Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
www.dacoromanica.ro
DR. POMPEI GH. SAMARIAN
MEDICINA i FARMACIA
In
Trecutul Rombesc
1382-1775
*
TIPOGRAFIA MODERNA"
Oat14:trawl-talc:omits'.
www.dacoromanica.ro
DE ACELA
Considerafiuni asupra unui caz de hemiplegieuremze.
Ip Spitalul", 1902.
Contributiuni la studiul tratamentului luxatiilor recidi-
vante ale unuIrulux, Lucrare premiatA de Facultatea de
Medicina-, din Bucuresti, 1905.
Mersul spitalului din Cciletrasi si activitatea roastra,
dicalei pe anul 1913.
Qrasul CcIleirasi in timpui ocupaffunei sil-ame, 1919.
Rapen t asupra mersului spitalulut cursul anului 1924.
Drvortul din cauzei de board in vechea legislafte roma-
neasca. In Revista de igienli socialit", nr. 7, 1931.
Varioitzarea si inceputurite vaccintirei antivariolice.
,Revista tiintelor Medicale", ni-. 8, 1931,
Istoria orasului Cineirasi, 1931,
Boala Duciii-Vode. Revista tlintelor Medicale"
9, 1932,
Ciuma f,n treculul romdnesc, 1932. Lucrare prerniath de
A cademie.
Din trecutul medicznei veterinare. In Buletinul Asocia-
tiei Medicilor Veterinari", ni,. 7-8 din 1933.
Nirolae Mavros. In Revista *tnntelor Medicale", nr.
4, 1934.
Raport n supra Serviciului Sanitar al Moldovei din
1853. In Revista tiintelor Medicale", nr, 3 din Martie 1935.
www.dacoromanica.ro
acZoi aced vadm
www.dacoromanica.ro
Nu se poate o stringere de material
mai ingrijitei decit aceia pe care o dei
autorul in aceste pagini.
Ele au MO fi un alt folos. Intr'insele,
pe Nei medicii din tarei fi de peste ho-
tare, culeqi cu ante' grijel fi dragoste,
este fi inset fi infeitifarea medicinei de o-
dinioarei fi in ce privefte conceptia f i supt
raportul metodelor f i trata mentului.
In total e una din cele mai bune lu-
creiri de istorie pe care - le-am avut in-
ainte in ultimii arti gi ea aratei cit de
mull inteligenta, reibdarea, bunul simt qi,
mai ales o covirfitoare iubire pot inlo-
cui migeiloasa pregeitire in seminariile uni-
versitare care- uneori seacei mima, feirti
care nu se poate face nimic bun Fi trainic.
N. IORGA
www.dacoromanica.ro
iNDRUMAREA IDEEI MEDICALE
www.dacoromanica.ro
8
1) Dupe o &title mai veche din 1544, a lui Filip Mailer, din Sibiu. Cf, L Bianu.
trebare creytineasca, 1925. N. Iorga. Ist. liter. rom vol. I, pag. 106.
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
zile deale lurid lui Februarie ; ce insd seingele reisufl pre nas, iarei
fiarea pleivitel pre urechi, iar hiarea neagr pre ochi, iarei flegma
pre gurei. aceste patru stihii se impart in patru veirste ale omului ;
In veirsta de inteil carea iaste dacei se face omul Dana' in 14 ani,
obleldulafte seingele ; intr'adoua veirstei oblciduefte hiarea
carea iaste de in 14 ani panel in 28; intr'atreia veirstei obleidu-
iafte hiarea neagrei carea iaste de 28 de ani panel la 50, iar in-
tr'apatra treirst obleicluicifte flegma [Rind intru toate beitreinetele
ornului.
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
let
www.dacoromanica.ro
11
sericesc ideei medcale, in epoca cand s'a scris Pravila lui Matei
Basarab, adic mjlocul secolulu al XVII-lea.
De acum inainte incepe a trea etapa in evolutia ideei med-
cale, acea a indrumare vtiintifice, a observatiei drecte a fenome-
nelor. Secolul al XVII-lea a dat la iveala un foarte mare numar de
descoperri in toate domeniile vtiinte v mai ales in cel al medicinef.
Newton a descoperit gravitatia ; Kepler, mivcarile matematce ale
planetelor ; barometria descoperita de Pascal. Chimia este indru-
mata pe &MIR vtiintifice de catre Robert Boyle vi I. B. van Helmont,
cel prea marit de Dimitrie Cantemir al nostru. Grimaldi descoperi
legile refractiei luminei i Galileu descopera luneta i microscopul,
permitand omulu, s cerceteze msterele firii in infinitul mare i in
infinitul ink, Marcel Malpighi studiaza structura plantelor vi desco-
pere circulatia capilara gratie dsectiunei anatomice, care se face
acum in mod curent in toate institutele de anatomie, Wiliam Harvey
descopera crculatia sangelui vi Gaspar Asell pe cea limfatica. Val-
salva, elevul lui Malpighi i profesorul lu Morgagni desavarvesc cu-
novtintele anatomice ; aceste cunovtinte se complecteaza de altf cer-
cetatori gratie perfectionarei microscopului de catre Leuvenhoek.
Descoperirile lui Santoro, Borell, Van Helmont, etc., in medicina
experimental iatrohimiei, sunt complectate de cercetar in fizio-
logie facute de Antonio Pacchioni, Glsson, etc,
Toate aceste descoperiri se datoresc studiului direct al naturii.
Acest sistem se aplica i medicinei. Observarea directa a boalei vi
a bolnavilor creiaza clnica, ilustrata dela inceput de un Sydenham'
Lancsi, Dimerbrok, Giorgio Baglivi, faimos prin aforismul ramas
clasic ; Qui bene diagnosticat, bene sanat. In chrurgie, Severno des-
copera traheotoma in diftere. Dions intemeiaza Academia de hi-
rurgie din Parfs. Chamberlen descopere forcepsul Mauriceau sta-
bilevte prmele leg de obstetrica.
In directia terapeuticei se fac progrese imense. Se descopere
quinquina i ipecacuana. Se introduce digitala, Se introduc o suma
de specialitt, care au avut darul, ca vi astzi, sa inbogteasch pe
cei cari li-au introdus. Apo, introducerea cartofului, a ceaiului
cafele aduc o multme de novatii in dietetica, Insfarvit epidemiolo-
gioi de seaml ca Lancisi i Fracastor incep s preconizeze masurile
cele mai bune pentru- combaterea epidemiilor.
Faima atator de'scoperri, car indrumau idea medicall pe calea
fireasca a cercetarilor drecte, avea sa ajung vi la noi prn contactul
ce aveam cu strinii. C5-ci Romanii n'au fost niciodatl izolati de
2
www.dacoromanica.ro
lg
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
blioteca lui, cea mai frumoascl din tot Reisdritul, era vestit in
toatei lumea. 1) Niculae Mavrocordat a domnit de cloud ori in
Moldova f i de cloud ori in Muntenia, intre 1709 fi 1730. A
munt la 3 Septembrie 1730 de ciumei.
Nicolae Mavrocordat a fost un fin hterat fi profund geindi-
tor. A scris o multime de lucreiri, unele cunoscute, altele perdute,
dar a scris nurnai in limba greceascei. Se cunosc dela el Sfa-
turi", fi Versuri" ; apoi lucreirz de geindzre fi meditatie
spre datorii", imitatze dupe cartea lui Cicerone. Dialog despre
viatii fi moarte", in care imitei pe Lucian. 0 brofuricei ca caracter
medical Cuveint impotriva nicottnei" ; este prima carte la noi,
care se ocupei de o intoxicatie cronicei, scrisei sub formei de sa-
tirei indreptatd contra celor care laudel aceastd travel, afa de
mult celutatei. Brofurica este datei ca reispuns unei alteia La-
uda Nicotianei", scrisei de mitropolitul Mitro fan Grigoraf. Dom-
nitorul scriitor este ateit de indignat contra apologistului nico-
tinei, cd spune ca reispuns la acest fleac de cuvemt, noi ar
trebui negrefit sei lueim cerrzeala, s'o umplem cu pecingine fi cu
bale s'o asvetrlim asupra autorului acestei
A mai scris o seamei de Peireri fi cugeteiri", in care se
geisesc o multime de maxime cu aplicatie medicaid, dovedind
cei autorul cunoftea peffect de bine chestiunele noi medicale"..3)
In aceste Peireri f i cugetdri", Nicolae Mavrocordat pome-
nefte pentru prima datei la noi de existenta microscopului, care
lucrurilor celor mai mici le del rnd rime fi apropie cele de-
peirtate". Tot in aceastei lucrare Mavrocordat dovedefte cei este
In curent ca chestia variolizeirei, ceind spune : altoirile f i trans-
planteirile nu sunt mai putin primejdioase la oameni deceit la
plante". 4) De altfel se ftze cd, so tia lui, Pulheria, fi-a variolizat
copiii la 1713, in Constantinopol, cu 14 ani inaintea celebrei Lady
Montague, cdreia pe nedrept i se atribue inteietatea in practica
Despre cele/ale maxime emise de Mavrocordat ne
vom ocupa in capitolele ce urmeazd. Adelugeim numai cei, do-
vada cei Niculae Mavrocordat a fost un iatrofilosof, care a prac-
ticat chiar medicina, std in faptul cei a dat numeroase consul-
tatii medicale fi a dat i medicamente prietenilor lui, Patriarhul
Hriscint Notara fi mitropolitul Silistrei Ierotei Comnen, el insufi
doctor in medicine'!"; cind vom vorbi despre medici fi medica-
mente vom da documentele respective.
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
lar Bauer, un alt streiin care a scris mult despre noi, spune
ccl la medicine est la seule science et laquelle ils s'applique ; on
va pour l'tudier en Italie ou en Allemagne..." 1)
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
PRACTICA MEDICALA.
Megtegugul doctoricesc a fost practicat de mai multe categorii
de profesion4ti. In primul rAnd vin cei recunoscuti cu acest drept,
cei oarecum oficiali brbierii, mowle, vracii, doctorii i hirurgii, A-
cestora trebue s allturm pe duhovnici, adc pe doctorii sufletesti.
Vin apoi clandestinii lecuitorii, fermectorii, cimpoitorii, vrji-
toril, babele i nenumratii anonimi al medicinei empirice.
In a frea categorie punem pe cei care s'au specializat in pre-
pararea, conservarea vnzarea medicamentelor, adic pe spiteri,
BARBIERII
www.dacoromanica.ro
30
1) annitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, Trad. de Hodoslu, vol. 1, pag. 174-5.
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
S3
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
A6
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
De acum inainte bgrbierii doctor sunt tot mai rari. Actele nici
nu-i ma pomenesc. Doctora in schimb se inmultesc tot mai mult si
www.dacoromanica.ro
43
MOAELE
Moasele, moasia sau moasa, este aceia care asista femeile la
nastere. Cuvantul vine de la moasei, care insamna bunica, si, pen-
truck' bunicele, de obicei, au asistat si asista si astazi pe lehuze,
termenul a ramas numai pentru asistentele lehuzelor. 1)
Dupe Pravilistul bisericesc serviciile ce fac moasele au un ca-
racter de obligativitate, care le pun in randul slujbasilor moasa
caie apucii pre mueri i nasc, n'are voe sa vie la biserica 8 zile.
Acest termen este considerat ca foarte scurt, c explica Pravilistul
pentrucei slujbd face si ea.')
In afar& de moasa recunoscuta cu acest titlu, acea care lace
slujba, mai existau atunci ca si cum, femei, care dei nu erau moase
de profesie, erau insa pricepute in acest mestesug. Acelas serviciu
fac si babele ; Pravilistul bisericesc spune babele ce slujesc la naf-
tere, peind a 7-a zi sit' vie la pricestanie (impeirteisanie).
Dupe Pravile , moasa este aceia care face expertiza, child este
vorba sa se constate virginitatea unei fete, Vraciul sau doctorul bar-
bat n'are cuvant in asemenea imprejurari. In acelas timp, Pravilele
stabilesc chipul cum trebue -s se fac examenul inteo expertiza
cu vederea, cu mainele, cu chibzuiala i in prezenta a altor doul
femei. Spune Pravila
Cad va meirturisi moasia, cum iaste fatil intreagei, o vom
creade i aceasta cad va fi muiare ca aceaia de cinste moa-
sia f i de va fi vilzut cei iaste fatei f i o va fi socotit bine, cum
iaste intreagei, si o au pipeiit cu memule, fi 'Mai de are fi mai
fost ca moasia doo mueri, destoinice de-a sei crederia
veitate bine la acest mestesug", 4)
Mol-moali, Inseananti bunic-bunici. Spune Pravilistul: ,,cela ce's va ucide pre
tat-susi pre inma-sa, sau pre mosu-su, iau pre moase-sa....., adici. pe
bunic sau pe bullied. Pravil, glava f (9) s 244; pag. 25, 230. Longinescu.
Legi vechi, pag. 95.
Bujoreanu. Pravila Matei Bitiarab. Invitituri, glava 377, pag. 294,
Bujoreanu, Pravda bisericeasci dela Govora, vol. 111, pag. 103.
Bujoreanu. Pravile. Glava In (38), punctul s (6) s glava 254, zac 6; pag. 49
241. Longinescu, Legi vechi, pag. 206.
www.dacoromanica.ro
44
VRACII
Acest cuvant vine de la slavonul vrac, care inseamna doctor.
Derivatul slavon vraciva i vracevanie, inseamna vreiciuire, lecuire 2)
de unde i cuvntul de vracevane, intrebuintat de Pravilist, cu in-
teles de leacuri.
In scrierile bisericesti cuvntul de vraclu are un inteles de or-
dn moral, mistic, and se spune de exemplu vraciul tuturor, se
intelege insas Dumnezeu.
Termenul de vraciu se gaseste in Psaltrea Scheiana din 1482, 3)
Se gseste in Cartea de invetteituri din 1551, a lu Coresi. Aci
se spune de exemplu nu trebueste seneltosului vraciu, ce bolnavului. 4)
Se gseste in Palia de la Orastia (1581-82) Iosif porunci slu-
gilor sale, vracilor, cum cu aromat set' ungc pre tatei-seiu, i vracii
unserei pe Israil. 5)
In poeza populara, in folclor, vraciul este un personaj ciudat,
un personaj de basm, care aduce a vrajitor ; el stie de toate si
poate once; el stie s f armece i s vndece cu deschntece, este un
descntator.
Numa pentru Pravilst, cuvantul de vraciu is la intelesul cu-
vantului slavon, de origina, inteles de om care ingrijeste s vndeca
pe bolnav, inteles de doctori,
In Pravila lu Vasle Lupu (1646) se intrebuinteaza numai cu-
vfintul de vraciu. O singur data se pomeneste de doctor, dar numa
Bujoreanu, glava if (39), punct kn (28), i glava 333, zac 28, pag. 49 , 266.
Longineseu, 1, c., pag, 207-212,
Cr, Cre(u, Lexiconul lu Mardare Cozanu, pag. 95 118, rind, 482, 483.
L Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 283, 508. L A. Candrea, Psaltirea Scheani,
pag. 180, rind. 16.
I. A. Candrea, Dic(ionar,
5)1. A. Candrea, cteazi : Palia de la Orilta, edit, de Mario Roques, Pars 1925
www.dacoromanica.ro
45
De exemplu se spune : quia medicis creditur edam, quando non sint doctores,
dummodo sint periti (prout sunt hodie apud nos barbitonsores) ad medi-
candum.,, Ubi admittit relationem medici, aut doctorati, aut licentiatin,"
Longinescu. Legi vechi, pag. 504, 129.
Longinescu, L c,, Nota 499, 333, 360, 416, pag. 128, 90, 97, 109.
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
41
Bujoreanu. Pravile, glava di 114 punctul f (9), 0 glavi 249, zac 9; pag, 32 si
239. Longinescu. Legi vechi rominesti, pag. 129.
Idem, punctul 1 (10), pag. 32 si 239. Longinescu, 1. c. pag. 130,
Idem, punctul ka din glava n (8) si glava 243, zac 21; pag. 24 i. 230.
Longineicu, 1. c., pag. 93,
Bujoreanu, glava gi (13), punctul v (2), si glava 248, zac 2 ; pag. 32 si 238.
Longinescu, 1. c., pag. 126.
Idem, punctul g o d [3 si 41.
Bujoreanu, glava di (14), punctul a vi v (1 i 2), si glavi 249, zac 1 si 2; pag.
32 si 238. Longinescu, 1. c., pag. 128.
www.dacoromanica.ro
48
Bujoreanu. Pravile, glava n punctul kn i kf [28 11. 291, glava 243, zac 28
*i 29, pag. 24-5 i 230. Longinescu, 1. c., pag. 94,
Idem, punctul i [30] zac 30,
Sextil Puvariu qi Alex. Procopovici, Coresi ,,Carte de Inviitaturi", pag. 5,
rindul 5-6.
Bujoreanu, Pravile, glava n [8], punctul di [141 i glava 243, zac 14, pag. 24-5
230, Longinescu, 1. c., pag. 94,
Bujoreanu, glava di [14), punctul e [5], si glava 249, zac 5, pag. 32 gi 238,
Longinescu, 1. c., pag. 129.
Idem, punctul n [8) i zac 8.
loan Neculce, in Letopiseti. vol. II, pag. 268,
www.dacoromanica.ro
49
D. Cantemir, atora Imperiului Bizantin, vol. 11, pag. 457, n. 39. Edi(ia Academ.
Vezi nota 1, pag. 44.
Bujoreanu, Pravile, glava ne (55) punctul e (5) i glava 360 zac 1, pig. 62 286.
Longinescu, L c,, pag. 267.
Bujoreanu, glava i (10), punct, zi (17) 0 glava 245 zac 17, pag, 28 ql 234.Lon-
gineseu, 1, c,, pag. 111.
Idem, punctul s (6).
Bujoreanu, glava, f (9). punct ai (11) ,1 glava 244, zac 11, pag, 25 0 231, Lon-
ginescu, L c., pag. 97.
Bujoreanu, Pray. Mat. Bits, Invitituri, gloom, 71, pg. 163,
4
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
DOCTORII
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitit. patriarh, Anastasie, glava 29, p. 435.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarib, Invitit. pitrlarh, Anastasie, glava 38, pag. 445.
Bujoreanu, Soborul 5-6, glava 11, pag. 380.
Karamzine. letona Rusiel, tomul IX, nota 849, Citat de Hajdeu, Cf. Ionescu-
Glon, letona Bucureltilor.
Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 30. Daciano a 'cris : Tratato della peste e della
petecchie nel qu'ale s'insegna il vero metodo che si dee tenere per preset-
varsi e curare ciascum oppreso da tali infermita. 1576.
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
tori, dar, asa cum este si firesc, sfatueste in acelas timp, ca tot omul
s aib nadejde de vindecare mai mult in Dutnnezeu decat in doctor
Gaud bolneivegte cineva zice sel aducei dohtorul ; aduce-1 ca
sei vazcl, sti cunoascd ce'i ca boala, ce tot ne e nddejdea la
Dumnezeu... Drept aceia gi boalele toate nu le dreage nici le
face sei-1 teimMuiascei dohtoriile sau vrdciuirile,- ci le socotim
ca nigte ajutord fird omenegti, gi atunce nu ne neideijduim pre
dohtorie, ci ne leiseim toatel puterea la Dumnezeu..1)
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
Enache Cogalniceanu, In Letopiseti, vol. III, pag. 230. N. Iorga. Studii vi do-
cumente, vol. V, pp. 653-54.
Bujoreanu, Prav. Matei Basarab Soborul 5-6, glava 11, pag 380.
Idem, InvittAturile patriarh. Anastasie, glava 29, pag. 436.
Enache Cogllniceanu, in Letopiseti, vol, III, pag, 208,
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
imprejurare 1-a fticut pe $tefan Vodg s'a se adreseze din nou Do-
gelui Venetiei, s-i cearg, alt medic si medicamente. In acest scop a
trimis la Venetia pe postelnicul Teodor, care, in drum spre Venetia,
a mai luat si un insotitor cu recomandatie dela loan Corvin, regele
Ungariel ; $tefan scrie
Stephanus Dei' gratia dominusque Terrae Vayvoda Molda-
viensis salutem ac sincerae dilectionis affectum. Notum facimus
Vestrae Excellentiae quemadmodum et V. E., scire poterit quam
multocies ad V. E. nostros homines misemus pro mdicis tem-
pori item elapso ad V. E. pro uno medico miseramus quem qui-
dem medicum eadem V. E. nobis transmisit. Sed idem medicus
ad nos egrotus pervenit ita ut nobis nihil pro ficere potuit, quem
in eadem infirmitate diem clausi ; .iccirco de hoc V. E. nos mul-
tum regratiamur bono que nomine ab eadem V. E. accepimus,
quare et nunc misimus ad eadem nostrum hominem Theodorum
nomine cubicularium nostrum petentes admodum V. E. ut nobis
mitere dignetur eadem V. E. unum medicum ad tempus quous-
que V. E. voluerit qui nostra egritudine nos iuvaz e posset in quo
nobis eadem V. E. rem pergratissimam exhibe bit quanto que
amore eadem V. E. suscipimus quem quidem medzcum nos
peroptime pacifice ac honorifice tractamus ac nutrimus, eum-
que vero repatriare volverit eundem iterum honorifice ac cum
pace emittemus et redire permitti faciemus ad propria, quic quid
vero predictus homo noster eidem V. E. ex parte nostra dixerit
declarantes eidem lidem adhibere degnimini creditivam quoniam
verba nostra sunt.
