Sunteți pe pagina 1din 63

5

ARGUMENT

Am dorit din copilarie sa devin cadru medical, in prima faza, asistent medical cu motivatie
si daruire mereu aproape de suferintele celor la nevoie, cu idealuri si aspiratii, iar acum in final
absolvent al unei facultati de elita ce reprezinta implinirea unui tel de viata.

Am ales tema pe care o descriu in aceasta lucrare deoarece in activitatea mea de zi cu zi am


fost martora la suferintele celor care din nefericire se lupta cu aceasta boala nemiloasa si cruda,
cancerul, si am mandria sa spun ca am intalnit intradevar nu foarte multi invingatori, care au
ramas in sufletul si mintea mea caractere de admirat si urmat.

Desi, nu este una dintre cele mai frumoase teme, imi doresc din tot sufletul ca in timp
medicina sa evolueze si sa se gaseasca un leac pentru aceasta boala crunta.

Tocmai pe aceasta cale, imi doresc ca tot acest tratament sa porneasca de la sustinerea morala a
pacientului , deoarece daca mintea sa este sanatoasa, cu siguranta si corpul va fi.
6

ISTORIC

Cancerul peritoneal este cauzat de expunerea la aspest. Asbestul este o substanta fibroasa
utilizata in secolulal XX-lea in numeroase industrii. Acesta era foarte popular datorita
proprietatilor sale de durabilitate, rezistenta contra focului si izolante. Azbestul a incetat sa mai
fie folosit dupa descoperirea proprietatilor cancerigene din anul 1970. Se considera ca
aproximativ 80-90% dintre mezotelioame sunt determinate de expunerea la azbest.

Mezoteliomul este dificil de diagnosticat datorita faptului ca ramine latent in organism pentru
peste 5 decade si nu este diagnosticat decit in stadii avansate. Simptomele cele mai intilnite
cuprind scaderea in greutate, durerea abdominala, balonarea si obstructia intestinala. Daca
cancerul este raspindit in alte parti ale corpului alte simptome cuprind dificultatea de a inghiti-
disfagia, tumefierea fetei sau gitului, tulburari ale coagularii, anemie si febra.

Tratamentul mezoteliomului poate fi impartit in doua categorii principale: curativ si


paliativ. Terapia curativa este cea care incearca sa vindece boala. Terapia paleativa poate doar sa
amelioreza simptomele pacientului. Tratamentul pentru mezoteliom include chirurgia,
chimioterapia si iradierea. Alte terapii inca in studiu sunt terapia genica si imunoterapia.
7

CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA


1.1. Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie aparatului afectat
1.1.1. Anatomia i fiziologia aparatului afectat

Cavitatea abdomino-pelvina este alcatuita din 2 mari compartimente:

1 cavitatea peritoneala

2 spatiul extraperitoneal:

- spatiu preperitoneal

- spatiu retroperitoneal

- spatiu subperitoneal

1.Cavitatea peritoneala = spatiu virtual delimitat ntre foita parietala si viscerala a


abdomenului; foita parietala tapeteaza peretii iar cea viscerala organele constituind cea de-a 4a
tunica (seroasa)

- organele nvelite complet de peritoneu visceral se numesc organe peritoneale

- este divizata incomplet de o serie de prelungiri peritoneale:

a) plici

b) ligamente

c) mezouri

d) omenturi (mic si mare)

e) fascii de coalescenta

Plicile = prelungiri ale peritoneului formate prin cresterea peritoneului de catre vase sangvine,
ducte, ligamente fibroase

- exemplu : plicile ombilicale

- n urma cresterii peritoneului de formatiunile mai sus amintite, alaturat plicilor se vor forma
depresiunile peritoneale care pot fi: fosete, recesuri, escavatii
8

- plica gastropancreatica superioara formata prin cresterea peritoneului parietal posterior de a.


gastrica stnga (ramura din trunchiul celiac, ramura din aorta abdominala)

- plica gastropancreatica inferioara formata prin cresterea peritoneului parietal posterior de


a.gastrica dreapta (ramura din a.hepatica)

Ligamentele = prelungiri peritoneale care ancoreaza fie cele 2 viscere fie un viscer de unul din
peretii cavitatii abdomino-pelvine

Mezourile = prelungiri peritoneale care ancoreaza un viscer de unul din peretii cavitatii
abdomino-pelvine, conferind viscerului respectiv o mare mobilitate.

- jejuno-ileon de peretele posterior al cavitatii abdominale de mezenter

- colon transvers: mezocolon transvers

- colon sigmoid: mezosigmoid

- uter: mezometru

- tuba uterina: mezosalpinge

- ovar: mezoovar

- mezoul este alcatuit din 3 componente:

1. radacina: partea mezoului ce fixeaza organul de peretele abdominal respectiv

2. 2 foite peritoneale ntinse de la radacina pna la viscerul respectiv. ntre aceste foite circula
vasele si nervii care asigura nutritia viscerelor respetive

3. marginea libera n care este cuprins organul respectiv

- mobilitatea viscerului respectiv depinde de lungimea mezoului (mezou mare = mobilitate mare)

- foitele peritoneale nvelesc complet organul respectiv. Toate organele care au mezou se numesc
organe peritoneale

Omenturile 2 -mare si mic


9

- omentul mic este format din 3 ligamente:

1.ligamentul esofago-hepatic: hilul hepatic - esofag. Pars densa a omentului mic nu e


recunoscuta de nomenclatura internationala

2.ligamentul hepato-gastric (pars flaccida): hilul ficatului - curbura mica a stomacului. Contine
ntre foitele sale lipite de mica curbura vasele gastrice drepte, stngi si anastomozele dintre ele

3.ligamentul hepato-duodenal (pars vasculosa): contine ntre foitele sale pediculul hepatic. Se
ntinde de la hilul hepatic la duodenul superior (bulb duodenal)

- foitele mbraca complet prima parte a duodenului. D1 este singura parte a duodenului
intraperitoneala

- omentul mare: prelungire a peritoneului format din :

1.ligamentul gastrocolic: marea curbura a stomacului - tenia mezocolica a colonului transvers

- de aici foitele peritoneale ale omentului mare cad sub forma sortului epiploic peste ansele
jejuno- ileale acoperindu-le uneori complet alteori partial

- ntre foitele ligamentului gastrocolic circula n apropierea marii curburi vasele gastroepiploice
drepte, stngi, si anastomozele dintre ele

- n grosimea sortului epiploic se afla vasele epiploice ramuri din vasele gastroepiploice ce
asigura vascularizatia omentului mare

Fasciile de coalescenta = se formeaza n viata fetala prin alipirea mezoului unui viscer de
peritoneul parietal posterior primitiv

- viscerul respectiv devine n acest fel (daca initial avea mezou era intraperitoneal) secundar
retroperitoneal (pe fata anterioara acoperit de peritoneul parietal posterior definitiv iar posterior
va fi acoperit de fascia de coalescenta interpusa ntre viscerul respectiv si peretele posterior al
abdomenului)

1.fascia retroduodenopancreatica TREITZ :se formeaza prin fuziunea mezoduodenului cu


peritoneul parietal primitiv

- D2, D3,D4, cap + corp pancreas


10

2.fascia de coalescenta retrocolica TOLDT I se formeaza prin fuziunea foitei drepte a


mezocolonului ascendent cu peritoneul parietal definitiv

3. fascia de coalescenta retrocolica TOLDT II se formeaza prin fuziunea foitei stngi a


mezocolonului descendent cu peritoneul parietal primitiv

- pentru colonul descendent - organe secundar retroperitoneale

mpartirea topografica a cavitatii peritoneale:

DESEN

- colonul transvers si mezocolonul transvers mpart cavitatea peritoneala n 2 etaje:

1. supramezocolic( supracolic ; glandular)

2. inframezocolic( infracolic)

1. Contine : ficat, stomac, splina, D1, partea superioara a D2, partea superioara a capului si
corpului pancreasului - duodenul si pancreasul apartin ambelor etaje

- radacina mezenterului ntinsa de la unghiul ileocolic - flancul drept al flexurii duodeno-


jejunale, mparte etajul mezocolic n 2 spatii:

a. spatiul mezentericocolic drept (firida colica dreapta)

b. spatiul mezentericocolic stng (firida colica stnga)

a. forma triunghiulara, spatiu nchis delimitat de :

-dreapta: colon ascendent

-stnga: radacina mezenterului

-superior: colonul transvers, mezocolonul transvers

b. este deschis, comunica inferior cu cavitatea pelvina, delimitata la dreapta de radacina


mezenterului, stnga de colonul descendent, superior - colonul transvers si mezocolonul
transvers
11

- firidele colice sunt delimitate posterior de peritoneul parietal posterior format din rasfrngerea
foitelor radacinii mezenterului:

-dreapta - delimitat posterior de foita dreapta a radacinii mezenterului

-stnga - delimitat posterior de foita stnga a radacinii mezenterului

- anterior foitele sunt ocupate de anse jejuno-ileale

- ntre peretele lateral al cavitatii abdominale si colonul ascendent se delimiteaza spatiul


paracolic drept: superior este nchis de ligamentul frenocolic drept

- spatiul paracolic stng :delimitat de :

dreapta: colon descendent

stnga: peretele lateral al abdomenului

superior: ligamentul frenocolic stng - flexura colica stnga si fata anterioara a diafragmei,
trecnd pe sub polul anterior (inferior ) al splinei - sustentaculum lienis (sustine splina)

inferior: fosa iliaca stnga

- fosa iliaca dreapta - cec

Spatiul extraperitoneal

- reprezinta spatiul delimitat de peritoneul parietal si peretii cavitatii abdomino-pelvine

- este alcatuit din:

spatiu preperitoneal

spatiu subperitoneal (pelvisubperitoneal)

spatiu retroperitoneal

- spatiul preperitoneal:este delimitat de peritoneul parietal anterior si de peretele anterior al


abdomenului. Comunica inferior cu spatiul retropubian (prevezical) RETZIUS.
12

Continut: peritoneul parietal anterior este ridicat de o serie de formatiuni formnd plicile
ombilicale:

- mediana : ridicat de uraca (cordon alantoidian fibrozat), de la fundul vezicii urinare - ombilic

- mediale: peritoneul parietal anterior de aa. ombilicale. De la fetele laterale ale vezicii la ombilic

- laterale: peritoneul parietal anterior de vasele epigastrice inferioare

- ntre plici se delimiteaza depresiuni peritoneale = fosete:

supravezicala:ntre mediana si mediala

inghinala mediala: intre mediala si laterala

inghinala laterala: ntre cele 2 laterale

Spatiul retroperitoneal

- ntre peritoneul parietal posterior si peretele posterior al abdomenului

- comunica cu :

superior: prin orificiul diafragmatic cu cavitatea toracica

inferior :cu spatiul pelvin subperitoneal

- continut: organele si formatiunile vasculare si nervoase primitiv retroperitoneale: rinichi,


glande suprarenale, uretere ( parte lombara), aorta + ramuri, vena cava inferioara + afluenti, lant
simpatic latero-vertebral, plexuri nervoase vegetative, ganglioni limfatici

Spatiul subperitoneal

- ntre peritoneul parietal pelvin si perineu

- continut: la barbati: o parte din vezica urinara, rect; n ntregime: prostata, ducte deferente,
ureter pelvin, vezicule seminale. La femei :o parte din uter, vagin, col uterin, rect, vezica urinara,
ureter pelvin, plexuri nervoase vegetative, vase (ramuri din a. iliaca interna, afluenti ai v. iliace
interne), ganglioni limfatici.
13

1.2. Prezentarea teoretic a bolii

1. Definitie

Cancerul peritoneal este o forma rara de cancer. Se dezvolt ntr - un strat subire de esut pe
liniile deabdomen . Aceasta acoper , deasemenea , uterul, vezica urinara si rectul. Este format din
celule epiteliale, aceast structur se numete peritoneu. Aceasta produce un lichid care ajuta
organele se se deplaseze lin n interiorul abdomenului.

