Sunteți pe pagina 1din 22

1. Halucinatiile: Sunt definite clasic drept percepii fara obiect (Ball).

Definiia a fost
completat de catre H. Ey prin meniunea fara obiect de perceput. Definitia lui Porot
experiente psihologice interne care determina subiectul sa se comporte ca si cum ar avea o
senzaie sau o perceptie, atunci cand conditiile exterioare normale ale acestor senzaii sau
perceptii nu se realizeaza.
Halucinatiile psiho-senzoriale: Sunt cele care corespund in totalitate definitiei halucinatiei. au
caracter de senzorialitate, se proiecteaza in spaiul perceptiv, iar subiectul crede in realitatea
lor.
Clasif halucinatiilor: Halucinatii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile,
autoscopice, transpuse ,, Halucinatii interoceptive (viscerale) ,,, Halucinatii proprioceptive
(motorii, kinestezice)
Halucinatii auditive

Subtipur Descriere fenomenologic Circumstane de apariie


i
Element -acoasme,foneme percepute ca zgomote
are nedistincte
-fosnete, tiuituri, pocnete patologia urechii, boli neurologice,
Comune -sunete carora subiectul le atribuie o sursa sau o stri confuzionale cu aura
modalitate de producere bine definita ex: dangt epileptic, unele psihoze.
de clopot, curgerea apei, sunete muzicale, zgom
de motor
complex -pot fi fragmentare, cand pacientul percepe silabe,
schizofrenia,tulburarea deliranta
e cuv fara semnif, sau pot avea un coninut precis,
depresia severa cu elemente
(halucina distinct, inteligibil.
psihotice
ii
tulburari psihotice induse de
acustico-
substante
verbale)

Halucinatii vizuale

Subtipu Descriere fenomenologic Circumstane de aparitie


ri
Element -fosfene, fotopsii, percepute ca puncte afectiuni oftalmologice , afectiuni
are luminoase, scntei, linii. neurologice
Complex -Mai mult sau mai putin bine conturate de tumori si leziuni ale lobului occipital,
e ex: cele care reprezint animale poart epilepsie , stari confuzionale (in special
Scenice numele de zoopsii in contextul sevrajului alcoolic complicat
Panoramice (statice) sau cinematografice - clasic descrise sub form de zoopsii.
(miscare) schizofrenie
Halucinatii olfactive si gustative

Subtip Descriere fenomenologic Circumstane de apariie


uri
placute parfumuri, esente, miresme crizele uncinate in epilepsia temporal, unele tumori si
leziuni ale lobului temporal, tulb de dispozitie cu
neplacu mirosuri grele, respingatoare, elemente psihotice (fiind in concordanta cu tonalitatea
te de putrefactie, gusturi afectiva), delirium tremens, tulburarea deliranta (unde
metalice, astringente pot fi insotite de un comportament halucinator)
demente cu elemente psihotice
Halucinatii tactile

Subtip Descriere fenomenologic Circumstane de apariie


uri
Intern -arsuri, dureri, -miscari ale unor intoxicaii cu diferite substante: cocaina, canabis,
e insecte sau viermi la nivel LSD
subcutanat sevraj alcoolic complicat (percepia de gandaci,
insecte, paraziti, viermi mergand pe piele sau in
Extern -arsuri, caldura, atingere, sarut, piele),demente cu elemente psihotice
e curent de aer, intepatura

Halucinatii corporale

Subtipuri Descriere fenomenologic Circumstane de apariie

Modificri ale -arsuri interioare, modif ale viscerelor tulburare deliranta de tip
organelor (stomacul, plmnii, inima sunt hipocondriac,
interne putrezite, rupte), schimbarea poziiei schizofrenie
unor organe dementa cu elemente
-localizri genitale ale acestora, psihotice
percepute ca violuri directe sau de la sindromul Cotard (grupeaza
distan, senzaii de orgasm, idei delirante de negatie, de
introducerea de corpuri strine n rect enormitate i de imortalitate,
asociind negarea
Posesiunea percepute ca existena unor fiinte halucinatorie a viscerelor)
zoopatic naturale (serpi, lupi, etc) sau
supranaturale (demoni, spirite, etc.) in
interiorul corpului
Metamorfozar Transformare intr-un animal
e

Asocieri halucinatorii: Halucinatiile psiho-senzoriale sunt adesea combinate, adica intereseaza


mai multi analizatori in acelasi timp; Halucinatiile vizuale si auditive, cele olfactive si
gustative, tactile si corporale sunt cel mai adesea asociate; In patologia de intensitate
psihotica a varstnicilor (dementa, tulburare deliranta) apar frecvent halucinatii corporale,
localizate in special in zonele genitale, asociate cu halucinatii olfactive.
Halucinatii psihice (pseudo-halucinatii): Sunt definite ca autoreprezentari aperceptive,
caracterizate prin incoercibilitate, automatism i exogenitate (Petit G.). Spre deosebire de
halucinatiile psihosenzoriale, halucinatiilor psihice le lipsete obiectivitatea spatiala si
caracterul de senzorialitate. Sunt localizate in gandirea proprie, in spaiul intrapsihic; neavand
decat obiectivitatea psihica; Datorita absentei caracterului de senzorialitate, prin contrast cu
halucinatiile psiho-senzoriale ele mai sunt denumite si pseudohalucinatii. Difera de
reprezentarile obisnuite prin caracterul de stranietate, de exogenitate. Bolnavul nu le percepe
pe caile senzoriale obinuite, ci le traiete ca pe nite fenomene straine, impuse din afara,
care i se fac si carora nu li se poate opune si pe care nici nu le poate controla prin propria
vointa.
Tipuri de halucinatii psihice (pseudohalucinatii)

Tipuri Descriere fenomenologica


dehalucinatie
Halucinatiile -voci int , ecoul gandirii sau al lecturii, murmur intrapsihic, ganduri
psihice transmise
acustico- -trairile vin din afara subiectului prin intruziune, se insinueaz in gandirea
verbale lui, fiind atribuite altcuiva
-transmiterea gandurilor care este interpretata ca telepatie, comunicare
misterioasa, limbaj fara cuvinte, dand subiectului impresia ca este supus
influentei altcuiva
Halucinaiile - apar ca simple imagini sau sub forma de scene panoramice, in spatiul
psihice vizuale subiectiv al subiectului, dandu-i impresia ca traieste intr-o lume a scenelor
imaginare, a viziunilor interioare sau artif, pacientii le vad cu ochii interiori,
cu ochii mintii lor
Halucinaiile - sunt legate de limbajul interior si de expresia motorie a acestuia (verbale si
psihice motorii scrise)
- subiectul are senzatia ca vorbete (fara sa faca nici un fel de miscare);
- subiectul are impulsiuni verbale este facut sa vorbeasca (sentimentul de
automatism verbal).
CARACTERISTI HALUC HALUCINOZE HALUCINAII PSIHICE
CI PSIHO-
SENZORIAL
E
Senzorialitatea Mare medie vaga, redusa
experientei
Proiectia In spatiul In spatiul senzorial In afara spatiului senzorial
spatiala senzorial
Convingerea in Prezenta absenta absoluta, dar cu caracter
realitatea lor xenopatic
Rezonanta Anxiogena Neliniste legata de caract Sentimente impuse
afectiva patologic al tulburarilor
2. Iluziile
- Iluzia este o perceptie cu stimul real si specific, denaturata (deformata)-- Aceast deformare
priveste mai mult calitatile senzoriale decat identificarea sau sensul elementelor percepute ,
Percepia este completata imaginativ; cu ct denaturarea este mai globala, semnificatia
patologica este mai importanta , Iluziile apar frecvent la subiectii normali, care recunosc si
corecteaz usor sensul deformarii perceptive. In iluziile patologice, subiectul nu incearca sa
corecteze perceptia deformata, considerand-o veridica , Sunt adesea insoite de interpretare
deliranta, de superficializarea atentiei, memoriei si/sau a proceselor asociative
Iluziile au fost deci clasificate in: iluzii fiziologice si iluzii patologice
- Iluzii fiziologice se produc prin modificarea conditiilor perceptive (obiective), a mediului
perceptiv sau a conditiilor interne (subiective). Iluzii prin modificarea conditiilor interne
(subiective): prin tulburari de atentie (false identificari); din stari afective (frica, anxietate,
euforie); modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii hipnapompice si hipnogogice;
stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj
- Clasificarea iluziilor patologice dup modalitile senzoriale: Exteroceptive: vizuale, auditive,
gustative, olfactive , haptice sau tactile ,, Proprioceptive ,, Interoceptive
- Iluziile patologice vizuale: Cele mai frecvente
Metamorfopsii - impresia deformata a obiectelor si spatiului perceput ex: macropsii,
micropsii
Pareidoliile sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate si vivacitate a fenomenului
iluzoriu (entitate material, Jaspers) in care complementul imaginativ al percepiei atinge
gradul maxim de bogatie. -- Sunt perceptii deformate, anxiogene, intalnite la copii, in delirium
tremens, epilepsie, schizofrenie, infectii, post TCC
- Falsele recunoasteri identificarea gresita a diferitelor persoane-- Apar in: stari
maniacale, intoxicatii acute, stari confuzionale, sindromul Korsakov, sindroame dementiale
(Alzheimer) , Fenomenele de tip deja vazut, cunoscut, trait
- Falsele nerecunoasteri fenomenele de tip niciodata vazut, cunoscut, trait - apar frecvent
in patologia lobului temporal
- Iluziile de persoana sunt erori de identificare a persoanelor si apar in sindroame delirante
sau lezionale:
- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca mecanism
falsa identificare+interpretare deliranta; apare in schizofrenie, tulburare deliranta, leziuni de
emisfera dreapta
- iluzia Fregoli delir de persecutie , de urmarire, in care un unic persecutor poate lua
infatisari diferite; apare in aceleasi circumstante patologice mentionate mai sus
Alte iluzii patologice:
Auditive- cantitative sau calitative
Gustative si olfactive- de obicei asociate (perceperea eronat a gustului/mirosului unor
substante) schizofrenie, tulburare deliranta de obicei asociate ideatiei delirante de otravire
Viscerale sau interoceptive perceperea eronata a functionarii unor aparate sau organe
Proprioceptive iluziile de modificare a schemei corporale perceperea eronata a formei,
dimensiunii, greutatii, pozitiei (tulburare totala sau partiala de schema corporala); apar in
patologia parieto-occipitala, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-fobica,
intoxicatii, stari confuzionale
Cenestopatia: include tulburari ale propriei cenestezii a individului (sensibilitate corporal
generala), care, in mod normal este resimtita ca o stare de confort. Cenestopatia este o iluzie
interna, constand in senzatii corporale diverse, care sugereaza afectiuni medicale, avand
oarecare similaritate cu senzatiile care au un substrat anatomo-fiziologic. Ele constau in
senzatii neplacute (arsuri, dureri, parestezii, furnicaturi, intepaturi), difuze, migratorii, fara un
substrat organic obiectivabil. Pacientii le descriu cu o participare emotionala importanta. Se
intalnesc in sindroame hipocondriace, tulburari somatoforme, stari anxioase, depresive, la
varstnici

