Sunteți pe pagina 1din 57

LUCRARE DE DIPLOMA

Tema: Ingrijirea pacienilor


cu pancreatit cronic

Coordonator: Absolvent:

2017

1
Cuprins

Notiuni de etica i deontologie medical.. 3

Cap.I. Noiuni de anatomie i fiziologie a pancreasului............................. 4

Cap. II Notiuni despre boal......................................................................... 8

Cap. III Investigaii paraclinice i de laborator.. 19

Cap. IV Ingrijirea pacientului cu pancreatit cronic.............................. 23

Cap. V Prezentarea cazurilor . 27

Bibliografie 53

Anexe . 54

2
Notiuni de etica i deontologie medical

Etica reprezinta teoria sau studiul filozofic al moralei, calitate in care se


ocupa de studiul principiilor, normelor si valorilor morale, de studiul originii,
dezvoltarii continutului lor.
Etica medicala se ocupa cu normele morale si comportamentale ale celor ce
ingrijesc si trateaza bolnavii.
Ea defineste obligatiile si sarcinile de serviciu, modul de conduita in raport
cu bolnavul, responsabilitatea fata de reusita actului medical, calitatile psiho-morale
ale personalului medico-sanitar: cinstea, solicitudinea, spiritual de daruire.
Termenul de deontologie provine din doi termini grecesti: deontos
ceea ce se cade, ceea ce este necesar si logos stiinta. In sens restrans prin
deontologie se intelege un ansamblu de norme (datorii, reguli) morale specifice unei
anumite profesiuni (medicina, drept, stiinta).
Asistenta medicala trebuie sa fie constienta ca nu lucreaza cu un material
neinsufletit, ci cu o fiinta vie a carei stari sufletesti se modifica de la un moment la
altul, sub influenta suferintelor interne sau a agentilor externi.
Comunicare cu bolnavul trebuie sa fie in concordanta cu starea lui actuala, cu
posibilitatea lui de a intelege si sa fie asociata cu elemente de sprijin pentru a
influenta pozitiv evolutia bolii.

3
Cap.I. Noiuni de anatomie i fiziologie a pancreasului

Pancreasul este o glanda digestiva de prim ordin. Secretia sa este declansata


initial de sistemul nervos, apoi de umplerea stomacului si, in fine, de un mecanism
hormonal cu punct de plecare duodenal. In ultima faza fragmentele proteice
declanseaza eliberarea hormonilor de catre mucoasa duodenala, ce apoi influenteaza
pancreasul prin intermediul circulatiei sangvine.
Este o glanda mixta, exo si endocrina, situate posterior de peritoneul parietal
dorsal, fiind un organ secundar retroperitoneal ca si duodenul. Ca si acesta este
impartit de radacina mezocolonului intr-o zona supramezocolica si una
inframezocolica. Este un organ profound, solidar cu duodenul.
Configuratia externa. Alungit transversal, are forma aproximativ de ciocan,
cu manerul la stanga (MECKEL) si prezinta patru portiuni:
1 capul, de forma oarecum circulara, inscris in potcoava duodenala, prezinta o
prelungire indreptata medial si inferior, situate posterior de vasele
mezenterice superioare, numita proces uncinat se pot descrie doua fete si
patru margini;
2 colul, segment mai ingustat, este cuprins intre prima portiune a duodenului si
vasele mezenterice superioare;
2 corpul, alungit, de forma prismatic-triunghiulara pe sectiune, are trei fete
(anterioara, posterioara si inferioara) si trei margini (superioara, anterioara si
inferioara). Fata anterioara prezinta, aproape de cap, o proeminenta, numita
tuberculul omental (tuber omentale), iar fata posterioara contine doua santuri
pentru vena lienala;
3 coada se gaseste in epiploonul pancreatico-splenic si poate avea forme
diferite, fiind lunga sau scurta, se descriu trei fete si o extremitate libera.
Este prins pe peretele abdominal posterior, la nivelul capului, prin fasia lui
Treitz, raspunzand coalescentei mezododenului, la nivelul corpului prin coalescenta
mezogastrului posterior.
La nivelul capului, radacina mezocolonului transvers determina pozitia

4
pancreasului in cele doua etaje ale cavitatii peritonale. Exista doua portiuni ale
seroasei peritonale care acopera pancreasul pe fata sa anterioara: supra si
submezocolica.
La nivelul corpului, pancreasul corespunde bursei omentale si este deci
supramezocolic.

Structura pancreasului

Este o glanda mixta, exoendocrina, la periferie fiind invelita de o capsula


conjunctiva.
Pancreasul exocrin este alcatuit din acini de forma sferica asemanatori cu
cei ai glandei parotide. Celulele epiteliale glandulare contin granulatii de presecretie
in regiunea apicala a aparatului lui Golgi, baza lor continand o bogata ergastoplasma
bazofila. Sistemul canalicular excretor porneste de la nivelul acinilor prin ductile
intercalare care se unesc dand ducte colectoare si in ultima instanta formeaza canalul
excretor principal al lui Wirsung, ductul pancreatic si canalul excretor accesor al lui
Santorini, ce se deschid in duoden, intre cele doua papile, inferioara si superioara.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans raspandite
difuz in tesutul glandei exocrine.
Ele contin celule beta care secreta insulina si celule alfa, care secreta
glucagonul si factorul lipocaic.
In interiorul pancreasului, glanda exo-endocrina exista 0,5 1,5 milioane de
insule pancreatice (Langerhans), repartizate in intreg organul constituind pancreasul
endocrin.
O asemenea insula are 100 500 m, celulele dispunandu-se in grupe sau
benzi. Exista trei categorii de celule:
a) celulele A, producatoare de glucagons, in procent de 20 %, continand
granulatii ce se coloreaza in negru cu nitrat de argint.
b) celulele B, producatoare de insulina, continand granulatii secretorii greu de
fixat si colorat, aceste celule aparand clare; cu ajutorul unei reactii in care intra zincul

5
se poate demonstra in ele prezenta insulinei. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin
tulburarea echilibrului intre celulele A si B in favoarea celulelor A, antagonismul
glucagon insulina turburandu-se in favoarea glicogenolizei.
c) celulele D, rare, intunecate care produc somatostatina ce influenteaza
hipotalamusul ca un factor inhibitor si exercita de asemenea o actiune inhibitorie
locala in pancreas. Insulele pancreatice sunt traversate de capilare largi care dreneaza
direct in triunghiurile venoase mai importanti; fibrele nervoase amielinice sunt
prezente.
Mentionam ca insulina favorizeaza sinteza glicogenului in ficat si scade
glicemia, iar glucagonul antreneaza glicogenoliza in ficat si creste glicemia.
Insulina exercita diverse efecte metabolice asupra multor tesuturi din corp,
dar mecanismul fundamental al actiunii sau actiunilor sale la nivel celular este
necunoscut. Tesuturile care raspund la acest hormon sunt muschii (muschiul scheletal
si miocardul), tesutul adipos, ficatul, leucocitele, glandele mamare, oasele, pielea,
cristalinul, hipofiza, nervii periferici si aorta. Creierul, gonadele si eritrocitele sunt
cunoscute pentru lipsa lor de raspuns la insulina; problema daca rinichiul raspunde la
insulina constituie un obiect de discutie. Incapacitatea insulinei de a strabate bariera
hematoencefalica poate explica lipsa de raspuns din partea creierului, dar pentru
celelalte tesuturi insensibile la insulina nu exista o explicatie. Raspunderile
metabolice la insulina difera de la un tesut la altul in raport cu deferentierea
functionala a celulelor.
Unul din rolurile principale ale insulinei in economia generala a organismului
consta in reglarea absortiei, depozitarii si eliberarii unor substraturi circulante
importante: glucoza, aminoacizi si acizi grasi. Nivelurile plasmatice ale acestor
constituienti reflecta suma ratelor lor individuale de producere si utilizare de catre
tesuturile corpului. Multe dintre aceste procese sunt puternic influentate de insulina si
glucagon. In masura in care secretia de insulina si de glucagon este la randul sau
influentata de nivelul glucozei si a aminoacizilor circulanti (si poate si al corpilor
cetonici).
Actiunea glucagonului asupra reglarii substraturilor circulante este limitata in

6
special la ficat, unde se stie ca exercita efecte puternice de stimulare a glicogenolizei,
a gluconeogenezei, lipolizei si ureogenezei. Este cunoscut efectul sau de potentare a
secretiei insulinice de catre celula beta.
Se stie ca glucagonul stimuleaza lipoliza in tesutul adipos, dar importanta
fiziologica a acestui efect constituie un obiect de discutie. Glucagonul nu exercita
efecte asupra muschiului scheletal, desi poate stimula glicogenoliza in inima, unde
exercita un puternic efect inotrop.
Descompunerea neta a proteinelor in ficat este de asemenea crescuta de
glucagon, dar nu se stie daca efectul este indreptat in principal spre stimularea
proteolizei sau spre inhibarea sintezei proteinelor. In ceea ce priveste interactiunea
insulinei si glucagonului in reglarea metabolismului aminoacizilor este clar ca spre
deosebire de reglarea glucozei, insulina este capabila sa inhibe eliberarea
aminoacizilor din ficat.
Hiperfunctia celulelor B in cazul unor adenoame insulare poate produce soc
hipoglicemic si moarte, iar o hipofunctie duce la diabetul zaharat, caracterizat prin
hiperglicemie, glicozerie si policerie.
Pancreasul exocrin secreta fermenti digestivi foarte activi, secretia lor fiind
ritmata de ingerarea de alimente si influentata de cantitatea si componenta acestora.
Pe de-o parte, secretia pancreatica este influentata pe cale sanguina de secretia
duodenala, iar pe de alta parte, scoarta cerebrala intervine in secretia pancreatica.
Secretia externa a pancreasului, sucul pancreatic, este un lichid incolor, cu reactie
alcalina, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza si lipaza.
Tripsina este un ferment proteolitic activat de tripsinogen prin enterokinaza
intestinala; el continua digestia substantelor proteice (inceputa in stomac) pana la
polipeptide si acizi aminati si scindeaza nucleinele in acizi nucleinici si albumina.
Amilaza este o enzima foarte active, care transforma amidonul in maltoza si
care va fi transformata la randul ei, de maltoza in glucoza.
Lipaza intervine in saponificarea grasimilor, grasinile in glicerina si acizi
grasi, care formeaza sapunuri cu alcalii din sucul intestinal. Actiunea lipozei asupra
grasimilor are loc in prezenta bilei.

7
Functia normala secretorie a pancreasului exocrine este in stransa dependenta
cu functia normala gastrica, duodenala si biliara.