Dat in castro nostro Zuchaviense die dominico ante festum
Galli Episcopi videlizt XI-a mensis Octobris anno Domini mille-
simo quingentesimo tertio, 1)
21 Decembrie 1503. Adi 21 Dezembrio in Colegio fo San
Thoma", Postelnicul Toma si trimisul lui loan Corvin, au expus Do-
gelui scopul misiunii pentru care au venit, in Venetia, din partea
lui Stefan VodA si a fiului sail. Bogdan, adica la malattia sua pre-
gava la Signoria li desse uno medico perche maestro Mattio che vi
ando e morto et lo vol ben pagar e condurlo a sue spese". Princi-
pele li-a ra'spuns : lo vedera ,volontieri et si vederia dir al Colegio
de medici ne mandasse uno, et che col sangue potendo lo voria va-
rir ; et dimandato dil mal, disse di li piedi et di le man non si po-
teva mover di ajutar, dil resto sta bene, za li fo fallo conseglio di
medici di Padoa etc.". 2)
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
1504-1506. Bogdan (al treilea) Voda, fiul lui Stefan cel Mare,
era orb ; uno oculo orbus" spune Miechowski, cronicar si medic de
curte al regelu Sigismund I, contmporan al lui $tefan cel Mare. 2)
Dupe Cromer, cronicar Polon, Bogdan ar fi fost numai incrucigat si-
spunea Bogdan Luscul"; adica ponihos", explica' $incai ; lar ter-
menul de ponhos inseamna omul care nu vede bine, om strabic, 3)
Oricum ar fi fost, lu Bogdan se faciise de insuratoare, si
voia sA la de sofie pe Elsabeta, sora Craiulu Poloniei, Alexandru,
Multe si mari necazur a avut de tras Moldova de pe urma dorinfe
Domntorulu, cA Elisabeta nu-1 voia de sof, lar Craiul Alexandru
vedea pe soru-sa cei nu va sd meargei dupei Bogdan Vodd, ceici era
prea grozav la Mid fi orb de un ochiu". 1 Ca sail ajunga finta,
Bogdan a prmt condifia ce se punea, ca Elisabeta pazeasca
credinf a religioasa si aduca chiar si medcii ei ; si a trmis
Bogdan oamenii lui pe Tautul Logofatul, pe Isac camerarius" qi
scriba", cari au primit condiflunile
www.dacoromanica.ro
68
Hurmuzachl, vol. 11/2. Apendice, doc. slavone. Doc. DXXXIII, pig. 726.
D. Cantemir. Istoria Imperiului bizintin pig, 201 n. 65.
N. Iorga : Turcii numesc o tara o un Domo dupa cel dintul stipinitor de acolo,
pe care 1-au cunoscut. De aceia spun lui Radu Basarab".
Idem, In Floarea darurilor", pag. 434-435.
Idem, Ist. bisericei romo vol, I, pag, 123.
Idem, Floarea darurilor", pag, 435.
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
Hurmuzachi, vol. 11/2. Doc. CCCCLXXVII, pag, 608 Sincai, Cronici, vol, II
pa g. 116.
Haideu. Arh. Istor. Tom. I, pag, 69. N. Iorga,Arh. soc. stiint. i literare din lap
1898, pag, 66-69. Don't documente din Arhivele Ragusane,Hurmuzachi volumul
VIII. Doc. LV, p. 45.
N. Iorga, 1. c,, mai sus, pag. 69.
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
'72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
dinera altro se non che egli sia liberal, di maniera che li detti
Ambasciatori c'hanno per questa- cagione donato al magnifico
Bassa-
Di Pera alli 20 di Decembre 1560. Hieronimo Ferro Bailo
in C-poli. ')
www.dacoromanica.ro
76
Hajdeu, in Arhiva istoricii a Rominie, No. 9, 1864, pag, 72. Despre Despot
Simeon Dascilul, in Letopseti, vol, I. apendice IX, pag, 430; N. Costin, dem,
apendce X, pag. 432-442. N, Iorga, Comunicare la Academe. Sedinta de Lun
26 Mai 1930. C, Gane. Farmece, viata lu Despot Vodil, 1931
Sincai, Cronic, vol. II, pag, 213. Cteazt pe Forgaci, Vita Despotite.
N. Costn, in Letopiset, vol, I, pag. 444,
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
erbar Her zu wns kommen, fiir den gantzen Rott, wnd hott wns
seynen Schmertzen gezeigt wnd hott bewert das er der Bezolunk
nicht wert ist gewesen. So hoben myr, der gantze Rott, das Recht
gemacht das er ym nyx sol geben byss das er in geheilet. So
ist er also dorfon. Wo er aber, weisser Her, dem erbaren Her-
ren wirt eyn Nochred wollen machen, er hob in geheilet wnd er
hob ym nicht wollen zolen, so bekennen myr mitt wnserer Ge-
wissenheit das es nicht also ist, sonder das dye Bezolunk wer
folkommen gewesen wen er yn hett geheilet.." 1
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
De fapt acest faimos doctor, n'a fost fiefs, ci numai exlat, poate
la Rodos, unde traa Inca.' pe la 1598, 3)
22 Ellie 1577. Boala domntorulu Alexandru s'a inrait, Un
trmis al lui, Chesar Clucerul, vine in toata graba la Brasov sa aduca
pe doctorul Paul, poate acelas Paul acum batrn, care ingrjse
si pe Petra Rams Es kam der Kolscher Kisszar aus Bleschland,
noch dem Herr doctore Paulo...". 4)
27 Wile 1577. La aceast, data Neagoe Witafu sosefte la
Brafov, de la Ivafco, vice-voivodul muntean. La 1 August, sosesc
alti doi veitafi. lar cinci zile dupei aceasta, un sol montean se in-
dreaptei spre Cristo for Bathori, pentru a-i da ftire cd Domnitorul
muntean murise". 5)
Octombrie 1577. In acest tmp, in Moldova, domnea Petru
Schiopul, Se vede ca, pe lngd infirmitatea lu, domntorul a fost
ranit in luptele -ce a tot avut cu Cazac, sau poate ca s'a bolnavit,
caci in Octombrie chiama pe doctorul Francisc Domestikos Laskaros
din Chios, Petru Vod if da intretinerea, haine s 200 de coroane
www.dacoromanica.ro
81
6
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
Kindt vnd guettern saluiert hat der Jetzige Weyda gemelter desz
Sinan Bassa leib Medico 4000 Taler zuuerrechnen zuegesagt
darumben das er Ime den zuegang Bej dem Sinan Bassa
gemacht vnd in sein gunst gebracht auch die Weydaschafft
dardurch erlangt. Da nun neulicher Zeit der Sinan Bassa von
Raab zu riegg auf Griechischen Weissenburg (da er noch sein
solle) gezogen, Ist der Jud in die Wallachey zu dem Weyda
geraist, vnd die versprochne 4000 Taler abgefordet. Er Weyda
aber hat sich nit allein dessen gewaigert, Sonder weil er kurz
zuuor sich mit dem Sibenbiirger verbunden, me gefencklich an-
genohmmen, vnd vnangesehen das sich gedachter Jud guetwillig
vm 45.000 Taler geschetzt hat er doch solchen alsz ein gafang-
nen dem Weyda in Sibenburgen Presentiert, da er dann an
jetzo ist der Fiirsst in Siebenburgen hat beeden Weyda in der
grossen vnd klainen Wallachey Jedem 2000 Vndterthanen In
seinen landt verehrt, auch sie ordenlich durch Copitelsleut stau-
rern laszen...".1)
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
N. Iorga, Analele Academiei Romine, vol. XXI, seria 11 1898-99, pag. 291. Tes-
tamentul in original la Academie, mans. No. 84/XLI.
Hurmuzachi, supl. 1/i. Doc. CCCI, pag. 201.
3)1. C. Filiti. O pagini din letona medicinei. Rev. Stiint. medic. No. 2, 1929, pag.
5 din ,,Extras", n. 9. Ionescu Gion in 'at. Bucurestilor pune data de 1634 si
citeszi : Arhive. Condica No. 1 a jud. Dimbovita. D-1 Filiti citeazi Arh.
Ist. I. 16.
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
Arhiva istorick a Romintei. Hajdeu. Tom, I, pt, II, pag. 46. Cilitoria lui Paul de
Alep prin M.oldova ji Tara Romiineaseg.
Hurmuzachi, vol, IX11. Doc. XIV, pag. 8.
www.dacoromanica.ro
93
Hurmuzachi, vol. IX/i Doc, XVIII, pag, 11. Girolam Giustinian citre Dogele Ve-
netiei.
Hurmuzachi, vol. V/2. Doc, X, pag. 7.
Idem, doc. XXI, pag. 14,
Vezi mai sus, nota 1,
www.dacoromanica.ro
94
Hurmuzachi, vol, V/2 Doc, XLIX, pag. 33. Ballatino citre Doge,
Idem, doc. CXVI, pag, 76. Ballarino cifre Doge,
Idem, doc. CLXVIII, tul. 108. Acelal alfa acela,.
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
7
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
1)1. C. Filiti. O pagina din Istora medicinei, p. 7, n. 11. Radu Grecianu. Cronca,
edit. St, D. Grecanu p. 121.
Biserica ortodoxa romani, anul XV, 1891, P. 903-4. Sintagma lu Iacob Iacobi-
tul, In Smirna a fost consul chid ani ; Nouvelle biographte gnrale. Edit.
Firmin Ddot, vol. 40, p. 230; in nota Nceron, Mmores XV.
Scrisa contra lu Joseph Gazzola ; Dictionar Dechambre.
Sithas, L c.
Caradja In Revista istorick, XII, pag. 16 si urm, cf. N. Iorga. Istoria hteraturii
romine, vol. II, p. 398, n,
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
C. Giurescu. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci, pag. 163, Unter
diese Interessenten beftindet sich ein gewisser Nobilis nahmbens Kalliarchi, wel-
cher hier in Hermanstadt bey denen Patribus Societatis seine studia frequenti-
ret..". 17 Martie 1717.
Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 424 *i. 472.
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
StanCa fiid.
= Papa Brancoveanu = Marco Antonio M.amuca
Constantin Voda BrAncoveanu della Torre 1667
1
Maria Antonia
=--.. Contele Kalnoki
1
Agnes Kalnok
--= Bartolomeu Ferrati 3)
Anton Maria del Chiaro Fiorentino. Editia S. Cris. Cristian, 1929, pag. 101,
N. Iorga. Istoria literaturii minima, vol. III, pag. 391.
L Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 281.
3)1. C. FilitL 0 pagina din Istoria medicinei In Muntenia. Revista Stiintelor me-
dicate, Februarie 1929, pag. 9 din extras. Idem, Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino,
pag. XXIX. N. Iorga. Istoria literaturei romine, vol, II, pag, 45 n. 8; citeart
Acta Slavorum merklionalium, XVIII, p. 330.
www.dacoromanica.ro
109
$incai, Cronici, vol. III, pag. 225. Citeazi pe Cserei Mihaly az Erdely Histori-
aban ad h, a.
N. Iorga. Medici ,i medicnit, pag, 31, Idem, Istoria Literaturii pag. 45-46.
Hurmuzachi, vol., IX11. Documentul DCLXVIII, pag. 512,
Idem, pag. 535.
Idem, vol. VI. Documentul LXXIII, pg. 147,
Idem. Suplm. I. vol. I. Doc. DCCII, pag. 480. Raportul lu Villeneuve.
Ideni, vol. IX12, pag. 192. Filiti, 1. c, pag. 9,
www.dacoromanica.ro
110
Arhvele Statulu Mtropola Bucurest, pachet 222/39, doc. XI. Cf. L C. Filt,
1. c. pag, 8,
Hurmuzach, Suplment I, vol. I. Doc. DLXXXII, pag. 387.
Hurmuzach, vol, VIVA. Documentul CCCCLXXI, pag, 448.
Biserca ortodoxl rom&ni, anul XV, 1891, p, 903-4. Sintagma lu Iacob Iacobitul.
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
leacul
Trimitem Fericirei Tale cloud tenzuhuri (pastile) gatite cu
mult panzehr (antidot); la asemenea suferinfe sunt minunate ;
indatei unul Il vei inghiti desear ci altul mane; se trimete
un magiun (de opiu) ales, socotit ca pentru noi in$ine, cnd eram
la Cotroceni. Se trimite $i tinctura aurea aya ; cele de asudat
nu folosesc ; si oprefte-Te cu ele,
Am trimes $i pe dumnealui chirigi Manolachi $i o beltreinel
priceputet, roabei a mea liberatei. Mult pretuita-Ti seineitate o
nem mai presus de ceit chiar a noastrei...". 3)
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
Sathai, op citat, pag. 443 vi Zavira pag. 264. Cf. Erbiceanu, L c. pag. 150. 167,
Gion. Istoria Bucurevtilor pag. 657 : ... dinteun alt manuscript al Academiei, din
1732, vedem ci spitilul este bine ingrilit; are la aceastli datit pe doctorul Ianake vi
pe hirigul sau firigul, ada' hirurgul Cirstian".Gomoiu. Istoria medicinal, pag. 67.
N. Iorga. Buletinul Institutului pour l'tude de l'Europe Sud-orientale", Iunie
1915, pag. 125. Idem, Medici vi medicini In trecut, conferinti, pag. 33.
Idem, Istoria Rominilor din Peninsu/a Baleanici, pag. 50.
www.dacoromanica.ro
116
Hurmuzachl. Suplim. 1/1, P. 444. Doc. DCL1V li. DCLXXIII, p. 459, 27 Oct, 1726.
Idem, vol. VI. Doc. CLXXXV, pag. 279.
3). Idem, vol. X1V/2. DCCCCXXXIX, p. 967, *i nota : Analele Academiei pe 1913,
p. 172 li Arhivile soMetaitli Stintifice o literare din Iali, X, p. 134. 192 li
urmit. Idem. Doc. DCCCCLXXXII, pag, 1021.
www.dacoromanica.ro
117
1) N. loro', Stiri notii despre Biblioteca Mavrocordatilor, pag. 5; extras din Anal,
Acad. Seria III, Tom VI.
www.dacoromanica.ro
118
N. Iorga. Istora Rominilor, prin cltor, vol. II, 94-95. Citeazi : Engel, p. 42-43;
Neuere Gesch. der Walachey, p. 11 vi urm, Idem, Medici vi medicina, p. 33
n. 3: Empirica illustris per septem nobilissima euporsta famillaria remedia,
authore Michaele Schendo R. C. S. eq. Vanderbech, etc., addta authors apo-
logia adversus Mavrocordati sycophantias, par le docteur Conrade de Schebehen,
Cf. Sulzer, II, p. 91-92.
N. Iorga, Revista Istoricg 1933, pag. 102. Cf. I. C. Filiti, comunicare la Soc. p,
Istoria medicinei, vedinta dela 23 Noembrie 1934.
A. Veres. Vech storici: Ungur Sav. , 1929, pag... Cf. Fliti, I. c.
Dr. GIL Criinceanu. Literatura inedicalk romink, pag. 13.
Conform I. C. Filiti, 1. c.
Hurmuzach, vol. XIII, pag. 152. Din Cronica lu At, Comnen Ipsilante.
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
Dimitrie", sei prepare ceva bun pentru boala lui. 1) lar in nifte
socoteli de dupe! 1728-29, care s' au fa-cut la moartea unuia Zme-
ul, din satul ,Cdlieni, se trec : 50 lei, ai lui Dimitrie Notara,
doftorul, pentru vizitele lui".2)
Doctorul Dimitrie Gheorguli Notara era mort la 1745, dupe
cum se vede dintr'un act de danie din acest an, al banului Ma-
nolache Lambrino. 3)
www.dacoromanica.ro
121
C. Dapontes, Ephmrides Daces, vol. II,pag. XII, nota scrisi de Emile Legrand.
Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 479.
Hurmuzachi, vol. XIII, Prefata, pag. VI.
www.dacoromanica.ro
122
Idem, vol. IX11, doc. DCCXXXI, pag. 607. N. Iorga. Istora lteraturii, vol. II
pag. 59.
Idem, In ndicele vol, IX/2, pag. 335, Gr. Ghica cite notat drept doctor, Nicula
Mavrocordat a avut de frati pe Scarlat si Ion Mavrocordat; acesta din urmi
a fost dragoman al Portei i domn al Muntenei. A ma avut clout surori, pe
Elena s pe Ruxandra, miritati cu Matei Ghica, cu care a avut pe Grigore Ma-
tti Ghci, fost domnitor al Moldovei, socott gresit drept doctor.
Nicula Mavrocordat a avut tre soti ; pe fata lu Dumitrascu Vodi1, pe Pulchera,
niscutli Tuchi, din neamu/ Cantacuzinestlor si pe Smaragda.
Un cuvint de laudi a scris asupra lui, loan, secretarul Patriarhitei din Conitanti-
nopol. Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 227-243. Vezi s Dapontes: Ephmrides Da-
ces, vol. I. pig. LXXXV,
3)1. Neculcea, in Letopiset, vol. II, pag. 362 s urmit.
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
1) N. Iorgal Medici vi medicina. Confer', p, 32. Citeazi : Sulzer. Geschichte des trans-
alpinischen Daziens, partea inedita. Originalul la Bravov, copie in Biblioteca
A cademiei Romine.
2)1. C. Hitt. 0 paging din Istoria medicinei, o. c. pag. 11, n, 27. C. Erbiceanu.
Cronicarii Greci.
3)1. C. Filiti, Comunicarea facuta Societatei de Istoria medicinei, in vedinta dela
23 Noembrie 1934.
Constantin Dapontes 1. c vol. II, pag, 372.
Idem, pag. 392-393.
6)1. C. Filiti, 1, c. Lazar $iiineanu-Dictionar universal.
7) C. Dapontes, Ephmrides Daces, vol. II, pag. 393.
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
N. Iorga. Stiri noui deipre Biblioteca Mavrocordatilor. 1926, pag. 25-26. Extras
din Memoriile Academiei Romine, seria III, tom, VI, Mem. VI,
Idem, pag, 30.Vezi Dapontes, Ephinnrides Dacei, vol. I, pag, LXI,
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
Suizas., Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. II pag. 52-53, paragr. 197:
la Academie sub cota 25830,
Raicewich. Osservazioni Storiche, naturali, e politice intorno la Valichia e Mol-
davia, pag. 161, nota a,
Stanislas Bellanger. Le Kroutza, 1846, pag. 184-85. Voyage en Moldo-Valachie.
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
Sulzer a trait la noi fare 1791. A scris la 1782 Geschichte dei Transalpinis-
&en Daziens". Vol. III, pag. 9.
L C. Filiti. Comunicare facuti Societitii pentru Istoria medicinal, In *edinta
del& 23 Noembrie 1934,
N. Iorga, Analele Academiei Romine, seria II, tomul XXXIII, pag. 150.
Dr, P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932, pag. 95.
N. Iorga. Studii i documente, vol. XII, pag. 79.
Idem, pag. 89.
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
Tot Sulzer citeaz6 alti doi doctori din acea vreme, doctori care
au avut multa' trecere la clienti 0 mare faimg la noi, doctorul Saul
i doctorul Teodorachi,
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
to(i. Doi medici cari erau in lafi, din tre cei care au trecut
prin Constantinopol, pe cari Oraeus numefte, spuneau
nu se ating de ciumati, cd pe urrnd nu-i mai chiarnd nimeni ;
unul din ei a spus lui Oraeus, care se ducea fi vizita spitalul
de ciumati instalat in Spiridonie, c dacd mi s'ar oferi ca pre-
mia jumdtate din m'areola Moldovd, err tot n'af infra vreodatd
acolo". Farmacistul Spiridoniei a murit ca toatd familia lui. Doi
hirurgi, Rosberg fi Aschenlow, se oferd de bund voe sd ser-
veascd pe ciumati, &tali de un subhirurg fase bdrbieri. Epi-
demia nu s'a stins decat in 1772. 1)
Dupe pacea dela Chiucine-Cainargi, care a pus capt acestui
rsboi, in Moldova a venit ea domn, Grigore Alexandru Ghica, iar
In M.untenia Alexandru Ipsilante. Acesta din urm, om luminat si
dornic de renovri mari, prin hrisovul din Decembrie 1775, a infiin-
tat Casa Obstirilor i Cutia milelor, ins tittrtiuni earl au jucat un rol
precumpnitor in trebile lath, mai ales in cele privitoare la sn-
tatea public. De acum inainte, medicii, cari 'Ana acum au fost nu-
mai la indemana Domnitorilor si a boerilor, acum sunt chemati
serveasc multimea cettenilor, ea medici functionari, medici publici ;
lar medicina capt indrumarea ei firease, aceia de a sit* binelui
public. Este o rspntie care marcheazI un inceput nou, fapt care
ne determin s prim aici coprinsul acestui volum.
10
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
Hurmuzachi, suplim. I/1. Documentul DXXV, pag. 354. Ferriol ogre Pontchar-
train,
Idem, vol. IX11. Documentul DCCXXXIV, pag. 609-10.
lonescu-Gion. Istoria Bucurestilor. pag. 657. Vezi mai sus pag. 149 n, 1.