3.Ideile delirante: sunt idei: in dezacord evident cu realitatea , pacientul crede cu tarie in
realitatea lor, sunt de neclintit , sunt impenetrabile la argumentele logicii formale , modifica
trairile, concepia despre lume si comportamentul pacientului
TIPUL DE IDEE DELIRANT CONTINUT PSIHOPATOLOGIC

Idei de persecuie pacientul este convins ca sufera prejudicii morale, materiale sau
fizice, simtind lumea ca fiindu-i ostila

Idei delirante cu coninut raportarea imaginara a unor situatii nefavorabile reale la


depresiv-(vinovie,ruina, aciunile sau trairile bolnavului, negarea capacitatilor
autoacuzare) intelectuale si fizice, a posibilitailor materiale proprii

Idei convingeri privind existenta unei boli incurabile, cu gravitate


hipocondriace deosebita, de care subiectul ar suferi, in dezacord cu starea de
sanatate
Idei de gelozie i legate de infidelitate, a carei victima ar fi subiectul
erotomanice
Idei de filiatie convingerea pacientului ca nu aparine familiei sale, ci ar
descinde dintr-o familie mult superioara sau chiar ar avea
descendenta divina

Idei delirante (invenie, idei legate de capacitatile deosebite ale subiectului, de


reform, mistice) omnipotenta lui creatoare, in domeniul stiintific, socio-politic sau
religios

Ideile de grandoare idei legate de calitatile deosebite fizice,spirituale pe care


subiectul le-ar avea sau de bunurile materiale si situatia sociala
pe le-ar poseda

Ideile de relatie subiectul interpreteaza situatii reale ca fiind legate de persoana


sa

Ideile de influenta convingerea subiectului ca se afla sub influenta actiunii unor


forte xenopatice (exterioare).

Idei metafizice preocuparea subiectului de a elucida probleme ca


/cosmogonice metempshihoza, cosmogonia, biogeneza etc

5. Legea regresiunii memoriei: Se uit n ordine:evenimentele recente


- evenimentele mai ndeprtate, afectele, sentimentele , obinuinele simple
- Deteriorarea limbajului in sens invers evolutiei: primul dispare limbajul ideilor, forma cea
mai complexa a comunicarii (numele proprii, numele comune, adjectivele, verbele,
interjeciile), limbajul emotional , limbajul mimico-pantomimic
6. Amnezia lacunara:
- Hiatus amnezic temporarlacuna in evocarea trecutului , Se refera la o per net delimit de
timp (ore, zile)
- Apar:stari confuzionale de dif etio - AIT,TCC,stari de betie patologica sau betie acuta (stari
black-out) etc
- Pot fi : -totale (stari comatoase, grand mal - GM) , sau partiale, cand este mentinuta o
oarecare capacitate de inregistrare
7. Sindromul Korsakov:
- Amnezie de fixare , Dezorientare temporo-spatiala , Memorie sematica pastrata , False
recunoateri, pseudoreminiscente , Confabulatii de jena, uneori cu tematica de grandoare ,
Dispoziie euforica, logoree
- Apare: dependenta la alcool (consum cronic de alcool) , intoxicaii acute (CO), TCC, infectii,
tumori
8. Hiperprosexiile= exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere
- Cu caracter general, se reflecta asupra intregului comportament: stari maniacale, stari de
excitatie de diverse etiopatogenii , stari de intoxicatie usoara cu alcool, cofein, eter
- situaii de risc vital , cresterea interesului general
- Cu caracter selectiv se reflecta intr-un anumit sector al vietii psihice sau sub un anumit
continut ideativ
- la depresivi atentie concentrata asupra ideatiei depresive, amintirilor triste
- la hipocondriaci atentie centrata asupra starii de sanatate, a senzatiilor din organism
- la cei cu tulburari delirante atentie concentrata pe temele delirante
- La fobici, obsesionali concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-si pot
distrage atentia
9. Hipoprosexii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere
- scaderea capacitatii prosexice, diminuarea cantitativa a orientarii selective a activitatii de
cunoastere , poate avea intensitate variabila
- Intensitatea maxima = aprosexie disparitia oricarei capacitati prosexice- stari confuzionale
grave
- Apar in: Stari de surmenaj , Stari de iritabilitate , Stari de anxietate
- Functionare cognitiva globala modificata: , nedezvoltarea cogntiva , deteriorare cognitiva
- Schizofrenie debut sau in cadrul evolutiei deteriorative
- In stari confuzionale grade diferite
10.Suicidul factori de risc.
- Contextul psihosocial poate juca un rol predictiv in suicid
- Principalii factori de risc: Decesul unei persoane apropiate , Despartiri recente, divort, esec
sentimental
, Evenimentele de viata psihotraumatizante, mai ales cele care implica umilirea , Somaj,
schimbari sau conflicte profesionale , Afectiuni somatice cronice , Abuz de alcool , Izolare
sociala
11.Suicidul evaluarea riscului suicidar i atitudinea terapeutic
- Tentativa de suicid este o urgenta psihiatrica! , Tentativa de suicid poate fi repetata si
reprezinta un factor major de risc de suicid! , Tentativele suicidare sunt, aparent, sinucideri
ratate din diverse motive: mijloace de sinucidere inadecvate, interventia unor persoane ,
Datele statistice arata insa ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste varsta si sexul
celor care nu reusesc , Tentativa de suicid pare avea cel mai adesea semnificatia unei nevoi
crescute de afectiune din partea anturajului, fata de care subiectul se simte izolat, respins
12. Schizofrenia paranoida: Idei delirante + halucinatii auditive
- tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi, debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau
catatonica (spre 30 ani) , prognostic favorabil , raspuns mai bun la tratament
13. Schizofrenia catatonica:
- Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor , Agitatie psihomotorie , Negativism
(verbal, motor, alimentar) , Stereotipii, bizarerii, manierisme
-Ecolalie- reprod ca un ecou a interlocutorului, ecopraxie imitarea a gesturilor si a actiunilor
alcuiva
- Forma actualmente rara
- Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, chiar risc vital
14. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata):
- Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala) , Dezorganizarea comportamentului , Tocire
afectiva si/sau incongruenta afectiva , Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie,
paratimie, zambet natang , Debut timpuriu: sub 25 ani , Prognostic slab, evolutie deteriorativa
15.Principii de tratament n schizofrenie:
- Spitalizare-- evaluare diagnostica , stabilirea tratamentului , siguranta pacientilor (idei
suicidare, comportament de risc) , simptomatologie ++, incapacitatea de a se ingriji ,
(re)stabilirea legaturii cu serviciile ambulatorii
- Definirea simptomelor de tratat--Ce antispihotic (neuroleptic) a fost eficient in trecut sau in
functie de efectele secundare , Un singur antipsihotic (AP) , se trateaza 4 - 6 sapt cu doze
adecvate inainte de a decide ca AP trebuie schimbat , se incepe cu doze suficiente, conform
simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de evolutia acesteia --- Ameliorarea unor
simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani; un raspuns terapeutic
se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii D2 fiind blocati; cresterea
dozelor nu pare justificata; raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona
16.Tulburarea schizoafectiv maniacal i depresiv, diagnostic, descriere clinic.
- Statut actual: apartine schizofreniei (dar au simptome afective proeminente) , apartine
tulburarilor de dispozitie (simptome proeminente de schizofrenie) , este simultan o expresie a
schizofreniei si a tulburarilor de dispozitie , este un alt tip de psihoza, Mai probabil este un
grup heterogen care include variantele anterioare
- Diagnostic CIM-10-- dg depinde de aproximarea balantei intre importanta simptomelor de
schizofrenie (SK) si cele affective , intruneste criteriile pt una dintre tulburarile de dispozitie ,
simptome aproape identice cu cele ale SK trebuie sa fie prezente cea mai mare parte a
timpului pe o perioada de minimum 2 sapt , Cele 2 crt. au fost intalnite in acelasi episod si in
aceeasi perioada cel putin o parte a episodului , Dg dif: SK, tulb de dispozitie, alte psihoze,
tulb. organice sau induse de substante
- Diagnostic DSM-IV--O perioada neintrerupta de boala in care, la un moment dat se
evidentiaza un episod depresiv sau maniacal sau mixt coexistent cu simptome care intrunesc
criteriile A pentru schizofrenie; (episodul depresiv trebuie sa includa dispozitia depresiva) , In
aceeasi perioada de boala au existat delir sau halucinatii min 2 sapt in absenta simptomelor
afective proeminente , Simptome care intrunesc criteriile pt Tulburare de dispozitie sunt
prezente pentru o perioada substantiala din durata totala a bolii
- Criterii tulburare schizo-afectiva episod maniacal--simptome de schizofrenie si manie
proeminente ,, Tulburarile de dispozitie: expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie ,, In ambele cazuri:
hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala , Se pot intalni simptome ca: idei de
referinta, grandoare, persecutie , Sunt necesare simptome tipice schizofreniei pt
diagnostic: transmiterea gandurilor , idei de influenta; automatism mintal , idei delirante
bizarre , De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa
- Criterii tulburare schizoafectiva episod depresiv-- dispozitia depresiva + alte
simptome depresive: retard psiho-motor, insomnia , scaderea apetitului, scadere in G ,
scaderea interesului , hipoprosexie , idei de culpabilitate, inutilitate , idei de suicid
Simptome de schizofrenie: transmiterea gandurilor , idei de influenta, de control , idei de
persecutie, de urmarire , halucinatii comentative amenintatoare
Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori cu
defect

17.Tulburarea psihotic scurt diagnostic, descriere clinic.


