Pedagogia Waldorf

Pedagogia Waldorf a fost creat la nceputul secolului XX de ctre Rudolf Steiner, la iniiativa
directorului Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaz pe antropologia dezvoltat de Rudolf Steiner
n cursurile de introducere n cunoaterea omului inute n toamna anului 1919, nainte de
nceperea primelor clase. n lume, acest sistem educativ are o larg rspndire pe toate
continentele lumii.

Prima coal Waldorf a fost ntemeiat n 1919 n Stuttgart, Germania, i a fost condus de un
colectiv de dascli pregtii de Rudolf Steiner, finanat de ctre adeptul su Emil Molt,
proprietarul fabricii de tutun Waldorf din Stuttgart, pentru copiii angajailor fabricii sale. De atunci
numrul colilor Waldorf (denumite uneori i coli Steiner) a crescut progresiv, astfel nct n
prezent reprezint unul din cele mai rspndite tipuri de pedagogie independent
din Europa i America de Nord.

Pedagogia Waldorf aduce n actul predrii n mod armonios grija pentru cele trei componente ale
fiinei umane: gndire, simire i voin. Ea unete gndirea analitic i sintetic, intelectul obiectiv,
de lucrul consecvent, cu sens i calitativ nalt, prin intermediul simirii artistice i morale.

Antropologia pedagogiei Waldorf privete fiina uman ca individ, care cere forme de nvare
specifice ritmului su personal de dezvoltare fizic, sufleteasc i spiritual. Acest mod de a privi
omul este cuprinse ntr-o program colar proprie, jalonat pe treptele de dezvoltare ale copiilor.

Concepia pedagogic a colilor Waldorf susine c numai printr-o predare corespunztoare

necesitilor interioare ale fiecrei vrste se poate ajunge la o dezvoltare a omului n sensul
libertii, motiv pentru care a fost numit "educaie pentru libertate". Aceast denumire nu trebuie
totui greit neleas, nefiind vorba de un nvmnt ce acord o libertate deplin copilului, ci de
o pregtire n vederea dobndirii unei gndiri independente, odat cu maturitatea.

Fundamentul pedagogiei Waldorf l reprezint antropologia i psihologia

dezvoltrii, aa cum au fost prezentate pentru prima oar de ctre Rudolf Steiner
(1861-1925), n ciclul de conferine Antropologia general ca baz a
pedagogiei (1919). De atunci au fost elaborate lucrri variate despre fiziologia i
psihologia dezvoltrii, despre metodic i didactic, precum i despre noi
discipline de nvmnt, iar aceste lucrri constituie i ele baza pedagogiei
Waldorf. Pedagogia Waldorf pornete de la copil i are ca obiectiv dezvoltarea
potenialului individual al fiecrui copil. Aceast pedagogie ine cont de
diversitatea cultural i i asum principiile etice general-umane (v. Declaraia
Universal a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, Convenia ONU privind
Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, Convenia ONU privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabiliti din 13 decembrie 2008). Ea reprezint fundamentul
pentru diferite instituii de educaie, de nvmnt i de formare (de ex.,
uniti de educaie precolar, coli, instituii de formare profesional, coli
speciale i multe altele).
Baza educaiei i predrii n colile Waldorf este un curriculum-cadru care
stimuleaz cadrele didactice n a-i elabora individual predarea. Predarea ine
cont de liniile directoare menionate. Fiecare cadru didactic este responsabil
pentru orele sale i rspunztor n faa comunitii. Predarea se evalueaz.
Curriculumul-cadru al colii Waldorf este corelat la nivelul claselor i al
disciplinelor de nvmnt i, datorit adecvrii sale la etapele de dezvoltare a
copiilor i adolescenilor, ofer fiecrui copil/elev multiple posibiliti de
dezvoltare, potrivite vrstei sale. Acestea constau, printre altele, n dobndirea
de cunotine, de competene culturale, de aptitudini sociale i emoionale, de
diferite deprinderi practice i de aptitudini artistice (v. i inteligene multiple).
Obiectivul cadrului didactic este de a se forma pe el nsui ca artist al
educaiei, astfel nct elevul s devin creativ din punct de vedere intelectual,
responsabil din punct de vedere social i apt de a aciona. Autoeducaia cadrului
didactic, formarea i perfecionarea sa n specialitate sunt premise eseniale
pentru realizarea acestui obiectiv.

