TEMA 1: FIRMELE INTERNATIONALE SI CELE NATIONALE ASOCIATE CU

ANTREPRENORIATUL.
Ce este Antreprenoriatul?
n accepiunea larg un antreprenor este o persoan care i ncepe propria afacere de
obicei intuind o oportunitate pe care o valorific cutnd s satisfac nevoile manifestate de o
categorie de consumatori.
Majoritatea cercetrilor economice, psihologice i sociologice puncteaz faptul c spiritul
antreprenorial este un proces i nu un fenomen static.
Antreprenoriatul are de a face cu schimbarea i este, de asemenea, frecvent asociat cu
probleme legate de alegere.
Definiiile existente despre antreprenoriat fac adesea referire la rolul funcional al
antreprenorilor1 i includ coordonare, inovare, neutralizarea incertitudinii, furnizare de capital,
luare a deciziilor, proprietate i alocare a resurselor (Friijsetal. 2002: 1-2; Jskelinen 2000: 5).
Trei dintre cele mai frecvente roluri funcionale menionate ale antreprenorilor sunt
asociate cu principalele coli de gndire cu privire la antreprenoriat:
Cutarea riscului
Inovare
Cutarea oportunitii
O definiie operaional a antreprenoriatului care sintetizeaza cu succes rolurile
funcionale ale antreprenorilor este cee a lui Wennekers i Thurik (1999):
... capacitatea i voina manifestat a indivizilor, pe cont propriu, n echipe din interiorul
i din afara organizaiilor existente, de a percepe i de a crea noi oportuniti economice (produse
noi, noi metode de producie, noi scheme de organizare i noi combinaii produs-pia) i de a
introduce ideile lor pe pia, n ciuda incertitudinii i a altor obstacole, prin luarea deciziilor cu
privire la amplasarea, forma i utilizarea resurselor i instituiilor.
Mituri despre antreprenori:
Antreprenorii se nasc, nu se fac
Antreprenorii sunt juctori de noroc.
Antreprenorii vor tot spectacolul pentru ei
Antreprenorii sunt proprii lor efi i sunt complet independeni
Antreprenorii au de a face cu un stress imens i pltesc un pre mare pentru success
Antreprenorii ar trebui s fie tineri i energici.
Antreprenorii sunt motivai doar de cutarea succesului financiar.

