UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea Ingineria si Managementul Calitatii

SC Maia Industrial SRL

Profesor coordonator:

Bogatu Ana-Maria

Student:

Maria Nastase

Grupa 632CB
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Cuprins
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

1.1 Caracterizarea organizatiei producatoare

De ce SC Maia Industrial SRL?

Cu ajutorul tehnologiei de ultim generaie , S.C Maia Industrial, ofera

iubitorilor de masini toate componentele necesare pentru a-si
revizui/modifica configuratiile actuale propiilor masini.

Compania are peste 10 de ani de experien n producia automobilelor.A

fost , fondat n 2006, a ocupat mereu un loc important, privilegiat n
sectorul industrial chiar i n perioada n care ara era n condiii politice
controversate.

SC Maia Industrial SRL este cel mai eficient furnizor de produse tehnice.

n ultimii ani, investiiile continue fcute n dezvoltarea societaii Maia

Industrial SRL., au fost pentru implementarea sectorului de injectri de
materiale plastice i construcia de capace de rezorvor pentru ulei, care au
dus la succese importante. Atitudinea de nvingtoare a acestei
ntreprinderi n Sudul Europei cu spiritul ntreprinztor occidental s-a dat i
continu sa dea bune rezultate.n prezent societatea Maia Industrial SRL .
se ntinde pe o suprafa de cca. 21 000 mp din care suprafaa acoperit
este de 16400 mp i dispune de 400 de angajai.

Mulumit propriei capaciti productive, societatea a beneficiat de

structur, instalaii i utilaje pentru a deveni independent fa de ali
furnizori, organizndu-i propriul flux productiv pe mod vertical.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Feedback

In urma ultimului sondaj, am fost clasati pe primul lor in Sudul Europei ,am
inregistrat un procent de 41 % , iar 9 din 10 oameni au auzit de noi.

Incercam sa adresam fiecare recenzie primita in cel mai scurt timp posibil
si invatam din acestea.

Punem accent pe toate parerile clientilor, pentru a putea prograsa pe plan

industrial si financiar si a rputea ridica calitatea produselor si serviciilor
noastre, pentru orice viitor client sau furnizor.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Politica de mediu

In coerenta cu politica de mediu a SC Maia Industrial SRL, se angajeaza :

Prevenirea si reducerea continua a amprentei de mediu si a

impactului sanitare ale activitatilor noastre care contribuie la
competitivitatea Maia Industrial SRL si la protejarea activelor sale,
materiale si nemateriale, prin:
Optimizarea consumurilor energetice si a emisiilor
atmosferice;
Utilizarea adecvata a materiilor prime;
Reducerea la sursasi maximizarea valorizari deseurilor;
Prevenirea contaminarii solului si a apelor subterane;
Tinerea sub control a consumului dde apa si a evacuarii
apoase in mediul acvativ;
Prevenirea poluarii accidentale;
Reducerea noxelor sonore si olfactive;
Tinerea sub control a riscului chimic;
Punerea in practica a unor solutii optime de transport al
salariatiilor.

Aplicarea unui Sistem de Management de Mediu certificat ISO

14001, in vederea asigurarii ameliorarii continue a peformantelor de
mediu si conformarii la reglementarile si angajamentele voluntare
ale SC Maia Industrial SRL.

Sensibilizarea colaboratorilor sai asupra problemelor de mediu si

comunicarea performantelor sale.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Pentru atingerea acestor obiective, compania defineste in fiecare an

Programul de Mediu si mijloacele asociate, in coerenta cu Schema
Directoare si cu aspectele semnificative de mediu.
Directia se angajeaza sa aplice aceasta politica si incurajeaza toate
persoanele care lucreaza pentru sau in numele companiei sa
colaboreza la punerea sa in aplicare.