Cap. II Notiuni despre boal

Pancreatita acuta reprezinta un sindrom medico chirurgical, rezultat pe


baza unui dezechilibru complex enzimatic, in care leziunile pancreatice se insotesc de
tulburari grave generale, neurovasculare si proteolitice. Boala apare in urma
autodigestiei tripsice intravitale a organului. Aceasta autodigestie este urmarea
activarii intrapancreatice a fermentilor pancreatici cu rol intens necrozant. In mod
normal, tripsina de exemplu, devine active din tripsinogen, la nivelul duodenului prin
actiunea enterokinazei.

Pancreatita acut cataral

Pancreatita acuta catarala este cunoscuta si sub alte denumiri: pancreas


infectios, pancreatita acuta medicala. Aceasta survine de obicei in cursul bolilor
infectioase si nu are individualitate bine precizata.
Etiologia este infectioasa sau toxica. Cel mai frecvent este intalnita in
afectiunile virotice: hepatita epidemica, parotidita epidermica, litiaza biliara, alcool,
febre eruptive, cateodata in infectii bacteriene: febra tifoida, difterie, pneumococii,
streptococci, septicemii. Pancreasul este afectat pe cale hematogena, in dezvoltarea
procesului inflamator par sa intervina in fenomene alergice, prin tulburari ale
sistemului nervos din cursul bolilor infectioase. Pancreasul este marit, usor indurate,
hiperemiat si edematiat.
Simptomatologia este dominate de sindromul dispeptic, care este
necaracteristic, putand fi provocat si de o boala infectioasa. La unele cazuri poate
exista subicter. La examenul obiectiv, palparea abdominala provoaca dureri in
epigastru si hipocondul stang. Examenul materiilor fecale arata steatoree si creatoree.

8
La tubajul duodenal se constata la inceput o crestere, apoi o scadere sau chiar lipsa
fermentilor pancreatici. Amilazemia si amilazuria sunt scazute. Se pot evidential si
tulburari glicoreglatoare: hiperglicemie, glicozurie, modificarea curbei de
hiperglicemie provocata.
Evolutia pancreatitei acute catarale este benigna si vindecarea clinica este
aproape o regula. Alteori, pancreatita acuta catarala poate evolua spre o pancreatita
cronica; trecerea spre pancreatita hemoragica este foarte rara.
Diagnosticul pancreatitei catarale nu este un diagnostic de precizie, ci doar de
prezumtie. Simptomatologia este necaracteristica si se confunda cu aceea a bolii de
baza.
Prognosticul depinde de boala fundamentala si de obicei este bun.
Profilaxia se confunda cu aceea a bolilor care se pot insoti de pancreatita si
cu tratarea lor corecta.
Tratamentul curative este reprezentat de tratamentul bolii fundamentale;
intervenim si pentru corectarea tulburarilor functionale pancreatice.

Pancreatita acut hemoragic

Pancreatita acuta hemoragica este cunoscuta si sub denumirea de pancreatita


acuta hemoragico-necrotica, pancreatita acuta grava, pancreatita cirurgicala, drama
pancreatica, steatonecroza pancreatica. Unii autori recunosc doua tipuri: edematoasa
si necrozanta.
Definitie: afectiune a pancreasului cu caracter acut si dramatic, provocata de
leziuni edematoase, hemoragice si necrotice. Desi este denumita pancreatita,
terminatia ita nu implica o natura inflamatorie, putand surveni in afara oricarui proces
inflamator (de exemplu: traumatism, infarct pancreatic).
Etiologia este complexa si variaza de la caz la caz. Boala se manifesta intre
30-60 ani, cu frecventa maxima intre 35-45 ani.
Factorii etiologici determinati sunt socotiti a fi: situatii care provoaca refluxul
bilei in pancreas; cause care duc la refluarea sucului duodenal in pancreas;

9
obstrurarea canalelor pancreatice; accidente si leziuni vasculare. Factorii favorizanti
sunt: obezitatea, alcoolismul, abuzurile alimentare, litiaza biliara, infectiile cailor
biliare, hepatopatiile cornice, diabetul, ulcerul duodenal, apendicita, boli infectioase
(hepatita epidemica, febra tifoida).
Etiologia si fiziopatologia sunt partial clare. O veriga importanta o are
actiunea sucului pancreatic pe glanda (produce necroza mergand pana la ischemii
grave). Dar suculu pancreatic agresioneaza si structurile vecine, inducand congestia
hemoragica a pancreasului. Apare astfel un cerc vicios de intretinere, de agravare a
pancreaului bolnav mergand pana la necroza. Alt aspect este cresterea masiva de
peptide cu rol in cresterea inflamatiei. Trebuie adaugata obscructia biliara, efortul
reprezentat de actul vomitatului care creste mult presiunea local, traumatizand
patrunderea bilei in canalul pancreatic. Actioneaza si cauzele metabolice: boli
metabolice cu fibroza, chistica, uremia, hiperparatiroidia, hemocromatoza, diabetul,
bolile hepatice, deficite nutritionale, sarcina (ele se pot influenta reciproc), alergia,
traumatisme diverse, deshidratarea, infectii, medicamente (clorotiazida, alcoolul
metilic, thiouracilul), lupus eritematos, poliartrita, ateromatoza pancreatica, ulcerul
penetrant, ereditatea, insuficienta renala, hepatite virale, vasculite, obezitate,
abuzurile alimentare, in special de alcool. Acestia sunt factorii favorizanti. Factorul
determinant este refluxul bilei in pancreas.
Principalul proces fiziopatologic al pancreatitei hemoragice si necrotice
consta in activarea fermentilor pancreatici intraglandulari urmata de digestia glandei
(autodigestie). In declansarea suferintei intervin o serie de factori:
4 mesele copioase;
5 excesul de bauturi alcoolice;
6 colici biliari;
7 emotii intense;
8 traumatisme abdominale.
Dintre factorii etiologici, pe primul loc se situeaza litiaza biliara, cat si cea
coledociana. Apare la femei in proportie de 75% dintre cazuri (la care si litiaza biliara
detine aceeasi frecventa). Alt factor etiologic important este ingestia acuta sau

10
cronica de alcool. In sfarsit interventiile chirurgicale pe abdomen, traumatismele
abdominale si hiperlipidemia joaca un rol etiologic. La barbati predomina alcoolul, la
femei litiaza.
Patogenie: principalul proces fiziopatologic pe care se bazeaza aparitia
pancreatitei acute hemoragice si necrotice consta in activarea fermentilor pancreatici
intraglandular, urmata de digestia insasi a glandei (autodigestie). Leziunile constante
in pancreas sunt:
9 edemul;
10 hemoragiile;

11 zonele de citosteatonecroza.

Se mai pot intalnii supuratii sau gangrena.


De obicei exista doua tipuri de leziuni:
12 edemul;

13 necroza hemoragica.

In realitate acestea reprezinta doua stadii cu gravitate scazuta.


Edemul apare in formele cu gravitate redusa, iar necroza in formele severe.
Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave. Debutul este brusc,
brutal, cu semen grave, alarmante, cunoscute sub numele de drama pancreatica,
sindrom care consta in: dureri epigastrice supraombilicale, de o violenta deobisnuita,
sfasietoare, imobilizante, transfixiante, cu iradieri dorsale in stanga sau retrosternal,
uneori spre hipocondrul drept. Durerea creste rapid in intensitate, bolnavul sta
nemiscat si tipa. Varsaturile preceda sau survin concomitant cu durerea si pot fi
alimentare, bilioase, neglicioase, hemoragice sau poracee. Abdomenul este balonat,
mai pronuntat in etajul superior si prezinta sau nu o usoara apasare musculara. La
palpare se constata o usoara sensibilitate epigastrica sau o sensibilitate mai pronuntata
in hipocondrul stang. Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai
tarziu sa apara un ileus cu peritonita. Din primele ore pana la doua zile se poate
instale o stare de soc:
14 facies tras;

15 ochi incercanati;

11
16 enoftalmie;

17 nas subtiat;

18 transpiratii reci;

19 puls mic si rapid;

20 scaderea TA (maxim sub 90 mm Hg);

21 agitatie si confuzie;

22 febra moderata (37,2 38 C).

Principalele simptome sunt durerea cu trasaturile clinice specifice ei,


greturile, varsaturile si simptomele pleurale. Mai pot aparea tulburari de tranzit,
dispnee, tahipnee. Uneori soc, moarte subita.
La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza, cu valori intre 10.000
20.000, cu neutrofilie; hiperglicemie (mai ales in primele 24 ore),
hipercolesterolemie, hipocalcemie. Amilaza sanguina este crescuta in primele ora
(pana la 36 48 ore) pana la valori de 800 1.000 u Wohlgemuth sau pana la 500 u
Somogyi, iar in zilele urmatoare scade. Nivelul seric al lipazei este mai specific. Mai
apar: hipocalcemia, hiperglicemia, hypoxemia, hiperbilirubinemie, fosfataza alcalina,
modificari ale factorilor de coagulare, electrolitilor.
Alte investigatii de laborator sunt:
23 examenul radiologic care poate evidentia calculi biliari, sau atelectazie

pulmonara sau un revarsat pleural;


24 ecografia, care poate arata un pancreas marit de volum, eventual

pseudochisturi pancreatice;
25 electrocardiograma, care permite diferentierea de un infarct miocardic.

Radiografia abdominala, ultrasonografia, tomografia computerizata nu sunt


specifice, dar confirma diagnosticul.
Evolutie: in forma supraacuta, evolutia este mortala, prin sincopa, in primele
sase ore.
In forma acuta grava, evolutia decurge in trei faze:
26 faza de debut brutal, apoi, dupa 6 12 ore;

27 faza de ileus paralitic;

12
28 faza a treia, cu infectie si necroza care se termina lent in 24 48 ore sau dupa

7 8 zile, prin peritonita si stare de colaps.


