt ertate in timpul menstruatiei, ca sa
nu sa se zamisleasc copii betegi, ologi, sau gubavi. 3)
Hereditatea. Influenta ereditatei este cunoscuta Cronicarilor ca
$i Pravilistului, A$a de exemplu, ereditatea indepartat $i influenta
ei asupra caracterului poporului romanesc, este- invocata de Croni-
carii Grigore Ureche, Miron $i. Niculai Costin, ca s dovedeasca la-
tinitateas acestui popor ; pastrarea tipului roman, a obibeiurilor Daco-
Romane, a limbei, a legilor $i a atator altor afinitati suflete$ti cu
popoarele latine din Apusul european, sunt dovezi a acestei ereditati
1ndepartate.
Ereditatea direct, este afirmat de Pravili$ti ca $i de Cronicari.
Pravilistul spune
Un voinic,.. vrednicise. $i se fcicu boiaria,; avea si fecio-
ri. ce nici unul nu sporea. Muri tateil lar, reimaserei acei copii.
insei de in cele daruri ce avea tatcl-seiu nemica alt nu moqte-
nirei, ce numai numele, adicei le zicea feciorii cuteirui boiariu;
era rufine mare fi dosadei pre deinfii fiind tateil lor harnic, iar
feciorii sei se ijdereascei fr folos cei omului, buneitatea
isprilvile cele bune iaste'i blagorodia i feliul cel bun, iar nu
impeireitiile, domniile, boeriile i avutiile". 4)

Ereditatea directa, ereditatea morbid., este afirmat $i de Cro-


nicari. Miron Costin spune e. Vasile Lupu (1634-1653) era ca un
leu $i la hire $i la trup", pecand fecioru-sau, Ioan Voda (1636-1637),
era slab $i desnodat si de meiini $i de picioare, cum nu ar hi fost
fecioru lui Vasile Voclel".6)
Si Cantemir adauga, ca de omul slab toate relele prind iar in
sleibiciune, necazurile ca otava in primeivarel odreislesc".6)

Bujoreanu, Pravila bisericeasca dela Govora, pag. 106.


Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Raspunsur. lu Timotel. Intreb. 3, pag. 413.
Idem, Lnv1turiie patriarh, Aaastasie, glava 14, pag. 424.
Idem, pag. 423, glava 11.
Miron Costn, in Letopisefi, vol, I, pag. 308.
D, Cintemir. Istora Jeroglfica, pag. 175.

www.dacoromanica.ro
261

Ereditatea diatezic este iarsi afirmat de Cronicari. Un fru-


mos exemplu citeaz. Miron Costin. Radu cel Mare (Radu Mihnea,
1623-1626):
Om boleac fiind Radul Vodei i de mdini qi de picioare, care
boalei podagra f i heragrei se zice, n'au trgeinat via(d
gat, si acolo la Hdrldu i s'au sfr,cit zilele".
Biatul acestui Domnitor, Alexandru (al VII-lea) Coconul, care a
venit la domnie dupg Miron Barnoschi, a mostenit starea bolnvi-
cioas a tatlui su, a.' era orn si de trup si de hire slab, boleac.". i)
Un alt exemplu si mai tipic Il avem despre Duca Vod, care
era litiazic, Am artat mai sus rezultatul autopsiei care i s'a flcut
la Liov. Fiul acestui Domnitor, Constantin Duca, ginerile lui Brb.n-
coveanu, suferea tot de litiaz6 renal, La 22 Iunie 1713, seria Patri-
arhului HriSant Am scris Fericirei Tale... fiind in pat si suferind de
boald de rinichi",
Monstrii i anomaliile anatomice datorite eredittei patologice,
erau cunoscute i considerate ca seamne", adic semne prevestitoa-
re de ru. Pravilistul deosebeste dou categorii de monstri monstri
propriu zis, a cgror deformatii sunt incompatibile cu viaja, i monstri
cu anomalii anatomice compatibile cu viaja.
Din prima categorie este monstrul care va fi ndscut cu
niscare semne groaznice ca acealia, cum ar fi cu capul ca de
dobitoc, sau cu tot trupul, sau de tot cu totul sd fie lucru ca
acela nici de o treabei i cumu'i mai grozav, si cum set' nu sd
poatd socoti sei fie om, acela, ce-1 va ucide, sd nu aiki nici o
cenare".
Din a doua categorie sunt cuconii care nasc cu 6 degete,
sau numai cu patru, sau ceind vor fi cu trei mini, sau cu trei
picioare, sau numai Cu o mtincl, sau cu un picior, sau sd-i fie
mai mici degetele, pentru dice atunce cu aceaia gresald pot sd
se hreineascd, ca i alalti oameni, frd nici o sminteald", 4)
Conslitutia
Aspectul exterior sub care se arat cineva se numeste ,,statul
trupului". Din acest punct de vedere omul poate fi chipee. De

Miron Coatin, in Letopiseti, vol. I, pag. 288 ai 291,


N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 531, doc. DXXIX.
Bujoreanu. Pravile, gl, f (9) *1 gl. 244 zac 26, p. 26 vi 232.Longin., p. 100.
Idem.

www.dacoromanica.ro
262

exemplu, Antioh Vod (1695-1700) era om tern& mare la trup


chipie. 1) Vasile Lupu (1634-1653), era ca un leu Fi la hire $i la
trap", 2) Alexandru Voda (1629-1630), era om de trup Fi de hire slab,
boleac", 3) loan Vod'A (1636-37), de domine nu iaste, pentru slaba
seineitatea sa ce avea, cd era slab fi desnodat de mdini fi de picioare". 4)
$tef an Paralabul de Soroca la statul trupului seiu era getrbov, ghebos
fi la cap cucuiat, cat puteai s zici yet este adevdrat Isop, la cap", 5)
Omul slab qi predispus bolnvirei se numeqte letriced" sau
leac"Lanced este un termen care se intlne0e i in Psaltirea Sche-
ian6 6), i in Pravila bisericeased : cine se aflei lanced sau cu boald.". 7)
Cronicarul Miron Costin spune despre Radu Mihnea cii era un
om boleac". 8) Dimitrie Cantemir intrebuinteaza i el termenul de an-
ced ,,slabe i bincede oseirdiile mele,..", 9)
Sabiciunea cuiva merge aqa de departe, ca Psalmistul Scheian din
1482, spune : de glasul suspinelor mele lepiret-se oasele pelitei mele",10)
Cantemir spune omului slab moralmente bezcisnic": .fietecui,
ceiace i se cade. fericirea sau bezcisnicie, fdrel gref vine",") Iar omu-
lui bolnvicios ii spune bolnicios"i slaba bolnicioasa firea lui...".12)
Temperamentul
Este definit de Cantemir : afezelmemtul, steipairea firei, intre-
girea scineiteitei", 13) Pravilistul spune de omul iute firea beirbatului
cea streapd"14); sau, despre oamenii fal, de cei cari nuii mai sthp-
nesc poftele spune 61-s turbati .Domnii rdi i turba i, se pedep-
sesc de oameni,".15) sau turbot de dragoste", Sau cum spune
Cantemir turbeitura turceascei (turcikam rabiem)".

1)1, Neculce, In Letopise(i, vol. II, pag. 256,


Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pat, 308.
Idem, pag. 291.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 308.
Idem, pag. 326.
6)1. A. Candrea, Psaltirea Scheianii, pag. 134, r. 16,
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Inv(iituri, glava 284, pag, 252.
Miron Costin, In Letopiseti, vol, I. pag. 288,
D. Cantemir. Hronicul, pag. 3.
I. Blanu, Psaltirea Scheianii, vol. I, pag, 326,
D. Cantemir, Istoria Ierogl., pag. 198.
Idem, Hronicul, pag, 326.
Idem, Istoria Ierogl., pag, 21.
I3ujoreanu, Pravile, gi. ka (21) si gl. 183 zac 19, peg, 38 si 201. Long. p.155.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, p. 208, noti N. Costin,
Bujoreanu, Pray. gl. iv (32) vi gi. 259 zac 39, pag. 45 gi 245, Longin, pag. 188.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 25 i 147.

www.dacoromanica.ro
263

Pravilistul bisericesc comentnd ideile ipocratice, socotevte


temperamentul omului este in raport cu anotimpul in care a fost con-
ceput de printi, 1)
Vrista s sexul. Din punct de vedere medical, medico-legal
vi din punct de vedere al moravurilor, vi-asta vi sexul sunt studiate
mai departe, in capitolele respective,
Din punct de vedere al longevitatei, Dimitrie Cantemir spune
Fie clima, fie felul hranei, fie o s'aire natural a puterilor,
nu las& ca locuitorii (Romdni) s trdiascd mult. Oamenii de 70
de ani sunt foarte rari, un om de 80 de ani ca greu vei geisi.
De obicei oamenii trdiesc seindtosi, iar scurtimea viefei com-
pensatel prin aceia c treiesc fdrci boli, care rclpesc cea mai mare
parte a fericirei omenesti, asa c ceia ce au de trdit, pot sei trei-
iascei mai vesel. Apoi, feiranii trdesc mai mult decd t cei ndscufi
din neam nobil f i decd( cei crescuti in pleiceri si in viatei des-
frclnatd".

Patogenia boalelor. Boalele se numesc i morbi. Din punct


de vedere al patogeniei boalelor, avem diferite pared:
Pentru Cronicarul Miron Costin desfranarea vi abundenta
aduc toate boalele ; pentru el, disenteria
ar fi morbul cel mai vechiu pe fata pelmeintului f i cel mai
propriu naturei umane ; cdnd lumea primitiva', libere"! de miasme,
nu cunostea incd nici friguri interne, nici ulcere externe, omul se
corumpea numai prin desfrdnarea poftei f i abundenta multdmi-
rilor".3)

Notiunea de morb vi cea de miasme imprumutate cunovtintelor


ipocratice, dovedesc c Cronicarul Miron Costin nu era strain de a-
ceste cunovtinte,
Pentru Pravilistul bisericesc, boalele nu sunt toate de un fe!,
unele vin vi dela Dumnezeu, c s'A incerce pe drept credinciovi, sau
s pedepseasa pe cei greviti, Spune Pravilistul:
Boalele care vin la oameni nu sunt bate de feliu, ce vin
multe si de la Dumnezeu pentru o pedeapsd a peicatelor... pentru
aceastd vind sunt unii bolnavi, i bogatii mor... si ceind bolnd-

Vezi pag. 14, -ti. 2.


D. Cantemir. Deacrierea Moldovel. Trad. de Pasen, pag. 18.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.

www.dacoromanica.ro
264

vette cineva zice sei aducei dohtord ; aduce-1 ca scl vaz4, sei cu-
noascei ce'i e boda, ce tot ni e neldejdea la Dumnezeu, carde
ine via(a fi moartea... Drept aceia i boalele toate nu le drege
nicz le face sel-1 telmeiduiascel dohtoriile, sau vreiciuirile, ci le so-
cotim ca nitte ajutorii firii omenetti, i atunce nu ne nadeijduim
pe do/done, ci ne lsm toatel puterea la Dumnezeu, carde fine
seinetiatea f i moartea i viafa". ')

Aceleasi principii propovadueste si Cantemir cand spune


bolneivirea ti boda, numai peicatului este... pentru aceasta
reisbolire i boda' teimpleindu-fi-se, lui Dumnezeu mul(umefte, (
pentru a peicatelor tale de ranei vindecare socotefte...".Cd dacei
fi-i trupul bolnav, cautei set' ai sufletul seineitos, sel fii bolnav cu
trupul, siineltos cu sufletul ". i nu uita c dacei cu trupul
boletti, cu doftori i cu doftorii leacul boalei i inseineitotirea
trupului a afla siletti f i nevoefti ", apoi cu ata' t mai mult sei te
ingrijetti de suflet, sei fi-1 peistrezi curat, seineitos. 2)

Supiirarile mari si necazurile sufletesti sunt irsi prilej de


boala cel neejit cade in melanholie ipochondrzacei, apoi
in tusa' cu scinge mutiindu-se, de multa' vitionire f i boda usceicioasel
vinele i s'au intins i toate meidularek i s'au sgeircit afeita, ced pielea
de oase i pieptul de spinare i se lipise". 3) lar in slbiciune necazu-
rile ca otava in primeivare odreislesc...". 4)
Schimbarea mediului si felului de trai incal isvod de slAbi-
ciune si boald. C, spune Cantemir
la loc slobod ti la ceimp larg a treli deprins fiind (la ldc
ingust qi streimt), de necaz, in cureindei vreme in melanholie, din
melanholie in buhobie (?), din buhobte in sleibiciune, din sleibiiune
in board ti in sfeirtitul tuturor, din boalei in moart e va ceidea,
ap, de tot, numele din isvodfil viefei i se va tterge",

Tot atat de bine se cunoaste si influenta ce avea o boal, o-


ricat de localizat6 ar fi, asupra intregului organism, Spune Cantemir

Bujoreanu, Prav, Matei Basarab, hivitgt. patriarh. Anastasie, gl. 38. pag. 445.
D. Cantemir. Divanul, pag. 170-171.
Idem, Istoria lerogl., pag. 121.
Idem, pag. 175.
Idem, pgg. 168.

www.dacoromanica.ro
265

o boatel fi o ferbinfealei &it de puf in in trup, sau o durere cezt de mi-


ca intr'un meidular, tot trupul spre neafezare f i pcItimire aduce". 1)
Aceast observatie se complecteaza cu o alta a lui Nicolae Ma-
vrocordat ...bolile neingrijite in decurs de timp, ajung sei fie netei-
meiduite...". 2)
f) InsfArsit, boalele se pot ivi si din bun senin, atunci chtar, cand
te socotesti mai sdnatos. Spune Mavrocordat cei care se bucurei
de seindtatea desclveirfitei, sunt atacati uneori de boli din cele mai prt-
mejdioase...". De aceia ja seama ca nu cumva ceind efti seineitos, sei
risipefti ajutoarele in contra boalelor".
Bolnivirea. Se spune a se bolneivi", sau a fi lovit", termeni
cari indic pe omul care cade bolnav. Cronicarul spune c Alexan-
dru cel Bun (1400-1432), dup ce a prdat tinuturile Sniatinului, Ha-
liciului si Camenita, a fost urmrit si infrnt de stile lesesti, din care
cauz s'au bolneivit fi nu indelung au trait dupei aceia".
Neculce spune c dup btlia dela Stnilesti (1711), Turcii au
pus in libertate pe fiul comandantului rus $eremet, care fusese luat
prizonier, numai ea, dac a ajuns pe la Nemirova nu se stie ce 1-a
lovzt, cei a murit", 5)
Boala grea, este termenul intrebuirgat de Cronicari oridechte-
ori vor sa arate gravitatea boalei. Spun Cronicarii
Alexandru Vodei (Leipufneanu), ceizeind in boal grea, f i se
prIcepu at' nu va efi, ce-i va fi boala hotar vietet sale.".
Sau : Petru Vodei (Raref) fijad beitrein de zile fi ceizand in
boalei grea, au pleitit datoria lutnei, fi s'au seiveirfit la anu17055
(1544), Septembrze liz 4,".7)
Sau : Alexandru Leipufneanu a ceizut in boald grea, f i s'au
priceput di va muri,".
Cel de zace de boar grea care nu se vindecd, i se spune ne-

D. Cantemir. Istoria Ierogltfic, pag. 109.


Hurmuzachi, vol. XIII, N. Mavrocordat. Pireri i cugetiri, nr. 330, pag. 427.
N. Mavrocordat. Pireri i cugetitri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr, 557 0 777, pag.
438 0 448.
$incai. Cronici, vol, I, pag. 388.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 348.
N. Costin, in Letopiseli, vol. I, pag, 449-50. Apendice X.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 205.
Idem, pag. 222.

www.dacoromanica.ro
266

istielit", adid, netdmdduit, nevindecat, lucru care nu poate auca leqc". ')
Acest termen se ggseste si in Psaltirea Scheian dela 1482, in care
se spune istea14i-md", cu inteles de vindecatu-m-ai, 2)
Termenul de boald fdrd leac"'se intrebuinteaz si la figurat ;
se spune de exemplu, c cu mult mai fericit este acela care in boa-
l feirei leac cade, de cal cela, carele in rdutate neuitatd, desfrdnat se
sloboade". 3)
Uneori, atunci ca si astzi, termenul vag de boal grea, nu-i de-
cat un pretext pentru a-si ascunde cineva intentiunele. Asa de exem-
plu, in timpul lui Vasile Lupu, logoftul Stefan Gheorghe, s'a dat de
partea Ungurilor ; apoi, ca s se pue la adpost, si-a trimis giupd-
neasa la tare, si'n urm a plecat si el pretextnd c'.:
i-au venit veste de boald foarte grea a giupdnesei. Sd fie zis
Vodd : ce om fdrd cale LogoMtul, giupdneasa boleacd
fi a nu o mere aici cu sine". 4)
Pretextul boalei a fost invocat de Ieremia Movil, la 15 Aprilie
1598, artnd c' intrzierea solilor moldovenesti la dieta', a fost pri-
cinuit de Ureche, retinut de afaceri 'si boal, 5)
La fel a procedat si Matei Basarab, Turcii Ii dase ordin ca im-
preun cu Vasile ,Lupu, s'a' se duc contra Cazacilor, Matei a pornit
la drum, dar cand a ajuns la marginea Arel s'a feicut bolnav fi s'a
intors inapoi", trimitnd ostile lui cu un serdar. 6)
In Cugeteirile" sale, domnitorul Niculae Mavrocordat este foarte
ciar cnd spune
Oamenii intelepti se folosesc chiar fi de rele ; deci multi au
intrebuin(at boala la nevoie f i astfel n numai au recdpeitat conf-
tiinta prin suferintd, dar fi cdnd au recdpitat sdneitatea s'au in-
grzjit mai tare de peistrarea ei. Mulfi pe dealtd parte, chiar fiind
seindtofi, sub cuvant numai cd-fi cauta' de boald, uneori trag mari
foloase in ale carmuirei ; deci pretextul boalei este de cel mai
mare pret pentru cei mai cuounti". 7)

1) D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 15.