- Diagnostic--Un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii
(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic , Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune
complete , +/- factor psihotraumatizant , Cu debut postpartum
- Clinic
--Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat + halucinatii,
iluzii
-- Dezorganizare psihica: labilitate emotionala (anxietate, furie) si afectiva (euforie, depresie),
modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie) , depersonalizare,
derealizare, Evolutie favorabila , fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice
acute
18.Tulburarea delirant persistent diagnostic, tipuri.
- Dignostic CIM-10--O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice
schizofreniei (altele decat cele total imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de
gelozie sau erotice, Delirul - min. 3 luni , Nu exista halucinatii persistente (pot aparea
tranzitoriu) , Dg dif: schizofrenia, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de
substante,, Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare,
hipocondriace (somatice), gelozie, erotomanie
- Diagnostic DSM-IV-R--Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi
iubit, inselat, idei hipocondriace) - min 1 luna ,, Criteriile A pt schizofrenie (halucinatii, delir,
dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome negative) nu au fost niciodata indeplinite;
pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir , In afara de impactul delirului,
functionarea nu este afectata
- Subtipuri in DSM-IV-R
1,Erotomanie - Tipul ertoman: convingerea deliranta ca este iubit de o persoana cunoscuta,
celebra , erotomania, sd. Clerambault , delir in sector , in clinica: femei > barbati , medico-
legal: barbati (ex: omoara sotul persoanei care sta in centrul delirului), frecvent: izolati, siguri,
viata sexuala saraca , clasic - faze: speranta, deceptie, ranchiuna , eforturi de a contacta
persoana (telefon, scrisori, daruri, vizite, supraveghere, urmarire) , interpreteaza orice gest
(respingere) ca o dovada de iubire , risc de acte heteroagresive !!!
2,Grandoare--Delirul de grandoare: megalomania , exemple: are un talent deosebit dar
nerecunoscut; , inventie pe care incearca sa o popularizeze , relatie cu o persoana sus-pusa ,
continut religios ---> secte
3,Gelozie-- Delirul de gelozie: paranoia conjugala, sd. Othello - cand se refera la sot/sotie ,
frecvent: barbate , debutul poate fi brusc; tulburarea se poate remite daca se despart , !!!risc
de heteroagresivitate, abuzuri, limitarea autonomiei , asociat cu alcoolomania (von Krafft-
Ebing) , aduna dovezi pt sustinerea delirului: fac investigatii, urmaresc
4,Persecutie--Delirul de persecutie: cel mai frecvent tip , una/mai multe teme (inrudite):
conspiratie, inselaciune, urmarire, spionaj, otravire, hartuire, impiedicat in urmarirea anumitor
teluri , probleme marunte pot fi exacerbate (dovezi) ---> centrul unei teme delirante ,
uneori se incearca reparatie legala: paranoia qverulenta - numeroase procese , risc de
agresivitate verbala sau fizica , paranoiacul nu mai are capacitatea de a se indoi ,
construieste prin interpretari un scenariu delirant cu tematica persecutorie , temele delirante
- mediu profesional, vecinii , dupa o faza de elaborare (luni, ani) in care acumuleaza material
pt interpretari viitoare ---> revelatia, certitudine absoluta; de aici delirul se dezvolta in retea ,
cu varsta poate aparea o resemnare paranoicul nu se vindeca, el dezarmeaza
5,Somatic (hipocondriac)--Delirul de tip somatic: psihoza monosimptomtica hipocondriaca ,
Dg. Dif. cu hipocondria: gradul de convingere a pacientului , exemple: infectie, infestarea cu
insecte pe/in piele; dismorfofobie; mirosuri emanate de corp (piele, gura, vagin); anumite
parti ale corpului nu mai functioneaza , risc de suicide , uneori antecendente: abuz de
substante, TCC
6,Mixt
7,Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)
19.Episodul depresiv diagnostic, descriere clinic.
- Criterii de diagnostic: durata minim 2 saptamanai, dispozitie depresiva , scaderea
interesului si a placerii
, scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o
luna), insomnie sau hipersomnie , retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie , fatigabilitate,
pierderea energiei , sentimente de inutilitate, culpabilitate, autostima scazuta , scaderea
capacitatii de concentrare, ambivalenta, ideatie suicidara, tentative de suicid , Simptomele
provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala
- Clinic:
--60% prezinta idei de suicid, 4-5% pana la 10-15% se sinucid , 90% prezinta simptome de
anxietate
--adolescenti, tineri: iritabilitate, tulburari de comportament, abuz de substante
--varstnici: prevalenta 25-50% , subdiagnosticata, subtratata, acuze somatoforme care pot
masca depresia , pseudodementa
--Aspect: facies depresiv, lentoare psihomotorie
--Perceptie: acuze somatoforme, simptome psihotice: halucinatii in formele severe
--Atentie si memorie: afectate (70-80%)
--Constiinta bolii: prezenta
--Gandire: lentoare, accentuarea obsesiilor, ambivalenta, ideatie cu un continut negativ:
inutilitate, incapacitate, culpabilitate, idei suicidare (de evaluat!!)
- Evaluarea ideatiei suicidare si a riscului suicidar: daca pacientul are idei de suicid, daca are
un plan , antecedente de tentative de suicid (personale, in familie), idei marcate de inutilitate,
abuz de substante , izolare sociala , grad marcat de anxietate, panica, neliniste , majoritatea
pacientilor care s-au sinucis au fost vazuti de un medic (nu neaparat psihiatru), au cautat
ajutor intr-un interval de o luna , In formele severe: idei delirante congruente/incongruente
cu dispozitia
--Dispozitie: depresie, anxietate, disforie, iritabilitate
--Activitate: lentoare, fatigabilitate
--Ritm nictemeral: tulburari de somn
--Apetit alimentar: afectat
20.Episodul maniacal diagnostic, descriere clinic.
- Diagnostic: durata minim 1 saptamana, dispozitie euforica, expansiva sau iritabila,
cresterea autostimei, idei de grandoare, scaderea nevoii de somn, logoree , fuga de idei,
distractibilitate, neliniste sau agitatie psiho-motorie, implicare excesiva in activitati cu
potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli, investitii, dezinhibitie pulsionala
(sexuala), comportament inadecvat
Apare afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale
- Clinic: Dispozitie euforica, Accelerarea proceselor gandirii , Neliniste psihomotorie, simpt
somatoforme
21.Principii de tratament n depresie.
- Siguranta pacientului , evaluare diagnostica , plan terapeutic imediat si profilactic
(intretinere) - prevenirea recaderilor
- spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
- farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele
secundare
- optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)
- Tratament: Antidepresive 60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8
saptamani , anxiolitice, sedative - durata delimitata !! , Depresiile cu cicluri rapide sau
rezistente: se asociaza timoregulatoare , Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza
antipsihotice (olanzapina etc)
- ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise
- Principii ale tratamentului cu antidepresive: Daca a raspuns pacientul la un anume AD
- Se iau in consideratie: starea somatica a pacientului , efectele secundare ale AD ,
interactiunile posibile
, potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI) , complianta , accesul la tratament,
costul
- doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina) ,
doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD nu este
eficient, toate AD au o perioada de latenta de aproximativ 14 zile , odata ce se obtine o
remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6-9 luni, pentru a preveni recaderea !!! ,
daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in consideratie
ttm intretinere , daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent
- Tratamentul de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor
- Precautii, CI: gravide, perioada de alaptare, tulburari renale, hepatice grave
- Educarea pacientilor cu privire la beneficiile tratamentului si a efectelor secundare ,
Educarea pacientilor referitor la riscul nerespectarii tratamentului , Alcoolul poate exacerba
depresia si poate interfera cu tratamentul , Psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta
22.Atacul de panic descriere clinic, diagnostic.
= o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10
minute si se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele: palpitatii , transpiratii , tremor ,
dispnee, senzatie de sufocare , nod in gat , durere/disconfort toracic , greata/disconfort
abdominal , ameteala, lesin , derealizare, depersonalizare , frica de-a pierde controlul sau de-a
innebuni , frica de moarte , parestezii, amorteli, furnicaturi , frisoane sau senzatie de caldura
Poate aparea : din senin sau legat de anumite situatii
23.Agorafobia descriere clinic, diagnostic.
- Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in care
ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
- (Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un pod,
intr-un mijloc de transport)
- Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de
prezenta unei alte persoane
24.Fobia social, fobia simpl, fobiile specifice descriere clinic, diagnostic.
- Fobia specifica/simpla: Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de
prezenta sau anticiparea unei situatii/obiect , Expunerea la stimulul fobic determina un
raspuns imediat de anxietate - atac de panica , Subiectul recunoaste ca teama este excesiva
si nerezonabila , Situatia fobica este evitata/suportata greu , Evitarea/anticiparea
anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului
- Tipuri: animal ,, de mediu: inaltimi, furtuni, apa , sange/injectie: forma frecvent familiala ,
situationala: avion, lift, spatii inchise , altele
- Fobia sociala: Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact
cu persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici). Subiectul se teme
ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant , Expunerea la respectiva situatie
sociala provoaca anxietate - atac de panica , Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si
nerezonabila , Situatiile respective sunt evitate , Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta
interfereaza semnificativ cu viata subiectului
25.Tulburarea obsesiv-compulsiv descriere clinic, diagnostic.
Clinic:
- Obsesii: ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si
inadecvate si determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta , gandurile, impulsurile,
imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale , subiectul incerca sa
ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni , subiectul recunoaste ca acestea sunt
produsul propriei minti
- Compulsii: comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale
repetitive (rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns la
obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict , comportamentele sau actele
mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de temut. Aceste comportamente
sunt excesive
- Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile
- Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza
semnificativ cu viata subiectului
26.Tulburarea anxioas generalizat descriere clinic, diagnostic.
- Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de
evenimente si activitati uzuale: scoala, serviciu , Subiectul poate cu greu sa-si controleze
ingrijorarea
- Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare,
iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
- Simptomele duc la suferinta semnificativa
27.Tulburarea de stres posttraumatic descriere clinic, diagnostic.
- Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic: a trait, a fost martor sau a fost confruntat
cu evenimente care implicau moartea, ranirea grava sau ameninta integritatea sa sau a altor
persoane
- raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de neajutorare/neputinta
, Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale
sau provocate de om
- Evenimentul traumatic este retrait: imagini, ganduri recurente, intruzive legate de
eveniment, vise recurente , flashback-uri - sentiment de retraire , suferinta psihologica
intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment , reactivitate vegetativa
- Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:
evitarea gandurilor, locurilor , nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma ,
sentimente de detasare , scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor
- Excitabilitate persist--tulb de somn , iritabilitate , tulb de concentrare , vigilenta crescuta, se
sperie usor
- Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
- Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului
28.Dismorfofobia descriere clinic.
- Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o
anomalie minora, preocuparea este excesiva , Simptomatologia duce la suferinta si
incapacitare , De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta , Daca preocuparea capata
intensitate deliranta se va schimba diagnosticul in: Tulburare deliranta tip somatic
- Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei , Ex: ochi, nas, buze, sani,
organe genitale
- Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari din
partea celorlalti
- Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau tentative de suicid,
- Solicita interventii chirurgicale
29.Hipocondria descriere clinic.
- Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe interpretarea
eronata a senzatiilor corporale , Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor
medicale , NU este de intensitate deliranta , Duce la suferinta si incapacitare , Durata min. 6
luni
- Preocuparea: functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism , anomalii fizice minore: iritatii,
mici leziuni , senzatii fizice vagi: inima e obosita
- Probleme asociate: multiple consultatii la doctori diferiti , investigatii excesive, combinarea
ttm , afecteaza viata familiala , depresie, anxietate
30.Tulburarea de personalitate de tip paranoid descriere clinic.
- Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata de urmatoarele: banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac
rau, il insala , banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati , nu se increde in altii de teama
ca vor folosi informatiile impotriva sa
, nterpreteaza negativ remarci, evenimente , ranchiunos, nu uita , se simte atacat si
rectioneaza violent/agresiv , suspiciozitate permanenta fata de partener/sot
-Alte trasaturi: tensionati,ostili, incapatanati, defensivi , uneori - trasaturi adaptative la un
mediu ostil , dg. mai frecvent la barbati , frecvent la rudele celor cu schizofrenie sau cu
tulburare deliranta
31.Tulburarea de personalitate de tip schizotipal descriere clinic.
- Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii
apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate prin
urmatoarele: idei de referinta (NU idei delirante) , credinte bizare, gandire magica care
influenteaza comportamentul si este in afara normelor subculturale (telepatie, al saselea simt
etc) , perceptii neobisnuite - iluzii somatice , gandire si vorbire bizara - vaga,
circumstantiala, metaforica , suspiciozitate, ideatie paranoida , inadecvare afectiva ,
comportament/aparenta excentrica, bizara , lipsa prietenilor, confidentilor , anxietate sociala
marcata asociata cu frici paranoide
- ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de schizofrenie si nu tulburare de personalitate
- mai frecvent la barbati , posibile decompensari psihotice , frecvent la rudele celor cu
schizofrenie
32.Tulburarea de personalitate de tip histrionic descriere clinic.
-Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti: inconfortabil in situatii
in care nu este centrul atentiei , interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de
seductiv, erotizat, provocator , labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale ,
utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia , limbajul demonstrativ , dramatism,
teatralism, exprimare exagerata a emotiilor , sugestibilitate , considera relatiile ca fiind mai
intime decat in realitate
-Alte elemente: mai frecvent intalnita la femei , manipulative, rol de victima sau printesa,
intoleranta la frustrare
33.Tulburarea de personalitate de tip narcisic descriere clinic.
- Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) si nevoia de a fi admirat, lipsa de
empatie: se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut
ca superior) , fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete , se considera special, unic si
poate fi inteles doar de persoane importante , cere admiratie excesiva , considera ca i se
cuvine, se astepta la favoruri speciale , exploateaza pe ceilalti , nu are empatie , invidie
marcata, crede ca si restul il invidiaza , aroganta
-Alte elemente: autostima si imaginea de sine foarte fragila , foarte vulnerabili fata de critica,
infrangere , mai frecvent la barbati
34.Tulburarea de personalitate de tip borderline descriere clinic.
- Instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si a afectelor plus impulsivitate
marcata: eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar , relatii instabile si
intense - intre idealizare si devalorizare , instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii
-modificarea valorilor, aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
- impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex
neprotejat , in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate
(automutilare) ,, instabilitate afectiva marcata , sentimente de gol interior , furie intensa,
dificultatea de a controla furia , ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare ,
tendinta la autodistrugere, viata haotica , moarte prin suicid 8-10%
- Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea
parintilor) ,decompensari psihotice
-ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila
35.Tulburarea de personalitate de tip obsesional descriere clinic.
- Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in detrimentul
flexibilitatii, deschiderii, eficientei: preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel
incat obiectivul principal se pierde , perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile ,
devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
- constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica, valori , nu
poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala , reticent in a
delega anumite sarcini , zgarcit cu el si altii , rigiditate, incapatanare
-Alte elemente: Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in
exprimarea emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva , mai frecvent la barbati ,
ICD-10: Tulburare de personalitate anancasta