In forma subacuta, dupa o faza dramatica de una doua zile, persista un fel de
tumoare chistica hemoragica. Cazurile usoare se remit in 3 7 zile.
Complicatiile cele mai frecvente sunt de natura infectioasa: abcese
pancreatice, abcese subfrenice, peritonita purulenta. In formele mai prelungite se pot
ivi colectii sangvinolente (hematocel pancreatic) si pseudochisturi pancreatice. Se
mai poate intalni si un icter prin ocluzie.
Diagnosticul clinic se bazeaza pe tabloul clinic de drama pancreatica, insa
cu aparare musculara redusa sau absenta, cu balonare si fara aer in cavitatea
peritoneala. Examenul de laborator cu hiperdiastazemie, hiperdiastazurie si
hiperleucocitoza vin in sprijinul diagnosticului. Clinic se bazeaza pe durerea severa si
constanta din epigastru, cu iradiere posterioara sau in bara, insotita de greturi,
varsaturi, febra, tahicardie, hipotensiune arteriala, stare de soc, si uneori usoara
aparare abdominala. Simptomele enumerate, evoca o pancreatita acuta hemoragica,
mai ales la un bolnav obez, cu litiaza biliara, mare consumator de alcool.
Confirmarea o dau investigatiile de laborator.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu toate afectiunile care dau tabloul de
abdomen acut cirurgical: peritonita acuta, perforatie gastrica, duodenala,
veziculara, ileus prin invaginatie, torsiuni de organe, sarcina extrauterina, infarct
intestinal.
De asemenea, mai ales cand durerea iradiaza ascendant, se impune
diagnosticul cu infarct miocardic. Diagnosticul diferential trebuie sa aiba in vedere si
un ulcer duodenal perforat, o celecistita acuta, o ocluzie intestinala, un infarct
mesenteric sau o apendicita acuta.
Tratamentul profilactic consta in:
29 combaterea obezitatii si alcolismului;

30 evitarea pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor

reci;
31 tratamentul infectiilor cailor biliare, a litiazei biliare, a bolilor gastro-

13
duodenale (ulcer, diverticuli);
32 tratamentul infectiilor acute sau cornice pancreatotrope.

Tratamentul curativ este cirurgical sau medical. Un bolnav cu pancreatita


acuta hemoragica trebuie internat imediat in spital, sub o riguroasa observatie
medico-cirurgicala. Operatia devine necesara in cazul unui esec a tratamentului
medical. Repausul la pat este obligatoriu pana la amendarea simptomatologiei clinice
si reechilibrarea tulburarilor biologice. Se prefera o camera izolata sau sectia de
terapie intensive. Este necesara o punga de gheata pe epigastru. Aspiratia gastrica
continua se face cu ajutorul unei sonde duodenale si se instituie din primele
momente; se continua 2 4 zile. Pe sonda se poate introduce o solutie de bicarbonat
de sodiu 10 g %, cate 100 200 ml.
Dieta: in primele 4 5 zile se interzice alimentatia pe cale orala. Odata cu
normalizarea tranzitului se incepe alimentarea cu lichide in cantitati mici (300 400
ml / zi), fara sare. Ulterior se trece la glucide.
Medicamente: pentru reducerea secretiei gastrice si pancreatice se prescrie
Atropina, cate 0,5 mg din 6 in 6 ore, in perfuzii cu solutie glucozata 5 %, se mai
poate folosi Scobutil, Pro-Bantine, Neopepulsan. Dupa trecerea fazei acute, se
recomanda solutii cu procaina si extract de beladona, in asociere cu solutie Bourget.
Dupa intreruperea aspiratiei gastrice, se vor administra prafuri alcaline, cate o
lingurita 3 4 ore (de exemplu, un amestec de Magnesia usta si carbonat de calciu).
Activitatea enzimelor pancreatice va fi inhibata cu anti-enzime: Trasylol, Zymofren,
Iniprol. In lipsa anti-enzimelor se perfuzeaza plasma proaspata, cate 300 600 ml /
zi, timp de 2 5 zile.
Pentru combaterea durerii, daca nu a cedat la Atropina si la extractul de
beladona, se poate injecta Mialgin sau Dolantin sau Meperidina. Nu se administreaza
Morfina. Bolnavul va fi sedat cu Fenobarbital (1- 2 fiole / zi) sau cu bromura de
calciu, lent sau in perfuzii. La nevoie se pot face infiltratii ale splanhnicilor cu o
solutie de Procaina, intai de partea stanga, apoi de partea dreapta.
Impotriva socului se fac perfuzii cu solutie cloruro-sodica izotona sau solutie
glucozata izotona, pana la 2 3 l / zi.

14
Colapsul se combate cu Noradrenalina (2 -4 mg la un flacon de solutie
glucozata izotna), in perfuzie lenta; la nevoie se adauga in perfuzie cu Hemisuccinat
de hidrocortizon.
Se vor corecta tulburarile electrolitice sub controlul ionogramei.
Diateza hemoragica se combate cu vitamina C, vitamina K, Rutosid, calciu.
Tratamentul antiinflamator prevede Prednisol (40 mg / zi) sau Superprednol,
Supercortizol. Pentru prevenirea sau combaterea infectiei se dau antibiotice.
Tratamentul chirurgical se instituie cand se agraveaza simptomatologia sub un
tratament medical de cateva zile sic and diagnosticul este incert.
In general tratamentul urmareste:
33 franarea secretiei pancreatice, prin post absolute minimum 2 4 zile, urmat

de alimentatia artificiala administrate pe cale parenterala, cu solutii care


contin aminoacizi esentiali si neesentiali, zaharuri si emulsii lipidice,
aspiratie gastrica continua, anticolinergice (Atropina, Scobutil, Buscopan,
Helkamon), glucagon intravenous, inhibitori ai enzimelor (Trasylol, Iniprol).
34 combaterea socului, in primul rand perfuzii de sange sau de plasma (500

1.000 ml), substituienti plasmatici (Dextran), Nonadrenalina, Dopamina sau


corticoizi (Hemisuccinat de hidrocortizon, i.v. 100 400 mg / zi).
35 combaterea durerii (morfina este contraindicate) cu Fortral (Pentazocina) sau

Petidina (Mialgin), 100 ml i.m. sau s.c, Procaina in perfuzii i.v, din solutia 1
% (40 100 ml), Atropina si Scobutil.
combaterea infectiei cu antibiotice: Ampicilina 1 g la 8 ore si Gentamicina 80 mg la 8
ore.

Pancreatita cronic

Pancreatita cronica reprezinta rezultatul unor suferinte pancreatice primare


sau secundare, avand drept consecinta mai ales procese reparative ale unor agresiuni
asupra glandei, procese ce tind sa inlocuiasca tesutul mobil glandular prin tesut
scleros, dand mai ales leziuni anatomice degenerative si nu inflamatorii.

15
Simptomatologie.
Este greu sa se descrie un tablou clinic unitar pancreatitelor cornice. Unele
raman asimtomatice, aparand ca surprise operatorii sau necropsice. Altele au
simptomatologie de imprumut si de aceea se descriu simptomele in raport cu formele
clinice ale imbolnavirii.
1. Formele icterice sunt de aparitie mai rara, dar ajung mai usor la
diagnosctic datorita interventiei chirurgicale necesare.
Se pot distinge doua eventualitati:
36 icter pseudoneoplazic, progresiv si fara febra si cu prezenta pruritului:

Semnul lui Courvoisier Terrier este adesea present;


37 icterul pseudolitiazic cu angiocolita. Icterul este trecator si urmeaza unei

crize dureroase, insotita de frisoane si febra angiocolica.


Aceste forme sunt mai frecvente, datorita unui obstacol vaterian sau unei
litiaze coledociene.
2. Formele dureroase se caracterizeaza printr-un sindrom dureros intermitent
sau persistent. Sediul durerii poate fi epigastric profound, in hipocondrul stang sai in
bara. Durerile apar, mai ales ritmate, de alimentatie, fiind confundate cu durerile
ulceroase.
3. Formele digestive se manifesta, mai ales prin simptome care tradeaza
deficitul digestive al grasimilor:
- slabirea este progresiva ajungand la 5 10 kg in cateva luni;
- steatoreea cu caracter mai ales intermittent, dupa alimente grase. Scaunele sunt
galbene, grase, cu consistenta pastoasa si anormal de abundente. Examenul
coprologic arata o mare cantitate de grasimi nedigerate.
4. Formele de diabet. Este vorba de un bolnav cu dureri epigastrice, aparand
pe un fond diabetic.
5. Formele latente dau simptomatologie bizara si de mica intensitate,
manifestata prin dureri si tulburari dispeptice.
Diagnosticul se pune confruntand datele clinice, radiologice si biologice.
Diagnosticul radiologic

16
Semnele radiologice ale pancreatitei cornice sunt inconstante si adesea dificil
de interpretat. Metode de explorare radiological pot fi urmatoarele:
38 pancreatografia simpla da date in caz de pancreatite calcifiante difuze cu

aspect de nor opac in vecinatatea coloanei sau concremente localizate;


39 examenul baritat arata largirea canalului duodenal, cu aspect liniar in formele

hipertrofice;
40 duodemografia hipotona prin adaos de anticolinergice sinteza, permite un

contact prelungit al substantei de contrast cu capul pancreasului si


vizualizeaza deformari ale marginii interne a duodenului si deformarii ale
stomacului;
41 stratigrafia asociata cu retropneumoperitonului poate da imaginea
pancreasului.
Diagnosticul biologic se realizeaza prin metode diverse:
42 masurarea activitatii diastatice a sucului pancreatic; recoltarea sucului

pancreatic prin tubaj duodenal dupa inoculare de secretina; diminuarea


volumului secretiei sub 70 ml si scaderea activitatii fermentilor ar fi
patognomonice;
43 scaderea concentratiei maxime a bicarbonatilor si a amilazei sucului

pancreatic obtinut dupa administrarea de secretina;


44 tubajul duodenal fara secretina si masurarea activitatii lipazei; ar fi

patognomonica la scaderea activitatii lipazice maxime sub 10 unitati, in


cazurile fara icter.
Examanul coprologic pune in evidenta prezenta grasimilor incomplete
digerate de scaun si a fibrelor musculare in cantitati crescute. Examinarea se face
dupe regim fara grasime trei zile si ingerarea unui amestec de ulei de masline sau
bariu. Cand coeficientul de absorbire a uleiului este sub 80 %, calculate din scaun,
proba este pozitiva.

Reactia Tremollier
Deficitul lipazic se pune in evidenta, dozand iodura la 24 ore dupa ingerare a

17
1 g de iod sub forma de ulei iodat, administrat ca si capsula de Lipiodol. In caz de
insuficienta pancreatica se gaseste mai putin de 50 % de iod ingerat.
Reactia gelatinei
Se studiaza aminoacidemia provocata prin absortia gelatinei. Scaderea curbei
normale denota deficitul functiei tripsice.
Absortia oleinei si trioleinei marcate
Se compara curbele de radioactivitate studiate in sange si scaun dupa absortia
de acid oleic si trioleina marcata cu 131 I. S-au mai folosit si proteine marcate cu 131
I.
Diagnosticul diferential se face cu boala litiazica biliara, cu ulcerul
gastroduodenal, afectiuni ale colonului, rinichiului si cu alte afectiuni pancreatice
cornice.
Tratamentul:
45 poate fi medical si chirurgical.

