Sunteți pe pagina 1din 34

Manual de Protectie CivilaScribd ExploreCommunityUpload a Document Search Books,

Presentations, Business, Academics... Login


Sign Up|Log In1First Page
Previous Page
Next Page
/ 178Zoom Out
Zoom In
Fullscreen
Exit Fullscreen Select View Mode
View ModeBookSlideshowScrollReadcast
Add a Comment
Embed & Share
Reading should be social! Post a message on your social networks to let others
know what you're reading. Select the sites below and start sharing.Readcast this
Document
Login to Add a Comment
Share & EmbedLink / URL: Embed Size & Settings: Width: Auto Height:
(proportional to specified width)Start on page: Preview View: Scroll Book
Slideshow Tiled More share optionsAdd to Collections
Download this Document for FreeAuto-hide: on
Ads by Google
P.S.I.
Apararea, prevenirea si stingerea
incendiilor. Evaluare riscuri. PSI.
www.protectia-muncii-psi.ro/p.s.i.
Securitate in munca
Consultanta protectia muncii si PSI
Reduceri pe timp de criza
www.ro-protectiamuncii.ro
Cursuri PSI
Cursuri de prevenire si stingere
a incendiilor oferite de INTRATEST
www.intratest.ro
PERSONALUL CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CIVILE DE LA LOCALITĂŢI, INSTITU
Editura M.A.I. 2005 PENTRU Manual de protecţie civilă pentru personalul cu
atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi
agenţi economici 1 Lt. col. NICULAE STAN Ţ II PUBLICE ŞI AGEN Ţ I ECONOMICI
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici 2
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei

civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici CUPRINS 1.


Cuvânt înainte Pag. 4 2. PREGĂTIRE TEHNICĂ DE SPECIALITATE Pag. 5 3. Sistemul
Naţional de Management al situaţiilor de Urgenţă Pag. 6 4. Protecţia Civilă în
România Pag. 16 5. Protecţia populaţiei şi a salariaţilor prin măsuri specifice
Pag. 25 6. Asigurarea înştiinţării, avertizării şi alarmării Pag. 26 7.
Protecţia salariaţilor şi bunurilor materiale prin adăpostire Pag. 45 8.
Protecţia N.B.C. şi asigurarea medicală Pag. 59 9. Protecţia salariaţilor şi a
bunurilor materiale prin evacuare Pag. 76 10. Protecţia împotriva efectelor
dezastrelor Pag. 84 11. Principalele tipuri de dezastre şi caracteristicile
acestora Pag. 85 12. Mijloace de intervenţie Pag. 93 13. PREGĂTIREA TACTICĂ ŞI
METODICĂ DE PROTECŢIE CIVILĂ Pag. 113 14. Clasificarea şi conţinutul
documentelor de protecţie civilă Pag. 114 15. Principii şi reguli de intervenţie
Pag. 128 16. Dispozitivul de intervenţie Pag. 134 17. Modele de documente Pag.
136 18.Principii generale privind metodologia pregătirii şi desfăşurării
exerciţiilor, antrenamentelor şi aplicaţiilor de protecţie civilă Pag. 143 19.
Clasificarea şi conţinutul exerciţiilor şi aplicaţiilor de protecţie civilă Pag.
144 20.Documente necesare pregătirii şi conducerii exerciţiilor şi aplicaţiilor
de protecţie civilă Pag. 147 21. Metodologia desfăşurării exerciţiilor şi
aplicaţiilor de protecţie civilă Pag. 148 22.Tendinţe şi orientări privind
organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor şi aplicaţiilor de protecţie civilă
Pag. 151 23. SCHEME Pag. 152 24.Structura organizatorică a Sistemului Naţional
de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi a Protecţiei Civile Pag. 154 25.Surse
de risc Pag. 158 26.Variante ale dispozitivului de intervenţie Pag. 166
27.Bibliografie Pag. 168 3
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici CUVÂNT ÎNAINTE
Amplul proces de modernizare şi operaţionalizare a structurilor protecţiei
civile, odată cu crearea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenţă şi lipsa unor instrucţiuni şi regulamente de specialitate, conduce la
necesitatea implementării unor noi manuale de specialitate care să fundamenteze
instruirea, conducerea, dotarea şi modul de acţiune al formaţiunilor de
intervenţie. Manualul de faţă, reprezintă un ghid pentru personalul cu atribuţii

în domeniul protecţiei civile la localităţi, instituţii publice şi agenţi


economici, oferind acestora informaţiile de bază privind gestionarea situaţiilor
de protecţie civilă şi menţinerea capabilităţilor de intervenţie ale
formaţiunilor, pentru îndeplinirea misiunilor. Manualul se constituie într-o
lucrare, care am dori să contribuie la dezvoltarea orizontului de acţiune în
planificarea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, precum şi
pentru întocmirea documentelor exerciţiilor de protecţie civilă şi 4
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici elaborarea
documentelor de conducere la nivel de localitate, instituţie publică şi agent
economic. Autorul 5
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici 6
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici SISTEMUL
NAŢIONAL DE MANAGEMENT AL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ I. GENERALITĂŢI Având în vedere
existenţa, în domeniul managementului prevenirii şi gestionării situaţiilor de
urgenţă, a unui sistem instituţional parţial închegat, cu funcţionare temporară
şi care se activează abia la momentul producerii situaţiilor de urgenţă şi
pentru a asigura instituirea în cel mai scurt timp a unui cadru legal modern şi
a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar şi
profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător,
a valorilor materiale şi culturale importante pe timpul producerii unor situaţii
de urgenţă, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate,
Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă (nr. 21/ 15.04.2004) prin care
a fost înfiinţatSistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,
pentru asigurarea resurselor şi coordonarea acţiunilor în situaţii de urgenţă.
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare
Sistem Naţional, se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea
resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii
stării de normalitate. Sistemul Naţional este organizat de autorităţile
administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi
structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe
niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructura şi de
resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în ordonanţa de
urgenţă menţionată. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:
previziunea şi prevenirea;
prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
asumarea responsabilităţii gestionarii situaţiilor de urgenţă de către
autorităţile
administraţiei publice; cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional
cu organisme si organizaţii similare; transparenţa activităţilor desfăşurate
pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la
agravarea efectelor produse; continuitatea şi gradualitatea activităţilor de
gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale până la nivelul 7
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici autorităţilor
administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea
acestora; operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a
componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a
stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în
condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru: avertizarea populaţiei,
instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; declararea stării
de alertă în cazul iminentei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;
punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice
tipurilor de risc si, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau
parţial afectată; intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special
constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor
negative; acordarea de ajutoare de urgenţă; instituirea regimului stării de
urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României,
republicată; solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;
alte măsuri prevăzute de lege.
Autorităţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional cooperează,
în exercitarea atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii
şi organisme din afara acestuia, din ţară sau din străinătate, guvernamentale
sau neguvernamentale. II. ORGANIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL Sistemul Naţional are
în compunere (schema nr.1 din capitolul scheme): comitete pentru situaţii de
urgenţă;
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
centre operative pentru situaţii de urgenţă;
comandantul acţiunii.
Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt: Comitetul Naţional pentru Situaţii
de Urgenţă; comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale
pentru situaţii de urgenţă; Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de
Urgenţă; comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă; 8
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici comitetele
locale pentru situaţii de urgenţă. Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt
organisme interinstituţionale de sprijin al managementului şi se întrunesc
semestrial şi ori de câte ori situaţia impune. Comitetul Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet Naţional, se constituie şi
funcţionează sub conducerea nemijlocită a Ministrului Administraţiei şi
Internelor şi sub coordonarea primului-ministru. Comitetul Naţional este un
organism interministerial format din persoane cu putere de decizie, experţi si
specialişti desemnaţi de ministerele cu atribuţii complexe în gestionarea
situaţiilor de urgenţă. Organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional a fost
stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 1489/09.09.2004. Comitetul naţional se
compune din: - preşedinte: ministrul administraţiei şi internelor; -
vicepreşedinte: un secretar de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor;
- membri: un secretar de stat de la fiecare minister sau un adjunct al
conducătorului fiecărei instituţii publice centrale prevăzute în anexa nr.1 a
HGR nr. 1489/09.09.2004; - consultanţi: câte 1 – 2 experţi şi /sau specialişti
din fiecare minister şi instituţie publică centrală prevăzute în aceeaşi anexă.
Secretariatul tehnic permanent al Comitetului Naţional funcţionează ca un
compartiment specializat în cadrul Centrului Operaţional Naţional din
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aşa cum este prevăzut în HGR.
nr. 1940/09.09.2004. Comitetul Naţional asigură îndeplinirea atribuţiilor
specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiei
internaţionale de reducere a dezastrelor. La ministere şi la alte instituţii
publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă se
constituie şi funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a
conducătorilor instituţiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru
situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete ministeriale. Comitetul
ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului
instituţiei publice centrale, după caz, şi are în componenţă persoane cu putere
de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din
unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în
gestionarea situaţiilor de urgenţă. În componenţa comitetului ministerial, la
solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor
ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniu. La nivelul municipiului
Bucureşti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului
Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Din acest comitet fac parte primarul
general, primarii de sectoare, şefi de servicii publice deconcentrate,
descentralizate şi de gospodărie comunală, manageri ai unor instituţii, regii
autonome şi societăţi comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în
gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici 9
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici care, prin
specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de
situaţii de urgenţă. Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului se
stabilesc prin ordin al prefectului municipiului Bucureşti. La nivelul judeţelor
se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete judeţene pentru situaţii de
urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene. Din comitetul judeţean fac
parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate,
descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi
societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în
gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici
care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă. Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea
comitetelor judeţene se stabilesc prin ordine ale prefecţilor. La nivelul
municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al
comunelor se constituie, sub conducerea primarului şi cu avizul prefectului,
comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete
locale.Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului
sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai
principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea
administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai
agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale,
care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă. Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea
comitetelor locale se stabilesc prin dispoziţie a primarului, cu avizul
prefectului. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în
continuare Inspectoratul General, ca organ de specialitate din subordinea
Ministerului Administraţiei şi Internelor, asigură coordonarea unitară şi
permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
În cadrul Inspectoratului General se organizează inspecţia de prevenire, centrul
operaţional naţional şi alte structuri adecvate pentru managementul situaţiilor
de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în
comunicaţii, informatică şi relaţii publice. Centrul operaţional îndeplineşte
permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare,
prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivel naţional a
situaţiilor de urgenţă. Inspectoratul General prin centrul operaţional naţional,
asigurăsecretari atul tehnic permanent al Comitetului Naţional, preluând în
acest sens, la data desfiinţării Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva
Dezastrelor, secretariatul tehnic permanent al acesteia. Inspectoratul General
asigură coordonarea şi controlul de specialitate al serviciilor publice
comunitare pentru situaţii de urgenţă, profesioniste şi voluntare asigură şi
potrivit competenţelor legale, cooperarea şi reprezentarea la nivel 10
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici PROTECŢIA
POPULAŢIEI ŞI A SALARIAŢILOR PRIN MĂSURI SPECIFICE 27
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici ASIGURAREA
ÎNŞTIINŢĂRII, AVERTIZĂRII ŞI ALARMĂRII 1. Definirea înştiinţării, avertizării şi
alarmării; Principiile înştiinţării, avertizării şi alarmării la localităţi,
instituţiile publice şi agenţii economici. Înştiinţarea este activitatea de
transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea
dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei
publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al
realizării măsurilor de protecţie. Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste,
după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile
care monitorizează sursele de risc. Avertizarea este activitatea de aducerea la
cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau
producerea unor dezastre. Avertizarea populaţiei se realizează de către
autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin
mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la
structurile abilitate. Prealarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor
de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre
sau a unui atac aerian. Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz,
pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General şi de la structurile
specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de
cooperare întocmite în acest sens. Alarmarea reprezintă transmiterea
mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor
dezastre sau a unui atac aerian. Alarmarea populaţiei se realizează de
autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloace
specifice pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Înştiinţarea
şi avertizarea de protecţie civilă şi în situaţii de urgenţă cuprinde:
-înştiinţarea şi avertizarea despre pericolul atacului din aer; -înştiinţarea şi
avertizarea despre executarea loviturilor şi efectelor unui atac cu Armele de
Distrugere în Masă (Nucleară, Biologică şi Chimică) şi/sau emisiilor altele
decât atacul (EADA), sau convenţionale; - înştiinţarea şi avertizarea despre
pericolul producerii dezastrelor. În cazul unui atac iminent, în situaţia în
care nu sa declarat starea de război, primele mesaje de prealarmă şi de alarmă
se transmit cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, pe baza
înştiinţărilor Statului Major General şi structurilor specializate din cadrul
categoriilor de forţe armate, conform planurilor de cooperare întocmite în acest
sens. Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer, se referă la
introducerea situaţiilor de prealarmă aeriană, alarmă aeriană şi încetarea
alarmei aeriene. 28
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
Prealarma aeriană se transmite când ţintele aeriene se găsesc la o distanţă
corespunzătoare unui timp de zbor, faţă de frontiera de stat a României sau de
limita grupurilor de judeţe, care să asigure informarea autorităţilor despre
pericolul atacului aerian şi să le permită acestora luarea măsurilor şi
desfăşurarea activităţilor ce se impun pentru declanşarea în bune condiţiuni a
semnalului de alarmă aeriană, dacă este cazul. Alarma aeriană se transmite când
ţintele aeriene se găsesc la o distanţă corespunzătoare unui timp de zbor, faţă
de frontiera de stat a României sau de limita grupurilor de judeţe, care să
permită populaţiei realizarea măsurilor de protecţie împotriva loviturilor din
aer prin adăpostire sau alte mijloace specifice. Atât pentru prealarmă cât şi
pentru alarma aeriană, timpul de zbor, în minute, se va preciza (dacă se va
considera necesar) ulterior în „Instrucţiunile privind înştiinţarea şi
alarmarea”, elaborată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În
cazul unui atac iminent, atunci când nu s-a declanşat starea de război, primele
mesaje de prealarmă şi alarmă aeriană se transmit cu aprobarea Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor furnizate de Statul
Major General (pe bază de Protocol). Pe timp de pace înştiinţarea despre
producerea sau pericolul producerii accidentului nuclear şi chimic se realizează
la ordinului ministrului administraţiilor şi internelor de către Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Comitetului Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă, comitetelor ministeriale pentru situaţii de urgenţă şi ale
altor instituţii publice centrale. Încetarea alarmeiaeriene se transmite când
ţintele aeriene s-au depărtat de frontiera de stat a României sau de limita
grupurilor de judeţe şi existenţa pericolului atacului aerian nu există. Mesajul

de prealarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene pentru situaţii de


urgenţă, al municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, unităţilor militare
de protecţie civilă, şefilor inspectoratelor judeţene ale Ministerului
Administraţiilor şi Internelor, direcţiilor regionale, staţiilor şi nodurilor de
cale ferată importante, centralelor nuclearo-electrice, termocentralelor şi
hidrocentralelor electrice, instituţiilor publice şi agenţilor economici
importanţi (cu producţie de apărare; care folosesc în procesul de producţie
surse radioactive sau substanţe toxice etc.). Organele la care se transmit
mesajele de prealarmă aeriană se stabilesc prin plan de şefii inspectoratelor
judeţene pentru situaţii de urgenţă şi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă
de la municipii şi oraşe cu aprobarea preşedinţilor comitetelor pentru situaţii
de urgenţă. Mesajul de alarmă aeriană se transmite inspectoratelor judeţene
pentru situaţii de urgenţă şi comitetelor pentru situaţii de urgenţă, cât şi
personalului care acţionează sistemele şi mijloacele de avertizare şi alarmare.
Mesajul de încetare a alarmei aeriene se transmite tuturor organelor la care s-a
introdus alarma aeriană şi prealarmă aeriană. La localităţile şi agenţii
economici care au suferit lovituri din aer, semnalul de încetarea alarmei
aeriene se declanşează la 29
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici ordinul
preşedintelui comitetului pentru situaţii de urgenţă al localităţii sau de
conducătorul agentului economic respectiv, după ce s-a raportat eşalonului
superior. Responsabilitatea înştiinţării şi avertizării despre pericolul
contaminării radioactive, cu substanţe toxice şi agenţi patogeni, revine
conducătorului de la sursele de risc şi staţiilor de măsurare a radioactivităţii
mediului. Aceştia au obligaţia de a înştiinţa inspectoratele judeţene pentru
situaţii de urgenţă, toate localităţile dispuse şi agenţii economici pe direcţia
de propagare a norului nuclear, chimic sau biologic. Folosirea mijloacelor de
alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea
primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului
economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. Alarmarea trebuie
să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea
populaţiei şi salariaţilor. Oportunitatea alarmării constă în avertizarea
populaţiei şi salariaţilor în timp scurt şi se realizează prin asigurarea unor
sisteme şi mijloace de alarmare care să poată fi acţionate imediat.
Autenticitatea alarmării constă în transmiterea unor semnale de alarmare,
destinate prevenirii populaţiei şi salariaţilor care să nu creeze confuzii.
Stabilitatea alarmării constă în avertizarea populaţiei şi salariaţilor în orice
situaţie creată şi se asigură prin : •menţinerea în permanentă stare de
funcţionare a fiecărui mijloc de alarmare ; •folosirea mai multor tipuri de
mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de
funcţionare(electrică, aer comprimat, abur, carburanţi etc.); •asigurarea
continuităţii legăturilor necesare acţionării mijloacelor de alarmare ;
•restabilirea în timp scurt a mijloacelor şi sistemelor afectate ; •utilizarea
judicioasă a forţelor şi mijloacelor de alarmare în sectoarele şi raioanele de
intervenţie ; •asigurarea unui înalt nivel de pregătire a personalului ce
deserveşte mijloacele de alarmare ; Avertizarea populaţiei în bune condiţii se
obţine prin organizarea alarmării corespunzător caracteristicilor mijloacelor de
alarmare instalate în localităţi, instituţii publice şi agenţi economici, astfel
încât intensitatea semnalelor acustice emise de acestea să fie cu cel puţin 6-10

decibeli mai mare decât zgomotul de fond, dar nu mai mult de 123 decibeli. 30
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici 31
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici ORGANIZAREA ŞI
ASIGURAREA ÎNŞTIINŢĂRII Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
organizează şi execută înştiinţarea la: - comitetele ministeriale şi structurile
de specialitate ale administraţiei publice centrale care dispun de legături
proprii; - inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi unităţile
subordonate, pe zone şi grupe, ţinând seama de organizarea
teritorial-administrativă a ţării, zonele de operaţii şi direcţii probabile
operative şi tactice, astfel încât transmiterea mesajelor să se facă în cel mai
scurt timp posibil. Comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice
centrale pentru situaţii de urgenţă care dispun de reţele proprii de legături,
înştiinţează organele şi agenţii economici importanţi subordonaţi (dispeceratele
acestora) în timp de 1-2 minute din momentul primirii mesajelor de înştiinţare.
Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, al municipiului Bucureşti şi
ale sectoarelor acestuia, înştiinţează pe grupe şi trepte comitetele pentru
situaţii de urgenţă de la municipiile, oraşele şi comunele din judeţ , cu
prioritate localităţile mai importante, în timp de 1-6 minute din momentul
primirii mesajelor de înştiinţare. Comitetele pentru situaţii de urgenţă de la
municipiile reşedinţă de judeţ şi comitetele pentru situaţii de urgenţă de la
celelalte municipii şi oraşe înştiinţează comunele, instituţiile publice şi
agenţii economici subordonaţi acestora precum şi unele comune stabilite de
inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, în 1-4 minute din momentul
primirii mesajului de înştiinţare. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă
de la comune înştiinţează satele din compunerea lor teritorial - administrativă.
Celulele de urgenţă de la agenţii economici organizează înştiinţarea
personalului cu atribuţii de acţionare a mijloacelor de alarmare şi de
cercetare-observare. Inspectoratele judeţene ale Ministerului Administraţiilor
şi Internelor organizează înştiinţarea unităţilor şi formaţiunilor subordonate
pe baza datelor primite de la eşaloanele superioare şi a inspectoratele judeţene

pentru situaţii de urgenţă conform “Metodologiei transmiterii mesajelor de


înştiinţare a unităţilor Ministerului Administraţiilor şi Internelor despre
situaţii de urgenţă”. Înştiinţarea unităţilor şi formaţiunilor militare
aparţinând Ministerului Apărării Naţionale se organizează şi execută atât de
către eşaloanele superioare cât şi la ordinul comandantului garnizoanei. Pentru
transmiterea mesajelor în timp util , inspectoratele şi comitetele pentru
situaţii de urgenţă care au atribuţii de înştiinţare întocmesc scheme de
înştiinţare care cuprind: eşalonul superior, marile unităţi şi unităţile
militare de la care primesc mesaje de înştiinţare, organele, localităţile şi
agenţii economici prevăzuţi a fi înştiinţaţi, organizate pe grupe şi trepte de
înştiinţare ; mijloacele de transmisiuni folosite pentru înştiinţare, precum şi
alte date utile necesare asigurării înştiinţării. Numărul grupelor de
înştiinţare se stabilesc astfel încât să se asigure înştiinţarea în cel mai
scurt timp şi o bună recepţie a mesajelor în situaţiile când acestea sunt 32
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici a
personalului, de funcţionare a instituţiilor publice, a agenţilor economici
respectivi precum şi pentru protejarea valorilor materiale şi culturale.
Evacuarea, în caz de război, urmăreşte descongestionarea unor localităţi prin
scoaterea acelei părţi din bunuri materiale care nu fac obiectul acţiunilor de
apărare şi care prin păstrarea lor ar spori atât pierderile umane cât şi
distrugerile de bunuri materiale. În acest caz, evacuarea se face înainte de
declanşarea ostilităţilor (în 1939-1940, în Anglia, au fost evacuaţi copii din
marile zone urbane în cele rurale), sau pe timpul desfăşurării acestora
(evacuarea celei mai mari părţi din populaţia Prusiei Orientale, în 1944-1945,
din faţa trupelor sovietice ). În mod asemănător, în funcţie de tipul de
dezastru, evacuarea se poate face înainte de declanşarea dezastrului (evacuarea
populaţiei dintr-o zonă inundabilă se face înainte de ajungerea undei de viitură
în acel loc) sau după declanşarea acestuia (evacuarea populaţiei din satul
Pârcovaci, jud Iaşi, în 1997 după declanşarea alunecărilor de teren din zonă).
Principalele caracteristici ale evacuării sunt: - vizează numai deplasarea
exclusivă a persoanelor neimplicate în ostilităţi; - măsurile de evacuare sunt
organizate de structurile de stat; - evacuarea se planifică, organizează şi
execută numai pe baza estimării riscurilor şi analiza posibilităţilor de
acţiune; - evacuarea protejează cetăţeanul fără a face atingere drepturilor şi
libertăţilor acestuia. 2. Conducerea evacuării În situaţii de conflict armat,
acţiunea de evacuare se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (C.S.A.T.)
, la propunerea ministrului apărării naţionale. Potrivit prevederilor legii
protecţiei civile (Legea Nr. 481/2004) evacuarea se execută, pe baza planurilor
întocmite în acest scop, în caz de război sau de producere a dezastrelor.
Planificarea tuturor acţiunilor de evacuare (la război sau în caz de dezastre)
se realizează de comitetele pentru situaţii de urgenţă şi se avizează de
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Aceste organisme conduc şi
acţiunile de evacuare în caz de război. Evacuarea în cazul produceri dezastrelor
se execută în funcţie de tipul de dezastru, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare. Hotărârea pentru executarea evacuării este luată, în funcţie
de situaţia creată, de către primar sau de prefect, după caz, la propunerea
comitetului pentru situaţii de urgenţă competent. Evacuarea se execută ţinând
seama de: - prevederile legale şi măsurile stabilite referitoare la pregătirea
populaţiei, a economiei şi teritoriului pentru apărare; - particularităţile de
relief, dispunerea geografică, importanţa economico-socială şi militară a
judeţelor, localităţilor, instituţiilor publice şi agenţilor economici; 82
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici -
asigurarea funcţionării instituţiilor publice şi necesitatea continuării
producţiei de apărare şi a unor activităţi economico-sociale pe timp de război
sau în caz de dezastre; - posibilităţile de care dispun localităţile pentru a
sigura protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale împotriva armelor NBC şi
convenţionale; - amploarea distrugerilor produse de atacurile adversarului sau
de dezastre; - evoluţia acţiunilor militare. 3. Organizarea, pregătirea şi
executarea evacuării Evacuarea se execută în localităţi care pot să asigure
condiţii de supravieţuire a populaţiei evacuate, precum şi funcţionarea normală
a agenţilor economici, pe toată durata războiului (respectiv a dezastrului). De
regulă, evacuarea se execută din: - localităţi urbane de mare importanţă
(municipiul Bucureşti şi municipiile reşedinţă de judeţ); - localităţi aflate în
zonele de frontieră; - raioanele probabile de desfăşurare a acţiunilor de luptă;
- localităţile dispuse în zonele de risc major (nuclear, chimic, aval de
construcţii hidrotehnice etc.).
În funcţie de situaţiile create evacuarea se poate face:
-
simultan sau succesiv; - parţial sau total; - din una sau mai multe localităţi;
Instituţiile publice, centrale şi locale, precum şi agenţii economici se
evacuează pentru a asigura continuarea activităţilor specifice ale acestora în
condiţiile unui risc minim. În general, la stabilirea populaţiei care trebuie să
se evacueze, se au în vedere acele categorii care nu pot participa la acţiuni de