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
OPERATII
Operatii i operatori exista de and ii lumea, de cand s'a flit
la primii oameni cea dintai ran, sau cel dintai accident morbid,
care s reclame o interventie operatorie,
Au fost si la noi, aid, de n'ar fi sa socotim decat numai
nile rsboinicilor in necontenitele lupte ce au avut de dus Romanii,
si inca ar fi suficient motiv, sa credem c au existat i la noi ope-
rator' si c s'au executat operatii,
Cine au fost acesti operatori si cum se executau aceste operatii,
nu stim decat foarte putine lucruri,
Din cele studiate 'Ana' alci, rezulta in mod neindoios c primii
operatori la noi, de altfel ca si la popoarele din Apusul European,
au fost barbierii ; dar nu oricare brbier, ci numai acei care se spe-
cializau in cautarea rnilor si executarea operatiilor, adica barbie-
rii hirurgi, si mai apoi hirurgii de meserie,
In afara de acesti operator' oarecum recunoscuti, pe atunci si
fetele bisericesti, intocmai ca i in Apus, se ocupau cu hirurgia, Pra-
vilistii bisericesti cad au tradus in limba romaneasca Invatturile
Sinoadelor i ale Parintilor Bisericii, invtaturi carrsi aveau apli-
care si la noi, ne vorbesc de episcopi, preoti si diaconi, care stiu
sa castreze, sau care stiu sa tae vine si sa lase sange.
Acest fapt, oricat de surprinzator ar parea sa fie, totusi nu tre-
bue sa mire prea mult, pentruc se petrecea si'n Apus, in mansti-
rile care eran centre de studii
La fel si la noi ; pang catre sarsitul secolului al XVII-lea, eau-
tarea bolnavilor nu se lacea deal in bolnitele manastirilor ; numai
In aceste bolnite s'ar fi putut face o opera* Cu scop de tamaduire,
de catre vi-un preot sau calugr iscusit ; numai In aceste bolnite isi
gasean scaparea cei bolnavi.
Este drept ca aceleasi Pravile opresc fetele bisericesti s se
indeletniceasca cu asemeni lucruri, dar, ca s le opreasca, insamna
ca se faceau. Afar de asta, cate nu opresc Pravilele si totusi se fac I
Au mai existat o categorie de manuitori ai cutitului, carora nu
stiu daca li s'ar putea spune operator', des' trebue sa fi fost tare
priceputi in mestesugul mutilarilor ce li se poruncea s faca. Erau
cei car' taiau urechile, nasul, uneori scoteau ochii sau amputau un
brat ori o mana, vanatorilor de domnie, sau vinovatilor de greseli
uneori foarte usoare. Paul de Alep spune c. In aceste tart este o-
www.dacoromanica.ro
156
Arhva Istorci a Rominei, t. I. pt. II, pag. 59. Caitora lu Paul de Alep prin
Moldova * Tara Romineasci Intre 1650-60.
Hurmuzach, vol. VIII, doc. L, pag. 40-41.
Idem. Vezi aci pag. 67, n. 1.
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
In grabei hangerul lui din brau, au dat de i-au fait clul na-
sul ; fi n'a vrut sa-I ase pe caleiu sd-i tae nasul Cu cufitul lui
aria, ce cu hangerul lui tefnif Vodei i-a teliat nasuL Dupei
aceia Nicolae Ceirnul a fugit in jara nemfeascci fi a geisit acolo
un do flor, de-i tot slobozea stingele din obraz, fi-1 bofea la nas;
fi afa, din zi in zi, sangele se inchega de i-a crescut nasul la
loc, de s'a teimaduit ; iar cand a venit aici in lard, la domnia
lui Iliaf Vodei, numai de abia s'a fost cunoscand nasal ce i-au
teiiat..." 1)
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
INSTRUMENTATIA HIRURGICAL.
Intre ele sunt : Douei lentile arzdtoare mari, cloud lighiene mari, trei
briciuri, doi pepteni albi fi patru foarfeci de cureifat (pentru tuale td). 1)
Pravilistul ne vorbeste de unele instrumente numite cinii". Di-
mitrie Cantemir spune organ, adicd cinie, mdestrii, lucrurii cu care
se fac alte lucruri" 2). De fapt, Pravilistul uzeaz de termenul de
chile pentru a indica c5, se intrebuinteazg la anumite practice mis-
terioase, ciudate, pentru satifacerea unor perversiuni sexuale, Spune
Pravilistul
Or care muiare va meftequgui, de va miarge la altei ma-
jare, ca un barbat, cu cinii ca acealia... si freceindu-se jale a-
colo, de va arunca sdmeinfa una la alta..."
Sau : De sd vor afla freceindu-se cloud mueri una pre alta,
'inset' kind mci o cinie, *M ctind sit vor slobozi ameindoud..." 3)
www.dacoromanica.ro
163
DUHOVNICII
Duhovnicii sunt doctorii sufletesti, acei care aduc curajul si spe-
ranta in sufletele celor suferinzi cu trupul, Rolul lor ca ajutori si
sprijinitori ai doctorilor constitue un capitol special al medicinei, des-
pre care nu ne vom ocupa aid, pentruc acest punct nu intr in
planul lucerei de fat A. Ne mgrginim numai s citm eteva exemple
din Pravilele bisericesti ca s dovedim odat mai mult, dac mai
este nevoe s se dovedeased acest lucru, c." Biserica si practica me-
dical trebue s mearg mn.'n Juana, Medicina nu esclude Credinta,
ar fi o gresal fr seamn de mare, s se afirme contraruL
Rugaciunele preotilor aduc increderea si cu ea aduc vindecarea:
Duhovnicului trebue s spui tot sei nu-ti fie rufine sau sii te
temi" ca de vreme ce ai venit la vraci sei te tiimeiduefti, sec' nu te
duci neteimeiduit, fcirti vindecare...". Iar dupa ce omul s'a spoveduit
atunci datoriu iaste dohovnicul sei ac ranelor acelora ward* vin-
decare", vindecare sufletease.
Pe de alt parte, duhovnicul trebue s fie discret, altf el scl-i
se scoatel limba pe ceafei, qi s i-o tragei pad ce va muri". 4)
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
SPITERII SI MEDICAMENTELE
www.dacoromanica.ro
170
miroase n'au voe s vanda otrava decal numai vracilor ; _n'au voe
s van& otrava nebunului ori prostituatei. Ei au o foarte mare res-
ponsabilitate faja de Pravile ; daca procura trash' sau erbi care s
produc moartea, infra in categoria ucigasilor. Un capitol intreg,
glava 10 si glava 245 din Pravile, confin dispozitiunile amintite mai
SUS cu privire la eel ce prepara i vand otravurile, 1)
Rezulta c acestia nu mai sunt simpli bacani, ci negustori cu
anumita pregatire sau specializare, carora foarte probabil ca li se
dadea si o anumita permisie, aceia de a vinde speciile medicamen-
toase, pe laugh' negotul lor de bacanie,
Dimitrie Cantemir Ii numeste apotecari, adica cela ce fade la
$i mai cu deadins cela ce vinde erbi de doftorie". Din chiar
aceasta definitie se vede,. ca apotecarui se indeletniceste si cu altfel
de negot, pe langa cel de erbi de doctorii, 9 Acest negot 11 face in
dughiand", adica in bacanie, cad spune Cantemir erbile de dof-
torie, pn vor fi in dughiand...".
Ca medicamentele s'au vandut in dugheni sau pravalii in cari
se debitau si articole de bacanie, si c acest lucru s'a urmat par
tarziu, pan la sfarsitul secolului al XVIII-lea, o dovedeste si alta
imprejurare. In adevar, Cronicarul loan Neculce, spune ca. la 3 Sep-
tembrie 1740, generalul rus Miinich, hind in 14, a hotarit un nu-
mar de ponturi" de pazit de catre Moldoveni ; printre aceste pon-
turi se pomeneste si de cheltuiala ce se facea cu otetul si usturoiul
dat de aptice pentru bolnavi pentru oamenii de oaste ce vor fi
bolnavi, s cheltuiascci cu dein$ii la apticd, sa' le dee ot et $i ustu-
roi." 4) Acest citat dovedeste a in Iasi existau aptice, dar a in a-
ceste aptice se vindeau de bate, chiar si usturoi of et.
De sigur in* ca nu once dughengiu putea vinde si medica-
mente. Pentru asta trebuiau anumite conditii, in primul rand A.' fii
cunoscator al drogurilor i meter in prepararea medicamentelor.
Spiterul sau apotecarul trebue s aiba praxis", adica sa stie
a executa cele ce se prescriu de doftori, dup o anumita invttura,
facere dupti inviliciturc1", spune Cantemir, 5) Pentruca el are de exe-
cutat anumite lucruri, cari nu se pot face decat numai de un om al
mestesugului. Spiterul prepara pilula sau pirula (adica) gogoafia,
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
17S
Stroe din Moldova, intr'un proces pentru niste vase cu yin, Cu fa-
matum Paulum Aromatarium, civem leopoliensem." I)
14 Ianuarie 1602. La aceast dat se vorbeste de un Fri-
dercum Gros, chirurg, i Balcer artis chirurgiae socius", amandoi
din Lemberg, Ce! dinti1 Frderic Gros, stie s prepare fasciis et em-
plastribus". 2)
1646. Este anul cnd s'a tipart Pravila lu Vasile Lupu, in
Moldova, Prntre multele artcole care fixeazg conduta vracilor, ct
s condifiunele de preparare s vnzare a otrvurilor, cea ce presu-
pune existenta unu specialist ca s fac aceste preparate, se spune
inteun artcol : cela ce nu va cherna vraci la boala muerei lu,
cumpere de tot fialul de vracevanii...", are de suferit anumite
consecinfe, 3) Insamn c in anul cnd s'a scris Pravila, existau spi-
feri sau negustor de specialitate, dela cari s se poat cumpra vra-
cevaniile de care pomeneste Pravilistul, Totusi Inca nu avem un do-
cument dovedtor de existenta acestor spiferi,
27 Julie 1651. De data asta avem o stire mai precis, Un
spiciiar", Avram, in drum spre Constantnopol, s'a bolnAvit la noi,
si Domntorul Mate Basarab, caut s-i scuze inazzierea, 4)
1698-99. In hrsovul pentru infiinfarea spitalului Co4ea, Sp-
tarul Mihail Cantacuzno spune c face ...locafuri sfinte, spitaluri,
case pentru hrana sdracilor ci spiterii..." 5)
1700, aproximativ. Se pomeneste de un Mihai Titromasul,
care a fdzut la Petecdrie (Apotecdrie) de la Lantu (zur Kette)", 6)
1703. Din acest an avem prima stire despre spiter stabilt in
Bucuresti, la Curtea lui Brncoveanu. Cnd acest Domn s'a dus
Adrianopol, chemat sa se prezinte Sultanulu, prntre cei cari il in-
soteau a fost si un spicear". 7)
1718-1730. In tmpul ocupafiei neintesti a Olteniei s'a Hi,
ntat in Craiova o Spiffirie impcirdteascd". Este cea dintai spitdrie
www.dacoromanica.ro
174
N. Iorga, Istoria comedului rominesc, vol. II, pag. 13. Idem. Studii o doc,
vol. V, p. 148.
Vezi pag. 117 anul 1720,
N. Iorga. Studii i docum vol, I-II, pag. 323, nr. CVII.
Glivescu. Eforia spit., pag, 180, 183.
Dr. P. Samarian. Ciuma, pag. 108.
N, Iorga. Doc. Calimachi, II, pag. 85.
www.dacoromanica.ro
175
Se pare chiar, ca acest Flachat este cel dintal la noi, care ma-
nueqte alambicul retortele de laborator, nu numa pentru prepara-
rea holircei, adica a rachiului, ci qi pentru prepararea diferitelor
substante himice, In cartea lu, Flachat scrie
1)1. Felix *i Istoria igienel in Rorninia, Anal. Acad, seria U. tom. XXIV, p, 284.
Dr. Cazacu i C. Frunzi. Material documentar pentru rezolvirea chestiei farma-
ciilor, pag. 19-20,
www.dacoromanica.ro
176
MEDICAMENTELE
Arsenalul terapeutc din acele vrem era format din unele plante,
cal-ora li se atribuau proprietati terapeutice pe baza de tradite sau
pe baza experientei generatiilor anterioare ; din unele produse de ori-
gina animala ; din foarte rari substante himice si din unele pietre
rar, pietre pretioase, carora li se atribuiau proprietati curative,
1) Plantele cu intrebuintare medicinal se numesc cu un cuvant
generic erbi", De la ele se intrebuinteaza toate partile, florile, frun-
zele, rdcinele ca si tulpinele.
Spiterul trebue sa le aiba pe toate, cad din ele prepara dife-
ritele ,.aromate", Pentru Cantemir, aromatele sunt seminfele, erbile
unsorile frumos mirositoare". Prepararea aromatelor se face cu
lembicul", adica ciildare cu care se scoate rachiu sau apei de flori". 4 )
Erble nu sunt toate la fel. Unele sunt mai inti si mai tar ca
efect, altele stint mai blande, Spune Prvilstul .pre cel muscat de
arpe sc1-1 tiimiiduiascei, _au cu mai iufi si mai tari erbi, sau cu mai
moi si mai blade". 5)
Apoi, unele erbi au proprietati bune, sunt erbi de leac ; cu ele
se lungeste viata bolnavilor, caci spune Pravilistul
N. Iorga. Stiri noua despre biblioteca Mavrocordatilor. Academia RomAn, Me-
morii istorice seria III, tom. VI, pag. 159 si urmitoarele. Flachat a scris
Observations sur le commerce et sur les arts d'une partie de l'Europe, de l'Asie,
de l'Afrique et mme des Indes Orientales, 1766, Lyon.
Vezi pag. 154 n. 2. Hurmuzachi, suplim, I/1, doc. MCCXXIII, pag. 863,
D. Cantemir. Istoria Ierogl,, pag. 8.
Idem, pag. 14.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Siborul 5-6, pag. 390.
www.dacoromanica.ro
177
12
www.dacoromanica.ro
178
Dar dac sunt erbi otrvitoare, sunt ins si erbi, care se dau
in contra otravei, Pravilistul numeste aceast iarb. iarbei ca aceia":
Cela ce va cumpelra ()travel, sei sei cearte, dupei cum va fi
voia giudefului, pentru aceia de nu o va fi dat incci set' o bici
cineva ; alegtind cela, ce au fost cumpeirat, ias(e vraci, deci va
s o cearce ca erbi ca acealea cu me$terfugul s vazei, putea-va
face iarbil ca aceia, sei biruiascei puterea otravei, ce se zice,
dea iarbei celui otreivit, sei nu-1 prinz otrava". 2)
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
1) Academia Romini. manuscrisul nr. 270, Contine: Illata i povestea marelui Ale-
xandru Machedon fi diverse Insemniri printre cari ji retetele de mal sus,
www.dacoromanica.ro
197
Dinteun manuscript al Academiei, sub cola Nr. 2183, Publicat de Dr. N. I. An-
ghelescu in Spitalul" anul XXIV, pag. 207.
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XV/1, doc. III, pag. 2.
Idem, doc. IX, pag. 8.
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
PARTEA II
In trecutul nostru, 'Ana' la 1760, nu exista nci o carte de me-
dicing scrisa, in romaneste, s nu exista aid macar traducerea in ro-
maneste a vreunei carti de medicina din vreo limba straina, Pe de
alt, parte,. scrierile Cronicarilor cat si documentele vech, dupe cum
am vazut, sunt extrem de sarace in informatii de ordin medical,
Cu aceasta totala lips de documentare este foarte greu s pu-
tem stabili nvelul cultural medical din trecutul romanesc.
Pentru a putea s ne dam seama, fie si aproximativ,. de acest
nivel, am fost obligat sa-1 reconstitui din putinul material cunoscut
'Ana in prezent.
In acest scop am scos din Psaltir, Lexicoane vechi, din Pravile,
din colectiile de documente si din cartile vech pe care l-am avut
la indemana, dar mai ales din scrierile lu Dimitrie Cantemir si Ni-
colae Mavrocordat, toate stirle de ordin medical, toate franturile de
fraze, si toti termenii medicali sau numai in legatura cu chestiun a-
proplate de medicinal, Materialul adunat in acest chip, I-am clasat in
raport cu diferitele ramuri ale medicinei si 1-am inbinat asa fel, ca
din tot, sa se poat desprinde un fir conducator in haosul cunostin-
telor medicale existente la Romanii din trecut,
Negrest c acest fir conducator are foarte multe franturi si
foarte multe lipsuri, nu pentruca n'ar fi exstat si la noi cunostintele
care lipsesc din continuitatea acestu fir, ci pentruca documentele nu
ni li-au transmis. Daca bask' se urmareste cu atenttine si mai ales,
daca se mai adauga si verigele cari lpsesc, atunci constatam un fapt
aproape de nebanuit constatam c Romanii deoricand au fost tot-
deauna in curent cu toate cunostintele medicale cari au domnat di-
f ertele epoce din cursul veacurilor, la popoarele Apusului. Cu nmic
s in nmic n'am fost codasi, S asta-i mult, mult de tot, daca se tine
seam de conditiunele vitregi in cari au trait Romanii in cursul a-
cestor veacuri.
www.dacoromanica.ro
210
CAP, I
www.dacoromanica.ro
211
I douei figuri.
Iarei pleimeinele cele albe au fost arse de sete ; maiul cel ne-
gru i-au fost seineitos, si mima seineitoas, iris& foarte mare, ca
de giuncul in ter!". 2)
Dr. Samarian Revista Itiintelor medcale nr. 9/932. Boala Duclii Vocli.
N. Costin, in Letopiseti, vol. II, pag. 33.
Acsinte Uricarul, in Letopiseti vol. Ir, pag. 165.
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
Bujoreanu, Pray. Nigel Baiarab. Inv4t. patriarh. Anastasie, gl. 17, pag. 425.
Idem, Siborul 5-6, glava 92, pag. 389.
Idem, Siborul dela Gangra, glava 13 vi 17. peg. 328.
4)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 100, 135.
Bujoreanu, Prav. Matei Bas, Canoanele SI. Apoitoli, gl. 56, pag, 315-316.
Idem, InvAtituri, glava 24, pag. 148,
Idem, Pravile, glAce (65), punct a ; gl. 370 zac 1 vi 2, pag, 67 vi 292.
Longinescu. Legi vechi, pag. 293
Idem, Invifituri, glava 94, peg, 171,
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
Bujoreanu, Pravile, Pricina 2-a vi glava 299, punct, ig i in (33 vi 38), zac 33 vi 38.
Pag. 7-8- gi 257. Longineicu. Legi vechi, pag. 11.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 145.
3)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, pag. 381.
Arhiva Istoricil a Rom. Tom. L pare. II, pag. 107,
Gr. Ureche, 1. c. pag 239-240.
Hurmuzachi, vol. IV/2, pag. 169; la 31 Octombrie 1592.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 209,
www.dacoromanica.ro
21 9
www.dacoromanica.ro
220
Buioreanu, Pravile. Pricina gi (13), punct. rf (109) vi glava 346, zac 8, pag. 12 0
274. Longinescu. Leg' vechi, pag. 34
Idem, gl. kz (27) yi gl, 127 zac 7, pig. 41 o 184. Longinescu. 1. c. p. 170.
Idem, gl. i (30) o gl. 130, punct. 3, pag. 42 185. Longinescu, L c. p. 177.
D. Cantemir. Hronicul, pag11169.
Idem, Istor. Ierogl., pag. 79.
Vezi pstg. 14 n. 1.
D. Cantemir, 1.t. Ierogl., pag. 58.
8)1. Neculce, In Letopisefi, vol. II, pag. 184.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 289.
Idem, Ist. Ierogl., pag. 189.
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
celoasei peizindu-1 ocrotindul." 1), cei otrava limbei, pre tot toapse-
cul (otrava),,, covar$e$te"-2)
Limba se tae celui vinovat de greseli mari. Se tae mincinosului,
ch. spune Pravilistul cel dovedit ea' a jurat streimb, sei i se tae limba".
La fel pedepsesc qi Pravlele bisericesti 8), uneori char mai sever,
ch'ci spune Pravilistul bisericesc duhovnicului care va divulga spo-
vedania cuva seri se scoatd limba pe ceafei i sei i-o tragei, peirzel
ce va muri...". Negrest ch amenintarea_ Pravilistului este inoperanth,
isvorht din necunoasterea raporturilor anatomice dntre limbh qi
ceafh. 4)
Cantemir cunoa$te contaminarea psihic a actului reflex al chs-
catului guref, cad unul ceisceind mai toti de prinprejur a &ism se
indeamnei, meicar cei intr'acea datei a casca nu li-ar fi fost", 5) _de
unde poate $i proverbul care se aude $i asthzi umbli din pom in
pom cum umblei ceiscatui din om in om".
Grumazul sau ghtul este o parte a corpului despre care nu se
are o notiune precis. In Psaltrea Scheianh. i se spune peina(ul". Se
confund cu ghtlejul, cu farngele, cu laringe!e $i chiar $i cu esofa-
gul. De exemplu, spune Psalmistul .gleisesc cu grumazul.", sau
lipeascei-se limba me de peinatul meu" ; lar in Psaltirea lui Coresi
In loe de pang se intrebuinteaz termenul de grumazul mieu". 5)
Psalmstul mai spune grumazulu si cerbice" : Domnul dereptul tei-
ia-va cerbicele peiceito$ilor", cu inteles de gat, dar si de mhndrie. 7)
Pravilistul bisericesc pare c deosebeste- grumazul de ghtlej, chci
spune .multi betejesc grumazii i geitlejul,..", 8) In Lexiconul Slavo-
Rom. din 1649, se spune grumazul, prin care intrei induntru apa
i veizduhul". 9)
Pravilistul lu Vasile Lupu socoteste c. gura 8i grumazii cornu-
nic inima, de acea spune c dschlita care ira invga o elev,
la rele
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
Brbatul scopit din fire, sau scopit de nevoe prin vreo operatie,
se cheam famen" sau haddnb", ori hadtimb". Spune Cantemir:
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Canoanele Sf. Apostoli, gl. 22, pag. 313.