Tatamentul medical
Regimul dietetic consta in evitarea grasimilor, reducerea proteinelor si
proscrierea alcoolului.
Tratamentul durerii se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor medicamente:
46 aspirina, antipirina;

47 Dolosal;

48 novocaina 1 % i.v (10 20 ml);

49 corticoterapia cu antiinflamator si antitriptic;

50 radioterapia.

Tratamentul insuficientei pancreatice se face prin:


51 folosirea de extracte pancreatice;

52 acid clorhidric cu pepsina;

53 preparate cu saruri biliare si enterochinaza.

Stimularea secretiei pancreatice extern se realizeaza prin administrarea de secretina,


pilocarpina, histamine, eserina si vitamina A.
Tratamentul chirurgical

18
Explorarea chirurgicala va urmari:
54 descoperirea pancreasului;

55 explorarea radiochirurgicala.

19
Cap. III Investigaii paraclinice i de laborator

Explorarea functionala a pancreasului se poate efectua prin metode directe si


indirecte.
Metode directe:
Prin metode directe se cerceteaza enzimele (fermentii) pancreatice in sange,
urina si sucul duodenal:
56 cercetarea enzimelor din sange si urina;

57 cercetarea enzimelor (tripsina, lipaza, amilaza) in sucul duodenal.

A. Cercetarea enzimelor din sange si urina.


Dintre enzimele pancreatice din sange si urina, obisnuit se cerceteaza
amilaza.
Pentru dozarea amilazei (diastazei) din sange, se recolteaza pe nemanancate 5
6 ml sange, fara substanta anticoagulanta. Valoarea normala a amilazemiei este de
16 32 U Wohlgemuth.
Cercetarea este utila in pancreatitele acute (cand amilazemia creste mult), dar
in suferintele cornice nu are valoare.
Pentru cercetarea amilazemiei din urina, se trimit 50 ml de urina, din prima
emisie de dimineata. Amilazemia are valori normale cuprinse intre 32 64 U
Wohlgemuth (creste in pancreatitele acute).
B. Cercetarea enzimelor (tripsina, lipaza, amilaza) in sucul duodenal.
Recoltarea sucului duodenal pentru dozarea enzimelor se face prin metoda
tubajului duodenal. Pentru obtinerea unui produs bogat in suc pancreatic, recoltarea
se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter (2 3 ml) introdus pe sonda
duodenala.
Pentru cercetarea fermentilor in sucul duodenal se procedeaza astfel:
58 dimineata, pe stomacul gol, se procedeaza la un tubaj duodenal cu sonda

Einhorn;
59 se evacueaza bila veziculara, administrand pe sonda 300 ml de solutie de

acid clorhidric 1 3 % sau 2 3 ml eter (proba Katsch), sau injectand

20
intravenous 80 u, secretina;
60 dupa 5 10 minute se recolteaza sucul duodenal in care se vor face dozarile

de fermenti.
Cercetarea fermentilor pancreatici in sange si urina are o importanta mai
mare.
Pentru determinarea amilazei se utilizeaza fie procedeul Wohlgemuth, fie
metoda Somogy (normal 80 150 mg glucoza la 100 ml ser sau urina).
Mai recent se folosesc stimulari hormonale cu secretina si pancreozimina
injectate intravenous.
Metode indirecte
O metoda indirecta de explorare a functiei exocrine a pancreasului este
examenul materiilor fecale.
Analiza materiilor fecale se executa dupa ce pacientul a urmat timp de trei
zile dieta Schmidt-Strassburger. Examenul coprologic ofera date orientative
importante privind consecinta unei afectiuni pancreatice asupra digestiei intestinale.
In suferinta pancreatica se constata urmatoarele:
61 la examenul macroscopic: cantitate abundenta, aspect lucios, sticlos, culoare

deschisa, fara miros deosebit;


62 examenul microscopic: pune in evidenta multe grasimi neuter, fibre

musculare;
63 examenul chimic: evidentiaza lipide peste 10 50 g/zi = steatoree neta.

Normal cantitatea de lipide nu depaseste 5g.


In cazul insuficientei pancreatice 70 80 % din grasimile ingerate se
regasesc in materiile fecale. De asemenea, cantitatea de azot creste peste 3 g/zi, din
cauza neutilizarii substantelor proteice.
Alte metode indirecte sunt: explorarea cu izotopi radioactivi, in special
substante grase marcate cu iod (testul de digestie al trioleinei marcate cu 131 I care
evidentiaza deficite in digestia unor acizi grasi cu eliminarea lor crescuta in fecale
prin deficit de lipaza).
De mare utilitate este scintigrafia pancreatica in special in diagnosticul

21
proceselor tomorale pancreatice. Aceste testari nu se pot executa decat in laboratoare
de radioizotopi.
Examenul materiilor fecale
Este explorarea care ne ofera date orientative asupra functiei de digestie si de
absortiei. Deoarece alimentatia influenteaza cantitatea si calitatea materiilor fecale,
recoltarea lor trebuie sa fie precedata de un regim care sa contina toate principiile
alimentare, regim standard: compus din 125 g proteine, 200 g hidrati de carbon, 100 g
grasimi.
Pacientul trebuie sa urmeze acest regim timp de trei zile. A treia zi se
recolteaza scaunul.
Pe langa regimul alimentar , in tot acest timp, se impune excluderea oricarui
medicatii cu influenta asupra proceselor digestive si asupra tranzitului.
Materiile fecale recoltate se analizeaza: macroscopic, microscopic si chimic.
Prin examenul macroscopic al scaunului se pot aprecia: cantitatea, forma,
culoare, mirosul, resturile alimentare nedigerate si produse patologice (mucus, puroi,
sange, paraziti) care se elimina prin materiile fecale.
Examenul microscopic vizeaza urmatoarele elemente: fibrele musculare,
grasimile, amidonul si celuloza. La un om cu digestie normala, chiar dupa regimul de
proba de doua sau trei zile, fibrele musculare, grasimile, amidonul sau celuloza sunt
destul de rare. Aparitia acestora in cantitate mai mare pledeaza pentru unele tulburari
de digestie sau de absortie sau pentru un tranzit intestinal mai accelerat.
Fibrele musculare
In cazul unei digesti bune, fibrele musculare apar rar sub forma unor
fragmente mici; sunt de obicei de culoare galbena.
Intr-o digestie deficitara, fibrele musculare sunt mai frecvente, apar partial
digerate sau nedigerate, intr-un numar mai mare indica fie o insuficienta pancreatica,
fie o hipersecretie de acid clorhidric.
Grasimile se pot prezenta sub forma de: grasimi neuter, acizi grasi sau
sapunuri.
Prezenta unei cantitati mai mari de grasimi neutre (steatoree) atrage atentia

22
asupra unuei insuficiente pancreato-biliare (maldigestie). Abundenta de acizi grasi si
sapunuri poate avertiza asupra unor tulburari de malabsortie.
Amidonul in scaunul normal se afla in cantitati foarte mici. Cantitati crescute
se intalnesc in insuficienta pancreatica sau in caz de transit intestinal accelerat.
Celuloza: prezenta unei cantitati mai mari de celuloza in scaun este
consecinta, de cele mai multe ori, a unui tranzit intestinal mai accelerat.
Alte elemente (produse patologice) care pot fi semnalate in scaun sunt:
mucusul, hematiile, leucocitele, celulele epiteliale (care insotesc, ca si mucusul,
diferite afectiuni inflamatorii) oua de paraziti.
Examenul chimic
Dintre determinarile care se fac in acest scop, cele mai des folosite in practica
sunt: determinarea pH-ului, care se efectueaza cu hartie de turnesol (reactia acida
caracterizeaza procesele de fermentatie, iar reactia alcalina caracterizeaza scaunele de
putrefactie) si determinarea hemoragiilor oculte (reactia Adler).
Mai rar se cerceteaza: azotul (in pancreatite cornice si enteropatii cornice,
aliminarea azotului fecal este crescuta creatinina), pigmentii biliari (lipsa lor in scaun
pledeaza pentru o ocluzie completa a canalului coledoc).
Pentru determinarea examinarilor fecale se interzice administrarea unor
medicamente pe baza de fier sau hemoglobina:
64 nu se fac extractii dentare;

65 se verifica daca bolnavul nu prezinta gingivoragii sau epistaxis.

23
Cap. IV Ingrijirea pacientului cu pancreatit cronic

Pancreatita cronic reprezinta inflamatia cronic a pancreasului. Enzimele


eliberate interstitial provoaca autolezarea pancreasului. Evolutia este variabila si,
initial, dificil de prevazut. Forma cronic catarala survine in cursul bolilor
infectioase. Cea mai severa este forma hemoragica necrotica, care este deseori letala.
Problemele pacientului:
discomfort abdominal;
alterarea eliminarii intestinale;
risc de deshidratare;
hipertermie;
risc de soc hipovolemic.
Obiective:
sa se amelioreze durerile abdominale;
pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale.
Interventii
Asistenta:
asigura repau la pat post alimentar si de lichide;
aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica;
aplica la indicatia medicului, substitutia volemica parenterala (glucoza 5
%, solutie Ringer);
reia alimentarea pe cale naturala dupa 3 10 zile de la incetarea durerilor,
cu 400 500 ml ceai / 24 ore, supa de zarzavat strecurata, biscuiti, apoi
regimul se imbogateste treptat, cafeaua, alcoolul, grasimile fiind interzise;
administreaza tratamentul prescris antialgic, antiinflamator,
antihemoragic, antienzimatic;
urmareste raportul ingestia / excretia;
monitorizeze scaunele vitale, presiunea venoasa centrala;
instaleaza sonda vezicala permanenta si urmareste diureza;

24
introduce sonda gastrica pentru aspiratie continua;
recolteaza produse (sange, urina) pentru cercetarea glicemiei,
amilazemiei, ureei, creatininei testelor de coagulare si amilazuriei;
pregateste pacientul pentru ecografie, radioscopie toracica;
pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala, daca medical decide
aceasta;
educa pacientul sa evite pranzurile copioase, alcoolismul, sa combata
obezitatea si sa faca tratamentul correct in cazul tuturor infectiilor.
Sondajul gastric
Sondajul sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc
sonda gastrica prin faringe si esofag in stomac.
Scopul
Explorator:
recoltarea continutului stomacal in vederea evaluarii functiei chimice si
secretorii;
pentru studierea avacuatoare a stomacului.
Terapeutic:
evacuarea continutului stomacal toxic;
curatirea mucoasei de exudate si substante straine depuse;
hidratarea si alimentarea bolnavului;
introducerea unor substante medicamentoase.
Indicatii: in gastritele acute sau cornice, boala ulceroasa.
Materiale necesare
De protectie:
doua sorturi din cauciuc sau din material plastic;
musama si aleza;
prosoape;
Sterile:
sonda;
doua serungi de 20 ml;

