formatiuni de tip statal.(formarea tarilor). Inca din sec 8-9 se inregistreaza un proces de destramare a obstilor teritoriale si de formare a noilor formatiuni de tip feudal.Acest proces este determinat de constituirea marii proprietati feudale si de formarea unui aparat de slujitori in jurul marilor proprietari feudali in vederea garantarii ,exercitarea dreptului de proprietate. Aceste elemente constituie un embrion al primelor formatiuni de tip statal cunoscute in istorie sub denumirea de cnezate ,voievodate ,jupanatesau camp lung.Pentru aceste formatiuni se matiliza se rermenul de tara cu intelesul de forma de organizare politica.denumirile acestor formatiuni de tip statal erau consacrate avand in vedere amplasarea teritoriala ,populatia statornicita pe acele teritorii sau numele conducatorului.Analizand trasturile caracteristice ale acestor formatiuni se identifica trasaturi comune dar si specifice.Ineazul exercita atributii militare,administrative si judiciare asupra teritoriului pe care il conducea dar avea si calitatea de marele proprietar feudal.Cneazul era subordonat voievodului .Voievodatul era format din mai multe cnezate iar voievodul exercita atributii 11.11.2014
militare, adminsi judiciare asupra intregului
teritoriu. Referitor la aceste formatiuni de tip statal o parte din istorici sustin faptul ca aceste au fost preluate de la germani prin filera maghiara.Aceasta afirmatie este insa contrazisa prin sustinerea conform careia formatiunile de tip statal constituite pe teritorile locuite de romani sunt institutii,formatiuni originale ,populatii autohtone deci prin urmare sunt considerate creatii romanesti.Aceasta afirmatie este sustinuta si de invocarea continutului diplomei ioanitilor.Diploma era un contract incheiat intre regele ungariei Bela al 4a si ordinul ioanit.Ordinul ospitalier\ioanit se baza pe o organizare de tip militar.Regele ungariei prin contractul incheiat solicita ioanitilor sa asigure paza teritorilor din sudul carpatilor impotriva navalirii tatarilor.Totodata regele ungariei isi asuma si o serie de obligatii astfel pentru a recompensa activitatea desfasurata de ioaniti regele ungariei le- a permis ioanitilor sa stranga renta in munca ,in bani,in natura de la formatiunile feudale amplasate in acel teritoriu.In concluzie formatiunile de tip statal existau pe teritoriul locuit de romani in momentul in care s-a realizat primul contact dintre unguri si pop autohtona. 11.11.2014
Aparitia sferii de cuprindere.
Conform celor sustinute de dimitrie cantemir la inceput pe teritorile locuite de romani se aplica dreptul ne scris adica ius non scriptum.Primele manifestari ale dreptului scris fiind inregistrate in secolul al 17lea odata cu aparitia primelor pravile.Documentele istorice atesta existenta dreptului ne scris prin utilizarea termenului de legea tarii sau ius valahicum in cancelarile domnesti straine.In cea ce priveste geneza d ne scris istoricii au prezentat opinii diverse.O parte dintre acestia sustin caracterul monif si exclusivist al genezei dreptului ne scris afirmand ca legea tarii este or de origine roamana or de origine slava sau de origine traca.Aceste teorii au fost conbatute sustinanduse ca legea tarii este o creatie specific romaneasca.In cea ce priveste sfera de cuprindere aceasta a fost limitata de unii dintre istorici afirmandu-se ca legea tarii cuprinde aspecte privind doar dreptul de proprietate ,aspecte privind doar d cnezial,numai aspecte din domeniul agricol si pastoral.Sustinirile prezentate pentru a sustine aceasta afirmatie invocam afirmatia facuta de nicolae balcescu conform careia legea tarii a tinut loc mult timp de constitutiune politica ,condica civila si criminala. 11.11.2014
Legea tarii reprezinta o totalitate de norme juridice
ne scrise cu forta juridica obligatorie prin care se reglementeaza toate aspectele specifice perioadelor istorice in care se aplicau.Astfel aceasta cuprinde norme privind organizarea politica,administrativ-teritorila,domnia,sfatul domnesc ,dregatoriile,aspectele fiscale de organizare a armatei si bisericii ,aspecte privind d de proprietate ,materia contractelor si a raspunderii de litoare precum si aspecte privind d penal si procesual. Dispozitiile legii tarii cu privire la domnie sfatul domnesc si dregatorii .Domnia era considerata institutia centrala aceasta aparand odata cu intemeierea statelor feudale romanesti.Domu se afla in varful ierarhiei feudale si avea atributii administrativ-teritoriale,militare,judiciare si legslative astfel donul hotarea modul de impartire administrativ teritorial asuprafetei in care isi exercita autoritatea.Numea in functie pers care aveau functii admin-teritoriale.D.p.d.v teritorial conducea armatareferitor la acest aspect mentionam faptul ca la inceput acesta coordona stegurile boieresti ulterior formandusi o oaste proprie.d.p.d.v judiciar domnul judeca ori ce pricina civila sau penala in prima si ultima instanta.Acesta 11.11.2014
eraasistat de sfatul domnesc insa hotararile erau
date in nume propriu si nu beneficiau de autoritate de lucru judecat.Asta insemna ca un lat domnitor putea rejudeca cazul si putea da o hotarare contrara celei anterioare.d.p.dv legislativ domnul putea emite 2 categorii de hrisoave domnesti: -un hrisov domnesc cu caracter individual care era emis pentru o situatie specifica si nu putea fi considerat izvor in sens formal -un hrisov cu caracter general care putea fi considerat izvor de drept in sens formal.Hrisoavele domnesti se emiteau cu aprobarea sfatului domnesc.Domnul avea atributii in cea ce priveste relatiile internationale putand incheia tratate economice si comerciale sau putand declara stare de pace sau de razboi.Totodata domnul avea autoritate aupra bisericii aspect considerat pozitiv si un element important impotriva catolicismului.In cea ce priveste desemnarea domnului se aplica principiul electivo-ereditar .In acest sens se desemnau persoanele care erau de os domnesc (rude de sange cu domnitorii anteriori)totodata domnul trebuia sa fie roman crestin-ortodox si ne insemnat. 11.11.2014
In cea ce priveste sfatu domnesc subliniam
transformarile produse asupra componentei si competentei acestuia in functie de trasaturile specifice ale perioadelor istorice studiate.La inceput sfatul domnesc era constituit din boieri .Se considera ca reprezinta o garantie pentru respectarea privilegilor si unitatilor boierilor.Dupa sec al 15lea sftul domnesc este compus din dregatori ,adica inalti functionari care indeplineau atributiile stabilite de domn.