Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALA

Bionanocompozite utilizate ca suport pentru


cresterea si proliferarea celulara

Studenti: BULGARU Cristina


LICAN Irina
Grupa:1442

2017

Cuprins
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

1.Introducere....................................................................................................................................3
2. Bionanocompozite.......................................................................................................................4
2.1. Materiale Polimerice.............................................................................................................4
2.2. Silicati Stratificati.................................................................................................................5
3.Sisteme biocompozite ce promoveaza proliferarea celulara.........................................................7
3.1. Chitosan-Caolin....................................................................................................................7
3.2.Chitosan-Hap-MMT..............................................................................................................8
Sinteza CH-MMT-HAP...........................................................................................................9
3.2.1 Obtinerea Hidroxiapatitei...............................................................................................9
3.2.2. Modificarea organic a montmorilonitului....................................................................9
3.2.3. Pregatirea structurilor poroase CH-HAP-MMT..........................................................10
4.Metode de caracterizare..............................................................................................................11
4.1. Chitosan-Caolin..................................................................................................................11
4.2.Chitosan-Hap-MMT............................................................................................................13
4.2.1.SEM..............................................................................................................................13
4.2.1.XRD.............................................................................................................................14
5.Concluzii.....................................................................................................................................16
6.Bibliografie.................................................................................................................................17

1.Introducere

2
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Selectarea materialului s-a dovedit a influenta in mod direct activitatea celulelor, jucand
un rol important in diferenierea si funciile celulare, precum i dezvoltarea de noi esuturi. n
funcie de aplicaia i de proprietile dorite, anumite grupuri de biomateriale pot fi mai potrivite
pentru utilizare dect altele. Selectarea materialului va fi diferit dac utilizarea preconizat este
un sistem de transport de medicamente, spre deosebire de un mecanism de sprijin structural.
Diferitele categorii de biomateriale includ polimeri, ceramic, metale i materiale
compozite. Ceramicele au un prag ridicat de deformare, dar sunt fragile i, astfel, au tendina de a
eua. Ele sunt frecvent utilizate fie n matrici preformate sau injectabile. Polimerii pot fi exta i
din surse naturale sau produse sintetice, fiecare traseu avnd avantaje i dezavantaje.
Compozitele sunt o combinaie de materiale care au proprieti diferite i, prin urmare, se
mbin trsturile avantajoase ale diferitelor materiale. Compozitele sunt adesea folosite pentru a
mbunti proprietile mecanice i bioactivitatea materialelor existente
Dei natura materialelor folosite este un factor important, arhitectura suport are, de
asemenea, o mare influen asupra rspunsului celular i capacitatii constructului de a
susine regenerarea esutului. Suporturile celulare servesc la meninerea structurii fizice
pentru a sprijini procesele de regenerare mediate celular in vivo. Propriet ile biologice
,fizice, chimice, i mecanice sunt adaptate pentru aplicaii specifice bazate pe esutul care
urmeaz s fie regenerat. Unul dintre criteriile de dezvoltare este abilitatea de a sprijini
funciile celulare, cum ar fi adeziunea, proliferarea i diferenierea. Biocompatibilitate
(netoxicitatea i s nu provoace r spunsul imun ). Porozitatea structurii este un alt
parametru cheie, care joac un rol important n promovarea migraiei celulare i depunerii n
matricea extracelular (ECM). n plus fa de aceste proprieti, capacitatea de a incorpora
factori de cretere, medicamente si molecule bioactive si de a controla eliberarea lor n
esutul nconjur tor este cheia pentru a ncuraja creterea esutului[1].