luptă şi anume, copii, bătrâni şi bolnavi. Pentru a evita neajunsurile cu


privire la transport, aprovizionare şi cazare în caz de război, evacuarea se
execută de regulă, pe teritoriul judeţului respectiv. Fac excepţie de la regulă,
capitala şi localităţile aflate în zona de frontieră sau din zonele acţiunilor
de luptă, care se evacuează în adâncime pe teritoriul altor judeţe aflate în
afara direcţiilor probabile de ofensivă ale agresorului. Acţiunile de evacuare
trebuie să se execute în mod organizat, evitându-se pericolul de a fi ţinta
atacurilor aeriene sau terestre şi în timp oportun.
Timpul maxim pentru executarea evacuării este stabilit la:
-
3 zile, pentru autorităţile administraţiei publice, centrale şi locale; - 6
zile, pentru instituţiile publice, agenţi economici şi populaţia din judeţe; - 8
zile pentru instituţiile publice, agenţi economici şi populaţia din Bucureşti.
83
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici În caz de
dezastre evacuarea se execută în afara zonei afectate, în localităţi care oferă
condiţii de cazare şi hrănire pentru populaţie şi de depozitare pentru bunuri
materiale importante. Pentru a asigura coordonarea acţiunilor de evacuare în mod
unitar, încă din timp de pace toate localităile care fac obiectul evacuării
trebuie să fie avizate de către Ministerul Apărării Naţionale. Evacuarea se
organizează pe baza unui plan de evacuare, la întocmirea căruia participă
inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă împreună cu comitetele pentru
situaţii de urgenţă. Organizarea evacuării se asigură de către fiecare
autoritate administrativă, instituţie publică şi agent economic cu sarcini în
acest sens. Pentru organizarea acţiunilor de evacuare a salariaţilor din
instituţii (agenţi economici) şi a populaţiei se stabilesc din timp de pace, iar
la ordin, se aduc în stare de funcţionare : - punctele de adunare a salariaţilor
şi a populaţiei evacuate; - punctele de îmbarcare a salariaţilor şi populaţiei
care se transportă pentru evacuare pe calea ferată; - puncte de debarcare; -
puncte de primire şi repartiţie a salariaţilor şi a populaţiei evacuate Punctul
de adunare este locul în care se prezintă salariaţii din instituţii (agenţi
economici) cu membrii de familie, sau populaţia din cartierele localităţii,
pentru luarea în evidenţă repartizarea şi mijloacele de transport sau
localităţi, în vederea evacuării, când transportul populaţiei se efectuează cu
mijloace auto, acestea se organizează şi funcţionează ca punct de adunare şi
îmbarcare. În funcţie de categoriile de cetăţeni se organizează puncte de
adunare la instituţii (agenţi economici) pentru salariaţii şi membrii de
familie, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să nu
stânjenească procesul de producţie; - să fie situate pe direcţiile de evacuare
în principiu către punctele de îmbarcare pe calea ferată, la distanţe
corespunzătoare faţă de obiectivele importante; - să asigure condiţii pentru
staţionarea temporară a personalului pe orice stare a vremii; - să ofere
posibilităţi pentru protecţia personalului în cazul atacului din aer şi a
contaminării radioactive, chimice şi biologice; - să dispună de legături şi
condiţii corespunzătoare de lucru pentru personalul care încadrează punctul
respectiv. Punctele de adunare pentru personalul instituţiilor (agenţi
economici) se organizează la sediul acestora în clădiri sociale (cluburi,
cantine), iar cele pentru populaţia din cartierele localităţii în localuri
publice (şcoli, săli de cinema, hoteluri) care dispun de spaţii pentru
următoarele destinaţii: - luarea în evidenţă a populaţiei; săli de aşteptare;
încăpere pentru acordarea primului ajutor; încăpere pentru persoanele cu copii
mici; 84
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici cameră pentru
şeful punctului şi ajutoarele acestuia; săli pentru distribuirea produselor de
strictă necesitate; - să asigure protecţia antichimică şi adăpostirea. Punctele
de îmbarcare se organizează în locurile unde se constituie garniturile de cale
ferată şi la care afluiesc pentru îmbarcare salariaţii din instituţii (agenţi
economici) şi populaţia care se evacuează. Punctele de îmbarcare se pot organiza
în staţii mici de cale ferată, halte, pe linii uzinale sau de garare, cu
respectarea următoarelor condiţii: - să asigure îmbarcarea în scurt timp a
populaţiei care se evacuează şi să nu împiedice circulaţia trenurilor; - să nu
fie situate în apropierea obiectivelor importante ce pot fi lovite din aer; - să
fie asigurată mascarea activităţii şi protecţia populaţiei în cazul atacurilor
din aer împotriva contaminării radioactive, chimice şi biologice. La punctele de
îmbarcare se destină încăperi pentru acordarea primului ajutor şi staţionarea
temporară a persoanelor cu copii mici. Punctul de debarcare se constituie în
staţia (halta) în care se efectuează debarcarea populaţiei evacuate. Când
condiţiile permit, debarcarea personalului se poate efectua pe linii de garare,
în afara staţiei de cale ferată. Deplasarea evacuaţilor din punctele de
debarcare până la punctele de primire-repartiţie, se poate executa cu mijloace
auto, hipo sau pe jos. Populaţia care se transportă pentru evacuare cu mijloace
auto debarcă în punctele de primire şi repartiţie. Punctul de primire şi
repartiţie se constituie în locul de afluire a salariaţilor şi a populaţiei
evacuate pentru luarea în evidenţă şi repartizarea pe spaţii de cazare. Aceasta
se organizează pe localităţi sau cartiere, iar când este posibil pe comună, de
regulă, în localurile publice (şcoli, unităţi culturale). Acestea trebuie să
asigure condiţii pentru desfăşurarea următoarelor activităţi: - luarea în
evidenţă a cetăţenilor evacuaţi; - acordarea primului ajutor şi efectuarea
triajului epidemiologic; - staţionarea temporară a populaţiei evacuate până la
realizarea repartiţiei pe spaţii de cazare; - staţionarea persoanelor cu copii
mici. Punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire şi repartiţie se
încadrează cu personal corespunzător specificului acestora, pentru a asigura
desfăşurarea următoarelor activităţi: - anunţarea şi îndrumarea afluirii
populaţiei în locurile de adunare, îmbarcare, primire şi repartiţie; -
întocmirea documentelor de evidenţă pentru salariaţi şi populaţia care se
evacuează; 85
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - repartizarea
salariaţilor şi a populaţiei pe mijloace de transport, localităţi de evacuare şi
spaţii de cazare; - constituirea garniturilor de tren sau a coloanelor de
transport auto şi organizarea operaţiunilor de îmbarcare şi debarcare; -
acordarea primului ajutor, efectuarea triajului epidemiologic şi urmărirea
respectării regulilor de igienă colectivă; - îndrumarea salariaţilor şi a
populaţiei din locurile de debarcare spre punctele de primire-repartiţie; -
realizarea măsurilor de pază şi ordine în localurile şi pe teritoriul punctelor
respective; - aprovizionarea cetăţenilor evacuaţi cu produse alimentare şi
industriale de primă necesitate; - realizarea măsurilor de protecţie a
populaţiei adunate în punctele respective. Punctul de adunare se încadrează cu
personal în funcţie de destinaţia acestuia, astfel: - punctul de adunare a
salariaţilor din instituţie (agent economic); - şeful punctului-persoană cu
funcţie de conducere din sectorul administrativ; - ajutor pentru pază, ordine şi
evidenţă-lucrător de poliţie sau persoană din compartimentul de personal; -
ajutor pentru asistenţă medicală- persoană cu pregătire medie sanitară; -
personal pentru acordarea primului ajutor; evidenţă, pază şi ordine, transport
şi aprovizionare. Instituţiile (agenţii economici) care evacuează un număr mic
de salariaţi şi membrii de familie, nu destină personal pentru încadrarea
punctului de adunare. În acest caz, atribuţiile personalului punctului de
adunare se execută de comisia de evacuare cu sprijinul altor persoane numite în
acest scop. Activităţile în punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire
şi repartiţie se desfăşoară după următoarele reguli: - baza o constituie
sarcinile precizate prin extrasul din planul de evacuare, sau din hotărârea
preşedintelui comisiei de evacuare, care se înmânează şefului de punct; -
evitarea aglomerărilor mari de populaţie în punctele respective prin efectuarea
în timp scurt a operaţiunilor de evidenţă şi organizarea afluirii populaţiei în
raport cu ritmul de asigurare a mijloacelor de transport. Afluirea populaţiei la
punctele de adunare şi punctele de îmbarcare se va face pe măsura constituirii
coloanei de autovehiculelor şi garniturile de tren, iar staţionarea în aceste
puncte se va limita la durata executării operaţiunilor de îmbarcare; -
personalul unităţilor de învăţământ, precum şi altor instituţii pot aflui din
punctele de debarcare direct la unităţile şcolare sau locurile de 86
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici funcţionare,
urmând ca activităţile de evidenţă şi repartiţie să se realizeze în aceste
locuri; - încadrarea cu personal ajutător a punctelor de adunare, îmbarcare,
debarcare, primire şi repartiţie se asigură pe două schimburi, unde este cazul,
din formaţiuni sanitare de protecţie civilă şi formaţiuni sanitare- voluntare
ale Crucii Roşii, precum şi din populaţia neîncadrată în câmpul muncii; - în
punctele de adunare, îmbarcare, debarcare, primire şi repartiţie se iau măsuri
pentru asigurarea protecţiei populaţiei împotriva atacurilor din aer şi a
contaminării radioactive, chimice şi biologice pe toată durata acţiunilor de
evacuare, corespunzătoare situaţiei în care acestea se execută, repartizându-se
în acest scop spaţii de adăpostire, iar la nevoie, se amenajează lucrări simple
de adăpostire sau se folosesc proprietăţile naturale de protecţie ale terenului;
- locurile sau localurile în acre se organizează aceste puncte trebuie să
dispună de surse sau rezervă de apă potabilă, grupuri sanitare, mijloace de
iluminat, materiale de camuflare a luminilor pe timp de noapte; - asigurarea
materială pentru desfăşurarea activităţilor în cadrul acestor puncte se
realizează de regulă, din baza materială existentă, iar la nevoie, aceasta se
completează prin grija primăriei. Se constituie de asemenea structuri de
evacuare de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum
şi de către instituţiile şi agenţii economici care au sarcini de evacuare.
Aceste structuri asigură conducerea evacuării pe baza planurilor de evacuare
întocmite din timp şi a deciziilor luate în acest scop. Pentru agentul economic
se emit dispoziţii de evacuare (de primire şi repartiţie) către localitatea în
care agentul economic îşi desfăşoară activitatea. La nivel de agent economic,
structura de evacuare este compusă din 5-9 persoane cu funcţii de conducere pe
următoarele specialităţi (sau similare): 1. organizare-personal.
2. plan-dezvoltare.
3. planificare-producţie.
4. transporturi.
5. producţie specială.
6. inspectorul de protecţie civilă. Şeful structurii de evacuare este un
director adjunct al agentului economic. Datele privind evacuarea instituţiilor
şi agenţilor economici sunt cuprinse în planurile proprii şi ale localităţilor,
precum şi în cele ale judeţelor, în mod centralizat. Pentru cazurile de
agresiune armată se întocmesc planuri de evacuare de către: - autorităţile
publice centrale şi locale; - oraşele, comunele, instituţiile şi agenţii
economici aprobaţi pentru evacuare. Planurile de evacuare ale autorităţilor
administrative publice locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici se
avizează de către inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă
de către prefect. 87
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici În
planificarea şi organizarea evacuării trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- categoriile de populaţie şi de bunuri materiale care se evacuează; - punctele
de adunare şi de îmbarcare care se pot organiza; - mijloacele de transport auto
şi de cale ferată care pot fi folosite; - interdicţiile de itinerare şi de timp
impuse de armată; - durata unui transport şi nr. de transporturi; - asigurarea
măsurilor de siguranţă pe timpul transportului şi în punctele de adunare şi
îmbarcare. De menţionat că, în caz de război din rândul cetăţenilor neîncadraţi
în muncă, a căror protecţie este greu de realizat în localităţile respective, se
evacuează, în mod obligatoriu, următoarele persoane: a) persoanele internate în
cămine (case) de copii şi bătrâni, împreună cu personalul încadrat în aceste
unităţi; b) elevii din clasele V-VIII, împreună cu unitatea şcolară sau cu unul
dintre membrii de familie; c) elevii de liceu, împreună cu unitatea şcolară şi o
parte a personalului didactic. 4. Asigurarea acţiunilor de evacuare şi reguli de
comportare Pentru a se realiza toate condiţiile de protecţie a personalului şi
bunurilor evacuate, este foarte important ca în toate zonele de evacuare să fie
cuprinse măsuri viabile de asigurare a acestei activităţi. Dintre aceste măsuri
de asigurare, cele mai importante sunt: a) executarea recunoaşterilor pe
itinerarele de evacuare şi în localităţile în care urmează să fie executată
evacuarea; b) stabilirea punctelor de adunare, îmbarcare, debarcare şi primire-
repartiţie;
c) cercetare permanentă a itinerarului pe timpul efectuării transportului;
d) aprovizionarea populaţiei în punctele de adunare cu apă şi alimente;
e) asigurarea asistenţei medicale în punctele de adunare şi pe timpul
transportului; f) asigurarea pazei, ordinii şi a evidenţei populaţiei pe toată
durata acţiunilor de evacuare; g) asigurarea mijloacelor şi a măsurilor de
protecţie a populaţiei împotriva acţiunilor agresorului. Aceste măsuri se
realizează prin comitetele pentru situaţii de urgenţă, care conduce evacuarea,
care dispune de forţele proprii sau solicită ajutorul altor formaţiuni. În cazul
în care trebuie să vă evacuaţi, trebuie să urmaţi următoarele reguli de
comportament: - respectaţi ordinea de evacuare stabilită pentru persoanele
aflate în zonele periclitate: copii, femeile, bolnavi şi bătrâni; - înainte de
părăsirea locuinţei întrerupeţi funcţionarea instalaţiilor de alimentare cu apă,
gaze, energie electrică. De asemenea, închideţi ferestrele; 88
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - la
părăsirea locuinţei luaţi documentele personale, o rezervă de alimente, apă,
trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio şi îmbrăcăminte de
schimb corespunzătoare anotimpului; - îmbrăcaţi-vă corespunzător anotimpului; -
scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care sunt
amenajate pentru a oferii protecţie; - calmaţi persoanele intrate în panică sau
speriate, în special copii; - la locul de refugiu (tabără de sinistraţi, săli de
sport, etc) ocupaţi locurile stabilite, protejaţi şi supravegheaţi copii,
respectaţi măsurile de comportare şi igienico-sanitare stabilite. 89 Dezastrele
şi protecţia împotriva acestora
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici PRINCIPALELE
TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA 1. Generalităţi Prin dezastre se

înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau


meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse
în mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse:
cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele
meteorologice periculoase, epidemiile şi epizotiile; b) evenimente cu urmări
deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente. În
acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, în
subteran, avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale,
incendiile de masă şi exploziilor, accidentele majore la utilaje şi instalaţii
tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore şi avarii
mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. Conform terminologiei
adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to
disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar
catastrofă) se înţelege: - gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi,
generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu
poate fi refăcută prin resursele acesteia. Dezastrele se pot clasifica fie după
modul de manifestare (lente sau rapide), fie
după cauză (naturale sau antropice).
O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare:
Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard
Termenii formulei au următoarele semnificaţii:
-
Vulnerabilităţi = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educaţie, creşterea
populaţiei, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgenţă birocratice
etc. - Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care
afectează viaţa, proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate
duce la dezastre; - hazard =geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări
de teren); climatice (cicloane, inundaţii, secetă); de mediu (poluarea mediului,
epizootii, deşertificare, efrişare păduri); epidemii şi accidente industriale;
războiul (inclusiv terorismul). Conform acestei terminologii, se mai definesc:
90
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - criza =
situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra
valorilor, intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat
sau împreună); - accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate,
curmând o situaţie normală, având drept cauză activitatea umană; - accident
complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui
dezastru naturale, datorat acestuia. 2. Definiţii pentru fenomene naturale
distructive de origine biologică sau
meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau
animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă
- alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi
sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de
îmbunătăţiri funciare; - cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa
terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare
vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale; -
epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la
animale; - fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care
afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi
de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant; - inundaţii
= acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin
mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce
dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.
3. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului
înconjurător provocate de accidente - accident chimic = eliberarea necontrolată
în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării
sau transportului acesteia; - accident biologic = eliberarea necontrolată în
mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării,
manipulării sau transportului acestuia; - accident nuclear = eveniment care
afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea
personalului acesteia, populaţiei sau a mediului înconjurător, peste limitele
admise; - accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii
hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale, în aval
de locaţia acesteia; - accidente majore la utilajele tehnologice periculoase =
distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenţei umane,
ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale; 91
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - accidente
majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei, care
generează distrugerea acestor căi de comunicaţii, victime umane, animale, cât şi
pagube materiale; - avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii=
distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită
acţiunii umane sau naturale; - căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau
distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire
a unor sateliţi, meteoriţi sau comete; - incendii de masă = ardere declanşată
natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi
umane, animale, precum şi pagube materiale. Apărarea împotriva dezastrelor
comportă: - măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie; - măsuri
operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu
urmări deosebit de grave; - măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare
şi reabilitare. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: - reducerea (pe cât
posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre; -
asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor; - realizarea unei
refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile. Etapele apărării
împotriva dezastrelor: - pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor; -
declanşarea dezastrelor; - alarmare; - intervenţia; - reabilitarea facilităţilor
economico sociale afectate; - dezvoltarea societăţii; - continuarea pregătirii.
a) Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: - includerea problematicii
privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale
societăţii, la nivel central şi local; - realizarea lucrărilor de apărare
specifice fiecărui tip de hazard; - optimizarea activităţii structurilor care
asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire; - dezvoltarea
cercetării ştiinţifice în domeniu. b)Principalele măsuri de protecţie împotriva
dezastrelor: - instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de
dezastru; - exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate
intervenţiei; - pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie; -
realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de
dezastre. 92
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici c) Principalele
măsuri de intervenţie în caz de dezastre: - cercetare zonei afectate; -
coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război),
acordarea asistenţei medicale de urgenţă, etc.; - evacuarea populaţiei şi a
valorilor de patrimoniu; - crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi; -
distribuirea ajutoarelor umanitare. 4. Fişele caracteristice ale principalelor
tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii
OCHA/ONU. Mai jos
sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele
caracteristice ţării noastre.
4.1. Cutremur - cauza fenomenului: vezi definiţia. - caracteristici generale:
mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de
teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului şi alunecări de
teren. - predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o
mare probabilitate de reuşită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de
reuşită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii
seismice, istoricul acesteia şi observaţii în teren. - factori de
vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat;
clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de
proiectare sau executare); densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe
reduse; informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. - efecte:
distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri
de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.);
pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru
clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de
persoane ce necesită intervenţii chirurgicale, contaminarea apei potabile şi
probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). - măsuri
de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de
zonare seismice; informarea, pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele
de comportament în caz de cutremur. - măsuri de pregătire specifice:
înştiinţarea populaţiei, întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile
de protecţie şi intervenţie. 93
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - măsuri
post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor, căutare- salvare,
asistenţă medicală de urgenţă, reabilitarea facilităţilor economico sociale.
afectate, distribuirea de ajutoare. - instrumente de evaluare a impactului:
scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză,
etc.). 4.2. Alunecare de teren - cauza fenomenului: vezi definiţia. -
caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare
ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene
meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai
răspândit fenomen geologic. - predictibilitate: după frecvenţa de apariţie,
extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta, pot fi estimate
zonele de risc, prin studiul zonei geografice. - factori de vulnerabilitate:
clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de
comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau
îngropate. - efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea
liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole
sau forestiere; pierderi umane. - măsuri de reducere a riscului: realizarea
hărţilor cu zone de risc, realizarea unei legislaţii în domeniu, asigurarea
bunurilor şi persoanelor. - măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii
posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi
evacuare. - măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală,
adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat. - instrumente de evaluare a
impactului: echipe de experţii. 4.3. Inundaţii - cauza fenomenului: vezi
definiţia. - caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălţimea
viiturii, durata şi frecvenţa acesteia. - predictibilitate: prognoze meteo pe
termen lung, mediu şi scurt, în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de
monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. - factori de vulnerabilitate:
clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a
populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi fundaţii cu
capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de alimente neprotejate. - efecte:
distrugeri materiale, pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. 94
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - măsuri de
reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. - măsuri de
pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare, educarea şi participarea
comunităţii, planificarea executării lucrărilor de apărare. - măsuri
post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare- salvare, asistenţă
medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente, purificarea apei şi
adăpostire temporară. - instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea
efectelor. 4.4. Secetă - cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea
solului, creşterea temperaturii apei oceanelor, creşterea concentraţiei de
dioxid de carbon în atmosferă. - caracteristici generale: dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra agriculturii, a căror forme de manifestare depinde de
o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii, etc.). - predictibilitate:
perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice.
Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii
de producerea a fenomenului. - factori de vulnerabilitate: stabilirea de
habitate în zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de
alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele
de risc, etc. - efecte: scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice,
creşterea preţurilor, creşterea ratei inflaţiei, reducerea stării nutriţionale a
populaţiei, îmbolnăviri, criza energetică, etc. - măsuri de reducere a riscului:
sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. - măsuri de pregătire specifice:
dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor
dezastrului; - măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor,
distribuirea centralizată a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel
curent, asigurarea cu apă, etc. - instrumente de valoare a impactului:
monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice, nutriţionale şi
economico-sociale. 4.5. Poluarea mediului - cauza fenomenului: poluarea aerului,
poluare marină, poluarea apei potabile, creşterea globale a temperatirii,
distrugerea stratului de ozon. - predictibilitate: poluarea este considerată şi
raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în ţările în curs de
dezvoltare ea este în creştere. - factori de vulnerabilitate: industrializarea
şi lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.
95
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - efecte:
distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer, distrugeri
materiale, înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea temperaturii
etc. - măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a
mediului, promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă,
controlul producerii de aerosol şi produselor de freon, etc. - măsuri de
pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului
la nivel naţional, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale
de dezvoltare etc. - instrumente de evaluare a impactului: sisteme de
supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei, evoluţia climei, etc. 4.6.
Defrişare păduri - cauza fenomenului: incendiile de masă, boli ale masei
lemnoase, exploatare neraţională. - caracteristice generale: declanşarea altor
hazarde prin slăbirea stabilităţii solului, masa lemnoasă moartă. -
predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa
unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului. - factori de
vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenţa de lemn ca sursă de energie, lipsa
unei politici de exploatare, creşterea rapidă a populaţiei etc. - efecte:
distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import,
inundaţii, secetă, foamete etc. - măsuri de pregătire specifice: educarea
comunităţii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. -
instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea
acestora, monitorizarea programelor de reîmpăduriri. 4.7. Epizootiile - cauze:
vezi definiţia. - caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai
mulţi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale,
folosirea de pesticide, calitatea apei şi migrarea animalelor. -
predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.
- factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale, lipsa de
control asupra importurilor etc. - efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la
nivelul comunităţii, foametea etc. - măsuri de pregătire specifice: elaborarea
unui plan naţional de apărare, programe de pregătire a responsabililor
guvernamentali şi a fermierilor, etc. 96
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - instrumente de
evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii
infecţiei. 4.8 Epidemii - cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie,
contaminarea apei şi alimentelor etc. - caracteristici generale: posibilitate
ridicată de răspândire, existenţa unor dezechilibre economice şi sociale, lipsa
personalului specializat, etc. - predictibilitatea: studiile şi rapoartele
epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză, inclusiv la
bolile cu perioade mari de incubaţie, etc. - factori de vulnerabilitate:
sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie deficitară, apă potabilă de slabă
calitate etc. - efecte: bolnavi şi morţi, pierderi economice, panică etc. -
măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc
medical de urgenţă, elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor
necesare. - măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice,
identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei
cazurilor, etc. - măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de
urgenţă, ajutor medical. - instrumente de evaluare a impactului: supraveghere
epidemiologică, evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă.
4.8. Accident chimic şi industrial - cauza fenomenului: greşeli de exploatare a
instalaţiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare şi transport,
accidente pe căile de comunicaţii, etc. - predictibilitatea: sisteme de
monitorizare, deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora. - factori
de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare, neinstruirea
populaţiei posibil a fi afectată, necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în
domeniu. - efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale,
generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului şi aerului, morţi,
răniţi, etc. - măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de
pregătire şi intervenţie la nivel local. - măsuri de pregătire specifice:
identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea
şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie, etc. 97
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - măsuri
post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei
afectate şi a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.; - instrumente de
evaluare a impactului: sistem de monitorizare. 98
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
MIJLOACE DE INTERVENŢIE A. MIJLOACE DE CERCETARE N.B.C. AUTOTURISMUL PENTRU
CERCETARE DE RADIAŢIE ŞI CHIMICĂ (A.R.C.) Autoturismul pentru cercetarea de
radiaţie şi chimică (A.R.C.) este destinat pentru executarea cercetării de
radiaţie şi chimice a zonelor (raioanelor, porţiunilor) de teren contaminat
radioactiv sau chimic, de asemenea este destinat şi pentru înştiinţarea trupelor
proprii şi a populaţiei civile referitor la contaminarea radioactivă sau
chimică; şi pentru transmiterea la distanţă a datelor privind cercetarea de
radiaţie şi chimică. 1.1 DESCRIEREA ŞI AMENAJAREA AUTOTURISMULUI Autoturismul
pentru cercetarea de radiaţie şi chimică A.R.C. se compune din compartimentul de
conducere şi de lucru.
Materialele cu care este utilat autoturismul sunt dispuse astfel:
A. În compartimentul de conducere:
a) la bordul autoturismului: - panoul de comandă al aparatului de plantare
automată a semnelor de marcare; - panoul de semnalizare detaşabil al
avertizorului automat de substanţe toxice de luptă neuroparalitice: ASTN-1; -
roengenometru de bord: AD-3; b) pe suporţii metalici din spatele scaunelor: -
panoul de încărcare distribuţie. B. În compartimentul de lucru: a) pe masa de
lucru: - detectorul semiautomat de substanţe toxice de luptă: DSSTL; -
avertizorul automat de substanţe toxice de luptă neuroparalitice: ASTN; -
radiometru-roentgenometru; - staţie de radio R-1070; - cutia cu mufe asamplată.
În sertarul mesei de lucru se găsesc instrucţiunile de exploatare şi formularul
tehnic al acestor aparate precum şi cutia cu accesorii, inclusiv piese de schimb
pentru roentgenometrul de bord. b) în cutia de sub scaunul din dreapta: - trusa
cu piese de schimb şi completul cu mijloace indicatoare pentru avertizorul
automat de substanţe toxice de luptă. 99
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici c) în cutia de
sub scaunul din stânga - completul de mascare nr. 1; - geanta radistului. d) în
dulapul din stânga: - completul de luat probe; - radiometru-roentgenometru
AD-111; - completul meteorologic de companie; - detectorul de substanţe toxice
de luptă DSTL; - sirena de alarmă; - trusele cu steguleţe pentru marcarea
manuală a terenului contaminat radioactiv şi chimic. e) în dulapul din dreapta:
- completul dozimetric AD-23 (24); - pachetele de decontaminare individuală. f)
pe podeaua autoturismului: - acumulatoarele DK-77. În exteriorulul
autoturismului pe peretele din spate-dreapta este montat pe un suport, aparatul
pentru plantarea automată a semnelor de marcare.
1.2. ROENTGENOMETRUL DE BORD A.D.-3.
1.2.1. DESTINAŢIE
Roentgenometrul de bord A.D.-3. este destinat pentru măsurarea valorii
nivelurilor de radiaţie gama din zonele de teren contaminate, pe direcţia de
deplasare a mijlocului de transport pe care este montat aparatul. 1.2.2.
DESCRIEREA APARATULUI Roentgenometrul de bord A.D.-3. se compune din: - aparatul
propriu-zis; - sonda de detecţie; - suportul de fixare-amortizare al aparatului
propriu-zis - suportul de fixare-amotizare al sondei de detecţie; - cablurile de
alimentare; - completul cu piese de schimb şi accesorii. Aparatul propriu-zis se
compune din: - carcasa aparatului; - panoul de comandă; - şasiul cu schema
electronică. Pe panoul de comandă se află montate:
- instrumentul de măsură protejat cu un geam din plexiglas;
- dulia becului de iluminare a scalei instrumentului şi a scalei
de poziţie; - scala de poziţie (iluminată) a subgamei conectare; 100
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - lentila
colorată a becului de semnalizare optică a prezenţei radiaţiilor nucleare; -
butonul comutatorului de subgame; - scurte instrucţiuni de exploatare a
aparatului; - siguranţe fuzibile; - butonul ”VERIFICARE”. 1.3.
RADIOMETRU-ROENTGENOMETRUL A.D.-111 M. 1.3.1. DESTINAŢIE
Radiometru-roentgenometru A.D.-111M este destinat pentru măsurarea
nivelurilor de radiaţie gama şi a gradului de contaminare radioacivă a
terenului , lichidelor, şi a diferitelor obiecte.
1.3.2. DESCRIEREA APARATULUI Radiometru-roentgenometrul A.D.-111M se compune
din: - aparatul propriu-zis (cu sonda de detecţie); - casca telefonică; -
prelungitorul sondei de detecţie;
- regleta pentru alimentarea de la acumulatoare;
- husa de purtare a aparatului;
- preparatul radioactiv de control; - accesorii şi lădiţa de transport. Aparatul
propriu-zis se compune din:
- carcasa aparatului pe care este montat panoul de comandă;
- şasiul asamblat, cu o parte din schema electronică;
- cablu de legătură al sondei de detecţie;
- şasiul asamblat al sondei de detecţie prevăzut cu ecran exterior mobil. Pe
panoul de comandă se află montate: - instrumentul de măsură; - dispozitivul de
reglare zero mecanic acoperit cu un capac de protecţie; - butonul comutatorului
de subgame; -butonul potenţiometrului de reglare ”Ub”; - butonul de zero pentru
anularea indicaţiilor instrumentului de măsură; - întrerupătorul iluminării
scalei instrumentului de măsură; - mufa de racordare a căştii telefonice
prevăzute cu piuliţă oarbă şi lănţişor; - cablul de legătură al sondei de
detecţie. 101
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici 1.4. AVERTIZORUL
AUTOMAT DE SUBSTANŢE TOXICE DELUPTĂ NEUROPARALITICE A.S.T.N.-1 1.4.1. DESTINAŢIE
Avertizorul automat de substanţe toxice de luptă neuroparalitice A.S.T.N.-1 este
destinat pentru controlul permanent al aerului în scopul descoperirii prezenţei
vaporilor de substanţe toxice de luptă neuroparalitice. 1.4.2. DESCRIEREA
APARATULUI Avertizorul automat de substanţe toxice de luptă neuroparaltice
A.S.T.N.-1 se compune din: - aparatul propriu-zis; - panoul de semnalizare la
distanţă; - baterii de acumulatoare 12 DS-70; - complete cu mijloace
indicatoare; - cabluri de legătură; - trusa cu scule şi piese de schimb.
Aparatul propriu-zis se compune din două compartimente: a) compartimentul
superior cu panoul de comandă; b) compartimentul infeior cu incinta
termostatată. Panoul de comandă are montate pe partea frontală următoarele: -
întrerupătorul ”PORNIT-OPRIT”; - întrerupătorul ”CONTRUL “U - MĂSURĂ” (control
tensiune- măsură); - întrerupătorul ”GAMA 1-GAMA 2”;
- întrerupătorul ”REGLARE-LUCRU”;
- întrerupătorul ”ÎNCĂLZIRE”;
- întrerupătorul ”PREÂNCĂLZIRE”;
- întrerupătorul ”ACUSTIC”;
- întrerupătorul ”RADIO”;
- butonul potenţiometrului ”REGLARE”;
- instrumenul de măsură;
- contorul pentru măsurarea numărului ciclurilor de lucru; - butonul
potenţiometrului ”DEBIT AER”; - becul de semnalizare gaben ”PERICOL”;
- becul de semnalizare roşu ”BANDĂ”
- beurile de semnalizare verzi ”GAMA 1” şi ”GAMA 2”;
- becul de semnalizare ”ANTRENARE”;
- becul de semnalizare ” PREÂNCĂLZIRE”;
- becul de semnalizare ” ÎNCĂLZIRE”;
- siguranţă fuzibilă de 3 A;
- indicatorul debitului de aer.
102
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici În interiorul
compartimentului inferior este fixat la aparat, panoul asamblat al aparatului
prevăzut pentru închidere cu un şurub tip prezon. Pe partea din faţă a panoului
asamblat se găsesc:
- capacul rolei de avans al benzii ridicatoare;
- capacul rolei de recepţie al benzii ridicatoare;
- capacul de recepţie al benzii indicatoare;
- şurubul de reglare a mărimii picăturii;
- tamburul de antrenare al benzii ridicatoare;
- rola dinţată de presare a benzii indicatoare;
- rolele de ghidare a benzii indicatoare;
- blocul cu fotorezistenţe; - dozatorul marcat cu o dungă roşie;
- dozatorul marcat cu o dungă albă;
- subansamblul de presare al benzii idicaoare;
- colectoarele de picăuri;
- rezistenţa de încălzire;
- cartuşul de absorbţie.
Pe partea posterioară a panoului asamblat se află axul cu came pentru
microîntrerupător, siguranţa de avarie, termistorul. În interiorul
compartimentului inferior se află placa cu unele elemente ale schemei
electronice, pompa rotativă şi dispozitivul de captare al aerului. 1.5.
DETECTORUL SEMIAUTOMAT DE SUBSTANŢE TOXICE DE LUPTĂ 1.5.1. DESTINAŢIE Detectorul
semiautomat de substanţe toxice de luptă este destinat pentru identificarea
substanţelor toxice de luptă aflate în aer, pe teren, pe tehnica de luptă, pe
echipament şi alte materiale precum şi pentru luarea probelor de fumuri toxice
sau de mascare (neutre). 1.5.2. DESCRIEREA APARATULUI Detectorul semiautomat de
substanţe toxice de luptă se compune din: - pompa cu încălzitor;
- ajutajul pompei (prelungitorul);
- completul de tubuşoare indicatoare;
- cartuşele de protecţie;
- filtre antiaerosoli;
- completul cu piese de schimb şi accesorii; - instrucţiuni de exploatare; -
formular tehnic şi lădiţa de transport. Încălzitorul serveşte pentru încălzirea
tubuşoarelor indicatoare în cazul când temperatura aerului la sol este scăzută
(-400 C la +150 C) în scopul de a grăbi reacţia dintre SUBSTANŢELE TOXICE DE
LUPTĂ şi reactivul din tubuşor. 103
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici 1.6 COMPLETUL
DOZIMETRIC TERMOLUMINISCENT A.D. – 24 Completul dozimetric termoluminiscent A.D.
– 24 este destinat pentru înregistrarea şi măsurarea dozelor de radiaţii gama şi
de neutroni primite de personal. Principalele caracteristici tactico-tehnice -
aparatul măsoară dozele de radiaţii gama şi de neutroni în intervalul cuprins
între 10 şi 1500 R (0,1 – 15 Gy); - eroarea totală de măsurare a completului în
condiţii de lucru normale este de +_25% pentru radiaţii gama şi +_35% pentru
neutroni; - fadingul (pierderea informaţiei în timp) a dozimetrului nu depăşeşte
10% pe săptămână sau 20% pe lună; - aparatul funcţionează normal între – 300 C
şi + 400 C. Eroarea suplimentară de măsurare nu depăşeşte +_10%; - alimentarea
cu energie electrică a aparatului se face de la surse de curent de 12V şi 30V
sau reţeaua de curent alternativ de 220V +_10% folosind adaptoare speciale; -
greutatea analizorului de termoluminiscenţă… 18,000 kg; - timpul maxim de
pregătire pentru lucru…….5 min. Descrierea aparatului Completul dozimetric
termoluminiscent gama-neutronic A.D. – 24, se compune din: - analizator de
termoluminiscenţă; - adaptorul de la reţea; - dozimetrul termoluminiscent; -
adaptorul de la surse mobile; - accesorii. Analizatorul de termoluminiscenţă se
compune din: - carcasa aparatului;
- panoul de comandă;
- sistemul de amortizare;
- sertarul pentru accesorii.
Pe panoul de comandă se găsesc: - elementul de semnalizare „DT” (doză totală); -
borna încărcătorului de stilodozimetre; - elementul de semnalizare a radiaţiilor
gama; - numărătorul ciclurilor de măsurare; - blocul de afişare numerică a
informaţiilor; - traductorul luminozităţii ambiante - ghidul de lumină pentru
locul de lucru,
- uşa incintei de acces a dozimetrelor;
- butonul întrerupătorului de punere în funcţiune;
104
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici - butonul „A”
(anulare);
- butonul „S” (sertar);
- butonul „C” (calibrare);
- algoritmul de lucru al aparatului. În spatele aparatului se găsesc butonul de
programare pentru citirea dozei totale şi rozeta pentru deblocarea sertarului.
Pe blocul de afişare numerică a informaţiilor sunt montate şase LED-uri (diode
luminiscente) care semnalizează: - în stânga: - „START”;
- „FUNCŢIONARE”;
- „DTL” (măsurare dozimetre);
- în drapta: - „R” (roentgeni); 1R=258x10-6 C/kg=0,877 rad.; - „Gy” (Gray);
1Gy=100 rad.=1 joule/kg; - „CONTROL TENSIUNE”. I.7 APARATUL DE PLANTARE AUTOMATĂ
A SEMNELOR DE MARCARE 1.7.1. DESTINAŢIE Aparatul de plantare automate a semnelor
de marcare este destinat pentru delimitarea porţiunilor de teren contaminate
radioactiv sau chimic, prin plantarea automată a semnelor de marcare. De
asemenea se poate folosi şi pentru delimitarea câmpurilor de mine şi fugase
chimice. 1.7.2. DESCRIERE Aparatul de plantare automate a semnelor de marcare se
compune din: - panoul de comandă; - corpul aparatului; - cabluri electrice pentu

racordarea aparatului la panoul de comandă şi a panoului de comandă la bateria


de acumulatoare a mijlocului pe care este montat; - semne de marcare (ţăruşi
metalici cu steguleţe din pânză galbenă sau roşie); - amorse electrice PP-9 A
sau PP-9 RO. Aparatul este alimentat de la reţeaua de bord a mijlocului de
transport cu tensiunea de 12 V. Pe panoul de comandă se găsesc pârghiile a 20 de
întrerupătoare basculante. 105
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici B.
MIJLOACELE DE DECONTAMINARE AUTOSPECIALA PENTRU DECONTAMINAREA PERSONALULUI 1.
DEFINIŢIE: Autospeciala pentru decontaminarea personalului (ADP-80), este
destinată pentru executarea deontaminării totale a personalului contaminat
radioactiv cu substanţe toxice de luptă sau cu agenţi patogeni, după executarea
decontaminării personale. 2. CARACTERISTICILE TEHINCO-TACTICE PRINCIPALE 2.1.
ALE UTILAJULUI SPECIAL - posibilităţi de îmbăiere: - pe timp călduros…………….. 140
oameni/h; - pe timp friguros……………... 84 oameni/h; - debitul continuu de apă
caldă: - pe timp călduros… ………….. max. 2800 l/h; - pe timp friguros… …………...
min. 1700 l/h;
- temperatura apei calde la duşuri …… +380 C…….. +400 C;
- timpul de obţinere a apei calde …… cca. 15 min.;
- nr. de duşuri………………………. 14:
- 7 pentru săpuniri; - 7 pentru limpeziri;
- autonomia de funcţionare a încălzitorului cu un plin … min. 10 ore;
- timpul de desfăşurare a autospecialei :
- cu corturi-90 min; - fără corturi-60 min;
- timpul de strângere al autospecialei cu corturi 60 min.;
- timpul de strângere al autospecialei fără corturi 40 min.;
2.2. DIMENSIUNI - lungimea autospecialei ………. 9012 mm; - lăţimea autospecialei:
- în poziţia de marş ………. 2720 mm; - în poziţia de lucru:
- fără corturi …… 5130 mm;
- cu corturi ……… 10130 mm;
- lungimea caroseriei …. 5625 mm. 2.3. CONSUMURI - de apă caldă …… min 20 l/om;
- consumul de apă caldă pe linii de duşuri: - pentru săpunire …. 5 l/om; -
pentru limpezire … 15 l/om;
- consumul de petrol al celor două arzătoare … max 16 l/oră;
- consumul de combustibil al aerotermei ”SIMUM” … 1,2 l/oră;
- consumul de soluţie de săpun … max 6 l/oră;
106
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici DESCRIERE
GENERALĂ Autospeciala pentru decontaminarea personalului ADP-80 se compune
dintr-un autoşasiu DAC-665 G (T) amenajat, pe care este montat şi transportat
utilajul special. 2.4. UTILAJUL SPECIAL Utilajul special al autospecialei
A.D.P.-80 este compus din: A. – caroserie metalică; B. – instalaţii fixe;
C. – mobilierul;
D. – accesoriile şi piesele de schimb.
A. CAROSERIA METALICĂ este de tip compartimentată, cu pereţi extensibili la care
distingem: baza caroseriei, două podele rabatabile, două platforme rabatabile,
doi pereţi laterali rabatabili, stânga şi dreapta, cu uşa de acces, patru pereţi
rabatabili faţă şi spate, stânga şi dreapta şi anexele caroseriei (montaj
aerotermă, lăzi metalice, scări de acces, apărători de nori).
B. INSTALAŢII FIXE:
a) instalaţia de alimentare cu combustibil;
b) instalaţia de alimentare cu aer comprimat;
c) instalaţia de alimentare cu petrol;
d) instalaţia de alimentare cu apă caldă la duşuri;
e) instalaţia de alimentare cu săpun lichid;
f) instalaţia de alimentare cu apă rece; a autospecialei;
g) instalaţia hidrauluică de rabatare a podelelor;
h) sistemul de evacuare a apei de la duşuri.
3. ECHIPAJUL SE COMPUNE DIN - comandantul de grupă;
- şofer şi electromecanic;
- fochist;
- motopompist;
- dozimetrist;
- sanitar. 107
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici AUTOSPECIALE
PENTRU DECONTAMINAREA TEHNICII ŞI TERENULUI TIP 4 (A.D.T.T. – 4) 1. Destinaţie ,
descriere, caracteristici. 1.1 . Destinaţie: Autospeciala de decontaminare şi
transvazare A.D.T.T.-4 este destinată pentru: - decontaminarea tehnicii de luptă
şi a terenului; - încălzirea apei necesară pentru prepararea suspensiei de
decontaminare chimică, biologică sau radioactivă; - încărcarea completelor de
decontaminare; - prepararea suspensiei de decontaminare biologică de 2%
hipoclorit de alciu; - transportul şi păstrarea temporară a suspensiei şi
soluţiei de decontaminare chimică, biologică sau radioactivă. Autospeciala de
decontaminare A.D.T.T.4 va fi utilizată numai pentru prepararea şi folosire
suspensiilor de hipoclorit de calciu 2/3 bazic. Se interzice prepararea şi
folosirea în A.D.T.T.4 a soluţiilor de decontaminare pe bază de soluţii
organice. 1.2. Caracteristicile tehnico-tactice principale. - gabaritul
autospecialei A.D.T.T.4:
- lungimea-8000 mm;
- lăţimea-2500 mm;
- înălţimea max.-3000 mm;
- gabaritul cisternei:
- lungimea-3100 mm;
- lăţimea-1650 mm;
- înălţimea-840 mm;
- capacitatea totală a cisternei-3800 l; - capacitatea de lucru a cisternei-3500
l; - greutate totală a autospecialei, cu plinurile făcute şi cu echipajul
complet 15250 kgf;
- debitul pompei centrifuge la 1450 rot/min, 400-500 l/min;
- debitul pompei centrifuge la 2900 rot/min, 800-1000 l/min;
- înălţimea de aspiraţie a pompei centrifuge 4,5 m;
- durata de încărcare cu apă, a cisternei de la adâncimea de 4,5 m, maxim 12
min; - debitul pompei manuale 65 l me minut; - combustibil folosit motorină; -
consum de combustibil 32,4-49,3 l pe 100 km; - capacitatea rezervorului de
motorină 220 l. 108
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei
civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici Autospeiala de
decontaminare A.D.T.T.4 se compune din autoşasiul DAC-665 T, utilajul fix,
utilajul montabil şi accesoriile: - autoşasiul DAC-665 T are un motor diezel-6
cilindri în linie: - viteza maximă pe şosea 85 km/oră; -rampa maximă 300; -
distanţa de frânare la 40 km/oră:
- 17 m frână rece;
- 19,9 m frână caldă;
- adâncimea vadului 1,2 m ; - putere maximă 215 CP. - utilajul fix:
- cisternă;
- schimbător de căldură;
- instalaţie de alimentare cu aer comprimat; - instalaţie de pompare;
- platformă laterală;
- pompă manuală;
- sistem de fixare furtunuri de cauciuc; - tambur pentru fixare furtunuri de
cauciuc; - cutie pentru baterii; - utilajul demontabil şi accesoriile se compun
din: - priza de împământare; - patru linii de duşuri; - opt furtunuri de cauciuc
cu diametrul interior 25 mm. şi 20 m lungime; - cort pentru decontaminare
personal; - 240 săculeţi pentru documente personale; - furtun de cauciuc armat
cu diametrul interior de 80 mm. şi 6m. lungime. 109
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici C.
MIJLOACE DE DEBLOCARE - SALVARE AUTOSPECIALE ŞI UTILAJELE FOLOSITE ÎN ACŢIUNILE
DE DEBLOCARE – SALVARE Înzestrate cu tehnică adecvată şi având o organizare
eterogenă, unităţile (subunităţile) de protecţie civilă dispun de mari
posibilităţi de acţiune, mobilitate şi capacitate de manevră. Ele pot duce
acţiuni de intervenţie de lungă durată în localităţi, indiferent de condiţiile
meteorologice, ziua şi noaptea, în sectoare şi raioane (obiective) de
distrugeri, contaminate chimic, biologic sau radioactiv. Formaţiunea de
deblocare – salvare are în compunerea sa plutoane de deblocare – salvare, o
grupă autostaţie de filtrare a apei şi execută următoarele misiuni:
Înlăturarea dărâmăturilor şi crearea căilor de acces printre/peste dărâmături,
Întreruperea imediată a alimentării cu gaze, curent electric şi apă,
Deblocarea adăposturilor şi salvarea răniţilor,
Deblocarea persoanelor surprinse de alunecări de teren sau cutremure de pământ,
Asigurarea cu apă şi aer a personalului blocat în adăposturi,
Salvarea persoanelor surprinse la etajele superioare ale clădirilor avariate,
Localizarea şi limitarea avariilor la reţelele de utilitate publică,
Evacuarea apei din subsolul clădirilor,
Iluminarea punctului de comandă şi a locurilor de intervenţie,
Asigurarea cu energie electrică a utilajelor şi aparaturii de intervenţie din
înzestrare, Asigurarea cu apă potabilă a subunităţilor, formaţiunilor de
protecţie civilă, subunităţilor primite ca întărire precum şi a populaţiei,
Prezint în continuare câteva date tehnice şi posibilităţile mijloacelor
mecanizate. BULDOZERELE: Se întrebuinţează pentru săparea şi transportul
pământului pe distanţe mici, pentru executarea terasamentelor, taluzurilor şi
nivelărilor, amenajarea şi întreţinerea drumurilor, executarea rampelor de
acces, înlăturarea dărâmăturilor, dezactivarea terenului. Caracteristicile
BULDOZERUL S 1500 LS BULDOZERUL SA 800 LS Puterea materialului (C.P.) 150 180
Greutatea totală (kgf) 20.800 18.060 Lungimea lamei 3.890 3.8090 PRODUCTIVITATE
Săpat rampe de acces şi gropi 120 m3/h, 720 m3/10 ore 120 m3/h, 720 m3/10 ore
Transport pământ şi nivelat 200 m3/h (la 10 m) 200 m3/h (la 10 m) Nivelat drum
şi culoar în teren infectat 10.600 m2/h 12.800 m2/h 110
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
EXCAVATOARELE: Se întrebuinţează pentru săpături la decopertări, deblocarea
drumurilor şi înlăturarea dărâmăturilor, săparea puţurilor, executarea
drenajelor la lucrări de încărcarea materialelor şi ca macarale pentru ridicarea
de greutăţi. CARACTERISTICI EXCAVATOR Puterea motorului (C.P.) 60 Raza
posterioară de rotire (mm.) 2462 Capacitatea cupei (m3) 0,35 – 0,70 Adâncimea
maximă de săpare (mm.) 4820 Raza maximă de acţiune la nivelul solului (mm.) 8150
PRODUCTIVITATEA Pe oră (m3) 84 În 10 ore (m3) 504 MOTOCOMPRESOARELE: Se
întrebuinţează pentru furnizarea aerului comprimat pentru acţionarea
dispozitivelor şi uneltelor pneumatice şi pentru diferite alte instalaţii
tehnologice. CARACTERISTICI M.C. - 10 M.C. – 5 Puterea motorului (C.P.) 105 105
Presiunea (kgf/cm2) 7 7 Capacitatea recipientului (l) 170 235 PRODUCTIVITATEA
Debitul nominal (m3/min) 10 10 AUTOMACARALELE: Se întrebuinţează pentru
executarea lucrărilor de încărcare – descărcare a sarcinilor (încărcăturilor
izolate, manipulări de materiale grele şi dărâmături). CARACTERISTICI AUTOMACARA

AMT – 125 Puterea motorului (C.P.) 215 Încărcătura maximă (kgf) 13.900 Greutatea
totală (kg) 18.400 Acţionarea Hidraulică Unghiul de rotire (0) 360 Înălţimea de
ridicare (m) 8, 9, 15, 18, 22 111
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
GRUPURILE ELECTROGENE DE CURENT ALTERNATIV Se întrebuinţează pentru alimentarea
cu energie electrică a instalaţiilor de iluminat şi forţă, de putere mică. Se
mai întrebuinţează în autoatelierele mobile pentru alimentarea uneltelor
electrice şi a instalaţiilor de iluminat, precum şi a grupei de intervenţie, în
locurile în care este posibilă întreruperea alimentării cu energie electrică.
CARACTERISTICI G.T.E. 5/400 TS G.T.E. 38/40 TS Puterea motorului (C.P.) 7 50
Putere (KVA) 5 38 Tensiune (V) între faze 400 400 Intensitatea (A) 7,2 55
AUTOSTAŢIA ELECTRICĂ DE ILUMINAT DE 5 KVA: Este destinată pentru iluminarea în
condiţii de campanie a punctelor de comandă şi a altor obiective, pentru
alimentarea cu energie electrică trifazată a diferiţilor constructori precum şi
pentru încărcarea bateriilor de acumulatori. CARACTERISTICI Viteza de deplasare
50 km/h Lungimea totală a reţelei de cablu Re ţea trifazică 750 m Reţea
monofazică 270 m Numărul corpurilor de iluminat cu lampă şi reflector 81 buc.
Timp necesar pentru Instalare 50 – 60 minute Strângere 80 – 90 minute Echipa de
deservire 1 – 3 militari Are în compunere 2 grupuri electrogene de 4 (5) KVA
AUTOSTAŢIILE ELECTRICE DE ILUMINAT DE 30 ŞI 38 KVA: Sunt destinate pentru
iluminarea în condiţii de campanie a diferitelor obiective, alimentarea cu
energie electrică trifazată a unor consumatori de curent alternativ şi
încărcarea bateriilor de acumulatoare. Are în compunere un grup electrogen de 30
sau 38 KVA. CARACTERISTICI Viteza de deplasare 80 km/h Lungimea totală a re
ţelei de cablu 3305 m Lungimea reţelei principale trifazice 1330 m Lungimea
reţelei secundare monofazice 1975 m Numărul locurilor de lampă De 40 W 111 buc.
De 60 W 111 buc. De 100 W 74 buc. Timp necesar pentru Instalare 180 – 210 min.
Strângere 210 – 240 min. Echipa de deservire 1+ 6 112
Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici
AUTOSPECIALA PENTRU FORMAŢIUNILE DE APĂRARE CIVILĂ (A.F.A.C.): Este destinată
pentru executarea unor intervenţii de urgenţă în zonele afectate de dezastre, în
scopul limitării şi înlăturării efectelor produse de aceste fenomene şi
asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor materiale. Intervenţia
autospecialei poate fi utilă pentru combaterea unor efecte distructive produse
de cutremure, inundaţii, alunecări de teren, avarii ale unor lucrări de artă
(poduri, baraje hidrotehnice, etc.) explozii la obiectivele economice, accidente
majore pe căile ferate şi rutiere, precum şi în cazul producerii unor accidente
care prezintă pericol de contaminare chimică şi nucleară a mediului. Condiţii de
utilizare: temperatura aerului: între - 300 C şi + 400 C,
umiditatea relativă a aerului: maxim 98 % la + 350 C,
conţinutul de praf în aer: maxim 0,1 g/m3,
altitudinea de lucru: maxim 1.000 m, viteza vântului pe timpul lucrului: maxim
10 m/s. Pe timpul intervenţiilor, autospeciala poate executa cu aparatura şi
mijloacele din dotare, următoarele misiuni: cercetarea chimică şi de radiaţie şi
determinarea nivelurilor de contaminare a aerului, apei şi solului, determinarea
caracteristicilor meteo şi întocmirea prognozelor de propagare a contaminării
mediului,
delimitarea şi marcarea zonelor contaminate,
avertizarea populaţiei asupra pericolului de contaminare,
cercetarea terenului, depistarea supravieţuitorilor şi protejarea acestora pe
timpul executării lucrărilor de salvare, efectuarea unor lucrări pentru
recuperarea persoanelor sinistrate şi a bunurilor materiale afectate, acordarea
primului ajutor persoanelor traumatizate fizic şi psihic şi celor aflate în
stare de şoc, stabilirea şi menţinerea legăturilor radio cu eşalonul superior şi
cu celelalte forţe participante la intervenţie. Caracteristici:
lungime: 8730 mm,
lăţimea: 2500 mm,
înălţimea: 3345 mm,
garda la sol: 390 mm,
viteza maximă (pe şosea): 80 km/h,
raza de acţiune: 800 – 1000 km,
consumuri:
pentru deplasare: 113 Manual de protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii
în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice şi agenţi
economici pe şosea: 52 l/100 km,
în teren: 88 l/100 km.
pentru lucru:
la antrenarea generatorului electric: 6 l/oră,
la funcţionarea instalaţiei de încălzire: 2 l/oră. de energie electrică: 25 KW
în situaţia în care toţi consumatorii autospecialei ar funcţiona în acelaşi
timp, masa totală:
cu plinuri şi echipaj: 15.400 kg,
fără plinuri şi echipaj: 14.500 kg.
Durata normată de utilizare: 10 ani. Autospeciala este deservită de un echipaj
compus din 5 persoane, unele cu mai multe calificări, care îndeplinesc
următoarele funcţiuni:
Sanitar şi şef de echipaj,
Şofer şi electromecanic,
Cercetaş de protecţie civilă şi chimist – dozimetrist,
Lăcătuş mecanic şi sudor,
Genist.
Pe timpul intervenţiei, autospeciala poate asigura: Recoltarea a 30 de probe de
aer, apă şi sol (câte 10 din fiecare), efectuarea analizelor pentru punerea în
evidenţă a prezenţei şi concentraţiilor unor substanţe toxice industriale,
S.T.L. şi S.R. şi determinarea nivelurilor de contaminare chimică şi nucleară a
mediului în zona de intervenţie, Determinarea unor caracteristici meteo în
următoarele limite: temperatura aerului – 300 C şi + 500 C, viteza vântului
între 0 şi 20 m/s şi direcţia vântului faţă de direcţia nord: între 0 şi 3600 C.
Delimitarea şi marcarea cu steguleţe galbene şi roşii a perimetrelor contaminate
chimic şi nuclear în lungime de maxim 5 km, Avertizarea populaţiei din zonă
asupra pericolului de contaminare chimică şi nucleară prin transmiterea unor
semnale optice şi acustice de avertizare şi a unor mesaje verbale, pe o rază de
circa 100 m, Cercetarea terenului în zonele construite, afectate de seisme sau
explozii, în vederea depistării cu ajutorul aparaturii de detecţie a
supravieţuitorilor aflaţi sub dărâmături sau în clădirile avariate, Protejarea
supravieţuitorilor, pe timpul executării lucrărilor de salvare, împotriva
electrocutării, asfixierii şi înecului, prin întreruperea curentului electric,
gazelor naturale şi apei din imobilele afectate şi prin evacuarea apei
infiltrate în adăposturile din subsolurile unor construcţii, Asigurarea
condiţiilor minime de viaţă pentru un număr de circa 150 de persoane blocate în
adăposturi, prin alimentarea cu aer proaspăt şi apă potabilă, Iluminarea zonei
de intervenţie, în scopul asigurării condiţiilor de lucru pe timpul nopţii şi
susţinerea moralului persoanelor sinistrate, 114 Manual de protecţie civilă
pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi,
instituţii publice şi agenţi economici Efectuarea unor lucrări specifice pentru
degajarea terenului, deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor aflaţi sun
dărâmături sau în construcţiile afectate de seisme şi explozii, cum ar fi:
tăierea şi perforarea elementelor din beton, tăierea şi sudarea unor profile şi
armături metalice, retezarea unor obiecte din lemn şi mase plastice, ridicarea
şi deplasarea pe distanţe reduse a elementelor de construcţii, Salvarea
supravieţuitorilor de la etajele inferioare ale unor construcţii avariate,
Salvarea supravieţuitorilor aflaţi în clădirile în care s-au semnalat focare de
incendii, Salvarea supravieţuitorilor din zonele afectate de inundaţii,
Asigurarea asistenţei sanitare şi acordarea primului ajutor persoanelor
recuperate, accidentate sau aflate în stare de şoc, Stabilirea legăturilor radio
cu eşalonul superior şi a legăturilor dintre membrii echipajului prin
intermediul radiotelefoanelor portabile. Descrierea elementelor componente:
Instalaţia de alimentare cu apă se compune din 2 rezervoare, o nişă cu robot, 1
lavoar cu conductele aferente şi robinet montat pe podea, o electropompă şi 1
buton de comandă a electropompei. Cele 2 rezervoare (100 l fiecare) servesc
pentru depozitarea apei potabile necesară pentru persoanele sinistrate din zona
dezastrului. Umplerea cu apă se poate executa de la orice hidrant. Instalaţia de
avertizare a şoferului (sonerie montată în caroserie şi 1 buton de acţionare)
serveşte pentru avertizarea şoferului pe timpul deplasării de către persoanele
care se transportă în caroserie. Instalaţia pentru iluminatul exterior serveşte
pentru iluminarea zonei din jurul autospecialei. Se compune dintr-un catarg
prevăzut cu 2 proiectoare cu lămpi cu halogen cu putere de 500 W fiecare,
alimentate la 220 V. Mijloace de avertizare şi alarmare: Girofarul,
Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare (A.D.A. – 05) are posibilitatea de a
amplifica şi transmite semnale acustice şi mesaje verbale, în vederea
avertizării participanţilor la trafic şi alarmării populaţiei din zona de
intervenţie a autospecialei pe o rază de circa 100 m. Mijloace de cercetare
chimică şi de radiaţie: Completul pentru recoltat probe (30 de probe de aer, apă
şi sol – 10 de fiecare) în vederea efectuării analizelor specifice şi
determinării gradului de contaminare a mediului, Pompa detectoare de gaze Drager
Accurd (poate determina prezenţa unor substanţe toxice industriale şi condiţiile
acestora în aer): hidrogen sulfurat, clor, fosgen, acid cianhidric, amoniac,
Detectorul de S.T.L. model 1979 cu tubuşoare indicatoare este destinat pentru
identificarea S.T.L. aflate în aer, pe teren, pe tehnica de luptă, pe echipament
şi pe diferite alte materiale, 115 Manual de protecţie civilă pentru personalul
cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi, instituţii publice
şi agenţi economici Explozimetrul portabil EGP – 2 măsoară concentraţiile
gazelor naturale sau gazului metan în amestec cu aerul, indicând în acest fel
posibilitatea apariţiei pericolului de explozie, Explozimetrul portabil EGP – 3
detector de amestecuri de gaze şi vapori combustibili în aer, amestecuri care
într-o anumită concentraţie prezintă pericol de explozie, Radiometru –
roentgenometru miniaturizat RRM – 80 este destinat pentru măsurarea nivelului de
radiaţii gama, indicării prezenţei radiaţiilor beta şi măsurării gradului de
containere radioactivă a terenului, lichidelor şi diferitelor obiecte, începând
de la valoarea fondului natural de radiaţie între 0,01 mR/h şi 600 mR/h,
Monitorul portabil pentru detectarea radiaţiilor alfa, beta şi gama cu cuptor,
tip MABG – 83, Dozimetrul semnalizator individual digital DSID – 1 avertizor de
radiaţii gama absorbite de purtător. Mijloace pentru determinarea
caracteristicilor meteo: Completul meteo pentru autospeciale CMA – 1, Busola tip
IOR. Mijloace de marcare a zonelor contaminate: Truse de steguleţe galbene,
Truse de steguleţe roşii. Mijloace de transmisiuni: Radiotelefonul fix VHF –
9100 V – IEMI Bucureşti (destinat pentru legătura cu eşalonul superior),
Radiotelefonul portabil VHF 901 V – IEMI Bucureşti (destinat pentru menţinerea
legăturii audio între membrii echipajului şi dintre aceştia şi autospecială pe
timpul intervenţiei). Mijloace de detectare şi de protejare a supravieţuitorilor
din construcţiile avariate sau distruse: Detectorul acustic DA – 01: aparat
portabil care detectează cu ajutorul unor genofoni de mare sensibilitate şi
traductori de sunet transmise de eventualii supravieţuitori blocaţi în clădirile
avariate sau surprinşi sub dărâmăturile clădirilor prăbuşite, Electropompa
submersibilă portabilă ET – 32 (destinată pentru evacuarea apei infiltrate în
adăposturile de la subsolul unor clădiri, în scopul protejării persoanelor până
la deblocarea şi salvarea acestora): Debit 12 m3/h, Înălţime de refulare de 6 m
coloană de apă, Ventilatorul portabil destinat pentru asigurarea cu aer
proaspăt a supravieţuitorilor blocaţi în adăposturile de la subsolul unor
clădiri avariate: debit de 400 m3/oră. Mijloace de intervenţie pentru deblocarea
şi recuperarea supravieţuitorilor din clădirile avariate: 116 Manual de
protecţie civilă pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de
la localităţi, instituţii publice şi agenţi economici Polizorul de colţ PCM –
8000 destinat pentru tăierea elementelor din beton şi a armăturilor metalice sau
altor materiale de construcţii, Maşina de găurit repercutantă MGR . 22 este
destinată pentru executarea găurilor în elementele din beton şi în alte
materiale dure de construcţii, prin rotaţia şi percuţia sculei de lucru,
Ciocanul percutant GSH 10 – C BOSCH destinat pentru găurirea elementelor de
beton prin percuţie, Redresorul de sudură trifazat RST – 200 destinat pentru
tăierea şi sudarea manuală cu arc electric în curent continuu a profilelor şi
armăturilor metalice cu grosimi de până la 10 mm, utilizând electrozi de
calitate şi diametre corespunzătoare, Complet portabil de tăiere şi sudură
oxiacetilenică model KR 63/A – HORNUNG Gmbh este destinat pentru tăierea şi
sudarea autogenă a profilelor şi armăturilor metalice, Foarfeca hidraulică tip
20090 HOLMATRO serveşte la tăierea armăturilor din oţel de construcţii,
Electrofierăstrăul “Electronic 1600” HUSQVARNA este utilizat la retezarea
diferitelor obiecte de lemn, Vinciul manual de 5 Tf asigură ridicarea pe
verticală a unor sarcini cu masa maximă de 5 Tf, Vinciul hidraulic de 12,5 Tf
asigură ridicarea pe verticală a unor sarcini cu masa maximă de 12,5 Tf, Cricul
pneumatic de 12 Tf permite amplasarea în spaţii înguste şi ridicarea pe distanţe
reduse a sarcinilor de până la 12 Tf., Berbecul hidraulic 20005 U – HOLMATRO
Olanda permite deplasarea unor sarcini maxime de 16,5 t pe o distanţă maximă de
500 mm,
Pompa hidraulică FTW 1800 BU – HOLMATRO Olanda pentru acţionarea celor 2
utilaje: foarfeca hidraulică şi berbecul hidraulic,
Tambur pentru furtune 2014 AU – HOLMATRO Olanda folosit la acţionarea foarfecii
hidraulice şi berbecului hidraulic, Aparatul de tracţiune TIRFOR de 1,5 Tf
utilizat la deplasarea pe orizontală a unor sarcini de până la 1,5 Tf. Mijloace
de intervenţie pentru recuperarea persoanelor din imobilele afectate de
incendii: Costumul anticaloric aluminizat tip PN destinat pentru protecţia
anticalorică a celui care pătrunde în imobilele în care s-au semnalat focare de
incendii în scopul căutării şi salvării persoanelor izolate şi a bunurilor
materiale rămase în acestea (maxim 2500), Aparatul de respirat izolant, autonom,
cu aer comprimat tip RA 60 – este un mijloc individual de protecţie a
respiraţiei în cadrul intervenţiilor în medii cu atmosfera toxică sau în care
procentul de oxigen este sun 17 %. Mijloace de intervenţie la inundaţii:
Barca pneumatică (se umflă cu compresorul maşinii),
Costum de înot modernizat (11 kg),
Mijloace pentru acordarea primului ajutor: 117 Manual de protecţie civilă pentru
personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile de la localităţi,
instituţii publice şi agenţi economici Aparat pentru administrat oxigen cu masca
flexibilă,
Aparat pentru măsurat presiunea arterială,
Instrumentar sanitar,
Materiale sanitare,
Soluţii şi medicamente.
Mijloace de protecţie a echipajului şi autospecialei. Instalaţia electrică:
Generatorul electric,
Redresor de încărcare monofazat RIM 24/18,
Cabluri de alimentare, distribuţie şi împământare.
118
Ads by Google
Echipamente de protectie
Salopete, casti, bocanci, manusi
ochelari, centuri - comenzi on line
www.dalgeco.ro
Masuri de prim ajutor
Interventia in situatii de urgenta
Metode sigure de prevenire
www.ghid-primul-ajutor.ro
Invata Engleza... Rapid
Acum si tu poti sa vorbesti fluent
limba engleza in doar 24 de zile >
CursuriEngleza.Info
Manual de Protectie Civila
Manual de protectie civilaReads:6,760
Uploaded:06/24/2009Category:How-To Guides/Manuals Tags:protectie civilaprotectie
civila(Less)
Rated:Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport DocumentThis
is a private document.
tonyfirst
FollowAds by Google
Vezi Fără Ochelari
Poţi Scăpa De Ochelari Sau Lentile
De Contact În Doar 27 De Zile.
ScapaDeOchelari.com
Marirea Penisului 4-6 cm
Tratamentul ejacularii prea rapide
Preturi accesibile,cadouri,reduceri
www.vimaxpills.ro
Invata Engleza Acasa
Si tu poti vorbi corect engleza.
Cursuri audio pentru acasa.
curs-de-engleza.ro
Normarea muncii
Plateste cat se munceste!
Normarea si Masurarea Muncii
www.stentor-consulting.ro
CD Engleza Gratuit
Descopera acum metoda prin care
si tu poti invata engleza in 8 sapt
www.descopera-engleza.ro
Share & Embed
Link / URL: Embed Size & Settings: Width: Auto Height: (proportional to
specified width)Start on page: Preview View: Scroll Book Slideshow Tiled
More share options
Related
10 p. adapostirea populatiei
Reads: 228
18 p. legea_106_1996
Reads: 0
145 p. Vasile Fetescu - Toamna la Copou
Reads: 8113156 p. Anexa 1 Manual_autoevaluare
Reads: 1689
11 p. Cadastru
Reads: 7433
225 p. an_2_doctrine_si_institutii_politi...
Reads: 659225 p. An II > an 2 Doctrine Si Instituti...
Reads: 4375
280 p. 619
Reads: 331
280 p. Suciu, 1918 Si Ideea Europei Unite
Reads: 92524 p. terorismul contemporan
Reads: 1549
280 p. ANUL 1918
Reads: 768
280 p. suciu Dumitru - ANUL 1918 ÎN EURO...
Reads: 19148124 p. fundamentele psihologiei ii
Reads: 1500
188 p. Vasile Fetescu - Vaslas in luntra ...
Reads: 44908
8 p. Scutul Crestin Românesc: Manifest...
Reads: 761182 p. cultura organizationala
Reads: 9618
375 p. sinteze anul al ii-lea - specializ...
Reads: 2894
39 p. 1998-07-22 Ord 775-98 Normelor gen...
Reads: 81924 p. Low Cost Low Impact Storm Water De...
Reads: 0
1 p. 2ndgrade Predicting Lesson1 Direct...
Reads: 0
6 p. Essential Selection
Reads: 01 p. Manuscript 1
Reads: 0More from this user
47 p.Dimensionarea ciclului de explo...
From: tonyfirst
Reads: 24
198 p.Management
From: tonyfirst
Reads: 2,395
17 p.Capitolul IV - Riscul Firmei
From: tonyfirst
Reads: 2,31411 p.Capitolul III - Riscul Firmei
From: tonyfirst
Reads: 2,892
25 p.Capitolul I - Riscul Firmei
From: tonyfirst
Reads: 6,444
16 p.pictograme de semnalizare
From: tonyfirst
Reads: 1,05866 p.bsp_apiturca
From: tonyfirst
Reads: 180
105 p.Macroeconomie
From: tonyfirst
Reads: 1,320
1 p.evaluare-riscuri_48
From: tonyfirst
Reads: 2922 p.evaluare-riscuri_46-47
From: tonyfirst
Reads: 329
4 p.evaluare-riscuri_43-45
From: tonyfirst
Reads: 250
3 p.evaluare-riscuri_41-42
From: tonyfirst
Reads: 26512 p.evaluare-riscuri_31-40
From: tonyfirst
Reads: 3,034
3 p.evaluare-riscuri_28-30
From: tonyfirst
Reads: 1,073
6 p.evaluare-riscuri_22-27
From: tonyfirst
Reads: 1,3934 p.evaluare-riscuri_19-21
From: tonyfirst
Reads: 733
19 p.evaluare-riscuri_1-18
From: tonyfirst
Reads: 1,763
1 p.evaluare_riscuri-coperta
From: tonyfirst
Reads: 19919 p.evaluare-riscuri_49-65
From: tonyfirst
Reads: 2,003
178 p.Manual de Protectie Civila
From: tonyfirst
Reads: 6,803
527 p.Manual de Bune Practici în inso...
From: tonyfirst
Reads: 8,115291 p.Curs de Depanare PC
From: tonyfirst
Reads: 8,869
21 p.Evaluare riscuri de Securitate ...
From: tonyfirst
Reads: 5,138
7 p.Evaluare Riscuri Securitate şi...
From: tonyfirst
Reads: 4,260105 p.Curs Securitate Sanătate în Muncă
From: tonyfirst
Reads: 5,712Login to Add a Comment
fulistvan read this 1 day ago
Learn more about Readcast.
maxidac1 read this 3 days ago
Learn more about Readcast.
drcls63 read this 3 days ago
Learn more about Readcast.
alexandru2 read this 4 days ago
Learn more about Readcast.
mircea169 read this 4 days ago
Learn more about Readcast.
CrimsonW read this 6 days ago
Learn more about Readcast.
ticut81 read this 07 / 14 / 2010
Learn more about Readcast.
Gansteru Alex read this 07 / 13 / 2010
Learn more about Readcast.
fenciuc read this 07 / 13 / 2010
Learn more about Readcast.
cucuta_lucian read this 07 / 12 / 2010
Learn more about Readcast.
Show More Ads by Google
PSI
Apararea, prevenirea si stingerea
incendiilor. Evaluare riscuri. PSI
www.protectia-muncii-psi.ro/psi
Securitate in munca
Consultanta protectia muncii si PSI
Reduceri pe timp de criza
www.ro-protectiamuncii.ro
Cursuri PSI
Cursuri de prevenire si stingere
a incendiilor oferite de INTRATEST
www.intratest.ro
Poti slabi 6kg in 8 zile?
Descopera puterea H.C.A
Fara sa risti un singur leu!
www.hca-slim.ro
Echipamente de protectie
Salopete, casti, bocanci, manusi
ochelari, centuri - comenzi on line
www.dalgeco.ro
Masuri de prim ajutor
Interventia in situatii de urgenta
Metode sigure de prevenire
www.ghid-primul-ajutor.ro
Invata Engleza... Rapid
Acum si tu poti sa vorbesti fluent
limba engleza in doar 24 de zile >
CursuriEngleza.Info
Vezi Fără Ochelari
Poţi Scăpa De Ochelari Sau Lentile
De Contact În Doar 27 De Zile.
ScapaDeOchelari.com
Print this documentHigh QualityOpen the downloaded document, and select print
from the file menu (PDF reader required).Browser PrintingComing soon!
Your download will begin shortly...But first, we need a bit more information.
Import more of your profile information from Facebook to help use find more
content that you'll be interested in and build your social network on and off
Scribd.No, thanks
Your download will begin shortly...But first, we need a bit more information.
Import more of your profile information from Facebook to help use find more
content that you'll be interested in and build your social network on and off
Scribd.No, thanksSign upUse your Facebook login and see what your friends are
reading and sharing.Other login optionsLogin with Facebook SignupI don't have a
Facebook account email address (required) create username (required) password
(required) Send me the Scribd Newsletter, and occasional account related
communications.
Privacy policy You will receive email notifications regarding your account
activity. You can manage these notifications in your account settings. We
promise to respect your privacy. Why Sign up?Discover and connect with
people of similar interests.
Publish your documents quickly and easily.
Share your reading interests on Scribd and social sites.
Already have a Scribd account?email address or username password Trouble
logging in?
Login SuccessfulNow bringing you back...
« Back to LoginReset your passwordPlease enter your email address below to reset
your password. We will send you an email with instructions on how to
continue.Email address:
You need to provide a login for this account as well.
Login:

Upload a Document Search Books, Presentations, Business, Academics... Scribd


About
Press
Jobs
Contact
Blog
Scribd Store
Legal
Terms - General
Terms - API
Terms - Privacy
Copyright
Help & Tools
Getting Started
Community Guidelines
Support & FAQ
Web Stuff
Partners
Partners / Publishers
Branded Reader
Developers / API
Subscribe to Us
On Scribd
On Twitter
On Facebook
Enter your email address: or What's New
We have updated our Terms of Service
Branded Reader
Desktop Uploader