Idem, Invit. patriarh. Anastasie, gl. 12, pag. 423.
Idem, Pravile, gL f (9), punct. d. si gl. 181, zac 4, pag. 36 *I 199. Longinescu
1. c., pag. 147.
Idem, punctul s (6) i zic 6.
D. Cantemir. iffronicul, pag. 315.
Idem, pag. 417.
Idem, Istoria Ierogl., pag. 52.
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
La autopsia lui Duca Vod, despre care am poment mai sus, s'a
gsit in herea lui 27 de petre roii, afa de late qi de groase, intr'un
chip cumu'i aceasta figura 6)
Niceri n'am gsit s se afirme ea'. fierea _ar fi produs de heat.
Se stie despre fiere, a este amar; amrciunea fiere serveste de-
seori ca termen de comparatie. Se spune de exemplu: amar ca fie-
rea", sau necinsteqiile, trupeftile desfateiri, dulceata mai mult deceit
a mierei au, ci mai pre urmei, in amara fiere se intorc".7)
Cand durerea cuiva este prea mare, atunci ca si astazi, nu slim
de ce, sediul acestei duren i se localizeaz la ficati. Se spune de exem-
plu (albinele) trupul le bc4icei, la ficati le strabeitea". 8) S'ar putea
bnui c aceast localizare se datoreste faptului de observatiune cu-
rent, ea' unele mari suprr sau duren i morale, produc uneor icter.
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
CAP. II,
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
tot el mentioneaza baile din Vaslui, din vremea marelu Voevod ; si,
dac erau bai la Harlau si Vaslui, de sigur ea si locuinta domneasca
din Suceava a avut bai. ')
La 19 M.ai 1564, Alexandru Voda.' al Moldovei, serie Bistrite-
nilor, trimita niste mesteri zidari pentru baia ce face in Ias
...rogamus... nobis... mittant... aliquos muratores bonos, nam
unum balneum in hoc oppido nostro lacere volumus...". 2)
Conform I. Felix. Din istoria igienei. Analele Academiei, seria II, tom, XXVII,
pag. 376. Memorii stiintifice.
N. Iorga in Hurmuzachi, vol. XV/1, pag. 599.
Bujoreanu. Pravile, gl. 346 si pricina gi (13), punctul rs (106), pag. 274 si 12.
Longinescu. Legi vechi, pag. 33-34.
Idem, glava xz (67), punctul s (6) si gl. 124 zac. 6; pag. 68 si 183. Longi-
nescu, 1. c., pag. 298.
Arhiva istoricii, tom. L partea II, pag 68, 107 si 108.
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
...in Ovrei pulini vei afla betegi f i cum am zice, mai nici
unul, pentrucei peizesc aceastel poruncii, ce le poruncise Moisi,
i lasei muerile lor peinei ce trece vremea luneiteiciei lor, dea-
cia atunce se spalif cu f i numai asa curate se culcei
cu brba fil lor. 3)
www.dacoromanica.ro
245
I) D. Cantemir. Deacrierea MoldoveL Traducere de Pascu, pag. 1-02, 108, 118, 120.
2) Idem. Hronicul, pag. 335.
3)1. A. Cindrea. Psaltirea Scheianii, pag. 301, rindul 22.
Melhisedec. Cronica Romanului, partea L pag. 37.
Bmoreanu, Pravila bisericcascil deja Govora, pag. 117.
Idem, Pravile, gl. i (30) si gl. 130 zac 5. Pag. 42 si 185. Longinescu, p. 88.
7)1. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I psalm LV, pag. 173.
Bmoreanu. Pravila bisericeasca dele Govora, pag. 97.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag, 251.
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
obrintesc, si'n acest caz rspunderea consecintelor unei rniri n'o mai
are vinovattl, ci rnitul care n'a pzit oranduiala hranei
Totusi, femeia lehuz, sau femeia care naste in post, nu-i tinuti
s pazeascl regulile posturilor, pen.truc
postul pentru smerenia trupului s'a fetcut, iarei ea afldndu-se
bolnavei fi slabei, cere i primeste hranei, ca sei ja putere i set-
neitate. alkineva carde va fi slab si bolnav... sei =induce unt-
delemn i vin, iar carne set nu meineince mdcar de s'ar alla i
la moarte..." 8)
Bujoreanu. Pravile, gl. gi (13) punctul d (4) i glava 248 zac 4. Pag, 31 el 238.
Longincscu. Legi vechi, pag. 126.
Idem, gl. n (8), oi gl. 243 zac 10, pag. 23 si 229. Loginescu, I. c. p. 88.
Idem, Invitturi, gl. 381 oi 382, pag. 296, gi rispunsurile lui Timotei, Intreba-
rea 8, pag. 410.
I. Bianu, Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 35.
D. Cantemir. Hronicul, pag. 21 l 43.
www.dacoromanica.ro
249
Cum e intru burueni de's unele mai rele de cdt cele bune,
afa socotim a fi fi in cdrnure ; intru burueni Sterigoaia fi in
ceirnure, carnea de ghypion sau de corb ; drept aceia, s nu md-
mince neftine carek va coma minte carne de porc, nici sei se a-
tingel de carnea de cdine, fdrei numai de nevoe...". 2)
Sdu sei nu se meincince corb sau cioara, ciovraiaca sau cuc,
sau corm, sau vultur, sau ariciu, sau pals (?), sau nevatuica,
sau veverifei... sau farpe, broascei (estoasei... sau cal, sau mel-
gariu". 3)
I) Bujoreanu, Prav. Invtituri, gi. 376, pag, 293. Pray. dei.. Govora, peg. 99.
Idem, Canoanele Sft. Vasile, glava 81, pag. 408.
Idem, Pravila bisericeaicii dela Govora, pag. 99.
D. Cantemir. Descrierea Moldovei, Traducere de Pascu, pag. 48.
Idem. pag. 178.
Paul de Alep, In Arhivele istorice, tom L pt. II, pag. 66.
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
Biuturile
Vinul. Aguridarul, adica visa salbatica, creste spontan la noi,
ceiace ar fi o indicatie ca Romania ar fi patria vitei naturale. 2) Pe de
alta parte, dealurile si colinele care brazdeaz Trile Ron-talles% in-
cepand dela Orevita in Mehedinti, pana la Dealul Cotnarilor in Iasi,
sunt pline de vii plantate producatoare de vinuri minunate. Aceste
imprejurari au fcut ca Romanii, intotdeauna au preferat si prefer
vinul burt, care, but cu cumptare, veseleste pe om ara sa-1 imbete.
Documentele pomenesc la no i din timpurile cele mai vechi des-
pre existerkta viilor si a vinului, care fac parte din gospodaria si bo-
gatia Romanilor.
Intr'o balada, populara bulgreasca se pomen.este de Banul Dan,
un Ban al Olteniei din 1290, Romntean, in contact intim cu Bul-
garii, care bea vin cu stenii zicand sunt trei luni decand bem vin
pro fir, la Dumnezeu nu ne gandim".
Manastirea Vodita de langa Varciorova, intemeiata de calug-
rul sarb Nicodem, pe la 1342, este damita de Vlaicu Vod la 1369,
printre alte multe daruri, si cu vii. Si cand acelas calugr a interne-
iat manastirea Tismana, pela 1364, s'a sacia atunci si o vie pe o in-
tindere de patru pogoane. 4)
Manastirea Moldavita este damita Cu cate zece buti cu vin prin
cartile domnesti din 1436, 1438 si 1439, ale lui Ilie Vod ; aceast
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
N. Iorga, I. c. pag. 157. Citeazi: Bogdan. Doc. lui $tefan cel Mare, I, pag. 429.
A. Treb, Laurian ei N. Bilcescu. Magazin istoric, tomul IV, 1847. Cf. I. Felix.
Din istoria igienei. Analele Academiei seria 1I, tom. XXVII pag. 378.
N. Iorga J. c., pag. 156. Citeazii pe Bogdan, I. c. pag. 336 n. 2.
Vezi pag. 39, nota 2. Hurmuzachi vol. XV/1. Doc. MCLXIII, peg 623.
A. F. Wickenhauser, 1, c. pag. 380.
N. Costin in Letopiseti, vol. II, p. 22,Dr. P. Samarian, Boala Dual Vodit, In
Revista Itiintelor medicate, nr. 9 din Septembrie 1932.
Vezi pag. 135 nota. 2. Hurmuzachi, vol. X, doc. XXXIX, pag, 39 note,
Dr Poenaru-Ciiplescu. Alcool i alcoolism. Conferinti, 1904,
N. Irga, Istoria comertului rominesc, vol. I, pag, 83-85.
Idem, pag. 60,
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
lar Psalmistul din 1482, spune ca* vinul veselefte mema omu-
lui",3) dar adaugl Cantemir vinul in stomah infra nd, aburul la cap
trimite, i aburul vinului in cap inveiluindu-se gndurile acoperite fi cu-
vintele negndite la iveala scoate", 4)
Cronicarul Ureche spune despre Petru Rarev, domnitorul Mol-
dovei, ca de nemica alta nu grzjea, ce numai cu toata casa sa pe-
trecea in ospete fi in desmerclaciune",
Despre nunta facuta de Petru Voda Schiopul (intre 1574 vi 1591),
nepotului lui, Vlad Voda, serie ;
au chemat la nuntei pre Mihnea Vodd, domnul munte-
nesc. Nunta domneascei au fa cut, cu multa cheltuiala fi jocuri ;
fi multi megiesi de prin prejur au venit de i-au infrumusetat ma-
sa, ca multa' veselie fi giocuri in Tecuci". 6)
www.dacoromanica.ro
257
Cazacilor, s'au scris si se vor mai sed incg multe mnuntii, mai a-
les despre apest de al doilea ginere, un ,betiv f gr.& seamgn cu chip
de om, jara' toatei hirea de hiare. 1)
Dimtrie Cantemr povesteste ca duandu-se Vasile Lupu la cus-
crusgu, Bogdan Kielmielniski sau Chmil, cum ii spun Turcii I
n'a putut sei-i vorbeascei $eapte zile, fiind pururea ametit de
beiuturil, In a opta zi, Vasile mergeind la Bogdan sei-i spue ne-
fericirile prin care a trecut, acesta a luat un pahar cu vin in
menzei qi-i zise : bea de aici, aceasta-i doctoria care alungei toate
grijile inimei si face ca omul sei-fi uite necazurile. Se zice cei
atunci Vasile s'a intors ceitre servitorii din casei fi le-a zis : eu
credeam cei Cosacii sunt oameni $i neiscu(i din oameni, dar acum
velz cd este mult adeveir in proverbul nostru, care zice cei, Co-
sacii sau din unsi s'au schimbat in oament, sau din oameni ce
au fost, s'au schimbat in ur$i". 2)
Nculae Costin spune cl Dabja Vodg (1661-65), era betiv, La
betia lui pre multi fi da la arma$i sei-i speinzure, iar dacei se trezea
nu $tia, nici mai intreba,..". Iar loan Neculce spune cg Dabja Vod.
bea vin mai mult din oala rofie de ceit din pahar de critstal, zicemd
cei-i mai dulce vinul din oalei clec& din pahar". 3)
Un alt Domntor, Antoh Vodg. (1695-1700) pururea umbla de
se desfeita si ca meincerri qi beiuturi". 4)
loan Neculce ne dl un tablou foarte sugestiv asupra petrecere
ce s'a fgcut la nunta Doamnei Catrina, fata lu Duca Vodg, cu Ste-
fan, feciorul Radulu Vodg, cfind
s'au veselit douei seipteimemi cu feluri de feluri de musici $i
de giocuri, $i peilivani, $i cu pusce; fi giucau clouei dan(uri prin
ograda Curtilor domne$ti, qi pre uli(e, cu toti boerii si giupeine-
sele, impodobiti $i toti negutitorii, qi tot terrgul ; $i un vornic mare
purta un cap de dant $i alt vornic mare alt cap de dant, im-
broicati cu farvanale domnefti. Numai mirele si mireasa, fiind
feciori de Domni, nu giucau in danturi pe afarei, ce numai in
casei ; iar la dant numai ce giucau boerii ceit nu era nuntei, $i
era minune,", 5)
17
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
vette cineva zice sei aducei dohtord ; aduce-1 ca scl vaz4, sei cu-
noascei ce'i e boda, ce tot ni e neldejdea la Dumnezeu, carde
ine via(a fi moartea... Drept aceia i boalele toate nu le drege
nicz le face sel-1 telmeiduiascel dohtoriile, sau vreiciuirile, ci le so-
cotim ca nitte ajutorii firii omenetti, i atunce nu ne nadeijduim
pe do/done, ci ne lsm toatel puterea la Dumnezeu, carde fine
seinetiatea f i moartea i viafa". ')
Bujoreanu, Prav, Matei Basarab, hivitgt. patriarh. Anastasie, gl. 38. pag. 445.
D. Cantemir. Divanul, pag. 170-171.
Idem, Istoria lerogl., pag. 121.
Idem, pag. 175.
Idem, pgg. 168.
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
istielit", adid, netdmdduit, nevindecat, lucru care nu poate auca leqc". ')
Acest termen se ggseste si in Psaltirea Scheian dela 1482, in care
se spune istea14i-md", cu inteles de vindecatu-m-ai, 2)
Termenul de boald fdrd leac"'se intrebuinteaz si la figurat ;
se spune de exemplu, c cu mult mai fericit este acela care in boa-
l feirei leac cade, de cal cela, carele in rdutate neuitatd, desfrdnat se
sloboade". 3)
Uneori, atunci ca si astzi, termenul vag de boal grea, nu-i de-
cat un pretext pentru a-si ascunde cineva intentiunele. Asa de exem-
plu, in timpul lui Vasile Lupu, logoftul Stefan Gheorghe, s'a dat de
partea Ungurilor ; apoi, ca s se pue la adpost, si-a trimis giupd-
neasa la tare, si'n urm a plecat si el pretextnd c'.:
i-au venit veste de boald foarte grea a giupdnesei. Sd fie zis
Vodd : ce om fdrd cale LogoMtul, giupdneasa boleacd
fi a nu o mere aici cu sine". 4)
Pretextul boalei a fost invocat de Ieremia Movil, la 15 Aprilie
1598, artnd c' intrzierea solilor moldovenesti la dieta', a fost pri-
cinuit de Ureche, retinut de afaceri 'si boal, 5)
La fel a procedat si Matei Basarab, Turcii Ii dase ordin ca im-
preun cu Vasile ,Lupu, s'a' se duc contra Cazacilor, Matei a pornit
la drum, dar cand a ajuns la marginea Arel s'a feicut bolnav fi s'a
intors inapoi", trimitnd ostile lui cu un serdar. 6)
In Cugeteirile" sale, domnitorul Niculae Mavrocordat este foarte
ciar cnd spune
Oamenii intelepti se folosesc chiar fi de rele ; deci multi au
intrebuin(at boala la nevoie f i astfel n numai au recdpeitat conf-
tiinta prin suferintd, dar fi cdnd au recdpitat sdneitatea s'au in-
grzjit mai tare de peistrarea ei. Mulfi pe dealtd parte, chiar fiind
seindtofi, sub cuvant numai cd-fi cauta' de boald, uneori trag mari
foloase in ale carmuirei ; deci pretextul boalei este de cel mai
mare pret pentru cei mai cuounti". 7)
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Rornan, pag. 250, randul 3595 ; pag. 204, rindul 2543
pag. 241, rindul 3401, 3402, 3403.
Bujoreanu, Pravile, glava f (9) yi glava 244 zac 9, peg, 25 i 231. Longinescu,
Legi vecht. peg, 96.
Idem, gl. xa (61) *i gl. 366 zac 1, pag 66 si 290. Longinescu, i. c. p. 285.
loan Neculce, in Letopisett, vol. II, pag. 213.
N. Costin, in Letopisefi, vol. II, pag 16.
Simeon Dascilu, in Letopiseti, vol. L Apenclice IX, pag. 430.
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
Bujoreinu, Prav., gi. gi (13) i gl. 248 zac 2; p, 32 vi 238. Longm., 1. c., p. 126,
D. Cintemir. Istoria Ierogl., pag. 7.
D. Cantemir. Istoria Ierogl, pag. 132.
Idem, Hronicul, pag. 360,
5)1. A. Candrea. Psalhrea Scheiani, pag. 329, rindul 9.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. I, pag. 177.
Idem, pag. 205.
Enache Cogiilniceanu, in Letopiieti, vol. III, pag. 224.
Bujoreanu, Prav. Pricina el vi gL 348, punctul rcg (193) vi zac 24 ; pag. 16 vi
279, Longinescu. Legi vechi, pag. 55.
Idem, gl. nz (57) vi gI. 362 zac 10; p. 63 vi 287. Long., I. c., pag. 173,
www.dacoromanica.ro
272
anted mor bale mcidularele iar mai pre urmei i mima, fusel'
daca iase stzhia atunci iase c sufletul...".
Dup moarte, sufletul se duce undeva, acolo unde 1-a oranduit
Dumnezeu ; daca ins are multe pcate, pentru isbavirea sufletului, cei
ramasi in viat trebue s faca multe liturghii si pomeni.
Astruca, insamna a inmormnta. Vine dela abstruco-are". Des-
pre imparatul Traian, Cantemir spune oasele lui puncindu-le in ra-
clef' de aur, li-au dus la Roma si li-au astrucat sub stalpul carele era
de deinsul zidit",
Prevenirea i combaterea boalelor contagioase.
Boale contagioase au existat de and lumea, dar o definitie a
acestor boale n'avem din epoca despre care ne ocupam in acest stu-
diu. Trebue sa ajungem la Dimitrie Cantemir, ca sa gsim primele
nutiuni serse, la noi, despre contagiozitatea boalelor in general si
despre indicarea primelor boale contagioase.
Cantemir este cel dintai la noi care afirma c ciuma este Bpi-
cioasa si o si numeste lipicioasa ciuma". El spune c ciuma nu
vine din stricaciunea aerului, (lucru) dovedit prin experienie; ea vine,
uneori din Polonia..., uneori prin corabii egiptene si consiantinopoli-
tane, care obisnuesc sa vie la lc:II-gut Galati". 5)
O alta boal numit de Cantemir, boala lipicioas, este lan-
goarea", adica febra tifoid ...ciuma si langoare, cea mai rea, si
troahna cea mai lipicioasei este". 3)
S'ar parea din acest citat, ea' termenul de troahne indica in
mod general toate boalele contagioase. Cuvantul este vechiu, pastrat
In poezia popular sub forma de rachna"; rachna ar fi o raguseala
produs de o ra.ceala grea. 7) Cu acest inteles se pastreaza si astazi
si se intrebuinteazd cand este vorba de gutural sau chiar de gripa, spu-
n'andu-se despre cel bolnav c are troahna, sau rachna.
In alte imprejurari si Cantemir d un inteles mai restrems aces-
tui cuvnt. Asa de exemplu, spune ...ca cum ar fi fost o trohnii
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab, Inehtat. patriarh. Anaitasie, gl. 12, pag, 424.
Idem, Invitaturi, gl. 159, pag. 192.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 195.
D. Cantemir. Divanul, pag, 109,
Idem, Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18,
Idem, Istoria Ieroglifici, pag. 358.
G. D. Teodorescu. Poezii populare rom., 1885, pag 353.
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
274
cad ni-am ocupat pe larg inteo lucrare special, ') Vom mentiona
ad numai msurile dictate de Pravlele biserice$ti, and cineva avea
sl se dua prin tar, sau dincolo de tarbly i se da un bilet de iden-
ttate, care slujea $i ca un fel de patent de sntate. Formula era
urmtoarea
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
Dup sase an, in 1652, cand Pravla lu Vasile Lupu a fost tran-
scris in Muntenia, in Pravila lu Matei Basarab, scriitorul muntean
n'a gsit un termen echivalent cuvntulu de fpitali", si a fost silit
sa explice acest cuvant nou, scrnd
Rezult din cele de mai sus cA spitalul era o cas in care zac
calla s't oamen bolnavi, sau o cas de misl bolnavi, un locas de
repulsie ; asa se s explc severitatea Pravilstului care consider in-
ternarea unui tat sau a unu fin intryo asemenea cas, ca un act de
neertat.
Rezult ars c in concepta celor de atunci, nottmea de spital
cas de mis, n'avea nimc comun cu nothmea curent. de bolnite,
locas pentru bolnavi in care putea intra orcine f r s se compromit,
C Pravilstul lace o deosebire net intre sptal i bolnit, o do-
vedeste un alt el-tat din Pravil, in care se vorbeste de toate insttu-
Vile de bnefacere, dar nu se pomeneste nimc despre spital
Bujoreanu, Pravile, gl. f (9), punct ei (15) i si (16) 01 gl. 244, zac 15 0 16, pag.
25 vi 231. Longnescu. Legi yeah', pag. 97-98.