2. Bionanocompozite
2.1. Materiale Polimerice

3
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Materialele polimerice utilizate n domeniul biomedical pot fi de origine natural sau


sintetic. Acestea, la rndul lor, pot fi mprite n degradabile i nederegrabile. Polimerii naturali
pot fi considerai primele biomateriale biodegradabile utilizate clinic. Ei pot mima ECM
,esuturile nconjurtoare pot recunoate i metaboliza produii lor de degradare prin ci comune.
Unele dintre cele mai frecvent utilizate materiale includ chitosan, colagen, acid hialuronic (HA),
alginat, celuloz, gelatin i amidon. Cu toate acestea, unii polimeri naturali pot cauza reac ii
imunologice datorit surselor de aprovizionare i pot oferi proprieti mecanice inferioare
polimerilor sintetici. La rndul lor, polimerii sintetici prezint anumite proprieti (de exemplu,
porozitate, timp de degradare i caracteristici mecanice), care pot fi adaptate pentru aplicaii
specifice. Ei sunt de multe ori mai ieftini dect cei naturali, pot fi produse n cantit i mari, cu
proprieti uniforme i fiabile i s aib o durat de via lung. n ciuda acestor avantaje, aces ia
pot duce la toxicitate sau inflamaie cronic i prezint o lips de bioactivitate [2].

Tabel 1 Avantajele si dezavantajele utilizarii polimerilor[1].


Polimer Avantaje Dezavantaje
Colagen Procesabilitate,trombogenicitate mare, promoveaza Poate induce raspuns imun, risc de
adeziunea, diferentierea si proliferarea celulara transmitere a bolilor, proprietati
variabile
Elastina Elasticitate mare, biodegrabilitate, se preteaza pentru Poate induce raspuns imun,
obtinerea sistemelor injectabile de eliberare a limitari ce tin de insolubilitate
medicamentelor si grefe vasculare
Fibina Biocompatibilitate, biodegrabilitate, matricea de fibrina Densitatea structurii matricei poate
poate fi optimizata pentru fiecare tip de celula influenta adeziunea celulara
Albumina Procesabila in diferite forme, degradabila in majoritatea Fragilitate in forma uscata
tesuturilor, solubila in apa, datorita prezentei grupelor
functionale se poate modifica, compatibilitate excelenta
cu sangele

4
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Polimer Avantaje Dezavantaje


Policaprolactona Elasticitate mare, versatilitatea proprietatilor fizice, Produsi de degradare, diisocianatii
mecanice si biologice, biocompatibilitate utilizati in obtinere sunt toxici
Chitosan Compatibilitate, raspuns minimal imun al gazdei, Adeziune celulara mica, impuritati
proprietati antibacteriene care pot influenta proprietatile
Acid hialuronic Raspun imun minimal, interactioneaza cu receptorii de Adeziune celulara slaba
la suprafata celulelor
Alginate Injectabil prin procedure minim invasive, conditii Proprietati mecanice slabe, dificil
blande de legare de sterilizat, adeziune celulara
slaba, impuritati care influenteaza
proprietatile
Celuloza Biocompatibila, rezistenta la intindere, puritate mare, Necesita studii ale
procesabilitate comportamentului in vivo

2.2. Silicati Stratificati

Silicaii stratificai (argilele) sunt des utilizai n domeniul farmaceutic la obinerea


formelor farmaceutice n care acioneaz ca ingredieni activi sau excipieni. Produsele de tip
laxative, protectoarele gastrointestinale, antidiareicele, protectoarele dermatologice i produsele
cosmetice sunt cteva exemple de produse ce au la baz argilele ca ingredient activ. Excipienii
pe baz de argile sunt recomandai n farmaceutic ca ageni reologici.
Caolinitul este unul dintre cei mai utilizai alumino-silicai din grupa caolinului. Acest tip
de silicat stratificat natural prezint o structur de tip 1:1, n care tetraedrii de siliciu alterneaz
cu octaedrii de aluminiu (Fig. 1).

Figura 1 Structura Caolinitului

5
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Deoarece Caolinitul este un silicat natural, acesta necesit o purificare avansat n


vederea ndepartrii cuarului, calcitelor, hematitelor, argile frecvent ntlnite n depozitul natural
din care provine caolinitul. Ca i proprieti fizico-chimice i mecanice, caolinul are o granulaie
fin, o plasticitate redus, dar rezisten mare la temperaturi ridicate.
Silicai stratificai cum ar fi magaditul, montmorilonitul sau smectitele au fost
recunoscute ca i schimbtoare bune de ioni. Aceste materiale au o arie de suprafa mare
derivat din nanostructuri compuse din nanostraturi dublu tetraedice de SiO4 i cationi, care
conin straturi intermediare i au o stabilitate chimic i termic bun [3].