36.Demena Alzheimer descriere clinic.


-Deficite cognitive multiple: tulburari ale memoriei (fixare, evocare), afazie (limbaj) , apraxie
(activitati motorii) , agnosie (nu mai recunoaste) , dificultati in executarea sarcinilor
(planificare, organizare)
-Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior
-Cu debut timpuriu: sub 65 ani ,, Cu debut tardiv: peste 65 ani
-Asociat cu: delirium , depresie , idei delirante
37.Demena vascular descriere clinic.
-Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare la
nou
-Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
-Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi,
date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida
apa, gazul
-Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
-Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit, desenat
(teste)
-Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiar membrii ai familiei sau propria reflectie
in oglinda
-Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
-Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
-Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori
heteroagresivitate, comportament dezinhibat
-Risc de suicid - stadiul timpuriu
-Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
-Depresie - mai ales la debut
-Anxietate - frecvent
-Semene neurologice in special in D. vasculara
-Delirium - se poate suprapune (datorat: bolilor somatice, unor medicamente)
-NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial
38.Delirium descriere clinic.
-Tulburarea constiintei si scaderea cap de concentrare, de mentinere a atentiei, de comutare a
atentiei
-Tulburari cognitive: memoria recenta, mai putin cea indepartata , dezorientare
temporospatiala si la persoana
-Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral: insomnie, inversarea ritmului, accentuarea
vesperala a simptomelor, cosmaruri
- Debut brusc, evolutie fluctuenta
- Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
-Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie , Apatie, perplexitate, agitatie, Iluzii,
halucinatii, idei delirante fragmentare
-Diagnostic diferential cu dementa; se poate suprapune pe dementa
39.Dependena, tolerana, sevrajul diagnostic.
-Dependenta: Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare
sau suferinta semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
-Toleranta- nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit , scaderea
efectului obtinut la aceeasi doza
-Sevraj: simptomul caracteristic de sevraj pt substanta, aceeasi substanta (sau una
asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor , substanta este luata in cantitati mai
mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu poate controla consumul) , exista
dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul , petrece foarte mult timp in
activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii , Renuntarea la activitati
recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este preocupat excesiv de consum)
, continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt , dorinta
intensa (compulsiva) de a consuma substanta
-Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului
-Dependenta psihologica = apetenta (craving) pentru substanta pentru a evita un
disconfort
40.Sevrajul alcoolic diagnostic, tratament.
-Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat
-Simptome care apar la ore/zile: hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA ,
tremor extremitati - 6-8 h , insomnie , greata, voma, stare de rau , cefalee , iluzii, halucinatii
tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h , agitatie psihomotorie , anxietate , convulsii
(grand mal) 12-24 h
-se poate insoti de delirium (vezi criterii) 72 h Sevraj complicat cu delirium (delirium
tremens)
-Tratament: Benzodiazepine pentru tratamentul simptomelor: convulsii, delirium, anxietate,
HTA, AV crescut, tremor - asociate cu sevrajul la alcool-oral sau parenteral (iv de preferat) ,
lorazepam 2-10 mg , Sau altele ca de ex: diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie
de evolutie
41.Sevrajul alcoolic complicat diagnostic, tratament.
-se poate insoti de delirium (vezi criterii) 72 h Sevraj complicat cu delirium (delirium
tremens)
-Tratament (sevraj complicat cu delirium tremens -urgenta): Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai
rar , hidratare eventual perfuzie , vitamine B: B1, B6 , supraveghere stricta , dieta
hipercalorica, vitamine , netratat - risc letal
42.Tulburrile legate de consumul de amfetamine.
-Tulburari comportamentale, psihologice: euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta,
senzitivitate, anxietate, furie, tulburarea judecatii
-Tahicardie/bradicardie, dilatare pupilara , hTA/HTA , transpiratii, frisoane , greata, voma ,
scadere in greutate , agitatie/lentoare psihomotorie , slabiciune musculara, depresie
respiratorie, aritmii , confuzie, convulsii, coma
-Sevraj la amfetamine:Incetarea consumului , Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, cu
risc suicid! , fatigabilitate , cosmaruri , insomnie/hipersomnie , cresterea apetutului , retard
psihomotor/agitatie
43.Tulburrile legate de consumul de cocain.
-Blocheaza recaptarea DA, creste concentratia de DA (D1, D2), mai putin a norepinefrinei,
serotoninei
utilizare: frecvent - inhalare
-Comorbiditate: depresie, anxietate, tulburari de personalitate (antisocial)
-Uilizare recenta--tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva,
hipervigilenta, senzitivitate, tensiune, furie, tulburari de judecata
-tahicardie/bradicardie , dilatatie pupilara , HTA/hTA , Transpiratii, frisoane , greata, voma ,
scadere in g , agitatie/retard psihomotor , slabiciune musculara, depresie resp, aritmii ,
confuzie, convulsii, coma
- Sevraj la cocaina: Oprirea sau diminuarea consumului , Disforie, depresie, anhedonie,
iritabilitate , fatigabilitate , cosmaruri , tulburari de somn , retard/agitatie psihomotorie ,
cresterea apetitului
44.Tulburrile legate de consumul de cannabis.
Marihuana, hasis ,, s-a identificat un receptor specific - concentrare mare in ganglionii bazali,
hipocamp, cerebel ,, foarte raspandit intre pacientii psihiatrici cei cu schizofrenie ,,
agraveaza evolutia unei schizofrenii ,, consumul in adolescenta, la persoanele vulnerabile,
poate precipita aparitia schizofreniei , Consum recent ,, Tulburari comportamentale si
psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate, sentimentul de incetinire a timpului
(deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii, izolare ,, conjunctivita, uscaciunea gurii,
tahicardie, cresterea apetitului , Nu se descrie un sindrom de sevraj
-Riscuri: Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul,
afecteaza reactivitatea imuna
45.Tulburrile legate de consumul de halucinogene.
LSD , Grup de risc: tineri ,, sistemul serotoninergic , nu se descrie sindrom de sevraj , Consum
recent , tulburari de comportament si psihologice: anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie
paranoida, afectarea judecatii, tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de
hipervigilenta: intensificarea perceptiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii ,
Dilatare pupilara , tahicardie , transpiratii , tulburari de vedere , tremor , lipsa de coordonare
motorie
46.Tulburrile legate de consumul de opioide.
Opium, heroina , morfina, hidromorfona, codeina , metadona utilizata in tratamentul
dependentei la opioide ,, antagonisti: naloxona, naltrexona, nalorfina ,, agonist-antagonist:
buprenorfina , Toleranta se dezvolta rapid , Co-morbiditate: depresie, alcoolomanie, tulburare
de personalitate antisociala, anxietate , Consum recent ,, Tulburari de comportament si
psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare psihomotorie, alterarea
judecatii , mioza (midriaza in supradoza) , sedare, coma , dizartrie , tulburari de atentie si
memorie
-Supradoza: Deces prin stop respirator , coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie , Coma +
mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi , Urgenta!! , Naloxona, supravegherea
functiilor vitale
- Sevraj: Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o
perioada de consum de opioide , disforie , greata, voma , dureri musculare , lacrimare, rinoree
, Midriaza, piloerectie, transpiratii , diaree , febra , insomie

