Sunteți pe pagina 1din 11

RCTS SUBIECTE DE 5

1. Comunicaii prin linii de radioreleu sunt:


a. unidirectionale

2. La o staie terestr intermediar de radioreleu semnalul este


a. amplificat i translat pe o alt frecven, dup care este retransmis ctre o alt
staie;

3. Staiile succesive de radioreleu trebuie s se afle n vizibilitate direct, deoarece:


a. Da, pentru c frecvele de lucru sunt n domeniul microundelor.

4. Sistemele de comunicaie prin satelit


a. Sunt mai lente pentru c ntre staia de sol i satelit este distan foarte mare

5. Pentru evitarea interferenelor, standardele recomand, pentru sateliii aflai la aceeai


altitudine
a. spaiere de 4 (numai 90 de satelii plasai la aceeai altitudine).

CURS 2

6. Principalele surse de zgomot ntr-un sistem de radiocomunicaii sunt:


a. zgomotul electronic produs de circuitele electronice ale receptorului.
b. zgomotul nconjurtor captat de antena de recepie

7. Noiunea de temperatur echivalent de zgomot a unei surse de zgomot poate fi


descris:
a. prin echivalare, nlocuind sursa de zgomote printr-o rezisten a crei temperatur
fizic este astfel aleas nct puterea disponobil de zgomot a rezistenei s fie
egal cu puterea sursei de zgomot.

8. Cum se poate modela zgomotul termic al unui circuit folosind un cuadripol:


a. innd cont de puterea zgomotului la intrare, de temperatura echivalent de
zgomot a cuadripolului i de ctigul acestuia

9. Factorul de zgomot al unui etaj este:


a. raportul ntre SNR la intrarea etajului i SNR la ieirea lui.

10. Cum se calculeaz temperatura de zgomot a unui sistem format din dou etaje n
cascad?
a. calculnd puterea de zgomot la ieirea ultimului etaj ca o sum a contribuiilor
fiecruia din cele dou etaje, ceea ce duce la o temperatur de zgomot a
sistemului Tsys = (Te + T1)G1G2 + T2G2

11. Care sunt componentele temperaturii de zgomot a unei antene?


a. Temperatura de zgomot cosmic i temperatura de zgomot terestru
RCTS SUBIECTE DE 5

12. Scopul aplicrii artificiului numit accentuare-dezaccentuare ntr-un lan de emisie-


recepie este:
a. mbuntirea SNR la ieirea prii de recepie a sistemului de emisie-recepie

13. Ce reprezint efectul de prag?


a. Scderea nivelului de semnal recepionat sub nivelul de zgomot

14. Ce reprezint fenomenul de interferen ntr-un sistem de radiocomunicaii


a. Suprapunerea a dou sau mai multe semnale ntr-o aceeai seciune a sistemului.
Este un proces liniar. Frecvenele semnalelor care interfereaz pot fi egale sau
diferite, situate oriunde, din domeniul audio pn la radiofrecvene foarte nalte.

15. Selectai cile prin care poate apare ntr-o aceeai seciune de echipament fenomenul de
interferen:
a.datorit directivitii antenei, un receptor poate capta semnale nu numai de la
emitorul dorit, ci i de la orice emitor plasat pe direcii cuprinse n interiorul lobului
principal al antenei.
b.prin propagare multicale datorit prezenei unui obstacol care reflect undele
electromagnetice.
a. datorit neadaptrii liniei de transmisie, apar fenomene de reflexie datorit
crora se suprapun n seciune unul sau mai multe semnale

16. Care este cauza fluierturilor aprute la redarea unui semnal audio i n ce condiii apare
fenomenul
a. Dac diferena dintre frecvenele semnalelor care interfereaz intr n banda
amplificatorului de dup demodulator.

17. Ce reprezint fenomenul de intermodulaie?


a. Este un proces neliniar ce apare la ieirea circuitelor cu caracteristic de transfer
neliniar. Acest proces genereaz componente spectrale noi, unele dintre ele
aflate n banda unuia din semnalele utile.