Figura 2 Structura Montmorillonitului

6
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

3.Sisteme biocompozite ce
promoveaza proliferarea celulara
3.1. Chitosan-Caolin
Pentru fabricarea de materiale compozite caolinul a fost pus in contact cu chitosanul.
Interaciunea dintre chitosan i caolin a fost examinat pe baza caracteristicilor specifice ale
ambelor componente. Proprietile reologice ale cantitilor folosite n vederea pregtirii
membranelor compozite au fost investigate, n special punndu-se accent pe efectele
concentraiei i temperaturii asupra vscozitilor dinamice, precum i stresul de forfecare al
diferitelor soluii apoase de chitosan-caolin, solubilizat n acid acetic. Membrane pe baz de CS-
CK au fost caracterizate prin teste mecanice pentru verificarea rezistenei acesteia. S-a observat
un aspect important: cu ct a fost crescut coninutul de caolin, cu att membranele de caolin au
crescut semnificativ, datorit unei alinieri induse la jumtatea straturilor de particule de argil
[4].
Silicaii stratificai sunt minerale din argil, construite din dou uniti de structur. Cele
mai simple sunt structurile 1:1 (caolin), iar structurile de tip 2:1 aparin familiei de filosilicai
(montmorilonit).
Caolinul prezint diferite proprieti mecanice n prezena altor materiale, ca de exemplu
polimerii. Aceste proprieti sunt rezistena la rupere, rezistena la abraziune i stabilitate
termic, dar i duritatea.
Chitosanul (CS) a fost furnizat sub form de fulgi. Proba a avut o vscozitate de 100 cP la
25 C, cu o mas molecular medie masic de 180.000 g*mol -1 i un grad de acetilare de
aproximativ 20%. Lutul utilizat n acest studiu a fost Caolinul Codex (KO), cu o distribuie a
particulelor de 4 pm. Principalele impuriti din compoziia chimic a KO sunt CaO, K2O i
Fe2O3. Componentele majore sunt silice (SiO2: 47,85 %) i oxidul de aluminiu (Al2O3: 37,6
%). Apa deionizat este utlizat pe parcursul ntrgului studiu.
Pregtirea soluiilor: Soluiile CS au fost obinute prin solubilizarea pulberii CS n acid
acetic diluat (0,1 M) pentru a putea realiza protonarea stoichiometric a aminei, n conformitate
cu urmtoarea reacie chimic:

7
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Concentraia final a CS a fost cuprins ntre 3% i 4% (greutate i volum). Sub 3 %,


proprietile mecanice ale membranelor preparate nu au fost suficiente pentru manipularea
probelor, iar concentraii mai mari au dat soluii finale prea vscoase pentru a putea obine o
turnare omogen. Solutia de CS a fost agitata pn cnd aceasta a devenit transparent i
omogen. Pulberea de caolin a fost adugat incet, dup agitare pentru a se obine suspensii
denumite CKn, n indicnd raportul KO pulbere. Amestecurile au fost agitate suplimentar inc 24
de ore, la temperatura camerei, pentru a se asigura o omogenizare complet.
Prepararea membranei: Amestecurile CKn au fost turnate pe o plac de sticl cu o gaur
de 700 m. Filmul a fost uscat la temperatura camerei pentru a evapora parial solvenii. Ulterior,
membranele compozite au fost neutralizate prin scufundare ntr-o soluie de NaOH 1 mol.
Tratarea compozitului cu NaOH a mbuntit semnificativ rezistena compozit. Dupa 24 ore de
imersie n ap, membranele obinute au fost splate temeinic cu ap deionizat pentru a elimina
excesul de NaOH i pentru a atinge o valoare neutr a pH-ului [5].

3.2.Chitosan-Hap-MMT

n ingineria esutului osos, suporturile pentru regenerare ar trebui s fie biocompatibile,


biodegradabile i robuste din punct de vedere mecanic. De asemenea, ele ar trebui s faciliteze
mineralizarea precoce i s sprijine formarea noului os. n esutul osos matricea extracelular
(ECM) const dintr-o faz organic formata din colagen de tip I i tip III i glicozaminoglicani
(GAG) i o faz anorganic format din hidroxiapatit . Deoarece osul const dintr-un compozit
poros de faze interpenetratoare de hidroxiapatit i colagen, suporturile pentru regenerare osoas
ar trebui s fie compozite similare osului natural, cu porozitate si structura similara . O varietate
de materiale au fost utilizate pentru a produce suporturi tridimensionale pentru ingineria esutului
osos.
Chitosanul, gelatina (polimeri naturali biodegradabili) i hidroxiapatita (ceramica
bioactiv) n diverse combinaii se numr printre suporturile compozite biomimetice frecvent
studiate pentru regenerarea osoas datorit asemnrii lor chimice cu ECM osoase naturale.
Sodium montmorillonite (Na-MMT) (Na0.7 (Al3.3Mg0.7) Si8O20 (OH) 4 nH2O), un tip
de silicat stratificat, este drept modificator de polimer datorita suprafetei sale specifice ridicate
(pana la 600 m2 / G) . Biocompatibilitatea polimerilor naturali / MMT a fost raportat a fost

8
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

confirmata de numeroase studii. Ca mineral din argil, MMT este utilizat n industria
farmaceutic.
De-a lungul timpului s-au studiat proprietile suportului compozit CS-Gel, Gel / HA, sau
CS-Gel / nHA , precum i compozitului CS-Gel / MMT , insa propriet ile suportului compozit
bazat pe CS, Gel, nHA i MMT pentru ingineria esutului osos nu au fost investigate atat de
intens.

Sinteza CH-MMT-HAP

3.2.1 Obtinerea Hidroxiapatitei

Pentru a prepara HA s-au utilizat fosfat de diamoniu ((NH4) 2HPO4) i tetrahidrat de


azotat de calciu (Ca (NO3) 2,4H2O) ca precursori. S-a utilizat bicarbonat de sodiu (NaHC03) ca
agent de spumare a gazului.
6(NH4)2HPO4 + 10Ca(NO3)2.4H2O + 8NaHCO3 Ca10(PO4)6(OH)2 + 12NH4NO3
+8NaNO3 + 8CO2 + 10H2O

Reactanii au fost amestecai , dup maturare timp de 24 de ore, proba a fost splat de
mai multe ori cu etanol i ap deionizat pentru a asigura ndeprtarea complet a produsului
secundar, urmat de uscarea ntr-un cuptor. Apoi proba uscat a fost calcinat pentru a ob ine
HA.

3.2.2. Modificarea organic a montmorilonitului

ntr-o procedur tipic, s-a adaugat MMT in ap distilat i s-a agitat la temperatura. O
alt soluie care conine bromur de cetil trimetil amoniu (CTAB) a fost preparata prin adugarea
CTAB in ap distilat. Soluia CTAB proaspt preparat s-a adugat la solu ia de MMT i s-a
agitat timp de 10 ore pentru a realiza reacia de schimb cationic. Proba final a fost filtrat i
uscat pentru a se obine montmorilonitul modificat organic.

9
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

3.2.3. Pregatirea structurilor poroase CH-HAP-MMT

Soluia CS a fost preparat prin dizolvarea chitosanului 2% (greut / vol) n solu ie de acid
acetic 2% (v / v) cu agitare la temperatura camerei pentru a obine o soluie perfect transparent.
Apoi, MMT a fost dispersat n soluia CS timp de 24 de ore prin agitare continu i aceast
suspensie a fost ulterior sonicata pentru obtinerea unei solutii omogene.
n a doua etap, HA a fost adaugata n soluia CS-MMT prin agitare continu pe un
agitator magnetic . Pentru a obine o dispersie perfect, soluia a fost ultrasonicata ulterior timp .
Apoi s-a adugat prin picurare soluie de glutaraldehid (1%) n amestec i s-a agitat lent timp de
20 min la 40 C.
nainte de penerea in contact a prodului cu mediul de cultura celular s-a adugat 0,9%
(masa/masa) bicarbonat de sodiu. n cele din urm, spumarea cu gaz a avut loc ntr-un cuptor cu
microunde de buctrie cu 300 W timp de 20 de secunde. Probele sintetizate au fost apoi pstrate
pentru frigider la -20 C timp de 22 ore i expuse la temperatura camerei timp de 2 ore pentru
pentru a completa un ciclu de nghet-dezghe[7].

4.Metode de caracterizare
Figura 3 Diagrama schematic a pregtirii suporturilor compozite
10
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

4.1. Chitosan-Caolin
Caracterizarea membranei: Comportamentul reologic al amestecurilor CKn a fost
monitorizat cu ajutorul unui reometru, folosind o geometrie a plcuei de 50 mm, ca sistem de
msurare. Testele de curare a temperaturii au fost efectuate n intervalul 25-80 C.
Spectrele n infrarou ale membranelor compozite au fost nregistrate utiliznd un
spectrometru infrarou cu transformare Fourier (FT-IR).
Msurtori ale proprietilor mecanice: Proprietile mecanice au fost efectuate cu un
reometru MCR. O mostr din membran a fost fixat ntre dou mnere. Distana dintre cele
dou mnere a fost de 2 cm i pentru fiecare membran au fost testate 5 probe. Temperatura a
fost controlat la 25 C. Acest test a fost fcut pe membran umed.
Unghiul de contact al apei: Metoda urmrete schimbarea hidrofilitii i a
umectabilitii membranei la suprafa. Unghiul de contact a fost determinat prin metoda
picturii sesile. O pictur de ap distilat de 10 pl a fost depus pe suprafaa membranei cu
ajutorul unei seringi de 50 l. Conturul de pictur a fost analizat utiliznd imaginea Software de
analiz (software open source ImageJ). Unghiul de contact a fost mai apoi determinat prin
metode interpolare. Msurarea a fost efectuat de 10 ori, iar valorile medii au fost luate n
considerare.

Figura 4. Evoluia (a) vscozitii cu temperatura i (b)


logaritmul vscozitii fa de inversul temperaturii pentru
concentraiile de caolin studiate

Solubilitatea in apa : A fost determinat solubilitatea membranei n ap i n mediu acid,


din pierderea n greutate a probelor uscate. Coninutul iniial de materie uscat a fiecrei

11
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

membrane a fost determinat prin uscarea acesteia ntr-un cuptor, la temperatura de 80 C. Dou
discuri de membran au fost tiate, cntrite i imersate in 50 ml soluie de echilibru. Dup 24 de
ore, la temperatura camerei, bucile de membrane au fost scoase i uscate pn la o greutate
constant, n cuptor, pentru a se determina greutatea materiei ucate ce nu a fost solubilizat.
Prepararea membranei: CS este un biopolimer foarte promitor, dar cu stabilitate
termic, chimic i mecanic nesatisfctoare. Pe de alt parte, din cauza existenei gruprilor
amino i hidroxilice, chitosanul poate fi combinat cu gruprile anionice i hidroxilice din
particule minerale prin efect ionic i legare de hidrogen. Din acest punct de vedere, devine
interesant s se ia n considerare membrana CS modificat prin adugarea de particule de caolin
funcionale, pentru a se mbunti performana lor. De aceea s-au format membrane compozite
prin electrostatice cu interaciuni dintre argile ncrcate negativ i CS. CS este un polielectrolit
slab. n mediile neutre i alcaline, moleculele din aceast polizaharid sunt nencrcate i
insolubile. Chitosanul a fost disperat ntr-o soluie apoas de acid acetic cu pH 4. Aciditatea
soluiei d natere unor grupuri ncrcate pe moleculele CS. Cu alte cuvinte, CS n acid, se
transform n grupri amino ncrcate pozitiv.
Msurtori reologice: Influena temperaturii asupra vscozitii suspensiei a fost studiat
folosind diferite concentraii de caolin.
Figura 3 (a) arat c vscozitatea crete considerabil cu creterea ncorporrii pulberei de caolin,
dar scade odat cu creterea temperaturii n intervalul 25-80 C. Influena temperaturii i
vscozitatea pot fi descrise folosind legea lui Arrhenius.
Figura 3 (b) arat c aceeai evoluie este observat pentru diferite suspensii preparate cu o
cretere a vscozitii logaritmice cu procentul de ncrcare a caolinului n intervalul de
temperatur cuprins ntre 20-80 C. O linie dreapt a fost obinut folosind modelul Arrhenius,
care se potrivete cu datele experimentale, 99%.
Procentul de pulbere mineral are o influen direct asupra vscozitii. Aceast
influen este mai mare la temperaturi sczute. Din figura 4 se poate observa c vscozitatea
dinamic scade uor, n funcie de viteza de forfecare, dar aceast variaie rmne insuficient
pentru determinarea naturii comportamentului unor astfel de suspensii. Se poate concluziona c
amestecurile caolinului cu chitosanul prezint un comportament Newtonian generat printr-o
cretere a interaciunilor ntre particule, datorit creterii concentraiei de caolin (KO) [6].

12
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Figura 5 Influena ratei de forfecare asupra curbelor reologice ale suspensiilor de CKn compozite ( T=25 C, 4% Chitosan)

4.2.Chitosan-Hap-MMT
4.2.1.SEM

Analiza de microscopie electronic de baleiaj (SEM) a fost realizat pentru a studia


morfologia suprafeei i porozitatea schelelor compozite. Toate schelele compozite au prut s fie
poroase i s aib mrimea porilor de peste 100 um.
Microporozitatea favorizeaza creterea osoas i ataarea celulelor pe suport. Acesta
induce marirea reteniei factorilor de cretere a angiogenezei. Mrimea porilor suporturilor
compozite obinute din acest studiu favorizeaz creterea celular i proliferarea osteocitelor.

Figura 6 Micrografii SEM ale (a) CS, (b) CS-MMT i (c) Suporturi compozite CS-MMT-HA

Suporturile compozite bazate pe CS au fost analizate pentru bioactivitatea lor in vitro


prin imersarea lor n solu ie SBF timp de 21 de zile. Dup 21 zile, s-a observat formarea
apatitei pe suprafa a porilor suporturilor. Micrografiile SEM (figura 7) au confirmat

13
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

formarea apatitei pe suprafa a suporturilor compozite. Cantitatea de formare a apatitei pe


suprafe ele compozitelor a crescut n ordinea CS-MMT-HA> CS-MMT> CS.

Figura 7 Micrografii SEM care prezint bioactivitatea (a) CS, (b) CS-MMT i (c) suporturi compozite CS-MMT-HA.

4.2.1.XRD

Difracia de raze X (XRD) a componentelor individuale (MMT, HA) precum si a


suporturilor compozite sunt prezentate n Fig. 3. Difractogramele de MMT corespund JCPDS #
13-0259 (Fig. 3a). Difractograma HA corespund JCPDS # 72-1243 confirmnd formarea fazei
HA (Fig. 3b). Cele mai puternice vrfuri de difrac ie la valori de 25.9 (002), 31.7 (211), 32.1
(112) i 32.9 (300). Mrimea cristalitelor pulberilor s-a dovedit a fi 65nm. Distribu ia mrimii
particulelor de HA a fost msurat prin metoda difuziei luminii dinamice (DLS). Rezultatele
arat c distribuia dimensiunilor particulelor a fost n intervalul de 50-70nm. S-a raportat c
pulberea de chitosan are dou vrfuri (2 = 20.02, 10.53)[7].

14
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

Figura 8 XRD ale suporturilor compozite (a) MMT i MMT modificat, Modelul
(b) hidroxiapatit i (c) CS, CS-MMT modificat i CS-MMT modificat-HA.
XRD al structurii
compozite CS-MMT-HA a artat vrfurile de difracie la 26 i 31,7 , indicnd prezena HA n
compozit. Din rezultatele obinute se poate concluziona c prezena gruprilor PO4 pe suprafaa
HA i miscibilitatea sporit a MMT a dus la o interaciune simultan a MMT i HA cu ionii de
amoniu (NH3) ai chitosanului[1].

15
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

5.Concluzii
Compozitele sunt materiale obtinute din punere in contact a cel putin 2 tipri de materiale:
polimerice,ceramice,metalice. Compozitele sunt adesea folosite pentru a mbunti proprietile
mecanice i bioactivitatea materialelor existente.
Suporturile pentru regenerare ar trebui s fie biocompatibile, biodegradabile i robuste
din punct de vedere mecanic. De asemenea, ele ar trebui s faciliteze adeziunea si proliferarea
celulara.
Chitosanul, gelatina (polimeri naturali biodegradabili) i hidroxiapatita (ceramica
bioactiv) n diverse combinaii se numr printre suporturile compozite biomimetice frecvent
studiate pentru regenerarea osoas datorit asemnrii lor chimice cu ECM osoase naturale.
Membranele compozite cu coninut de caolin au fost preparate cu succes prin combinarea
procesului de turnare cu solvent i evaporare. Msurtorile dinamice reologice ale soluiilor CS
n acid acetic au sugerat un comportament newtonian.
S-a demonstrat interaciunea puternic dintre chitosan i caolin i posibila intercalare a lanului
CS ntre plcile KO are loc n compozit, afectnd puternic morfologia i mbuntind
proprietile termice, mecanice i chimice ale membranelor rezultate.
Porozitatea a fost puternic sporit prin ncorporarea caolinului, conducnd la o cretere a
permeabilitii, n comparaie cu membrana din chitosan pur. Aceste membrane de CS-KO pot fi
membrane prospective pentru aplicaii de viitor, pentru tratarea apelor reziduale, purificarea ei
sau tratarea efluenilor industriali.

16
Bionanocompozite utilizate ca suport pentru cresterea si proliferarea celulara

6.Bibliografie
[1] Beck, S.C., et al., 2 - Chitosan for bone and cartilage regenerative engineering A2 -
Jennings, J. Amber, in Chitosan Based Biomaterials Volume 2, J.D. Bumgardner, Editor. 2017,
Woodhead Publishing. p. 33-72.
[2] Ignjatovi, N., et al., Chitosan-PLGA polymer blends as coatings for
hydroxyapatite nanoparticles and their effect on antimicrobial properties,
osteoconductivity and regeneration of osseous tissues. Materials Science and Engineering:
C, 2016. 60: p. 357-364.
[3] Aplicaii ale bionanomaterialelor, Laboratul nr. 2, Funcionalizarea silicatului stratificat
(caolinit) cu acidul L-glutamic.
[4] Sreelekshmi R. V., Brahmakumar M., Sudha, J. D., Ravindranatha Menon A. R., 2017,
Studies on natural rubber containing kaolin modified with hexamethylenediamine derivative of
phosphorylated cashew nut shell liquid prepolymer, Applied Clay Science, 171-179.
[5] Kim Jihoon, Kwak Seung-Yeop, 2017, Efficient and selective removal of heavy metals using
microporous layerd silicate AMH-3 as sorbent, Chemical Engineering Journal, 975-982.
[6] Rekik Sonia Bouzid, Gassara Sana, Bouaziz Jamel, Deratani Andre, Baklouti Semia, 2017,
Development and characterization of porous membranes based on kaolin/chitosan composite,1-
9.
[7].Kar, S., T. Kaur, and A. Thirugnanam, Microwave-assisted synthesis of porous chitosan
modified montmorillonitehydroxyapatite composite scaffolds. International Journal of
Biological Macromolecules, 2016. 82: p. 628-636.

17