PSIHIATRIA COPILULUI
1.Caracteristici clinice in ADHD:
- Copilul hiperactiv are o capacitate de concentrare a ateniei sczut, dificulti de control a
ateniei, manifestat prin impulsivitate comportamental i cognitiv, precum i nelinite i
nerbdare neadecvate.Aceti copii nu au rbdare, nu stau pe loc opie intr-una , au
dificulti n relationarea cu ceilalti . Aceste particulariti i fac s fie permanent n dezacord
cu adulii i s nu fie acceptai de cei de aceeai vrst. Au dificulti colare care nu se
datoreaz IM, ci lipsei de atenie, dezorganizrii comportamentului i stilului cognitiv impulsiv.
- ADHD este caracterizat printr-un debut precoce, nainte de 7 ani, i printr-o combinaie
ntre hiperactivitate, comportament dezordonat i lips de atenie, incapacitate de utilizare
corect a deprinderilor, nelinite, impulsivitate i un mare grad de distractibilitate. Aceste
particulariti sunt pervazive i persistente n timp.
- Definiia DSM IV este aproape similar, cu meniunea c acest comportament trebuie s fie
prezent cel puin 6 luni i s cuprind cel puin 6 din cele 18 criterii i n principal:
neastmpr, incapacitate de a sta linitit, nivel crescut de distractibilitate i impulsivitate.
- Formularea diagnosticului, conform DSM IV, necesit prezena fie a 6 simptome din grupul
(1) (inatenie), fie 6 criterii din grupul (2) (hiperactivitate / impulsivitate), spre deosebire de
ICD 10 care cere prezena a 10 criterii din toate cele trei categorii separate.
1. Inatentia--adesea face greeli din neatenie la coal sau n alt parte; nu d atenie
detaliilor; are dificulti n a-i menine atenia n cursul jocului sau n timpul orelor de coal;
adesea pare a nu fi atent la ce i se spune sau la ce i se cere s fac; nu are rbdarea cuvenit
s dea atenie instruciunilor i astfel nu reuete s-i termine leciile (nu pentru c nu poate
s neleag sau pentru c se opune), nu reuete s dea atenia cuvenit sarcinilor i
activitilor; i displace, evit sau devine agresiv cnd este obligat s depun un efort de
atenie i mental susinut;
adesea pierde din neatenie lucruri sau obiecte care-i sunt necesare (cri, caiete, creioane,
jucrii). este foarte uor de distras de ctre orice stimul exterior; este foarte "uituc" n ceea
ce privete orarul i activitile zilnice
2.Hiperactivitate / impulsivitate
-Hiperactivitatea-- se "foiete ntr-una pe scaun - "d din mini i din picioare cnd trebuie s
stea pe scaun;de multe ori se ridic din banca n clas sau de pe scaun cnd este nevoit s
stea aezat mai mult timp; cnd ar trebui "s stea cuminte" el nu reueste i ncepe s alerge
i s cotrobie sau s se caere; i este foarte greu s "se joace n linite"; este tot timpul n
micare, parc ar fi condus de "un motor" ; vorbete mult, nentrebat;
- Impulsivitatea-- rspunde nentrebat sau nainte ca ntrebarea s fi fost formulat; , este
foarte nerbdator, are mari dificulti n a-i atepta rndul la jocul cu reguli; de multe ori i
ntrerupe sau i deranjeaz pe ceilali
Simptomele de hiperactivitate, inatenie sau impulsivitate sunt prezente nainte de 7 ani.
Prezena simptomelor determin disfuncionalitate fie acas fie la scoala;
Dovada clar a afectrii clinice semnificative: social, colar, ocupaional;
Simptomatologia nu aparine unei alte tulburri precum Tulburri pervazive de dezvoltare,
Tulburri afective, Tulburri anxioase, Tulburri disociative
Sunt prezente urmtoarele tipuri de THDA: tipul combinat: deficit de atenie i
hiperactivitate; , tipul predominant cu neatenie; tipul predominant impulsiv hiperactiv
2.Caracteristici clinice in autismul infantil :
Criteriile de diagnostic ICD 10
- nainte de vrsta de 3 ani se observa o afectare a dezvoltrii n urmtoarele arii: este
afectat funcia de comunicare a limbajului receptiv sau expresiv, este afectat dezvoltarea
abilitilor sociale cu instalarea incapacitii de a avea reciprocitate emoional sau
ataament
-Sunt necesare cel puin 6 simptome din urmtoarele categorii: anomalii calitative n
interaciunea social i exprimarea reciprocitii emoionale , copilul nu poate i nu tie s
utilizeze adcvat mesajele faciale i corporale n exprimarea emoionalitii; privirea ochi n
ochi, gesturile i postura corpului , nu poate dobndi abilitatea de a relaiona cu cei de
aceeai vrst, nu tie s i exprime interesul, bucuria, s mpart jucariile , reciprocitatea
socio-emoional este srac, copilul avnd rspunsuri bizare sau deviate, modulrile
emoionale sunt neadecvate contextului, iar integrarea n contextul social se face printr-o
comunicare neadecvat i haotic. Spontaneitatea emoional este aproape absent, copilul
nu tie s i arate bucuria n timpul jocului, nu tie s ofere, s cear, s participe la joc
-Anomalii calitative n comunicare: limbajul verbal este insuficient dezvoltat i nu este
acompaniat de limbajul non-verbal , incapacitate i eec n iniierea i susinerea
conversaiei , limbajul este stereotip i repetitiv, cu utilizarea de cuvinte i fraze
idiosincratice , Jocul imitativ este srac
-Patern de comportament stereotip, repetitv, srac, n activiti i interese-- copii pot avea
preocupri i interese anormale n coninutul lor i n intensitatea cu care se manifest , pot
avea uneori o aderen exagerat pentru rutine i ritualuri proprii. comportament motor
stereotip i repetitv, cu fluturarea minilor, rotirea lor i micri ale ntregului corp, preocupri
pentru joc stereotip cu pri ale obiectelor, sau cu obiecte nefuncionale; miroase, atinge cu
limba, sau ascult zgomotul obiectelor
-Simptomatologia nu poate fi atribuit altor Tulburri pervazive sau ntrzierii mintale cu
tulburri asociate emoionale sau de comportament; i nici tulburrilor de limbaj cu probleme
socio- emoionale asociate; i nici tulburrilor reactive de ataament.
Caracteristici clinice
A. Particulariti de comportament:
a. Modaliti de debut i specificul relaiilor sociale - n jurul vrstei de 3 ani, prinii incep s
se alarmeze c fiul sau fiica lor pare "a fi surd()", c nu rspunde cnd i se vorbete, c nu
ntoarce capul, c nu pare interesat de ce se ntampl n jur; ca sugar era "foarte cuminte", se
juca singur ore ntregi fr s plng, fr s cear companie. copilul se poart de parc n-ar
vedea intrarea sau ieirea mamei din camer; au o atitudine indiferent, detaat; de fapt nu
i exprim dorina unui contact interpersonal chiar cu persoanele cele mai apropiate , nu
sunt interesai de discuia cu ceilali, nu arat preocupare pentru a-i exprima sentimentele
sau emoiile, nu-i exteriorizeaz dorinele; nu simt nevoia s fie mngiai, ludai; nu
privesc interlocutorul n ochi, dnd impresia c se uita n gol; nu plng dac se lovesc, par
neateni la obiectele din jur; nu li se poate capta atenia sau interesul, foarte rar privesc
adultul n ochi; pot avea contact vizual doar pentru foarte putin timp i pot fi atrai numai de
obiectul care l preocup n mod special; nu se joac cu ali copii; copilul autist prefer
jocurile solitare stereotipe, srace, neelaborate; copiii autiti au aceast incapacitate profund
de a relaiona empatic cu propria mam sau cu alte persoane.
b. Tulburrile particulare de limbaj
Copilul cu autism prezint o afectare calitativ a comunicarii verbale i non-verbale ct i a
jocului. Aceast tulburare se poate manifesta n dou moduri: fie limbajul este absent, fie
exist, dar are cteva particulariti specifice autismului; Cnd limbajul nu a fost achiziionat
(se pare c pn la 50% din copiii autiti rmn fr limbaj), copilul pare c nu nelege ce i se
spune sau nelege dar nu rspunde sau rspunsul este relativ - rareori utilizeaz limbajul non
verbal, aratnd cu degetul obiectul pe care-l dorete sau ia mna mamei pentru a arta
obiectul dorit; Cnd limbajul a fost achiziionat exist cteva caracteristici: limbajul parc i-a
pierdut funcia de comunicare, copiii au dificulti de a nelege sensul cuvintelor; au dificulti
pragmatice (uzul limbajului n context adecvat) ; au dificulti de a nelege unele cuvinte, iar
eventuala utilizare a cuvntului nou nvat nu se poate face dect n contextul i cu
asocierea n care el a fost nvat; nu poate nva cuvinte noi dect bazndu-se pe similariti
perceptuale mai mult dect pe atribute funcionale; pot avea dificulti n a nelege cuvintele
cu mai multe sensuri; neleg greu verbele "a da " i "a lua" ct i utilizarea pronumelui
personal la persoana I; utilizeaz pronumele personal la persoana a II-a i a III-a copiii autiti
repet uneori cuvintele imediat ce le aud sau dup un interval de timp: ecolalie imediat
sau ecolalie ntrziat;
- exist, de asemenea, o prozodie, o melodicitate particular, adic intonaia cu care sunt
pronunate cuvintele este deosebit, ei rspund la ntrebri meninnd caracteristicile
interogaiei. Nu-i pot exprima emoiile prin tonul vocii. Vorbirea are o not de pedanterie
accentuat; - pot folosi aprecieri sau un limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic (ex: un ursulet
de plu care nu-i plcea de fapt i cu care nu se juca era denumit "animalul mpiat"); copiii
autiti au o mare dificultate de a purta o conversaie pentru c nu tiu cum s schimbe un
subiect sau cum s menin conversaia. Ei nu-i privesc interlocutorul n ochi, nu pot anticipa
sensul conversaiei - de fapt nu sunt interesai s o fac. Rspund numai la ntrebri sau pot