25
casoleta cu manusi de cauciuc;
pense hemostatice;
eprubete.
Nesterile:
tavita renala;
tava medicala;
pahar cu apa aromata;
pahar cu apa pentru proteza;
recipient pentru colectare.
Medicamente: la indicatia medicului.
Pregatirea pacientului
Psihic:
se informeaza pacientul si se explica necesitatea tehnicii;
este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului.
Fizic:
se aseaza pacientul pe scaun cu speteaza, cu spatele cat mai drept;
se protejeaza de cauciuc sau de material plastic;
i se indeparteaza proteza si se aseaza in paharul cu apa;
se aseaza tavita renala sub barbie pentru a capta saliva;
este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie;
pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului.
Tehnica
asistenta se spala pe maini cu apa si sapun;
imbraca sortul de cauciuc, isi pune manusile sterile;
umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag;
se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul cu mana stanga, tinadu-
l intre mana si torace;
prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion,
cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce

26
capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui, invitand pacientul
sa inghita;
prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre
stomac (la marcajul 40 50 cm citit la arcada dentara);
verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu
ajutorul seringii, se fixeaza sonda;
se aseaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer (cand se
colecteaza pentru o proba) sau aspira sucul gastric cu seringa;
pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa-si contracte
peretii abdominali;
extrage sonda printr-o miscare hotarata, cu prudenta dupa comprimarea ei
cu o pensa hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in
faringe;
cand capatul liber ajunge in gura pacientului se prinde cu mana si se
indeparteaza sonda;
goleste continutul in vasul colector;
aseaza sonda in tavita renala;
i se ofera pacientului un pahar cu apa aromata sa-si clateasca gura;
se sterg mucozitatile;
i se ofera proteza;
se aseaza pacientul in pozitie comoda.

27
Cap. V Prezentarea cazurilor

Cazul I
Culegerea datelor
Pacienta G.N., in varsta de 67 ani, cu domiciliul in localitatea Galicea,
judetul Valcea, se interneaza la Spitalul Judetean de Urgenta, sectia Chirurgie, pe data
de 24 ianuarie 2010 cu diagnosticul de pancreatita cronica.
Antecedente personale fiziologice:
prima menstruatie la 13 ani, iar la varsta de 50 ani a intrat la menopauza;
a avut o nastere cu evolutie favorabila.
Antecedente personale patologice:
a avut doua avorturi la cerere.
Antecedente heredocolaterale: neaga
Mod de viata:
locuieste cu sotul si fiul lor intr-o casa cu cinci camere;
consuma alcool ocazional;
nu fumeaza;
bea cate o cafea zilnic si nu neglijeaza masa de dimineata.
Motivele internarii:
dureri abdominale difuze de intensitate crescuta, localizate in epigastrul
superior cu iradiere in bara;
intoleranta alimentara;
greata;
varsaturi, la inceput alimentare apoi bilioase;
balonari;
tanzit intestinal incetinit;
stare de neliniste;
insomnii.

Istoricul bolii

28
In urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la
inceput alimentare apoi bilioase, dureri abdominale difuze la inceput, apoi s-au
accentuat pe fiecare zi mai mult, tegumente palide.
Examenul clinic general:
pacient sex feminin;
stare generala alterata;
stare de nutritie buna: G = 70 Kg, I = 1,80 m;
stare de constienta pastrata;
tegumente si mucuoase palide;
tesut conjunctiv adipos normal reprezentat;
sistem muscular normal;
ganglioni limfatici nepalpabili;
sistem osteo-articular integru si mobil;
aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara
prezenta;
aparat cardio-vascular: aria matitatii cardiace in limite normale, zgomote
cardiace ritmate, bine batute, T.A. = 130 / 70 mm Hg, puls 84 batai / min;
aparat digestive: abdomen meteorizat, durere la palpare superficiala si
profunda, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal incetinit;
aparat urogenital: loji renale libere, nedureroase, mictiuni spontane;
SNC: orientat temporo-spatial, ROT prezente bilateral.
Examene de laborator:
colesterol 168 mg / dl;
creatinina 0,9 mg / dl;
glicemie 96 mg / dl;
leucocite 6000 elemente / mm 3;
VSH 15 mm / 1h;
uree sangvina 0,61 mg %;
amilaze 1033 U.W;

29
calcemie 11 mg %;
T.G.O 15 U.I.;
T.G.P 12 U.I.
Examene paraclinice:
ecografie abdominala: ficat usor neomogen, colecist cu dimensiuni
normale, fara calculi, splina de volume normal;
radiografie abdmoninala simpla.
Tratamentul efectuat pe timpul spitalizarii
A urmat tratament cu solutii perfuzabile, analgezice, vitamine, regim
alimentar, fara cafea, condimente, prajeli, grasimi.
Pe durata spitalizarii, boala a evolual favorabil astfel ca dupa sapte zile de
spitalizare pacienta se externeaza intr-o stare ameliorata cu recomandari la externare:
regim alimentar;
respectarea medicatiei;
control periodic.

30
Plan de ingrijire cazul I

Nume: G.N., 67 ani, Galicea


Diagnostic la internare: Pancreatita cronica
Semne si simptome: Dureri abdominale, intoleranta alimentara, varsaturi
Diagnostic la externare: Pancreatita cronica

Nevoia Problema Surse de Manifestari de Diagnostic Obiectivele Interventii autonome si Evaluare


dificultate dependenta nursing asistentei delegate
1.Nevoia de a - durere in - folosirea - dureri in Alterarea Ca pacienta sa Autonome: Rezultatele de
evita epigastrul cu condimentelor, a epigastru starii de bine respecte repaosul - amplasez pacienta intr-un salon laborator:
pericolele iradiere in bara prajelilor - balonari din cauza la pat, regimul linistit, luminos si aerisit glicemie-96 mg/dl
- neliniste - a alimentelor durerilor alimentar si - recomand repaus la pat creatinina-0,9 mg/dl
necorespunzatoare manifestata tratamentul - urmaresc daca pacienta respecta colesterol-168
bogate in grasimi prin incetarea prescris de medic indicatiile date mg/dl
activitatii - sa fie combatute - urmaresc starea generala a VSH-15 mm/1 h
fizice durerile pacientei si verific T.A, P, R, TC TGO-15 U.I.
si le notez in F.O. TGP-12 U.I.
- asigur igiena corporala uree sangvina-0,61
- asigur regimul alimentar mg%
- pregatesc pacienta pentru vizita
medicala si investigatii si
explorari
Delegate:
- recoltez sange pentru
examenele de laborator VSH,
glicemie, uree sangvina, TGO,
TGP
- pregatesc materialele pentru
recoltarea urinei

31
2.Nevoia de a - greturi Tulburari de - greata insotita de Alterarea Ca pacienta sa se Autonome: Pacienta nu mai
se alimenta si - varsaturi digestie varsaturi starii de hidrateze si sa se - informez pacienta despre cat de prezinta greturi si
hidrata - lipsa poftei de manifestate prin - inapetenta nutritie dinalimenteze necesar este regimul alimentar in varsaturi in urma
mancare balonari, greturi, - scadere cauza conform regimului afectiunea sa interventiilor
varsaturi, ponderala durerilor sialimentar stabilit - servesc masa intr-un mod cat autonome si
inapetenta varsaturilor- sa evite mai placut delegate
varsaturile - ofer pacientei lichide, ceaiuri,
- sa inlature lipsa sucuri de fructe naturale
poftei de mancare - pregtesc materiale pentru o
- combaterea eventuala varsatura, ajut pacienta
inapetentei in timpul varsaturilor
Delegate:
- administrez algocalmin 3f/zi,
papaverina 2f, vitamina C 1g,
calciu 2f, ser fiziologic 4000 ml,
Ringer 4000 ml, glucoza 5%
3000 ml
3. Nevoia de - tranzit Alterarea functiei - retentia de gaza - alterarea - ca pacienta sa Autonome: In urma
a elimina intestinal de digestie ca si fecale tranzitului prezinte un tranzit - determin pacienta sa ingere o interventiilor
incetinit urmare a intestinal intestinal in limite cantitate suficienta de lichide effectuate pacienta
consumului de datorita lipsei normale - pregatesc materiale pentru o prezinta un tranzit
alimente fermentilor eventuala varsatura intestinal
digestive si - aerisesc salonul imbunatatit
alterarea - schimb lenjeria de corp si de
procesului de pat daca este nevoie
digestie - urmaresc si notez in F.O
consinstenta si frecventa
scaunelor
Delegate:
- administrez laxative

32
4. Nevoia de - stare de - boala cauzala - somnolenta - - ca pacienta sa Autonome: In primele zile
a dormii si a somnolenta - stare de neliniste - agitatie imposibilitate beneficieze de un - creez o atmosfera calda in salon pacienta are un
se odihni alternand cu ca urmare a - facies oboist de a adormi si somn - raspund prompt la orice somn agitat,
stare de agitatie evolutiei bolii pe - slabiciune a se odihni corespunzator solicitare a pacientei neodihnitor, apoi ca
care nu o intelege - oboseala datorita cantitativ si - invat pacienta sa practice urmare a
- spitalizarea nelinistii calitativ tehnici de relaxare, exercitii acomodarii cu
cauzata de respiratori 15 minute inainte de mediul spitalicesc
boala culcare somnul devine
Delegate: linistit si odihnitor
- administrez fenobarbital
5. Nevoia de - temperature in - nu prezinta - independenta de T = 36,7C - ca pacienta sa isi Autonome: Pe toata durata
a-si mentine limite normale obstacole fizice, boala mentina - urmaresc si notez in F.O. spitalizarii
temperature psihice sau temperatura in temperature este in
in limite sociologice limite normale limite normale
normale
6. Nevoia de - tegumente - repaus la pat
- tegumente palideAltereare - ca pacienta sa-si Autonome: Dupa 2-3 zile
a fi curat si usor palide - stare generala
- balonare mentinerii mentina - urmaresc coloratia tegumentele si
ingrijit, de a - neglijenta in a- alterata tegumentelor tegumentele curate tegumentelor si mucoaselor mucoasele isi
proteja si mentine - spitalizarea curate din - educ pacienta sa se spele pe recapata treptat
tegumentele tegumentele cauza bolii maini culoarea normala.
si mucoasele curate manifestata - asigur materialele necesare Pacienta intelege
prin neglijenta pentru toaleta corporala rolul igienei si o
igienei mentine
corporale
7.Nevoia de a - respiratie usor - usoara dispnee - greutate in T.A = 130/70 - ca pacienta sa isi Autonome: Pe timpul
respire si a ingreunata datorata respiratie mmHg mentina T.A, R, P - urmaresc si notez functiile spitalizarii functiile
avea o buna - balonari post- fenomenelor - adaptarea unei R = 18 in limite normale vitale in F.O. vitale sunt in limite
circulatie prandiale dispeptice care pozitii care sa resp/min - asez pacienta intr-o pozitie normale
ingreuneaza usureze respiratia P = 80 semisezanda pentru a favoriza
digestia batai/min respiratia

Delegate:
- medicatia prescrisa de medic
pentru favorizarea digestiei si

33
meteorismului
8.Nevoia de a - dorinta de - boala - neliniste Imposibilitate - ca pacienta sa Autonome: Ca urmare a
comunica comunicare cu - nelinistea - dorinta de a comunicarii comunice cu - folosesc mijloace de discutilor purtate cu
cadrele - spitalizarea integrare in din cauza bolii personalul medical comunicare corespunzatoare pacienta, aceasta
medicale si cu mediul spitalicesc manifestata toate manifestarile nivelului de cunostinte si depaseste starea de
ceilalti pacienti prin neliniste intelegere al pacientei neliniste si devine
comunicativa
9.Nevoia de a - cunostinte - stres - cunostinte Imposibilitate - ca pacienta sa Autonome: Ca urmare a
invata sa insuficiente - teama de insuficiente a intelegerii cunoasca modul de - furnizez pacientei cunostintele educatiei sanitare,
pastreze despre boala necunoscut despre boala bolii din cauza viata care trebuie necesare despre boala, despre pacienta cunoaste
sanatatea - neliniste - prevenirea cunostintelor respectat intretinere, despre tratament modul de viata care
- lipsa de complicatilor insuficiente trebuie sa-l respecte
cunostinte despre - actual despre boala - starea generala se
boala dependenta de manifestata amelioreaza
boala prin stres, - la externare educ
teama de pacienta sa se
necunoscut, prezinte la control
neliniste periodic
10.Nevoia de - dificultate de a - indispozitie - neimplicarea in - dificultate in - ca pacienta sa Autonome: Prin asigurarea unui
a se recreea se implica in - slabire activitati desfasurarea prezinte o stare de - recomand pacientei sa climat
activitati recreative activitatilor confort fizic si rasfoiasca reviste corespunzator
recreative recreative psihic - identific activitatile care ar face pacienta se implica
datorita placere pacientei in activitati
indispozitiei - urmaresc implicarea acesteia in recreative
activitati recreative

11.Nevoia de - sentiment de - stare de astenie - actual Alterarea - ca pacienta sa fie Autonome: Discutiile cu
a fi preocupat inutilitate - stare de neliniste dependenta de starii psihice linistita - port discutii cu pacienta pacienta fac sa mai
in vederea - spitalizarea boala din cauza explicandu-i necesitatea dispara din
realizarii spitalizarii spitalizarii, a repausului fizic si sentimental de
manifestata psihic pentru ameliorarea rapida inutilitate
prin a bolii
sentimental de
inutilitate care

34
o impiedica
sa-si
desfasoare
activitatile
obisnuite
12.Nevoia de - pacienta nu Pacienta este Autonome: Pacienta merge des
a actiona prezinta de religie - discut cu pacienta daca aceasta la biserica
conform probleme crestin- solicita

propriilor ortodoxa - ii ofer pacientei carti religioase
convingeri si
valori, de a
practica
religia
13.Nevoia de - ca pacienta sa-si Autonome: Pacienta intelege ca
a se misca si mentina - dicut cu pacienta despre este necesar san u
a-si mentine independenta de necesitatea repausului la pat faca un efort fizic si
o buna miscare si de a-si - supraveghez ca pacienta sa nu se conformeaza cu
postura realize exagereze cu efortul fizic regimul impus
autoingrijirea
14.Nevoia de - ca pacienta sa-si Autonome: Nevoia este
a se imbraca mentina - spraveghez pacienta satisfacuta
si dezbraca independenta

35
Cazul II
Culegerea datelor
Pacienta P.G., in varsta de 42 ani, cu domiciliul in Rm. Valcea,
judetul Valcea, se interneaza la Spitalul Judetean de Urgenta pe data de 05 martie
2010, cu diagnosticul de pancreatita cronica.
Antecedente personale fiziologice:
prima menstruatie la 14 ani;
a avut doua nasteri cu evolutii favorabile.
Antecedente heredocolaterale: neaga
Mod de viata:
locuieste cu sotul si cei doi copii ai lor intr-un apartament cu trei camere;
nu este fumatoare;
consuma alcool ocazional;
bea cate o cafea zilnic si nu neglijeaza masa de dimineata.
Motivele internarii:
intoleranta alimentara;
greturi;
varsaturi la inceput alimentare apoi bilioase;
dureri abdominale difuze de intensitate crescuta;
balonari;
tranzit incetinit;
stare de neliniste;
insomnii;
anxietate.

Istoricul bolii:
In urma cu o saptamana a aparut o intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la
inceput alimentare apoi bilioase, dureri abdominale difuze la inceput apoi s-au
accentuat pe fiecare zi mai mult. La durere pacientul spune ca lua pozitii si la
administrarea calmantelor, durerile treceaua.

36
Examenul clinic general:
pacient sex feminin;
stare generala alterata;
stare de nutritie buna: G = 90 Kg, I = 1,65 m;
stare de constienta pastrata;
tegumente si mucuoase palide;
tesut conjunctiv adipos normal reprezentat;
sistem muscular normal;
ganglioni limfatici nepalpabili;
sistem osteo-articular integru si mobil;
aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara
prezenta;
aparat cardio-vascular: aria matitatii cardiace in limite normale, zgomote
cardiace ritmate, bine batute, T.A. = 130 / 70 mm Hg, puls 84 batai / min;
aparat digestive: abdomen meteorizat, durere la palpare superficiala si
profunda, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal incetinit;
aparat urogenital: loji renale libere, nedureroase, mictiuni spontane;
SNC: orientat temporo-spatial, ROT prezente bilateral.
Examene de laborator:
glicemie 107 mg / dl;
uree sangvina 0,60 mg %;
colesterol 170 mg / dl;
creatinina 0,8 mg / dl;
VSH 15 mm / 1h;
amilaze 1030 U.W;
leucocite 6.000 elemente / mm3;
calcemie 11 mg %;
T.G.M 15 U.I.;
T.H.P 12 U.I.

37
Examene paraclinice:
ecografie abdominala: ficat usor neomogen, colecist cu dimensiuni
normale, fara calculi, splina de volume normal;
radiografie abdmoninala simpla.
Tratament:
cu solutii perfuzabile;
analgezice;
vitamine;
antibiotice cu actiune asupra florei intestinale:
regim alimentar: fara cafea, condimente, prajeli, grasimi.
Pe durate spitalizarii boala a avoluat favorabil, astfel ca dupa sapte zile de
spitalizare pacientul se externeaza intr-o stare ameliorate cu recomandari la externare:
regim alimentar;
respectarea medicatiei;
control periodic.

38
Plan de ingrijire cazul II

Nume: P.G., 42 ani, Rm. Valcea


Diagnostic la internare: Pancreatita cronica
Semne si simptome: Dureri abdominale, greturi, varsaturi
Diagnostic la externare: Pancreatita cronica

Nevoia Problema Surse de Manifestari de Diagnostic Obiectivele Interventii autonome si Evaluare


dificultate dependenta nursing asistentei delegate
1.Nevoia de a - durere in - folosirea - dureri in Alterarea Ca pacienta sa Autonome: Rezultatele de laborator:
evita epigastrul cu condimentelor, a epigastru starii de bine respecte - amplasez pacienta intr-un glicemie-96 mg/dl
pericolele iradiere in bara prajelilor - balonari din cauza repaosul la pat,
salon linistit, luminos si aerisit creatinina-0,9 mg/dl
- neliniste - a alimentelor durerilor regimul - recomand repaus la pat colesterol-168 mg/dl
necorespunzatoare manifestata alimentar si - urmaresc daca pacienta VSH-15 mm/1 h
bogate in grasimi prin incetarea tratamentul respecta indicatiile date TGO-15 U.I.
activitatii prescris de - urmaresc starea generala a TGP-12 U.I.
fizice medic pacientei si verific T.A, P, R, uree sangvina-0,61 mg%
- sa fie TC si le notez in F.O.
combatute - asigur igiena corporala
durerile - asigur regimul alimentar
- pregatesc pacienta pentru
vizita medicala si investigatii si
explorari
Delegate:
- recoltez sange pentru
examenele de laborator VSH,
glicemie, uree sangvina, TGO,
TGP
- pregatesc materialele pentru
recoltarea urinei
2.Nevoia de a - greturi Tulburari de - greata insotita deAlterarea Ca pacienta sa Autonome: Pacienta nu mai prezinta

39
se alimenta si - varsaturi digestie varsaturi starii de se hidrateze si - informez pacienta despre cat greturi si varsaturi in
hidrata - lipsa poftei de manifestate prin - inapetenta nutritie din sa se alimenteze de necesar este regimul urma interventiilor
mancare balonari, greturi, - scadere cauza conform alimentar in afectiunea sa autonome si delegate
varsaturi, ponderala durerilor si regimului - servesc masa intr-un mod cat
inapetenta varsaturilor alimentar mai placut
stabilit - ofer pacientei lichide, ceaiuri,
- sa evite sucuri de fructe naturale
varsaturile - pregtesc materiale pentru o
- sa inlature eventuala varsatura, ajut
lipsa poftei de pacienta in timpul varsaturilor
mancare Delegate:
- combaterea - administrez algocalmin 3f/zi,
inapetentei papaverina 2f, vitamina C 1g,
calciu 2f, ser fiziologic 4000
ml, Ringer 4000 ml, glucoza
5% 3000 ml
3. Nevoia de - tranzit Alterarea functiei - retentia de gaza - alterarea - ca pacienta sa Autonome: In urma interventiilor
a elimina intestinal de digestie ca si fecale tranzitului prezinte un - determin pacienta sa ingere o effectuate pacienta
incetinit urmare a intestinal tranzit intestinal cantitate suficienta de lichide prezinta un tranzit
consumului de datorita lipsei in limite - pregatesc materiale pentru o intestinal imbunatatit
alimente fermentilor normale eventuala varsatura
digestive si - aerisesc salonul
alterarea - schimb lenjeria de corp si de
procesului de pat daca este nevoie
digestie - urmaresc si notez in F.O
consinstenta si frecventa
scaunelor
Delegate:
- administrez laxative