18. n cazul interferenei a dou semnale nemodulate, de frecven f1 respectiv f2, produsele
de intermodulaie de ordin 2 duc la apariia n spectrul semnalului de ieire i a
frecvenelor:
a. 2f1, 2f2, f1+f2, f1 - f2

CURS 3

19. Antena parabolic tip Cassegrain este:


a. Anten dublu-reflector, alimentat n focarul subreflectorului hiperbolic

20. Antena parabolic tip Gregorian este:


a. Anten dublu-reflector, alimentat n unul din focarele subreflectorului eliptic

21. Alimentarea antenelor se poate face prin:


a. dipoli radiani alimentai prin linii coaxiale
b. hornuri alimentate prin ghiduri de und.
RCTS SUBIECTE DE 5

22. Parametrii folosii pentru a specifica structura cmpului de radiaie al unei antene sunt:
a. Direcia de sondare
b. Structura lobilor

23. Deschiderea fasciculului unei antene arat:


a. ct de direcionat este radiaia antenei.

24. Cum se definete ctigul unei antene i ce relaie exist ntre acesta i aria efectiv a
antenei
p
a. ctigul antenei reprezint raportul G E dintre densitatea de putere p creat
pizo
de anten ntr-un anumit punct i densitatea de putere pizo produs de antena
izotrop n acel punct, dac ambele antene sunt alimentate cu aceeai putere.
b. ntre ctigul antenei i arie ei exist relaia:
4
G 2 Ae
.
25. Ce tip de polarizare a undei se recomand la transmisiile prin und de suprafa i de ce
a. Transmisiile prin und de suprafa sunt larg folosite la frecvene joase i medii.
Polarizarea orizontal nu poate fi folosit pmntul va scurtcircuita liniile
orizontale de cmp electric, mpiedicnd propagarea undei la distan foarte mare.
La polarizarea vertical, liniile verticale ale cmpului electric sunt foarte puin
deranjate de pmntmotiv pentru care este folosit la transmisiile prin und de
suprafa.

26. Care din urmtoarele argumentri reprezint avantaje ale polarizrii vericale
a. O anten vertical simpl poate fi folosit pentru a asigura comunicaii
omnidiecionale, ceea ce constituie un avantaj dac se realizeaz comunicaia
dintr-un vehicul n micare.
b. Radiaia este ceva mai puin afectat de reflexii de aparate de zbor aflate pe calea
de transmisie. La polarizarea orizontal aceste reflexii cauzeaz variaii puternice
ale triei semnalului recepionat. Este un factor important n locurile n care exist
un trafic aerian intens.
c. Interferene mai mici cu transmisiile de radiodifuziune FM i televiziune n
domeniile VHF i UHF, pentru c acestea din urm folosesc polarizare orizontal.
Este un factor important cnd antenele trebuie instalate n zone urbane din
apropierea staiilor Radio-TV.

27. Care din urmtoarele argumentri reprezint avantaje ale polarizrii orizontale
a. Cnd antenele sunt localizate n apropiere de zone mpdurite sau printre cldiri,
polarizarea orizontal a undelor duce la pierderi mai mici dect cea vertical, n
special peste 100 MHz. Mici schimbri ale locaiei antenei nu provoac
modificri semnificative ale intensitii undelor polarizate orizontal, pe cnd, la o
polarizare vertical, o schimbare de civa metri poate avea efecte considerabile
asupra triei semnalului recepionat.
b. Antenele orizontale sunt mai puin susceptibile s prind interferene cu
semnalele de la paratura electrocasnic, care sunt de obicei, polarizate vertical.
c. Cnd se folosete o anten simpl, linia de alimentare cu semnal, care este de
obicei un traseu vertical, este mai puin afectat de antena montat orizontal. Dac
se alege un unghi potrivit ntre cele dou, radiaia antenei i caracteristicile ei
electrice vor fi practic neinfluienate de prezena liniei verticale de transmisie.
RCTS SUBIECTE DE 5

CURS 5
28. Selectai care din mrimile de mai jos influieneaz direct proporional puterea captat
de receptorul radio:
a. Aria efectiv a antenei receptorului.
b. Ctigul antenei de recepie.

