Sunteți pe pagina 1din 2

sdasdasda sdas daSda

s da
s d
asd
as
das
da
s d
ad
as
da
sd
asd
d
a
d
awd
wa
a
wf
sdg?tefan al III-lea (n. 1438-1439, Borze?ti - d. 2 iulie 1504, Suceava), supran
umit ?tefan cel Mare sau, dupa canonizarea sa de catre Biserica Ortodoxa Romna, ?
tefan cel Mare ?i Sfnt, a fost domnul Moldovei ntre anii 1457 ?i 1504. A fost fiul
lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lunga domnie din epoca
medievala din ?arile Romne.
?tefan cel Mare este considerat o personalitate marcanta a istoriei Romniei, nzest
rata cu mari calita?i de om de stat, diplomat ?i conducator militar. Aceste cali
ta?i i-au permis sa treaca cu bine peste momentele de criza majora, generate fie
de interven?iile militare ale statelor vecine fie de ncercari, din interior sau
sprijinite din exteriorul ?arii, de ndepartare a sa de la domnie. n timpul domniei
sale Moldova atinge apogeul dezvoltarii sale statale, cunoscnd o perioada ndelung
ata de stabilitate interna, prosperitate economica ?i lini?te sociala.
Pe plan intern ?i-a bazat regimul pe o noua clasa conducatoare formata din oamen
i proveni?i preponderent din mica boierime, ridica?i la demnita?i pe baza merite
lor militare, loialita?ii fa?a de domn sau a nrudirii apropiate cu acesta. De ase
menea a sprijinit foarte mult dezvoltarea raze?imii prin mproprietariri colective
ale ob?tilor de raze?i, n special n urma razboaielor ?i bataliilor purtate, fapt
care i-a asigurat loialitatea acestei clase, lini?tea sociala n ?ara ?i for?a uma
na pentru a avea o armata de masa - oastea cea mare .
Pe plan extern a reu?it sa duca o politica realista avnd doua mari linii directoa
re: impunerea sau sus?inerea unor conducatori favorabili n ?arile vecine mici ?ar
a Romneasca ?i Hanatul Crimeii ?i o politica de alian?e care sa nu permita nici u
neia din marile ?ari vecine Imperiul Otoman, Regatul Poloniei ?i Regatul Ungarie
i sa ob?ina o pozi?ie hegemonica fa?a de Moldova. A ncercat, fara succes, realiza
rea unui sistem de alian?e interna?ionale mpotriva turcilor, trimi?nd soli la Papa
de la Roma, Vene?ia, Ungaria, Polonia, Cehia ?i Persia.
n plan militar a urmarit doua direc?ii majore de ac?iune. Prima a fost crearea un
ui sistem de fortifica?ii permanent la grani?ele ?arii - n timpul sau construindu
-se sau dezvoltndu-se re?eaua de ceta?i ce cuprindea ceta?ile de la Suceava, Neam
?, Craciuna, Chilia, Cetatea Alba, Tighina, Orhei, Lapu?na ?i Hotin. Cea de-a do
ua direc?ie majora a fost crearea unei armate moderne cu o componenta permanenta
, profesionista ?i semiprofesionista ?i o componenta de masa, formata din corpur
i de raze?i narma?i, mobiliza?i n cazul marilor campanii militare.
Pe parcursul domniei a dus peste 40 de razboie sau batalii, marea lor majoritate
victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei
Corvin n 1467, victoria de la Lipnic mpotriva tatarilor, n 1469 sau victoria de la
Batalia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, n 1497. Cel
mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Batalia de la V
aslui mpotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pa?a - beilerbeiu
l Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. n urma pierderii acestei batalii, n anul urmator
sultanul Mehmed al II-lea va conduce n persoana o expedi?ie n Moldova ncheiata cu nf
rngerea armatei Moldovei, n batalia de la Valea Alba-Razboieni.
Dupa 1476, ?tefan a fost nevoit sa acepte suzeranitatea Imperiului Otoman, dar a
ob?inut ob?innd condi?ii foarte bune pentru Moldova. n schimbul unui tribut anual
modic, ?ara ?i conserva intacte institu?iile ?i autonomia politica interna.
?tefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii ?sdasdasdi al bisericii,
ctitorind peste 40 de manastiri ?i biserici att n Moldova, ct ?i n ?ara Romneasca, Tr
ansilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biseri
ca Ortodoxa Romna, cu numele de ?tefan cel Mare ?i Sfnt, la 20 iunie 1992.
A fost casatorit de trei ori, cu Evdochia - fiica marelui cneaz de Kiev, Maria d
in Mangop - din familia imperiala bizantina ?i Maria Voichi?a - fiica lui Radu c
el Frumos, casatorii n care s-au nascut ?apte copii. ncepnd cu 1497 l-a asociat la
domnie pe fiul sau Bogdan al III-lea, care-i va succede la tron. A murit la 2 iu
lie 1504 fiind nmormntat la Manastirea Putna.
fdh
hfg
j
gh
bm
bnm

S-ar putea să vă placă și