Bujoreanu, Pravile. Glava f (9), punctul si (16) 0 glava 244 zac 16; pag. 25 0
231, Longinescu Legi \Tech', pag. 97-98.
www.dacoromanica.ro
277
1) Boioreanu, Pravile. Pricina 15, punctul csi (216) i glava 348 zac 47; pag, 18 o
281. Longinescu, Legi vechi, pag. 61,
www.dacoromanica.ro
278
CAP,
tOALELE
Boalele cunoscute in vremile trecute si despre cari avem multe_
stiri, se pot imparti in cloud' grupe boalele contagioase si boalele
necontagioase. Acestea din urm' se subdivid. in data clase boale
interne si boale externe,
Boale contagioase. Boalele contagioase sau lipicioase, au
fost cunoscute Romanilor, dar pan la Dimitrie Cantemir, nimeni n'a
formulat in scris principiul contagiozittei boalelor. El este cel dintai
care atrage atentiunea, ca in fata unei boli contagioase, dac nu-i
intelegere i unire intre locuitorii unui oras, boala se intinde si pr-
pdeste tot
neunire in politic. (ora) i neinvoinfei in cetate, ciuma i
langoarea cea mai rea, i troahna cea mai lipicioaset iastec cei-
ruia lucru cea mai de pre urmei a tot statul risipa, i a tot sfa,
tul cea de naprasnei preipeidenie iaste". 9
www.dacoromanica.ro
279
www.dacoromanica.ro
280
www.dacoromanica.ro
281
Sincai, Cronici, vol. III, pag. 259, 260. Hurmuzachi. Supliment I/1, pag. 445,
doc. DCLV vi DCLVI.
Bujoreanu, Prav. Matei Basarab. InvI.turi. Intrebarea 27, pag. 415.
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 412.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 592, nott.
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285
Se mai stie ca, dup sase ani, la 1652, Pravila moldo' veneasca
a fost transcrisa in cea munteara a lui Matei Basarab, si ca, cel care
a transcris'o a schimbat termenii moldovenesti cu termeni echivalenti
munteni, In acest chip s'a transcris
peiduretul care nu va fi prisa' dit sau altuit, acela nu se chiamei
pom".
Sau : ,, Cela, ce rtiseideste pomi pre peimcIntul altuia, sau al-
tuiaste, acela, cu acel peimeintu'si piarde i priseidirile". 1)
Inseamna ca in Muntenia erau doi termeni pentru aceias opera-
tie: a prisadi si a altui.
Rasdi si rasdiri sutil termeni cari pastreaza un caracter curat
de gradinrit, avand radacina comuna cu sad" si reisad ", cuvinte
de origina slavon intrebuintate in grdinrie.
A prisdi i prisdiri, sunt termeni cari se gasesc numai in Pra-
vila lui Matei Basarab si numai cu inteles de transplantare, de greffer".
A ultui sau altoi, si cuvantul altoi sau ultoana, adica materia
cu care se ultueste, vin dela ungurescul oltani " si olto", in fran-
tuzeste greffer si greffeur, 3) Oltani sau greffer, in domeniul grdina-
ritului, insamna operatia care se face cnd se la o rmurea dintr'un
pom oarecare si se grefeaza sau se altoeste pe un alt pom de ace-
iasi specie sau de specie diferit, pe care se prinde si isi duce viata
mai departe. 4)
Este exact aceias operatie care se lace in variolizare : se la o
parcela infima din pustula supurata a unui om bolnav de variol u-
soara si se inoculeaza unui alt om, sanatos, ca sa-i provoace o va-
riola tot usoar.
Cu alte cuvinte variolizarea se facea la fel cum se facea si al-
toirea pomilor. Identitatea operatiei trebuia s impue in mod fatal
identitatea numirei, Dovada cea mai puternica a acestui fapt este
ca, pra' in ziva de astzi, cuvintele de alto' i altoire, se intrebuin-
teaza pretutindeni, in Moldova ca si 'n Muntenia, in loe de vaccin si
vaccinare.
I) Bujoreanu, Pravilele Matei Basarab, gI. 305, zac 74, p. 259 si gl. 308, zac 88, pa g.
260. Longinescu, L c., pag. 21 si 25.
Intrebuinjate i In Psilttrea Scheiani. I A. Candrea, pag. 166, 215, 312.
Hajdeu. Magnum Ethimol. Hajdeu adaugi a cuvintul de iltot se aplica numai la
gridinirit ; cit numai mai tirziu s'a aplicat s la om. Aceasti afirms.he se referi
desigur, la termenul de vaccinate, pentrucil se stie ci vaccinarea a fost deseo-
pera& abia la 1798 si aplicati la noi din 1800, de cutre doctorul Caracas.
Ramura-altoi se numeste in Lexiconul Slavo-Rom., nstlitpare sau stilpare-altoae".
Gr. Cretu, L c. pag. 215, rindul 2793.
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
288
Atatea marturii Cate am citat mai sus, sunt tot atatea dovezi el
practica variolizarei a fost cunoscuta de Romani, din timpurile cele
mai vechi. Convinsi de acest lucru, acum ne explicam suficient de bine
faptul ca variola n'a luat niciodata la noi proportiile catastrofale din
Apusul European, Acum pricepem usor de ce nici Cronicarii, nici do-
cumentele nu vorbesc nimic despre vrsat si epidemii de vrsat la noi.
Prin practica variolizrei, Romanii au fost superiori Apusenilor,
pentruca au stiut din vreme s aplice singurul mijloc preventiv efi-
cace contra variolei. Rezult c Rom'anilor i numai Romanilor se
cuvine intaetatea si meritul unei practice, care de obicei se atribue
altora de catre cei putin initiati in aceast chestiune.
Ereziipelul, rosata, orbalt sau brant (7). Aceast boal nu-i men-
tionata decat de Cronicarul Miron Costin, Vorbind de rana c'plat*
de Matei Basarab in btlia dela Finta (17 Mai 1653), spune rana
ce i s'a prilejit, din care cu adevdrat i breint au fost...". 2) S'ar parea
ca brant insamna branca, termen popular pentru erizipel ; s'ar putea
intampla s fie o simpl eroare de transcriere, adic brant in loe de
frant,
Este sigur ca. Constantin Brancoveanu a fost bolnav de erizipel
al capului, de rool(ei precum zice Pilarino". 3) Brancoveanu fusese
chemat in Iulie 1703, poate cu gand r'u, s se duck' la Adrianopol,
sa se prezinte Sultanului ; pe drum :
www.dacoromanica.ro
289
19
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291
www.dacoromanica.ro
292
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invatatur. Patriarh. Anastase, gl. 35. pap. 441.
Idem. Pravile gl. me (45) si gl. 108 zac 5, pag. 55 si 176. Longinescu Legi ve-
chi, pagt 234
kan Neouloe, hi Letoplaag, vol, II, pag. 248.
www.dacoromanica.ro
293
Boalele necontagioase.
Boale interne,
Frigurile.. Prin acest termen, in vremea de care ne ocupara, se
inteleg aproape toate boalele interne cari au in simptomatologia lor
Longinescu, Legi vechi, pg. 234, punctul 225, nota 926.
Bujoreanu, gl. mn (58), punct. n, (8), pag. 64. Longinescu, I. c. pag. 278.
V. Bologa. Din Istoria Sfilisulul, pag. 15.
G. D. Teodorescu. Poezil populare romine. 1885, pag. 385.
D. Cantemin letona Ieroglifici, pag. 258, 267, 309.
Gr. Ureche, in Letopisefi, VOL L pg. 208, noti de N. Costin.
Bujoreanu, Pravile, glava iv (32) punctul if (39) vi 0. 259 zac 39, pag. 45 vi 245.
I.,onginescu. Legi vechi, pag. 188.
www.dacoromanica.ro
294
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
www.dacoromanica.ro
298
www.dacoromanica.ro
299
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
minului mei car cei scriu unii cei era ,Fte fan Vodei in sanie, bolnav de
podalgie".
Cronicarul Urche ii spune podagrie, El poveste#e ca dupa ce
Stefan a ocupat Pocutia, LeOi au intrat pe alta parte in M.oldova
au fcut attea pradaciuni, ca Stefan a fost silit sa iasa din Pocutia
inset', mai mult de boalei ce a avut, de podagrie...". 2)
Miron Costin o numeFte podagra sau heragra, PovesteFte ca Ra-
du Voda Mihnea (1623-1626) era om boleac fi de maini fi de picioare,
care boalei podagra i heragrei se zice, n'au lardganat viafa indelun-
gat fi acolo la Heirleiu i s'au sfeirfit viala". 8)
Despre acelaq Radu Mihnea, Sincai spune ca, pe eand domnea
in Muntenia (1620-1623), a e0t inaintea unui sol polonez, dar i-a eqit
cu lectica, fiind podagric, 4)
Reumatismul, este citat de Cantemir. El spune ca Sultanul Mo-
hamed, daca a fost detronat (in 1687), a fost tinut la inchisoare timp
de cinci ani, dupa care a qi murit unii zic inveninat, dar Cantemir
qtie ea Sultanul suferea de
www.dacoromanica.ro
303
In ceind se simtea atett de slab, incett trebuia set' stea cate douei-trei
zile in pat"; curfind s'a aflat c sufere de diabetes, adicei scurgerea
udului, care intr' atea Il debilitase, inca nu se mai putea pune pe cal".
Tarul la lsat in Astrachan, in cAutarea doctorului Policala, In urma
interventiei unui medic militar, Englert, Cantemir s'a ameliorat s'a
intors la mi*a lui. La 15 August 1723, il apucarel friguri morteirete,
iar scurgerea udului crescuse in afa met'surei , inced la 21 August, a
murit in etate de 49 de ani". i). Tinnd seam c o fat qi sota lui
Cantemir au murt de tuberculoz, socotim c i el a murit de com-
plicatia obipuit a diabetului, axila tot de tuberculoz.
Mwitura de qarpe, se trateazA au cu mai iuti fi tari erbi,
sau cu mai moi fi mai blcInde ". 2) In acelaq scop se poate intrebu-
inta qi. piatra Ahatis, plate rar cu proprietti curative qi cu care
cum vei freca cu dei nsa pre om la frunte, se kinteiduiafte". 3)
A rincheza, este o boal ciudat de care a murit un copil al
lu Grigore Ghica, Faptul este relatat de Sincai
Uciderea boerilor fi a postelnicului Cantacuzino a fost osem-
dei de la Dumnezeu trimis. Oseinda aceasta a cezut fi pe Gri-
gorie Vodci, dupei ce s'au inturnat el pre 'bit& August, de la oa-
ste (fusese cu Turcii fi cu Moldovenii spre Buda), pentrucci i-au
murit pruncul de groaznicei moarte reinchezemd ca cai, carele
s'au astrucat in Biserica lui Matei Voder .4)
Boala croata, axila boala care fine cu anii, cum este oftica,
dropica fi altele". 5) Spune Camtemir: ... getkeava lungei atocma este
cu boala hronice.6)
Boli ale sistemului nervos.
Bolire de cap, este termen din Lexiconul Slavo-Romn al lu
Mardarie Cozianul, din 1649, Mea' nici o alt explicatie asupra inte-
lesului acestor cuvinte.
Cataroi sau paliz, sunt termen intrebuintati de loan Neculce
www.dacoromanica.ro
304
loan Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 223.Dr. P. Samarian. Boala Ductil Vo.
di, In Revista Stiintelor Medcale, nr. 9, Septembrie 1932.
N. Costin, in Letopiieti, vol, II, pag. 32.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/1. Doc. CCCXXV, pag. 258,
loan Noculce, in Letopiseti, vol. N, paz 386.
www.dacoromanica.ro
305
20
www.dacoromanica.ro
306
...de va fi cu boalei mare, cum rim zice orb, sau surd, sau
i se va fi uscat meina dreaptd...", nu poate fi preot.
www.dacoromanica.ro
307
din btluturti fclrei msur, l'au lovit cea nevoe, fi attita l'au
tinut de mult, cd toti s'au (audit pa au murit ; fi indatei l'au f i
ingropat, puindu-i piatrei mare deasupra ; apoi in mormeint iareifi
la fire viindu-fi, au inceput a striga; ce nime sei-1 scoatcl n'au
vrut fi mai veirtos imptirilteasa Aridna, sc1-1 ase sti se ntidu-
feascei, au poruncit". 2)
www.dacoromanica.ro
308
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
310
Bujoreanu, Pravile gl, xa (61) si gl. 366, zac i, p. 66 i 290. Longineacu, 1, c. p. 285.
I. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 256.
Vezi pag. 262 n. 5.
Bujoreanu, Pravila Mate! Basarab, Inv1tturi, glava 285, pag. 252.
D Cantemir. Hronicul, pag, 255,
Idem. Istoria leroglifici, pag. 162.
Bujoreanu, Pravile glava nf (59), punct g (3) si glava 364 zac 3; pag. 65 si 289.
Longinescu. Legi vechi, pag. 281.
D. Cantemir: Istoria Ieroglifica, pag. 236.
Miron Costin, in Letopiseti, vol. I. pag. 275.
www.dacoromanica.ro
311
Nebunia sau indricirea este boala omului eqit din fire, De a,.
ceastA boal se ocupa qi Cronicarii i Pravi1it, aceqtia din urmI
din puna de vedere medico-legal,
Pravilistul defineqte pe nebun: nu-i omul cu toatd min-
tea, eyit din fire'i, nebun... ce va fi den afard de minte...". 3)
In Psaltirea Scheian, omului nebun se spune buiac". 4)
Cantemir nume0e nebtmia intunecarea mintei", care este mai
grea clec& a noptei". 5)
Acelaq lucru spune i Niculae Mavrocordat
Bolile trupului cu ced cresc cu attit sunt mai invederate, pe
oind cele ale sufletului ajungeind culmea, robesc cu totul pe cel
suferitor, yi-i rpesc once simtire". 6)
Dimitrie Cantemir, punnd in gura altuia cela ce el insu0 serie,
afirma c nebunia este o boala a carei isbucnire se poate prevedea
dupe anumite simptome. Pentru a dovedi acest lucru povesteqte
In 1705 a fost numit Ciorbuli Ali Paya in postul de mare
vizir ; intr'o zi, dupd ce i s'a prezintat ambasadorul Frantei, Fe-
www.dacoromanica.ro
312
riol, Vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau set' ftiti
cd in scurt timp ifi va perde minfile. i aceasta adause
el, o deduc din frecventa mifcare a ochilor sdi, din agitatia cor-
pului sdu, din ufurinta gesticulatiunilor sale, fi din suspinarea
sa continuer. qi, acest pronostic s'a adeverit in mai puf in de una
sau doud luni de zile ; ceici in adeviir Feriol a inebunit fi a fost
afa de furios, incett a trebuit sei-1 tina legat in fiare". 1)
www.dacoromanica.ro
313
Pentru vindecarea nebunie este bung apa in care s'a frecat to-
paza o piatr scump, cu proprietti terapeutce, 9
De fapt bolle sufletesti sunt greu de vindecat, ch. rdutatea boa-
lei doftorii o teuneiduesc, iar boala sufletului, leacurile apotecarilor nu
f tiU... " . 4)
Indricit i In.dricirea, sunt termen intrebuintati in Pravilele
bisericesti, smilar cu nebun si nebunia. Uneori acesti termeni se g6-
sesc impreuna in aceas fraz.: ... carele se indreiceqte de va fi ne-
bunind totdeauna, de va spune f i va huli...". 5)
loan Neculce, In Letopiseti, vol. II, pag. 213.
Sincni. Cronica, vol. III, pag. 95. Citeazi Cronica Biliceneasci.
Vezi pag. 181 puuctul 2.
D. Cantemir. Istoria Ieroglifici, pag. 264.
Bujoreanu, Pray. Matei Basarab. Rispunsurile lui Timotei, Intrebarea 3, p. 409.
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
Boale externe.
Din cadrul maladiilor externe, avem in primul rand oarecari cu-
nostinte despre rane si ranir, pe care Pravilistul le descrie cu des-
tula amKnuntime din punct de vedere medico-legal.
Termenii eel obisnuti pe care ii intalnim mereu sunt :
A vitima sau a bete% termeni generici cu care se arata o-
mul ranit. In Psaltirea Scheiana din 1482 se intalneste cuvntul de
vdteimaf", sau vateirn fi eu vindec". 5) Pravlistul spune : ... de va
fi undeva vdteimat, sau si mort... sei giure pentru velkimeiturei...". 6)
Vitimitura sau betejitura, sunt termen cu care se arata e-
fectul sau urmarea ranirei ; cu inteles mai larg se intrebuinteaza pen-
tru a arata in general pe omul suferind, vatamat de once alt boala,
sau din vreo imprejurare oarecare,
Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Cover*, pag. 104.
Vezi pag. 164 0 urmit.
Vezi pag. 305, n 3.
D. Cantemir. Hronicul, pig. 253.
L Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. L pag. 7 f 1. 497.
Bujoreanu. Pravile. Pricina L punctul zi. (17) 0 a 296 zac 17, pag. 7 ii 256.
L onginescu, I. c., pag. 5.
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
319
(ei, fer, foc fi tdiare a unuia sau f i cloud meidulare, ardere, tdiare fi
de tot de la sine lepeidare, mdcar cd cu mari chinuri fi duren, insti
sufere fi primefte...".1)
Pentru a usura vindecarea ranelor, doctorii prescriu odihna :
aripa dreaptd mi-am betejit, deci, pentruca sii se indrepteze, cdte-
va zile in odihnd sel ma aflu, doftorii mi-au poruncit". 2)
Niculae Mavrocordat scrie : fiecare cautd leac pentru rana.sa",
si adaug : pentru fiecare rand este un leac". 3)
Ranele vechi se vindec. greu 0 las. urme : rana veche fi a-
dncd prea lesne a se kimeidui... anevoe lucru este", cl la rand rea
f i grea, mehlemul $i leacul de fi se afki", ins semnul grozav, locul
odinioard betejit... pomenire cu dosadd rdmtine". 4)
lar Niculae Mavrocordat spune : . mdcar cil ranele sunt vin-
decate intr'un chip, dar cicatricele reimein...". 5)
Pravilistul bisericesc spune at ranele produse cu ferul, se vin-
deca cu Sardion, o *tea scumpa, care ar avea proprietatea de a
vindeca ranele, 6)
Notiunea infLtrei ranelor cum si a intregului organism a fost
cunoscut din cele mai vechi timpuri, In Psaltirea Scheian se spune
de exemplu: putrezird ranele mele".7)
Acsinte Uricarul vorbind despre Cetatea Hotinului, face 0 C001.-
paratie minunat intre o rank' infectat si numita Cetate, dupe urma
cireia suferea intreaga MoldovI, la anul 1713 :
I
www.dacoromanica.ro
320
Bujoreanu, Pravile, z (7) p. g (3) o gl, 242 zac 3, pag. 23 o 228. Longineieu
I. d, pag. 85.
D. Canternir, Istoria Ieroglifiel, pag. 102.
Vezi pag. 289 n. 6.
Mimi Costin, in Letopiseti, vol. III, pag. 497.
Bujoreanu, Pravila laisericeasek dela Govora, pag. 118.
D. Cantemir. Istoria Imperiului Otoman, pag. 247-8.
Idem, Istoria Ieroglifici, peg, 278,
www.dacoromanica.ro
321
21
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
Albata pe chi, este pata alba sau leucomul, loan Neculce po-
vesteste
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
www.dacoromanica.ro
326
Cartea 1.
Care cuprinde pentru alesele boale capului.
Cap, L Pentru durerea de cap.
Pentru durere de cap din vin.
Pentru jumeitate durere a capului.
PP durerea capului din reicealei.
PP P) 11 lf usceiciune fi umezealei.
,, ,, f1 ff prisoseala seingelui.
I) ff ll fi zemurile veninului.
11 ff 1P ff zemurile cu flegmei.
ll II ff stomah.
,, If If PP rand sau din ceizeiturcl.
10. If ff ff friguri.
11, fl ff ff pe jumeitate iar inveiteiturd.
12, PP
care tine multei vreme.
ff
5 13. La fieftece durere de cap, invelteitura.
www.dacoromanica.ro
327
Cap, 2.
Pentru, intunecare, ametealei fi turbare.
11 3. II .tremurare fi luare din iele.
I, 40 11 epilepsie qi cei ce se nebunesc din luna',
11 5. gg apoplix-ie adicd cataroi.
6, 11 cei smintiti din minte ce vorbesc aiurea.
11 7. ,, litargie adicd cel ce doarme dus.
8, 1/ cari, adicei veiteimarea lucreirilor stelpdnitori afarei din
suflare,
9. II tinere fi apucare ce's in chip de nebuni.
10. 1/ ce doarme in somn fi iar altul ce nu poate dorna.
I, 11. uitare adicei pierderea tinerei de, mintg fi nebunie.
11
f 13. melancholia.
1/
Cartea I
Care cuprinde pentru bolile mddularilor capului, precum ale o-
chilor, urechilor, nasului, limbei, dintilor, gurei, gin giilor, omuforului
fi a gdtlejului.
Cap, 1, Pentru durerea de ,chi.
f, 2, durerea de urechi.
11
www.dacoromanica.ro
328
Cartea 3.
Care coprinde pentru bOalele pieptului gi 'pentru cele dintr'insul,
pldnuinii fi Mima.
Cap. 1, Pentru tuse fi reiguqealei.
2. ,, dispnee adicei grea suflare fi neiduh.
II 3, fl junghiu.
4. If stenosis, durerea din jurul pleimemilor care se zice
f i enbronia.
II 5. if scuipare ca seinge.
6. II scuipare Cu puroi, f i recire la piept.
ff 7. II ofticei.
If 80 fl beitaia inimei fi mi$carea iute a pan tecelui.
II 9. If sfeirfiturei f i lefin 0 sleibiciune.