repeta la nesfrit ntrebrile n "band de magnetofon" - ntr-un joc parc numai de ei tiut;
comunicarea non verbal este de asemenea afectat, ei nu folosesc gesturile pentru a
comunica - doar dac au fost nvai pot mica mna sub form de "la revedere"- altfel nu
tiu s fac nici un gest.
c. Comportamentul motor, marcat de stereotipii i manierisme - cei mai muli copii autiti
prezint frecvent micri stereotipe precum "flfitul minilor", "opit", "mers pe vrfuri",
"legnat" - cei mai muli dintre ei au un grad crescut de hiperactivitate motorie , copilul autist
poate avea gesturi, atitudini, micri faciale sau posturi stereotipe pe care le poate menine
un timp ndelungat; examineaz obiectele strine mirosindu-le sau atingndu-le cu limba,
pipindu-le structura, ascultnd zgomotul pe care-l fac, pare uneori fascinat de ceea ce
descoper; poate repeta n mod stereotip diferite sunete far valoare de comunicare, sunete
pe care le poate nlocui cu altele dupa ctva timp.
d. Rezisten la schimbare i repertoriu restrns de interese
Legat de aceast permanetizare a comportamentului este i rezistena la schimbare, orice
modificare n mediul lor i n stereotipul lor de via poate declana o stare emoional
accentuat, cu ipete i agitaie bizar , insist s mnnce din aceeai farfurie sau s fie
mbrcat cu aceleai hinue ; refuz s se mbrace cu orice alt hain. Ateapt s fie
splat i uscat "rochia ei". uneori mncarea trebuie preparat n acelai mod i aezat pe
mas ntotdeauna la fel; copilul insist s fie respectat acelai drum spre magazin ;
modificarea aranjamentului mobilei n camera copilului, schimbarea perdelelor sau a culorii
aternutului poate declana, la fel, reacii catastrofice ;
e. Ataamentul particular pentru obiecte : prefer s "se joace" cu obiecte, nu cu jucrii;
dezvolt uneori un ataament bizar fa de un ciob, o cheie, o sfoar, o cutiu, o bucat de
material; alteori prezint aceeai atitudine bizar, stereotip, fa de "sunetul apei care
curge", fa de "fonetul hrtiei", pot nvrti sau atinge la nesfrit un obiect numai pentru
sunetul pe care-l produce ; orice ncercare de a-i despri de obiectul preferat, de a-i ndeparta
de sursa de zgomot care le place, declaneaz reacii intense, de nepotolit.
f. Reaciile acute emoionale : Orice modificare n stereotip i ritual duce la anxietate i
agitatie extrem. Se pot trage de pr, se pot lovi n piept, i pot muca degetul, se pot lovi
peste fa pn se nvineesc. Parc nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.
g. Particularitile jocului la copilul autist : Jocul este stereotip i repetitiv, nu este elaborat,
creativ; copilul autist mimeaz repetitiv atitudini sau gesturi; deficit n activitatea imaginativ
la diferite niveluri ale simbolismului; natura simbolic a jucriilor le este strin, nu o pot
nelege; este afectat i abilitatea de a substitui un obiect cu altul n "jocul simbolic", "jocuri
cu roluri" ; copilul autist se joac cu propriile lui stereotipii, el se distreaz rsucind obiectele,
nvrtindu-le sau privind obiecte care se mic repetitiv.
B. Dezvoltarea intelectual
a. Dezvoltarea intelectual general : copiii autiti sunt ntr-un procent de 75-80% cu deficit
cognitiv. Aproximativ 70 % din ei au un QI non verbal sub 70.
b. Deficite specifice de nelegere a limbajului : gndirea simbolic nu este dezvoltat, de
aceea nu pot nelege ce simt i cum gndesc ceilali ; fragmentarea vorbirii i detaarea de
ea; copilul autist este incapabil de a atribui "statusuri mentale" celorlali; lips de empatie i
intuiie social care le explic comportamentul; o alt particularitate a inteligenei copiilor
autiti este existena, la unii dintre ei, a unei memorii de fixare excelent; probleme de
organizare a informaiei i n a trece de la o idee la alta sau de la o aciune la alta .
C. Dezvoltarea somatic: majoritatea sunt dezvoltai armonios, eutrofici, fr anomalii fizice ;
15% dezvolt epilepsie ; uneori, tulburri ale somnului (inversarea ritmului somn/veghe) ; pot
prezenta aversiune fa de unele alimente i pot avea un pattern alimentar foarte dificil de
satisfcut.
Unii copii autiti pot prezenta rspunsuri anormale la stimuli senzoriali: hipersensibilitate la
sunete (se pot speria la sunete obinuite precum soneria telefonului, ltratul cinilor);
hipersensibilitate la lumin (nu pot suporta o lumin mai puternic, dei sunt fascinai de ea);
pot fi sensibili la atingere - nu suport anumite texturi (ln sau haine cu etichete);
3.Caracteristici clinice in tulburarea Asperger :
Tulburarea Asperger este o tulburare pervaziv de dezvoltare care se caracterizeaz printr-o
afectare a comportamentului social, a interaciunii sociale, prin existena unor preocupri i
interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; aceti copii au o bun funcionare
cognitiv i de limbaj, cu caracteristici specifice vrstei, dar au o mare incapacitate de
rezonare afectiv, de exprimare a reciprocitii emoionale, de comunicare empatic. Limbajul
acestor copii este corect gramatical, dar cu o intonaie i prozodie particular, marcat de
aceeai stereotipie i pedanterie.
Diagnosticul : Tulburarea Asperger necesit demonstrarea afectrii calitative a interaciunii
sociale i existena comportamentului restrictiv, repetitiv, cu stereotipii i incapacitatea de a
rezona afectiv i de a avea triri empatice - toate aceste modificri aprnd la copiii fr
afectare cognitiv i de limbaj. Limbajul lor este corect gramatical, are o intonaie particular
i o prozodie bizar, este marcat de preiozitate i pedanterie; dei ncearc s fie
comunicativi i sociabili ei nu reuesc s fie acceptai de cei de o vrst. QI-ul verbal este net
superior QI-ului de performan. Aceti copii sunt nendemanatici, stngaci, nepricepui, fr
abiliti sportive, dar pot avea interese i performane ntr-un anumit domeniu. Pot memora
date, cifre, nume proprii cu o mare uurin dar numai dac se ncadreaz n sfera lor de
interes (astronomie, chimie, muzic etc). Pot desena cu mare uurin i talent personaje din
"desene animate" sau pot reda schema imaginar a unei "maini hidraulice" pe care vor s o
inventeze. Totul este marcat totui de bizar i stereotipie. Uneori dialogheaz cu personaje
imaginare, crora le dau nume proprii ciudate, pot folosi neologisme dar pot i"inventa
neologisme" n aceste jocuri imaginative, bogate, interesante chiar, dar de care nu se pot
bucura decat ei singuri.
Criterii de diagnostic DSM IV
A. Existena afectrii calitative a interaciunii sociale manifestate prin cel puin dou din
urmatoarele criterii:
1. Afectare marcat a comportamentelor non verbale precum: absena privirii "ochi n ochi",
lipsa mobilitii i expresivitii faciale, inexistena gesturilor, i posturilor corporale cu scop
de comunicare interpersonal;
2. Incapacitate i eec n iniierea relaiilor cu cei de o vrst;
3. Lipsa spontaneitii n exprimarea bucuriei sau plcerii la ntlnirea unei persoane agreate
i incapacitatea de a mprti bucuria cu ceilali;
4. Lipsa reciprocitii emoionale i sociale;
B. Existena unui pattern de comportament cu interes i activiti restrictive, repetative i
stereotipe, manifestate prin cel puin unul din urmtoarele criterii:
1. Existena unei preocupri anormale ca intensitate i interes i care sunt caract prin acelai
pattern restrictiv i stereotip;
2. Aderena inflexibil la rutin i ritualuri proprii, nonfuncionale;
3. Manierisme motorii stereotipe i repetitive (ex: fluturarea sau rsucirea minilor sau
degetelor sau micri complexe de rsucire ale ntregului corp)
4. Joc persistent cu preocupare intens pentru anumite pri ale obiectelor;
C. Prezena acestor simptome determin o afectare social, ocupaional sau n alte arii de
funcionare;
D. Nu exist ntrziere n dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj ;
E. Nu exist nici un semn de afectare clinic generala sau a dezvoltrii cognitive sau a
abilitilor specifice vrstei (cu excepia interaciunii sociale);
F. Nu sunt ndeplinite criteriile pentru alte tulburri pervazive de dezvoltare.
4. Caracteristici clinice in tulburarile de invatare :
Se numesc si tulburari ale achizitiilor scolare- citit, scris si/sau calcul matematic (anterior
numite disgrafie,dislexie, discalculie) ; sunt tulburari primare de achizitie a scrisului, cititului si
respectiv calculului matematic ce fac parte din tulburarile de dezvoltare si reprezinta o
invatare a scrisului, cititului si/sau calculului matematic sub nivelul corespunzator QI-ului si
nivelul general de dezvoltare a copilului respectiv. Se manifesta la subiecti cu inteligenta
normala (QI >70).
Dislexia : Tulburarea specific de nvare a cititului este definita in ICD si DSM ca fiind o
tulburare caracterizat printr-un deficit important al achiziionrii cititului i care nu are o
cauz demonstrabil la nivel senzorial (vizual, auditiv) o tulburare emoional sau IM i nici o
cauz extern precum dezavantajele economice sau culturale.
- Criteriile de diagnostic ICD 10-- Caracteristic este alterarea specific i semificativ a
procesului de nvare a cititului, copilul avnd serioase dificulti n obinerea acestei
deprinderi , Copilul prezint un scor mai mic cu doua deviaii, la testele standardizate, de
evaluare a capacitii de a citi i nelege scrisul, nivel sub cel ateptat conform vrstei i