Metodele de predare difer n funcie de vrsta copiilor i a adolescenilor. Toate

activitile pornesc de la necesitile de dezvoltare specifice vrstei respective,
de la dezvoltarea orientat preponderent spre activarea voinei, n primii trei ani
de via, la jocul imaginativ i la activiti cognitive a cror pondere crete
odat cu trecerea de la grdini la coal. Copilul mic imit i este educat prin
modele i exemple. Caracteristicile eseniale ale educaiei timpurii sunt jocul
liber, nedirijat, precum i experienele motrice i senzoriale. Printre altele, prin
organizarea ritmic a zilei, a sptmnii, a anului, educatoarea se ngrijete de
dezvoltarea fizic i psihic a copilului i pune astfel baza rezilienei acestuia.
Elevul nva de la cadrul didactic, care are la dispoziie o multitudine de
metode, care i elaboreaz creativ predarea i care i iniiaz copiii n toate
marile domenii ale cunoaterii (predarea n epoci). Cadrul didactic, mai ales
nvtorul-diriginte, cldete cu elevii (i cu responsabilii pentru educaia
acestora) o relaie autentic i pstreaz caracterul creativ al predrii, care
devine tot mai formal pe msur ce copiii cresc. Predarea la liceu urmrete ca
adolescenii s devin capabili s trateze critic i analitic coninuturile studiate,
s ajung la judeci individuale, care se manifest prin prelucrarea tot mai
independent a coninuturilor de nvare. De asemenea, prin sarcini adecvate,
se dezvolt contiina de sine, responsabilitatea personal i angajamentul fa
de lume.

n Romnia, nvmntul Waldorf este nvmnt de stat, organizat de Ministerul Educaiei,

Cercetrii i Tineretului, n baza Acordului General de Cooperare, ncheiat n anul 1996. Federaia
Waldorf din Romnia este o organizaie non-profit, care cuprinde 23 de asociaii Waldorf i
reprezint la nivel naional i internaional interesele grupelor, grdinielor, claselor, colilor, liceelor
i centrelor de pedagogie curativ din Romnia.

Din reeaua unitilor se poate desprinde rspndirea n Romnia a acestei alternative

educaionale. Rezultatele la examenele naionale de capacitate i de bacalaureat confirm
performanele acestui nvmnt alternativ i i confer o poziie egal n sistemul naional de
nvmnt.
 Pedagogia Waldorf se bazeaza si functioneaza pe baza unui numar de 7
principii pedagogice. Principiul fundamental este abordarea integrala a fiintei
umane conform cu specificul vrstei si avnd ca tel dezvoltarea personalitatii
copilului. Principiul educatiei permanente se refera la faptul ca educatia ncepe
odata cu nasterea fiintei umane si devine o dimensiune a existentei sale pe
parcursul ntregii vieti. Principiul organizarii ritmice a situatiei educationale-
aceasta organizare ritmica este reflectata n pedagogia Waldorf prin planificarea
pe ''epoci de studiu''. Crearea unui ambient adecvat obiectivelor este cel de-al
patrulea principiu, n timp ce principiul asigurarii unui echilibru ntre teorie si
practica are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma si dezvolta
elevul nu doar din punct de vedere cognitiv, ci si din punct de vedere volitiv.
Principiul predarii artistice se refera la faptul ca predarea este considerata o arta
si este profesata ca atare, astfel nct n faza liceala elevul sa fie apt de a
dezvolta o gndire cu un nalt grad de abstractizare. n fine, principiul predarii n
imagini care se refera la nevoia de ''imagini vii'' a copilului de vrsta scolara
mica. Aceasta nevoie nu este satisfacuta, nsa, doar de prezentarea unor planse,
diapozitive sau chiar a modelului natural, ci principala modalitate de a crea
''imagini vii'' este cuvntul.