Diferenta dintre abtreprenoriat si management

 1. Diferente de comportament.
Antreprenorul tipic vrea sa "fie in control", sa "detina controlul" asupra vietii sale, al
activitatii sale si in special al angajatilor sai.
In schimb, managerul profesionist, intra intr-o companie unde este necesara delegarea
autoritatii, din moment ce a ajuns la stadiul de dezvoltare in care antreprenorul nu mai poate
"face totul singur".
2. Stilul de conducere.
Antreprenorial este foarte exigent, lasand foarte putin loc pentru eroare, si deloc pentru
esecuri reale, deoarece de cele mai multe ori este o afacere de tipul "one man show", chiar
daca exista si alti angajati.
Managerul profesionist, trebuie sa fie tolerant la esec, si sa dezvolte o echipa administrativa
intrucat responsabilitatea lui in organizatie este sa treaca de la atotcunoscatorul antreprenor la
oameni care inca mai invata despre business.
3. Forta interioara.
Antreprenorul este caracterizat de concepte precum: "antreprenoriat", "creativitate",
"inovatie", indicatori ce tin de dorinta de a crea "ceva din nimic".
Managerul se caracterizeaza prin concepte cum ar fi "ordine", "organizare", "proceduri",
indicand dorinta de a organiza si de a mentine ceea ce exista.
4. Dezvoltare.
Spiritul antreprenorial este renumit pentru capacitatea sa de a reactiona rapid si eficient la noi
oportunitati de afaceri. Aceasta capacitate este fundamentala pentru cresterea rapida a
companiei in faza de start-up.
Managerul profesionist se remarca prin planificarea strategica pe termen mediu si lung, ceea
ce duce la o crestere controlata a companiei in timpul procesului de construire.
5. Structura organizationala.
Organizatia antreprenoriala se caracterizeaza prin structura sa informala, flexibila, care ii
permite sa se adapteze la schimbarile impuse de cresterea rapida.
Managementul profesional necesita o structura organizatorica formala si destul de rigida,
care nu lasa loc pentru reactii rapide la noi oportunitati de afaceri, dar care protejeaza
compania de la o prabusire brusca
6. Luarea deciziilor.
Antreprenorul ia de obicei decizii singur, chiar si pe cele de importanta critica pentru
afacerea sa, pe baza propriei sale intuitii.
Managerul ia de obicei decizii dupa colectarea informatiilor detaliate si trage concluzii
operative, bazandu-se pe experti atat din interiorul companiei cat si din afara ei.
7. Definirea obiectivelor.
 Antreprenorul descrie compania sa in termeni de "viziune", "vis", "misiune", si reuseste sa
ofere angajatilor sai sentimentul ca lucreaza pentru un scop mult mai mare decat
comercializarea unui produs sau serviciu.
Managerul profesionist descrie compania in termeni de segmente de piata, randament pe
angajat si profitabilitate.
8. Atitudinea fata de bani.
Desi mitul spune ca antreprenorii sunt condusi de dorinta de bani si putere, studii recente au
aratat ca antreprenorii sunt condusi de dorinta de succes, mai degraba decat de putere. Acest
lucru inseamna ca, desi banii sunt un produs bine primit pentru eforturile lor, acesta nu este
un motiv pentru implicarea lor.
Managerul unui business, se uita la afacerea pe care o conduce si isi defineste obiectivele
doar in termeni financiari.
9. Atitudinea fata de risc.
Antreprenorii nu se tem de riscuri si sunt foarte buni in evaluarea riscurilor.
Managerul profesionist, care are sarcina de a consolida si mentine compania, se teme in mod
natural de riscuri si incearca sa mentina o linie constanta
10. Cultura companiei. Viziunea Si Valorile Intr-o Companie.
Antreprenorul nu incearca sa stabileasca o cultura pentru companie, deoarece in cele mai
multe cazuri el insusi este compania.
Managerul incearca sa stabileasca o cultura bine definita pentru companie, bazata pe valorile
companiei pe de o parte si pe obiectivele comerciale pe de alta parte.
In concluzie exista o diferenta clara intre un antreprenor si un manager. Dar este evident
ca managerul ideal ar fi unul care stie cum sa combine anumite trasaturi ale unui manager
profesionist (cum ar fi ordine si disciplina) cu caracteristici antreprenoriale cum ar fi reactia
rapida la oportunitati de afaceri, creativitate si capacitate de a inspira angajatii cu un sentiment de
viziune si provocare.

Firmele internationale si cele nationale asociate cu antreprenoriatul.

Cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori locali au avut anul trecut o
cifr de afaceri de 61 mld. lei, ct rezultatul raportat de primele cinci multinaionale din
economia romneasc. Spre comparaie, top 100 multinaionale au avut anul trecut afaceri de
277 mld. lei, aproape un sfert din cifra de afaceri total a companiilor din Romnia.

Vnzrile cumulate ale top 100 antreprenori sunt cu 7% mai mari fa de 2014 i
reprezint doar 5% din cifra de afaceri total a companiilor din Romnia arat o analiz fcut pe
baza datelor de la Registrul Comerului.
 Coca-Cola, Ursus i Bunge sunt cei mai mari productori din industria alimentar i a
buturilor, un sector de 50 de miliarde de lei anual, pstrndu-i poziiile din urm cu un an, arat
un top realizat pe baza datelor de la Registrul Comerului.
n 2014, primii 20 de juctori din producia de alimente i buturi au avut o cifr de
afaceri cumulat de 15 mld. lei, nivel apropiat de cel din 2013, dar au continuat s fie pe pierderi
cu rezultat negativ cumulat de 47 mil. Lei. Rezultatele statistice i rapoartele semestriale ale unor
multinaionale precum Coca-Cola sau Ursus arat vnzri n cretere n Romnia.
 TEMA 2: MOTIVELE PENTRU CARE FIRMELE SE EXTIND PE ALTE PIETE.
Exist unele motive specifice de ptrundere pe pieele internaionale:
Saturarea pieei.
Pieele internaionale, n special cele n care saturarea nu este o ameninare apropiat,
constituie o alternativ atractiv.