Cancerul peritoneal nu este la fel ca cel intestinal sau cancerul de stomac . Cancerul peritoneal
ncepe n peritoneu, i , prin urmare , este numit cancer primar peritoneal.

2. Etiologie

Cancer peritoneal poate aprea oriunde n spaiul abdominal. Acesta afecteaz suprafaa organelor
coninute n interiorul peritoneu.

Cauzele cancerului peritoneal sunt necunoscute. Cu toate acestea, exist teorii diferite cu privire
la modul n care aceasta ncepe. Unii cred c provine de la implanturi de tesut ovarian rmase n
abdomen n timpul dezvoltrii fetale

Cancerul peritoneal poate fi originar din tesuturile peritoneale-primitiv sau poate fi datorat
metastazelor peritoneale provenite de la diferite organe cu procese maligne-secundar.
Au fost descrise citeva cancere peritoneale care origineaza din peritoneu. Cancerul de ovar la
femei este considerat a proveni din celule canceroase peritoneale. Alte cancere peritoneale
primitive cuprind: mezoteliomul malign, mezoteliomul papilar benign, tumorile
desmoplastice cu celule mici rotunde, angiosarcomul peritoneal, leiomiomatoza peritoneala
diseminata si hemangiomatoza peritoneala.

3. Patogenie
Cancerele peritoneale includ:

mezeteliomul malign;

mezetaliomul chistic;
14

carcinomul peritoneal primar;

tumora desmoplastica cu celule rotunde

mezoteliomul papilar benign

leiomiomatoza peritoneala

angiosarcomul peritoneal

hemongiomatoza peritoneala

4. Diagnostic clinic

Cancerul peritoneal poate fi greu de detectat n stadii incipiente. Asta deoarece simptomele sale sunt
vagi i greu de identificat. Atunci cnd simptomele clare se pot produce, boala a progresat de multe
ori. Apoi, simptomele seamn cu cele ale cancerului ovarian. Multe dintre aceste simptome sunt
datorate acumularii de lichid (ascita) n abdomen. Simptomele cancerului peritoneal pot include:

Disconfort abdominal sau durere de gaze, indigestie , presiune, umflare, balonare sau crampe

Senzaie de plenitudine, chiar i dup o mas uoar

Grea sau diaree

Constipaie

Urinare frecventa

Pierderea poftei de mncare

Cretere n greutate inexplicabil sau pierdere

sngerri vaginale anormale

Sngerare rectal

Scurtarea respiraiei

5. Diagnostic paraclinic
15

Citologia de lavaj peritoneal poate fi efectuata printr-o tehnica percutana inchisa sau in timpul
laparoscopiei sau laparotomiei. Sensibilitatea testului rezulta din abilitatea de a spala complet toate
regiunile peritoneale si capacitatea de a detecta celulele tumorale care au fost implantate de catre tumora
de baza. Vizualizarea directa a suprafetei peritoneale alaturi de palparea continutului peritoneal este cea
mai sensibila modalitate de a detecta cancerul peritoneal. Poate fi completata prin laparoscopie care
permite lavajul peritoneal direct si palparea suprafetei peritoneale. Explorarea deschisa si palparea sunt
foarte sensibile pentru detectarea nodulilor peritoneali de 1-2 mm.

Pentru a pune diagnosticul de cancer peritoneal studiile de laborator nu sunt


specific. Acestea pot detecta anemia hemolitica, tulburarile coagularii. Boala poate
fi detectata prin studii imagistice:

Echografia poate detecta prezenta ascitei, fixarea unor anse intestinale,


edematierea mezenterului, leziuni peritoneale.

Tomografia computerizata este insensibila. Sensibilitatea CT pentru evidentierea


nodulilor peritoneali mai mici de 1 cm este de 15-30%. Prin aceasta metoda se pot
descoperi ascita, implicarea omentului si tumefierea difuza cu noduli a
peritonelului parietal, cu implicarea sau nu a suprafetei ovariene.

Scanarile cu radionuclid pot diagnostica hemangioamele peritoneale. Izotopii se


concentreaza in zona in care plachetele sunt sechestrate. Evaluarea angiografica
este mai precisa, desi invaziva.

Examenul radiografic toracic este important deoarece expunerea la azbest


determina si leziuni pulmonare.

6. Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: chisturile ovariene, peritonita meconiala,
peritonita granulomatoasa, nodulii necrotici pseudoxantomatosi, granuloamele postcauterizare,
melanoza peritoneala, peritonita sclerozanta, hiperplazia mezoteliala, chisturile de incluziune
peritoneale.
7. Evolutie. Prognostic
16

Prognosticul este rezervat. Speranta de viata este intre 6 saptamani si 6 luni. Poate fi mai mare doar in
cazul in care, se descopera un tratament potrivit pacientului

8. Tratament

a) igieno-dietetic
Cercetri multiple, au artat c regimul alimentar este considerat ca factor principal n
etiologia cancerului. Dieta srac n lapte, proteine animale, legume, fructe i vitamine dar
bogat n sare, carbohidrai, amidon i alimente afumate are un mare risc cancerigen. Alimentele
afumate conin hidrocarburi policiclice cu rol cancerigen, iar sarea a fost incriminat n acest
proces, n corelaie cu numrul accidentelor cerebrale i cu metaplazia intestinal gastric. n
schimb, alimentele conservate prin frig au rol protector asupra mucoasei gastrice, ceea ce ar
explica incidena sczut a cancerului n SUA, unde se folosete pe scar larg acest mod de
conservare.
- Nitrosaminele sunt nc n discuie, referitor la rolul lor n carcinogeneza digestiv
ntruct cercetrile experimentale i cele clinice nu sunt concordante. Ele provin din
transformarea nitrailor (din ap i sol) i a nitriilor (folosii ca aditivi n conservarea
antibacterian a alimentelor) sub influena germenilor anaerobi ce sunt prezeni n stomacul
hipo- sau anacid din gastrita atrofic i a unei diete bogate n proteine.
- Legumele i fructele au un rol protector bine precizat, se pare, prin coninutul lor bogat n
vitamine C i beta-caroten.
- Tutunul i alcoolul, nu sunt factori eseniali n carcinomatoza gastric dect dac se
consum exagerat avnd un risc ntre 1,5-2. Alcoolurile falsificate cu coninut crescut n zinc se
pare c au rol cancerigen. Regimul alimentar i de via, ca o component a factorilor
predispozani la cancer gastric, oblig la o educaie sanitar mai susinut n acest domeniu.
Consumul de legume i fructe, bogate n vitamina C i beta-caroten, se pare c ar influena
regresiunea, leziunilor precanceroase de tipul metaplaziei intestinale incomplete tip III i a
displaziei.

b) medical (cu indicatii si contraindicatii pentru medicatia specifica afectiunii )


Chimioterapia
Pentru pacientii cu cancer nerezecabil sau boala canceroasa recurenta,
chimioterapia paleativa sistemica este a doua optiune. Agentii antineoplastici
utilizati frecvent sunt: cisplatina si pemetrexed. Alti agenti antineoplastici care au
dat rezultate promitatoare cuprind: cisplatina plus paclitaxel, mitomicina,
17

doxorubicina, irinotecan. Instilarea intraperitoneala cu aur coloidal radioactiv a


imbunatatit simptomatologia mezoteliomului peritoneal.

Terapia multimod este astazi cea acceptata in terapuetica cancerului peritoneal.


Aceasta include utilizarea combinata a metodelor precum citoreductia,
chimioterapia intraperitoneala si hipertermia. Chimioterapia intraperitoneala
foloseste doze mari de agenti antineoplazici si scade efectele sistemice secundare
ale acestora. Supravietuirea medie in optiunile terapeutice clasice este de 4-12 luni.
In aplicarea terapiei multimod supravietuirea creste pina la 60 de luni.

Terapia termica intraperitoneala


Reprezinta un tratament care foloseste caldura directa pentru a distruge celulele
tumorale fara a rezeca tesutul. Se mai numeste terapia de ablatie prin
radiofrecventa deoarece utilizeaza microunde pentru a genera caldura. Acest
procedeu este folosit mai ales la pacientii care nu au indicatie pentru chirurgie sau
alte terapii au esuat.

Procedura presupune trecerea unui curent alternativ produs de un generator


electric printrun electrod ac. Radiologistul pozitioneaza acul in tumora si descarca
electricitatea direct in aceasta- prajind-o". Anterior inserarii acului-electrod,
tumora este localizata prin ecgografie, computer tomograf sau rezonanta
magnetica nucleara.

Terapii noi folosite in tratamentul cancerului de peritoneu

Imunoterapia a prezentat unele succese, mai ales la pacientii cu boala in stadiul I.


Aceasta presupune injectarea intraperitoneala de interferon-gamma.

Terapia fotodinamica este de asemenea un tratament adjuvant. Un medicament


activat fotodinamic este instilat intraperitoneal si este excitat de unde luminoase
pentru a produce radicali liberi de oxigen care determina necroza tumorala.

c) chirurgical
Terapia chirurgicala
18

Consta in histerectomia abdominala si salpingoovarectomia bilaterala la nevoie, cu


exereza tumorala si chimioterapie. Tratamentul mezoteliomului malign peritoneal
consta in terapia paleativa chirurgicala ca prim pas. Rezectia chirurgicala completa
este rara si nu s-a dovedit a conferi o supravietuire mai lunga in absenta terapiei
aditionale. Se foloseste laparoscopia pentru diagnosticul initial.

Mezoteliomul chistic benign tinde sa fie recurent chiar si cu rezectie chirurgicala


agresiva.

Combinarea rezectiei tumorale agresive si a chimioterapiei sistemice cu


ciclofosfamida, doxorubicina si vincristina alaturi de etoposid, ifosfamida si mesna
pare sa conduca spre un prognostic ameliorat la pacientii cu tumori desmoplastice.

Terapia cancerului peritoneal cuprinde citoreductie chirurgicala urmata de


chemoterapie hipertermica intraperitoneala.

CAP.II. INGRIJIRI GENERALE


Supravegherea pacientului din momentul internrii pn la externare i efectuarea tehnicilor
impuse de afeciune
19

2.1. Internarea pacientului n spital

Internarea in spital se face pe baza de planificare, pe baza biletelor de internare, bilet de trimitere
emise de catre medicul specialist sau medicul de familie sau internare de urgenta. Bolnavii
internati vor fi inscrisi la biroul serviciului de primire in registrul de internari, tot aici
completandu-se si foaia de observatie cu datele de identificare.