Politica de mediu a SC Maia Industrial SRL:

Prevenirea si reducerea continua a amprentei de mediu si a
impactului sanitar a produselor , serviciilor si activitatiilor noastre
integrand principiile analizei ciclulu de viata si a economiei
circulare ;
Contributia activa la competitivitatea companiei si la protejarea
activelor sale umane si nemateriale;
Aplicarea unui management de mediu in toata firma, si a lantului
sau de valori in vederea asigurarii progresului continuu si
conformarii in reglementarile si angajarile voluntare.

Domeniile actiunilor prioritare sunt:

1. Schimbarile climatice si eficacitatea energetica;
2. Sanatatea si ecosistemele;
3. Managementul de mediu, transparenta si responsabilitatea
comunicarii si dialogului cu partile interesate.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Benckmarking

Acum un an , SC Maia SRL impreuma cu inca alte doua companii de pe

piata au realizat acest benckmarking.

Chart Title
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
SC Maia SRL Companie 1 Companie 2

Cantitate Pret Calitate

Prin urmare, din graficul de mai sus putem observa faptul ca nu conteaza
cantitatea, ci calitatea produsului.

Suntem pe piata de doar mai mult de 10 ani , lucru ce se poate observa

din productia noastra, dar clientii si-au spus parerea, beneficiem de
produse de cea mai buna calitate la un pret accesibil.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

1.2 Descrierea produsului analizat

Fig 1. Capac rezervor de ulei

Caracteristicile produsului:

Produsul v-a fi realizat cu ajutorul unui Otel Carbonat pentru tratament

termic OL 45, conform STAS 880-80.

Caracteristicile mecanice si compozitia chimica ale acestui otel sunt reglementate

prin STAS880-88 .
Conform standardului amintit, pentru otelul OLC45 sunt impuse :

Compozitia chimica:
Carbon : 0.43...0.48%
Mangan : 0.5...0.80%
Siliciu : 0.17...0.370%
Crom :max...0,03%
Nichel : max...0.030%

Caracteristicile mecanice:
Limita de curgere Rp0,2 = 480 N/mm2
Rezistenta la tractiune Rm = 700... 840 N/mm
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Alungirea la rupere A5 = 14%

Rezilienta KCU 30/2 = 40 J/cm2
Modulul de elasticitate E = 21000 N/mm2
Coeficientul Poisson = 0.3- Duritate Brinell n stare recoapta =
max.207

Tratamentele termice aplicabile acestei marci de otel sunt:

a) tratamente termice primare,aplicate pe semifabricate cu grad redus
de prelucrare : recoacere denormalizare, recoacere de omogenizare,
recoacere de nmuiere;
b) tratamente termice secundare(finale), aplicate pieselor finite : calire,
revenire, tratamentetermochimice.

Produl se realizeaza astfel:

1. Strunjire frontala
2. Strujire exterioara de degrosare
3. Strunire exterioara de finisare
4. Gaurire
5. Strunjire interioare de finisare
6. Gaurire
7. Strunjire interioara de finisare
8. Rectificarea

2 Metode pentru planificarea, proiectarea,

construirea si mbuntirea calitii:

Metoda Just-in Time

Metoda Just-in Time, prescurtat Jit, poate si considerada o conditie improtanta
pentru obtinerea unei organizatii superioare a productiei. Aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de productie aferente stocarilor de materii prime. Aceasta
metoda a aparut ca o critica adusa metodei clasice de organizare , care are l
baza existenta stocurilor tampon, constituind vederea eliminarii efectelor unor
evenimente neprevazute.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Orice unuitate productiva trebuie sa detina acele stocuri necesare pentru

obtinerea produselor contractate cu beneficiarii. Metoda JIT are la baza tocmai
aceasta ideeca intreprinderea trebuie sa aiba la dispozitie numai stocuri de nivel
zero si, doar in situatii speciale, stocuri mai mari de o zi.
Introducerea acestei metode necesita reorganizari ale programarii productiei si
ale fabricii. Necesita sincronizarea si corelarea proceselor de fabricatie pentru a
se produce atat cat trebuie si cand trebuie, metoda aplicandu-se la doua niveluri
diferite: in interiorul sistemului de productie si in afara acestuia in relatiile cu
furnizorii.
Metoda JIT se bazeaza pe principiul conform caruia toate comenzile de fabricatie
trebuie transmse ultimului loc de munca al procesului tehnologic, aceasta
transmitand necesarul de piese si subansable locului de munca precedent .Prin
acest mod de lucru , aceasta metode se deosebeste de sistemul clasic de
productie care are la baza ideea ca deciziile de fabricatie trebuie sa fie transmise
primului loc de munca din fluxul tehnologic, si de aici inainte, la toate celelalte
locuri de munca, fara sa se intereseza daca toate produsele fabricate au
desfacere asifurata.
Aceasta forma de organizare a productiei presupune gruparea operatiilor similare
in vederea scurtarii timpilor de asteptare .In acest fel, orice activitate va fi
influentata de activitatea atelierului final, acest loc de munca fiind punctualde
unde se va incepe implementarea metodei JIT. Pentru ca metoda sa poata
functiona, este necesar ca Procesul de productie sa fie simplificat prin eliminarea
stocurilor intermediare si finale.
Aplicarea metodei impune asigurarea unei calitati corespunzatoare produselor
fabricate in intrepridere, deoarece orice componenta se executa doar in
cantitatea comandata, produselor cu defectiuni pot influenta negativ productia
zilnica si condcerea chiar la stoparea procesului de productie. Conditia se poate
realiza folosind metoda Seiban , aplicata pentru prima data in anii 80 in Japonia,
avand patru etape principale:
a) Stabilirea planurilor de productie cu trei luni inainte;
b) Lansarea comenzilor de materii prime si materiale numai dupa intocmirea
acestor planuri;
c) Punerea la punct , in luna in curs, a programelor saptamanale sau zilnice;
d) Corectarea planurilor adoptate cu eventuale comenzi care au aparut
ulterior.
Dupa ce au fost terminate aceste lucrari in interiorul intrepeinderilor , se va
trece la aplicarea celei de a doua etape a acestei metode, care consta in a
convinge furnizorii sa livreze zilnic, dupa ce sectia de montaj a inceput
realizarea produsului , cantitatile de materii prime si materiale comandate.
Firma furnizoare trebuie sa aiba capacitatea de a opera cu livrari frecvente si
diferite. Pentru aceasta este nevoie sa se face modificari in modul de
organizare a subunitatilor de productie.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Analiza AMDEC

Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora ( si a criticitatii

defectelor) este o metoda de analiza a posibilitatilor de defectare ale unui
produs sau proces, in scopul planificarii actiunilor corective si a masurilor
pentru prevenirea aparitiei acestora.
Metoda a fost dezvoltat in 1960 la NASA si a patruns si in Europa,
fiind standardizata in Romania in anul 1989.
AMDEC se poate utiliza in urmatoarele situatii:
dezvoltarea unor produse sau procese noi;
modificari ale produselor sau proceselor existente;
evaluarea probabilitatii de aparitie a defectarilor, in cazul unor
componente importante din punct de vedere al sigurantei;
adaptarea produselor unor noi conditii de utilizare.

Analiza modurilor de defectare si a efectelor acestora de aplica in doua

variante:
1. de produs, in cazul proiectarii unor produse sau reproiectarii
acestora, in scopul prevenirii erorilor in proiectare si a defectarilor
produselor in procesele ulterioare de realizare;
2. de proces, in faza de pregatire a procesului de fabricatie si a
defectarilor in desfasurarea acestuia.
Pentru aplicarea metodei se parcurg urmatoarele etape:
identificarea functiilor produsului/procesului analizat; in raport cu
aceste functii se evidentiaza defectarile potentiale evaluandu-se
criticitatea (gravitatea) lor; se stabilesc cauzeledefectarilor si
masurile de luat;
analiza defectarilor consta in inventarierea tuturor defectarilor
posibile si in stabilirea modurilor de defectare;
evaluarea efectelor si a importantei ( criticitatii) defectarilor prin
prisma probabilitatii de aparitie si a probabilitatii de defectare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

Denumire produs: Capac rezervor de ulei

Nr. Crt. Denu Functi Mod Efec Mod Cauzel Evaluare Masuri Responsab
-mire a de tul de e risc de ilitati
elem indepli defec defe depist defect imbuna
ent ni-ta tare ctari are ului taire
i A B C R
1 Strun Obtine Nepe Con OV; Instrui 3 4 1 12 Instruir Piesa
jirea rea rpen figur Verific rea ea semifabr.
front dimen dicu- atie are insufic angajati Executata
ala s. larita geo dimen ienta lor corect
Piesa te metr sional
semifa ica a
br. neco
resp
.
Mod Con OV; Instrui 1 9 2 18
de figur Verific rea
trasa atie are insufic
re geo dimen ienta
metr sional
ica a
neco
resp
2 Strun Obtine Prega Con Testar Instrui 6 4 1 24 Instruir Piesa
jirea rea tire figur e re ea semifabr.
exter dimen necor atie munci insufic angajati Executata
ioara s. esp. geo tori ienta lor corect
de Piesa a metr
degr semifa munc ica
osare b. itorul neco
ui resp
.
Nere Con Monit Lipsa 2 2 2 8
spect figur orizar clarita
area atie e mod tii in
proce geo de enunt
durilo metr lucru are
r de ica
lucru neco
resp
.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

3 Strun Obtine Orien Con OV; Instrui 2 3 2 18 Instruir Piesa

jire re tarea figur Verific re ea semifabr.
exter dimen necor atie are insufic angajati Executata
ioara s esp. geo dimen ienta lor corect
de nomin a metr sional
finisa ala piese ica a
re i neco
resp
.
Alege Con Verific Instrui 3 6 1 18
rea figur are re
necor atie dimen insufic
esp a geo sional ienta
regi metr a
mului ica
de neco
lucru resp
.
Uzur Con Verific Lipsa 4 5 1 20
a figur are verific
masi atie dimen arii
nii si geo sional period
a metr a ice
sculel ica
or neco
resp
.
4 Gauri Obtine Dispo Con OV; Pregat 3 4 2 24 Montare
re re zitiv figur Verific ire a unui
2,1 config. nead atie are insufic dispozit Dispozitiv
Tehn. aptat geo dimen ienta iv e de inalta
metr sional execut pentru calitate
ica a ant orientar
neco OV; Pregat ea
resp Verific ire automa
. are insufic ta
Prind Con dimen ienta
erea figur sional execut
necor atie a ant
esp a geo
piese metr
i ica
neco
resp
.
5 Strun Obtine Prind Con OV; Pregat 2 5 2 20 Instruir Piesa
jire re erea figur Verific ire ea semifabr.
interi config. necor atie are insufic angajati Executata
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

oara Tehn. esp a geo dimen ienta lor corect

de piese metr sional execut
finisa i ica a ant
re neco
resp
.
Rupe Con OV Utiliza
re figur re
tarod atie necore
geo sp.
metr
ica
neco
resp
.
6 Gauri Erori Con Verific Verific 4 2 1 8 Instruir Piesa
re Obtine de figur are atoare ea semifabr.
10, re masu atie dimen cu angajati Executata
2 config. rare geo sional precizi lor corect
Tehn. metr a e
ica scazut
neco a
resp
.
Nere Con Monit Lipsa
spect figur orizar clarita
are atie e tii in
proce geo munci expri
duri metr tori mare;
de ica Capaci
lucru neco tate
resp de
. inteleg
ere
execut
ant
7 Strun Obtine Calita Con Verific Lipsa 3 2 2 12 Instruir Piesa
jire re tea figur are verific ea semifabr.
interi dimen scazu atie SDV- arii angajati Executata
oara s ta a geo uri period lor corect
de nomin placu metr ice
degr ala tei ica
osare aschi neco
etoar resp
e .
Alege Con Testar Instrui
rea figur e re
regi atie munci insufic
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

mului geo tori ienta

de metr
lucru ica
neco
resp
.
8 Rectu Obtine Calita Con Lipsa 7 3 1 21 Instruir Piesa
ficare rea tea figur Verific verific ea semifabr.
a dimen scazu atie area arii angajati Executata
s ta a geo SDV- periodi lor corect
nomin placu metr uri ce
ala tei ica
aschi neco
etoar resp
e .

Alege Con
rea figur
regim atie
ului geo
de metr
lucru ica
neco
resp

3. Tehnici si instrumente pentru analiza, evaluarea si

mbuntirea calitii:

Histograma

Histograma este o reprezentare grafica a dispersiei valorile parametrului

studiat, care permite compararea usoara cu valorile de referinta.

Histograma se foloseste pentru supravegherea preciziei utilajelor, pentru

studierea caracteristicilor proceselor si urmsrirea corectitudinii desfasursrii
acestora. Sunt foarte utile n activitatile de imbunatatire a calitatii, atunci
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

cand se urmareste eliminarea defectelor, a cauzelor care perturba

procesul de fabricatie.

Analiza cauzelor respingetii piesei intr-un loc de 100.

Etapele implementarii metodei:

1. Codificarea defectelor

Defecte constatate Codificare

Fisuri 1
Porozitati 2
Deformatii 3
Dimensiuni necorespunzatoare 4
Axa gaurilor diferita de axa piesei 5

2. Inregistrarea defectelor in urma controlului

Tipul 1 2 3 4 5
defectul
ui
Nr. De 8 11 3 4 6
defecte

3. Ordonanta in functie de frecventa si calcului frecventei relative

Tipul 2 1 5 4 3
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

defectului
Frecventa 11 8 6 4 3

Frecventa 34,375 25 18,75 12,5 9,375

relativa
(%)
Piese defecte 32 din 1000 de bucati

4. Reprezentarea frecventeirelative sub forma de histogramei

Histograma
Capac rezorvor de ulei

35
30
25
20
15
10
5
0
SC Maia Industrial SRL

Porozitati Fisuri
Axa gaurilor diferita de axa piesei Dimensiuni necorespunzatoare
Deformatii 2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

5. Interpretarea
Pe baza histogramei se apreciza calitatea lotului, defectele dar si
categoriie de defecte .

Urmrirea calitii produciei prin evoluia indicelui

Demeritelor
Etape :

1. Se inventariaza tipurile de defect

Defecte constatate Codificare

Fisuri A
Porozitati B
Deformatii C
Dimensiuni necorespunzatoare D
Axa gaurilor diferita de axa piesei E

2. Se grupeaza defectele in cele 4 categorii, astfel:

i. Defect Critic:0
ii. Defect principal;1
iii. Defect secundar;2
iv. Defect minor; 3

Defecte constante Tip defect

(codificare)
A 1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III

B 3
C 0
D 3
E 3

3. Se stabileste numarul de zile in care se aplica metoda si marimea

lotului.
Zilele alese vor fi 29,30,31,01,02.

29 160 piese
30 210 piese
31195 bucati
01 240 bucati
02163 bucati
Beneficiarul stabileste numarul de penalitati (NP), frecventa relativa si
indicele demeritelor acceptate ;

IDo =4
NP=350
Fr=0.1
NP=N0 x PN0 + N1 x P1 +N2 x P2 + N3 x P3
o N 0 PN0=27
o N 1 PD1=9
o N 2 PD2=3
o N 3 PD3=1

4. Se centralizeaza defectele

Tip 29 30 31 01 02
0 1 2 2 3 4
1 5 3 1 2 3
2 4 1 2 1 1
3 3 5 3 4 2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea I.M.S.T.
Specializarea I.M.C.
Anul III