Aducnd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele trei

componente ale fiintei umane: gndire, simtire, vointa, pedagogia Waldorf uneste
gndirea analitica si sintetica, intelectul obiectiv, de lucrul consecvent, cu sens si
calitativ nalt prin intermediul simtirii artistice si morale. Particularitatile
nvatamntului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii:

1*importanta ritmului

2*nvatarea n epoci

3*o scoala fara manuale

4*caietele si instrumentele de scris

5*ponderea deosebita a cursurilor artistice si practice

6*o scoala fara note

7*conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.aIV-a

8*conducere colegiala

9*materii si activitati specifice

1. n scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei,

urmarindu-se ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat
de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul cursurilor n
primele doua ore, n trei parti:

- o parte ritmica, prin care este solicitata vointa copilului

- o parte cognitiva care se adreseaza intelectului

- o parte de povestire care se adreseaza simtirii

Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa

fie abordata si nu numai componenta sa intelectuala. Ritmul zilei presupune
studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia si a celor
artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adncirea
subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica.
Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic
ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna, matematica, fizica,
chimia, biologia, istoria, geografia etc.). Aceste module poarta denumirea de
epoci.

2.Materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza, de exemplu,

fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2-4 saptamni. ntr-o astfel de
epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar. n scoala Waldorf
uitarea este considerata un aliat, din doua motive: n primul rnd pentru ca
uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu,
de exemplu, literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata
aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai
intens cele nvatate.

3.Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti

si la ntarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa n
comunicarea cu elevii. Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze
din ct mai multe surse n studiul unei teme. Formarea unei pareri ct mai
obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati
evidente pe care le dobndesc elevii astfel scolarizati.

4.n scoala Waldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara liniatura,
considerndu-se ca liniatura este folosita exact cu scopul de a ngradi si limita la
norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un
scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n general, sunt puternic
cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai
mare pentru a-si ordona scrisul. si n legatura cu instrumentele de scris n scoala
Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, n special n primele clase. Astfel,
n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, n clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza,
folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate
groase, n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu
stiloul. Caietele vor fi organizate in asa fel nct, partea estetica, de scriere, de
ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, intr-un mod
artistic,de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct redactarile n caiete
reprezinta forma personala de ''manual'' pe care o realizeaza elevii nsisi.

5. Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese n evidenta

de la prima privire asupra orarului obisnuit din scoala Waldorf, ntruct aceasta si
propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui elev
ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre
care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete. Un
argument n plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin
stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta, iar, dimpotriva,
educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea,
lucrul n echipa si colaborarea. Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de
importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se
lasa manipulat din exterior.

6.scoala Waldorf este o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult
mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participnd n mod natural la ora, fara
frica de note proaste. Majoritatea elevilor ntreaba cnd nu au nteles si ies cu
curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care
fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste
certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect dintr-o medie. n
registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un
calificativ sau nota, echivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.

7. Activitatea de ndrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o

personalitate, care si asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor
pe parcursul unei trepte scolare. Particularitatile de vrsta, antropologice, care
sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod obiectiv prezenta unei
aceleiasi persoane n aceasta functie coordonatoare. n sistemul clasic de
nvatamnt Waldorf, aceasta functie didactica este numita ''nvatatorul clasei'' si
are ca si ndatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse n
epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pna la liceu. Datorita formelor
legislative si de pregatire existente, aceasta forma de organizare nu este oficial
acceptata n Romnia, dar este ncurajata de unele inspectorate si de cercetatori
n pedagogie si de psihologi.

8. Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament

pedagogico-organizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, ndeosebi a celor
pedagogice, n consiliul profesoral. si pentru ca problemele curente se cer
discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. Aici
profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec
cu alta. Aici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte, care trec
printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia ntregului
corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme
pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si
nvatatorii, caci pe toti ''membrii familiei'' i intereseaza drumul celuilalt.

9. O parte din materiile si activitatile specifice scolii Waldorf sunt: scrisul si

cititul, limba romna, limbile straine, drumul de la basm la istorie, aritmetica,
desenul formelor, desenul geometric cu mna libera, matematica, zoologia,
botanica, geografia, fizica si chimia, euritmia, muzica, abilitatile practice si
educatia tehnologica, practica, arta dramatica etc.

O coal Waldorf are urmtoarele caracteristici particulare: - Educaia precolar

nu este supus unor cerine intelectuale inadecvate vrstei - De regul, un cadru
didactic conduce clasa ca nvtor-diriginte pn la clasa a VI-a a VIII-a -
Predarea euritmiei - Predarea n epoci, predarea orelor de specialitate i alte
forme de predare - Predarea limbilor moderne ncepnd din clasa I - Orare
alctuite pe ct posibil n funcie de criterii psihologico-igienice - Colectivul clasei
este pstrat, indiferent de performanele individuale ale elevilor - Nu se fac
evaluri exclusiv cantitative i nu se dau teste de dragul testrii - Certificate
colare care, pe lng aprecierea performanelor realizate, descriu i apreciaz
mai ales evoluia elevului i i ofer sugestii pentru activitatea ulterioar. -
Soluii pedagogice la probleme de disciplin - Activiti care formeaz i ntresc
comunitatea, cum ar fi serbrile lunare, serbarea de an, excursiile, stagiile de
practic, piesele de teatru etc. - La solicitarea prinilor se pot organiza ore de
educaie religioas confesional. n caz contrar, colile pot oferi ore de educaie
religioas neconfesional. Evaluare Cadrele didactice particip la evaluri interne
i externe. Acestea sunt cu att mai necesare cu ct se d o mai mare
importan unei predri creative, de care cadrul didactic este rspunztor.

De la fondarea sa n 1919, modelul scolii Steiner s-a implantat n Germania,

apoi n Marea Britanie, n Canada, n Africa de sud si n Australia; el a cstigat
apoi metropolele din Sud si Japonia. n prezent este n curs de a dobndi teren n
tarile Europei de Est. Federatia Waldorf din tara noastra cuprinde 23 asociatii,
care reprezinta interesele gradinitelor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie
curativa din Romnia. Rezultatele la examenele nationale de capacitate si de
bacalaureat confirma performantele acestui nvatamnt alternativ si i confera o
pozitie egala n sistemul national de nvatamnt.

n comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004 sunt precizate

cele 5 forme de educatii alternative existente n Romnia:

*Pedagogia Waldorf (1990)

 *Pedagogia Montessori (1993)

*Pedagogia Freinet (1995)

*Alternativa Step by Step (1996)

*Planul Jena (1996)

Prof. Dr. Gheorghe Felea, coordonatorul lucrarii Alternative Educationale din

Romnia precizeaza ca educatia traditionala reprezinta elementul static, pe cnd
educatia alternativa reprezinta elementul dinamic. Astfel n nvatamntul
traditional se pregateste elevul pentru viata, pe cnd n nvatamntul alternativ
scoala face parte din viata, cunostintele sunt descoperite de copil.

PEDAGOGIA MONTESSORI

Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a

nfiintat n 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau
n cautare de lucru. ''Casa dei bambini'' similara gradinitei este o comunitate
educativa care nu se substituie, ci completeaza si desavrseste educatia copilului
n familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care au pus bazele
pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta divina, dar nenteleasa''si
afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta
lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi
lumea lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''.

Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara,

adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma
ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia
Montessori se urmaresc promovarea drepturilor copilului, extinderea si
intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea deprinderilor de
activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a
schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie
si n comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile
urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea unor
responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru
libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil.
 ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte
preocupati de propria activitate. Aproape toate lectiile sunt individuale, deci
fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pe care educatorul l
gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se afla
copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor,
asezate pe rafturi joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele care i s-au
prezentat anterior si dupa ce termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze
pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil interesat
de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din
pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. n clasele Montessori copilul se
poate misca liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls
interior. Cu timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta
capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoana. Miscarea
copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu scop
si dictata de vointa, ba mai mult aceasta miscare merge mpreuna cu
cunoasterea si invatarea, fara ea acestea fiind nenaturale la vrsta copilariei.

Structura fizica a clasei Montessori.

ntr-o clasa Montessori exista patru arii diferite:

1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati practice legate de

viata de zi cu zi. Toate acestea l ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din
clasa, sa si cstige independenta, sa si coordoneze miscarile si sa exerseze
concentrarea atentiei.

2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta

vrsta (3-6 ani) copilul exploreaza prin intermediul simturilor mediul n care
traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit la o cunoastere mai rafinata si la
ascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montessori a pus concepte
abstracte n forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt
n parte prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial pregateste copilul
pentru observarea sistematica a mediului, primul pas care duce la mici
descoperiri realizate n mod spontan.

3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea limbajului cu

aspectele lui esentiale: vorbit, scris si citit.

4. Activitatile de matematica - se bazeaza pe materiale specifice, care

respecta caracteristica vrstei, de a opera n plan concret, senzorial. Treptat,
spre sfrsitul celui de-al treilea an n aceeasi clasa, se face trecerea la materiale
care se elibereaza de ncarcatura senzoriala, nu pentru ca asa spune metoda, ci
pentru ca pur si simplu copilul realizeaza ca nu mai are nevoie de suportul
concret, ca si-a nsusit ideea.

ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani.
Copiii care au nceput anul acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi
ani de acum nainte. Acum sunt cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un
proces de crestere si dezvoltare pe care ei nsisi l sesizeaza cu mult entuziasm.
n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana mult mai
mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala. Un alt aspect deosebit este
faptul ca n clasa Montessori exista un singur exemplar al fiecarui material, ceea
ce nseamna ca un singur copil poate desfasura activitatea care implica acel
material. n mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va
trebui sa astepte pna ce colegul lui termina activitatea si asaza materialul napoi
pe raft. La nceputul anului se creeaza conflicte, dar nu ia mult timp ca
acceptarea sa devina obisnuinta. n mod indirect, se educa astfel respectul
pentru lucrul altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina rndul.

Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ diferit de

cel traditional, se impune un anumit plan de educatie a parintilor care sunt,
fireste, curiosi sa afle la ce anume le este expus copilul. n acelasi timp, o
comunicare eficienta si consistenta cu parintii usureaza att evolutia copilului ct
si activitatea educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua vsle ale
unei barci. Daca se misca numai una sau daca actioneaza ntr-o directie diferita
exista riscuri: fie ca barca sa se nvrta n loc, fie ca n cel mai rau caz sa se
rastoarne.

PEDAGOGIA FREINET
 La sfrsitul sec. XX, un anonim profesor francez, Celestin Freinet pune
bazele unui sistem denumit mai trziu pedagogia Freinet. n mare parte,
nvatatorul plecat dintr-un mic satuc francez nu avea sa-si vada roadele muncii
sale de-o viata. Astazi n peste 40 de tari din ntreaga lume, zeci de mii de copii
din ciclul primar nvata sa scrie, sa citeasca, sa se descurce n viata conform
pedagogiei Freinet.

Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar stabilite: scoala

centrata pe copil, munca scolara motivata, activitate personalizata, expresie
libera si comunicare, cooperare, nvatare prin tatonare experimentala, globalitate
a actiunii educative.

n pedagogia Freinet elevul devine o prezenta activa, el nu mai este un

simplu recipient n care se toarna cunoastere. Printr-o analiza critica fata de
doctrinele care trateaza scolaritatea ca activitate ludica Frienet evita neajunsurile
acestor doctrine prin crearea si justificarea ideii de ''munca-joc'' contrapusa celei
de ''joc-munca'' subliniind astfel rolul muncii asumate liber nu numai n educatie,
ceea ce se observase de mult, ci si n nvatare. Este relevata repudierea
energetica a muncii-corvoada, a muncii-impuse tipice pentru scoala traditionala.
n pedagogia Freinet, libertatea nu nseamna libertate de a nu face nimic, ci
libertatea de a alege ntre optiuni diverse. Munca individuala nseamna ca fiecare
elev face ce crede ca are nevoie mai multa n acel moment. Freinet porneste de
la ideea ca orice copil poate deveni cel mai bun ntr-un anume moment al
existentei sale, n aceste conditii ierarhizarea ntr-un grup de copii nu pare cea
mai buna idee. Freinet este ''o pedagogie care responsabilizeaza la maxim si i
nvata pe copii respectul fata de altii''(Denise Lelouard Fouquer-corespondenta
sectorului international al Institutului Cooperativ al scolii Moderne din Franta).

Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul scolar,

corespondenta scolara, ancheta documentara, exprimarea plastica, exprimarea
corporala, creatia manuala, exprimarea dramatica, textul liber si iesirea scolara.
Instrumentele pedagogiei Freinet sunt: fisiere autocorective, fisiere documentare,
planul de munca individual, brevetul, autoevaluarea, evaluarea. Formele de
organizare a colectivului de elevi sunt: clasa cooperativa, munca n echipa,
traieste-ti proiectul.

Tipologia educatiei promovate de Freinet este nvatarea centrata pe

rezolvarea unor probleme de catre grupurile de copii aflate sub ndrumarea
cadrelor didactice. Munca n grupuri mici este considerata drept mijlocul
fundamental de educatie. Formarea grupurilor se face la alegerea copiilor si
dureaza 3-4 saptamni. Neinterventia educatorului i va permite copilului sa
constientizeze pentru prima data valoarea sa ca membru al unui grup ca si
valoarea celor cu care colaboreaza.

n acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor

necesare educatiei, asigurarea si mentinerea climatului de ncredere, precum si
cultivarea ncrederii n parerile celorlalti. n cea mai mare parte educatorul este
doar un observator atent care dirijeaza si coordoneaza activitatile elevilor sai.

Literatura de specialitate din srainatate observa de-a lungul timpului

aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal.

STEP BY STEP

Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si pna la

vrsta de 13 ani, precum si familiilor acestora. n Romnia, programul a debutat
n 1994 sub numele de Head Start, care, n 1995 a luat numele de Step by Step,
la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, prin semnarea unei
Conventii cu Ministerul Educatiei Nationale. ncepnd din martie 1998 programul
este continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare
Profesionala'' care ofera noi metode ca o continuare a viziunii de educare a
generatiilor viitoare n vederea unei participari active n cadrul societatilor
deschise.

Programul Step by Step creeaza temelia atitudinilor, cunostintelor si

deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n rapida schimbare a timpurilor
viitoare. Programul este conceput n spiritul respectului fata de necesitatile
specifice fiecarei tari si traditiilor culturale, n spiritul respectarii Drepturilor
Omului si Conventiei Drepturilor Copilului.

Alternativa educationala Step by Step respecta curriculum-ul national,

standardele nationale, este adaptat culturii locale si, n acelasi timp, integreaza
standardele si cele mai bune practici internationale din domeniul educatiei.

Programul promoveaza educatia centrata pe copil, predarea orientata dupa

nevoile si interesele copilului, nvatarea organizata n centre de activitate,
implicarea familiei si comunitatii n educatia copiilor, respectarea si aprecierea
diversitatii umane, sustinerea incluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa
educationala Step by Step are misiunea de a dezvolta n fiecare copil capacitatea
de a fi creativ, de a-si forma o gndire critica, a face optiuni si a avea initiativa, a
defini si a rezolva o problema, a comunica usor cu semenii, a-i ntelege si a
negocia.