Identificarea bolnavului se face pe baza actelor personale si a documentelor emise in


unitatea sanitara care trimite bolnavul.

La inscrierea bolnavului in registrul de internare vor fi mentionate: ziua si ora la care s-a
prezentat, numele complet, varsta, sexul. Adresa, diagnostic de internare precum si numele si
adresa persoanelor care au insotit bolnavul.

Pentru examinarea bolnavului in vederea stabilirii diagnosticului de internare, bolnavul este


dezbracat prin manevre rapide, dar efectuate cu indemanare si blandete. Examinarea clinica poate
fi completata cu prelevari de produse biologice si patologice(sange, urina) in vederea unor
examene de laborator efectuate de urgenta.

Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii si la nevoie vor fi supuse


deparazitarii si dezinfectarii.

Inainte de a fi dus pe sectia de chirurgie bolnavul va fi inbaiat si daca este cazul,


deparazitat. Dupa terminarea baii va fi imbracat in haine de spital. Bolnavul astfel pregatit va fi
insotit pe sectia de chirurgie indicata de serviciul de primire. De aici este preluat de asistenta de
serviciu si dus in salon unde va primi patul lui.

2.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavului fiind vindecarea , se vor urmarii crearea unor conditii prielnice
necesare vindecariii si rididcarii fortei de aparare a organismului si scoaterea lui de sub eventuale
influente nocive ale mediului inconjurator.

Dupa repartizarea in salon ii fac cunoscut regulamentul de ordine interioara al spitalului,


apoi ii prezint sala de mese, toaleta sistemul de semnalizare din dreptul patului. Anturajul
pacientului trebuie sa fie cat mai protector si linistitor, trebuie sa semene cat mai mult cu anturajul
20

lor, paturile sa fie distantate pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc. Ferestrele salonului sa
fie prevazute cu perdele colorate, zugraveala sa fie curata, mobilierul sa fie estetic, redus si usor
lavabil, temperatura camerei optima intre 18-200C.

Linistea este primordiala si asigura confortul pacientului,in acest scop, se vor inlatura toti
excitantii auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Se
evita caderea obiectelor metalice, scartaitul usilor, personalul medical va purta papuci cu talpa
moale, silentiosi.

Vor fi inlaturate dezinfectantele cu miros patrunzator, sticlele cu medicamente volatile se tin


inchise, plostile vor fi indepartate din salon. Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este nevoie.

2.3. Asigurarea condiiilor igienice pacienilor internai

Pregtirea patului i accesoriilor lui

In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav mobilierul cel mai important din
salon, aici petercandu-si majoritatea timpului de boala si convalescenta.

Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite - 2m lungime, 80-90cm latime, 60 cm


inaltime pana la saltea, pentru a satisface atat cerintele de odihna ale bolnavului, cat si pentru
manipularea lui de catre personalul de ingrijire (usor de manipulat si usor de curatat).

Patul este confectionat din tuburi usoare de metal vopsit in alb, pentru a se putea observa si
cele mai mici urme de murdarie. Partea sa principala este somniera metalica, confectionata din
sarmp inoxidabila, bine intinsa pe un cadru de fier si elastica.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, lenjeria de pat, o musama si o aleza.

Atat patul cat si accesoriile lui vor fi pastrate in conditii de perfecta curatenie.

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea lenjeriei de pat are ca scop asigurarea conditiilor igienice si de confort ale pacientului.
Schimbarea lenjeriei de pat se face de obicei dimineta , inainte de curatirea salonului, dar dupa
masurarea functiilor vitale si efectuarea toaletei. Daca insa in cursul zilei se murdareste,
schimbarea ei trebuie facuta imediat, indiferent de orar si la nevoie de mai multe ori pe zi.
21

Materiale necesare: cearsaf de pat, cearsaf plic, fete de perna, patura, aleza, musama, sac de
rufe murdare.

Inainte de toate explic boolnavului necesitatea si simplitatea tehnicii si fiind un pacient activ
il ajut sa se ridice pe marginea patului si sa ia loc pe un scaun sau fotoliu, in cazul in care este frig
ii ofer o patura cu care il invelesc.

Tehnica:

se asaza 2 scaune pe care se pune lenjeria


se ateaza perna pe scaun
se desface marginea lenjeriei si a paturii scotandu-le de sub saltea, se intoarce si
marginea cearsafului ce a protejat patura
se ridica patura indoind treimea dinspre picioarele patului, apoi pe cea dinspre
capul patului si pliata astfel in trei parti, se ridica din partea de mijloc pentru a se indoi si se asaza
pe scaun
se ridica in acelasi mod cearsaful si patura, iar musamaua si aleza se ridica
indoite in doua
se intinde cearsaful de pat care a fost impaturat in armonica, asezandu-l in
treimea mijlocie. Cu o miscare se intinde capatul dispre picioarele patului, se fixeaza la capete,
introducandu-l sub saltea
se asaza in treimea mijlocie musamaua si aleza care se fixeaza intinse perfect
se asaza cearsafzl se asaza patura si se fixeaza impreuna cu cearsaful sau separat
sub saltea
se asaza perna infasata
se apropie noptiera de pat

Asigurarea igienei personale, corporale i vestimentare a pacientului

Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii
curateniei mucoaselor, tegumentelor si fanerelor ceea ce reprezinta in fond o modalitate de aparare
a organismului impotriva bolilor.

Igiena corporala a bolnavului incepe inca de la internare, cand este imbaiat si la nevoie
deperazitat, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe
saptamana. Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria de corp.
22

Baia generala va fi efectuata in mod obligatoriu si inainteainterventiilor chirurgicaleca si


inaintea externarii bolnavului. Aceasta nu va depasii 15 minute. se vor indeplinii urmatoarele
conditii:

ferestrele si usile incaperii vor fi inchise


temperatura incaperii de cc 18-200C
materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana
lenjeria curata se asaza pe un radiator pentru a fi calda
se recomanda ca toaleta sa se faca inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a
mancat

Bolnavul este sprjinit pentru a patrunde in cada, se sapuneste, fiind in continuare spalat cu
ajutorul dusului mobil; bolnavul este ajutat sa iasa din cada si ajutat sa calce pe pardoseala, sa nu
alunece; se sterghe cu prosoape incalzite, se imbraca cu lenjeria

pregatita si este condus la pat

Asistenta medicala raspunde de starea igienica a bolnavului indiferent daca acesta si-o asigura
singur, acesteia revenindu-i sarcina de a-i pune la dispozitie materialul necesar si de a supraveghea
modul in care acesta isi efectueaza toaleta.

Efectuarea toaletei generale i pe regiuni a pacientului imobilizat

Starea de curatenie corporala este obligatorie la orice bolnav nefiind numai o necesitate a acestuia
ci pentru ca contribuie in mod efectiv la vindecarea sa.

Toaleta bolnavului operat cu colecistita in primele 3 zile este pe regiuni, apoi saptamanal
baie generala.

Obiectivele baii pertiale sunt: indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,


descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee ti sudoripare, a resturilor de dejectii si a
altor substanse straine care adera la piele.

In cadrul efectuarii toaletei se au in vedere urmatoarele:

ferestrele si usile incaperii vor fi inchise


temperatura incaperii de cca 18-200C
23

se va proteja patul pacientului cu un paravan, materialele necesare se vor aseza


langa pat(manusi de baie, savoniera cu sapun, lenjerie de corp incalzita, prosoape, papuci).
se va respecta ordinea de spalare a suprafetelor corporale: fata, urechile, gatul ,
membrele superioare, fata anterioara a toracelui, abdomenul, suprafata posterioara a toracelui,
regiunea lombara, membrele inferioare, organele genitale si la urma regiunea anala.
bolnavul va fi dezbracat complet si acoperit de cearsaf si se va descoperii
progresiv numai partea care se va spala
se insista la pliuri, sub sani, in spatiile interdigitale, la coate si axile
se mobilizeaza articulatiile si se maseaza zonele predispuse escarelor

Observarea poziiei pacientului

Comportamentul bolnavului este important pentru ca de acesta depinde intreaga sa atitudine fata de
boala, tratament, ingrijire si in final fata de personalul medical. Aceasta depinde de o serie de factori ca :
grad de cultura,varsta, inteligenta cracter, mediu social, etc.

Comportamentul bolnavului este diferit, de la totala acceptare a situatiei de bolnav si


aprecierea pozitiva a spitalului si a personalului medical, pana la anxietate, dezaprobare fata de
orice act terapeutic.

In supravegherea comportamentului bolnavului unul din lucrurile cele mai importante care
trebuie urmarite este pozitia bolnavului care tradeaza nu numai o anumita starea patologica ci si
gradul de severitate al imbolnavirii. Expresia fetei poate traduce unele stari ca: anxiete, durere,
deprimare, optimism, indiferenta sau interes fata de boala sau mediu. Ea se modifica in functie de
starea generala a bolnavului; iar durerea este unul din factorii primordiali care influenteaza pozitia
bolnavului.

Durerea are drept efect suferinta, iar bolnavul prin adoptarea unor anumite pozitii incearca sa o
minimalizeze. De aceea el i-a pozitii antialgice, cu sustinerea partii dureroase, iar faciesul sau
adreseaza grimase, geme, are maxilarele crispate. Bolnavul este agitat, cauta o pozitie care sa-i
calmeze durerea, are transpiratii, extremitatile se pot raci.

Bolnavul ocupa in pat o pozitie activa, pasiva sau fortata si in functie de indicatii si
necesitati. Pozitia activa este caracteristica bolnavilor in stare mai buna, pozitia lor in pat
fiind identica cu cea a unui om sanatos. Ei se misca singuri, neavand nevoie de ajutor.
24

Pozitia pasiva este caracteristica bolnavilor in stare grava, adinamici, care si-au pierdut forta
fizica. Acesti bolnavi necesita ajutor pentru orice fel de miscare.

Pozitia fortata este caracteristica prin atitudini neobisnuite, determinate de afectiunea de


baza a bolnavilor sau impuse de tratament.

La bolnavii operati cea mai frecventa pozitie este decubit dorsal cu capul intr-o parte
pana isi recapata cunostinta pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali cateodata patul va fi
usor inclinat, apoi decubit lateral dreapta sau stanga urmat nde semisezand in special la
bolnavii peste 50 ani.

Schimbarea poziiei i imobilizarea pacientului

Daca bolnavul mentine timp indelungat aceasi pozitie, acesta este predispus la aparitia unor
complicatii(escare de decubit, tromboze, embolii) care-i impiedica procesul de vindecare. Pentru
prevenirea aparitiei acestora se recomanda schimbarea pozitie pacintului si mobilizarea lui cat mai
precoce.

Pacientul va fi incurajat sa se miste in pat, sa se intoarca singur de pe o parte pe alta, sa-si


miste picioarele, mainile, sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregatii sculatul din pat
precoce.

In afara complicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei sau a doua zi
dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea
respiratorie, ventilatia pulmonara, tusea si expectoratia, accelereaza reluarea tranzitului intestinal si
influenteaza in mod pasiv psihicul bolnavului.