2)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 49, rindul 40,
D. Cantemir. 'gorja Ierogl., pig. 102.
Mima Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 323.
Hurmuzachi, suplir'''. II, vol. III, Doc. CCXXXIX, pag, 450.
Miron Costin, In Letopiseti, vol. L pag 303,
N. Mavrocordat, In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 414, pag. 431.

www.dacoromanica.ro
267

Pravlistul bisericesc pomenevte de termenul boald mare"


arhiereul de va avea vre o boald mare 1 purcede de la
Scaunul lui de se va duce intr'alt loc, ca scl se tdrnfiduiascir,
nu se va pedepsi, 1)
Cateodat, Cronicari, in loe de board grea intrebuinteaz6 ter-
menul de z6care de boalg, sau a adea in zacare
Venind la domnie Nicolae Mavrocordat (1709), a hicut pe
lije Cantacuzino mare vistier, dar n'au apucat a infra, sdracul
in Vistierie c dupd ce l-a boerit, a douazi a fi cdzut in zdcare
de boald , din care la sptmna a fi murit"

Boali usoar sau luvurea cum ii spune Dimitrie Cantemr, este


boala uvoar Roman impdratul, leat 1034, in itifoard boatel cd-
" 8) Sail weal iufurele friguri s'au sim(it.". 4)
Boala fie grea, fie uvoar, creiazA celui bolnav o situatie de ex-
ceptionald atentie, pentruca, spune Mavrocordat pentru un bolnav
chiar o palmei ward pare a fi o loviturd de moarte".5) lar omul bolnav
trebue s se caute c ,..nu frebuiafte sdneitoqilor vraci, ci bolnavilor".
Lesinat, este termenul cu care se arata" omul bolnav ava de a-
proape de sfArvitul vietei, c pare mort ; Grgore Ureche povestevte
Lpuvneanu fiind greu bolnav in 1568, a rugat pe Episcopi s-1
calugareasc5, ihainte de a muri vi veizeindu-1 ei cd au lefinaf mai
mult mort dectit viu", 1-au cAlugrit,
Sau, povestea lu Neculcea despre armata lui Sobeschi, care da-
6, a intrat in Moldova in 1691, i-a apucat o vreme rea de a murit
oaste mai bine de giumatate inghe(atti f i leqinatd.". 8)
A chinui sau a eisnii, sunt termeni cari aratbi suferinta cuiva.
Aceast suferint poate fi trupeasc.' sau numai sufleteasa,
In Psaltirea Scheian6, la chin se spune strafe", i streistui"
insamn a chinui, 9) Iar suferintei, se spune piintitate".9
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invtturi, glava 14, pag. 146.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 76.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 379.
Idem, pag, 246.
N. Mavrocordat. Cugetiri, In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 98, pag. 420,
Puscariu si A. Procopovici, Coresi. Carte cu invitaturi, pag. 5, r. 5-6,
Grigore Ureche, In Letopiseti, vol. I, pag. 222.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 239.
9)1. A. Candrea. Psaltirea Scheianil, pag. 23, rindul 8 si pag. 55, rimdul 14,
10) Idem, pag. 133, rindul 39.

www.dacoromanica.ro
268

Termenul de chin si alte similare ale acestui termen se gsesc


si in Lexiconul lu Mardarie, din 1649, De exemplu mil, bolire,
chinuire de miler, sau veitmare, peitimire, muncire". )
Pravilstul spune ca.:

Cela, ce va otreivi pre cela ce'i inchts in temnitei, ca set nu


vazei, cand Il vor pedepsi $i ceind il vor chinui la locul cel de
mum& acela set' se certe, dupei cum va voi
Sam: a unsprezecea vine-4 carea mai micforeazei Judeceitoriul
certarea $i pedeapsa celui vinovat, iaste dragostea ; de vreme ce
dragostea se inchipurafte cu betta, amderea cu nebunia, iarei
a$a mai oirtos iaste $i mai rea chinuire de &it acealea, de cat
toate...". 3)

Cronicarul Neculce povesteste chinurile, sau casnele indurate de


Antonie Ruset Vod (1677) de la Turc, ca s dea averea ce n'avea
l'au inchis Turcii i l-au' beitut i l-au ceiznit cu fel de fel
de cazne, petnei si tulpanuri sublirz Il feiceau sel nghit, i apoi
le treigea inapoi de't scoteau maple pe gura... z dupei ce l-au
slobozit Turcii set meargcl la casd-$i, $i apropzindu-se de casc4i
numai ce au viizut cei,i arde si casa... 4)
Iar Cronicarul Niculae Costin, scre ...trestii pe supt un-
ghii i-au beitut ; datu-i-au de a inghitit un nemetet uns i trgetn-
du-I afarei i-au adus ma(ele la gurei i alte munci c set dea
bani, ci el bani nu stransese...". 5)

Risboli, se spune de omul bolnav, care dup ce a dat in bine,


il intoarce din nou boala,
Cronicarul Simeon Dasclu povesteste c. in 1562, Despot, dup
ce a seapat teafr dela curtea lu Alexandru Vod Lpusneanu, care
incercase otveasc, a fugit in tara lesease. Aic a simulat c.
s'a reisbolit", si a lsat s se rdspAndeasc svonul ck a murit, ca s
insele vigilenta lui Lpusneanu,

Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Rornan, pag. 250, randul 3595 ; pag. 204, rindul 2543
pag. 241, rindul 3401, 3402, 3403.
Bujoreanu, Pravile, glava f (9) yi glava 244 zac 9, peg, 25 i 231. Longinescu,
Legi vecht. peg, 96.
Idem, gl. xa (61) *i gl. 366 zac 1, pag 66 si 290. Longinescu, i. c. p. 285.
loan Neculce, in Letopisett, vol. II, pag. 213.
N. Costin, in Letopisefi, vol. II, pag 16.
Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. L Apenclice IX, pag. 430.

www.dacoromanica.ro
269

Miron Costin spune ca Gaspar Vod (1619-1620) a dat otrav


unui boer Bucioc, dar boerul a segpat si a douazi s'a feicut reisbolit,
si Gaspar Vocki a dat vina stolnicilor, cei au filcut bucatele cotlite"., ')
Tot Miron Costin spune despre Radu Mihnea (1616-1619), care
suferea de ochi, c in anul al treilea din prima lui domnie s'au reisbo-
lit la ochi...". 2)
La 1674, Grigore Ghica, cel care vnturase lumea, era gata acum
s la din nou domnia Valahiei numai Dumnezeu este mult milostiv,
iar apoi de seirg intoarce mila sa, cd indatei s'au reisbolit Grigorie
Vocki i au murit...". 3)
Pravilistul bisericesc intrebuinteaz6 termenul de rsboli ...si
se reisboli staretul o boalei mare...". 4) lar in Psaltirea Seheiana se
spune vedea-te-vor i reisboli-se-vor oamenii4. 5)
Cumphna de moarte se spune de cel care este in mare pri-
mejdie, primejdie de moarte, Spune Pravilistul .., iarei de'i bat
(beat)... fi vine lucrul de std in cumpeinei de moarte...". G) Sau ...lo-
viturile mai ware, meicar cei sunt $i de-a nu indemnareir spre cum-
pene de moarte...". 7) Sau : Cela, ce au reinit pre altul cu rand ca a-
ceia, sei vie lucrul sei stia la cumpene de moarte...". 8)
Uneori se intrebuinteaz termenul de cumpn de viat, cu a-
celas inteles de primejdie de moarte, Miron Costin povestind cum
Gaspar Vod a vrut s otrveasc De un boer, Bucioc, acesta ...au
inceput a veirsare otrava, ca mare cumpeinei de viatcl...". 6)
Uriri de sinitate, au fost si sunt intrebuintate in toate impre-
jurrile, mai ales in scrisori. Se seria de exemplu ...si Dumnezeu
sec- fereascei prea bunul neam al Dumitale, feirei boald, ca sclneitate...".9
&Linos, s.'ntate, sunt cuvinte intrebuintate de Cronicari, de
Pravilist, ca si in Lexiconul Slavo-Rom,, din 1649. Cuyinte de urare
celui bolnav, ea s-si recapete sntatea, pornite din inima celui care
imprtAseste durerea aproapelui, pentruc inima milostivei cu ce! ce-1

Mron Costin, in Letopiseti, vol. I, pag. 269-270.


Idem, pag. 268.
3)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 205.
4) Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invitituri, glava 389, pag. 300.
5)1. Bianu, Psaltirea Scheianii, vol. L pag. 503, Psalm CLV, stih. 10.
Bujoreanu, Pravila gl. ai (11) i gi. 246 zac 14. Pag. 29 i 235, Longin. p. 115.
Idem, gl. gi (13) 0 gl. 248 zac 1, pag. 31 i 238. Longinescu, I. c,, p. 125.
Idem, punctul d (4). Longinescu. Legi vechi, pag. 126.
Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 270.
Bujoreanu, Pravila Matei Basafab. Invitituri, glava 400, pag, 301

www.dacoromanica.ro
270

doare $i ca cel peitima$, impreun peitimeste". I) Iar, la cel bolnav


seinatatea de mare pret este, pentru care toate in cumpeinei puind, mai
u$oare a fi socotefte".
Si nu-i pe lume blestem mai mare ca cel contra snttei, Can-
temir &A un exemplu de asemenea blestem ...in cap urgie, in ochi
orbie, in meiini ciungie sei-mi vie fi roada gandului mea cu amar, ca
pelin i cu venin sei meineinc...".
A vindeca, timadui, mintui sau intrema sunt termeni cu ca-
re se aratA omul scpat de board', Psalmistul Scheian, 1482, spune
vindeca freintii" ; sau vindecarea peliteei". 4) Pravilistul spune
nil va peizi cureind sa se teimeiduiaseii...".
Sau ceind va fi un om bolnav, $i va leisa cuiva sei mo-
$teneascei mult putin ce va avea, $i-i va face f i zapis, iar acel
monean, nu va grzji de dinsul aducei vre un vraciu bun,
sei-1 peizeascei, ceinclai (et qui teiche) doard 1-ar tmdui, ce-1 va
lsaaqa negrijit si nesocotit, $i de va muri bolnavul, atunci ace-
la ifi va perde moftenirea i vor fi bate bucatele $i ocinele dom-
nefti". 6)
Cronicarul Anonim spune ,,a se Mintui" sau ,,a afla siineitatea".
In 1728, Grigore Ghica s' a bolneivit impreund cu toti ai ca-
sei lui de frigari, numai cd alfi multz dupei ce'i intorcea, se man-
tuia de boalei, iar Domnul nici de cum nu se putea meintui".
Daca s'a dus la Beirnova acolo au aflat saniitate $i au riimas
meintuit de acea boalei".7)

Intrema, este termenul intrebuintat pentru a indica convalescen-


ta intremandu-0 puterile...".
A sminti, este termen prin care se aratA agravarea unei boale,
In Psaltirea ScheianA se spune smenti-se de urgie (de mnie, spu-
ne Coresi ) okiul mieu, sufletul i zgaul mieu ( peintecile meu, spune
Coresi) ". Sau smentirisia oasele mele".
D. Cantemir. Istoria leroglifica, pag. 209.
Idem, pag. 252.
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 213.
4)1. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 117 0 473.
Bujoreanu, Pray. gi. n (8) 0 gl. 243 zac 10; p. 23 ai 229. Longinescu, 1, c,, p. 88.
Idem, punctul ka (21). Longinescu, 1. c., pag. 93.
Cronica Anonimi, In Letopiseti, vol. III, pag. 168,
D. Cantemir. Hronicul, pag. 91.
9)1. Bianu. Psaltirea Scheiank, vol. I, pag. 10 0 13.

www.dacoromanica.ro
271

Pravilistul spune : de va fi dat si pre vraci ri, se1-1 fie smintit,


sau de sei va fi f i smintit cel reinit singur...".1)
Agoana, este lupia care face trupul ca sufletul in ceasul mor-
lei", spune Cantemir. 2) lar in ala' imprejurare spune ca cei in a-
goana mortei zeiceam". Sau in toate zilelele f i ceasurile in agoa-
na mortei si in oglinda peirei". 4) -
A pristivi, a svri, sau a-si da sufletul, se spune de o-
mul care moare, In Psaltirea Scheiand se spune a pristoi" Croni-
carii spun
In anul 7010 (1502), pristeivittr-s'au Paisie Arhimandritul si
egumenul metneistirei Putnei. Intr'aceasta's an, August 4, prestei-
vitu-s'au Atanasie Bolsun, ameindoi letudati de vial?'" bund i cu-
raid...". 6)

Sau nespus de frumoasele cuvinte cu care acela$ cronicar, Gri-


gol.' e Ureche, descrie moartea lul Petru Vod. Rarev

Petru Voclei, fiind beitrein de zile si ceizeind in boalet grea, au


pleitit datoria sa ce au fost dator lumei, i s'au seiveirsit la anul
7055 (1547), Septembrie in 4". 7)
San: Lord cdnd a fost al 4-lea an, 1753, Ghenarie I, s'atz
siivezrsit Mdria Sa Doamna Soltana...".