Competiia extern.
O modalitate de a primi provocarea firmelor strine este de a ptrunde pe pieele interne ale
competitorilor externi.

Apariia de noi piee.

rile n curs de dezvoltare ofer o pia major pentru firmele strine.

Posibiliti create de programele de ajutor extern.

rilor n curs de dezvoltare li se acord asisten gratuit de ctre diferite instituii i
organizaii financiare. * De exemplu, ptrunderea firmei Coca-Cola n Romnia s-a realizat
cu concursul BERD. De asemenea, programul PHARE acord asisten financiar
diferitelor ri din Europa Central i de Est.

Insuficiena pieei interne.

Dac piaa intern nu este suficient de mare pentru a absorbi ntreaga producie din ramur, o
alternativ atractiv poate fi orientarea spre piaa strin.

Sigurana n perioadele de recesiune.

Afacerile internaionale ofer o siguran relativ mare n perioadele de recesiune. De regul,
recesiunea ncepe ntr-o anumit ar i doar dup cteva luni (sau civa ani) va cuprinde i
alte ri.

Fora de munc ieftin.

Piaa muncii din rile lumii a treia este foarte atrgtoare pentru firmele care doresc s se
extind pe pieele strine, deoarece costul muncii este mult mai sczut dect n celelalte ri.

Avantajele fiscal.
n dorina de a atrage capital strin, unele naiuni acord anumite faciliti fiscale firmelor
strine.

Accesul la tehnologii avansate i materii prime.

n dorina de a avea acces la tehnologii avansate i la sursele de materii prime, unele firme
vor prospecta pieele internaionale pentru a-i realiza dezideratul.

Posibilitatea de a nivela fluctuaiile sezoniere n cererea unor produse.

Profitabilitatea firmei poate fi influenat de fluctuaiile sezoniere n cererea unor produse.
 Creterea prestigiului firmei prin imagine global.
Prin exportul de produse, firma i creeaz o imagine favorabil att pe piaa intern, ct i pe
cea extern, cu rezultate favorabile asupra profiturilor.

Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare printr-o mai mare vitez de rotaie.

Reducerea costurilor unitare i creterea profiturilor.

Creterea volumului vnzrilor prin ptrunderea pe pieele externe i introducerea produciei
de mas pot contribui la reducerea costurilor unitare, chiar n ipoteza adoptrii unor preuri
marginale.

Interesele naionale.
Unele guverne acord anumite faciliti firmelor ce ptrund pe pieele strine, deoarece
creterea volumului produciei exportate la anumite produse poate fi n interesul ntregii
naiuni.

Exemplu:
The Coca-Cola Company este prezent pe piaa din Romnia prin intermediul a dou
firme, respectiv Coca-Cola Romnia, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola
Company, care deine mrcile i produce concentratele, i mbuteliatorul Coca-Cola HBC
Romnia, care produce, distribuie i vinde produsele. Compania deine n Romnia, fabrici n
Ploieti, Timioara i Vatra Dornei. n anul 2008, compania a nchis unitatea de produc ie de la
Oradea, pentru eficientizarea activitii.

Indicatori (RON) 2013 2014 2015 2016

CA 1.939.420.892 1.811.277.918 1.831.649.673 2.112.882.161
Total venituri 2.040.874.857 1.842.673.041 1.885.907.566 2.184.164.170
Total chelt. 1.869.469.448 1.740.856.094 1.758.387.881 1.892.440.345
Profit brut 171.405.409 101.816.947 127.519.685 291.723.825
Profit net 148.409.857 83.624.137 102.355.587 242.721.956
Nr. salariai 1.642 1.617 1.546 1.511
http://doingbusiness.ro/financiar/raport/947929/coca-cola-hbc-romania-srl/

Cauze ale extinderii The Coca-Cola Company pe piata romaniei:

Forta de munca ieftina

Accesul la materii prime
Avantaje fiscal
Insuficienta pietei interne
Posibiliti create de programele de ajutor extern
Competitia externa- redusa
TEMA 3: CORELATIA INTRE INTRE UN ANUMIT TIP DE INVESTITIE SI ETAPELE
GLOBALIZARII.
 Globalizarea nseamn circulaia liber a capitalului, mrfurilor, tehnologiei, informaiei
i ntr-o msur mai mic a forei de munc.
Companiile transnaionale (CTN), ca principal motor al globalizrii, acioneaz ntr-o
economie global care se refer la: producie global, capital global, pia global.
Potrivit raportului World Investment Report (1997) numrul CTN era estimat la cca
44500 firme cu aproape 280000 filiale care controleaz mai mult de o treime din activitatea
sistemului privat mondial.
Din punct de vedere istoric se pot distinge mai multe etape n apariia i dezvoltarea
spectaculoas a companiilor transnaionale.

nainte de 1945: primele extinderi internaionale

n primele decenii ale secolului XX, numrul ntreprinderilor industriale moderne din
SUA era considerabil mai mare dect cel din Marea Britanie sau Germania, celelalte puteri
industriale ale lumii.
Una dintre primele companii americane ce s-a extins pe plan internaional a fost Standard
Oil Trust, urmat de Ford, care i-a deschis cteva filiale strine nainte de 1914. Alte companii
care au efectuat investiii extinse n strintate au fost General Electric si Vacuum Oil
(predecesoarea firmei Mobil).
1945-1959: perioada dominaiei companiilor americane
Reconstrucia european a determinat ptrunderea puternic a firmelor americane n
Europa la sfritul anului 1950. n perioada postbelic, firmele americane i-au continuat
expansiunea internaional si au dominat toate domeniile vieii economico-sociale. n anul 1959
marea majoritate a companiilor transnaionale era american i numai 6 erau europene.
1960-1974: perioada dezvoltrii europene
Principalele companii transnaionale europene au crescut spectaculos n aceast perioad,
astfel nct n 1974 n clasamentul celor mai importante 50 de companii transnaionale din lume
se aflau 20 de firme europene. Celor ase deja existente li s-au adugat firme precum Siemens,
Daimler-Benz, Volkswagen, Fiat, BASF, Hoechst, Bayer, Renault, British-American
Tobacco.Creterea n dimensiune a firmelor europene a determinat diversificarea activitii lor,
extinzndu-i gama de producie la nivel internaional.
1975-1989: perioada expansiunii companiilor asiatice
Anii '70-'80 au constituit o etap n care companiile europene i-au diversificat
activitatea, transformndu-se n companii transnaionale organizate pe produs, n timp ce
companiile americane au trecut printr-un proces de restructurare a produciei i a marketingului
prin intermediul diviziilor internaionale, iar firmele japoneze i - mai trziu- cele sud-coreene, s-
au extins cu rapiditate pe plan internaional. Astfel, n 1989 structura primelor 50 de companii
transnaionale ale lumii cuprindea 21 de companii europene, 17 americane i 12 asiatice.
1990 -pn n prezent: explozia fuziunilor si achiziiilor
nceputul ultimului deceniu al secolului XX pentru firmele Caterpillar, Du Pont, Xerox
General Motors, IBM, Philips, Matsushita, se caracterizeaz printr-un val de fuziuni i achiziii
internaionale (pe orizontal, pe vertical i conglomerate).
General Electric se situeaz n continuare pe primul loc n lume dupa valoarea de pia a
aciunilor. Dup cifra de afaceri n multe domenii de activitate, firmele americane ocup primele
locuri: aeronautic (Boeing), computere (IBM), software (Microsoft), spectacole (Walt Disney),
automobile (General Motors), petrol (Exxon Mobil), farmaceutice (Merck), cosmetice ( Procter
& Gamble).
Companiile europene i-au pstrat supremaia n doar cteva domenii-cheie, cum ar fi
industria chimic (BASF) i cea a materialelor de construcii (Saint Gobain), n timp ce
companiile japoneze dein poziia frunta n domenii precum industria electronic (Hitachi),
siderurgie (Nippon Steeel), telecomunicaii (NTT) i comer (Mitsubishi).
Concluzie:
Principalele motive care determin firmele s-i internaionalizeze activele sunt:
obinerea unor profituri ct mai mari cu costuri mici i a unei rentabiliti sporite
valorificarea unor oportuniti pe care le ofer alte ri cu resurse materiale i umane mai
ieftine
ptrunderea pe piee avantajoase pentru export.