29. Atenuarea de propagare este o mrime care depinde de:


a. Lungimea de und a semnalului.

30. Marginea de ploaie reprezint:


a. Un coeficient cu care se majoreaz puterea de emisie a unei staii.

31. Echivalarea unei antene reale, directive, cu o anten izotrop se face:


a. Considernd antena izotrop alimentat cu o putere PEGE, unde PE i GE sunt
puterea i ctigul antenei reale.

32. Pentru o anumit putere a semnalului la recepie, efectul unei staii intermediare active
depinde de:
a. Ctigul i dimensiunile antenei staiei intermediare.

33. Raportul semnal/temeratur de zgomot pentru un sistem terestru sau spaial constituit din
dou tronsoane este:
a. Raportul dintre produsul i suma rapoartelor semnal/temeratur de zgomot pentru
fiecare tronson.

34. Coeficientul de utilizare al unei staii Cu reprezint:


a. Raporul dintre puterea emis PES i puterea de saturaie PEsatur.

CURS 6
35. Care sunt principalele categorii de acces multiplu?
TDMA, FDMA, CDMA

36. Descriei cele dou metode de asignare folosite n tehnicile de acces multiplu.

Asignare fixa, cnd resursele sunt pre-alocate unui user n func_ie de anumite forme de
prioritate n sistem sau succesiuni de achizi_ie. n general, daca resursele nu sunt folosite
de userul caruia i sunt destinate, economic este o pierdere n sistem, pentru ca sumele
platite pentru aceste resurse nefolosite nu pot fi returnate userului.

Asignare la cerere, cnd o resursa este alocata numai la cererea expresa a unui user
(alocare dinamica). Este metoda cea mai eficienta, dar exista posibilitatea ca un anumit
user sa ramna blocat afara, daca toate resursele sunt deja asignate.
Este necesara o analiza a avantajelor si dezavantajelor pentru a decide care sistem de acces multiplu
este mai bun pentru o re_ea data.

37. FDMA nsemn:


a.Atribuirea unei anumite frecvene de emisie pentru fiecare utilizator
RCTS SUBIECTE DE 5

38. n TDMA, fiecare utilizator are:


a. Alocat un interval de timp, precis determinat ntr-un cadru (frame), iar frecvena
de emisie este aceeai pentru tot cadrul.
39. La CDMA, fiecare utilizator:
b.are atribuit un anumit cod cu ajutorul cruia se modific frecvena de emisie.

CURS 7
40. Descriei (eventual folosind un desen) principiul mprtierii spectrului.

41. Care sunt principalele tehnici de mprtiere a spectrului i n ce constau.


- Imprastierea spectrului cu secventa directa (DSSS): codul PN este inserat la nivelul
datelor de intrare
- Imprastierea spectrului cu salt de frecventa (FHSS): codul PN actioneaza asupra
frecventei purtatoarei
- tehnici hibride, care combina procedeele descrise mai sus

42. Prezentai, folosind o schem bloc, structura unui sistem de comunicaii DSSS
RCTS SUBIECTE DE 5

43. n ce const procesul de sincronizare a codului local cu semnalul recepionat? Descriei