gradului de inteligen. Tulburarea determin dificulti i n obinerea altor achiziii colare ,
Tulburarea nu este datorat ntrzierii mintale, tulburrilor de acuitate vizual sau colarizrii
neadecvate , Coeficientul de inteligen sub 70 este considerat criteiu de excludere. Sunt
afectate posibilitile de nelegere a limbajului scris, copiii avnd dificulti n recunoaterea
cuvintelor scrise ( a literelor m/n, b/d, b/p ; a grupurilor de litere), Aceste perturbri sunt
adesea nsoite de dificulti n respectarea regulilor ortografice (scriu urat, neinteligibil, cu
greseli de punctuatie, de topica, de ortografie)
Disgrafia : reprezint o important tulburare de nvare a comunicrii prin scris i care nu
este atribuit ntrzierii mintale sau unor boli senzoriale, neurologice, tulburrilor emoionale,
sau dezavantajului economic ,cultural sau unei instrucii neadecvate. Scrisul acestor copii este
format din propoziii scurte, srace n exprimare; productiile grafice ale acestor copii sunt
marcate de dezordine i eroare, att in desenarea literelor ct i n aspectele gramaticale,
sintactice i morfologice.Trstura esenial n aceast tulburare const n inabilitatea de a
compune un text scris. Copilul face greeli de exprimare, gramaticale, de punctuatie i de
organizare a frazei, de asemenea are o grafic defecuoas, cu litere prost desenate.Erorile de
gramatic includ omisiunile literelor, ordonarea incorect a literelor n interiorul cuvntului
sau al cuvntului n interiorul frazei, folosirea incorect a verbelor i pronumelor; propozitiile
sunt incorecte, incomplete, prescurtate.Analiza sintactic a acestor fraze relev o sintax
simplificat, primitiv, lipsit de nuanri sofisticate. Greelile de punctuaie sunt frecvente.
Scrisul urt i caracterizeaz pe aceti copii; literele sunt greu lizibile ,deformate, rsucite ,
inversate, uneori deseneaz litere de tipar urmate de litere cursive sau o mixtur de de litere
mari i mici. Compoziia relatrii este sarac, la fel i organizarea paragrafelor; cnd fac o
compunere, aceasta este scurt, fr descrierea personajelor, a conflicului sau a
mprejurrilor ;coeziunea compoziiei este deficitar, fr introducere, cu referiri neclare, fr
etape de tranziie i cu sfrit brusc. Deseori aceti copii prezint asociat i alte tulburri;
dislexii, discalculii sau dispraxii i adesea, secundar, pot dezvolta triri depresive i anxioase,
ca urmare a contientizrii deficitului n raport cu ali copii din clas; o tulburare comorbid
frecvent este tulburarea hiperkinetic cu deficit de atenie, care agraveaz simpomatologia.
Criterii DSM IV
A. nvarea scrisului, se face sub ateptrile vrstei cronologice i gradului de inteligen a
copilului; aprecierea se face prin aplicarea testelor standardizate de apreciere a acurateii
scrisului
B. Deficitul interfer semnificativ cu nvarea celorlalte activiti colare sau activiti
cotidiene
C. Asocierea unui alt deficit senzorial accentueaz tulburarea de nvare a scrisului;
Discalculia: afectare n dezvoltarea i dobndirea capacitii de calcul aritmetic, afectare
care este suficient de sever ca s fie observat i s devin un factor deranjant n activitatea
colar.Aceast deficien nu poate fi explicat de un nivel sczut al inteligenei, de o lips de
educaie colar, de o afectare vizual, auditiv sau alte tulburri somatice sau psihice.
Debutul nu este foarte precis , prinii observ treptat aceste dificulti pe care mai apoi
nvtorii le reclam afirmnd c nu-i place matematica, dar la celelalte materii este bine.
Acestor copii le este dificil s fac un calcul matematic; au nevoie de ajutor suplimentar (s
numere pe degete, s scrie una sub alta, s foloseasc ciorna etc.). Inva cu mare dificultate
tabla nmulirii, dar, dup ce reuesc s o memoreze, ncep s se descurce i abia n
ultimele clase de gimnaziu apar reale dificulti n rezolvarea problemelor .Dezvolt de obicei
strategii de ajutor precum: grupare, adunare n loc de nmulire, sau numrare. Aceti copii
prezint: dificulti n nvarea denumirii numerelor, scrierea lor, nelegerea conceptelor de
combinare i separare, n folosirea semnelor i operarea cu ele, au dificulti n nelegerea
conceptului de valoare, au dificultati in alinierea numeralelor ,in mentinerea ordonarii lor, fac
mereu greeli, au un anume pattern pentru eroare, au o inacuratee a calcului, socotesc cu
mult greutate n minte, au probleme cu reprezentarea grafic a informaiei . Se consider c
au simptome specifice calcului matemetic dar i probleme de atenie, astfel: au dificulti n
efectuarea operaiilor aritmetice de baz - adunarea i scderea - memorarea numeralelor,
urmrirea pailor specifici n calcul, numrarea obiectelor, nmulirea etc. Simpt de inatenie
includ: neatenie n copierea numerelor, omiterea semnelor de calcul, a zecimalelor, sau a
simbolurilor cnd scriu rspunsul. De multe ori discalculia se asociaz cu disgrafia i dislexia.
Criterii de diagnostic DSM IV
A. Capacitatea de calcul matematic, msurat prin teste standard, este semnificativ mai mic
n raport cu vrsta cronologic a pacientului, n raport cu inteligena i educaia
coespunzatoare
B. Perturbarea de la criteriul A interfereaz semnificativ cu performana colar sau cu
activitile cotidiene care necesit aptitudini matematice
C.Dac este prezent un deficit senzorial, dificultile sunt n exces.
5.Caracteristici clinice in tulburarea de conduita :
-TC este definit ca o conduit antisocial persistent la copil i adolescent.
-Clasificare ICD 10: Exist un pattern de comportament repetitiv i persistent de nclcare a
drepturilor celorlali i de nclcare a regulilor i a normelor sociale de cel puin 6 luni.
Simptomele enumerate sunt urmtoarele: frecvent i pierde firea i se enerveaz; este
adesea agresiv cu adulii; refuz adesea i sfideaz regulile adulilor; deliberat face lucruri
care-i supr pe ceilali; i acuz pe ceilali de greelile lui; adesea se enerveaz sau se
nfurie din cauza celorlali; este mereu nelinitit i nervos; este mereu "pus pe har",
nemulumit; minte i-i ncalc promisiunile pentru a obine favoruri sau pentru a evita
obligaiile pe care le are; adesea sare la btaie cu ali copii (nu cu fraii); a folosit o arm care
poate provoca rni grave (b, sticl spart, arm de foc); adesea rmne afar din cas
noaptea, n ciuda restriciilor prinilor; este agresiv fizic cu alte persoane; este agresiv cu
animalele; deliberat distruge proprietatea altora; deliberat d foc cu scopul de a provoca
pagube; fur obiecte, fr a se confrunta cu victima (fur din magazine); chiulete adesea de
la coal;a nceput s fac asta nainte de 13 ani; pleac de acas (de cel puin dou ori sau
a fugit o dat noaptea); a fost agresiv cu victima, n timp ce fura (jaf armat); foreaz alte
persoane la acte sexuale; adesea se bate cu alte persoane (provocnd durere, rni, inclusiv
intimidare, maltratare); a spart casa sau maina altuia.
Tulburarea nu trebuie s ndeplineasc criteriile pentru: Tulburarea de personalitate disocial,
Schizofrenie, Episod maniacal, Episod depresiv, Tulburare pervaziv de dezvoltare sau
Tulburare hiperkinetic.
6. Caracteristici clinice in tulburarea Gilles de la Tourette :
Manualul DSM IV prefer termenul de tulburare, n timp ce autorii englezi utilizeaz noiunea
de sindrom, dat fiind marea heterogenitate a bolii. DSM IV menioneaz c:
A. Tulburarea Tourette se caracterizeaz prin prezena in cursul maladiei att a ticurilor
motorii ct i vocale, desi nu in mod necesar concomitent - mai multe ticuri motorii i unul sau
mai multe ticuri vocale sunt prezente de-a lungul bolii;
B.Ticurile apar de mai multe ori pe zi, n fiecare zi sau intermitent pe o perioad mai mare de
timp de 1 an ; n acest timp, nu exist interval liber mai mare de trei luni consecutiv;
C.Tulburarea produce un sever disconfort i o afectere serioas socio-profesional
D. Debutul are loc nainte de 18 ani.
E. Tulburarea nu se datoreaz unei substane toxice sau unei boli organice cerebrale
7. Caracteristici clinice in enurezis/ encoprezis :
Enurezis-ul este definit n acelai mod n DSM-IV i ICD 10, ca fiind o eliminare involuntar de
urin n absena unei cauze organice, i care survine la un copil mai mare de 5 ani. Enurezis-ul
poate fi nocturn sau diurn, primar sau secundar.
n DSM IV, Enurezis-ul este introdus n capitolul tulburri de eliminare, cu meniunea c nu se
datoreaz unei boli organice i prezint urmtoarele criterii de diagnostic:
A. Repetate emisii de urin n pat n timpul somnului sau n haine n timpul zilei (fie c sunt
involunt sau voluntare);
B. Comportamentul devine semnificativ clinic cu o frecven de 2 ori/sptmn, pentru cel
puin 3 luni consecutiv, putnd fi declanat i de factori stresani (sociali, colari, ocupaionali)
C. Copilul trebuie s aib mai mult de 5 ani vrst cronologic sau vrst mintal n jur de 5
ani.
D. Comportamentul nu se datoreaz unor boli organice (diabet, spina bifida, epilepsie) sau
substante
Clasificarea OMS, ICD 10 introduce Enurezis-ul n capitolul Alte tulburri de comportament i
emoionale, aprnd de obicei n perioada copilriei i adolescenei. Criteriile ICD 10 sunt:
vrsta cronologic i mintal a copilului s fie de cel puin 5 ani; de cel puin dou ori pe
lun, la copilul mai mic de 7 ani i de cel puin o dat pe lun la copilul mai mare de 7 ani