TEMA 4: RESPONSABILITATEA SOCIALA CORPORATISTA

 CSR este un concept prin care companiile i integreaz, pe principiul voluntar i peste
cerinele legale i obligaiile contractuale, preocuprile sociale i de mediu n operaiile de
afaceri i n alte interaciuni cu stakeholderii lor.
Responsabilitatea sociala corporatista include:
etica de afaceri
drepturile consumatorului
investiii n comunitate
tehnologii care nu duneaza mediului ambiant
tratarea just a forei de munc
relaii transparente cu autoritile publice
echitatea economic i social
integritate moral

Dimensiunea intern

n relaia direct cu angajaii, companiile au responsabilitatea s:

asigure mbuntirea calitii vieii angajailor, la locul de munc i n afara acestuia;
asigure un mediu de munc sigur i sntos;
abordeze n mod responsabil restructurrile n caz de criz, innd cont de interesele
tuturor prilor implicate;
minimizeze impactul activitilor pe care le desfaoar asupra mediului i a resurselor
naturale.

Dimensiunea externa

n relaia cu toi stakeholderii lor, companiile trebuie s:

sprijine dezvoltarea comunitilor n care activeaz;
sprijine dezvoltarea sistemelor economice locale prin ncheierea de parteneriate cu
distribuitori autohtoni;
respecte drepturile omului stipulate n Declaraia Universal a Drepturilor Omului din
1948.
protejeze i s ncurajeze protejarea mediului nconjurtor la nivel local i national

Proiecte de responsabilitate sociala - ROMPETROL

Conform paginei de CSR a companiei Rompetrol, aceasta sponsorizeaza Asociatia Romana
pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA), cu ocazia lansarii primei rachete spatiale
romanesti. Din anul 2005, Rompetrol a incheiat un parteneriat cu Asociatia Ovidiu Rom, cu
scopul de a spijini campania nationala numita Fiecare copil in scoala.
 Rompetrol sponsorizeaza programul de leadership pentru liceeni numita Junior Achievement
Romania si premiul pentru tanarul jurnalist numita Freedom House Romania.

Rompetrol se afla in parteneriat cu Adevarul Verde cu scopul de a testa gratuit apa, solul si
aerul din diverse zone ale Romaniei.

Un alt parteneriat este cel cu proiectul Iashington al organizatiei studentesti AIESEC.

Rompetrol finanteaza programul Mamelor Gata, Dispus si Capabil in cadrul careia sunt
oferite mese calde mamelor care beneficieaza de consiliere si pregatire profesionala in
Centrul GDC si Proiectul Steluta in cadrul careia se ofer mese calde copiilor defavorizati.

Unul dintre cunoscutele proiecte in care s-a implicat Rompetrol se numeste Monstrii
nepasarii noastre, si a avut ca scop cresterea constientizarii si implicarii cetateniilor in
privinta problemelor de mediu.
Grupul Rompetrol a inregistrat in anul 2014 un profit net de 13,9 milioane de lei (3,1
milioane de euro, si 27,6 milioane in anul 2013, din care 250.000 de euro se duc anual la
proiectele de CSR in cadrul initiativei Impreuna pentru fiecare. Aceasta inseamna ca 8 % din
profit s-au dus la proiecte de Responsabilitate sociala in anul 2014, si 3,98% in anul 2013.

TEMA5: GUVERNANTA COPORATIVA

 Guvernanta corporativa reprezinta ansamblul principiilor ce stau la baza cadrului de
administrare prin care compania este condusa si controlata. Transpuse in documente normative
interne, aceste principii determina eficienta si eficacitatea mecanismelor de control adoptate cu
scopul de a proteja si a armoniza interesele tuturor partilor interesate actionari, administratori,
directori, conducatori ai diverselor structuri ale societatii, angajati si organizatiile care le
reprezinta interesele, clienti si parteneri de afaceri, furnizori, autoritati centrale si locale,
reglementatori si operatori ai pietelor de capital etc.
Codul de Guvernanta Corporativa al Electrica prezinta cu precadere principalele metode
de lucru, atributiile si responsabilitatile structurilor de conducere si de supraveghere ale
companiei, precum si cele ale comitetelor constituite n sprijinul acestor structuri pentru
indeplinirea responsabilitatilor acestora.
Guvernanta Coporativa - Coca-Cola
Conducerea Coca-Cola HBC Romnia este asigurat de o echip de directori executivi
condui de un Director General care coordoneaz efectiv toate procesele decizionale din cadrul
afacerii noastre.