succint cei doi pai.
- achizitia codului - reprezinta un proces de aliniere bruta care aduce cele doua secvente
PN in acelasi interval de chip
- urmarirea codului - reprezinta un acord fin cu scopul de mentinere a sincronizarii.
44. Enumerai tehnicile fundamentale de achiziie a codului prezentate n acest capitol.
Sunt: cu corelator activ, cu filtru compensat, cautare seriala, cautare paralele, cautare cu
fereastra extinsa si cautare Z, localizare unica si localizare multipla
45. Enumerai tehnicile avansate de achiziie a codului prezentate n acest capitol.
Sunt: achizitia rapida bazata pe estimare secventiala (RASE), Achizitia bazata pe detectie
secventiala, achizitia bazata pe secventa auxiliara
46. Care este principalul avantaj adus de tehnicile avansate de achiziie a codului fa de cele
fundamentale.
principal avantaj l constituie micsorarea timpului de achizitie, nsa cu pretul cresterii
complexitatii schemelor si al costurilor de realizare.
47. Ce sunt tehnicile de urmrire a codului?
Dupa alinierea codului PN local cu codul PN din semnalul receptionat, procesul de
cautare se incheie si se trece la al doilea pas, urmarirea codului - de fapt un acord fin cu scopul
de mentinere a sincronizarii. Procesul de urmarire include si sincronizarea fina la nivel de chip si
urmarirea fazei puertatoarei pentru demodularea coerenta.
48. Descriei, pe scurt, una din tehnicile de urmrire prezentate n acest capitol (la alegere,
fr schem).
Bucla tau-dither loop (TDL)
Se injecteaza intentionat mici erori in corectia urmaririi, asa incat bucla permite vibratii
in jurul raspunsului corect. Metoda are avantajul folosirii unui singur corelator pentru a
asigura si functia de urmarire si cea de restrangere. Semnalul receptionat este corelat cu o
versiune timpurie si una tarzie a codului PN generat local. Generatorul de cod PN este
pilotat de un semnal de clock a carui faza oscileaza inainte si inapoi dupa o functie de
comutatie semnal dreptunghiular.

CURS 8
49. Descriei ce este o linie de radioreleu terestru i desenai un exemplu care conine numai
ramificaii, nu i bucle.
Linia de radioreleu terestru reprezinta un sistem de telecomunicatii
directional care transmite informatii de-a lungul unui traseu bine precizat, ntre puncte fixe,
situate la extremitatile traseului.
RCTS SUBIECTE DE 5

50. Clasificai radioreleele dup modul de propagare al undelor ntre staii.

- radiorelee cu vizibilitate directa (LOS line-of-sight): au avantajul puterilor mici necesare la emisie
- cu propagare prin difuzie troposferica: necesita puteri mai mari, de ordinul kW, semnalele ajung
mult atenuate si sunt necesare receptoare cu sensibilitate foarte mare

51. Descriei ntr-o fraz obinerea fasciculului de canale pentru o linie de radioreleu pentru
cazul unei multiplexri n frecven

Fiecare din cei n utilizatori este translat n frecventa (prin procedeul modulatiei BLU) ntr-o astfel de
pozitie nct, adunnd spectrele translate, acestea sa nu se suprapuna, si sa nu lase ntre ele
intervale de frecventa inutile

52. Ce este un grup primar i ce lime de band ocup

Un ansamblu de 12 canale reprezinta un grup primar sau, simplu, grup. Largimea de banda ocupata
este de 4 x 12 = 48 kHz.
53. Ce este un grup secundar i ce lime de band ocup

Grupul secundar, numit si supergrup, se obtine prin reunirea a 5 grupuri primare. Contine 60 de
canale si ocupa o largime de banda 5 x 48 = 240 kHz.
54. Descriei (fr desen) cele dou etape de prelucare la formarea grupurilor primare cu
premodulare.

- toate canalele sunt pre-modulate cu aceeasi purtatoare


urmeaza modularea de canal, cu 12 frecvente purtatoare diferite ntre ele cu 4 KHz
55. Descriei (fr desen) cele dou etape de prelucare la formarea grupurilor primare cu
pregrupare.