La scolile Step by Step fiecare clasa are cte doua nvatatoare. La

nceputul unei zile n clasa Step by Step are loc ntlnirea de dimineata. Aceasta
ntlnire nu este o ora de curs, iar durata ei este variabila si poate tine chiar de la
8:00 pna 9:00. Este un prilej pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa
afle tema si activitatile zilei. Aceste activitati nu sunt conditionate de timp.
Aceasta este una din caracteristicile alternativei educationale Step by Step, care
se adreseaza numai copiilor din nvatamntul preprimar si primar. Elevii si
desfasoara activitatea de nvatare dupa modelul scolii depline, ntre orele 8-16,
pe centre de activitate: citire, scriere, matematica, stiinte, arte, constructii, alte
imagini. Elevii au responsabilitati diferite: exista copii care raspund de prezenta,
de aranjarea materialelor n centre, de ngrijirea florilor etc.

PLANUL JENA

Aceasta alternativa pedagogica si trage numele de la Universitatea Jena

din Germania, acolo unde, cu ani n urma, n 1924 a fost initiat un experiment
scolar n urma caruia prof. Peter Petersen si-a expus teoriile la Congresul
International de la Locamo din 1924. Cu timpul, vazndu-se rezultatele
remarcabile obtinute, Planul Jena a nceput sa fie folosit pe scara larga, el
bazndu-se pe urmatoarele principii pedagogice: gruparea-majoritatea timpului
este petrecut de copii n grupuri eterogene de vrsta, dupa modelul familial;
activitatile de baza sunt cele care definesc fiinta umana-conversatia, jocul, lucrul,
serbarea( serbarile marcheaza nceputul si sfrsitul de saptamna, aniversarile,
sosirea sau plecarea unui copil din scoala sau grupul de baza, sarbatori religioase
sau nationale, alte evenimente importante din viata individuala, a scolii sau a
comunitati); sala de clasa, grupa si toate celelalte spatii sunt spatii educationale;
participarea la management, dezvoltarea simtului pentru ordine si a
responsabilitatii pentru spatiul comun; participarea copiilor n organizarea
experientelor educationale si a activitatii, n amenajarea spatiului, managementul
clasei, stabilirea regulilor etc. Alternativa Jena este n faza de studiu privind
continuarea implementarii n sistem.

Fiecare dintre aceste tipuri educationale ar merita atentia noastra, dar

societatea romneasca este doar la stadiul n care se obisnuieste cu astfel de
concepte, iar pna la asimilarea lor deplina este nevoie de timp.
BIBLIOGRAFIE

1. Aldo, Pettini - Freinet si tehnicile sale, Editura

CEDC, Bucuresti, 1992.

2. Ezechil, Liliana; Pedagogie. Fundamente teoretice.

Radu, Ion T. - Editia a II-a, Editura V&I Integral,

Bucuresti, 2002.

3. Montessori, Maria- Copilul fiinta divina, dar

nenteleasa (pentru parinti si

educatori), Editura CEDC,

Bucuresti, 1991.

4. Montessori, Maria- Descoperirea copilului, Editura

Didactica si Pedagogica,
 Bucuresti, 1977.

5. Radulescu, Mihaela - Pedagogia Freinet. Un demers

inovator, Editura Polirom, Iasi,

1999

6. www.stepbystep.ro accesat n 19 noiembrie 2006

7.

Bernat, E. S., (2003), Tehnica nvrii eficiente, Editura Presa Universitar

Clujean, Cluj-Napoca;

Eller, H., (2001), nvtorul de la coala Waldorf, Ed. Triade, Cluj;

Felea, Gh., (2002), Alternativele educaionale din Romnia, Editura Triade,

Cluj- Napoca;

Steiner, R., (1998) "Antropologia general ca baz a pedagogiei", edit. Triade, Cluj-
Napoca

www.waldorf.ro