4. Nevoia de - stare de - boala cauzala - somnolenta - - ca pacienta sa Autonome: In primele zile pacienta
a dormii si a somnolenta - stare de neliniste - agitatie imposibilitate beneficieze de - creez o atmosfera calda in are un somn agitat,
se odihni alternand cu ca urmare a - facies oboist de a adormi si un somn salon neodihnitor, apoi ca
stare de agitatie evolutiei bolii pe - slabiciune a se odihni corespunzator - raspund prompt la orice urmare a acomodarii cu

40
care nu o intelege - oboseala datorita cantitativ si solicitare a pacientei mediul spitalicesc somnul
- spitalizarea nelinistii calitativ - invat pacienta sa practice devine linistit si odihnitor
cauzata de tehnici de relaxare, exercitii
boala respiratori 15 minute inainte de
culcare
Delegate:
- administrez fenobarbital
5. Nevoia de - temperature in - nu prezinta - independenta de T = 36,7C - ca pacienta sa Autonome: Pe toata durata spitalizarii
a-si mentine limite normale obstacole fizice, boala isi mentina - urmaresc si notez in F.O. temperature este in limite
temperature psihice sau temperatura in normale
in limite sociologice limite normale
normale
6. Nevoia de - tegumente - repaus la pat
- tegumente palideAltereare - ca pacienta sa- Autonome: Dupa 2-3 zile tegumentele
a fi curat si usor palide - stare generala
- balonare mentinerii si mentina - urmaresc coloratia si mucoasele isi recapata
ingrijit, de a - neglijenta in a- alterata tegumentelor tegumentele tegumentelor si mucoaselor treptat culoarea normala.
proteja si mentine - spitalizarea curate din curate - educ pacienta sa se spele pe Pacienta intelege rolul
tegumentele tegumentele cauza bolii maini igienei si o mentine
si mucoasele curate manifestata - asigur materialele necesare
prin neglijenta pentru toaleta corporala
igienei
corporale
7.Nevoia de a - respiratie usor - usoara dispnee - greutate in T.A = 130/70 - ca pacienta sa Autonome: Pe timpul spitalizarii
respire si a ingreunata datorata respiratie mmHg isi mentina T.A, - urmaresc si notez functiile functiile vitale sunt in
avea o buna - balonari post- fenomenelor - adaptarea unei R = 18 R, P in limite vitale in F.O. limite normale
circulatie prandiale dispeptice care pozitii care sa resp/min normale - asez pacienta intr-o pozitie
ingreuneaza usureze respiratia P = 80 semisezanda pentru a favoriza
digestia batai/min respiratia

Delegate:
- medicatia prescrisa de medic
pentru favorizarea digestiei si
meteorismului
8.Nevoia de a - dorinta de - boala - neliniste Imposibilitate - ca pacienta sa Autonome: Ca urmare a discutilor
comunica comunicare cu - nelinistea - dorinta de a comunicarii comunice cu - folosesc mijloace de purtate cu pacienta,

41
cadrele - spitalizarea integrare in din cauza bolii personalul comunicare corespunzatoare aceasta depaseste starea
medicale si cu mediul spitalicesc manifestata medical toate nivelului de cunostinte si de neliniste si devine
ceilalti pacienti prin neliniste manifestarile intelegere al pacientei comunicativa
9.Nevoia de a - cunostinte - stres - cunostinte Imposibilitate - ca pacienta sa Autonome: Ca urmare a educatiei
invata sa insuficiente - teama de insuficiente a intelegerii cunoasca modul - furnizez pacientei sanitare, pacienta
pastreze despre boala necunoscut despre boala bolii din cauza de viata care cunostintele necesare despre cunoaste modul de viata
sanatatea - neliniste - prevenirea cunos- trebuie respectat boala, despre intretinere, care trebuie sa-l respecte
- lipsa de complicatilor tintelor despre tratament - starea generala se
cunostinte despre - actual insuficiente amelioreaza
boala dependenta de despre boala - la externare educ
boala manifestata pacienta sa se prezinte la
prin stres, control periodic
teama de
necunoscut,
neliniste
10.Nevoia de - dificultate de a - indispozitie - neimplicarea in - dificultate in - ca pacienta sa Autonome: Prin asigurarea unui
a se recreea se implica in - slabire activitati desfasurarea prezinte o stare - recomand pacientei sa climat corespunzator
activitati recreative activitatilor de confort fizic rasfoiasca reviste pacienta se implica in
recreative recreative si psihic - identific activitatile care ar activitati recreative
datorita face placere pacientei
indispozitiei - urmaresc implicarea acesteia
in activitati recreative
11.Nevoia de - sentiment de - stare de astenie - actual Alterarea - ca pacienta sa Autonome: Discutiile cu pacienta fac
a fi preocupat inutilitate - stare de neliniste dependenta de starii psihice fie linistita - port discutii cu pacienta sa mai dispara din
in vederea - spitalizarea boala din cauza explicandu-i necesitatea sentimental de inutilitate
realizarii spitalizarii spitalizarii, a repausului fizic si
manifestata psihic pentru ameliorarea
prin rapida a bolii
sentimental de
inutilitate care
o impiedica
sa-si
desfasoare
activitatile

42
obisnuite
12.Nevoia de - pacienta nu Pacienta este Autonome: Pacienta merge des la
a actiona prezinta de religie - discut cu pacienta daca biserica
conform probleme crestin- aceasta solicita

propriilor ortodoxa - ii ofer pacientei carti
convingeri si religioase
valori, de a
practica
religia
13.Nevoia de - ca pacienta sa- Autonome: Pacienta intelege ca este
a se misca si si mentina - dicut cu pacienta despre necesar san u faca un
a-si mentine independenta de necesitatea repausului la pat efort fizic si se
o buna miscare si de a- - supraveghez ca pacienta sa nu conformeaza cu regimul
postura si realize exagereze cu efortul fizic impus
autoingrijirea
14.Nevoia de - ca pacienta sa- Autonome: Nevoia este satisfacuta
a se imbraca si mentina - spraveghez pacienta
si dezbraca independenta

43
Cazul III
Culegerea datelor
Pacienta V.A., in varsta de 58 ani, cu domiciliul in localitatea Mihaesti,
judetul Valcea, se interneaza la Spitalul Judetean de Urgenta, sectia Chirurgie, pe data
de 17 aprilie 2010 cu diagnosticul de pancreatita cronica.
Antecedente personale fiziologice:
prima menstruatie la 15 ani, iar la varsta de 48 ani a intrat la menopauza;
a avut o nastere cu evolutie favorabila.
Antecedente personale patologice:
a avut doua avorturi la cerere.
Antecedente heredocolaterale: neaga
Mod de viata:
locuieste cu sotul si fiul lor intr-o casa cu cinci camere;
consuma alcool ocazional;
nu fumeaza;
bea cate o cafea zilnic si nu neglijeaza masa de dimineata.
Motivele internarii:
dureri abdominale difuze de intensitate crescuta, localizate in epigastrul
superior cu iradiere in bara;
intoleranta alimentara;
greata;
varsaturi, la inceput alimentare apoi bilioase;
balonari;
tanzit intestinal incetinit;
stare de neliniste;
insomnii.
Istoricul bolii
In urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la
inceput alimentare apoi bilioase, dureri abdominale difuze la inceput, apoi s-au
accentuat pe fiecare zi mai mult, tegumente palide.

44
Examenul clinic general:
pacient sex feminin;
stare generala alterata;
stare de nutritie buna: G = 86 Kg, I = 1,75 m;
stare de constienta pastrata;
tegumente si mucuoase palide;
tesut conjunctiv adipos normal reprezentat;
sistem muscular normal;
ganglioni limfatici nepalpabili;
sistem osteo-articular integru si mobil;
aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara
prezenta;
aparat cardio-vascular: aria matitatii cardiace in limite normale, zgomote
cardiace ritmate, bine batute, T.A. = 130 / 70 mm Hg, puls 84 batai / min;
aparat digestive: abdomen meteorizat, durere la palpare superficiala si
profunda, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal incetinit;
aparat urogenital: loji renale libere, nedureroase, mictiuni spontane;
SNC: orientat temporo-spatial, ROT prezente bilateral.
Examene de laborator:
colesterol 168 mg / dl;
creatinina 0,9 mg / dl;
glicemie 96 mg / dl;
leucocite 6000 elemente / mm 3;
VSH 15 mm / 1h;
uree sangvina 0,61 mg %;
amilaze 1033 U.W;
calcemie 11 mg %;
T.G.O 15 U.I.;
T.G.P 12 U.I.

45
Examene paraclinice:
ecografie abdominala: ficat usor neomogen, colecist cu dimensiuni
normale, fara calculi, splina de volume normal;
radiografie abdmoninala simpla.
Tratamentul efectuat pe timpul spitalizarii
A urmat tratament cu solutii perfuzabile, analgezice, vitamine, regim
alimentar, fara cafea, condimente, prajeli, grasimi.
Pe durata spitalizarii, boala a evolual favorabil astfel ca dupa sapte zile de
spitalizare pacienta se externeaza intr-o stare ameliorata cu recomandari la externare:
regim alimentar;
respectarea medicatiei;
control periodic.

46
Plan de ingrijire cazul III

Nume: V.A., 58 ani, Mihaesti


Diagnostic la internare: Pancreatita cronica
Semne si simptome: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, abdomen meteorizat
Diagnostic la externare: Pancreatita cronica

Nevoia Problema Surse de Manifestari de Diagnostic Obiectivele Interventii autonome si delegate Evaluare
dificultate dependenta nursing asistentei
1.Nevoia de a - durere in - folosirea - dureri in Alterarea Ca pacienta sa Autonome: Rezultatele de
evita epigastrul cu condimentelor, a epigastru starii de bine respecte - amplasez pacienta intr-un salon laborator:
pericolele iradiere in bara prajelilor - balonari din cauza repaosul la pat, linistit, luminos si aerisit glicemie-96 mg/dl
- neliniste - a alimentelor durerilor regimul - recomand repaus la pat creatinina-0,9 mg/dl
necorespunzatoare manifestata alimentar si - urmaresc daca pacienta respecta colesterol-168 mg/dl
bogate in grasimi prin incetarea tratamentul indicatiile date VSH-15 mm/1 h
activitatii prescris de - urmaresc starea generala a TGO-15 U.I.
fizice medic pacientei si verific T.A, P, R, TC TGP-12 U.I.
- sa fie si le notez in F.O. uree sangvina-0,61 mg
combatute - asigur igiena corporala %
durerile - asigur regimul alimentar
- pregatesc pacienta pentru vizita
medicala si investigatii si
explorari
Delegate:
- recoltez sange pentru examenele
de laborator VSH, glicemie, uree
sangvina, TGO, TGP
- pregatesc materialele pentru
recoltarea urinei

2.Nevoia de a - greturi Tulburari de - greata insotita deAlterarea Ca pacienta sa Autonome: Pacienta nu mai