Cartea 4.
Care coprinde pentru boalele stomahului $i ale matelor.
Cap. 1. Pentru neputinta stomahului.
1. Pentru greatei fi plecate.
2, nepoftei.
pofta cdineascei.
foame lard sat.
If
www.dacoromanica.ro
329
Cap, 11. Pentru bolile bd ficei fi a oprirei udului adicei fipigo (?).
Pentru celce sei pifd sange.
cel ce sei pifd feird voe.
volvurarea fi impuroiarea beificei.
4. ranele fi tragerea beificei.
piatra care se face in beificd.
oprirea udului.
7. l
efirea cea grea a udului adicd cd sei pifei cu greu.
$. picarea udului adicd numai picd cdnd set pipi.
ti
9, trecerea udului, adicd once ar bea in pat sd pifei.
11
www.dacoromanica.ro
330
Cartea 6.
Care coprinde pentru boalele pcirtei femeefti, adicei pentru set-
bite neputinti cate se inteimplei la mueri.
Cap, 1. Pentru oprirea firei adicei-a curgerei dupei hind.
2. ff peste meisura mergerei firei.
3. 11cea feircl vreme lepeidare fi.nafterea copilului.
f0 4, 11curgerecr din matca muerei, puroi.
5. f veitelmarea poftei de impreunare fi pentru polla im-
preunclrei cea feirei meisurei.
1? 6, bolneivirea femeilor fi a veicluvelor din amor ca cum
le-ar prinde frigurile.
11 7. inecarea meitcei.
11 8. 11 aruncarea fi umflarea meitcei.
9. umflarea fi dropicarea meitcei.
10, ingreunarea fi impetrirea meitcei.
11 11. volvurarea fi infierbinteala meitcei.
go 120 reinirea meitcei.
if 13. umflarea care se preface in boalei la matcei.
14. candle cad se face la make!".
ff 15, inchiderea fi astuparea meitcei,
16, 1, grea naftere a copilului.
ff 17, 11 cele ce se inteimplei mai naintea nafterei fi dup naf-
tere, patimile muerei, inveiteiturei pentru teimelduire.
If 18, steirpire fi nerodire.
Ceite lucreazei firefte pentru zeimislire.
Cum sei cunofti pe o femee deplin grea.
Cum sei cunofti de iaste grea cu fecior au fat&
Cartea 7.
Care coprinde pentru felimea frigurilor.
Cap, 1. Mai nainte cunoftinte obicinuite pentru friguri.
www.dacoromanica.ro
331
Cartea 8,
Care coprinde boalele cele din m'arel ale trupului.
Cap. 1. Pentru umfleituri ca puroi i beisici.
2. plesuvie i cilderea de pr.
11
11 3. chelie.
ff 4. 11
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
333
Cap. 21, Pentru boalele cele de obgte ale copiilor celor mici, mai a-
les pruncilor, at& pentru cele de afarei cat i pentru
cele din leiuntru.
Inceputul. Pentru a cunoaqte pruncul ce se nafte de iaste sdnedos sau nu.
1, Cemd are pruncul mult arsurd i aprindere.
Cand if ese ofipt pe ,capul lui ori alte bubware.
Pentru rdsufleirile dare es la copzi din spurceiciune i allele,
Cand sd deoache
5, Pentru speriatul copiilor i ref' sdrire din somn.
turburarea i neliniftirea copiilor.
epilepsia copiilor.
11 amortirea fi nemi$carea copiilor,
If curgerea fi volvurarea urechilor,
reinile cele din gurd fi pentru creiptiturile buzelor copiilor.
11, durerea i putrezimea din gurd.
12. mancarea de dinti i cre $terea lor.
13, broasca de sub limbd sau limbarita.
14. tusea copiilor i guturai.
15, durerea gatului $i a inghititoarei,
16. 11 astuparea i ingreidirea carilor,
sughitare i veirsare,
11 durerea inimei sau a pantecelui.
cand se umflei fi-i ese afard din loc peintecele.
ff cand i se inchide pantecele.
11 urdinare.
ff e$irea dosului.
scremet fi geMet.
11 limbrici.
surpare a boa$elor sau umflarea la boa$e.
26. /1 buricu cand se umflei $i ese afar&
11 frectituri $i opeirire.
bube cu puroi i alte umfldturi ale copiilor.
11 boalele ce vin la copii din desimea i rdsdrirea peirului,
11 volvurare i aprindere cu durere de cap,
11 pruncii care horceiesc fi reigufesc,
ff pruncii care nu pot vorbi,
33, 11 inteircarea pruncilor.
Traducatorul sau poate autorul acestui manuscris nu descrie
toate boalele din aceast scarbl. El se opreste la cartea cincea, pa-
timele cele din liluntru".
www.dacoromanica.ro
334
Bodele animalelor.
Inainte de a trece la alt capitol, se cuvine s adugm cateva
cuvinte asupra boalelor care au secerat in acele vremi vitele i alte
animale domestice, care au fost v sunt bogtia de cApitenie a Ro-
mnilor.
Documentele streine vi cele romanevti nu ne dan nci o deslu-
Ore din acest punct de vedere. Totuvi, pentruc folclorul medical
pstreazg o multme de descntece vi de vfji mntuitoare pentru
boalele dobitoacelor, trebue sa admtem c an fost vi pe atunci des-
tule mijloace v mai ales destui mevteri improvizati in veternari pri-
ceput in clutarea acestor boale. Dar, veterinari de meserie n'am avut.
Dealtfel nci Apusul european n'a stat ma bine. Prima vcoar
veternar s'a infiintat in Frarrta, la Lion, aba in anul 1762, nu de
un veterinar de meserie ci de un cunoscator indrgostit de ca, Claude
Bourgelat. Prin celelalte tri ale Apusulu s'au infiintat col veteri-
nare aba dupe 1800. La 'noi, se pomenevte de viterineri" de mese-
rie, pentru prima oar, in anul 1833, in timpul ocupatiei rusevt,1)
Putinele date ce am putut aduna pfing acum in aceast ches-
tiune, sunt urmtoarele
25 Noembrie 1542. Suntem in vremea domniei lu Petru Rarev
in Moldova. S'a intamplat atunci s.' se bolnAveasc un cal frumos al
Domnitorului, care 1-a trimis Bistrtenilor, impreun cu un potcovar,
ca s fie cutat vi vindecat acolo
Misimus hunc fabrum nostrum cum uno elegante equo nos-
tro claudicanti ad civitatem, ut sanaretur. Proinde rogamus Do-
minacionem ut equus post sanacionem rursus nobis metteretur...".-2)
www.dacoromanica.ro
335
Bujoreanu, Pravile, gl. iv (32) yi gl, 259, zac 39; pag.45 s 245.Longinescu. Legi
vechl, pag. 188.
Gr. Ureche, in Letoplseti, vol. I, pag, 206, noti de N. Costin.
Bujoreanu, Pravila Motel Basarab, Siborul 5-6, glava 98, pag. 390,
4)1. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag, 239.
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
338
CAP, IV.
Mravuri.
Citirea Pravilelor ne las uneori impresia cl in vremile trecute,
moravurile, mai ales jn ceia ce priveste sexualitatea, ajunsese la o
perversiune pe care numai astzi o mai- ntlnim Nimic din cele ce
numim astazi perversiunea sinrturilor, rezultat al desfraului lipsei
de 'busol moral, nu lipseau celor din epoca de care ne ocupAm aici,
Pravilele, si mai ales cele bisericesti, se ocup de toate detaliile so-
domiei, curviei, raporturilor sexuale anormale, cu atb.ta minutiozitate
si boggle de documentare intru fixarea pedepselor, une,pri drastice,
c fr voe gandesti la cht striaciune trebue s fi fost pe atunci
intre oameni, dar mai ales printre clerici, c s'a dat atata de lucru
Pravilistilor,
Totusi, trebue sb: tinem seam. c, aceste Pravile nu sunt decat
traducen i din elineste si latineste, c prin urmare nu privesc arg po-
porul romnesc, c'at popoarele -din limba arora au fost luate, Pe de
altb.' parte trebue tinut seama c in acele vremi clericii bisericilor
noastre erau mai toti streini, mai ales Greci, c prin urmare nevoia
de a se adapta dispozitiile acestor Pravile la noi, priveau mai putin
pe clericii nostri, si mai mult pe clericii straini de- la noi, nrviti in
moravuri. rele,
Cu acest corectiv intelegem rostul dispozitiilor pravilnicelti atat
de minutios incadrate si asa de severe in fixarea pedepselor,
Pe de ala parte, Cronicarii ni-au transmis o multime de exemple
de Domnitori amorali, inconjurati de curteni ca si ei, far& respectul
cinstei, nici a lor, nici a semenilor lor, Dar, iarsi este foarte adev-
rat, c tbate aceste exemple se refer la oameni adpati tot la scoala
strinismului, crescuti la scoala rafinamentului pervers al Tarigra-
dului, far& nici o legtur temeinia cu poporul romanesc ; acesta, cu
toate greutgile prin care a trecut, a ramas totdeauna sntos trupeste
qi mai ales sufleteste,
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
340
www.dacoromanica.ro
341
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
343
Tiitoarea poate sta chiar in casa barbatului, sau s'a' stea den-
afarei" :
cela, ce va sili oreo fatd, $i dupd aceia cu voia ei o va lua
de o va fine in casa, de'i va fi ea o curva...".
Sau: ceind se va duce muiarea de la beirbatu',Ii, pentrucci
bdrbatul ei fine la vedeare curve in casa sa, sau $i denafard". 2)
Bujoreanu, Prav, gl. f (9), p. ni (18Y ti gl. 244 zac 18; gl, ma (41), p. ai (11) si
gl. 221, zac 11, pag. 25, 231, 51 si 219. Longinescu, L c., pag. 98 si 215.
Idem, gl. is (36), p. fi (19) o gl. 252 zao 19; gl. ai (17) o gi. 179 zac 9, pag.
48, 240, 35, 199. Longinescu, Lee vechi, pag. 201e 144.
Idem, Pricina 15, p. rpv (182), gi. 348, zac 13, pag. 15, 278, Long. L c., 'Ag. 52,
SIncii. Cronica, vol. II, pag. 26-27.
Bujoreanu, Pr. gl. f (9), p, na (51) li gl. 244, zic 51, pag. 27, 233. Long. p. 105.
www.dacoromanica.ro
344
Curva sau cur'va, cum stk.', scris in Psaltirea Scheiana, este fe-
meia rea care se vinde, este prostituata de astazi. Din punct de ve-
dere social si medico-legal, Pravilistul pune femeia prostituata pe
treapta cea mai de jos a societlei,
Dimitrie Cantemir ii spune talanite ; a voastrd card fi bles-
temaai mdziicie ( ignorantd ) ca talanita dezmdtatei, pre uligi a s4
purta. 5)
Prostituata se cunoaste usor pre locul ce ldcuiafte fi pre haina
U6) Ea isi face meseria acea curvie la ardtare" sau
ce poarki ...".
pre ascuns". 7)
0 prostituata se poate intoarce den petrecerea ei cea rea" fi
sfi se cunune chiar cu vre un beirbat cu kge...". 8) Atunci se zice ca
sei va fi inteleptit... va fi muiare de cinste". 9)
Del Chiaro, spune ca prostituatele isi au locul de batae in car-
ciume
www.dacoromanica.ro
345
O femee s'a plans lui Suleiman Pafa cii soldatii i-au furat
fata. Soldatii au negat. In timpul nopfei, Pafa s'a deghizat fi s'a
dus in cartierul soldatilor. A g'dsit fl a luat fata fi o femee care
era de mai mullet vreme printre solda fi. Pe fatd a dato mamei
ei, pe femee a trimis-o la ocnei, pentrucei se dusese de bunei voe
printre solda fi'. 4)
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
349
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
351
Bujoreanu, Pray. Mattel Basarab, Canoanele Sfti Vasile, gliva 21, pag. 402.
Gr. Ureche, in Letopiseti, vol. L pag. 208. nota 1, de N. Costin.
Bujoreanu, Pray. M.atel Baiarab, Invtt,, glava 95. pag. 171.
Idem, Rispuniurile Ii Timotel. Intrebarei 5, pag. 410,
Idem, 99, pag. 171.
Idem, Rispunsurile lui Timotei. Intrebarea 13, pag. 411,
Bujoreanu, Pray, Matei Basarab, Invitat, patriarh, Anaatalle, 0, 14, pag. 424,
www.dacoromanica.ro
352
fi la toate era desfremat ; Curtea lui poftea set' fie tot im-
breicatel ; pre nimeni din boeri sel nu-i auzel jalindu-se
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
354
Bujoreann, Pravile, gl. kn (28), p. a (1), gl. 128, zac 1; pag, 41, 184. Longinescu
pag. 171,
Idem, gl. kf (29) p, a (1)0 gl, 129, pag, 42, 185.Longinescu, Legi vechi, pag. 175.
Idem.
Idem, gl. k n (28) yi gl. 128; gl. kf. (29) al fine. Pag. 41-42, 148-85.Longineicu,
1. c., pag. 171-175.
Melhisedec. Cronica Romanului, partea I, pag. 188-89.
$incai. Cronica, editia 1854, vol, I, pag. 362,
www.dacoromanica.ro
355
Atentate la moravuri.
In definitiv, toate cele descrise in capitolul precedent sunt tot
atentate la bunele moravuri, dar asupra lor, societatea inchide ochii,
O.' nu poate face altfeL In schimb, oamenii si legile se ridic cu toat
Mile contra violentei in materie de sexualitate si contra aberatiilor
sexuale. Printre acestea, Pravilistii disting urmtoarele
www.dacoromanica.ro
356
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
358
Bujoreanu, Pr. gi. in (38) vi 254, ad. fine, pag. 49, 241.Longinescu, 1. c., p. 205.
loan Neculce, In Letopise(i, vol, II, pag. 184, punctul 20.
Sincai cronici, vol. II, pag. 24-25.
$incai. Cronici, vol. II, pagk 126.
Gr. Ureche, in Letopise(i, vol. I, pag. 207.
Idem, pag. 239.
www.dacoromanica.ro
359
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
361
II) Ierosilia,
Insamn sacrilegiu, Coprinde toate fealurile de grefeale, cu ceite
se atinge omul de besearicei". De exemplu, dragostea vinovatl a unui
mirean cu o aluggrit din mnstire sau fi den &aril de mcineis-
tire..., sau cu vreo muiare ce sel va fi giuruit. sei fie ceilugeirifei ",
cum i impreunarea cuiva cu o mireanct in biseric,
A sruta o calug'xit nu-i ierosilie, totusi se pedepse0e cela
ce va seiruta clu garifa, sei va certa dupei cum va vrea 5)
Cel ce ruineaza o chlug'arit este socotit ca cum ar fi violat
pe sor-sa, pentrucl once cAlugrit este sor sufletesc" oricrui
1) Toate citatele din pagina precedent pink iici, dela 1-6 iunt din I. Bujoreanu,
Colectia de legi vechi, vol. III. Pravile. Glava is (36) O. 252, ad fine. Pag. 47 vi
239. Longinescu. Legi vechi. pag. 198-202.
2)1. Neculce, in tetopiseti, vol. II. pag. 187. O seami de cuvinte", nr. 29,
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invitturi, glava 223, pag. 224.
Idem, Covioanele Sft. Apostoli, glava 49, pag. 405.
Bujoreanu, Prav. gl. je (35) o gl. 258, zac 1 vi 11; pag. 47 vi 242. Longi-
nescu, 1. c., pag. 195s97.
www.dacoromanica.ro
302
tin. Spune Pravilistul ,. tot cre#inul s'au prilejit de are pre cellu-
geiritei adeveiratcl sor sufleteascd.". 1)
III) Singe amestecat, este incestul. Este o chestiune de care
Pravilivtil se ocup mult, vi care revine foarte des in Invtlturile bi-
sericevti,
Se socotevte incest, raportul neertat dntre printi i fii, tat vi
nor, intre frate si sor, intre unchiu vi nepoat, intre rudele de bo-
tez, intre tat vi cand au aceiav femee. Pravilstul face diferent
intre incest vi preacurvie vi sine seama de imprejurrile agravante
sau nu ale incestului, adicA, cnd se face cu tiint sau fr. vtiint.
Incestul poate fi savarvit inainte de nunt, sau dup. nunt. in-
tre braze ce vor sui i vor pogorei pad intru a doua stepenei" (spit),
adicA impreunarea cu mama sau cu bunica, in sus, vi cu fata sau
nepoata, in jos, Incestul cu rude colaterale este mai putin grav.
Incestul este mai gray child se face cu sila, adic cu viol,
femeia poate svrvi un incest, dar ea se pedepsevte mal cu
mil. de vreme ce iaste mai proastil fi mai lesne spre calere de ceit
beirbatul".
Pravilele pedepsesc incgstul cu moartea, lar bserica cu afuri-
senia, 2) Am dat mai sus un caz de ardere pe rug a tatalui care a
trait cu fiica-sa, 8)
Incestul de dupg nunt, poate fi cu vtint., cand este socotit mai
gray, sau fr vtiint vi atunci intr in categora preacurviei.
Chiar i intre minori, copii ancil mici de vreistei", poate fi in-
cest, dar atunci, ca s scape de pedeaps, and ajung mar, trebue
s se despart.
Ignorarea rudeniei, adia cand se comite un incest intre doi invi
care nu vtiu c sunt rude, poate fi invocat drept scuz in incestul
cu nunt, dar nu poate fi nvocat in incestul fr nunti, a atunci
intr in categoria preacurviei.
Aberatfile sexuale.
Sunt raporturile sexuale anormale. Acestea infra tot in catego-
ra atentatelor la bunele moravuri. Aici deosebim
www.dacoromanica.ro
363
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
365
Raporturile prespre fire, sau afar de fire, intre soti, sunt mo-
tiv de divort, 1)
Dintre raporturile prespre fire ava cum le clasiffal Pravilistul, am
vorbit deja despre incest, rgm'an de cercetat raporturile cu animalele
sodomia.
Zicitor de dobitoace, este omul care are raporturi sexuale a-
normale cu animalele, I se spune vi spurceitoriu de vitcr, sau sim-
plu stricat", intelegandu-se prin acest din urma termen -omul cazut
In cea mai de jos v mai urt imoralitate.:
.,. pre zeiceitorul de dobitoace ca pe un necuiat stri-
cat ; deci va, pre unii ca aceia care fac stricticiune la mueri,
afarei de fire, sau la beirbati, sau la dobitoace, striceind pe &In-
sau dcind fi el altora a lui stricciciune, ca cum i-ar trebui
sec' se sature de peicate...".
www.dacoromanica.ro
366
www.dacoromanica.ro
367
www.dacoromanica.ro
368
www.dacoromanica.ro
369
CAP. V.
Starea
Acte de stare cvil nu existau. Totul se stablea, la nevoe, cu
martor si jurmnt. De exemplu, dacl murea cineva in rsboi, v-
duva, ca s se poata remrita, avea nevoe de mrturia ma marelui
ostilor stand nainte i sfanta Evanghelie...". ')
Logodna, atunc ea si astzi precede nunta. Logodna era un act
tot att de solemn s tot att de tare ca s nunta, incht nu se putea
desface cleat aproape in aceleasi imprejurri care admit si divortul,
Logodna este tocmeala nuntei, Uneori se lace de care printi
atund cnd viitorii soti nu sunt decht copil mid, totus angajamentul
luat .estel obligator, Se cunoaste intmplarea lu Duca Vod ce! BA-
trn, care a fost obligat mrite fata cu un slutit de board, pen-
truck' angajase aceast csatorie pe cAnd miri nu erau deat copii. 2)
Logodnca trebue s fie fat.. La nevoe trebue s aduc dovad
de bun purtare. La 12 Martie 1698, se a.' o asemenea mrturie de
atre stenii din Zagra
Noi, seteani, inderepteim de fata lui Gavril, cum a fost panel'
acmu : din copildrie pad ce au venit vreame de s'au iubit cu I
(un) Neamt, noi t im ca au fost curatei ; nime nu poate zice
tr' alt chip; inderepteim noi seteani, cu giunimant cum au fost
fata panic' acmu, cu nime n'au inblat, cu nime n'au vorovit, nu-
mai sin gur cz Iosif Miler, Noi, seteani, dam dereptate featei lui
Gavril cum 011 fost fatei curatei, din cocona pad acmu".
Urmeazei semnaturile i intarirea cu pecete.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, SAborul 5-6, glava 89, pag. 389.
Vezi pag. 282 n. 3. I. Neculce, M Letopiseti. vol. II, peg. 215.
N. larga, In Hurmuzachi, vol. XV/2. Doc. MMDCCLIII, pig. 1466.
D. Cantemir, Istorla Ieroglifici, Pali, 108,
24
www.dacoromanica.ro
370
www.dacoromanica.ro
371
don Cu muiarea lui cea dinti, nici cu a doua, acela sec se lase de
a se mai insura...".1)
Femeia care nu face copii se numeste neploditoare".1
Divortul sau a se imparti. Din punct de vedere juridic, Pravi-
listul prevede toate cazurile de sminteli ale nun(er, adich piedicele
ce se 9pun cs.toriei inrudirea de stige, inrudirea spirituala din
botez sau din alugrie, vfirsta, erezia, etc. 3)
De asemenea se prevAd toate imprejurrile juridice care pot
duce la separarea de corp i la desprtenie.