- se formeaza grupuri mici, numite pregrupuri, de 3 canale modulate cu 3 frecvente purtatoare


diferite
apoi, pregrupele sunt translate prin modulare cu alte 4 frecvente purtatoare diferite

CURS 9
56. Enumerai 3 particulariti ale legturilor de comunicai prin satelit

1. lungimile traseelor parcurse de semnalul de RF sunt, n esenta, aceleasi, putnduse neglija distanta
dintre statiile de sol;
2. legaturile cu sateliti aflati pe orbite geosincrone pot fi afectate de o ntrziere a transmisiei, td, de
circa 119 ms, ntre un terminal de sol si satelit, rezultnd o ntrziere de 238 ms pe traseul user-to-
user si o ntrziere a ecoului de 476 ms.
RCTS SUBIECTE DE 5

3. legaturile prin satelit cu statii de sol aflate n aria comuna de acoperire se fac cu un singur repetor
RF pentru fiecare legatura prin satelit. Asta permite ca terminalele de sol pozitionate n orice loc
convenabil din aria de acoperire este iluminat de antena satelitului. Echipamentul terminalului poate
fi mobil sau fix pe uscat, naval sau aeropurtat.

57. Enumerai cele trei componente majore ale unui sistem de comunicaie prin sateli i
descriei pe scurt n ce constau (fr enumerarea subsistemelor)
1. Segmentul spatial - contine unul sau mai multi sateliti de comunicatii organizati in
constelatii
2. Segmentul terestru - este un pct terestru de control al satelitului, numit statie de sol
3. Interfata terestra - comunicatiile prin satelit pot avea doua clase generale de interfatare
terestra
58. Care sunt subsistemele segmentului spaial i ce rol au?
- sarcina utila reprezinta blocul de comunicatii de pe satelit: antenta si transponder
- subsistemul de urmarire, telemarurare si comanda - componentele care asigura controlul
in timp real al satelitului
- subsistemul de control al orientarii - contine componentele necesare pentru
determinarea orientarii sateliturlui in spatie si mijloacele de a controla aceasta orientare
- subsistemul termin si energetic - contine componentele necesare pentru mentinerea
starii terminece si a alimentarii cu energie a satelitului.
- subsistemul de propulsie- format din rachetele necesare pentru pozitionarea satelitului si
mentinerea pozitiei acestuia pe orbita.

59. Ce este ziua sideral?


Este un anumit timp care i trebuie Pmntului s finalizeze o rotaie complet n jurul axei lui
comparat cu fundalul de stele.

60. Ce este UTC - Universal Time Coordinated?


Este scara de timp bazata pe secunda atomica; este baza pentru majoritatea semnalelor radio de timp
si sistemelor legale de timp.
61. Definii coordonatele unghi de elevaie i unghi azimutal pentru un obiect spaial.

Unghiul de elevatie e este unghiul masurat de la planul orizontal la obiect.


Unghiul azimutal a este unghiul masurat de-a lungul orizontului, de la Nord spre Est, pna la obiect

62. Ce este ascensiunea dreapt


Luand ca origine centrul sferei ceresti , ca axa de referinta directia echinoctiului de
primavara, daca se ia ca plan de referinta planul ecuatorial, coordonatele se numesc Ascensiune
dreapta si Declinatie.

Curs 10
63. Descriei cele trei legi ale lui Kepler (fr relaii matematice)
1. Toate orbitele planetelor sunt elipse in plan, cu soarele intr-unul din focare
2. Linia care leaga soarele si una din planete baleiaza arii egale in intervale de timp egale.
Asta inseamna ca viteza orbitala fiecarei planete nu este conntanta, ci depinde de distanta fata de
Soare.
3. Patratul perioadei de rotatie a planetei este proportional cu cubul distantei medii fata de
soare.
RCTS SUBIECTE DE 5

64. Descriei caracteristicile unei orbite de tip HEO / MEO / LEO / geostaionare
Orbita de tip HEO:
Acest tip de orbita eliptica se caracterizeaza printr-o excentricitate mare, ceea ce nsemna ca are o
altitudine relativ joasa la perigeu si o altitudine extrem de nalta la apogeu.