apare evenimentul enuretic involuntar sau intenionat, enurezisul nu este o consecin a
epilepsiei sau a incontinenei de etiologie neurologic sau a altor anomalii ale tractului
urinar , nu sunt ntrunite criteriile pentru alte tulburri psihice , durata bolii este de cel puin 3
luni
Encoprezis-ul este definit ca fiind eliminarea de materii fecale cu consisten normal sau
aproape normal, la o vrst la care controlul ar fi trebuit s fie dobndit, eliminarea avnd
loc n locuri neadecvate (inclusiv n chiloei). Poate alterna cu perioade n care doar
murdrete puin chiloeii cu materii fecale, lichide sau solide. Caracteristicile clinice ale
copilului cu Encoprezis ar putea fi enumerate astfel: debutul acestui comportament neadecvat
poate s se manifeste continuu de la natere sau poate aprea dup o perioad de control
sfincterian ; nu se datoreaz unei tulburri organice digestive, metabolice sau unor
malformaii; se asociaz de cele mai multe ori o uoar constipaie;
murdrirea chiloeilor este frecvent, apare de mai multe ori pe zi i n cantiti mici; nu prea
apare la coal, ci dup ce copilul s-a ntors acas i s-a relaxat i este un act parial
involuntar; adesea, acest comportament este interpretat ca fiind un gest de ostilitate din
partea copilului; atitudinea copilului fa de murdrire este variabil: unii neag dar, n
momentul n care percep mirosul, se duc i se schimb; alii se jeneaz, se ruineaz i-i
ascund hainele murdare; caracteristica de act voluntar sau act involuntar este dificil de
identificat, dar comportamentul copilului ne poate ajuta s identificm tipul
comportamentului; uneori, copiii folosesc materiile fecale ca modalitate de exprimare a
agresivitii i murdresc perei, mobile, alii depoziteaz cantiti mici n patul prinilor sau
n dulapul cu lenjerie a acestora; murdrirea poate reprezenta o modalitate de a-i pstra
statutul de "copil mic fa de care trebuie s ai mare grij"; n ciuda inteligenei lor, aceti
copii nu tiu s-i exprime dorina de afirmare i recunoatere printre membrii familiei sau la
coal, printre colegi.
n ICD 10 , la capitolul F98 - Alte tulburri de comportament i tulburri emoionale care apar
de obicei n perioada copilriei i adolescenei este inclus Encoprezis-ul neorganic,
caracterizat astfel: este o tulburare caracterizat prin emisii de materii fecale, repetate,
involuntare sau intenionate n locuri neadecvate(n haine, pe podea); secundar retentiei
functionale apare constipatia; vrsta cronologic i mintal a copilului este de cel puin 4 ani;
exist cel puin un eveniment encompretic pe lun; durata tulburrii este de cel puin 6 luni ,
nu exist nici o cauz organic, care s explice satisfctor evenimentul encopretic
Encoprezis-ul poate fi o tulburare izolat, monosimtomatic sau poate fi un simptom n cadrul
altei tulburri - o tulburare emoional sau o tulburare de conduit.
8. Caracteristici clinice in tulburarea reactiva de atasament de tip inhibat/ dezinhibat :
DSM IV defineste astfel Tulburare Reactiv de Ataament : Elementul esenial l constituie
relaionarea social inadecvat din punct de vedere evolutiv i perturbat n cele mai multe
contexte i care ncepe nainte de 5 ani i este asociat cu o ngrijire flagrant patologic.
Sunt specificate 2 tipuri: tip INHIBAT i tip DEZINHIBAT
Trsturile clinice n TRA - tipul inhibat sunt urmtoarele: copilul pare nspimntat,
nefericit i hipervigilent; poate prezenta frecvent comportament autoagresiv; uneori refuz
s mnnce i crete greu n greuate; face greu progrese psihice, nu arat interes n a-i
face prieteni de aceeai vrst sau pentru a se ataa de adulii care-l ngrijesc; rspunsul
copilului la interaciunea social este excesiv de inhibat, hipervigilent, ambivalent sau
contradictoriu; n relaie cu persoana care-l ngrijete exist un amestec de evitare i
agresiune, rezisten i team excesiv.
Trsturile clinice n TRA - tipul dezinhibat sunt urmtoarele: Copilul este nediscriminativ n
relaiile de ataament; uneori nu-i pas de cel care-l ngrijete dar se ataeaz de persoane
strine; Relaiile de prietenie sunt superficiale, copilul nu se ngrijoreaz i nici nu se
ntristeaz dac se schimb persoana care-l ngrijete; Aceti copii sunt adesea foarte populari
printre personalul de ngrijire dintr-un spital; se mprietenesc cu infirmierele, cu asistentele. Se
descurc cu uurin i se adapteaz cu uurin schimbrilor. De fapt, tocmai aceast
superficialitate n relaionare i ajut s par "descurcrei" dei sunt incapabili de a dezvolta
ataamente selective i durabile; Pot prezenta frecvent hiperactivitate, deficit de atenie,
labilitate emoional, toleran sczut la frustrare sau comportament agresiv.
Amndou tipurile de TRA se caracterizeaz prin aceea c: n primii ani de via aceti copii
au fost crescui n diferite instituii de ocrotire sau familii adoptive (plasament familial) sau au
fost sever neglijai de propria lor familie , aceti copii au un istoric de abuz evident, cu att
mai mult cu ct au un comportament evitant, vigilent; mai rar poate aprea TRA la copii
crescui n familii normale dar n care pot exista prini cu tulburri organice cerebrale
cronice , ca urmare a unui traumatism sau infecie cerebral.
9. Caracteristici clinice in intarzierea mintala :
A. ntrzierea Mintal Uoar : QI ntre 50-69-- vrsta mintal la subiectul devenit adult este
similar cu cea a copilului ntre 7-10 - 12 ani , dezvoltarea a fost bun n grupul familial i
dac este susinut copilul dobndete limbajul scris, calculul matematic simplu, cunotinele
generale echivalente celor 4 clase elementare , ca adult, poate desfura o activitate
profesional simpl, i poate asigura necesarul existenei , i poate ntemeia o familie, are
grad minim de autonomie social i capacitate de autoconducere , gndirea, incomplet
dezvoltat, rmne dependena de concret; este lent, greoaie, iar operaiile gndirii (analiza,
sinteza, generalizarea, diferenierea, abstractizarea) se desfoara la nivelul inferior,
superficial, incomplet. Remarc mai uor deosebirile dect asemnrile. Nu poate sesiza cu
uurin corelaiile ntre fenomene. Enumer eronat sau incomplet nsusirile unor obiecte sau
fenomene. Sesizeaz cu dificultate "ideile principale", elementele de legtur ntre fenomene,
elementele eseniale. Efortul de "sintez" se reduce la descrierea fenomenlui. Sesizeaz cu
dificultate sau chiar nu sesizeaz absurdul. Are dificulti n a distinge ceva ce este "comun"
de ceva ce este "particular". La proba de sortare i clasificare dup criterii particulare eueaz
frecvent. Efortul de "a defini" este dificil, pentru c nu poate face ncadrarea n "genul
proxim", chiar dac sesizeaz "diferena specific". Limbajul este srac, insuficient, cu
sintaxa deficitar, uneori dizartric sau dislexic. copilul cu IM uoar poate prezenta asociat:
sindroame neurologice, malformaii, tulburri senzoriale, dezechilibre endocrine care pot
ngreuna efortul de a face achiziii psihice , copilul cu IM uoar, de cele mai multe ori, are i
tulburri emoionale i/sau de comportament, precum instabilitate psihomotorie, agresivitate,
ostilitate, opoziionism, anxietate i poate dezvolta reacii depresive n condiii de tensiuni n
microclimat.
B. ntrzierea Mintal Medie i C.ntrzierea Mintal Sever
I.Intrziere Mintal Medie: QI 35-49
II.Intrziere Mintal Sever: QI 20-34-- aceti subieci, devenii aduli, pot avea o vrst
mintal asemntoare cu cea a copilului ntre 3-6-7 ani. dac a primit ngrijirile i suportul
necesar, copilul poate ajunge s se autoserveasc la un nivel elementar cu "modelele de
conduit" nvate. pot efectua o munc necalificat automat, stereotip sub supraveghere
(are un statut semiindependent social) , nu sunt capabili s ia decizii corecte pentru a putea
locui singuri - nu se pot autoconduce, au limbaj srac, vocabularul este restrns la cuvinte
uzuale, sinteza simplificat, dislalie sau dizartrie , nu pot s-i nsueasc limbajul scris, pot
recunoate litere sau cifre sau pot ajunge uneori s numere automat , gndirea este
concret , modest, pot rezolva doar probleme de sortare. In situaii noi sunt dezorientai, nu
le pot rezolva dect cu scheme sau soluii deja existente. Procesele de generalizare,
abstractizare nu exist sau sunt extrem de rudimentare , atenia i memoria: au oarecare
stabilitate i eficien n a se descurca n mediul inconjurtor. sfera emoional este srac
dar se exprim uneori cu violen, sunt irascibili, nva s se fereasc de pericolele iminente,
dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile dect dac le-au mai trit. nu au discernmnt,
nu pot rspunde de faptele lor , aceti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformaii,
tulburri neurologice, senzoriale, endocrine, uneori comportament auto si hetero agresiv ,stari
de agitatie marcata .
D. ntrzierea Mintal Profund : QI sub 20
- rmn cu o vrst mintal n jur de 2 ani, total dependeni social
- nu dispun de limbaj sau limbajul funcioneaz la nivelul sunetelor nearticulate
- nu se autoservesc, nu au cptat control sfincterian
- au o existen mai mult vegetativ
- rspunsurile la stimuli au caracter reflex
- nu pot recunoaste pericolul
- pot prezenta frecvent paralizii cerebrale, epilepsie, tulburri de vedere i auz , malformaii,
stri de agitaie cu auto i hetero agresivitate.