Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatic i Microelectornic


Catedra Microelectronica i Inginerie Biomedicala

Raport
Lucrare de laborator nr.2
La Disciplina Electronica Medical.
Tema: Electrocardiografia.

A efectuat: st.gr.ISBM-141 Zgherea Mihail


A verificat: lector superior Iavorschi Anatolie

Chiinu 2017

1. Scopul lucrrii.
Culegerea semnalelor ECG. Stabilirea directive vectorului cardiac i unghiul acestuia cu ajutorul triunghiului
Einthoven.
2. Noiuni teoretice.
Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii.Inima este o pompa
musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un
sistem natural electric, face ca muschiul inimii sa se contracte si sa pompeze sangele catre plamani si restul
corpului.
Activitatea electrica a inimii poate fi detectata de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite
electrozi. In timpul electrocardiogramei electrozii sunt atasati de piele la nivelul toracelui, bratelor si
picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafica, pe
care o inregistreaza pe hartie. Aceasta reprezentare grafica, ce apare sub forma unei linii, este analizata de aparat
si mai apoi de catre medic.

O electrocardiograma poate sa arate:


-dovezi ale maririi de volum a inimii
-semne ale unui flux sanguin insuficient
la nivelul inimii
-semne ale unor leziuni noi sau vechi ale
inimii (infarcte)
-probleme ale ritmului cardiac (aritmii)
-modificari ale activitatii electrice,
determinate de un dezechilibru electrolitic
-semne de inflamatie a sacului ce
inconjoara inima (pericardite).
O electrocardiograma nu prevede aparitia
unui infarct miocardic.

O electrocardiograma este indicata pentru:


-evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, in special cand se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze
posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiograma sunt aritmiile, hipertrofia unei
camere (peretii camerei sunt ingrosati), inflamatia sacului ce inconjoara inima (pericardita), scaderea fluxului
sanguin catre inima (ischemia)
-monitorizarea activitatii electrice ale inimii
-diagnosticarea hipertrofiei ventriculare
-monitorizarea eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrica a
inimii
-verificarea functionarii unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate in inima cu
scopul de a mentine regulat ritmul acesteia.
Inainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie sa-si indeparteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea
superioara a corpului, de la nivelul mainilor si a picioarelor.
In timpul electrocardiogramei pacientul va sta intins pe o masa sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului,
mainilor si a picioarelor unde vor fi plasati electrozii, sunt curatate si eventual rase, pentru a furniza o suprafata
curata si neteda. Intre piele si electrozi poate fi plasat un gel special sau niste mici tampoane imbibate cu alcool
sanitar, pentru a inbunatati conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folositi si electrozi de unica folosinta ce nu
necesita gel sau alcool.
Potenialele electrice sunt produse n inim ca suma potenialelor generate de celulele musculare cardiace n
timpul depolarizrii i repolarizrii.
La nivel celular:
Depolarizarea = modificarea potenialului transmembranar, determinat de deplasarea sarcinilor electrice
(electroni sau ioni);
Repolarizarea = refacerea potenialului transmembranar de
repaus, indus de deplasarea sarcinilor electrice n sens opus, care
compenseaz depolarizarea.
Dipolul Cardiac:
Depolarizarea i repolarizarea se propag sub forma unor unde
prin muchiul cardiac.
Generatorul cardiac poate fi privit ca un dipol - dou sarcini
electrice egale i de semn contrar (+ i -), separate de o distan
mic.
Dac dipolul este plasat ntr-un volum omogen se genereaz
dou cmpuri electrice sferice (unul pozitiv i altul negativ).

Liniile de propagare ale cmpului electric sunt distribuite


simetric n raport cu o linie perpendicular, care traverseaz
dipolul prin centru.
Deoarece corpul este un bun conductor de electricitate,
cmpurile electrice se propag pn la suprafaa pielii.
Planul perpendicular pe dipol are potenial 0 (punctul de nul).

n orice moment, suma acestor cureni electrici


vectorul rezultant:
- are o anumit direcie, sens i magnitudine poate
- produce o deflexiune n traseul ECG.
Att direcia ct i magnitudinea vectorului cardiac se
modific n timpul unui ciclu cardiac.
Derivaia ECG = raportul spaial ntre dou puncte n care se plaseaz electrozii, n cmpul electric al inimii.
Derivaiile bipolare (standard) ale membrelor (I, II i III) au fost introduse n practic de catre Einthoven. Ele
formeaz un triunghi echilateral, cu inima localizat n centru.
Derivaiile unipolare ale membrelor (aVR, aVL, aVF) au fost introduse de Wilson.
Derivaiile precordiale (V1-V6) sunt derivaii unipolare, la care electrodul explorator (pozitiv) este plasat pe
torace, n apropierea cordului.
Dac unda de depolarizare are acelai sens cu axul derivaiei ECG i:
a) este paralel cu acesta deflexiune pozitiv maxim pe traseul ECG;

b) are o direcie oblic n raport cu acesta deflexiune pozitiv mai redus pe traseul ECG.