Orbita de tip MEO


Orbita MEO, numita uneori si Orbita Circulara Intermediara, este situata ntre orbitele
LEO si cele geosta_ionare, adica la altitudini ntre 2 000 km si 35 786 km. se gasest satelitii de
navigatie: GPS, Glonass si Galileo

Orbita de tip LEO


O orbita LEO este n general definita ca o orbita aflata n spa_iu pna la altitudinea de 2000 km.
Deoarece la altitudini sub 160 km obiectele cad rapid de pe orbita, se accepta ca altitudine
minima pentru orbite LEO valoarea de 160 km.

65. Ce sunt centurile Van Allen i care este efectul lor asupra obiectelor spaiale
Centurile de radiatii Van Allen sunt doua zone de forma toroidala de particule incarcate
energetic aflate in jurul Pamanatului si mentinute pe pozitie de campul magnetic al Pamantului.
Radiatiile puternice din aceste centuri pot distruge celulele solare, circuitele integrate senzorii.

66. Enumerai cerinele unei misiuni de contact-continuu pentru un satelit

Misiunile de contact-continuu cer de obicei ca satelitul sa fie capabil de:


1. comunicatie cu toti utilizatorii interesati pe o emisfera a Pamntului
2. sa necesite ct mai putin sau de loc orientarea catre statii terestre
3. sa fie disponibil la orice ora pentru comunicatii
Satelitii capabili sa execute aceste functii sunt satelitii geostationari, sau GEO, cum mai sunt
numiti.

67. Descriei cele trei funcii criptografice de baz care permit asigurarea securitii unui
mesaj
- Incriptarea - este procesul de conversie a mesajelor, informatiilor sau a datelor intr-o
forma de neinteles penutr oricine, cu exceptia destinatarului. Textul incriptat se numeste
criptograma
- Decriptarea - este procesrul descuierii mesajului. Datele incriptate trebuiie sa fie
decriptate inainte ca destinatarul sa le poata citi. Cheia reprezinta de fapt o parola,
- Managementul cheii - se refera la generarea, distributia, receptia si recunoasterea
cheilor criptografice. Managementul cheilor criptografice este cel mai important element din
proiectarea oricarui sistem criptografic.

68. Descriei cifrarea ntre staiile de sol (satelitul transparent)

- toate statiile de sol TS(i) si RS(j) sunt capabile sa genereze numere aleatoare RND(i) si respectiv
RND(j).
fiecare statie de sol TS(i) care transmite genereaza si memoreaza numerele aleatoare RND(i),
ncripteaza RND(i) folosind functia de criptare Ey[RND(i)] si transmite numarul aleator Ey[RND(i)
catre RS(j).
statia de sol RS(j) care receptioneaza, genereaza RND(j) si face adunare modulo-2 cu RND(i)
pentru a obtine cheia curenta Kr(j). Statia de sol TS(i) care transmite reface RND(i) si face adunare
modulo-2 cu RND(j) pentru a obtine cheia curenta Kt(i).
RCTS SUBIECTE DE 5

69. n ce const cifrarea cu procesare la bordul satelitului

Cu aceasta capacitate de procesare suplimentara se poate realiza:


o legatura prin satelit mai eficienta;
o simplificare a cerintelor pentru statia de sol.
Procesarea onboard poate asigura:
memorarea datelor, necesara pentru un sistem cu comutarea fluxurilor;
corectia erorilor pentru datele receptionate prin legatura ascendenta.
Daca pe satelit care realizeaza si procesare onboard, satelitul se numeste regenerativ.
Sunt doua categorii mari de procesare onboard:
procesare la nivel de purtatoare
procesare n banda de baza a semnalului

70. Descriei etapele de lansare a unui satelit folosind vehicule de lansare fr echipaj uman

a. n cazul unei rampe ecuatoriale:


1. se lanseaza vertical racheta, cu scopul de a reduce parcursul prin atmosfera densa
2. se curbeaza traiectoria verticala pentru a o racorda la o orbita circulara de parcaj. Pe aceasta
orbita se determina cu mare precizie parametrii orbitali ai satelitului cu scopul estimarii si corectarii
erorilor de lansare
3. plasarea satelitului pe o orbita eliptica, de transfer, al carei perigeu este egal cu raza orbitei
circulare de parcaj
4. cnd satelitul ajunge la apogeul orbitei de transfer, se face manevra de plasare a satelitului pe
orbita finala, geosta_ionara, deci ecuatoriala, cu ajutorul unei rachete speciale numita motor de
apogeu, sau apogee kick motor (AKM).

b. Daca lansarea se face din rampe neecuatoriale, atunci cele trei orbite nu sunt coplanare; n aces
caz sunt necesare manevre suplimentare de trecere de la un plan orbital la altul. De obicei se face o
singura schimbare a planurilor orbitale, de exemplu schimbarea planului orbitei de transfer n
momentul n care satelitul se gaseste la apogeul acesteia.

71. Descriei pe scurt procesarea la nivel de purttoare fcut la bordul satelitului


Consta in prelucrarea semnalului receptionat, fara demodulare. Purtatoarele modulate,
dupa amplificare si conversie de frecventa sunt distrubuite direct catre antenele portului de iesire
(downlink) folosind circuitele de comutatie fisxe sau reconfigurabile aflate pe satelit.
Un switch este reconfigurabil cand sabloanele interconexiunilor dintre porturile sale de
intrare si de iesire pot fi schimbate in raspuns pentru a schimba configurarea dintre perechile
sursa-destinatie.

72. Descriei pe scurt procesarea n banda de baz fcut la bordul satelitului


Purtatoarele ascendente sunt intai demultiplexate, urmeaza apoi demodularea pentru
extragerea bitilor sau pachetelor de date din banda de baza, comutarea, remodularea, si
remultiplexarea pentru livrarea, fiecare catre o destinatie in diferite antene pentru legatura
descendenta.

CURS 11-12
73. Explicai structura de baz a unei staii de sol
Blocurile componente sunt: antena, sistemul de urmarire, receptorul, transmitatorul,
multiplexorul si legaturile terestre prin modem sau code.
Semnalele n banda de baza, cum ar fi cele video (TV), voce (telefonie) sau date de la
utilizatori sunt aduse prin legatura terestra de la diferite surse. Semnalele n banda de baza sunt
RCTS SUBIECTE DE 5

multiplexate si codate cu o schema de corectie n avans a erorilor n cazul comunicatiilor digitale


prin satelit, dupa care moduleaza o purtatoare de frecventa intermediara (IF). Semnalul obtinut din
etajul IF este translat pe frecventa radio si apoi amplificat ntr-un amplificator de putere pentru a
forma semnalul transmis de statia de sol.

74. Enumerai tipurile de staii de sol


- statie lunga de sol
- statie scurta de sol
- statie cu deschiderea foarte mica

75. Ce este un teleport?


Staii pentru comunicatia cu satelitul, numite statii de sol pentru satelit sau teleporturi. n aceasta
categorie se ncadreaza majoritatea statiilor de sol.

76. Ce este o staie de urmrire?


Statii de urmarire sau tracking station la care legatura de comunicatie este folosita pentru
telemetrie sau pentru urmarirea unui satelit de pe o orbita nongeostationara.

77. Enumerai restriciile de proiectare a staiei de sol.


Restrictii:
1. Parametrii sistemului: puterea echivalenta radiata izotrop, factorul de merit al statiei de
sol si zgomotul sistemului si alte interferente datorate locatiei site-ului
2. Eroarea relativa de urmarire a derivei satelitului - limita superioara a antenei statiei
terestre.
3. Capacitate si disponibilitatea sistemului: capacitatea de trafic a canalului, posibilitatile
si costul de service-are

78. Care sunt cele trei categorii mari de sisteme de cutare i direcionare folosite n staiile
de sol?
- Urmarire programata
- Urmarire calculata
- Urmarire automata in bucla inchisa