47
se alimenta si - varsaturi digestie varsaturi starii de se hidrateze si - informez pacienta despre cat de prezinta greturi si
hidrata - lipsa poftei de manifestate prin - inapetenta nutritie din sa se alimenteze necesar este regimul alimentar in varsaturi in urma
mancare balonari, greturi, - scadere cauza conform afectiunea sa interventiilor
varsaturi, ponderala durerilor si regimului - servesc masa intr-un mod cat autonome si delegate
inapetenta varsaturilor alimentar mai placut
stabilit - ofer pacientei lichide, ceaiuri,
- sa evite sucuri de fructe naturale
varsaturile - pregtesc materiale pentru o
- sa inlature eventuala varsatura, ajut pacienta
lipsa poftei de in timpul varsaturilor
mancare Delegate:
- combaterea - administrez algocalmin 3f/zi,
inapetentei papaverina 2f, vitamina C 1g,
calciu 2f, ser fiziologic 4000 ml,
Ringer 4000 ml, glucoza 5% 3000
ml
3. Nevoia de - tranzit Alterarea functiei - retentia de gaza - alterarea - ca pacienta sa Autonome: In urma interventiilor
a elimina intestinal de digestie ca si fecale tranzitului prezinte un - determin pacienta sa ingere o effectuate pacienta
incetinit urmare a intestinal tranzit intestinal cantitate suficienta de lichide prezinta un tranzit
consumului de datorita lipsei in limite - pregatesc materiale pentru o intestinal imbunatatit
alimente fermentilor normale eventuala varsatura
digestive si - aerisesc salonul
alterarea - schimb lenjeria de corp si de pat
procesului de daca este nevoie
digestie - urmaresc si notez in F.O
consinstenta si frecventa
scaunelor
Delegate:
- administrez laxative

4. Nevoia de - stare de - boala cauzala - somnolenta - - ca pacienta sa Autonome: In primele zile

48
a dormii si a somnolenta - stare de neliniste - agitatie imposibilitate beneficieze de - creez o atmosfera calda in salon pacienta are un somn
se odihni alternand cu ca urmare a - facies oboist de a adormi si un somn - raspund prompt la orice agitat, neodihnitor,
stare de agitatie evolutiei bolii pe - slabiciune a se odihni corespunzator solicitare a pacientei apoi ca urmare a
care nu o intelege - oboseala datorita cantitativ si - invat pacienta sa practice tehnici acomodarii cu mediul
- spitalizarea nelinistii calitativ de relaxare, exercitii respiratori 15 spitalicesc somnul
cauzata de minute inainte de culcare devine linistit si
boala Delegate: odihnitor
- administrez fenobarbital
5. Nevoia de - temperature in - nu prezinta - independenta de T = 36,7C - ca pacienta sa Autonome: Pe toata durata
a-si mentine limite normale obstacole fizice, boala isi mentina - urmaresc si notez in F.O. spitalizarii temperature
temperature psihice sau temperatura in este in limite normale
in limite sociologice limite normale
normale
6. Nevoia de - tegumente - repaus la pat
- tegumente palideAltereare - ca pacienta sa- Autonome: Dupa 2-3 zile
a fi curat si usor palide - stare generala
- balonare mentinerii si mentina - urmaresc coloratia tegumentelor tegumentele si
ingrijit, de a - neglijenta in a- alterata tegumentelor tegumentele si mucoaselor mucoasele isi recapata
proteja si mentine - spitalizarea curate din curate - educ pacienta sa se spele pe treptat culoarea
tegumentele tegumentele cauza bolii maini normala.
si mucoasele curate manifestata - asigur materialele necesare Pacienta intelege rolul
prin neglijenta pentru toaleta corporala igienei si o mentine
igienei
corporale
7.Nevoia de a - respiratie usor - usoara dispnee - greutate in T.A = 130/70 - ca pacienta sa Autonome: Pe timpul spitalizarii
respire si a ingreunata datorata respiratie mmHg isi mentina T.A, - urmaresc si notez functiile vitale functiile vitale sunt in
avea o buna - balonari post- fenomenelor - adaptarea unei R = 18 R, P in limite in F.O. limite normale
circulatie prandiale dispeptice care pozitii care sa resp/min normale - asez pacienta intr-o pozitie
ingreuneaza usureze respiratia P = 80 semisezanda pentru a favoriza
digestia batai/min respiratia

Delegate:
- medicatia prescrisa de medic
pentru favorizarea digestiei si
meteorismului

49
8.Nevoia de a - dorinta de - boala - neliniste Imposibilitate - ca pacienta sa Autonome: Ca urmare a discutilor
comunica comunicare cu - nelinistea - dorinta de a comunicarii comunice cu - folosesc mijloace de comunicare purtate cu pacienta,
cadrele - spitalizarea integrare in din cauza bolii personalul corespunzatoare nivelului de aceasta depaseste
medicale si cu mediul spitalicesc manifestata medical toate cunostinte si intelegere al starea de neliniste si
ceilalti pacienti prin neliniste manifestarile pacientei devine comunicativa
9.Nevoia de a - cunostinte - stres - cunostinte Imposibilitate - ca pacienta sa Autonome: Ca urmare a educatiei
invata sa insuficiente - teama de insuficiente a intelegerii cunoasca modul - furnizez pacientei cunostintele sanitare, pacienta
pastreze despre boala necunoscut despre boala bolii din cauza de viata care necesare despre boala, despre cunoaste modul de
sanatatea - neliniste - prevenirea cunostintelor trebuie respectat intretinere, despre tratament viata care trebuie sa-l
- lipsa de complicatilor insuficiente respecte
cunostinte despre - actual despre boala - starea generala se
boala dependenta de manifestata amelioreaza
boala prin stres, - la externare educ
teama de pacienta sa se prezinte
necunoscut, la control periodic
neliniste
10.Nevoia de - dificultate de a - indispozitie - neimplicarea in - dificultate in - ca pacienta sa Autonome: Prin asigurarea unui
a se recreea se implica in - slabire activitati desfasurarea prezinte o stare - recomand pacientei sa rasfoiasca climat corespunzator
activitati recreative activitatilor de confort fizic reviste pacienta se implica in
recreative recreative si psihic - identific activitatile care ar face activitati recreative
datorita placere pacientei
indispozitiei - urmaresc implicarea acesteia in
activitati recreative

11.Nevoia de - sentiment de - stare de astenie - actual Alterarea - ca pacienta sa Autonome: Discutiile cu pacienta
a fi preocupat inutilitate - stare de neliniste dependenta de starii psihice fie linistita - port discutii cu pacienta fac sa mai dispara din
in vederea - spitalizarea boala din cauza explicandu-i necesitatea sentimental de
realizarii spitalizarii spitalizarii, a repausului fizic si inutilitate
manifestata psihic pentru ameliorarea rapida a
prin bolii
sentimental de
inutilitate care
o impiedica
sa-si

50
desfasoare
activitatile
obisnuite
12.Nevoia de - pacienta nu Pacienta este Autonome: Pacienta merge des la
a actiona prezinta de religie - discut cu pacienta daca aceasta biserica
conform probleme crestin- solicita

propriilor ortodoxa - ii ofer pacientei carti religioase
convingeri si
valori, de a
practica
religia
13.Nevoia de - ca pacienta sa- Autonome: Pacienta intelege ca
a se misca si si mentina - dicut cu pacienta despre este necesar san u faca
a-si mentine independenta de necesitatea repausului la pat un efort fizic si se
o buna miscare si de a- - supraveghez ca pacienta sa nu conformeaza cu
postura si realize exagereze cu efortul fizic regimul impus
autoingrijirea
14.Nevoia de - ca pacienta sa- Autonome: Nevoia este satisfacuta
a se imbraca si mentina - spraveghez pacienta
si dezbraca independenta

51
Cap. VI Concluziile proiectului de diplom

Ingrijirile de sanatate sunt o componenta esentiala a societatii, care evolueaza


odata cu ea.
Persoanele care efectueaza ingrijiri de sanatate sunt persoane cu cunostinte
profesionale bogate si calitati morale deosebite.
An ales ca tema a lucrarii de diploma Pancreatita pentru faptul ca este o
afectiune intalnita din cauza unei alimentatii necorespunzatoare, a consumului de
alcool, dar si pentru faptul o cunostinta are aceasta boala.
Lucrarea este alcatuita din sapte capitole:
268 capitolul I prezinta Notiuni de anatomie si fiziologie.
269 capitolul II cuprinde notiuni despre Pancreatita.
270 capitolul III cuprinde Investigatiile paraclinice si de laborator.
271 capitolul IV cuprinde Ingrijirea pacientului cu pancreatita.
272 capitolul V cuprinde Prezentarea celor trei cazuri si planurile de
ingrijire.
273 capitolul VI cuprinde Concluziile proiectului.
274 capitolul VII cuprinde Bibliografia.
In primul caz pacienta prezinta durere epigastra difuza, greturi, varsaturi,
ficat si splina in limita normala si tranzit intestinal incetinit.
Cea de-a doua pacienta prezinta dureri epigastrice cu iradiere in bara, greturi,
varsaturi post-prandiale, abdoment meteorizat, tranzit intestinal incetinit, ficat usor
neomogen, iar cea de-a treia pacienta prezinta intoleranta alimentara, dureri
abdominale, varsaturi, scadere ponderale, ficat normal, colecist fara calculi, splina de
volum normal.
In toate cele trei cazuri simptomul predominant este durerea epigastrica si
varsaturile , de aceea si prima nevoie este aceeasi la toate cele trei cazuri si anume
Nevoia de a evita pericolele.
Din toate cele trei cazuri reiese ca pancreatita este o boala cauzata de o
alimentatie necorespunzatoare bogata in grasimi.

52
Ingrijirile acordate celor trei paciente sunt usor diferite de la caz la caz
datorita simptomatologiei diferite, asadar si ingrijirile se fac in functie de ordinea
nevoilor fundamentale pe care le prezinta pacienta.
In urma ingrijirilor diferentiate evolutia pacientelor a fost favorabila. S-au
externat cu stare generala ameliorata si in toate cele trei cazuri medical le-a
recomandat un regim alimentar asemanator, cu revenire la control periodic.

53
Cap. VII Bibliografie

1 Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor Georgeta Balta, Maria Otilia


Stanescu, Lucretia Titirica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
2 Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Elena
Dorobantu, Gherghinica Gal, Florica Udma.
3 Planuri de ingrijire Dr. Vasile Bonat, Mariuca Ivan, Editura Viata
Medicala Romaneasca.
4 Atlas de anatomie Editura Vox.
5 Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Lucretia
Titirica.

54
ANEXE

55
56
57