Ridicarea se face treptat, intai la marginea patului, isi balanseaza gambele, face un pic de
gimnastica respiratorie si spijinit , fara sa exagereze de prima data, face cativa pasi. Se va tine cont
si de ceea ce spune pacientul daca vrea sa mai mearga sau sa se opreasca. Starea generala nu este o
piedica, nici starea de slibiciune, nici deshidratarea, nici obezitatea, ci dimpotriva la persoanele cu
antecedente de flebita, plimbarea va avea loc cat mai repede posibil. Natura sau complexitate
operatiei nu impiedica ridicarea din pat precoce, care nu va fi amanata din cauza drenurilor,
sondelor sau perfuziilor.
25

Captarea eliminarilor

Captarea dejectiilor este importanta atat pentru mentinerea in perfecta stare de igiena pacientii cat
si in vederea imbogatirii datelor necesare in vederea stabilirii diagnosticului.

In vedera captarii dejectiilor patul se protejeaza cu musama si aleza iar in caz de murdarire va fi
schimbat ulterior.

Captarea fecaleleor: materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie
si eliminate din organism defecatie. Captarea lor se face in plosca sau bazinet. Plosca se tine de
maner si se tine intotdeauna acoperita, fie cu capacul propriu, fie cu un servet.

Dupa defecare toaleta se face cu hartie igienicam sau prin spalare. Bazinetul este scos din
salon, apoi se aeriseste salonul si bolnavul se spala pe

maini.

Aceste se pastreaza pentru a fi aratate medicului, caci in colecistite scaunul apare decolorat
si uneori poate prezenta calculi.

Captarea urinei: urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si
toxice rezultate din metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare. Se mai
poate folosi si plosca. In cazul in care este necesara captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize
de laborator, se face in recipiente cilindrice gradate de 2-4l.

Captarea varsaturilor: prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin


caile digestive pe gura.

In timpul varsaturilor bolnavul va fi sustinut, in cazul in care este in decubit dorsal capul va fi
intors spre partea dreapta si i se va oferi tavita renala. Se va determina cantitaea de varsatura si nu
se va arunca pana medicul nu va fi informat.

2.4. Supravegherea funciilor vitale i vegetative


26

O importanta deosebita in supravegherea bolnavului o are monitorizarea functiilor vitale si


vegetative ale organismului si de a le nota in foaia de temperatura, caci modificarile lor reflecta in
mare masura starea generala a bolnavului si evolutia bolii.

TEMPERATURA

Temperatura reprezinta rezulttul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura .

Scopul masurarii este evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

Locul de masurare este : axila, plica inghunala, cavitatea bucala, rect, vagin; si se
masoara cu ajutorul temometrului maximal

Valoarea normala a temperaturii este: 36-370C la adult

Temperatura trebuie masurata de doua ori pe zi, valoarea obtinuta se noteaza in foaia de
temperatura, spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la doua diviziuni de grade. Se noteaza
cu pix de culoarealbastra. In caz de modificari se anunta medicul.

La bolnavii cu colecistita accesul febril este de scurta durata, cu cresterea temperaturii pana
la 390C, apoi scade la valori normale. Ea apare la sfarsitul crizei dureroase si aprope intotdeauna
este precedata de un frison prelungit insotit de cefalee.

PULSUL

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor comprimate pe un plan osos, fiind sincron
cu sistola ventriculara. Este o senzatie de soc perceputa la palparea unei artere superficiale
comprimata incomplet pe un plan dur, osos. Palparea pulsului se face cu varful degetelor
index, mediu si inelar de la mana dreapta.

Scopul masurarii pulsului este evaluarea functiei cardio-vasculare.elementele care se


apreciaza in masurarea pulsului sunt: ritmicitatea, frecventa, celeritatea, amplitudinea.

Locul de masurare este orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un
plan osos: radiala, femurala,humerala, carotida, temporala, superficiala, pedioasa.

Valorile normale sunt 60-80batai/min la adulti. Notarea in foaie de temperatura se face


cu pix de culoare rosie, iar spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la patru pulsatii pe
minut.
27

La bolnavii cu colecistita este usor marit ca frecventa ajungand la 100-120 pulsatii pe


minut.

TENSIUNEA ARTERIALA

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor


arteriali, in cursul contractiei cardiace. TA variaza in functie cu varsta precum si cu orarul
activitatiilor in cursul zilei.

Scopul masurarii este evaluarea functiei cardiovasculare.

Se masoara cu ajutorul tensiometrului si al stetoscopului pe bratul bolnavului. Valorile


normale la adulti sunt:

tensiunea sistolica 115-140mmHg


tensiunea diastolica 75-90mmHg

Se noteaza in foaia de observatie cu pix de culoare rosie, grafic sau cifric.

RESPIRATIA

Respiratia reprezinta necesitatea fiecarui individ de a capta O 2 din mediul inconjurator,


necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina CO2 rezultat din arderile celulare.

Masurarea are ca scop evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al


evolutiei bolii si al aparitiei unor complicatii.

Masurarea respiratiei prin inspectie se face prin plasarea mainii cu fata palmara pe suprafata
toracelui si numararea inspiratiilor timp de un minut. Valorile normale sunt 16-18 batai /min la
adult. Se urmareste frecventa, amplitudinea miscarilor respiratorii, ritmul respiratie, simetria
miscarilor respiratorii. Valoarea obtinuta se noteaza in foaia de temperatura, spatiul dintre doua
linii orizontale corespund la doua respiratii pe minut , se noteaza cu pix de culoare verde.

In colecistita respiratia este in general normla, insa in timpul respiratiilor profunde fundul
vezicii atinge peretele abdominal ceea ce ii provoaca pacientului o durere foarte intensa, incat
bolnavul se fereste sa respire profund.

Curba respiratiei se modifica odata cu curba temperaturii si a pulsului, astfel ca in timpul


starilor febrile numarul inspiratiilor pe minut creste.
28

2.5. Alimentaia bolnavului

Alimente permise:
- pine alb veche de o zi;
- cartofi piure, fieri, copi;
- paste finoase;
- orez;
- gri;
- fructe fr coaj i fr smburi sub form de compot, coapte sau crude, dar de
preferin rase;
- legume tiate i fierte;
- lapte de vac, smntn, iaurt;
- carne slab de vit, pete slab, gin fiart sau friptur;
- brnz de vaci, telemea desrat;
- ulei, unt.
Alimentele nu vor fi consumate fierbini i nici foarte reci (ideal la 48 C). Ele vor fi bine
masticate.

Alimente interzise:
- condimente (piper, boia, hrean, oet, mutar);
- alcool, tutun;
- sosuri nedietetice, rntauri, grsimi prjite;
- cafea n exces;
- varz, castravei, ridichi;
- fructe cu coaj sau smburi;
- miere i alte dulciuri concentrate.
Dup trei sptmni de la operaie raia caloric va fi adaptat n funcie de vrst, sex,
talie i profilul activitii desfurate.
2.6. Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului

Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau chimica, transformate intr-
o forma de administrare prescrisa de medic.
29

Actiunea lor asupra organismului depinde in primul rand de structura chimica, dar o importanta
aprope tot atat de mare o au si doza administrata precum si calea de administrare.

Regulile generale de administrare sunt:

- respectarea intocmai a medicamentului prescris


- identificarea medicamentelor administrate
- verificarea calitatii medicamentelor administrate
- respectarea cailor de administrare
- respectarea dozajului prescris
- respectarea orarului de administrare
- respectarea somnului bolnavului
- evitarea incompatibilitatii medicamentelor
- respectarea ordinii de administrare a medicamentelor
- raportarea imediata a greselilor de administrare

Tratamentul medicamentos al cancerului este o alta componenta de baza


a terapiei anti-tumorale, cu succes in anumite tipuri de cancer. Datorita
efectelor secundare pot produce insa perturbari functionale de durata.
Aceasta forma de tratament se aplica cel mai frecvent sistemic. Astfel,
chimio-, hormono- si imunoterapia actioneaza la nivelul tuturor organelor.
Citostaticele afecteaza, astfel, toate celulele, nu doar pe cele tumorale, ci
si pe cele sanatoase.

2.7. Recoltarea produselor biologice i patologice

Inainte de orice recoltare se pregatesc materialele necesare recoltarii, se pregateste psihic si fizic
pacientul, se informeaza despre scopul si modul de efectuare a recoltarii.

Recoltarea sangelui pentru examene de laborator, se face dimineata, a jeun, prin punctie
venoasa. Cele mai frecvente examinari la bolnavii cu colecistectomie sunt:

VSH : viteza de sedimentare a hematiilor, se recolteaza prin punctie venoasa, intr-o seringa de 2ml
0,4ml citrat de Na 3,8% si se completeaza cu 1,6ml de sange. Valorile normale :- la barbati: 1-
10mm/ora, 7-15mm/2ore
30

- la femei: 2-13mm/ora, 12-17mm/2 ore

Supravegherea VSH-ului este indicata, deoarece valorile sale indica evolutia bolii.

HEMOGRAMA: - se recolteaza 2ml sange pe substanta anticoagulanta, EDTA 1% sau 2 ml sange


pe 2 picaturi de heparina, prin punctie venoasa.

Valorile normale:

- leucocite:4200-8000/mm3
-
hematii: barbati- 4,5-5,5mil/mm3

femei- 4,2-4,8mil/mm3

- trombocite: 150.000-400.000/mm3
- hematocrit: 41-46%
- hemoglobina: 13-15g%

Pentru examinari biochimice recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, cu sau fara
substanta anticoagualnta, recoltandu-se 5-10ml sange dimineata a jeun.

UREE SANGVINA: valori normale: 20-40mg%

ACID URIC: valori normale: 2-6mg%

CREATININA: valori normale: 0,6-1,2mg%

COLESTEROL: valori normale: 180-280mg%

TRIGICERIDE: valori normale: 600-800mg%

BILIRUBINA TOTALA: valori normale: 0,6-1mg%

BILIRUBINA DIRECTA: valori normale: 0,1-0,4mg%

GLICEMIE: valori normale: 80-120mg%

TESTE DE CITOLIZA- TRANSAMINAZELE- valori normale:

TPG: 2-16UI
31

TGO: 2-20UI

FOSFATAZA ALCALINA: valori normale: 2-4 U Bodansky

FOSFATAZA ACIDA: valori normale: 0,04-0,6 U Bodansky

SIDEREMIE: valori normale: 100-160/100ml, se face prin recoltare direct in eprubeta cu ac de


platina.

AMILAZEMIE: valori normale: 8-32 U.W

ELECTROFOREZA: valori normale: PROTEINE TOTALE: 75_10g%

ALBUMINBA: 40-50g%

REZERVA ALCALINA: valori normale: 58-65volum%, se recolteaza 5-10ml de sange in sticlute


heparinizate.

FIBRINOGENUL: valori normale: 200-400 mg%, se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml citrat de
Na 3,8%

TIMP DE PROTROMBINA: valori normale: TIMP QUICK: 12-14

TIMP HOWELL: 130-230

- se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml oxalat de K

La bolnavii cu colestita testele functionale hepatice raman nemodificate in timp. Persistenta


icterului si mai ales a angiocolitei duleaza suferinta parenchimului hepatic cu modificarea
corespunzatoare a acestuia. Suferinta hepato-celularaare ca expresie initiala cresterea
ransaminazelor urmata de modificarea probelor de disproteinemie si proteinogramei.

Examenul sangelui arata in majoritatea cazurilor hipercolesterolemi, hipercalcemia,


hiperbilirubinemie si cresterea sarurilor biliare; in angiocolita VSH-ul este crescut.

Examinarile care se fac din urina sunt:

examen sumar de urina: se recolteaza din prima emisie urinara de dimineata cand urina este
mai concentrata, dupa toaleta organelor genitale externe. Se recolteaza 100-150ml de urina in
recipient curat, dezinfectant
32

determinarea bilirubinuriei se face cu ajutorul probei Rosin, folosind ca reactiv alcool iodat

La examenul materiilor fecale se observa hipercoloratie; dupa colici pot fi gasiti calculi in
materiile fecale.

2.8. Pregtirea pacientului i efectuarea tehnicilor impuse de afeciune

Paracenteza (punctia abdominala) consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui


trocar in diferite scopuri.In cavitatea peritoneala se poate acumula lichid (ascita) care poate avea
cauze multiple precum obstacole in circulatia portala (determina hipertensiune in ramurile venei
porte) sau inflamatie (in peritonita tuberculoasa).

Scopul explorator al punctiei abdominale


- punere in evidenta a prezentei lichidului peritoneal.
- recoltarea lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii sale

Scopul terapeutic al punctiei abdominale


- evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive.
- efectuarea dializei peritoneale

Se recomanda paracenteza in cazul ascitelor masive care provoaca tulburari circulatorii si


respiratorii prin presiunea asupra diafragmului, venei cave inferioare, in ascitele care nu se
resorb prin metode obisnuite de tratament, in traumatisme inchise ale viscerelor abdominale,
atunci cand se banuieste hemoperitoneu

Atentie !
- Paracenteza nu este indicata in chisturi ovariene mari, hidronefroza, sarcina.
- La pacientii cu diateze hemoragice si in precoma acest tip de punctie se executa cu mare
prudenta
33

Locul punctiei
- pe linia Monroe Richter, in fosa iliaca stanga, la punctul de unire a 1/3 medii cu cea mijlocie a
liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca anterioara superioara stanga.
- pe linia ombilico-pubiana, la mijlocul ei.

Pregatirea punctiei
Pentru executarea paracentezei sunt necesare materiale - de protectie a patului pe care se executa
punctia, pentru dezinfectia tegumentului tip III, instrumente sterile (trocar gros cu diamentrul de
3-4 mm cun un mandrin ascutit si unul bont de rezerva, seringi de 5 si 20 ml, ace 5-6 mm,
bisturiu, pense hemostatice, camp chirurgical, manusi chirurgicale, comprese, tuburi
prelungitoare.

- pentru recoltarea si colectarea lichidului - eprubete, cilindru gradat, galeata gradata de 10 L


- pentru ingrijirea locului punctiei - cearsaf impaturit pe lungime, romplast
34

- substante medicamentoase - anestezice locale, tonice-cardiace


- paravan, tavita renala

Asistentul medical informeaza pacientul asupra necesitatii punctiei, si asigura securitatea si


intimitatea.
Pacientul este nevoit sa urineze (daca este cazul se face sondaj vezical), se dezbraca regiunea
abdominala. Asistentul medical asaza pacientul in pozitie decubit dorsal in pat, peste cearsaful
impaturit in lung, cu flancul stang la marginea patului si trunchiul usor ridicat, se masoara
circumferinta abdominala.

Executia punctiei
- se face de catre medic, ajutat de 1-2 asistenti medicali si se deruleaza in salon sau in sala de
tratamente. Inainte de executia punctiei, medicul si asistentul/asistentii isi spala mainile si le
dezinfecteaza.
- medicul alege locul punctiei iar asistentul pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf, asaza
pacientul in pozitia corespunzatoare locului ales.
- asistentul medical pregateste locul punctiei, dezinfectie tip III, serveste seringa incarcata cu
anestezic iar medicul face anestezia locala.
- dupa anesteziere, medicul primeste manusile chirurgicale si campul chirurgical de la
asistent.Medicul protejeaza locul punctiei cu campul steril, timp in care asistentul medical
serveste bisturiul sau direct trocarul.
- medicul executa incizia sau direct punctia cu trocarul, scoate mandrinul iar asistentul medical
supravegheaza permanent faciesul (aspect caracteristic al fetei n cursul unei boli), respiratia,
starea bolnavului.
- asistentul medical recolteaza in eprubete lichidul de ascita, seveste tubul prelungitor al canulei
trocarului (pentru evacuare).
- medicul adapteaza tubul prelungitor iar asistentul/asistentii supravegheaza scurgerea lichidului
in vasul colector si totodata pacientul
35

Atentie !
Daca se intrerupe scurgerea lichidului pozitia pacientului trebuie schimbata
- medicul retrage trocarul, aplica agrafa Michel daca a folosit bisturiul pentru incizie, iar asistentul
medical dezinfecteaza locul punctiei, face o cuta a pielii, aplica pansament uscat compresiv.Se strange
cearsaful in jurul abdomenului, fixandu-se cu ace de siguranta.

Ingrijirea ulterioara a pacientului


- se asaza comod in pat, astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita presiunea asupra
orificului si scurgerea lichidului in continuare, se asigura o temparatura optima si liniste.

Dupa sase ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul abdomenului, se masoara circumferinta
abdominala si se noteaza, se suplineste pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale, se monitorizeaza
pulsul, tensiunea arteriala, se noteaza valorile inregistrate in primele 24 de ore, pansamentul se schimba,
respectand masurile de asepsie (sterilizare), agrafele se scot dupa 48-72 de ore

Pregatirea produsului pentru examinare


- Examenul macroscopic consta in masurarea cantitatiid de lichid evacuat, aprecierea aspectului lui,
determinarea densitatii.
- reactia Rivalta,
- Examenul citologic, bacteriologic, biochimic - eprubete cu lichid etichetate se trimit la laborator

Notarea punctiei in foaia de observatie


- se noteaza cantitatea de lichid evacuat, data, ora, numele persoanei care a executat punctia,
circumferinta abdominala inainte si dupa evacuarea lichidului

Atentie !
36

- In timpul executiei punctiei abdominale pot aparea accidente precum - colaps vascular prin
comprimarea brusca a cavitatii abdominale, hemoragie difestiva manifestata prin hematemeza, melena,
perforarea intestinului subtire determina peritonita, persistenta orificiului de punctiei prin care se
executa punctia

- La prima punctie abdominala se evacueaza o cantitate de maximum 4-5 L iar la urmatoarele se pot
evacua 10 L de lichid ascitic
- Viteza de scurgere a lichidului este de 1 L la 15 minute.
Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza celular,afectnd
toate celulele organismului, nu doar pe cele tumorale.
Chimioterapia depinde de tipul, localizarea i stadiul evolutiv al tumorii. Datorit mecanismelor
diferite de aciune, frecvent, citostaticele se administreaz combinat.
Schema de administrare o stabilete medicul. Citostacele se administreaz n cure la intervale de
timp astfel ca organismul s se regenereze .

Cile de administrare :
- sub form de tablete pe cale oral ;
- pe cale parenteral prin injecii IV, injecii intraarteriala, IM, SC ;
- prin perfuzii IV ;
- intracavitar prin instilaii intravezicale, n cavitatea pleural

Rolul asistentei n administrarea citostaticelor


Pregtirea pacientului:
- psihic - este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc grea, senzaie
de sufocare sau vom de intensitate grav sau puternic ; pot epuiza bolnavul; inhib aprarea
organismului producnd febr, alopecie temporar, modificri ale mucoaselor, diaree. Se ia
consimntul bolnavului.
Pacienii insuficient informai devin intolerani i nu au atitudine corespunztoare fa de
boala de aceea au nevoie de consiliere psihologic, de sprijin sufletesc din partea familiei i
prietenilor i n unele cazuri de administrare de calmante.
- fizic - naintea de nceperea tratamentului se recolteaz snge pentru examenul hematologice
(hematii, trombocite, leucocite, Hb, constante eritrocitare).
Regimul alimentar al pacientului va fi n funcie de starea general i de preferin.
Se administreaz medicamente antiemetice pentru prevenirea vrsturilor.
37

Pentru prevenirea gustului neplcut se recomad pacientului s mestece gum sau s consume
bomboane mentolate.
Pacientul va primi regim alimentar n prima zi de cur cu citostatice puternic emetizante :
-dejun normal sau la alegere ;
- la prnz nu va mnca ;
- cina : sup uoar ;
-lichidele se vor consuma dupa preferin.
A doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prnz i seara sup ;
A treia zi : la alegere dup apetit i starea general .
Medicamentele administrate bolnavului nainte de nceperea tratamentului sunt:
- antiemetice - Metoclopramid sub form de tablete, supozitoare sau fiole n perfuzie, Zofran
tb.. supozitoare sau fiole ;
- sedative - Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.

ngrijirea pacientului n timpul chimioterapiei


Prevenirea infeciilor :
-ngrijiri n condiii de perfect asepsie ;
-evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase ;
-evitarea aglomeraiilor ;
-ngrijirea cavitii bucale i prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin: splarea
dinilor cu perii atraumatice, cltirea gurei ntre mese cu ceai de mueel sau ap de gur ,
badijonarea cu soluie de Stamicin.
-ngrijirea organelor genitale i prevenirea infeciilor urinare se face prin :
- toaleta intim temeinic cu spun sau loiuni ;
- ex. bacteriologic din secreiile genitale ;
- urocultura pentru depistarea infeciilor.
Tulburrile gastro-intestinale (greaa, voma, inapetena, diareea, durerea) se previn prin :
-
- reechilibrarea hidroelectrolitic corespunztoare prin aport de lichide ;
-administrare de antiemetice ;
-reglarea tranzitului intestinal cu Motilium ;
-alimente bogate n vitamine i minerale, evitndu-se legumele bogate n celuloz ;
- se interzice consumarea buturilor alcoolice.
38

Infeciile tractului respirator se previn prin :


-gimnastic respiratorie; administrare de expectorante;
-depistarea germenilor patogeni din sput prin ex. bacteriologic ;
-interzicerea fumatului.
Riscul de hemoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor .
Riscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, n caz de reacii alergice
se ntrerupe administrarea citostacilor i se anun medicul.
Msuri de protecie pentru personalul medical
Echipamentul este format din :
- halate cu mneci lungi i manete
- mnui de unic folosin, impermeabile, care s depeasc manetele;
- masc facial pentru filtrarea aerosolilor;
- ochelari de protecie, care protejeaz i faa de o contaminare din lateral.
Alte msuri de protecie :
> pregtirea soluiilor perfuzabile se face ntr-o sal special far cureni de aer, n spaiu
linitit i nchis care nu trebuie folosit n alt scop pentru bolnav i personal sanitar;
> toate materialele necesare trebuie s fie aduse la locul de lucru ;
> deeurile contaminate se strng n recipiente speciale ;
> seringile i aparatele de perfuzii pregtite sunt etichetate pentu a nu se produce
confuzii;
> n caz de contaminarea ochilor i pielii neinteionat se va spla bine cu jet de ap ;
> halatele se pun separat;
> ochelarii se spal cu ap i spun ;
> suprafeele contaminate se spal cu ap i spun apoi se dau cu alcool;
> la sfritul pregtirilor se spal minile.
Atenie ! ! !
Femeile gravide, cele care alpteaz i persoanele sub 18 ani nu au voie s manevreze
citostaticele ; de asemenea i persoanele expuse concomitent la radiaii ionizante.
39

Computer Tomografia
Definitie:
-este examenul radiologic al sistemului osos in trei axe si pe sectiuni
Pune in evidenta leziunile la nivelul aparatului locomotor, osteoarticular mult mai precoce
Are o mare utilizare in traumatologie.

Scopul:
Este utila in explorarea fracturilor de bazin, permitind vizualizarea tridimensionala a leziunilor.
Este posibila stabiliera mai exacta a locului fracturii, marimea si deplasarea fragmentelor de
fractura, leziunile sacro-iliace, decit la rgf.standard
Poate evidentia leziunile asociate fracturilor de bazin, de exemplu un hematom pelvin situat
retroperitoneal.
In fr de coloana vertebrala, CT poate indica cu precizie locul leziunilor vertebrale cervicale sau
toracolombare.
In politraumatisme permite evitarea numeroaselor examene radiologice clasice si
mobilizarea in exces a pacientilor.
Rolul asistentei:
-pregateste bolnavul psihic si obtine consimtamintul
-materiale necesare: substanta de contrast, seringa, ac, alcool, tampon, garou, manusi, tavita
renala.
-adm subst de contrast IV
-serveste medicul
-supravegheaza pacientul
Pregatirea pacientului:
-pacientul nu maninca in dim investigatiei
-se ajuta la dezbracarea si asezare in pozitie corespunzatoare
-se insoteste dupa tehnica la salon

2.9. Pregtirea preoperatorie i ngrijirile postoperatorii

Cu cteva zile nainte de operaie se vor administra mese mici, fracionate de preferin,
lichide i semisolide, evitnd alimentele greu digerabile (sosuri nedietetice, rntauri, grsimi,
prjeli, varz, castravei, ridichi, sarmale), condimente, alcool i alimente bogate n celuloz care
40

produc meteorism abdominal. Cu cel puin 12 ore naintea interveniei chirurgicale se suspend
alimentaia oral.
Dac bolnavul prezint preoperator insuficien evacuatorie gastric sau numai vrsturi
care nu cedeaz dup antiematice va fi alimentat parenteral (cu soluii glucozate de NaCl 0,9 %,
aminoacizi i lipide injectabile intravenoase) i se va introduce o sond de aspiraie gastric. Vor
fi corectate tulburrile hidroelectrolitice i acidobazice. Dac bolnavul are preoperator hemoragie
digestiv superioar se suspend de asemenea alimentaia oral, este perfuzat parenteral,
asigurndu-se cel puin 800 Kcal./zi, iar dac anemia este sever (sub 8 g. ghemoglobulin/100)
ml. snge) va fi transfuzat, de preferin cu masa eritrocitar, iar dac nu exist, cu snge integral
izogrup, izo-Rh.

Dou - trei zile postoperator alimentaia se va face parenteral, avnd grij s asigurm cel puin
200 g. de hidrai de C, se vor administra soluii glucozate de NaCl 0,9 %, iar dac avem
posibilitatea i soluii de aminoacizi i lipide perfuzabile intravenos circa 1500 - 2000 ml./24 h.).
n urmtoarele dou - trei zile se va ncepe realimentarea oral, iniial cu cantiti mici de
ceaiuri, lapte (50 ml. din dou n dou ore), supe strecurate de legume, ulterior mese mici cu
piureuri, smntn, gri cu lapte, ou moi, brnz de vaci, unt, iar dup nc trei - patru zile se
pot aduga pine alb, biscuii, carne alb fiart, sote de legume, budinci.
Dac evoluia este favorabil bolnavul va fi alimentat n continuare cu mese mici,
fracionate (cinci - ase/zi) care s asigure un raport caloric de circa 920 - 1550 Kcal./zi,
asemntor cu cel din boala ulceroas n perioada de acalmie, dar cu evitarea consumului excesiv
de lichide n timpul i imediat dup mas, precum i alimentelor hiperosmolare (dulciuri
concentrate, alimente srate excesiv sau alimente bogate n celuloz dur) pentru a evita un
sindrom postprandial precoce (DUMPING).

2.10. Educaie pentru sntate


Profilaxia bolii

Educaia sanitar a bolnavilor spitalizai presupune o munc continu i uneori dificil


din partea personalului sanitar mediu, n scopul obinerii colaborrii bolnavilor pentru vindecarea
lor ct mai rapid.
Ea trebuie s fie efectuat n acelai timp i pentru prevenirea contaminrii de la un
bolnav la altul sau a personalului sanitar care ngrijete bolnavii.
Succesul educaiei sanitare depinde n foarte mare msur de educaia sanitar anterioar
a bolnavului, de gradul lui de cultur general, precum i de calitatea asistentei medicale, de
41

competena sa profesional i comportamentul la locul de munc, de interesul pe care-1 acord


bolnavilor privind ngrijirile i tot ceea ce ndeplinete pentru vindecarea acestuia.
Asistenta medical (nursa) trebuie s ndeplineasc o serie de obiective n realizarea
instruirii bolnavului.

2.11. Externarea pacientului

Momentul plecarii bolnavului este stabilit de catre medic. Trebuie sa pregatim

bolnavul pentru externare, ceea ce necesita o munca sustinuta de educatie sanitara privind
respectarea odihnei, a regimului dietetic. Bolnavul si apartinatorii vor fi instruiti asupra modului de
preparare a alimentelor, asupra regimului de viata si asupra tratamentului pe care il va urma la
domiciliu.

In vederea externarii se aduna toata documentatia relativa la bolnav in vederea formularii


epicrizei de catre medic.

Se va fixa ora plecarii impreuna cu bolnavul, pentru a-i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment. Bolnavul si familia sa vor fi anuntati cu 2-3 zile inainte privind data iesirii din
spital. Se verifica daca hainele bolnavului sunt corespunzatoare plecarii, daca nu i se anunta
familia.

Se aprofundeaza bolnavului indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire.


Se va lamuri in special asupra regimului dietetic, se va verifica daca pacientul si-a insusit in mod
corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si se va
insista ca la data indicata sa se prezinte la control.

Bolnavul va parasii spitalul insotit de un membru al familiei, fie cu ambulanta.


42

CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

CAZUL I - Plan de ingrijire

Culegerea datelor

Nume si prenume: P.E

Sex: F

Varsta: 39 ani

Istoric actual: Pacientul se interneaza pentru investigatii si tratament

DATA INTERNARII: 20.01.2017

DATA EXTERNARII: 25.01.2017

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Cancer peritoneal primitiv

Motivele internarii: - durere

- ascita

- distensie abdominala

- astenie
43

- scadere accentuata in greutate

- febra

ISTORICUL BOLII: In luna aprilie 2008 a fost tratat cu o anemie moderata. In urma explorarilor executate s-a stabilit diagnosticul de cancer peritoneal
motiv pentru care a fost transferat pe sectia Oncologie pentru tratament. Continua sa prezinte dureri, nu se alimenteaza corespunzator, scade in
greutate. Cu cinci zile inainte de internare durerile devin permanente si vomita dupa fiecare tentativa de alimentare.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

- durere

- scadere in greutate

- paloare

- inapetenta

PROBLEME ALE PACIENTULUI

- intoleranta la efort fizic

- deshidratare

- refuz de a accepta regimul de viata

- cunostinte insuficiente despre boala


44

ANEXA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE


DEFICITARA NGRIJIRE

Nevoia de a Incapacitatea de a Crearea unui climat prielnic - evit stimuli fonici respect ritmul Pacientul s-a odihnit
pentru ca pacientul s se fiziologic de somn al pacientului mic care
dormi se odihni din cauza suficient
poat odihnii are un necesar de 12-14 ore
durerii manifestata - somul poate fi stimulat prin
administrarea unei cantiti de lapte cald
prin ore insuficiente
- m asigur c foamea nu este unul dintre
de somn factorii care influeneaz insomnia
- administrez medicaia indicat de medic
- i facilitez contactul cu aparintorii
pentru a depii frica de spitalizare
-m ngrijesc ca n salon s existe jucrii
pentru diferite vrste, dezinfectate
corespunztor i verific s fie
corespunztoare vrstei s nu se produc
accidente.
- evit zgomotele intense pentru evitare
45

perturbrii linitii coplilului. Indiferent de


programul obinuit, somnul pacientului
trebuie respectat, prin amnarea unor
activiti
imi petrec ct mai mult timp n salon
alturi de copii, cci prezena mea are un
efect binefctor att asupra pacientului ct
i asupra aparintorilor
Nevoia de a Alterarea Asigurarea raiei alimentare - aerisesc salonul nainte de mese Pacienta s-a alimentat
.- explorez obiceiurile alimentare ale
manca alimentatiei din complete corespunzator
pacientului
cauza regimului - asigur hidratarea i alimentatrea
n funcie de perioada evolutiv
impus manifestata
- n timpul vrsturilor susin bolnavul, i
prin deficit ponderal asigur tvi renal curat, i ofer un pahar
de ap pentru ai cltii gura
- aez bolnavul n repaus i l linitesc din
punct de vedere psihic
- asigur cantitatea de lichid prin
perfuzie venoas, complectnd cantitatea
zilnic, innd seama de starea cardiac i
renal
- educ aparintorii n legtur cu
importana unui regim alimentar care poate
influena evoluia bolii dar si profilaxia ei
- administrez medicamentele antiemetice i
vitaminele prescrise de medic
- supraveghez vrsturile: cantitativ i
calitativ i le notez n foia de temperatur
- pregtesc pacientul i recoltez snge
pentru examenele de laborator
46

Nevoia de a Alterarea integritatii Pacientul sa-si recapete Voi schimba pozitia bolnavului in pat la Pacientul prezinta o
evita pericolele fizice si psihice independena de miscare, fiecare 2 ore. Efectuez masaj pe regiunile stare buna si
datorita efectului incredere in personalul predispuse la escare. Linistesc bonavul cu colaboreaza activ. Nu
bolii manifestata medical. privire la starea sa. Administrez prezinta escare de
prin durere analgezice. decubit, se deplaseaza
fara ajutor.

Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun


20.01.2017 140/90 76 20 37.3 700 1
21.01.2017 170/80 74 18 37.2 600 -
22.01.2017 160/74 80 22 36.9 700 -
23.01.2017 150/60 70 20 36.7 600 1
24.01.2017 160/70 70 18 36.8 600 1

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


Hgb Sange venos 12.4% 13-15 g
Hct Sange venos 48.7 41-46 %

Tr Sange venos 100000 150000-400000/3mm


Leucocite Sange venos 80mm /1h 6-13 mm la 1H
121 mm/2h
47

NN Sange venos 21 UI 2 20 u.i


Bilirubina directa Sange venos 25 mg % 0,1 0,4mg%
Uree Sange venos 19 g/1000 ml 0,20 0,40g/ 1000ml
Creatinina Sange venos 0,9 mg % 0,6 1,20mg%
Glicemie Sange venos 110 mg % 0,80 1,20gr%

MO Sange Venos 8% 2-8 %


Eo Sange Venos 3% 1-6 %
TGP Sange Venos 20 UI 7-56 UL
TGO Sange Venos 24 UI 5-40 UL

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
21.01.2017 Ceai, limonada, lapte, fructe, unt, branza Alcool, Tutun, muraturi, sosuri
25.01.2017 Fructe, legume, supe , branzeturi, unt proaspat Zahar, cereale, conserve
INVESTGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.


20.01.2017 Ecografie n functie de regiunea care urmeaza a fi examinata si de modul
abdominala de abordare, se pot utiliza pozitii multiple ale bolnavului: Nu necesita ingrijiri
decubit dorsal, lateral sau ventral, pozitie seznda sau deosebite
ortostatism. Se pot utiliza perne care sa produca extensia unor
regiuni (cervical, flancuri, dorsal).
Regiunea de examinat este acoperita cu un gel
special cu rolul de a realiza un contact intim ntre traductor si
piele, cu rol n ndepartarea interpunerii aerului, care poate
parazita imaginea.
48

Pentru evidentierea organelor abdominale este frecvent


utilizata examinarea n inspir profund blocat.
Se vor alege "ferestre ecografice", zone anatomice
care permit abordul direct al organului de examinat, evitndu-
se interpozitia elementelor care mpiedica penetrarea US (aer,
os). De exemplu, fereastra ecocardiografica obisnuita este
localizata n spatiul III-IV intercostal stnga parasternal, n
zona de matitate cardiaca absoluta.
Interpretarea sectiunilor examinate se face n mod
conventional astfel:
- sectiunile transversale sunt privite dinspre picioarele
bolnavului astfel nct viscere abdominale situate n dreapta
bolnavului de exemplu vor fi vizualizate n stnga imaginii;
- sectiunile longitudinale sunt privite dinspre dreapta
bolnavului astfel nct pe ecranul display-ului regiunile
craniale, superioare, apar situate la stnga imaginii, iar cele
caudale inferioare apar la dreapta imaginii;
- de obicei se utilizeaza polaritatea normala a
imaginii, respectiv fondul negru pe care ecourile apar
reprezentate ca puncte albe cu straluciri diferite, n diverse
nuante de gri.

25.01.2017 Biopsia
laparoscopica Anestezie generala cu IOT Se supravegheaza
pacientul dupa ce este
se realizeaza pneumoperitoneul. Prin umplerea cavitatii detubat.
abdominale cu gaz, se realizeaza camera de lucru;

printr-o incizie de 1 cm n dreptul ombilicului se


introduce un trocar cu diametrul de 10 mm prin care se
introduce camera video ce transmite imagini pe un
monitor;
49

se inspecteaza cu atentie ntreaga cavitate abdominala,


urmarindu-se daca exista metastaze hepatice,
peritoneale, adenopatii evidente, invazia altor organe
de catre tumora primara. Se pot introduce trocare
suplimentare (n functie de localizarea tumorii) pe care
se pot introduce instrumente suplimentare, cu care sa se
ndeparteze epiploonul, sa se patrunda n bursa
omentala sau chiar sa se realizeze ecografie
laparoscopica (daca exista traductorul special).

metastazele peritoneale sau hepatice se biopsiaza cu o


pensa de biopsie de forma unei linguri cu marginile
taioase. Se practica biopsii multiple, pentru a fi siguri
de suficient tesut tumoral recoltat, care sa poata fi
examinat histopatologic.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare


20.01.2017 Metoplocramid 2X1/ zi
21.01.2017 Calmant Forte 4 Cps/Zi
22.01.2017 Vitamina B6 1 Tb dimineata
23.01.2017 Codeina 1 Tb seara
24.01.2017 Cisplatin 15-20 mg/m2 i zi, timp de cinci zile
25.01.2017 Solutie Ringer 500 ml iv
50

CAZUL II - plan de ingrijire

Culegerea datelor

DATE FIXE

Nume si prenume: L. D

Sex: M

Varsta: 35 ani

Stare civila: casatorit

DATA INTERNARII: 25.05.2017

DATA EXTERNARII: 30.05.2017

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Cancer peritoneal primar

Motivele internarii: Ascita , Cancer peritoneal primar

ISTORICUL BOLII : Bolnavul declar c are mai mereu dureri abdominale. Se prezint la camera de gard a serviciului Primiri Urgente cu bilet de
trimitere din partea medicului din ambulatoriul de specialitate cu suspiciune de ascita. Se dispune internarea bolnavului de urgen pentru investigaii i
tratament.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: scadere in greutate, somn agitat, cunostinte insuficiente despre boala

PROBLEME ALE PACIENTULUI

- -disfagie

- Anemie
51

- Febra

- Tulburari de coagulare

ANEXA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE


DEFICITARA NGRIJIRE

Nevoia de a Vulnerabilitate fata -reducerea funciilor vitale conduc pacientului ntr-un salon cu un Pacientul este convins
la valori fiziologice microclimat adecvat de disponibilitatea
evita pericolele de pericole din cauza
-combaterea junghiului -discut cu pacientul pentru a o liniti echipei de ingrijire si
bolii manifestat toracic explicndu-i ca starea ei de sntate este recastiga speranta
-fluidificarea secreiilor tranzitorie i c echipa de ngrijire o va ameliorarii sanatatii;
prin intrebari
-combaterea frisoanelor ajuta
frecvente -prevenirea apariiei -discut cu familia pentru a o asigura de
complicaiilor disponibilitatea echipei de ngrijire
-prevenirea infeciilor -sftuiesc pacientul s ocupe o poziie
supraadugate semiseznd pentru favorizarea respiraiei
-i-au msuri de evitare a transmiterii
52

infeciilor prin educarea pacientei asupra


msurilor de igien i respectarea
circuitelor
-ofer pacientului o can cu lapte cald
pentru fluidificarea secreiilor

Nevoia de a-si Hipertermie din Pacientul s prezinte Asistenta asigur aerisirea camerei igiena Dup 48 ore pacientul
cauza bolii
pastra temperatura corpului n tegumentelor i mucoaselor , apoi nu mai prezint febr
manifestat prin
temperatura frisoane limite normale comprese umede , reci , pe frunte ,
corpului in picioare , mini sau dac febra nu cedeaz
limite normale i se aplic mpachetri umede i
antitermice . Ele sunt schimbate des sub
control termometric pn la cedarea
temperaturii . Se administreaz cu rol
delegat tratament antipiretic i
antiinfecios .
Nevoia de a Dificultate in a se Pacientul sa se odihneasca -aerisesc salonul ori de cate ori e necesar; Pacientul s-a odihnit 8
dormi si a se odihni datorita atat calitativ cat si cantitativ - administrez la indicatia medicului ore
odihnii durerii manifestata Codeina;
prin ore insuficiente - sfatuiesc pacientul ca inainte de a dormi
de somn sa citeasca, sau sa isi gaseasca ocupatie ce
ii face placer
- inlatur tot ceea ce polueaza fonic
53

Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun


25.05.2017 140/60 68 21 38.0 600 -
26.05.2017 170/80 78 22 37.8 700 -
27.05.2017 150/40 80 24 37.5 800 1
28.05.2017 150/50 60 20 37.3 700 1
29.05.2017 160/80 74 18 37.7 600 1

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


Hgb Sange venos 22.9% 13-15 g
Hct Sange venos 44.7 41-46 %

Tr Sange venos 250000 150000-400000/3mm


Leucocite Sange venos 70 mm /1h 6-13 mm la 1H
140 mm/2h

NN Sange venos 50 UI 2 20 u.i


Bilirubina directa Sange venos 50 mg % 0,1 0,4mg%
Uree Sange venos 25 g/1000 ml 0,20 0,40g/ 1000ml
Creatinina Sange venos 0,8 mg % 0,6 1,20mg%
Glicemie Sange venos 1,50 mg % 0,80 1,20gr%
54

MO Sange Venos 9% 2-8 %


Eo Sange Venos 6% 1-6 %
TGP Sange Venos 70 UI 7-56 UL
TGO Sange Venos 60 UI 5-40 UL

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
25.05.2017 Fructe fara coaja, ceai, peste, carne de pui cafea n exces;
varz, castravei, ridichi;
fructe cu coaj sau smburi;
miere i alte dulciuri concentrate.

30.05.2017 legume tiate i fierte; Zahar, cereale, conserve , prajeli,


grasimi
lapte de vac, smntn, iaurt;
carne slab de vit, pete slab, gin fiart sau friptur;
brnz de vaci, telemea desrat;

INVESTGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.


25.05.2017 Paracenteza Puncia se execut de ctre medic cu ajutorul a 1-2 asistente
medicale. Se aplic un pansament la
Se spal i se dezinfecteaz minile. locul punciei.
Se mbrac mnui de protecie
Medicul execut anestezia local i puncia Se supravegheaz funciile
Rolul asistentei n efectuarea punciei:
55

Protejeaz lenjeria de pat i de corp.


Asigur poziia bolnavului. vitale.
Dezinfecteaz locul punciei.
Pregtete materialele i instrumentele necesare i servete medicul. Se aplic un bandaj
Adapteaz i supravegheaz tubul prelungitor ce asigur scurgerea abdominal compresiv cu
controlat n gleat sau pung colectoare. cearaf timp de 6 ore.
Supravegheaz pacientul n timpul tehnicii.
Completeaz buletinele de analiz i preia pentru laborator Se msoar circumferina
produsele recoltate. abdominal i se noteaz.
Examineaz macroscopic lichidul.
Msoar cantitatea i densitatea lichidului evacuat. Repaus la pat 24 ore.
Execut reacia Rivalta (se picur 1-2 picturi de lichid de cercetat
n paharul cu ap distilat + 1-2 picturi de acid acetic glacial).
Noteaz puncia executat, cantitatea de lichid extras, aspectul,
eventualele incidente i accidente.

26.05.2017 Endoscopia - endoscopia digestiva superioara consta in explorarea interiorului


digestiva esofagului, stomacului si a duodenului, Nu necesita ingrijiri deosebite
- prin cavitatea bucala endoscopul este introdus si inainteaza usor la
nivelul gatului,
- acest tip de endoscopie este utila pentru detectarea herniei hiatale,
a cauzei hematemezei, a inflamatiei esofagului si identificarea
durerii in abdomen,

- endoscopia se efectueaza intr-o sala speciala,iar dupa examinare


nu este necesara internarea peste noapte,
- pacientul trebuie sa informeze cadrul medical daca are o alergie la
medicamente sau daca urmeaza un tratament cu insulina (pentru
diabetici),
- pentru a preveni hemoragia se evita administrarea de aspirina
inaintea examinarii,
56

- pacientul nu trebuie sa manance/bea, nu fumeaza,


- cu jumatate de ora inaintea examinarii se adiminstreaza atropina
ce are rol de a reduce secretiile,
- daca examinarea se efectueaza in cazul unei situatii de urgenta se
va introduce o sonda nazogastrica,
- se asigura o linie intra venoasa, si se administreaza medicatie ce
provoaca somnolenta,
- pacientul va fi anesteziat cu spray anestezic, si va intins pe partea
stanga, cu capul inclinat spre inainte,
- pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului, va fi introdusa o
piesa bucala
- cand endoscopul ajunge in esofag, pacientul isi va tine capul drept
pentru ca patruderea endoscopului sa fie usoara si pentru a evita
perforatiile tesutului la acest nivel,
- pacientul nu trebuie sa inghita doar daca acest lucru ii este cerut,
prin endoscop se poate introduce aer si apa pentru a curata zona de
examinare.

Endoscopie digestiva superioara - mod de efectuare + pozitia


pacientului
- examinarea dureaza aproximativ 30 de minute, din care
endoscopia efectiva in jur de 5-10 minute, iar pacientul va ramane
la reanimare si va putea sa manance cand gatul nu va mai fi amortit
- in timpul examinarii pacientul poate simti senzatii de voma,
greata, balonare, sau usoare dureri abdominale cauzate de miscarile
endoscopului,
- dupa examinare trebuie anuntat de urgenta medicul daca apare
hematemeza sau melena, dificultati in vorbire, inghitire, tahicardia
(accelerarea frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii/min),
dureri cardiace, dureri abdominale sau febra
- pentru un diagnostic clar se pot preleva tesuturi dintr-o tumora sau
de la nivelul ulceratiei pentru a elimina ipoteza unui cancer gastric,
57

- ingestia de bariu si o eventuala hemoragie masiva a tractului


digestiv superior sunt factori care influenteaza desfasurarea optima
a examinarii.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare


25.05.2017 Cisplatin 15-20 mg/m2 i zi, timp de cinci zile
26.05.2017 Calmant Forte 3X1 /zi oral
27.05.2017 Metoplocramid 2X1 Zi oral
28.05.2017 Solutie Ringer 500 ml i.v

CAZUL III - plan de ingrijire

Culegerea datelor

DATE FIXE
58

Nume si prenume: L.P

Sex: M

Varsta: 63

DATA INTERNARII: 3.08.2017

DATA EXTERNARII: 7.08.2017

DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Cancer peritoneal primar

Motivele internarii: - slabire in greutate

- apetit scazut

- oboseala

ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire in greutate, durere abdominala, balonare si obstructie abdominala. Se
prezinta pentru analize de rutina la recomandarea medicului de familie, diagnosticul fiind de mezoteliom malign.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA:

- Astenie

- Paloare

- Inapetenta

- Scadere in greutate
59

PROBLEME ALE PACIENTULUI:

intoleranta la activitatea fizica,

- Refuz de a se conforma tratamentului

- Cunostinte insuficiente legate de boala

- Refuz de a accepta schimbarea regimului de viata

ANEXA 2

NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENII EVALUARE


DEFICITARA NGRIJIRE
60

Nevoia de a Comunicare s se realizeze o comunicare -preiau pacienta n momentul internarii i Pacientul este convins
insuficient la nivel m prezint i i explic funcia i rolul meu de disponibilitatea
comunica eficient ntre pacient i
afectiv din cauza: n echipa de ngrijire; echipei de ingrijire si
-alterrii strii de echipa de ngrijire pe toat -realizez un climat de linite, calm, recastiga speranta
asigurnd pacienta de ntreaga mea ameliorarii sanatatii;
sntate manifestat perioada spitalizrii;
disponibilitate n acordarea ngrijirilor;
prin anxietate -pacienta s fie linitit -m adresez calm pacientei i familiei,
asigurndu-i c echipa de ngrijire va face
tot posibilul pentru evoluia bun a bolii;
-asigur familia c pacienta va fi bine
ingrijit.
-realizez o comunicare eficient cu
pacienta i familia, att verbal ct i afectiv

Nevoia de a Vulnerabilitate fata -reducerea funciilor vitale conduc pacientului ntr-un salon cu un Pacientul este convins
de pericole din cauza la valori fiziologice microclimat adecvat de disponibilitatea
evita pericolele
bolii manifestat -combaterea junghiului -discut cu pacientul pentru a o liniti echipei de ingrijire si
prin intrebari toracic explicndu-i ca starea ei de sntate este recastiga speranta
frecvente -fluidificarea secreiilor tranzitorie i c echipa de ngrijire o va ameliorarii sanatatii;
-combaterea frisoanelor ajuta
-prevenirea apariiei -discut cu familia pentru a o asigura de
complicaiilor disponibilitatea echipei de ngrijire
-prevenirea infeciilor -sftuiesc pacientul s ocupe o poziie
supraadugate semiseznd pentru favorizarea respiraiei
-i-au msuri de evitare a transmiterii
infeciilor prin educarea pacientei asupra
msurilor de igien i respectarea
circuitelor
-ofer pacientului o can cu lapte cald
pentru fluidificarea secreiilor
61

Nevoia de a Deficit de Pacientul s neleag toate - apreciez cunotinele pe care le are Pacientul a neles care
pacientul cu privire la boala sa
invata cunotine despre restriciile impuse de boal sunt indicaiile pe care
- stimulez dorina de cunoatere
autongrijirea dup - contientizez pacientul asupra propriei trebuie s le respecte
responsabilitai privind sntatea sa
externare dup externare
- educ pacientul cu privire la modul de viat
manifestata prin care trebuie respectat dup externare:
evitarea eforturilor, regim alimentar uor
intrebari frecvente
digerabil
- identific obiceiurile i deprinderile
pacientului pentru a constata dac sunt
corecte sau greite
-corectez deprinderile duntoare sntii
- ntocmesc mpreun cu pacientul un
program de recuperare, reeducare
- efectuez demonstratii practice privind
ngrijirile necesare pacientului postoperator
-s evite activitile solicitante fizic
-dac nu are poft de mancare s ia mese
mici i regulate
-s ncerce s mearg pe jos n fiecare zi
mai mult, aceasta i va mbuntii
respiraia

Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun


3.08.2017 120/40 64 20 37.5 500 -

4.08.2017 140/60 62 22 37.1 700 1


5.08.2017 150/70 60 24 37.6 750 1
6.08.2017 120/40 66 18 36.7 600 -
62

7.08.2017 130/50 70 20 36.2 500 1

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale


Hgb Sange venos 2.4% 13-15 g
Hct Sange venos 38.7 41-46 %

Tr Sange venos 200000 150000-400000/3mm


Leucocite Sange venos 60mm /1h 6-13 mm la 1H
121 mm/2h

NN Sange venos 25 UI 2 20 u.i


Bilirubina directa Sange venos 29mg % 0,1 0,4mg%
Uree Sange venos 0.50 g/1000 ml 0,20 0,40g/ 1000ml
Creatinina Sange venos 1,30 mg % 0,6 1,20mg%
Glicemie Sange venos 110 mg % 0,80 1,20gr%

MO Sange Venos 6% 2-8 %


Eo Sange Venos 3% 1-6 %
TGP Sange Venos 10 UI 7-56 UL
TGO Sange Venos 14 UI 5-40 UL

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise
3.08.2017 Ceai, limonada, lapte, fructe, unt, branza , ananas, compot Alcool, Tutun, muraturi, sosuri
7.08.2017 Fructe, legume, supe , branzeturi, unt proaspat, banane, orez Zahar, cereale, conserve , prajeli,
grasimi
63

INVESTGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.


3.08.2017 Biopsie
laparoscopica Anestezie generala cu IOT

se realizeaza pneumoperitoneul. Prin umplerea cavitatii


abdominale cu gaz, se realizeaza camera de lucru;

printr-o incizie de 1 cm n dreptul ombilicului se


introduce un trocar cu diametrul de 10 mm prin care se
introduce camera video ce transmite imagini pe un
monitor;

se inspecteaza cu atentie ntreaga cavitate abdominala,


urmarindu-se daca exista metastaze hepatice,
peritoneale, adenopatii evidente, invazia altor organe
de catre tumora primara. Se pot introduce trocare
suplimentare (n functie de localizarea tumorii) pe care
se pot introduce instrumente suplimentare, cu care sa se
ndeparteze epiploonul, sa se patrunda n bursa
omentala sau chiar sa se realizeze ecografie
laparoscopica (daca exista traductorul special).

metastazele peritoneale sau hepatice se biopsiaza cu o


pensa de biopsie de forma unei linguri cu marginile
taioase. Se practica biopsii multiple, pentru a fi siguri
de suficient tesut tumoral recoltat, care sa poata fi
64

examinat histopatologic.

6.08.2017 Paracenteza Puncia se execut de ctre medic cu ajutorul a 1-2 asistente


medicale. Se aplic un pansament
Se spal i se dezinfecteaz minile. la locul punciei.
Se mbrac mnui de protecie
Medicul execut anestezia local i puncia Se supravegheaz
Rolul asistentei n efectuarea punciei: funciile vitale.
Protejeaz lenjeria de pat i de corp.
Asigur poziia bolnavului. Se aplic un bandaj
Dezinfecteaz locul punciei. abdominal compresiv cu
Pregtete materialele i instrumentele necesare i servete cearaf timp de 6 ore.
medicul.
Adapteaz i supravegheaz tubul prelungitor ce asigur Se msoar
scurgerea controlat n gleat sau pung colectoare. circumferina
Supravegheaz pacientul n timpul tehnicii. abdominal i se
Completeaz buletinele de analiz i preia pentru laborator noteaz.
produsele recoltate.
Examineaz macroscopic lichidul. Repaus la pat 24 ore.
Msoar cantitatea i densitatea lichidului evacuat.
Execut reacia Rivalta (se picur 1-2 picturi de lichid de
cercetat n paharul cu ap distilat + 1-2 picturi de acid acetic
glacial).
Noteaz puncia executat, cantitatea de lichid extras,
aspectul, eventualele incidente i accidente.

.
65

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare


3.08. 2017 Cisplatin 15-20 mg/m2 i zi, timp de cinci zile
4.08.2017 Calmant Forte 3X1 /zi oral
5.08.2017 Metoplocramid 2X1 Zi oral
6.08. 2017 Solutie Ringer 500 ml i.v
66

Concluzie

Ca i restul cancerelor, frecvena cancerului este n cretere, reprezentnd la aceast or a


treia cauz de mortalitate prin cancer din lume i prima cauz de mortalitate la pacienii cirotici.

Asocierea viruilor sau a alcoolului cu viruii mresc riscul de a face cancer.


Astfel, n etiopatogenia cancerului hepatic se pot intrica mai muli factori de risc.
n aceast lucrare am luat n discuie cazurile a trei pacieni care au fost internai n secia
de gastroenterologie si oncologie cu suspiciunea de cancer peritoneal , n vederea efecturii
investigaiilor necesare stabilirii unui diagnostic de certitudine i a stadializrii acestuia

n toate cele trei cazuri s-a efectuat culegerea i interpretarea datelor, identificarea
nevoilor fundamentale afectate i a problemelor de dependen i s-au elaborat planurile de
ngrijire pentru perioada internrii n secia de oncologie si gastroenterologie.
67

Bibliografie

Dr. Roxana Maria Albu Anatomia i fiziologia omului

Prof. Dr. Radu Pun Tratat de medicina interna bolile aparatului


digestiv. Ficatul, cile biliare i pancreasul. Bucureti 1986.

Lucreia Titiric Exploatri funcionale i ngrijiri speciale acordate


bolnavului.
Tehnici de ngrijire.

Iancu .E., Marcean , C. Manual de nursing IV, Colecia Fundeni


Bucureti 2003.

Chiru , F., Chiru, G., ngrijirea omului bolnav i a omului sntos.


Morariu, L Bucureti, 2001.