Procesele de guvernan corporativ sunt integrate n activitile operaionale ale Coca-

Cola din Romnia prin:
o Actualizarea anual a planurilor de afaceri ale fiecrei fabrici, pe baza evalurii riscurilor i a
evalurii impactului economic, de mediu, social, de sntate i siguran;

o Derularea strategiei de dezvoltare durabil de la nivelul conducerii grupului la nivel

operaional, prin dezvoltarea unor structuri administrative specifice.
TMA 6: ISD MOTIVE, FLUXURI, TARI DE DESTINATIE
 O firma obtine o implicare maxima pe piata internationala prin intermediul investitiei
directe, respectiv prin crearea unor capacitati de asamblare sau de productie in strainatate.
Investitiile straine directe sunt definite de Fondul Monetar International ca fiind investitii
destinate crearii sau dezvoltarii unei forme de implicare permanenta intr-o intreprindere si care
antreneaza un anumit control asupra gestiunii acesteia.

Investitiile directe cuprind: achizitii, fuziuni, investitii pe loc gol.

Motive pentr care Companiile Mutinationale fac ISD:

Investiiile strine directe ofer posibilitatea ca mrfurile produse de filialele CTN n rile
receptoare s nu mai suporte taxele vamale, deoarece n condiiile unei politici protecioniste
este tot mai dificil s se pstreze o pia numai pe calea exporturilor.

Societile transnaionale impulsioneaz comerul internaional al societii-mam deoarece

filialele implantate n exterior au nevoie de maini i utilaje, de cunotine tehnice, pe care le
procur, n mare msur, din ara de origine.

Societatea transnaional poate profita cel mai bine de pe urma diferenelor dintre ratele
naionale ale dobnzii. Firma transnaional va mprumuta de acolo unde condiiile sunt cele
mai favorabile i va acorda fondurile unei filiale aflate n ara de implantare n condiii de
mprumut nefavorabile.

Societatea transnaional poate profit din plin de pe urma fluctuaiilor monetare. Astfel,
cumpr masiv moneda rii unde se ateapt o revalorizare pentru ca, dup aceea, s fie
schimbat pe monedele ale cror cursuri au rmas constante, rezultnd n acest mod ctiguri
semnificative.

Pe plan economic criteriile i motivele sunt diverse :

dorina de a obine resurse materiale cu costuri inferioare celor din rile de origine. Pentru
unele domenii ca: minerit, materiale de construcii, petrol, industria forestier, industria
alimentar, principalele motive i criterii se refer la resursele naturale ;
fora de munc mai ieftin, necalificat sau semicalificat i motivat ;
politici fiscale stabile, nivelul impozitului pe profit mai mic ;
nivelul de dezvoltare a infrastructurii n general i a telecomunicaiilor n special ;
existena unei piee de desfacere mari ;
politici de privatizare ;
birocraie redus.
Fora de munc mai ieftin exist n rile n dezvoltare i n tranziie fiind folosit de
investitorii strini pentru produse finite intensive n fora de munc aa cum sunt sectoarele:
textile, confecii i nclminte.
 Destinatie: Astfel cea mai mare parte a ISD sunt localizate n Asia de Sud-Est i America
Latin. Africa de Vest i de Nord urmeaz exemplul asiatic : Coasta de Filde, Senegalul, Tunisia
i Marocul au beneficiat de ISD n special n domeniul textilelor.
Fluxurile de ISD au crescut n anul 2000 cu 18% fa de anul anterior, atingnd un nivel
record de 1,3 trilioane USD, iar volumul mondial al stocurilor de ISD a depit 6 trilioane USD.
Legtura direct ntre ISD i Companiile Multinationale se constat i prin dinamismul
lor. Asemntor cu distribuia Companiilor Multinationale pe glob sunt repartizate i ISD. Triada
este reprezentat de 71% din fluxurile de intrare i 82% din fluxurile de ieire a ISD.
n cadrul Triadei:
UE i sporete ponderea att ca surs ct i ca receptor de ISD, ajungnd la un flux de intrri
de 617 miliarde USD n anul 2000,
SUA cu 281 miliarde USD la intrare i 139 miliarde USD la ieire,
Japonia are doar 8 miliarde USD la intrare i 33 miliarde USD la ieire.

FLUXURI DE ISD IN ROMANIA (2015)

2015 Fluxul net de ISD n anul 2015 a nregistrat nivelul de 3 461 milioane euro.

http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403

http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403
TEMA 7: BUSINESS PROCESS OUTSOURCING (BPO)
 Conceptul de outsourcing este definit ca fiind procesul de externalizare a unor procese
interne ale unei companii.

Termenul este o sintez a expresiei engleze outside-resource-using, n traducere liber,

utilizare de resurse externe.

Este un proces eficient i puin costisitor, dac este folosit ntr-un mod eficient. Multe
organizaii fac outsourcing deoarece uneori este mai avantajos s achiziionezi anumite
servicii de la alte firme dect s le produci intern.
Companiile care se ocup cu activiti de outsourcing sunt numite i companii de BPO
(Business Process Outsourcing), iar cteva dintre activitile care se externalizeaz de obicei
sunt:
call-center
publicitate i relaii publice
payroll i bookkeeping
securitate
recrutare
servicii de catering
inventar i supply.

Externalizarea serviciilor are numeroase avantaje:

Optimizarea costurilor i a timpului de lucru

compania nu mai trebuie s plteasc instruirea personalului
mbuntirea performanei i accesul la specialiti
Concentrarea pe afaceri

ROMANIA
n Romnia, aceast industrie s-a dezvoltat ncepnd cu 2003 i astzi se poate vorbi de
un numr de peste 50.000 de angajai, iar amploarea interesului pe care l au investitorii strini
pentru ara noastr va crete cu 20% n urmtorii doi ani, n special n insourcing i deschiderea
de servicii tip centru suport.
Romnia se afl ntre primele 10 destinaii preferate de outsourcing la nivel global, i
ntre primele 3 la nivel european, fiind preferat de investitori n principal datorit numrului
mare de vorbitori de limbi strine.
Un raport al companiei americane CGS arat n Romnia lucreaz peste 50,000 de
oameni n outsourcing, iar amploarea interesului pe care l au investitorii strini pentru ara
noastr va crete cu 20% n urmtorii doi ani, mai ales n insourcing i deschiderea de servicii tip
centrusuport.
 Romnia e a patra cea mai atractiv i competitiv destinaie din lume pentru greii din
outsourcing, n 2015, potrivit clasamentului Where in the World? Business Process Outsourcing
(BPO) & Shared Service Location Index, realizat de Cushman & Wakefields, unul dintre cele
mai reprezentative indexuri de profil din lume.
n realizarea acestui index s-au evaluat urmtoarele variabile: costurile pe care le implic
investiia n fiecare stat, cu pondere de 50% n decizia final (cea mai mare pondere o au
costurile cu fora de munc, urmate de costurile cu imobiliarele, i de inflaie), condiiile de
operare pe fiecare pia local (cu pondere de 30% n decizia final; aici se evalueaz ponderea
populaiei cu studii superioare, numrul vorbitorilor de limba englez, mediul de afaceri, PIB-ul,
nivelul taxelor, infrastructura IT), riscurile economice pe care le comport investiia n fiecare
stat (cu pondere de 20% n decizia final; aici intr riscurile economice, nivelurile corupiei,
securitatea enegetic)
De ce e Romnia o destinaie atractiv pentru greii internaionali din outsourcing?
Romnia e o destinaie atractiv pentru juctorii internaionali din outsourcing, datorit
numrului mare de vorbitori de limbi strine dispui s se angajeze, numrului mare de studeni
i absolveni de facultate, i a costurilor cu fora de munc mai mici dect n statele vest-
europene, se arat n raportul Romania BPO & Shared Services labor market potential
Brainspotting 2014.