Din punct de vedere medical este interesant de stint, c Pravi-
lele admit desprtenia intre soti pe motiv de board, ca nebunia sau
indrAcirea, patima sau lovitura ce loveste, adica epilepsia, lepra sau
omul gubav, neputinf. sexual sau larbatul lamen; apoi diferitele a-
beratiuni sexuale sodomia, raporturi prespre- fire, si in sfarsit, aba-
terile dela morala, fie abaten i de natur spiritual ca erezia or' prac-
ticele vrjitoresti, fie abaterile dela indatoririle morale ce'si datoresc
soii intre el, 4)
Sarcina. Femeia gravida se numeste grea, grecioasl, ingropt
sau ingrecat.
Pravilistul spune c femeia vgduv nu se mrit din nou timp
de un an ca set' nu se teimple muiarea grea". 5)
Sau muerea grecioasei ceind va urea se va boteza... c doar
se boteazei reinza muerei ce va sei nascei, in care iaste prun-
cul...". 6)
Sau: de se va teimpla muiarea grecioasei care se va speila
la bae...".
Sau : au fost oare undeva un cocon, carde nainte pad a
implia 9 ai (ani), ingro$e (ingrecei, In Muntenia), pre mamcel
(doica), ce-1 apleca (aleipta) ; fi de aceasta nu este a sei mira,
cei multi coconi s'au aflat de mic$ori ateita de tari la fire, cat
au putut lucra ca l cei mari beirbati...". 8)
Bujoreanu, Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 112.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Romin, pag. 184, rindul 2104.
Iclem. Pravile, Glava (17) vi 1 (16), vi glava 179 vi 215; pag. 35, 199, 34 vi
199, 34 vi 136. Longinescu. Legi vechi, pag. 143 vi 136.
Vezi acevti termeni : nebunia, epilepsia, lepra, etc.
Bujoreanu, Pravila Matei Basarab, Invtituri, glava 261, pag. 246.
Idem. Siborul din Neochesirea, glava 6, pag. 327.
Idem. Inv$tur, glava 285, pag. 253.
Idem. Pravile. Glava ng (53), punctul gi (13) o glava 356 zac 2; pag, 60 ji 284,
Longinescu, Logi veal, peg. 259.
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
www.dacoromanica.ro
374
Corastra este laptele din prmele zile dela na0ere. Spune Pra-
vilistul preotul scl nu meineince corastrei dela vaca lui, pana' o scIp-
teimtinei". 6)
Avortul. Se spune a lepida sau lepficlurea.
Spune Pravilistul ...de o va lovi cu ceva f i dentr'aceia usie-
nealei, sau loviturei sei va prileji de va lepcIda..." . 7)
Lepdarea poate fi fcut de voe, ol de nevoe ; n primul caz
femeia vinovat este socotit ea uciga0
I) Bujoreanu, Prav., gl. 1 (9) gi a 244 zac. 22; pag. 26, 231. Longineseu, 1. e,
pag. 99.
Idem, gl. ng (53) vi 356 zac 13 si 2; pag. 60, 284. Longinescui 1. c., pag. 259.
Idem, gl, z (7) si gI. 242 zac 4; pa.g. 23, 229.Longinescu, 1. c., pag. 85, nr. 319.
D. Cantemir, Hronicul, pag. 15, 97.Idem, -letona Ieroglifici. pag. 171.
Idem, Hronicul, pag. 331.
Bujoreanu. Pravila bisericeasci dela Govora, pag. 101,
Idem. Pravile Matei Basarab, pricina d (4), p ron (48) oi gl. 301 zac 4; pag. 8,
257. Longinescu, pag. 15.
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
376
lar cand avortul este fAcut de femee cu yola ei, atunci este mo-
tiv de divort, pentru sot
Muiarea... sei hie grea, s omoare copilul in peintecele ei, set
piarzei beirbatul nadejclea coconului, atunci se desparte bdrbatul
de dansa...". 1)
www.dacoromanica.ro
377
o treabei fi cumu'i mai grozav, $i cum set' nu sei poalci socoti set'
fie om, ce'l va ucide, sil nu taba nici o certare".
Cand se naste un monstru, poporul crede ca- semn rau. Cro-
ncarul Ncolae Costin spune ea data cu venirea lui Antioh, fecio-
rul lu Cantemir, in a doua domne, la 1705, in Februarie s'a neis-
cut un copil in Branifte, la un om anume Toader, feirti rnini i ftirei
cerul gurei fi au treiit numai o seipteimemei fi au murit. Povestesc oa-
menii, unde se fac de aceste semne nicil de un bine nu este". 2)
Chiar i monstrii de animale sunt socotti ca semne rele
Bujoreanu, gl. 1 (9) *i 244 zac 26. pag. 26, 232.Longinescu, I. c., pag. 100.
N. Costin, In Letopisett, vol. II, pag. 52.
Idem, vol. I, Apenclice V. pag 397.
Bujoreanu, Pravile, gl. i (10) vi gi. 245 zac 16 pag. 28, 234. Longinescu, I. c.
pag. 111.
D/ Cantemir. Descrierea Moldovei. Traducere de Pascu, pag. 164.
I. Bianu. Psaltirea Scheiani, vol. I, pag. 86, psalm XXIX.
N. Costin, In Letopiseti, vol. II, pag. 6.
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
379
Bujoreanu. Pravila Matei Basarab, gl. nz (57) O gl. 362 zac 9; pag. 63, 287.
Longinescu, 1. c., pag. 271.
Bujoreanu, Pravile, gl gi (13) O. gl. 248 zac 1; pig. 31, 238.Longinescu, I. c.,
pag. 125.
N. Mavrocordat. Cugetiri, in Hurmuzachi, vol. XIII, nr. 811, pag. 451.
www.dacoromanica.ro
380
Toate citatele fri, not': deosebit sunt din Bujoreanu, Pravile a di (14) ai
249, pstg. 32, 239. Longinescu. Legi vechi, pag 128-130. Idera, gl, z (7) i gl,
242, pag. 23, 228. Longineseti, L c., pag. 85. Vezi i cuvintele citate.
Vez! pag. 308 n. 3, 7.
www.dacoromanica.ro
381
Otrivirea.
Chestiune foarte importana creia Pravilistul Ii consacr un ca-
pitol intreg, iar Cronicarii ne dau o multime de exemple.
Pentru pravilist, otrvirea este o crima mult mai grava deck
uciderea cu arma, de aceia pedepseste nu numai pe vinovat, ci si pe
urmasii lui, care rmn farei nici o cinste i rufinati".
Cu toate acestea Cronicarii ni-au transmis o multime de cazuri
de otrviri, fcute de doftori, Domnitori si uneori chiar si de Domnite.
Otrava era bine cunoscut. de. Romni. La 1397, Sigismund, re-
gele Ungariei, aminteste c, intorandu-se dela lupta intmplaa la
Nicopolul Mic (sau Turnul), o multime de Rom.ni, 1-au intmpinat in
strmtorile muntilor Pazzat, si i-au atacat armata cu sgeti inveninate
asa c abia a putut scpa cu viaja :
ubi mullido Olachorum pestiferis iaculis et intoxicatis vene-
noque infectis sagittis nostros sequaces et subditos...". 3)
Bmoreanu, Pravila Matei Baiarab, Sitborul dela Nichea, gl. 5 pag. 319.
Idem, pravile, gl. n (8) i gl. 243 zac 14, pag. 24, 229. Longinescu, L c., pag. 86.
Hurmuzachi, vol. 1/2. Doc. CCCXXIX, pag. 395.
$incai. Cronici, vol. L pag. 310.
Idem, vol, II, pag. 24-25.
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
383
Stefnit Voda (1659-61), feciorul lui Vasile Lupu zic unii cil
pentru vreifmcIfia lui Fi- supeirarea ce feicea boerilor,.. cand s'au bolneivit,
set' fi murit de otravii...". 2)
Mihnea Vod sau Mihai Radu din Muntenia (1658-59), a fugit
in Ardeal unde a $i murit, afa spun, cei tau otrvit Racoti". 9
$erban Cantacuzino (1678-88), ar fi fost otrvit de fratele ski,
stolnicul Constantin Cantacuzino i nepotu-su Constantin BrAncovea-
nu ; liau chemat la un ()spell Fi l' au otrvit.". 9
De altfel niel $erban Cantacuzino n'a fost mai detreab., Cronca-
nil Neculce poveste0e c ar fi otr'vit pe Gavrilit, trimisul lu Cons-
tantin Cantemir din Moldova, Tot $erban Cantacuzino ar fi vrut s
atrag de partea lu pe Moscali, dar avea in potriv' un Cneaz mare
la Moscova ; cheltuit-au .S'erban Vodei de t au otrvit, cei sei nu mai
fie protivnic sfatului". 5)
Dupe Dimitrie Cantemir, $erban Cantacuzino a fost otr' vit de acei
oameni fricoFi fi afemeiati". 6)
Duca Vod (intre 1666 i 1684), a vrut s otrveasc' pe un cu-
tier, Tepek, care umbla din Camenita la Poart ca trebile Pa$ei.". 7)
La 1699, moare Ilial Alexandru Vod altii spun cum moartea
lui n'a fost curat, ci sti-1 fi otreivit doctorii cu inveiteitura Duceii
Vofle, 8)
Dimitrie Cantemir numete otrava toapsec". De exemplu, el spu-
ne ; antidotul toapsecului". Sau : cine inghite zaheirul viclefugului,
acela borafte toapsecul sufletulului". Sau: ,..de se va afla la voi ve-
nin fi toapsec ca acesta...". 1
Despre Marcu Aureliu care a murit la Vindobona (Viena) la
anul 180, Cantemir spune :. meicar c ca invilteitura fiului selu Comod,
www.dacoromanica.ro
384
www.dacoromanica.ro
385
Toate citatele despre otraviri, Uri notii specialii; sunt din Bujoreanu, Pravile
gl, i (10) *1 245, ad fine; pag. 28, 234. Longinescu, L c., pag 108-10.
Idem, gl. f (9) i 244, pag. 25, 231.Longinescu, I. c., pag. 97.
Idem punctul f (9) gi zac 9.
Idem, gl. nn (58) gi 363 zac 11; pag. 64, 289.Longineicu, 1. c., pag 279
Idem, gl. xv (62) gi 367 zac 1 gi 6; pag. 66, 290.Longineseu, 1. c., p. 287-289.
25
www.dacoromanica.ro
386
Acte de identitate.
Acte de stare eivil. nu existau. Diferitele acte ale vietei, nas-
terea, asitoria, desprtenia, infierile ca si moartea, se stabileau cu
martori sub prestare de jurimint pe Evanghelie, pentruc toate ace-
ste acte erau prezidate si dirij ate in cea mai mare parte de regulile
bisericesti,
Rudenia si gradele de rudenie sunt stabilite cu multi--minutio-
zitate de citre Pravilisti, ca si impiedice easitoriile intre rude, nu
numai intre rudele de singe, ci 51 intre cele de botez.
Printii sunt mama si tatal ; mama vitregi se numeste mastehci",
Spune Pravilistul tat& ce-si va ucide feciorul, ccind Il va prinde
curvind
Bunica se numeste inma inma maicet:sa", lar in Muntenia se
spune muma meini-sa",
www.dacoromanica.ro
387
www.dacoromanica.ro
388
www.dacoromanica.ro
389
www.dacoromanica.ro
390
Bujoreinu. Pravila gl. me (45) *1 108 zac 3, pag. 55, 176. Longineacu, 1. c., p. 176
Idem, gi. le (35) *1 258 zac 7, pag. 47, 242. Longinescu, 1. c., pag 197.
D. tantemir, Hronicul, pig. 112,
$inca.i. Cronici, vol. II, pag. 32,
Bujortanu. Pravila Matei Basarab, Invf. pitriarh. Anastasie, glava 16, pag. 425.
L Bianu. Psaltirea Badana, vol. I, psalm XLVIII, pag. 478 *1, 114.
L A, Candrea. Psalfirea Scheianii, pig 69, rind. 32; pag, 116 r. 20; pag. 88 r. i;
pag. 133, r. 28,
www.dacoromanica.ro
391
veirsta de qurunteafe
mind la bcitreineafe
Sei nu met' lasi Doamne snte (sfinte)
Ne luat de linea minte.1)
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
393
Nebunia.
Pravilistul consacrk un capitol intreg nebuniei, pe care o imbr.-
tiseaz. si o studiaz din punct de vedere medicolegal,
Nebun este cel ce nu'i cu toatii mintea, efit din fire, sau den
afard de minte". Nebunia este de mai multe feluri, de aceia cAnd se
vorbeste de ea, trebue s, se specifice ce fel de nebunie va fi fost
avtind...".
Nebunia poate apare subit sau s apar incet, Spune Pravilis-
tul iar el inteacel ceas va nebuni...". 8) Poate fi continu, sau pe-
riodicg Cela, ce'i cad i ctind nebun, iar nu in toate zilele, cum s'ar
zice patru luni iaste nebun i cinci-.Fase luni iaste intelept...". 4)
Nebunia se poate confunda cu betia i chiar i cu dragostea.
In aceste cazuri expertul este dator s vad ce fel de nebunie este,
cci nebuniile betiei Fi alte semne de om beat", ca s fie crezute de
judec6tor, trebuesc dovedite, 5)
www.dacoromanica.ro
394
Bujoreinu. Pravile, gl. ne (55) 360 zac 3; pag. 62, 286.Longinescu, 1 c. pag. 266-67
Idem, punctul z (7).
Idem. Pravila Matei Basarib, Sliborul al V-lea, pag. 373.
Gr. Cretu. Lexicon Slavo-Roman; pag. 112, rindul 286.
Vezi nota 2, punctul e (5).
Bujoreanu. Praviia gl ka (21) i 183 zac 6; pag. 37, 201.Longinesnu, 1. c., p. 153.
Vezi pag. 314, n. 4 gi Invtiturif glava 178, pag. 198.
www.dacoromanica.ro
395
Bella,
In Psaltirea Scheian se spune despre omul beat c-i ,,aburat"
sau ,,Fiumein" sau fuma' n" . 7)
In general, mai toti vinovatii, caut s-si scuzeze faptele spu-
nnd c au fost beti, atunci cnd au gresit, pentruc stiu c Pravilele
pedepsesc mai usor pe omul beat, c.ci
Bujoreanu. Pravile, gl. ml (49) i 112 zac 6; pag. 57, 178.Longinescu, 1, c., p, 245,
Idem.
Idem, gl. nd (54) el 358 zac 9: pag. 61, 285. Longinescu 1. c. pag. 264-65,
Idem. Pravila Matei Basarab. Rispunsurile patriarh. Niculae, pag. 412.
Idem Siborul 5-6, glava 60, pag 386.
Idem, tale la glava 60, pag. 386.
7)1. A. Candrea. Psaltirea Scbeiana, pag. 162, randul 25.
www.dacoromanica.ro
396
Dragostea,
Scuz anumite greseli. Pravilistul pedepseste mai usor pe cel
care greseste din cauza dragostei, cad :
dragostea se aseameinei cu betia asifderea i cu nebunia
mai vreitos iaste fi mai rea chinuire de cat acelea, de di t bate".
www.dacoromanica.ro
397
Sam ...nu mai mult taria vinului in cap, de cei t chipul fru-
mosului in inimei lovefte". ')
Sam.: ,,, de ceit rana dragostelor f i de ceit boala iubostelor,
mai primejdioasei nid firulicii au veizut, nici doftorii au auzit". 2)
De aceia ce! biruit de dragoste" de va sruta o fat, nu se pe-
depseste, 3)
www.dacoromanica.ro
BARBIERI, VRACI, HIRURGI, DOCTORI SI SPITERI
Traitori printre Romani sau cari au avut legaturi cu Romanii
intre 1400 si 1775. - Anul si pagina la care sunt
6itati in aceasta lucrare.
BARBIERI.
Andrei Bc1rbierul, 1558-1568, pag, 54; i se spune si Andrea Barbiton-
sor, pag, 35, 37, 38, 77; sau Andream chirur gum, 33-34, 37, 39,
40, 150; sau Mayster Andre, wundartz ori stadtartz, 35, 36 ; une-
ori i se spune Andream medicum ori magisfrum medicum, 35, 38,
Emericum Barbitonsor, 1563, pag, 37,
Gregorio Tonsori, 1532-35, pag 32,
Gregorium Barbel, 1553, pag, 32-33,
Thane Barbero, 1460, pag, 31, 61;
Leca Beirbierul, intre 1628 si 1632, pag, 41,
Martinus Berth, 1533, pag, 31.
Nicolao Balneatori, 1532-35, pag, 32,
Peter Balbierer, 1568, pag, 40,
Petrus Barbitonsor, 1557, pag, 33.
Petri Rasoris, 1436, pag, 31,
Stephanum Barbitonsorem, 1542, pag, 32, 33.
VRACI.
Gheorghe Vracitg, 1545, pag, 51,
Radu Vraciul, 145, pag, 51,
HIRURGI.
Alessandro Veronese maestro, 1503, pag, 66,
Aschenlow hirurg, 1770, pag, 145, 154,
Balcer, hirurg in Lemberg, 1602, pag. 173,
Cristianus Maier Germanus, 1732, pag. 152,
Desmaretes, Jean Baptiste Marie -, 1729, pag. 153,
-Gioan Giriah, 1763, pag, 153,
Gros Fridericum, hirurg si spiter in Lemberg, 1602, pag. 173.
Lantier, 1701, pag, 151.
Lochman, hirurg si apotecar, 1771, pag, 153, 154, 176,
Rosberg, 1770, pag, 145, 154,
Sixt Stefan, 1700, pag, 152,
Stavrache Gerahul, 1744, pag. 1744, pag, 1281 153,
www.dacoromanica.ro
399
DOCTORI.
Abraham Agaz, 1752, pag, 134.
Albinus, 1693, pag, 54.
Amon, 1668, pag. 54.
Areipachi, 1744, pag, 129.
Asola di Bressano, 1560, pag, 106.
Badoer Zuam Dottor el Kavalier, 1504, pag, 66,
Balsaratus Vitus, 1529-1575, pag, 54.
Barvitius loan, doctor 0 consilier imperial, 1600, pag, 87.
Bertin, 1730, pag. 124.
Blandrata Giorgius, 1585, pag. 82,
Blesch Georgio, doctor, (?), 1537, pag, 72.
Bollo, 1739, 'pag. 125,
Bubulios Ntcolae, iatrofil os of, 1714, pag, 111,
Cacavela Eremia, 1685e pag, 22, 99, 100, 101,
Cancelarios Alexandru, iatrofilosof, 1745, pag, 129,
Cantemir Dimitrie, iatrofilosof, biografia pag, 20,
Caragea Scarlat sau Scuromali, 1716-1726; pag, 118-119,
Caragea Gheorghe sau Iordache, 1764f pag, 119, 138,
Caraion Constantin, intre 1764-1767; pag, 143.
Carlo Napolitano, medicul Seraiului, 1764; pag, 140, 141,
Carrara Orazio, 1602; pag. 87.
Cigala, 1672; pag. 97.
Cohen, 1656; pag. 91, 95,
Comnen, loan Molidvos-, numit qi Ierotei Comnen, mitropolit de Dri-
stor doctor, intre 1686, 1711, 1713, pag. 25, 102, 103, 110, 295,
Corea Antonio sau Corai, 1714; pag, 111.
Chrisogonos Gheorghe din Trapezunt Hipomenos, iatrofilosof, 1715;
pag, 111.
Crisoscolett loan, 1715-1716; pag, 112.
Cristo fi Spiridon sau doctorul Spirea, sau Schiropol, 1764; pag, 141.
Delerino Iacob, vezi doctorul
Demetrio Transilvano, doctor onorific, 1395; pag. 60.
Dpastes Petrach-e, 1739; pag. 125,
Despot Vodei sau lacobus Vasilco Marchetos de Rodos, sau Iacob He-
raclide Basilic, fost student la matematici qi medicin, domnitor
infra 1561 qi 1563; pag, 18, 36, 75,
Dionisie Aval, intre 1561 gi 1563; pag, 76,
Dreicachi lacob, 1756-1763; pag, 138, 140,
Dumitrafco, 1643; pag, 91.
Enderlein der Artzt, 1570 L pag, 77.
Englert, in Rusia, 1723; pag, 303.
Evanghelt:sta loan, 1559; pag, 54, 73.
Fascheng loannes, 1585; pag. 82,
Ferati Bartolomeu, intre 1708 qi 1732; pag. 55, 108, 109,
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
401
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
AUTORI $1 CARTI
fPaginile in cari sunt citati in lucrarea prezentii)
www.dacoromanica.ro
404
235, 238, 2391 242, 243, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250, 255,
256, 261, 262, 264, 267, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 274, 276,
277, 281, 284, 285, 290, 292, 293, 300, 302, 303, 306, 307, 308,
309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316, 317, 318, 320, 322, 334,
34 340, 341, 342, 343, 344, 345, 346, 351, 352, 354, 355, 356,
357, 358, 359, 361, 362, 363, 364, 365, 366, 367, 369, 370, 371,
372, 373, 374, 375, 376, 377, 378, 379, 380, 381, 385, 386, 387,
389, 390, 392, 393, 394, 395, 396, 397,
Bulat, T. G. -, Revista Istoric. XII, 1926,-142,
Candrea, L A. Psaltirea Scheian,-179, 180, 181, 212, 215, 217,
221, 223, 225, 227, 233, 234, 239, 245, 246, 262, 266, 267, 271,
280, 285, 311, 344, 386, 387, 388, 390, 392, 395,
Candrea, L A. - Dictionar. - 54.