Dac unda de depolarizare este de sens opus cu axul derivaiei i:


c) este paralel cu acesta deflexiune negativ maxim pe traseul ECG;

d) are o direcie oblic n raport cu acesta deflexiune negativ mai redus ECG.

Dac unda de depolarizare este perpendicular pe axul derivaiei (e) nu se nregistreaz nici o deflexiune
(suma undelor = 0).
Relaia dintre vectorul inimii i derivaia ECG:

Reprezentarea ECG a fiec rui ciclu cardiac con ine:


- unde: P, Q, R, S, T i U (deflexiuni pozitive sau negative).
- segmente: por iunile cuprinse ntre unde.
- intervale: includ segmente i unde.
Traseul ECG este nregistrat n condi ii standard, cu: - amplitudinea: 1mm=0.1 mV i durata: 1mm=0.04 s.
Cea mai semnificativ component a traseului ECG, corespunde cu depolarizarea septului IV i ventriculilor;
Aspect:
- prima und negativ =Q:
- durata < 0,04sec;
- amplit<1/4 R(DIII, aVF, V5-V6) absent n V1-V4;
- prima und pozitiv = R, prezent n majoritatea
derivaiilor;
- cea de-a doua und negativ sau prima negativ
dup R = S
3. Mersul lucrrii.
1 Pentru nregistrarea electrocardiogramei am folosit electrocardiograful MAC600, care are electrozi
pentru nregistrarea tuturor derivaiilor, iniial am folosit doar electrozii pentru preluarea a 3 deriva ii,
astfel, umezind cu soluie pentru a permite fixarea mai bun de membru i o filtrare a semnalului, am
conectat electrozii-n felul urmtor:

Galben pentru mna stng;


Rou pentru mna dreapt;
Verde - pentru piciorul stng;
Negru - pentru pciorul drept.

2 Am obinut urmtoarea electrocardiogram:

Fig.1.Rezultatul primei msurri effectuate. Eletrocardiograma simplificat.

3. Am efectuat un alt EKG, detaliat, utiliznd toi electrozii i fixndu-i dup cum urmeaz:
- m-am aezat n decubit dorsal, relaxat, pe un pat, ntr-o camer cu temperatur de confort
(18-22C), pentru a evita contraciile musculare anormale, care paraziteaz traseul;
- am fixat electrozii la mna dreapt (rou), mna stng (verde) i piciorul drept (negru) pentru
registrarea derivaiilor n plan frontal;
- am fixat electrozii dup cum urmeaz:
V1 - n spaiul 4 parasternal dreapta(rou);
V2 spaiul 4 parasternal stnga (galben);
V3 la jumtatea distanei dintre V2 V4(verde);
V4 - spaiul 5 stng pe linia medioclavicular(maro);
V5 spaiul 5 stnga pe linia axilar anterioar (negru);
V6 spaiul 5 stnga linia axiliar mijlocie(mov).
4. Am obinut urmtoare electrocardiogram:

Fig.2. Electrocardiograma detaliat cu inregistrarea tuturor derivatiilor

5. Conform diagramei obinute am putut determina ndreptarea inimii:

Fig.3. Pozitionarea inimii

6. Pentru compararea datelor i pentru eliminarea zgomotelor am folosit alt aparat de ECG de la compania
BTL, rezultatele obinute:
Fig.4a. ECG partea 1

Fig.4b. ECG partea 2


Fig.4c. ECG partea 3
7. Datele obinute n urma masurrii:
Tabelul 1. Datele obinute
Parametrul Valoarea
R R, ms 923
Fcc, bpm 65
UR1, mV 5
UR11, mV 15
UR111, mV 8
U RaV , mV
R
6
U RaV , mV
L
3
U RaV F , mV 7

4. Concluzii
n aceast lucrare am masurat ECG personal, n urma cruia am determinat derivaiile, am determinat
poziionarea inimii. Datorit msurarilor efectuate, am putut studiat semnalele biologice si citirea acestora,
pentru diagnosticare.
De asemenea, efectund msurri, am cptat abiliti practice de lucru cu un electrocardiograf i
manipularea cu setrile acestuia, n aa fel nct, medicului s-i fie oferit un rezultat ct mai detaliat i exact al
investigaiilor.