Pravilistul moldovean spune svrdsi", lar cel muntean spune a


muri" : de sel va svrdsi cela... (de va muri, spune Munteanul)".
In alta imprejurare, Pravilistul intrebuinteaza cuvintele de a
scoate sufletul " : mai mult se va certa cela, ce au feicut rana, de
i-au scos sufletul".9
and moare omul, ese sufletul, i sufletul ese cand moare inima

Bujoreinu, Prav., gi. gi (13) i gl. 248 zac 2; p, 32 vi 238. Longm., 1. c., p. 126,
D. Cintemir. Istoria Ierogl., pag. 7.
D. Cantemir. Istoria Ierogl, pag. 132.
Idem, Hronicul, pag. 360,
5)1. A. Candrea. Psalhrea Scheiani, pag. 329, rindul 9.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 177.
Idem, pag. 205.
Enache Cogiilniceanu, in Letopiieti, vol. III, pag. 224.
Bujoreanu, Prav. Pricina el vi gL 348, punctul rcg (193) vi zac 24 ; pag. 16 vi
279, Longinescu. Legi vechi, pag. 55.
Idem, gl. nz (57) vi gI. 362 zac 10; p. 63 vi 287. Long., I. c., pag. 173,

www.dacoromanica.ro
272

anted mor bale mcidularele iar mai pre urmei i mima, fusel'
daca iase stzhia atunci iase c sufletul...".
Dup moarte, sufletul se duce undeva, acolo unde 1-a oranduit
Dumnezeu ; daca ins are multe pcate, pentru isbavirea sufletului, cei
ramasi in viat trebue s faca multe liturghii si pomeni.
Astruca, insamna a inmormnta. Vine dela abstruco-are". Des-
pre imparatul Traian, Cantemir spune oasele lui puncindu-le in ra-
clef' de aur, li-au dus la Roma si li-au astrucat sub stalpul carele era
de deinsul zidit",
Prevenirea i combaterea boalelor contagioase.
Boale contagioase au existat de and lumea, dar o definitie a
acestor boale n'avem din epoca despre care ne ocupam in acest stu-
diu. Trebue sa ajungem la Dimitrie Cantemir, ca sa gsim primele
nutiuni serse, la noi, despre contagiozitatea boalelor in general si
despre indicarea primelor boale contagioase.
Cantemir este cel dintai la noi care afirma c ciuma este Bpi-
cioasa si o si numeste lipicioasa ciuma". El spune c ciuma nu
vine din stricaciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienie; ea vine,
uneori din Polonia..., uneori prin corabii egiptene si consiantinopoli-
tane, care obisnuesc sa vie la lc:II-gut Galati". 5)
O alta boal numit de Cantemir, boala lipicioas, este lan-
goarea", adica febra tifoid ...ciuma si langoare, cea mai rea, si
troahna cea mai lipicioasei este". 3)
S'ar parea din acest citat, ea' termenul de troahne indica in
mod general toate boalele contagioase. Cuvantul este vechiu, pastrat
In poezia popular sub forma de rachna"; rachna ar fi o raguseala
produs de o ra.ceala grea. 7) Cu acest inteles se pastreaza si astazi
si se intrebuinteazd cand este vorba de gutural sau chiar de gripa, spu-
n'andu-se despre cel bolnav c are troahna, sau rachna.
In alte imprejurari si Cantemir d un inteles mai restrems aces-
tui cuvnt. Asa de exemplu, spune ...ca cum ar fi fost o trohnii

Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Inehtat. patriarh. Anaitasie, gl. 12, pag, 424.
Idem, Invitaturi, gl. 159, pag. 192.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 195.
D. Cantemir. Divanul, pag, 109,
Idem, Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18,
Idem, Istoria Ieroglifici, pag. 358.
G. D. Teodorescu. Poezii populare rom., 1885, pag 353.

www.dacoromanica.ro
273

lipicioasei", sau ...acum i troahnel de boda' fi intrase in oameni". 1)


In aceste citate troahnei" ar insemna mai mult epidemie", fr. a numi
boalar
Ideia de boal lipicioas, a dus la ideia de prevenire, la cea de
aprare contra contaminrei,
La noi ca i in alte prti, primele msuri de prevenire s'au luat
contra ciumei. Msura cea mai intrebuintat a fost fuga.
Fuga, este imprstierea populatiei pe camp, in corturi satt in lo-
cuinte improvzate. A fost practicat de toate popoarele, dar mai a-
les la noi, oridecte or se auzea de ivirea ciumei. Fuga are un du-
blu rezultat intai, se rreste popula tia centrelor inghesuite ale ora-
selor ; al doilea, izolarea populatiei, Evident a.' efectele bune ale fugei
nu se vedeau deca numai dac se executa dela inceput, pan a nu
se generaliza epidemia,
Pravilistul nu numai c: nu-i contra fugei, dar o si recomand.
fugi peind va trece meinia a lui Dumnezeu, drept ace-
ia vom zice i noi, ascundeti-uei putin cu pocanie i cu inimei
infreintei, ceind'ai doarel va trece meinia a lui Dumnezeu...".

Cronicarul loan Neculce serie c la 1675, cu prilejul ciumei din


Dumitraqcu Vodei vilzeind &cita omor, au eqit in deal la Galata
cu boerii fi acolo fedeau". 3)
Enache Coglniceanu vorbind de ciuma din 1735, din timpul lu
Grigore Ghica, spune

Pe acea vreme Domnul se afla e$it din Ia$i la casele de la


Frumoasa, cu $ederea fi de acolo s'au mutat in deal la meinds-
tirea Galata, f eznd tocad vara acolo, flindcd incepu a se auzi
pe unele locuri de ciumei, care nu del' putind spaimei la tot noro-
dul ... care boalei au intrat f i in iarnei p'incet, iar de primeivard
s'au atdtat foarte tare, cdt i Doamna au eqit cu urdie iarci la
Frumoasa, mai pre urmei $i la Socola, imprei ftimdu-se norodul,
cd atdta mureau, ceit nu-i putea dovedi cu ingropatul, ci -
neau pe cd mp de'i meineau fiarele...". 4)

Au existat i alte msuri de prevenire, unele de ordin admi-


nistrativ, altele si cele mai multe, de ordin popular, empiric, despre

D. Canten:Lit.. Hronicul, pag. 418 ji 431.


Buioreanu, Prav. Matei Basarab, Invitturile patriarh, Anastasie, gl. 47, pag. 450.
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 209.
Enache Cogilniceanu, in Letopieeti, vol III, pag. 198.
18

www.dacoromanica.ro
274

cad ni-am ocupat pe larg inteo lucrare special, ') Vom mentiona
ad numai msurile dictate de Pravlele biserice$ti, and cineva avea
sl se dua prin tar, sau dincolo de tarbly i se da un bilet de iden-
ttate, care slujea $i ca un fel de patent de sntate. Formula era
urmtoarea

acest om ce aduce aceastei carte (cutare.), cu sotiile lui


(adica cu nsolitorii lui) vreind set' iasel de aicea purces' au sei-
neitos si slobod de toatei nevoia, cj vel facem stire pentru cetate
sau oras sau satul nostru si de toatei Eparhia, cei cu ajutorul lui
Dumnezeu, iaste slobod fi nesmintit de nimica ; pentru aceia
marturisim cei sunt feirei de nici o boald. Drept aceia primitii
ca niste oameni ce au esit seineitosi...". 2)

O alt epidemie care a secerat omenirea mai mult chiar cleat


ciuma, a fost variola. Avem motive temeinice, s credem c aceast
boal considerat ca pestilential, n'a secerat la noi asa cum a sece-
rat Apusul European $i printre ,popoarele din jurul nostru, pentru cu-
vintul c Romnii au cunoscut $i practicat variolizarea, adic altoi-
rea contra variolei. Din acest punct de vedere Romnii au vklit su-
perioritate asupra Apusului, pentruc au $tiut s aplice din vreme
tnsura cea mai eficace pentru prevenirea $i combaterea variolei. In
capitolul care urmeaza, despre boli, vom documenta aceast afirmare,
cnd vom vorbi despre vrsat sau variol,
In afar de msurile generale ce se luau pentru prevenirea $i
combaterea ciumei, mentionate in lucrarea noastr despre cium, m-
suri cari i$i gseau aplicatia in toate epidemiile de once natur, do-
cumentele $i Cronicarii nu ni-au pstrat alte stiri, Numai Sulzer, in
Istoria Daciei", spune ea Romnii cand aunt molimi, fac fum cu
novar ars pe crbuni in der Luft seuchte legen sie Zinnober auf
gliihende Kohlen...". 3)
Prevertirea boalelor venerice.
Contra prostitutiei si deci contra maladiilor venerice, cel dinti
care a luat msuri de prevenire la noi,' a fost Constantin Mavrocor-
dat, in a treia lu domnie in Moldova (1748-1749):
Leingei alte pomeni au socotit Domnia c aceasta ca sei ridice
femeile cele rele din peimeintul acesta, care sunt ferd de barbati;

Dr, P. Samarian. Ciuma in Trecutul Rominesc, 1932.


Bmoreanu, Pray. Matei'Basarab, Invttur, gI. 409, pag. 307.
Sulzer. Istorii Daciei, vol. III, pag. 56 *i urmit.

www.dacoromanica.ro
275

.Fi a.Fa demd poruncd, au strd ns mai bine de 80 de mueri fi li-au


inchis in Sfeintul Gheorghe, la Mitropolie, tiindu-le multei vreme
inchise acolo, de mureau de foame, strigemd la zaplagii bisericei
oamenii de pe drum, sei le dee milostenie, ceici rdmeisese ca vai
de ele goale ; pe caro, Doamna le ceiuta ceite odatei, trimi(andu-
le pane $i lumina', ca sei nu qacki prin intuneric, f i incei aceastil
mild : le trimetea fi ceite un ceultar cloud de in, ca sei nu feacki
feir de treabei, gasind englenge furca, pane!' cd nd se vor giisi nis-
caiva oameni ca set' i le cee ; ceici cqa hoteirdse fi Domnul, cci
de se vor geisi cineva ca sei le meirite, fi ccit se vor meirita, se
vor slobozi. Si afa feicea, cei pro care le corea fi primea fi ea,
punea de le cununa $i apoi o slobozea". ')
Tot Constantin Mavrocordat a pus de s'au fcut :
hanuri prin toate teirgurile ca sei fie pentru cone!' citul negu-
(eitorilor fi a Turcilor musa fin, treccItori, iar nu ca sei mai conei-
ceascd prin casele cu mueri ca mai nainte". 2)
Asistenta bolnavilor. solnita s'i spitalul.
Bolnita. Termenul este de origina slava, Mardarie Cozianul in
Lexiconul sau din 1649, traduce cuvantul slay ,,bolnita" cu case de
bolnavi", i cuvantul slay vraceavinfa" cu case de vindecare". 9
Inca dela inceput trebue sa remarcam acest lucru ca, bolnita
nu era tot una cu spitalul ; bolnita era o casa de bolnavi sau casa de
vindecare ; ceiace dovedete ca termenul de spital Inca' nu era cu-
noscut la noi catre sfarOtul secolului al XVII-lea,
$i Cronicarul Niculae Costin intrebuinteaza odat termenul de
bolnita ; vorbind despre Cruciati, spune ca la 1190 dupa cucerirea A-
conei, fiind bolnavi i raniti multi, s'a facut acolo
bolnitei intru pomenirea Proa Curatei Fecioare Maria... Cu aceastei
mldei, acea din Acona, Baldovin Crai fiind pond full, feicuta-au
si el bolnifei in Ierusalim, fi au numit-o Bolnif a prea Sft. Stet"-
peme Maria, puind peizitori set- grijeascd pro acei bolnavi fi rei-
niti". Mai apoi, loft cei cari se foloseau de aceste bolnife le del-
ruiau cu multei avere la acole bolnife fi de ce mergea, de ce
se inmullea bolnifele... Si ceind murea vreun Domn in (ara aceia
ilea-del, lei sa daruri la bolni(d... poftind sei aibe i orzjel la seiraci". 4)

Enache Cogilniceanu, in Letopiseti, vol. HL pag. 215.


Idem, pag. 217.
Gr. Cretui Lexicon Slavo-Romin. pag. 112, rindul 302 ai pag. 118, r. 484.
N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice III, pag 334.

www.dacoromanica.ro
276

Cu tre an ma inainte de a-s fi scris Mardarie Cozanul Lexi-


conul Slavo-Romanesc, adia la 1646, s'a scrs pentru prima dat la
noi cuvntul de spital", in Pravila lu Vasle Lupu
Cela ce'si va trimite pre fiu-seiu cel bolnav la fpitali, ace-
la' va piarde putearia cea peirinteascei, ce au asupra fiilor lor.
Afia intr'aceasta chip set pafei i fiul cela, ce va trimite pre
teitei-siiu in spitali...". 1)

Dup sase an, in 1652, cand Pravla lu Vasile Lupu a fost tran-
scris in Muntenia, in Pravila lu Matei Basarab, scriitorul muntean
n'a gsit un termen echivalent cuvntulu de fpitali", si a fost silit
sa explice acest cuvant nou, scrnd

Cela, ce'fi va trimite pre fii-seiu celbolnav la casa uncle zac


calicii si oamenii bolnavi..."
Afia intr'acesta chip sei pate!' i fiul cela, ce va trimite pre
tatei-seiu in casa de misell

Rezult din cele de mai sus cA spitalul era o cas in care zac
calla s't oamen bolnavi, sau o cas de misl bolnavi, un locas de
repulsie ; asa se s explc severitatea Pravilstului care consider in-
ternarea unui tat sau a unu fin intryo asemenea cas, ca un act de
neertat.
Rezult ars c in concepta celor de atunci, nottmea de spital
cas de mis, n'avea nimc comun cu nothmea curent. de bolnite,
locas pentru bolnavi in care putea intra orcine f r s se compromit,
C Pravilstul lace o deosebire net intre sptal i bolnit, o do-
vedeste un alt el-tat din Pravil, in care se vorbeste de toate insttu-
Vile de bnefacere, dar nu se pomeneste nimc despre spital

De vor leisa cuiva drept suflet (este vorba de mo$tenirz),


atunce nu va putea el sin gur cu voia lui set' ja, ce trebuiafte set'
ja ispravii (permisie) de la Judeceitoriu, feirci numai (afarei cid
cazul) acel lucru, ce au leisat drept suflet, de va fi inveileiturei
sil facei besearicei, sau bolnif , sau ospeiteirie, ce sei" zice casei de

Bujoreanu, Pravile, gl. f (9), punct ei (15) i si (16) 01 gl. 244, zac 15 0 16, pag.
25 vi 231. Longnescu. Legi yeah', pag. 97-98.
Bujoreanu, Pravile. Glava f (9), punctul si (16) 0 glava 244 zac 16; pag. 25 0
231, Longinescu Legi \Tech', pag. 97-98.

www.dacoromanica.ro
277

strefini, sau grobni(ei i altele asemenea acestora, pentrucei atunce


poate set' ici singur, cu voia lui i nu-i trebue nici un Judeceito-
riu...". 1)

Aceast categorica diferentiere, vine din insasi intelesul acestor


termeni, bolnita si spitalul.
Bolnita era o institutie veche, care a luat fiint odat cu infiin-
area primelor manastiri romanesti, In ele se cutau nu numai cleri-
eii, ci si mirenii bolnavi, earl alergau fie dupe faima de vindecgtor
al vrunui caluggr, le ca s cada inaintea icoanei facatoare de minuni,
In nici un caz intrarea in bolnita nu atrgea defimarea celuia care
cauta ajutor aici,
Pe cand termenul de fpitah", tradus din cuvntul similar lati-
nesc, amintea hospitalul cunoscut in tarile din Apus, institutie cu re-
putatie de groaza, considerat ca anticamerg a mortei, bung pentru
oamenii cei mai mizeri, pentru calici si misgi, dai compromittoare
pentru ceilalti oameni,
Numai mai tgrziu, in ultimii ani ai secolului al XVII-lea, cand
Spatarul Mihail Cantacuzino a facut sfinte, spitaluri, case
pentru hrana sclracilor i spiterii f i fcoale pentru felurite inveiteituri"
.numai Cu trecerea vremei, Romnii au adoptat noul termen de spital,
Atunci, spitalul a devenit popular, dovedind odatg mai mult,
Romnii stiu nu numai s imprumute anumite institutii de pe la alte
popoare, ci, dacg le imprumut, le adapteaza si le perfectioneazg. In-
telesul de groaz care se degaja din ideia de spital, a fost inlocuit
cu un inteles de adanca mila crestineasca pentru cel bolnav, pentru
cel ce sufere,

1) Boioreanu, Pravile. Pricina 15, punctul csi (216) i glava 348 zac 47; pag, 18 o
281. Longinescu, Legi vechi, pag. 61,

www.dacoromanica.ro
278

CAP,

tOALELE
Boalele cunoscute in vremile trecute si despre cari avem multe_
stiri, se pot imparti in cloud' grupe boalele contagioase si boalele
necontagioase. Acestea din urm' se subdivid. in data clase boale
interne si boale externe,
Boale contagioase. Boalele contagioase sau lipicioase, au
fost cunoscute Romanilor, dar pan la Dimitrie Cantemir, nimeni n'a
formulat in scris principiul contagiozittei boalelor. El este cel dintai
care atrage atentiunea, ca in fata unei boli contagioase, dac nu-i
intelegere i unire intre locuitorii unui oras, boala se intinde si pr-
pdeste tot
neunire in politic. (ora) i neinvoinfei in cetate, ciuma i
langoarea cea mai rea, i troahna cea mai lipicioaset iastec cei-
ruia lucru cea mai de pre urmei a tot statul risipa, i a tot sfa,
tul cea de naprasnei preipeidenie iaste". 9

Din cadrul boalelor contagioase cunoastem pe urmatoarele


Ciuma. In Lexiconul-Slavo-Roman, din 16491 cuvantul de ciuma
este insotit de calificativul de pierzeiciune" sau cel de purteitoare
de moarte", de care nu putem scpa decal dac suntem feriti de Dum-
nezeu ; de aceia si recomanda pe timp de epidemie sa se serie dea-
supra usei caselor Hristos cu noi". 2)
Cronicarii spun adeseaori ciumei omor mare" sau mare omor".
Acesti termeni ar corespunde termenilor slavoni de mora
insamn foamete mare, 3) Daca tinem seama ins, c. toti Cronicarii
intrebuinteaz cuvintele de omor mare sau mare omor, trebue sa ad-
mitem acesti termeni sunt sinonimi cu acel de ciuma, 4)
D. Cantemir, Istora Jeroglifica, pag. 109.
Gr. Cretu. Lexiconul Slavo-Rom., pag. 275, randul 4103, si p. 130 si 237.
I. Bogdan. Letopseti lu Azare. Analele Academiei. Tom. XXXI, seria II, A.
Gr. Ureche, in Letopiseti. vol. I, pag. 236-7. Mron. Costin, idem, p. 372.
Muste, idem, vol. III, p. 14-15, 69, 93, 136, 140, 145. loan Neculce, idem, vol.
II, pag 209, 254, 358, 359. 404, 405. N. Costin, dem, vol. II, pag. 13 Ac-
sinte Uncarul, idem, vol. III, p. 66. Enache Cogilnceanu, idem, vol. III, pag.
87, 179, 261.

www.dacoromanica.ro
279

Cantemir o numeste lipicioasa 6=6". 1) El afirtrai c eiuma nu


vine din striceiciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienter, ci vi-
ne, uneori din Polonia... uneori prin coreibii egiptene fi constantino-
politane, care obifnuesc sei vie la t6rgul Galati".2)
Asupra epidemillor de dumb'. cari au bntuit Trile Rominesti,
ni-am ocupat inteun studiu osebit, din care se pot culege toate in-
formatiunile in aceast. chestiune. 3)
Disenteria. In Lexiconul lui Mardarie din 1649-, se pome-
neste de urdinarea pfintecelui" fi de desfacerea peintecelui in mein-
care, sau indreicirea peintecelui, patima trupului", dar fr.' alte des-
lusiri. 4)
Cronicarii o ,numesc uneori desnodarea vintrelor" ; Cronicarul
Miron Costin vorbind despre impratul Traian, spune
Dupei un rclsboi de fase luni cu Egiptenii, Traian muri o-
bosit prin alas tea fapte mari fi consumat prin boala desnodrei
vintrelui, numitei grecefte disenteria, qi despre ,care povestefte
ar fi morbul cel mai vechiu pe fata peimeintului fi cel mai pro-
priu naturei umane...".5)

Nicolae Costin Ii spune boal de vintre

Pornind Sultanul Suleiman contra lui Maximilian impiratul


(1565) a inconjurat Seghedinul, dar acolo zeibovindu-se Sultan
Suleiman, a ceizut in boalei de vintre, qi cureind au murit acolo
la Seghe din" . 6)

In alt imprejurare i Miron Costin ii spune tot boal d, vintre

In 1622, Turcii cu Sultan Osman in frunte, au pomit reisboi


contra Lefilor f i s'au beitut la Hotin. In Septembrie 1622, s'au
ivit boale multe fi boale se scornise multe in Lefi fi in Nemti,
mai mult boalei de vintre, invdtati cu bere fi holircei, iar acolo
numai apa Nistrului era beiutura, care este foarte greala baut".7)

D. Cantemir. Divanul, pag. 215.


Idem. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18.
Dr. P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin. pag. 243, r. 3440 ji pag. 292, r. 4434.
Miron Costin, in Letopiseti vol. III, pag. 497.
N. Costin, idem, vol. I, pag. 449.
Miron Costin, 1. c. vol. I, pag. 280.

www.dacoromanica.ro
280

In 1773, in timpul rsboiului Ruso-Turc, armata ruseasc a fost


secerat de disenterie ... disenteria ucide multi oameni din armata
lui Romanzov. Jumeitate din recruti ajung bolnavi fi dupe ceiteva see-
teimemi, toti pier...". 1)
Febra tifoid. In Psaltirea Scheian i se spune lemgorie"
in patul lemgoriei lui". 2) I se mai spune si leigoare" si leigorile". I
Am sus ca Dimitrie Cantemir pune lemgoarea", a-
dic tifoid pe acelas picior de contagiozitate cu ciuma. 4)
Dintre Cronicari, cel din-raj care pomeneste 'de lungoare" este
Miron. Costin. El are chiar mulf. grij ca nu cumva s fe confun-
data cu ciuma, de aceia ii adauga un calificativ de infrire dreaptei
lungoare" :
In 1661, Stefeinitel Vodcl a primit poruncei ca impreund cu
Hanul Teittiresc, sei facet' ni$te ceteiti pe Nipru, in chip de apei-
rare contra Cazacilor ; plecat intrlacolo, .tefeinitei Vodei aproa-
pe de Tighinea, pre Bew, la un sat anume Lutenii, au ccizut in
boalei foarte grea, lungoare, care bottle!' indatcl au priceput dofto-
rul cd trebue ja stinge. Ce n'au ascultat, si adeiugemdu-se
boala si ales toamnei hind, asa de greu l'a cuprins herbinteala,
ceit pemei la Tighinea au steitut fra-nitic adicd buiguit de hire.
Cu chipul ciumei era boala, cd i-au esit bolfei la o meinei. Cz nu
era ciumei ci direaptei lungoare, cdrei boale Ii zic doftorit malig-
na; i ceit au trecut Nistru la Tighinea, a treia zi au sttut mort.
De acea boalei, tot acolo, au murit i Dumitrascu Drdgutescu,
de la Suceava, om cunoscut i ales la toatei Curtea".
De fapt, Cronicarul s'a inselat, pentruc. n'a Jost direaptei lun-
goare ", ci cium curat. Lucrul se confirm si din isvoare strine,
Giovani Sagredo, reprezentantul Venetiei la Constantinopol comunic
Dogelui la 3 Decembrie 1661: ...seguita da male contagioso la mor-
te del Principe Stefano di Moldavia...". 6)
Termenul de buiguit intrebuintat de Cronicar, insamnd rtcit,
gresit, zapAcit ; cu acest inteles se gseste si in Psaltirea Scheian din
1482, 7)

Hurtnuzachi, vol. XVI, Doc, MCCLVII, p. 551. Rohan catre d'Aiguillon.


I. Bianu. Psaltirea Seheiani, vol. I. pag. 128, 129, 331
3)1. A. Candrea. Psaltirea Scheiani, pag. 78, r. 34 si pag. 25, r. 16, 18, 19.
Vezi pig. 278 n. 1.
Miron Costin., in Letopiseti, vol. I, pag. 372.
Hurmuzachi vol. IX11. Doe. CCLIII, pag. 186.
7)1. A. Candrea, 1. c., pag. 1W, r. 26.

www.dacoromanica.ro
281

Domnitorul loan Mavrocordat a murit la 21 Iulie 1718 de lin-


goare. Faptul este relatat de Sincai, dar este confirmat si de isvoa-
re strine. 1)
Vrsatul, este variola de astzi. Pari a nu se descoperi vacci-
narea, variola era socotit intre maladiile pestileatiale, si pentrua era
endemica, producea o mortalitate mult mai mare deckt ciuma care era
numai epidemic, cu mortalitate restrns numai la focarul epidemic.
La noi n'au fost epidemii de variol cu cracter pestilential ; Cro-
nicarii nostri, cari descriu asa de anranuntt necazurile poporului ro-
manesc, cari dau attea amdnunte despre cium, cant pomenesc chiar
si de viirsatul oi/or", nu sufl o vorb mcar desp.re vreo epidemie
de vrsat printre Romn. Am vzut c inssi Cantemir, asa de bine
informat in tot ce priveste medicina, child Ii vorba s numeasc pe
cele mai grozave boli lipicioase, citeaza ciuma si lingoarea, nici po-
meneal de vrsat.
totusi, cuvantul de vrsat, ca boal, era cunoscut la noi. Pra-
vilistul bisericesc pomeneste de varsat la 1652, cu prilejul coment-
rei unei probleme de ritual:
... o muiare a feicut doi coconi gemeni ; deci a zecea zi de
nafterea ei, lovitu-i-au veirsatul. Atunci unul de in coconii ei v-
zcindu-1 mumei-sa, ceri e'n nevoe, au mers la sfeinta besearicei de
l-au botezat ; deci dupei doi ani crescut-au coconii, i au vrut
mumei-sa, set boteze $i pre cel nebotezat, f i n'au putut cunoaqte,
carele au luat skintul botez". In aceast incurctura, biserica
a stdruit A' se boteze amndoi copii, 2)
Cronicarul Neculce, povestind retragerea generalului Miinich cu
Rusii lu, la 1740, spune c tara a rmas pustiit pereau vitele
oamenilor, ccIte mai sceipase de Moscali, i intrase i boalei in vite
in oi, viirsatul, de se potopeau cu totul". 3)
Dimitrie Cantemir cunostea varsatul, El povesteste ca Lucsan-
dra cea frumoas, cea care avea s fie mama Mavrocordatilor, a fost
cerut de nevast de c'tre Matei Basarab, dar, pn a nu se face
nunta, s'a bolavit de vrsat din care qi-a perdut nu numai frumu-
sefea, ci incei fi un ochiu". 4)

Sincai, Cronici, vol. III, pag. 259, 260. Hurmuzachi. Supliment I/1, pag. 445,
doc. DCLV vi DCLVI.
Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. InvI.turi. Intrebarea 27, pag. 415.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 412.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 592, nott.

www.dacoromanica.ro
282

C vor fi fost cazuri sporadice de variol sau chiar miei epide-


mii, n'o poate contesta nimeni. Asemeni cazuri se vad si astazi In e-
poca vaccinrei preventive.
Un document din 13 Februarie 1596, descrie boala Prncipelui
Sigsmund Bator, care a z.cut atunci de varo16'

La febbre che assali il Principe di Transilvania il giorno che


arrive) in questa corte, s'and facendo piu ardente et breve spa-
cio fu cunosciuta per maligna et pericolosa, et apparendo certe
macule rosse soprcr le carne, giudicarono da principio li medici
che il male fuse di pettechie,.et erano concordi d 'opinione che
si dovesse cavargli sangue, ma non valendos egli acconsentire s'us
il rtmedio d'akune pillole, le quali mediante una gagliarda purga-
tione mitigorono assai quella malignita dalla quale nasceva
pericolo, et poi coprendosi tutta la faccia con le medesime ma-
cule manifestamente s' veduto il male esser terminato in va-
ruole, miste per con gualche humore pia venenoso di quell so-
gliono essere per l'ordznario.
Hora per gratia del Signor Dio si trovo del tutto libero dalla
febbre et leva akune volte di letto, ma stet rinchiuso in camera
per schifare l'offessa dell'aria ; et perch ha il viso deformato da
quelle pustole, le qti ah si vanno convertendo in umore acquoso
et guasto, non ha piacere d'esser veduto. Voleva l'Imperatore an-
dare a visitarlo, ma essendone stato sconsigliato da i medici per
es/ere il male contagioso et alquanto maligno, se n'astenne...". ')
La 20 Februarie, Principele era Noe, dar haveva la faccia
coperta di varuole...". 2)

Pe cale de interpretare ipotetick' s'ar putea spune si despre Ste-


fan, fiul lui Radu Vod.' din Muntenia, c.' ar fi suferit de variol,
inainte de 1682, Era obceiul pe atunc, s se pue la cale unele nunti,
pe cand miri nu erau decat copii ; asa s cu acest Stefan ; a fost lo-
godit de col:A. cu Caterina, fata lu Duca Vod cel Batran, din Mol-
dova. Intre tmp, Stefan s'a boln6.'vit de o boal.' din care a rmas
grozav la &f a", ba chiar spun mill c. lipsise fi din minfi", asa c6.'
Duca Vod na vrut sg-si mai dea fata dupe un asa om. Ori, ca sa
ramn. cneva grozav la fafcr dupa boal, nu ne putem gand de-
eat or la varsat, or la sfilis tertian 3)

Hurmuzachi, vol. 111/2. Doc. CLXXX1X, pag. 168.


Idem, doc. pag. 171.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 215.

www.dacoromanica.ro
283

Cuvantul bubat" al folklorului medical, a fost si este interpre-


tat ca termen care indica vrsatul. Fra a nega aceast interpretare,
pentruca in materie de folklor bate ipotezele sunt admise, amintim
numai ca, prin bubg, a bubbi, bubat din folklorul medical se inteleg
toate manifestarile veziculoase ori buloase de pe piele, dela simplul
herpes, la varsat, la buba neagra sau pustula maligna si Ora la toate
eruptiile pemfigoide ; pe de alta parte, nu trebue s uitdm c medicina
populara distinge foarte ciar varsatul mare sau vrsatul negru, Vrsa-
tul in cruce si vrsatul de vant, boli cari n'au nimic comun cu bubatul,
Medicina populara ni-a pstrat $i un mijloc ciudat care se in-
trebuinta pentru prevenirea variolei, adica inbrburarea" :
Inbeirburarea este mai mult o credintei religioaset, a ceirei
origine se poate urmeiri panel la riturile vechilor popoare orien-
tale ; ea consistd in datina practicatei panel asteizi, ca in ziva de
4 Decembrie stil vechiu, ctind se celebreazei amintirea sfrntei mar-
tire Barbara (Varvara), pronuntatei i Barbura, peirintu sau un-
chit, sei inbeirbureze copii", spre a le induki speciile variolei,
cunoscute in popor sub numele de veirsat mare, veirsat in cruci
polar sau veirsat mic". Se iau &dine i amestectindu-le cu
miere, se unge copilul in frunte, in cei doi obraji $i la buric, cu
urmeitoarele cuvinte : sei fie veirsatul dulce ca mierea
rofuca cedinele. Sei fie veirsatul dulce ca mierea-
rosu ca mierea. Semnele inbeirbureirei trebuesc pdstrate
toatei ziva. Copiii nu trebue sei meintince porumb, fasole, ma' shne,
prune. Mamele nu lucreazei nimic in acea zi".1)

Ungerea fruntei si pe obraji cu acest amestec de miere i ca-


line, aminteste poate, practica intrebuintata de Romani, cand vario-
lizeaz copiii, cand cresteaz fruntea si alte regiuni, ca s introduca
virusul inoculant.
Prin urmare boala varsatului era cunoscuta la noi. Si totusi, cu
toate c era cunoscuta, cu toate ca variola pustia Europa mai mult
decat ciuma, nici Cronicarii, nici documentele, nu pomenesc de exis-
tenta vrunei epidemii de variola la noi. Nu pomenesc, pentruca foarte
probabil n'au fost asemeni epidemii la noi, i n'au fost, pentruc Ro-
manii cunosteau si practicau variolizarea.
Variolizarea a fost cunoscuta din timpurile cele mai vechi de
catre popoarele care au locuit litoralul Marei Negre, in special de
vechii Simerieni. De la ei, trebue sa presupunem, a practica vario-

1) G. D. Teodorescu. Poezii populare romime. 1885, pag. 326.

www.dacoromanica.ro
284

l4z5rei a trecut la popoarele care succesiv au ocupat aceste melea-


gur, pn la intemeerea poporulu romnesc, 1)
Varolizarea a fost cunoscuta si practicat de Romnii Transil-
vneni decand se ste de existenfa lor. Sunt locali MP' ca Somes si
Fgras in care s'a practcat chiar s vaccnarea cu puroi luat din
pustulele ce se veau pe ugerul unor vaci bolnave ; se spla ugerul
bolnav cu lapte si'n acest lapte nfectat se scldau copii de vaccnat ;
sau se trecea prn urechea copiilor un fir de alb.' muiat in puroul
vacilor bolnave. In alte prti ale Transilvanie, in Ceanul Mare, Ci-
cud, Vovodeni, preofii erau cei care practicau variolzarea, dupe un
ritual cunoscut de ei. Variolizarea s'a practcat si la anmale, la vite
si la oi, nu numa in Transilvania ci i in Bucovina. 2)
Varolizarea a fost mult practcat de atre Rominit Macedo-
nen. De la el a trecut in Tesalia si de aici la Corstantnopol, 3)
Variolzarea a fost cunoscut si practicat de Moldoveni s de
Munten.
Dovezi despre practicarea yariolizrei la Rom'ani, sunt destule
Char tcerea documentelor i Croncarilor este o prezumfie
c n'au exstat epidemii de varol ; n'au existat asemeni epdemii
pentruc probabil se facea ceva foarte efcace pentru prevenirea lor,
Scrierile vechi ni-au pstrat doi termeni, a altoi si a prisdi,
termeni uzitafi in ale grdinritulu, cu infeles de transplantare, ter-
meni intrebuinfafi, f Ira indoial, si la oameni pentru variolizare.
Se stie ea' Pravila moldoveneascg a lu Vas tie Lupu, tiOxit la
1646, se compune din dou prti ; prima parte, aceia care confine
Legue agrare, legi romane, este Pravila lu Alexandru cel Bun (1400-
1433). In aceast Pravil, din 1400, se pomenesc cuvintele ultuit
ultoane", cu infeles de transplantare
pdduretul care nu va fi ultuit, acela nu se chiamei pom...".
Sau : Cela, ce rdseidefte pomi pre pdmantul altuia, sau ul-
tuiafte, cu acel peingint i perde i ultoanele $i alte tot, ce va

Ch. Marie de la Condamine, 1701-1774. Mmoires sur l'inoculation. Kurt Spren-


gel, 1706-1803. Essai d'un Histoire Pragmatique de la mdecine. Traci, In
frantuzeste de A. I. L. Jourdan, 1815-1829.
Bologa gi Ursan. Isforia variolizirei, in Archeion", vol, XI, 1929. Roma. Citeazil
pe Francois Nyulas. Vaccinarea in Cluj. 1802.
Gr. Tocilescu. Material focklor. vol. II, p. 282. Cf. Fir. P. Samarian. Variolizarea
Inceputurile vaccinirei. Rev. St, Med. 8 August 1931.
Bujoreanu, Pravile. Pricina 7, punct. od (74), pag. 10 si pricina 10, punct pn (88),
pag. 11. Longinescu. Legi vechi, pag. 21 si 25.

www.dacoromanica.ro
285

Se mai stie ca, dup sase ani, la 1652, Pravila moldo' veneasca
a fost transcrisa in cea munteara a lui Matei Basarab, si ca, cel care
a transcris'o a schimbat termenii moldovenesti cu termeni echivalenti
munteni, In acest chip s'a transcris
peiduretul care nu va fi prisa' dit sau altuit, acela nu se chiamei
pom".
Sau : ,, Cela, ce rtiseideste pomi pre peimcIntul altuia, sau al-
tuiaste, acela, cu acel peimeintu'si piarde i priseidirile". 1)
Inseamna ca in Muntenia erau doi termeni pentru aceias opera-
tie: a prisadi si a altui.
Rasdi si rasdiri sutil termeni cari pastreaza un caracter curat
de gradinrit, avand radacina comuna cu sad" si reisad ", cuvinte
de origina slavon intrebuintate in grdinrie.
A prisdi i prisdiri, sunt termeni cari se gasesc numai in Pra-
vila lui Matei Basarab si numai cu inteles de transplantare, de greffer".
A ultui sau altoi, si cuvantul altoi sau ultoana, adica materia
cu care se ultueste, vin dela ungurescul oltani " si olto", in fran-
tuzeste greffer si greffeur, 3) Oltani sau greffer, in domeniul grdina-
ritului, insamna operatia care se face cnd se la o rmurea dintr'un
pom oarecare si se grefeaza sau se altoeste pe un alt pom de ace-
iasi specie sau de specie diferit, pe care se prinde si isi duce viata
mai departe. 4)
Este exact aceias operatie care se lace in variolizare : se la o
parcela infima din pustula supurata a unui om bolnav de variol u-
soara si se inoculeaza unui alt om, sanatos, ca sa-i provoace o va-
riola tot usoar.
Cu alte cuvinte variolizarea se facea la fel cum se facea si al-
toirea pomilor. Identitatea operatiei trebuia s impue in mod fatal
identitatea numirei, Dovada cea mai puternica a acestui fapt este
ca, pra' in ziva de astzi, cuvintele de alto' i altoire, se intrebuin-
teaza pretutindeni, in Moldova ca si 'n Muntenia, in loe de vaccin si
vaccinare.
I) Bujoreanu, Pravilele Matei Basarab, gI. 305, zac 74, p. 259 si gl. 308, zac 88, pa g.
260. Longinescu, L c., pag. 21 si 25.
Intrebuinjate i In Psilttrea Scheiani. I A. Candrea, pag. 166, 215, 312.
Hajdeu. Magnum Ethimol. Hajdeu adaugi a cuvintul de iltot se aplica numai la
gridinirit ; cit numai mai tirziu s'a aplicat s la om. Aceasti afirms.he se referi
desigur, la termenul de vaccinate, pentrucil se stie ci vaccinarea a fost deseo-
pera& abia la 1798 si aplicati la noi din 1800, de cutre doctorul Caracas.
Ramura-altoi se numeste in Lexiconul Slavo-Rom., nstlitpare sau stilpare-altoae".
Gr. Cretu, L c. pag. 215, rindul 2793.

www.dacoromanica.ro
286

Identitatea termenilor ca i identitatea intelesului lor, transmis


In cursul atator veacuri de la 1400 pang astzi, dovedesc odat mai
mult identitatea i vechimea acestei practice. DovedeOe c se altoiau
pomii cum se altoiau i oamenii ; dovedeOe c altoirea era numele
practicei variolizrei, cuM era i numele transplantrei sau grefrei
pomilor.
Termenii de hultoan i hultuitor, s'au intrebuintat i cu alt
inteles nu numai in sfera grdinritului. De exemplu, Dimitrie Cante-
mir, vorbind de zmislirea pantecelui, spune ; odrasla hultoanei, care
am hultuit...". ') lar despre imparatul Traian, spune el a sdit poporul
Roman in Dacia, ca un norocit hultuitoriu, i ca un in(elept impeirat
(auspicatissimus sator et prudentissimus imperator)". 2)
Cei dinthi medici care s'au ocupat de variolizare, au fost
doctorul Emanoil Timoni i doctorul Jacob Pilarino. Primul, Timoni
a fcut cunoscut variolizarea Universittei din Oxford i Padova, dupe
unii, la 1673, depe altii la 1715, Celalt, Pilarino, este primul doctor
case a scris despre variolizare ; lucrarea lui este o brourica, tiprit
la Venetia in 1715. Dar, i unul i altul au fost in strns contact cu

Timoni a fost medicul GhiculeOlor ; se pare chiar, eh' Grigore


Ghica 'a fost ucis la 1678 de doctorul Timoni, pltit poate de Can-
tacuzine0.
Iacob Pilarino, a trait mult vreme printre Romni ; a fost adus
In Bucure0i de atre $erban Cantacuzino, la 1684, i a servit mult
vreme i pe BrAncoveanu. 3)
Incht este foarte posibil ca ace0i doctori s.' fi cunoscut practica
variolizrei la noi, a dus-o i rspndit-o in Constantinopol, i de aici
In toat lumea,
In 1713, Doamna Pulheria sotia Domnitorului Nicolae Mavro-
cordat, i variolizeaz copiii, la Constantinopol, cu mult inaintea
moasei Lady Montague, creia pe nedrept, dupe cum se vede, i se atri-
bue prioritatea in acceptarea variolizrei. Este lesne de inteles c. o
Doamn a Trei, ca s primeasc variolizarea copiilor ei, trebue s
fi vazut multe alte cazuri de variolizri, i trebue s fi fost perfect
convins de siguranta procedrei. Ca s' fi ajuns la aceast convin-
gere, variolizarea trebue s* fi avut o suficient vechime de incercari,

D. Cantemir. Istoria IeroglficL pag. 274,


Idem. Hronicul, pag. 14 *i 37.
P. Samarian. Variolizarea ai ineeputurile vaceinirei. In Revista Stiintei Medicale,
Anul XX. No. 8 din August 1931.

www.dacoromanica.ro
287

un trecut de multe succese. Altfel este imposibil, s putem crede ca


sotia unui iatrofilosof ca Niculae Mavrocordat, din neamul celor mai
ilustri oameni din acea vreme, sa accepte o experienta pe proprii ei
copii, bazata numai pe povestea ce se spune relativ la inceputurile
acestei practice, o baba tepaliena, dela care un Timon si un Pilarino
ar fi invatat mestesugul variolizrei. Este mult mai de crezut ca, Pul-
heria Mavrocordat a vazut in Tara Domnului ei, a vazut la noi, prac-
tica variolizarei, s'a convins de eficacitatea ei si numai asa a accep-
tat sa o aplice si copiilor ei de catre doctorii din Constantinopol,
poate chiar de un Pilarino, doctori cari puneau in valoare stiintifica o
practica empirica vazuta si invatata de la poporul romanesc.
Oricare ar fi adevrul, pentru cine cunoaste cat de putin Istoria
Tarei Romnesti, stie cat influenta avea viata dela Curtea Domni-
torilor, asupra intregei vieti romanesti stie c privirile intregului po-
por erau tintite catre Curte, ea de acolo se primeau toate directivele.
Si atunci este usor de inteles influenta exemplului dat de Doamna
Tarei, prin variolizarea copiilor ei, asupra intregului popor romanesc,
Insasi domnitorul Niculae Mavrocordat (1709-1730) in una din
Cugetarile sale, ne da un exemplu hotarator despre practica varioli-
zarei. El scrie altoirile i transplantetrile (enkentrisis he metafitevsis,
de la Enkentrosis i metemfitevsis, ameindouei cuvinte ca in fries de
transplantare) nu sunt mai pu(in primejdioase la oameni deceit la
plante". ')
In acest exemplu se gasesc unite la un loe cei doi termeni ai
aceleias practice, altoirea pomilor si altoirea oamenilor. Este dovada
netagaduit a identitatei acestei practice, este dovada netagaduita
ambele practice se cunosteau la noi si purtau acelas nume, altoirea
sau transplantarea.
Andreas Wolf, un medic care a venit in Moldova in 1780
si a trait aici catva vreme, serie c variolizarea se practica de multa
vreme in mai toate orasele trei, cu chip de obligativitate pentru lo-
cuitori, 2)
La randul lui, Sulzer, serie la 1781
Altoirea vdrsatului la Romeini este ceca foarte vechiu, ceva
care tine de etichetei ci frumuse(e. Se face fetelor un altoi in
mijlocul fruntei f i pe fata dorsalei a mciinelor, ca oricine sei poatil
vedea semnul sau steluta reimasei dupe!' altoirea reusitcl. In tim-
Niculae Mavrocordat. Pireri i cugetir1. In Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 53, pag. 419.
Andreas Wolf, Beitrhge zu einer statistich-historischen Beschreibung des Fursten-
tums Moldau. Sibiu 1805. Trad. de Dr. Liviu Seracin, tea de doctorat. Clm, 1927.

www.dacoromanica.ro
288

pul altoirei se bea un decoct de molotru (?) (Fenchel dekoka


De altfel fac foarte bine Romeinii cc1 lasei copii feirei prea multei
pazd, sei stea in aer liber, sei se joace, fie cd au veirsat natural,
fie col au un veirsat provocat. 1)

Atatea marturii Cate am citat mai sus, sunt tot atatea dovezi el
practica variolizarei a fost cunoscuta de Romani, din timpurile cele
mai vechi. Convinsi de acest lucru, acum ne explicam suficient de bine
faptul ca variola n'a luat niciodata la noi proportiile catastrofale din
Apusul European, Acum pricepem usor de ce nici Cronicarii, nici do-
cumentele nu vorbesc nimic despre vrsat si epidemii de vrsat la noi.
Prin practica variolizrei, Romanii au fost superiori Apusenilor,
pentruca au stiut din vreme s aplice singurul mijloc preventiv efi-
cace contra variolei. Rezult c Rom'anilor i numai Romanilor se
cuvine intaetatea si meritul unei practice, care de obicei se atribue
altora de catre cei putin initiati in aceast chestiune.
Ereziipelul, rosata, orbalt sau brant (7). Aceast boal nu-i men-
tionata decat de Cronicarul Miron Costin, Vorbind de rana c'plat*
de Matei Basarab in btlia dela Finta (17 Mai 1653), spune rana
ce i s'a prilejit, din care cu adevdrat i breint au fost...". 2) S'ar parea
ca brant insamna branca, termen popular pentru erizipel ; s'ar putea
intampla s fie o simpl eroare de transcriere, adic brant in loe de
frant,
Este sigur ca. Constantin Brancoveanu a fost bolnav de erizipel
al capului, de rool(ei precum zice Pilarino". 3) Brancoveanu fusese
chemat in Iulie 1703, poate cu gand r'u, s se duck' la Adrianopol,
sa se prezinte Sultanului ; pe drum :

... bolneivindu-se, capeitei febrei, iar a treia zi se umflei faja.


Doctorul Pzlarino (medicul lui Brancoveanu), cu experienja sa,
veizu imediat cel e vorba de un erizipel i in scurt timp, in cloud
seipteimdni, vindecei tumora i durerile Principelui, pe care lumea
Il credea perdut ; iar dupe alte cloud de convalescenjei, Branco-
veanu era gata de drum". 4)

Sulzer. Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. III, pag. 56 urmatoarele.


Aron. Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 336.
$incai. Cronici, vol. III, pag. 207-8.
Idem. Del Chiaro, Revolutiile Valah., trad. de S. Crstian, pag. 101. Hur-
muzachi, suplim. I/1 doc. DLXXXI, pag 357,

www.dacoromanica.ro
289

In alta imprejurare boala lu Brancoveanu este numta orbalt",


termen care se intrebuinteaza s astazi prin unele part ale Moldovei. 1)
In medicina populara se descanta cu iarba orbaltulur% sau cu
trae. 2)
Antraxi, piatrei scumpel, rofie, rubin mare. Carvuncul", explica
Dimtrie Cantemir, 3) De fapt este un termen de medicina.
Cantemr vorbind despre Constantin Copronm al Bizantului,
spune ea, in anul 775 1-au lovit buba ce-i zic antraxi" fi deciia
mare ferbinteale, pana au murit. 4)
Boali de grumaz, pare a fi vorba de difterie. Cazul este rela-
tat de $incai
Deireibanii fi Seimenii, care se reisculase sub Matei Basa-
rab, s'au rsculat din nou in 1665, cand domnea Constantin Ba-
sarab. Domnitorul a fost silit s cear ajutorul lui Racoti din
Ardeal fi lui Stefan Vodel din Moldova ; peine!' la venirea ajuto-
rului a fugit la Deirstor. Dupc1 ce reisculatii au fost beituti, Dom-
nitorul s'a intors la Scaunul lui, iar Racoti i-a leisat spre siga-
rantei doi ceipitani vestzfi, pe Baudi fi pe unul Boro, de neam
romein. Dupei ce au reimas kan Boro f cu oftile ceitva timp leingei
Constantin Vodei, odinioarel au inceput a-1 durea grumazii, qi boa-
la attita s'au ingreunat, de in trei zile l'au sugrumat...".
Lepra sau gubav. Termen intrebuintat de Cronicarul loan Ne-
culce, nu pentru a indica lepra ca board, ci pentru a face o compa-
ralle p. care arata ca, lepra este o boal nevindecabila, Constantin
Duca (1693-1695), gnerile lui Brancoveanu, avand nevoe de ban, a
infiintat o dare noua numita Cronicarul spune c acest
bir nou era ran Adra leac, ce se cheamei lepra, sau fistula in pein-
tece...". 6)
Pravilistul bisericesc intrebuinteaza termenul de gubav, gubava,
_pentru lepra. and femea ori barbatul este gubav, castoria se poate
desface
Desparte-se brbatul de muiare de va fi mifea sau gubavei,
afifderea fi muiarea se desparte de beirbat de va fi mifel sau

N. Iorga. Istoria Literaturii Romine, vol. II, pag. 391.


G D. Teodorescu. Poezii populare romine. 1885, pag. 381.
D. Cantemir. Istorio Ierogl., pag, 7.
Idem. Hronicul, pag. 347.
$incai, 1. c., pag. 66.
kan Neculce, tn Letopleeti, vol. II. pag. 248.

19
www.dacoromanica.ro
290

gubav. Si de se va teimpla sei aibei acea boalei muiarea, fi se va


despeirti, ahinci bcirbatul sei poarte grijei de hrana ei pn intru
toatcl via(a ei ce va treii". 1)

Aceast din urm dispozitie este o prevedere care face cnste


tmpului vi Pravilstului,
Gubavul, adied leprosul, navte din cauza raportului sexual in-
tre sot, in timpul cand femea este la menstruatie. C. spune Pravi-
listul, femea care concepe and are menstruatie, navte copil olog sau

gubav, sau altei boalei dobeindefte pe imp fi dupe!' cciteiva vre-


me putrezescu-i mcIdularele, sau made sau picioarele, sau alt
meidulariu, sau parte a trupului, i acele boale sunt fcirei him&
duire feirei leac". 2)

Boa1 de trup cu necroze de mdulare, nevindecabild, nu-i cle-


at lepra,
In Lexiconul Slavo-Romn, din 1649, se spune gubav" ;
dar in acea vreme prin mivelt, sau miel, se intelegea omul cel mai
din urmg, mai tcgos vi mai srac, leprosul, 3)
Febra puerperali, este cunoscut nu cu acest nume, c cu unul
mai vag, moarte din navtere. Pravilistul bisercesc ocupndu-se de fe-
meile care leapd, prevede posibilitatea mortei ca o consecint a
avortului, ca. spune de multe ori mor $i jale i coconii...". 4) lar Sin-
cai povestevte cazul Pulhere, sosia lu Nculae Mavrocordat, cea care
vi-a variolizat copiii, vf care a murit din navtere la anul 1716

Vineri inainte de Rusalii, in reveirsatul zorilor, cu putine zi-


le dupei naqtere, a murit in Bucurefti Prinfesa Profiria, care era
din Tarigrad, i a doua muere a lui Niculae Mavrocordat, Dom-
nul Teirei Muntenefti". 5)

Ruqata boala, suat termeni din Lexiconul lu Mardarie, din


1649, indand o board eruptiv, dar far niel o alt explicatie,

Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invitaturi, 0. 225, pag. 224.


Idern,Canoande Sft. patriarh Anastasie, gL 14, pag. 424.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag, 218, rindul 2858.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sft. Vasile, glava 2, pag. 399.
5incai. Cronica, vol. III, pag. 244 Del Chiaro. Revolutiile Valahilor. Tradu-
cere de Cris. Cristian, Ia,l, 1929, pag. 45.
Gr, Cretu. Lexicon Slavo,Romin, pag. 290, riindul 4404.

www.dacoromanica.ro
291

Blinde ro0i, poate tifus exantimatic, poate alt maladie erup-


tiva', caracteriz o boal care a rpus in cateva zile viaja impratu-
lui Iosf I; povestea o d'a' Sncai dup. Vagner
In 9 Aprilie 1711, fiind mai multe ceasuri in sfat impetratul
Iosif s'a bolnewit fi a cetzut la pat; mai 'tided se vedea a avea
friguri, dar a douazi s'au ivit bleinde rofii pe trupul lui, care boalei
Cu mult mai primejclioaset este celor de vreistei, deceit pruncilor.
Intru aceastet boalei ceizeind indatei fi-au proorocit moartea zi-
ceind : Gettafi impetrate !, i chemeind pe duhovnicul s'a gat la
moarte. In 17 April sleibind... au murit in vrei stet de 33 ani". 1)

Este qtiut c. tifosul .exantematic mult vreme s'a numit $i Ma-


ladia ungureascet" ; despre aceast boal. pomene$te $7i Sulzer in ter-
menii urmatori
... o greatel care provine dintr'o supra inccIrcare a stoma-
hului fi care poate s WM' urmetri mult mai rele in aceste (etri
deceit intr'altele. Poate at din aceastei cauzei a fi primit un nu-
me special, intocmai ca fi boala englezeascei f i ungureasccl (am
uitat set spun ceind am vorbit despre lingoare sau boala ca fer-
bintealei a Valahilor, cei aceasta boalel se aratei la Valahi ca a-
ceiafi violenta f i cu toate simptomele afa numitei bolt ungurefti)
Medicii Valahilor fiind cei mai multi streini, se sperie de nu-
mele strein al acestei bou fi-i exagereazei gravit atea. Valeihii o
teimelduesc, sau cred di o teimeiduesc, dacei freacei" incet, de mai
multe ori, veina sau muschiul care se all intre degetul cel mare
fi arettettor.

Din categora maladiilor contagoase, tine $i o boal, poate gripa,


descrisg de Nculae Mavrocordat
la conacul de azi ni era retu fi frig ; suntem bolnavi, nici
scl cetletrim nu putem, nici in rettvan sei skim pe acest frig fi in
starea noastrei de ssineitate...". 3)

Dintre maladile venerce cu caracter contagios, Pravilistul $i


Cronicarul cteaz dou boli frngerea madularului $i frenta,
Fringerea midulariului sau blenoragia, termen care se intre-
buinteaza uneori $i astzi in popor tranul spune m-am &tint" in
Sineai, I. c., pag. 231. Citeazii pe Vagner, Hist, Joiephi L pag. 415.
Sulzer. Istoria Daciei, vol, III, pag. 56 qi urrnitoarele.
N. Iorgs, in Hurrnuzachi, vol, XIV/2. Doc. DCCCCXXII, psg. 949. La 8 Ianuarie
1728.

www.dacoromanica.ro
292

telegnd cu asta, ca s'a bolnvit fie de blenoragie, fe de vre-o alta'


board' venerica. Boala este amintit de Pravilist cand descrie propre-
t'afile curative ale hrsolitului, o piatra rara in chpul aurului, pe care
de o vei freca, teimaduiafte pre ceja ce au piatrel, cari nu-fi
pot lez'sa udul, afifderea $i de dure rea infriingerei meidulariului,
$i de stomah, $i de bate lucrurile pcintecelui teimeiduiafte...".

Frentia sau sfrentia, este un cuvant ctat o singura data de


Pravile, o singura data s de Cronici, Spune Pravilistul
,,.,.de va zice neftine altuia frentite, sau geirbove, sau alte,
acela, de ar i arta acest lucru, sei fie cu adevdrat, iar tot sei
va corta cela ce va fi oceireit, ca un suduitor, pentru cei nu se
pot certa niciodatel stricatii i betegii f i altii ca aceia". 2)

Insamna c pentru Pravlist, frenttul este un stricat, dar nu un


stricat in intelesul moral al cuvantului stricat, ci in inteles de om
profund vatamat, bolnav greu, cronic, care nu se mal vindec, din
categora infirmilor, cari nu trebue niel nu pot fi insultati.
Pe de alta parte, cronicarul Neculce, pomeneste de cuvantul
frentt, cu prilejul infiintarei veiceiritului", bir nou pus de Constantin
Duca, la 1691. Toata lumea blestema noul br si pe sfetnicii cari au
indemnat pe Domntor, sa-1 pue
...0 in scurtei vreme agiunse blestemul mai de grab pe Di-
mitra$cu Ciaurul vel logofeit, fiind sfetnic, scurtel Dumnezeu
viata, cel muri cumu'i mai reiu, in dub, frentit ; i i se istovi
casa lui i trei feciori ce a avut ; se stinse pomenirea lui cu su-
net, mo$iile lui celzurei la maini streiine...". 3)

Nu cunoastem intelesul cuvantului de dub, banuim numai, c


prn asocierea acestor doi termeni in dub, frente, se intelege ca au
acelas sens, sunt sinonimi. S'ar mai putea ca dub, sa fe o boala care
insoteste frenta, sau este poate o consecinta a frentiei,
Si mai greu este, sa descifrm origina cuvantului frentit, sau sfren-
tit cum se spune in Muntenia. Daca ne ducem la origina Pravilelor,
la Farinaccius, din care au fost traduse i adaptate poporului roma-

Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invatatur. Patriarh. Anastase, gl. 35. pap. 441.
Idem. Pravile gl. me (45) si gl. 108 zac 5, pag. 55 si 176. Longinescu Legi ve-
chi, pagt 234
kan Neouloe, hi Letoplaag, vol, II, pag. 248.

www.dacoromanica.ro
293

nesc, nu gsim acest cuvant, In Farinaccius se spune ... exemplificat


in co qui alteri dicit, quod est leprosas, excomunicatus, afro, spurius,
aut infamis...". 1)
$i daca acest cuvnt nu exista in Codul de origina' al Pravile-
lor, i totuvi traducatorul l-a intrebuintat, insamna ea exista in limba
noastra, insamna c era un termen cunoscut traductorului. S'ar putea
bnui ca vine dela cuvntul frac", care inseamn Francez ; acest
cuvant se vi gsevte in Pravile: ...de vreame... ce sunt &cinc f
omul cela,.. iaste din ara franceascd...". 2) Ori, la sfarvitul secolului
al XV-lea vi in secolul al XVI-lea, sifilisul se numea mal framiais";
Turcii Ii spunea molima franca' ,8) Cnd boala a ajuns la noi, celui
bolnav nu i se putea spune altfel decit, bolnav de boala franca,
frnceasca, de unde poate ca vine cuvntul de frntia, sau frentia.
S'ar putea 'panul vi alta origine. In vremea cnd toate boalele
venerice se confundau, asid nu se deosebea blenoragia de vancre,
celui bolnav i se spunea c sufere de frangerea madularului. Bolna-
vul era &kit, era frntit, de unde, poate, vi cuvantul de frntit, frentit.
In Medicina popular, sifilisul se numevte cel perit". $i pentru
cel perit" se descanta: ...in gtit iscatu-s'au, in msele, in dinti, in
cap, in creerii capului : a junghia, injunghiatu-l'au, a ustura, ustura-
tu-1' au..". 4)
Turbarea, probabil ca era bine cunoscut., Dimitrie Cantemir d
un admirabil tablou al omului ca vi al animalului turbat ...ca duldi
turbati, tdrna imprd ftiind, din gurd aspumd nd i toatd icoana vrclfmcl-
fiei de la inimd in fafd zugrtivindu-fi...". 5)
Si cronicarul Ureche pomenevte de cuvntul turbat in inteles de
om excitat, 9 lar Pravilistul spune de omul indragostit turbat de
dragoste". 7)

Boalele necontagioase.
Boale interne,
Frigurile.. Prin acest termen, in vremea de care ne ocupara, se
inteleg aproape toate boalele interne cari au in simptomatologia lor
Longinescu, Legi vechi, pg. 234, punctul 225, nota 926.
Bujoreanu, gl. mn (58), punct. n, (8), pag. 64. Longinescu, I. c. pag. 278.
V. Bologa. Din Istoria Sfilisulul, pag. 15.
G. D. Teodorescu. Poezil populare romine. 1885, pag. 385.
D. Cantemin letona Ieroglifici, pag. 258, 267, 309.
Gr. Ureche, in Letopisefi, VOL L pg. 208, noti de N. Costin.
Bujoreanu, Pravile, glava iv (32) punctul if (39) vi 0. 259 zac 39, pag. 45 vi 245.
I.,onginescu. Legi vechi, pag. 188.

www.dacoromanica.ro
294

frisoane si febr, Aa .de exemplu, croncarur Miron Costn spune


ceind lumea primitivei (libera de miasme), nu cunoftea incei, nici fri-
guri interne..." intelegandu-se prin friguri interne toate boalele interne
insotite de febr, 1)
Chiar si Cantemir face aceast confuziune. El vorbeste de fri-
gurile", care sunt in Moldova cu totul altfel ca
in celelalte peirti ale Europei. Ele sunt de obicei foarte as-
pre i afa de puturoase (? cei cei mai multi care sunt apucali
de ele, mor in trei zile, putini ajung criza zilei a ap te a, foarte
rari se fac seineitofi. Contagiunea cu aceastei boalei este asa de
mare, inda locuitorii, dei nu se tem de densa afa de tare ca
de ciumei, dar de obicei se feresc chiar de un intim prieten da-
bolnav".

Evdent c frigurile puturoase" de care vorbeste Cantemr, fri-


guri cari fac eriza in a saptea zi, si sunt asa de contagioase ea fug
de bolnav chiar i intimii lui, nu's friguri palustre. Mai de graba sea-
man a tifus exantematic,
Totusi, in limbajul obisnuit, atunc ca si acum, cand se spune
frigur, se intelege mai totdeauna ca-i vorba despre frigurile obisnuite,
febra palustra.
Febra palustra este bine cunoscuta de Romani, pentruc au su-
f ert si sufer i acum din cauza ei. Romanii au cunoscut frigurile
cotdiene, terte si cele cuarte. O multime de mrturii dovedesc exis-
tenia s cunoasterea tuturor acestor forme,
Niculae Costin spune c in rsboiul lu Stefan cel Mare cu Al-
bert, Craiul lesesc, acesta din urm dup ce s'a trudit in zadar
cucereasca. Suceava, a primit bucuros s faca pace fiind i bolnav
de friguri Craiul". 3)
Craiul Sigismund, urmasul lui Alexandru, cel care refuzase s-si
dea sora, Elisabeta, dup Bogdan Vod cel orb de un ochiu, a por-
n'a la 4 August din Cracovia spre Moldova, dar in drum Craiul a
reimas bolnav de friguri in Leopoiu...".4)
La 28 Septembrie 1596, se comunica'. ea' Sigsmund Bator s'a
bolnavit de febbre terzana in Alba Giulia".

Miron Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.


D. Cantemir. Descrierea Moldovel. Trad. de Pascu, pag. 18.
N. Costin, in Letopiseti, vol. I. Apendice, pag. 393.
5ineai. Cronica, vol. II, p. 117, citeazii pe Vapovie in fragmente, pag. 540.
Hurmuzachi, vol. 111/2, pag. 213. Doc. CCXXXVI.

www.dacoromanica.ro
295

Paul de Alep, care a cltorit i a stat prin Trlle noastre


tre 1650-60, spune c in tmpul -asediulu Suc'evei, cnd a fost gont
Vasile Lupu, era atita groaz.,

de spaimd i orori, ce ne surprinserd i erau de natura' de


a cdrunti pdrul copiilor, ne cauzarei grele boale de friguri, cu
paroxisme ferbinti i reci, de cari eu, bietul istoric, fui cdznit de
la inceputul lui Tamouz panel la Pentecote, fi de care su-
ferii mari chinur( in timpul unei erni friguroase i geroase".
lar mai departe adaugd : Marti noaptea in 25 a lui
muri piosul Conon Soleiman Ibno Zsahr, colegul nostru de la
Damasc, de boala adusd din Moldova : friguri intermitente, care
ne azneau in toate zilele cede de doud sau trei ori, fdrd ca
avem vreun leac, mai cu seamd in noptile cele ghetoase ale er.
nei... Nu mancam nimic i numai diminetile, dupd paroxism, in-
ghit eam cede o pictiturd de apd pentru a stinge focul interior.
Am fi dat sufletele noastre pentru o rodie...".1)

La 21 Noembrie 1689, se vesteste c principele de Baden co-


mandantul trupelor imperiale a ntrat in Moldova, dar este bolnav
de friguri Il Principe di Badenha la quartana...". 2)
Dimtrie Cantemr defineste frigurile de a patra zi, cf artand". 3)
La 22 Septembre 1713, se serie Patriarhului Hrisant c invd-
tatul d'asad Constantin... ti se inchind cu friguri quartane, i magia,
sd spui Preasfintitului de Drista ( doctorul loan Comnen ), scrie
ce sei faca'
La 11 Noembrie 1728, Roxandra Mavrocordat, mama Domnto-
rului, sera Patriarhulu Hrisant numai c noi suntem supdrati de
friguri, care ni-au ingenunchiat foarte...". 5) Acelas lucru spune si Cro-
nicarul Anonm, 6)
In Cronca Anonima se descrie frumos frigurle de care a zcut
Grigore Ghica i toatA casa lu:

zilele acestui Doma, in anul 7236 (1728), fost-au f i boald


de friguri foarte multd peste toatd Moldova, care se va pomeni
multd vreme, cd nu unul sau doi intr'o casa', ce cdti erau toti

Arhiva Istoricl. a Rominiei, Tom. L pag. 84 4i 106.


Hurmuzachi, vol. V/2. Doc. CCLXXIV, pag. 178,
D. Cantemir. Istoria Ierogl., pag. 13.
N. Iorga, In Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. DXLI, pag. 543.
Idem, Hurmuzachi vol. XIV/2, doc. DCCCCLXXXI, pag. 1020.
Cronica Anonimi, In Letopoiieti, vol. III, pag. 172.

www.dacoromanica.ro
296

zeiceau fi la prostime fi la boeri, pand fi in casa Domnului au


intrat acea boald, din care boatel* Alexandru Bezede, ce era mai
mic, au fi murit fi 1-au ingropat in siete Nicolai, cu multd cinste
f i slavei ; pentru care Bezede, au meingdiat Dumnezeu pe Gri-
gore Vodei cu all Bezede, ce 1-au neiscut in ziva sfeintului Gri-
gore numindu-1 iar pe acest nume al sfatului, pre care prin da-
rul lui Dumnezeu ruga sfemtului, poftim s trdiascd cu pro-
copseald creftineascd. i pre toti dig au fost in casei, i-au o-
rdnduit boala aceasta, fi Mai mai ales pre Domn I-au supetrat
aceastei boalei foarte mull, cei alti multi dupei ce i intorcea, se
meintuiau de boalei, iar Domnul nici de cum nu se putea memtui;
c s'au bolneivit de cu yard fi pemd la Martie nu s'au putut
memtui ; numai ccite o zi cloud il leisau, apoi iar Il apucau, cd t
fi Domnul se spdriese, dar fi altii toti. Numai cele ce's de la
Dumnezeu, i cu neputintd la oameni. Iarei dupd ce au dat la
primeivarti, la luna lui Mai, s'au ridicat Grigorie Vodd din Iafi,
cu toatei curtea sa i au mers la meineistirea Bdrnova ; acolo a-
flemd aer bun fi apei bund, au fezut douei seipteimeini fi de acolo
au aflat seindtate, fi au reimas memtuit de acea boalei, fi s'au
intors seinedos la Iafi...". 1)

Negresit 61 de n'ar fi in acest citat descrierea accesului paludic,


,care revenea la dou zile, si care a inut din var si pan in Martie
uringtor, ni-am fi putut gandi la o febr tifoida din cauza gravitatei
intinderei acestei boli descris. de Cronicarul nonim. De altfel nu
se exclude posibilitatea asocierei acestor dou. boli.
Tindal, autorul biografiei lui Cantemir, spune c soa acestui
om mare, Casandra Cantemir, fata lui Serban Cantacuzino, fostul Domn
al Munteniei, dup. sosirea lor in Moscova, s'a bolnvit de friguri
Ea era foarte supeiratd cd fi-a perdut patria fi pe consem-
genii sdi din Moldova si Tara Romeineascei, ande toate bunuri-
le, ateit ale sale &it fi ale beirbatului sdu au fost confiscate de
celtre Poarta Otomand ; Inct in urmei o au coprins nifte friguri,
cari prin ignoranta apotecariului au devenit mortale, fiindceii-au
dat un purgativ prea tare, fi afa, dupei o boald de ctiteva zile,
la 11 Mai 1713; a trecut in viata cealaltd, in veirstd numai de
30 de ani. 2)

Credem mal repede c." au fost friguri hectice, pentruc o fat a


el, Casandra, a murit tot de tuberculoz, si inssi Cantemir a murit

Cronies. Anonmi. pag. 168,


Biografa lu Cantemir, in 1st. Imperiului Otoman, de N. Tindal, pp. 801-2.

www.dacoromanica.ro
297

de complicatia ultima a unui dabet rapid, adic tot de tuberculoza


pulmonara,
Dimtrie Cantemr da, sub forma de anecdota un tratament ciu-
dat contra frgurilor, intrebuintat de Caucazieni

Un mare slujbas turc, originar din Abazia din Caucaz, a fost


bolnav de friguri si de stomah. Pentru a se vindeca a fost s
tuit sei ase medicina la aceia care sunt ndscuti i crescu(i in
tdri unde este in uz, iar el sei nu ja alta decdt pasta, care este
o meincare foarte pleicutd fi seindtoasti, ce o prepard Abasianii
din meiu pisat, dupd ce I-au curdlit mai intdi de coajd" (ar fi
mdmilliga de mei dela noi). ')

Boll de plimfini, In Lexiconul Slavo-Romn, din 1649, intgnim


termenii junghiu" fi bold, giunghiu". 2) Sunt termen, cari dei nu
sunt insotiti de vreo alta explicate, totusi credem ca se aplica jun-
gbiului din borne plamnilor.
Dintre boalele plamnilor, distingem tuberculoza, singura care
pare a fi fost deosebit de celelalte afectiuni pulmonare, confundate
toate intre ele.
Tuberculoza pulmonari, nu-i pomenita de niel un cronicar, de
niel un document ; totusi boala exista si era cunoscuta cu un termen
care se pastreaza si astazi, oftica, Dimitrie Cantemr este cel dintai
care pomeneste despre oftic. Pentru el oftica este boala hronicd,
boald care fine cu anii" ;3) lar supararea mare poate bolna.vi pe ci-
neva, s'-1 slabeasc si s.-i provoace chiar si tusa ca &Inge". 4)
In afara de termenul popular de oftica, Cantemr numeste tuber-
culoza s hectica", &and acestui termen toat greutatea unu termen
tehnic, stiintific. Cantemir povesteste c Hasnadar Ibrahim Pasa, cel
care a fost insrcinat cu ratficarea pacei dela Carlovt, a fost numit
In urma guvernator la Belgrad. Si, pentruca era betiv din cale ,Etfara,
Sultanul nu i-a mai dat voe sa vie in fata lu, la Adrianopol, De su-
parare, Turcul a ctizut in hectica fi a murit". 5)
Tindal, biograful lu Cantemir, cel care a tradus Istoria Impe-
riului Otoman" in englezeste, s care si-a cules informatiile de la An-

D. Contemn.. Istoria Imperiund Otoman, pag. 766, nota.


Gr. Cretu. Lexicon. Slavo-Romin, pag. 114, rindul 370 p. 242, r. 3417.
D. Cantemir. Iitoria IeroglificL pag. 9.
Idem, pag. 121.
D. Cantemir. Ist. Imperiului Otoman, pag. 739, nota.

www.dacoromanica.ro
298

toh, fiul cel mai mic al lui Cantemir, spune c. a doua


fica a lui Dimitrie Cantemr suferea de hectica (phtisis)". 1)
Boli de lulu* vor fi fost cunoscute, dar nimeni nu pomeneste
de ele, In Psaltrea Scheana ca s in toate cartile bisericesti, nima
este mentionata necontenit, dar numa cu inteles moral, Pe de alta
parte, din cauza ignorantei anatome, foarte ades mima este confun-
data in limbajul popular cu stomahul, cu regunea epigas'trica, acolo
unde de obicei se simt mai tare bataile aortei abdominale aceasta
confuze de termen se pastreaz si astazi, cad si astazi se spune
inime regiunei epgastrice, sau se spune " , am inime , la
dzentere.
In Lexiconul Slavo-Roman, din 1649, se gaseste un cuvant sla-
von tradus de Mardare, autorul Lexiconului, cu greutate la inimd" ,
dar fara alta explicatie. Apoi se gasesc termenii chin, viiiiimarea
inimei", tot fra alt explica te, incat nu-i cu putintas tim de care
inima este vorba. 2)
Dimitrie Cantemr vorbeste cel dntai despre izbetcnirea inimei" .
Este boala de care a murt imparatul Miha Paleologul, dupe recu-
cerirea Tarigradului, la 1283, 3)
Palpitatiunile de inm sunt pomenite tot de Cantemir. Rami
Mechmed Pava, poet si om de incredere al lui Alexandru Mavrocor-
dat Exaportul, a fost condamnat la moarte, and i s'a comunicat
sentinta a murit in palpitatiuni de 4) De asemen aminteste
despre edemele membrelor inferioare, despre picior idropicos". 5)
Icterul sau glbinarea, acest termen 1'1 gasim pentru prima data
In Lexiconul Slavo-Roman, a lui Mardarie Cozianul din 1649
narea boala", dovad cert ca era cunoscut boala cu acest nume, 6)
In Istoria Ieroglfica a lu Dimtrie Cantemir, galbinarea este nu-
mita boala impcirciteasce : ...la chip v e flea' i glbinicioas, ca
ceia ce in boalei imptireiteascil cad...". 7)
Despre pietrele rosii la ficat si petrele de la rnich, am vorbt
la captolul cunostintelor anatomice,

N- Tindal. Biografa lu D. Cantemr, in Istora Imperimlu Otoman, pag. 802.


Gr. Cretu, I. c pag. 262, randul 3827, o pag. 242, r. 3414.
D. Cantemr. Hronicul, pag, 477.
Idem. Istora Impertilui 0 toman, pag. 748.
Idem. Istora, IeroglifcL pag. 110.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 157, rimdul 1437.
D. Cantemir. Istoria Ieroglific, pag. 135 i 396,

www.dacoromanica.ro
299

Borne de stomah, sunt amintite de Cantemir. El spune c omul


trebue s mnnce cu rost, c altfel bucatele vrtoase stomahului
slab aduc greu" ; ') iar stomahul incarcat aduce greata". 2)
Se cunosc hematemezele ea vi hemoragiile hemoroidale, c san-
gele care este set' curil, in vine a reimane cu anevoe este". 3)
Sincai povestevte c Pahomie, patriarh a doua oar in Tarigrad,
(1512) a fcut o calgtorie prin Trile Romnevti unde a fost primit
bine vi druit din belvug, dar cAnd s'a intors
...venind in Selibria, oarecare monah prietenul lui, anume
Teodul, i-au dat venin, silit fiind la aceia de unii clirici, care,
bandu-1 au varsat ca povoiul (torent) stinge pre gura fi pre din
gios i apropiindu-se de moarte l-au pus in cartita fi ducandu-1
in biserica cea mare, cat a sosit acolo, fi-au dat sufletul".

Cantemir spune despre Grigore Ghica, cel otrvit de doctorul


Timon, c'a a murit sau in hemoroida, sau inveninar.
VArs'atura, este simptom de otrvire ; de aceia once vrstur
inainte de a fi aruncat, trebue artat inti la vraci, altfel cel de o
ascunde poate fi bnuit c-i vinovat. Vrstura se numevte i bor.-
tur
Cela, ce ascunde boreiturile omului celui bolnav, fi nu le a-
rata la vraciu mi le vazei, face prepus, cum sa-1 fi otravit pre
bolnav".

Otrvitului se d erbi ca s'a' verse otrava ; cronicarul M.iron


Costin povestevte c Gavpar Vod. (1619-1620), care uneltea cu Levii
contra Turcilor, voia s ucid pe boerii potrivnici, vi
...pre Bucioc au socotit otraveasca . i intr'd zi oprin-
du-1 la masa', fi-au scornit voe bund, inchinnd la Bucioc cu
veselie, au pus de i-au dat &raya. In loc s'a sim(it Bucioc otrd-
vit fi s'au f i sculat de la masa f i s'au dus la gaza avalad erbi
impotriva otravei, date de la un do flor prieten, c aftepta el

D. Cantemir, Ist, Jeroglilica, pag. 60.


Idem, pag. 62.
Idem, pag. 295.
Sincai. Cronici, vol. II, pkg. 132.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 419,
Bujoreanu, Pravile, Glava 10, punctul zi (17) 01 glava 245 zac 17, pag, 28
234, Longinescu. Legi vechi, pag. 111.

www.dacoromanica.ro
300

una ca aceia de la Gaspar Vodd. Indatd ctit au luat erbi au fi


inceput a vdrsare otrava, cu mare cumpdnd de viafd. A doua zi
s'au fdcut rdsbolit fi Gaspar Vocki dad vind stolnicului, cd au
fiicut bucatele cotlite", I)

Otrava se absoarbe prin stomah i de aici trece in tot trupul


otrava cumplitd otrdvind stomahul, tot trupul putrezefte...".2)
Pravilistul bisericesc face deosebire intre varsaturile din betie
cele din board de vreo bode!' oarecare". Primele se pedepsesc, ce-
lelalte au pocanie cu metanii de facut.
Dropica, idropia sau idropizie, este ascita,
Intr'un fragment de cronica, atribuit Sptarului Milescu, se spune
c. Traan ar fi murit de idropie
Intr'acelea deci geitindu-se Traan fi spre aceia vreind a se
porni sii meargii, boala idropiei viindu-i, i p6nd la Cilicia mer-
gind, acolo au murit, impdrdfind 19 ani fi fase luni".
Cantemir Il spune hidropica Sultanul Soliman (1687), care
sufera de hidropicd (boda' de apii)".
Cronicarul Ioan Neculce spune dropica, In timpul domniei lui
Antioh Cantemir (1695-1700), Lascarache Ruset fiul Cuparului Ruset
cel BatrAn, s'a intors dela Rodos unde fusese surghiunit, numai nici
de un folos nu fu lui Antioh Vodd, cd veni de la Rodos la Tarigrad
bolnav de dropicd, fi peste pufind vreme au murit". 6)
incai intrebuinteaza termenul de idropizie, boala de care a
murit Gabriel Betlen, la 15 Noembrie 1629, 7)
Documentele straine afirma ca i Matei Basarab ar fi murit de
hidropica Girolamo Trivisan serie Dogelui la 8 Februarie 1642:

Del Prencipe Matthei di Valachia continua l' incertezza et


della vita, et della morte. Li suoi Ministri dicono esser vivo, e
sano, altri affermano essersi falto hidropico...".

Miron Costin, In Letopiseti, vol. I, pag. 270,


D. Cantemir. 'gorja IeroglificL pag. 51.
Bujoreanu, Pravila dela Govora, pag. 103. Pravila Matei Basarab. Invitituri
gl. 62, pag. 162.
Letoplseti, vol. I, pag. 95.
D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, pag. 606.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 256,
$incai, Cronici, vol. III, pag. 13-14.
Hurmuzachi, vol, IV/2. Doc. DXCVIII, pag. 514.

www.dacoromanica.ro
301

La 1694, un loan Mulaimes din Ianna, inching.' o descriere a


dropicei, lu Constantin Stolnicul Cantacuzino, 1)
Enfracsis, termen medical intrebuinfat de Croncarul Enache Co-
glniceanu, Ar fi o boal care simuleaza sarcina. Dupa etmologia
greceasca a cuvantulu, ar insemna constipatie tare, care merge pan
la ocluzie, Croncarul spune

lard ceind au fost al patrulea an, 1753, Ghenarie 1, s' au &I-


v eirfit Doamna Soltana, firnd bolnavei incei de ca yard, ziceind
este grea, ci au fost o enfracsis care nu o au putut pricepe dof-
tore .2)

Aceast moarte care pare sa fi fost provocat de o peritonit


tuberculoasa, a dat mult de lucru pe vremuri Domnitorului Constan-
tin Racovita, si diplomatiei contmporane. De suprare, de jale ca
din prnosul dragostei ce avusese pentru Doamna lui, Racovit a
infintat spitalul Spiridoniei din Iasi, intru veqnica amintre a sotiei lu.
Herbinteala sau Fierbiinteala, febr cum am spune astzi, este
simptom de boala grea.
Stefanita Vod dac s'a bolnvit afct de greu l'a cuprins her-
binteala, ceit pane/ la Tighinea a sttut freinitic, adicei buiguit de hire". 4)
Constantin Copronim, dac s'a bolnavit, de buba ce-i zice arz-
traxi, $i deciia mare ferbinteiald...". 5)
Cuvntul de pojar, adic arsura, se intrebuinteaza de multe ori
pentru febra ...pojarul care meinuntaele'mi topia...". 6)
Podagra, Heragra sau Podalgie, sunt termeni care indica guta,
durerile articulare gutoase. Dimitrie Cantemr Ii spune gutir si explica
ca vine din necumptul" vietei s ataca in general cam deodata qi
mainile qi picioarele, 7)
Niculae Costin Ii spune podalgie, ca s arate ca-i vorba de du-
ren i ale pcioarelor ; povestind atacul lui Stefan ceI Mare contra lu
Albrecht Craiul Leqilor, spune ca Stefan 1-a urmrit in Codrul 'Cos-

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCLVIII, pag. 295,


Enache Cogiilniceanu, in Letopiseti, vol. in, pag. 224.
Vezi pag. 130 vi urmitoarele.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. L pig. 372.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 347.
Idem, Istoria Ieroglifici, pag, 271.
D. Cantemir. Istoria Imperhilui Otoman, pag. 193.

www.dacoromanica.ro
302

minului mei car cei scriu unii cei era ,Fte fan Vodei in sanie, bolnav de
podalgie".
Cronicarul Urche ii spune podagrie, El poveste#e ca dupa ce
Stefan a ocupat Pocutia, LeOi au intrat pe alta parte in M.oldova
au fcut attea pradaciuni, ca Stefan a fost silit sa iasa din Pocutia
inset', mai mult de boalei ce a avut, de podagrie...". 2)
Miron Costin o numeFte podagra sau heragra, PovesteFte ca Ra-
du Voda Mihnea (1623-1626) era om boleac fi de maini fi de picioare,
care boalei podagra i heragrei se zice, n'au lardganat viafa indelun-
gat fi acolo la Heirleiu i s'au sfeirfit viala". 8)
Despre acelaq Radu Mihnea, Sincai spune ca, pe eand domnea
in Muntenia (1620-1623), a e0t inaintea unui sol polonez, dar i-a eqit
cu lectica, fiind podagric, 4)
Reumatismul, este citat de Cantemir. El spune ca Sultanul Mo-
hamed, daca a fost detronat (in 1687), a fost tinut la inchisoare timp
de cinci ani, dupa care a qi murit unii zic inveninat, dar Cantemir
qtie ea Sultanul suferea de

rheuma in maini $i in picioare ; mai adaugei aci hipohondria


cauzatei prin o profundei melancolie in care ceizuse in timpul a-
restului seiu de cinci ani, prin care i s'a stors tot spiritul f i pu-
terea de viater.

Pietrele roqii la ficat qi piatra la firunchi, care impiedica la-


sarea udului, sunt citate de Cronicari de Pravilist, Spune Croni-
carul, ea la autopsia lui Duca Voda s'au gasit 27 de petre in
herea lui, deosebi de acestea spun a au mai aflat fi la reirun-
chii lui de catre steinga alte cloud petre...". Pravilstul aminte0e des-
pre cei care au piatrei i nu'fi pot leisa udul". 7)
Diabetul este boala de care a murit Dimitrie Cantemir, Fostul
Domnitor al Moldovei, dupe retragerea lu in Rusia, a insotit pe Tar,
In 1721, in expeditia din Caucaz. Pe drum, la Colomna a prins a avea
dureri de renunchi qi nifte friguri ware ; pre leingd aceasta, din ceind

N. Costin, In Letopiseji, vol. I, Apenclice V, pag, 394.


Gr. Ureehe, in Letopiseti, vol. I, pag. 177.
Mron Costin, In Letopiseji, vol. L pag. 288.
$ineal. Cronica, vol. III, pag. 13-14.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 576-577.
Vezi pag. 211 n. 2,
Bujoreanu, Pray. Mate Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, 0. 35, pag. 441.

www.dacoromanica.ro
303

In ceind se simtea atett de slab, incett trebuia set' stea cate douei-trei
zile in pat"; curfind s'a aflat c sufere de diabetes, adicei scurgerea
udului, care intr' atea Il debilitase, inca nu se mai putea pune pe cal".
Tarul la lsat in Astrachan, in cAutarea doctorului Policala, In urma
interventiei unui medic militar, Englert, Cantemir s'a ameliorat s'a
intors la mi*a lui. La 15 August 1723, il apucarel friguri morteirete,
iar scurgerea udului crescuse in afa met'surei , inced la 21 August, a
murit in etate de 49 de ani". i). Tinnd seam c o fat qi sota lui
Cantemir au murt de tuberculoz, socotim c i el a murit de com-
plicatia obipuit a diabetului, axila tot de tuberculoz.
Mwitura de qarpe, se trateazA au cu mai iuti fi tari erbi,
sau cu mai moi fi mai blcInde ". 2) In acelaq scop se poate intrebu-
inta qi. piatra Ahatis, plate rar cu proprietti curative qi cu care
cum vei freca cu dei nsa pre om la frunte, se kinteiduiafte". 3)
A rincheza, este o boal ciudat de care a murit un copil al
lu Grigore Ghica, Faptul este relatat de Sincai
Uciderea boerilor fi a postelnicului Cantacuzino a fost osem-
dei de la Dumnezeu trimis. Oseinda aceasta a cezut fi pe Gri-
gorie Vodci, dupei ce s'au inturnat el pre 'bit& August, de la oa-
ste (fusese cu Turcii fi cu Moldovenii spre Buda), pentrucci i-au
murit pruncul de groaznicei moarte reinchezemd ca cai, carele
s'au astrucat in Biserica lui Matei Voder .4)

Boala croata, axila boala care fine cu anii, cum este oftica,
dropica fi altele". 5) Spune Camtemir: ... getkeava lungei atocma este
cu boala hronice.6)
Boli ale sistemului nervos.
Bolire de cap, este termen din Lexiconul Slavo-Romn al lu
Mardarie Cozianul, din 1649, Mea' nici o alt explicatie asupra inte-
lesului acestor cuvinte.
Cataroi sau paliz, sunt termen intrebuintati de loan Neculce

N. Tindal. Biografa lu Cantemir, in Istoria Impar. Otoman, pag, 803.


Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. Siborul 5-6, gi. 98, pag. 390.
Vez pag. 182 n. 3.
*bical Cronica, vol. III, pag. 97,
D. Cantemir. Istoria IeroglifcL pag.
Idem, pag. 34.
Gr. Cretu, 1 e., pag. 126, rndul 699 i pag. 262, rindul 3826.

www.dacoromanica.ro
304

qi Niculai Costin. Domntorul $erban Cantacuzno spune acestei boli


dambla".
Cuvntul de cataroi inseamn ctusul apoplectic, el spune cro-
nicarul Neculce, despre moartea lu Duca Vod

Duca Vodd a fost prins fi dus intr'un fel de captivitate la


Liov (Lemberg). Sofia lui, Doamna Nastasia a negociat rdscum-
pdrarea fi a trimis band rdscumpdreirei prin Ungaria ; dar Un-
gurii au pus mana pe bani qi oblicind (adicei afland Duca) cd
au oprit Ungurii banii, l'au lovit cu cataroiu de voie rea fi au
murit in loc".1)

Cronicarul, Niculae Costin, povestind despre cele de mai sus,


adaugO, chip explicare, cO a murt de paliz, adicd cataroi...". 2)
$erban Cantacuzno, Domnul Muntenie, care a jucat un rol, de
seam in rscumprarea lu Duca, comunica', moartea acestua, patri-
arhului Hrsant Notara, intrebuintand cuvntul de dambla

A-fi aflat credem qi de moartea bietului Duca Vodd, care a


murit de dambla, qi nici n'a avut vreme sii se spoveduiascd ; cum
a cdzut, i s'a Fi inchis gura, nici impiirtil fania n'a putut-o lua
cu simf in el". 3)

In ala' imprejurare s Neculce intrebuinteaz tot cuvantul de


dambla. In a doua domnie a lu Grgore Ghica in Moldova (1739-41),
marele logof Ot Constantin Costach GavrilitO, fiind la Suceava si mer-
gand la man'dstre la Sucevita, unde a ospgtat, in dimineata zlei de
28 Februar :

sculndu-se de noapte, sei meargti la bisericd fi efind afard ,


l-au lovit o amefeald, ce sd zice dambla, de au cd zut in mdlo-
cul mndstirei, qi lueindu-1 feciorii in bra fe, de abia 1-au dus panel
la chilie fi parid in doud trei ceasuri au fi murit...". 4)

In apusul european se spunea apoplexie". Asa, Octavian Bon,


reprezentantul Venetiei, comunicd Dogelu la 12 August 1606, cA

loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 223.Dr. P. Samarian. Boala Ductil Vo.
di, In Revista Stiintelor Medcale, nr. 9, Septembrie 1932.
N. Costin, in Letopiieti, vol, II, pag. 32.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCXXV, pag. 258,
loan Noculce, in Letopiseti, vol. N, paz 386.

www.dacoromanica.ro
305

Hieremia Principe di Bogdania li giorni passati mori di accidenti di


apoplesia...".1)
Dimitrie Cantemir intrebuinteaza tot cuvntul de apoplexie. In
descrierea ce face asupra mortei tatiilui sail Constantin Cantemir, spune 1

In lama anului 1692-93, pe Constantin Cantemir il durea mij.


local renum dolore et urinae emingendae per arenam prohibitae
dificultate laborabat". Venind la hifi au sosit acolo fi trei pa-
triarhi. Pe and slujeau to(i trei, Domnitorului i s' a fcicut Mu :
Princeps ex pristino morbo non perfecte valetudini restitutus,
et nimia longa assistentia, morbi multo acerbioris recidivam
patitur". A fost dus in palat fi s'a afezat la masei cu Patri-
arhii. Dar la mas nu s'a simtit bine fi scuzeindu-se a liisat
sei-i tie local fiul &ILI, Dimitrie Cantemir : sed ingruescente
morbo filium suum Demetrium in loco suo ad per fecte patriar-
charum convivium celebrandum sedere jubet, ipse invalehidine ex-
cusatus". Domnitorul s' a dus sii se calce, dar ii era Mu : Prin-
ceps ad cubiculum reversas, ut diximus lecto se graviter prosier-
nit, statim que capitis vertiginem et apoplexiae speciem totam si-
nistram corporis partem maxime debilitan i sensit, ita ut oculum
sinistrum caliginosum et visiva facultate privatum diceret...".2)

Si in alta imprejurare, Cantemir intrebuinteazg tot euvintul de


apoplexie

Este vorba despre sultanul Selim al II-lea (1566-1575), care


a construit o bae frumoasci, minune. L5'i peinti a nu fi gata f i
peretii uscati, sultanul a vrut sit' fie cel dint& care sei fact!' bae
acolo, in timp ce varul producea incci emanatiunile sale ve-
ninoase". Sultanul, dupe unii autori, a _beiut o bunci portie de
vin pentru a paraliza aceste evaporatiuni. Putin dupei aceia a
resimtit o durere ward' de cap, apoi i-a venit o ametealci fi in
urmil un fel de apoplexie, care dupci 11 zile de continua' indis-
pozitiune...", a murit.3)

In Cronica Balgcenease, citat de $incai, se descrie mai com-


plect atacul de apoplexie al lui Duca Voda ; se spune cat pe cind
Duca Voda citen n4te scrisori de-ale Doamnei Nastasia, cind a a-
juns la

Hurmuzachi, vol. IV/2. Doc. CCLXXX, pag. 289.


D. Cantemir. Vita Conitantini Cantemyrii, pag. 76.
Idem. Istoria Imperiului Otoman, pag. 336-7.

20
www.dacoromanica.ro
306

a ceti peind la a treia, numai deceit a cdzut pe lavitd, fi se


vdita fi nu mai putea vorbi, fi mdinele nu putea sci le mifte fi
l-au pus in pat f i dupei trei zile aji murit...". I)

Pravilistul cunoaste cazurile de paralizii cu atrofii i contracturi,


cind membrul paralzat ramne uscat, de exemplu, cu mana uscata

...de va fi cu boalei mare, cum rim zice orb, sau surd, sau
i se va fi uscat meina dreaptd...", nu poate fi preot.

Lein, lesnat, este un termen care dupa Pravila bisericeasca


ar avea inteles de aura epileptica preotul care lefind fi cade"
este oprit de a sluj imp'rtasania,
Dupe Croncari, cuvintul lesin are acelas infeles ca s
De exemplu, Grigore Ureche povesteste ca Lapusneanu Voda f find
greu bolnav in 1568, a rugat pe Episcopi, s-1 calugareasca inainte
de a mud, fi veizdndu-1 ei c ,au lefinat fi-i mai mult mort deceit
viu", 1-au calugarit. 4) De altfel era o credinta care-- a persstat
vreme ate odat se mai aude si astzi de ea, acea ca omului gray
bolnav s i se schimbe numele sau s fie alugart ; in acest chip se
insala boala s mai ales moartea, s scapl bolnavul.
Neculce povesteste ca in al saselea an al domnei lu Constan-
tin Cantemir, in 1690, a intrat in Moldova Mona cu generalul lor
Sobiesch, numai ca -a apucat o vreme rea de au murit oasteci mai
bine de giumeitate inghetatei fi lefinatei...".
Lovitura ce loveste pe om, saw patima cu lovitura ce lovefte
pe om fi cade jos de se bate, sau se teivellefte fi-i merg spumele",
este f Ara indoiala epilepsia.
Epilepticttl are nbdlci, adic simptome de boalei : ceia
ce'i lovesc nbdlcile, adicei la ceia ce7 lovesc lovituri f i cad jos de
se teivcilesc fi le merg spumele".
Epilepsia este motiv de dvort, numa daca unul din soti a fost
bolnav inainte de a se casatori, lar daca boala se veste dupa cgs&
torie, nu se mai poate desparti

$incai. Cronici, vol. III, pag. 137, Citeazi Cronici Biliceneascl.


Bujoreanu, Pravila Matei Basarab. Invtturi, glava 94, pag. 171,
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Invitfituri, gl