Canta loan. Dela a doua i p"an la a patra domnie a lui Constan-
tin M.avrocordat, In Letopiseti, vol. III, editia 1874,-130, 179, 259,
Cantemir Dimitrie. Istoria Imperiului Otoman. Editia Academiei 1876.
Traducere de Dr. los. Hodosiu,-20, 30, 49, 68, 96, 97, 106, 148,
160, 161, 177, 179, 215, 222, 251, 255, 257, 258, 281, 296, 297,
298, 299, 300, 301, 302, 305, 309, 312, 315, 316, 320, 324, 350,
383.
Cantemir Dimitrie. Istoria leroglilic. Editia Academiei, 1883,-22, 23,
24, 56, 57, 148, 159, 162, 165, 166, 167, 170, 171, 176, 178, 180,
182, 184, 204, 210, 212, 213, 215, 217, 220, 221, 222, 223, 224,
225, 226, 227, 228, 229, 230, 232, 233, 234, 236, 237, 245, 246,
247, 254, 255, 256, 260, 262, 264, 265, 266, 270, 271, 272, 278,
286, 289, 293, 295, 297, 298, 299, 300, 301, 303, 309, 310, 311,
312, 313, 319, 320, 321, 323, 324, 336, 341, 342, 346, 347, 355,
369, 372, 373, 383, 389, 397,
Cantemir Dimitrie. Divanul, Editia Academiei, de G. Sion, 1878. -
24, 57, 170, 215, 217, 232, 233, 264, 272, 279, 308, 324, 352, 364,
384, 391, 393.
Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei, Traducere de G. Pascu. -
24, 168, 169, 210, 237, 241, 243, 245, 248, 252, 254, 256, 259,
263, 272, 279, 294, 340, 345, 346, 359, 370, 377,
Cantemir Dimitrie. Hronicul vechimei Romano-Moldo-Valahilor. Edi tia
Academiei de Gr. Tocilescu, 1901.- 57, 148, 149, 164, 171, 212,
216, 220, 221, 222, 223, 224, 226, 228, 236, 237, 238, 241, 243,
245, 246, 248, 259, 262, 267, 270, 271, 272, 273, 286, 289, 298,
301, 307, 308, 309, 310, 317, 318, 324, 341, 344, 374, 384, 388,
390,
Cantemir Dimitrie. Vita Constantini Cantemiry. Editia Academiei, 1883,
100, 305,
Cantemir Dimitrie. Evenimentele Cantacuzinilor si BrAncovenilor.
Academiei, 1878, - 111,
Caragea C. Ban, - Efemeride, in Hurmuzachi, vol. XIII,- 129, 139.
www.dacoromanica.ro
405
www.dacoromanica.ro
406
Densufianu N., in Hurmuzachi, vol. II14,-32, 71, 72, 172, 200, 357,
If If 11 II/5,-200,
Densufianu Ovidiu, in Floarea Darurilor, an. II, 1907.-20.
/V If Revista critica-literara, an, II.-20.
Didot Firmin. Nouvelle biograph, gnrale, vol. 40.-98,
Docan N.-Lucrri cartografice, in Analele Academiei, seria II, tom.
XXXIV.-102,
Duminica Universului.-217.
Erbiceanu C. - Barbati culti Greci qi Romani, in Analele Academiei
Romane, seria II, tom, XXVII -98, 99, 103, 114, 115, 125,
Felix L-Istoria Igienei, in Analele Acadeniiei, seria II, tom. XXVII.
96, 175, 242, 251, 252, 253, 254,
Filiti, I. C. -O pagina din Istoria medicinei, in Revista tiintelor
medicale, nr, 2, 1929.-88, 99, 108, 109, 110, 111, 114, 125, 126,
128, 138, 141, 142,
Filiti, I. C. - Arhiva Gh, Gr. Cantacuzino, - 108,
- Lettre et extraits,-132, 138, 153.
- Comunicare facuta. la Societatea pentru Istoria medi-
cinei, in sea*. dela 23 Noembrie 1934,-118, 120, 125, 136, 143.
Foaia pentru minte, inima i literatur, 1842,-20.
Gane C. - Farmece, - 76,
Geildfescu Al. - Eforia spitalelor civile.-107, 172, 273, 274.
Giurescu C. Material pentru Istoria Olteniei sub Austriaci.-104.
Gomoiu V. - Istoria Medicinei, - 115, 140,
Griesellini Frantz. - Versuch einer politischen und natiirlischen ges-
chicht des Temeswarer Banats, La Academie sub nr, II/25733.
Hajdeu. - Magnum ethimologicum,-122, 285.
Hurmuzachi, Eudoxiu de -. Colectie de dodumente privitoare la Is-
toria Romanilor, Vol, III/1, - 80, 84, 85, 86, 90,
./1 11
ff
-
Hurmuzachi E. - Vol, 111/2, - 83, 85, 282, 294,
//
/1
IV/1, - 86, 89,
IV/2. - 87, 91, 382, 383.
ff /V V/2, - 93, 94, 95, 96, 98,
/I ff If VI, - 109, 116, 241,
If ff - II VII, - 137.
I/ 11 - ff VIII, - 61, 64, 65, 66, 67, 70, 75, 89, 91, 156,
ff /I .- ff IX/1. - 24, 92, 93, 96, 98, 107, 109, 114,
122, 126, 280,
11 I/ ---- 11 IX/2, - 141.
Ionescu G.-Gion. - Istoria BucureOi1or.-61, 107, 88, 115, 129, 149,
152, 161,
Iorga Niculae.-Analele Academiel Romane, seria II, t. XVIII. 79,
ff 11 If If ff If 11 /1 XXI/ 88.
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
408
Iorga Niculae, in Hurmuzachi, vol. XV/2,-31, 41, 42, 95, 103, 173,
203, 204, 295, 344, 355, 362, 373, 396,
If II Istora literaturei Romane, vol, II, - 20, 21, 98, 106,
108, 111, 114, 289, 383,
/1 1 Istora comertului romanesc, - 31f 41, 61, 65, 69, 97,
174, 200, 203, 205, 252, 253.
/I If Medici s medicina', 7- 39, 42, 55, 109, 115, 118, 125,
If Istoria bisericei romane,-68, 69, 251, 357,
11
129, 130, 131, 132, 136, 138, 139, 140, 142, 144, 151,
173, 174, 201, 210,
11 t/ Acte si fragmente, - 61, 62, 63,
Ipsilank, Atanase Comnen -- Cronica. In Hurmuzach, vol. XIII, -
118, 124, 126,
Longinescu, S. G. - Legi vechi romanesti si isvoarele lor, 1912, -
43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 53, 162, 165, 166, 170, 173, 178,
183, 213, 214, 215, 216, 218, 219, 220, 222, 223, 224, 225, 226,
227, 228, 229, 235, 242, 248, 250, 261, 262, 268, 269, 270, 271,
276, 277, 284, 285, 292, 293, 299, 309, 310, 311, 312, 315, 316,
317, 318, 320, 335, 340, 243, 344, 346, 352, 354, 355, 356, 358,
359, 361, 362, 364, 365, 366, 371, 372, 373, 374, 376, 377, 379,
380, 381, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 392, 393, 394, 395, 396,
397,
Lupa, Biografa lui Molnar ; conferint. la Asociatia Medicilor.- 54,
Manuscriptul nr. 933, la Academia Romn,
11 312, la Academia Romang.
Mavrocordat Niculae. - Preri si cugetr, in Hurmuzachi, vol, XIII.
56, 57, 178, 184, 232, 265, 266, 267, 287, 307, 311, 312, 319,
379,
Melhisedec. - Cronica Romanului, vol, L - 245, 350, 354, 368, 391.
ff Husilor.-357, 368,
Milescu Spdtaru. Fragment de cronica atribuit lui -, in Letopiseti,
vol, I, edtia 1872, - 300,
Minea I. - Despre D. Cantemir, omul, scriitorul, domnitorul. Iasi,
1926, - 26,
Muste N. - Cronica in Letopiseti, vol, III, editia 1834,-237, 278,
Neculce Ioan.-Cronic, in Letopiseti, vol, II, editia 1874,-24, 48, 58,
226, 227, 239, 240, 243, 257, 258, 262, 265, 267, 268, 269, 273,
278, 281, 282, 289, 292, 300, 304, 306, 310, 311, 313, 323, 325,
335, 336, 340, 342, .349, 350, 353, 353, 3591 3611 369, 370, 383,
384, 386, 387,
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
VOCABULAR
Cuvinte medicale, paramedicale, farmaceutice, cuvinte de ordin
moral in raport cu medicina si cuvinte de medicina
legal cuprinse in citatele acestui studiu, cu
pagixtele in care se gisesc
www.dacoromanica.ro
412
www.dacoromanica.ro
413
www.dacoromanica.ro
414
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
417
27
www.dacoromanica.ro
418
www.dacoromanica.ro
419
www.dacoromanica.ro
420
www.dacoromanica.ro
421
Gura, 11, 212, 221, 224, 225, Hirurg, 78, 92, 149, 1521 153,
244, 268, 293, 354, 364, 154, 161,
Gura aspumd nd, fachnd clabuci, Holceascd, sh vorbeasch, 221.
335, 336, Hoki, a -vorbi. 221.
Gura, ceind doare , 185, Holercd, rachiul, 187, 188,
Gura, cui pute , 189. Holircd, rachiul, 254, 279.
Gura, putoarea si mirosul, 327. Holircd, velnifd de , 254.
Gurgue, la mamele, 224. Horcelesc, 333.
Gustarea, simt, 14, 220, Horikd, rachiul, 237.
Gust, 331. Hotri, a , a prostitua, 354.
Gutei, 301-.. Hotria, prostitua, 355.
Gutlanul, gtul, 23. Hotru, 354, 359.
Guturai, 327, 333. Hotru de fafei, cel ce-si prosti-
tuiazh sotia, 354.
Hadmb, omul scopit, 226, 227. Hrisolit, piatr rara, 182.
Hakim effendi, primul medic al Hrisul, 1, 332,
Sultanului, 49, Hrube, pivnite adnci, 241.
Hectica, oftica, 24, 297, 298. Hule de bou, testicule de bou 7,
Hemoroida, 299, 191.
Heragra, guta, 261, 302. Hultoana, altoi, 286.
Herbarum, 33, Hultuit, altoit, 286.
Herbes turques, rubarba, 201. Hultuitoriu, cel ce altoe$te, 286.
Herbinfeala, febra, 280, 301,
Herea neagrd, bila, 395. I arbei ca aceaia, drog, 49.
terca neagrd care ind.rAce- Iarba ceitnelui, solanum dulca-
ste, 314. mara, drog, 207.
Hermafrodit, 227. Iarbei dulce, drog, 189, 190.
Hiare, bila, 11, 15, 16, 231. Iarbd mare, drog, 180, 206,
Hidropicd, anasarca, 91, 300. Iarbei pucioaset, dr.og, 180, 191,
Hiere, bila, 14, 211, Iarba lui Tatin, drog, 189.
Hierea petmatului, ilrog, 191. Iarbei veninoasd, drog, 177,
Hipocrafii, doctorii, 26. bar, ?, drog, 332.
Hipodetmul, 159. Ibovnic, 343.
Hipohondria, 302, 309. Icnire, 328.
Hire, felul de a fi, 212, 262, deja, 23.
Hire slab, 261, 262, Idromelul, 253.
Hire, pa un leu la , 260. Idropicos, picior , 298,
Hire de hiard, de animal, 257. Idropiei, boala , 300,
Hires, copil nelegitim, 389. Ierosilia, 361.
Hirigul, hirurg, 149, 152. Iftimum, iarba , dictamus ere-
Hirornandie, 228, tica, gjirid oti la Turd, 177,
www.dacoromanica.ro
422
www.dacoromanica.ro
423
www.dacoromanica.ro
424
www.dacoromanica.ro
425
www.dacoromanica.ro
426
www.dacoromanica.ro
427
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
429
www.dacoromanica.ro
430
www.dacoromanica.ro
431
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
433
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
435
www.dacoromanica.ro
436
Tuse, 11, '15, 16, 184, 185, 190, Umeg, reidckinei de , 1, drog,
231. 188.
Tuse f i reigufealci, 328. Umfleiturei, 191,
Tuse cu stinge, 264. Umfleituri, 181, 182, 331, 332.
Tusea copiilor, 333, Unghii, 268.
Tufi, 232. Unghii de fatel mare, drog, ?,
Tutun, clismei cu ,, 180, 207, 187.
Teird, mamela, 376. Unsori, 176,
Teitel de fatei, lapte, 194. Unsorile, 171.
Teitele, mamelelet 224, 374, Unsorile frumos mirositoare, 22,
Tlele, cui cojesc , 190. Unt de vacei, drog, 185.
Terulici, hirurgi, 148, Unturei de mihalti, drog, 187.
Tiitoare, intretinut, 342, 343, Urdinare, diaree, 328, 333.
349, 350. Urdinarea peintecelui, disenteria,
Tiitorie, 348, 279.
Tinta frumkinor, ?, drog, 196, Urduros, ochiu , 323,
Tintvariu, ?, drog, 195, Urechi, 11,, 41, 233,
Tipirig, drog, 195. Urechea astupatei, 324.
Tirulici, hirurgi, 23, 148, 171, Ureche, corp strein in , 185.
397. Urechi, dor de , 197.
Titele, mamelele, 224. _Urechi, durerea cea din leiuntru
Titiparele, 224, din , 327.
Topana, dansatoare, 346, Urechi, durerea sgeirciurilor de
Tuslu balgei, termen turcesc, scor- la , 327,
but ?, 196, Urechi, durerea de , 327.
Urechilor, curgerea qi volvura-,
`rea , 333,
U cirminia, ?, 332, Urechilor, glcisuirea Fi tiuirea,
327.
Udegheni, ?, drog, 195.
Usceiciunea trupului, 196.
Udma sau uima, adenita, 321. Uscat mana, paralizie, 217, 306,
Udul, urina, 182, 292.
Ustne sau usn, buze, 221.
Udul, nu pot lasa , 302, Usturimea, 42,
Udului, oprirea udului, 329. Usturoi in ureche, 207.
Udului, picarea , 329.
Udului, scurgerea , 303,
Ulcere externe, 263, 320, V cIlhovnic, vrajitor, 164.
Ulcere urede, 315.
, Veina, limfangita, 321.
Ultoanele, altoaele, 284, Veint, aerul, 236.
Ultuiafte, altoeste, 284. Veinzeitor de iniroase, 169.
Ultuit, altoit, 284. Var, drog, 189.
Umbir, ?, drog, 187, Var, casa albitil Cu, 259, 317,
www.dacoromanica.ro
437
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pagina
Prefati de domnul Profesor N. Iorga 5
Generalititi. Indrumarea ideei medicale . 7
Medicina traditional p. 7. Medicina hipocratic
dupe conceptia religioas a Pravilelor embriogenia
p. 11 ; asemnarea copiilor cu printii lor p, 12; a-
nomaliile anatomice p. 13; simturile, caracterul, pro-
blema sufletului si a more i p. 14,Medicina stiinti-
fic p, 17,
PARTEA I-a,
Practica medicar 29-168
Brbierii p. 29..Moasele p. 43,Vracii p, 44,Doc-
toril p, 51. Hirurgii p, 145, Operatii p. 155,
Instrumentatia hirurgical p, 161.Duhovnicii p. 163.
Clandestinii practicei medicale lecuitorii si vejitorii
p, 164; fermecAtoare sau descnttoare p, 165; cim-
poitorii, baere, curtia, necromandia si alte credinte
p. 167.
Spiterii i medicamentele 169-208
Spiterii p, 169.Medicamentele p. 176.Pietrele t-
maduitoare p. 181. Vracevanii, dohtorii, antidot p.
182,Diferite retete p. 9184. Pro curarea drogurilor
p, 197.
PARTEA II-a.
Medicina 209
CAP. I. Cunolintele de anatomie i fiziologie . . 210-235
Disectii p. 210. Trupul p. 212. Capul p, 213.
Urechile p. 214. Ochii p. 215, Nasul p, 218.
Gura p. 221. Grumazul p. 223, Peptul p. 224,
PAntecele sau vintrele p, 225, Membrele p, 227,
Creerul p, 229. mima p, 230. Sngele p. 231,
Plmnii p. 232,Ficatul p. 233, Stomacul, intesti-
nele, praporul, splina si rrunchii, bsica udului p,
234. Uterul p. 235.
www.dacoromanica.ro
440
Pagina
CAP. 2, - Cunoftinte de igien i cunoftinfe ce s'ar pu-
tea incadra n capitolul Patologiei generale . . . . 236-277
Aerul p. 236.-aldura, frigul, electricitatea atmosfe-
rica, etc, p. 239. -BAile p. 241, - Alimentele s ali-
mentatia p. 245,-Igiena femeel p, 250,-Wuturile p,
251,-Vinul p. 251,-Berea p, 252.-Miedul p. 253,-
Holirca sau rachiul p. 254, - Betia p. '254. - Igiena
sexual p, 259, - Hereditatea p, 260, - Constitutia
omului p, 261. - Temperamentul p, 262. - Patogenia
boalelor p. 263. - Bolnvirea p. 265; boal grea p,
265; boala upar p. 267; a chinui sau a casni p,
267; lesinat p, 267; risboli p. 268; cumpng de
moarte p, 269; urari de snatate p, 269; a vindeca,
a tmdui, mantui sau intrema p, 270; a sminti p.
270; agoana, a pristvi, a svarsi sau da sufle-
tul p, 271; astruca p. 272, -
Prevenirea combaterea boalelor contagioase p, 272.
Fuga p. 273.-Prevenirea boalelor venerice p, 274,-
Asistenta bolnavilor, Bolnita si spitalul p, 275,
CAP. 3, - Boalele . . .- .. 278
.
Pagina
nima rea p, 308,-Hipohondria si melancola p, 308.-
Turbatul, firea brbatului cea sireap s vrsmas p.
309,-Frnitic s buiguit de fire p, 309, - Dragostea
p, 310. -Mnte asezat, cei intregi la fre p. 310, -
Prostmea p, 310, -Intunecare a mintei p. 310. -Lip-
sit din minte p, 310, - Slobivi p. 311,-Nebuna sau
indrcirea p. 311. - Indrcit s indrcrea p. 313. -
Somnambulismul p, 315. - Sugestia p. 315. - Legat,
legtura p, 316.
Intoxica-011e cu gaze p. 317.
Boale externe . . . 317-325
A vtma sau a beteji, vtmtura sau betejtura p,
317,- Ranele p. 318. - Fstula in pntece p. 320, -
Ulcerele externe p. 320.-Bubele p. 320.-Bsice1e p,
320,-Imflat sau umflat p, 321 - Parte secat a tru-
pului p. 322-Stricat p. 322,--Albata pe och p, 323.
Bolnav de ochi p. 323.-Boalele de urech p. 324, -
Tragan p, 344,-Negel p. 325.
Un manuseris de medicini din 1760 326
Boalele animalelor 334-337
CAP. 4. - Moravuri i atentate la moravuri 338-368
Moravuri 338
Tiitoarele p, 342, - Concubina p. 342, - lbovnic p,
343.-Libovnic p. 344, - lngrl desgrl p. 344, -
Curva p. 344.-Cinghiasa p, 345.- Topana p. 346, -
Curvar p, 346, - Preacurvie s preacurvar p, 350. -
Impreuna p. 351, -Spurcata fapt, pohta neastAmpa-
rat, pcate trupesti p, 352, - Desfrnat p, 352. -
Hotru, votru sau supuitoriu p. 354. Hotria, votra
sau curva p. 355.
Atentate laT moravuri 355-368
Sila, a rusna sau violul p. 356, - Dasila p, 361. -
Ierosilia p. 361, - Snge amestecat p, 362, - Abera-
ile sexuale p. 362,-Malahia p, 363. -Slabazn sau
sablazn p. 363, - A se spurca in buze, a spurca in
gura p, 364.-Prespre fire p. 364.-aclor de dobi-
toace p. 365.- Sodomie p, 365.
CAP, 5. - Chestiuni de medzcind le gala 369-397
Starea civil p. 369, - Logodna p, 369, - Nunta sau
cstoria p, 370. -Dvortul sau a se impart p. 371.
Sarcina p, 371,--.-Nasterea p. 372, - Corastra p. 374,
www.dacoromanica.ro
442
Pagina
Avortul p, 374,Pruncuciderea rt, 376, Moartea p,
377,Sinuciderea p. 378.
Rnirile p. 378,-0 travirea p, 381. Asfixia p. 385,
Zugrumarea p, 385.
Acte de identitate : rudenia p. 386; cuconi sraci p,
387; cuconi gemeni p. 388; brudiu, p, 388; fecior
de suflet p. 389; copili p, 389, Vrasta p. 390,
Apestiti, mitutel, p. 392. Bg.tranii, blrnetea sau
eh-unte-tea p. 392.
Nebunia p. 393,Simularea nebuniei p. 395.
Betia p, 395.
Dragostea p. 396.
Tablou de barbieri, vraci, hirurgi, doctori qi spiteri
triltoril printre Romni futre 1400 i. 1775 398-402
Autor'. i cirti consultate 403-410
Yocabular 411---438
www.dacoromanica.ro
GRUEL' DE CORECTAT
g if I, , pag. 337.
288 n, 4 r, 2, se va cal , doc. DXXX f i
300 n, 4 se va Speitarul Milescu in Letopiseti...
351 r, 19 ft ri : VI. nu ni-a putut-o...
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro