Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
REFERAT
Tema:ACTUL JURIDIC CIVIL
Grupa 110
Cuprins
1. Notiunea si clasificarea actului juridic civil
2. Conditiile de valabilitate a actului juridic civil
2.1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil
2.2 Consimtamintul
2.3 Obiectul actului juridic civil
2.4 Cauza
2.5 Forma actului juridic civil
3 Modalitatile actului juridic civil
4 Nulitatea actului juridic civil
2.2Consimtamantul
Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice.
Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauza sau
scopul.
Principiile vointei juridice in dreptul civil:
Codul civil consacra doua principii care carmuiesc vointa juridica
- principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa;
- principiul vointei reale (principiul vointei interne).
- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic; civil
- partile sunt libere sa stabileasca, continutul (clauzele) actului juridic civil;
- partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe care l-
au incheiat.
a) Eroare
Def.: Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act civil.
Clasificare
- Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri:
- eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea de doua
feluri:
- asupra naturii actului juridic ( o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte,
are gresita credinta ca incheie alt act juridic;
- asupra identitatii obiectului - o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun ( pe cand
cealalta parte are in vedere alt bun).
- eroarea viciu de consimtamant - este falsa reprezentare a realitatii ce cade
- fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului (error in substantiam);
- fie asupra persoanei contractante (error in personam).
- eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante care nu
afecteaza valabilitatea actului.
In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-a format
acordul de vointa.
In cazul erorii viciu de consimtamant (in ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa.
Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara nici o
consecinta juridica.
Elementele dolului
1. un element material, obiectiv - ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in
eroare siretenii, manopere dolosive)
2. un element subiectiv , intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru
a determina sa incheie un act juridic.
Conditii
Dolul trebuie sa indeplineasca, conditiile:
- sa fie determinant pentru incheierea actului juridic
- sa provina de la cealalta parte.
De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la eroare
unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de "calitatile persoanei"
contractante.
In doctrina se admite in legatura cu o conditie si urmatoarele doua situatii:
1. dolul sa provina de la un tert, dar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare (un fel
de complicitate la dol)
2. dolul sa provina de la reprezentantul (ex.mandatarul) cocontractantului.
Dovada dolului
Dolul nu se presupun ceea ce inseamna ca persoana care-l invoca trebuie sa-l dovedeasca.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau
prezumtii simple.
3.Violenta
Este un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care iI produce
o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Clasificare:
Dupa natura raului cu care se ameninta, distingem intre:
- violenta fizica - vis - cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei;
- violenta morala - metus - cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele
persoanei.
Dupa caracterul amenintarii, deosebim intre:
- amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamant (creditorul il ameninta pe
debitor cu darea in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are).
- amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau - careare semnificatia juridica a viciului de
consimtamant.
Elementele violentei
Violenta este alcatuita din doua elemente:
- un element obiectiv exterior - ce consta in amenintarea cu un rau
- un element subiectiv - consta in insuflarea unei bunuri persoanei amenintate.
Conditiile violentei
Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca cumulativ, doua conditii:
- sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil
- sa fie injusta (nelegitima, ilicita).
Leziunea
Def. Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dispozitia vadita de valoare intre
doua prestatii.Exista doua conceptii care sta la baza reglementarii leziunii:
- conceptia subiectiva - leziunea presupune doua elemente:
- unul obiectiv constand in disproportia de valoare intre contraprestatii;
- unul subiectiv - constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte.
- conceptia obiectiva - leziunea are un singur element - paguba egala cu dispozitia de valoare
intre contraprestatii.
Conditiile leziunii
1. leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv
2. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului
3. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.
Domeniu de aplicare
Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punct de vedere al persoanelor care o
pot invoca drept cauza de anulare, cat sI din acela al actelor susceptibile de anulare pentru
leziune.
Leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani - adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa.
In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, in
acelasi timp:
- sunt acte administrative
- au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal
Proba cauzei
Cauza este prezumata pina la dovada contrarie .
Se institue astfel doua prezumtii:
- prezumtia de valabilitate a cauzei , indiferent ca se mentioneaza sau nu
- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).
Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa
dovedeasca aceasta.
1. Termenul
Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pna la care este
amnata fienceperea, fie ncetarea exercitarii drepturilor subiective si executarii obligatiilor
civile.
Clasificare si efecte
- suspensiv, - extinctiv.
Importanta acestei clasificari consta n faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul
termenului poate renunta la acest beneficiu.
- termen cert ;
- termen incert , a carui mplinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (data mortii
creditorului ntr-un contract de vnzare cu clauza de ntretinere).
Clasificare si efecte
- cauzala;
- mixta;
- potestativa.
Conditia potestativa este de doua feluri: 1. potestativa pura - a carei realizare depinde
exclusiv de vointa unei parti; dacadepinde de vointa debitorului, conditia este nula (ti vnd
daca vreau) 2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt
exterior sau de vointa unei persoane nedeterminata.
n esen, deci, nulitatea este sanciunea care intervine n cazul cnd nu se respect, la ncheierea
actului juridic civil, condiiile de validitate.
n funcie de natura interesului ocrotit, nulitatea este de dou feluri: absolut i relativ. Este
absolut acea nulitate care sancioneaz nerespectarea, la ncheierea actului juridic, a unei norme
care ocrotete un interes general, obtesc (sub aspect terminologic, este desemnat prin
formulele: actul este nul de drept" sau nul" ori nul de plin drept" sau actul va fi nul". Atrag
nulitatea absolut a actului juridic urmtoarele cauze: nclcarea regulilor privind capacitatea
civil a persoanelor; lipsa total a consimmntului, cnd lipsete cauza ori ea este ilicit sau
imoral; nclcarea ordinii publice; frauda legii; lipsa ori nevalabilitatea autorizaiei
administrative).
1) Nulitatea absolut poate fi invocat de oricine are interes (prile actului juridic, procurorul,
instana din oficiu);
3) nulitatea absolut nu poate fi acoperit prin confirmare, expres ori tacit. Este relativ acea
nulitate care sancioneaz nerespectarea, la ncheierea actului juridic, a unei norme care ocrotete
un interes particular, individual ori personal (este indicat prin formulele: actul este anulabil",
actul poate fi anulat").
Atrag nulitatea relativ a actului juridic urmtoarele cauze: viciile de consimmnt (eroarea,
dolul, violena i leziunea); lipsa discernmntului n momentul ncheierii actului juridic;
nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciiu a persoanei (act ncheiat cu persoana
lipsit de capacitate de exerciiu; act ncheiat fr ncuviinarea ocrotitorului legal); nerespectarea
unei incapaciti instituite pentru protecia unui interes individual, personal - interdicia vnzrii-
cumprrii ntre soi).
1) nulitatea relativ poate fi invocat doar de persoana al crei interes a fost nesocotit la
ncheierea actului;
3) nulitatea relativ poate fi confirmat expres sau tacit.a) n funcie de ntinderea efectelor sale,
nulitatea este de dou feluri: parial i total. Este parial acea nulitate care desfiineaz
numai o parte dintre efectele actului juridic civil (celelalte efecte ale actului continund s
produc, ntruct nu contravin legii). Este total acea nulitate care desfiineaz actul juridic
civil n ntregime (de exemplu, pentru nerespectarea formei cerute ad validitatem). b) Dup
modul de consacrare legislativ, distingem nulitatea expres i nulitatea virtual.