Sunteți pe pagina 1din 128
AUGUSTIN MACARIE 0 DORINA MACARIE * SCOLI PROFESIONALE ¢ SCOLI POSTLICEALE * FACULTATI SSS, WV] SEDITURA ViITCRUL ROMANESC AUGUSTIN MACARIE DORINA MACARIE _ GRAMATICA LIMBIT ROMANE | PENTRU ADMITEREA iN: SCOLII PROFESIONALE ¢ LICEE ¢SCOLI POSTLICEALE ° FACULTATI PENTRU BACALAUREAT _ Editura VIITORU? ROMANESC Goperta de: FLORIN CREANGA Mustrafii det MONICA STEFANOVICI ISBN 973—95 960~3—7 CUVINT INAINTE Luorarea de faté reprezinté un indreptar destinat candidajilor care se prezintd la bacalaureat gi la concursurile de admitere ¢n lice, scoli profesio- nale, scoli postliceale sau tn facultapile care prevdd proba de limba, adicé de granaticé (filologie, jurnalistied, drept, pedagogic, Academia de Politic gi altele ) - ‘Am considerat necesar sd fie precizate, pe scurt, toate nofiunile teore- tice prevdzute de programele gcolare tn curs, pentru a-i scuti pe candidafit obligafi sd i le reaminteasce (gi at le integreze tn sistemul lor de cunostinfe ) de efortul consultarii altor lucrtiri de specialitate. Concomitent — drept exer cifit aplicative — am introdus (1a fiecare capitol ) 0 serie de teate rezolvate, im dorinja de-a sublinia legitura dintre teorie gi practick gi raporturilé logice de care irebuie at se find seama tn timpul analizei. Tot in acest scop au fost introduse capitolele (cw teate rezolvate ) : Sin- taxa propozitiei; Admitere in licee; Texte date in inviitimintul superior si Alte texte. Intrucit tnticeele cu profil umanist gi tn cele normale (pedagogice ), tn programd sint prevdzute gi alte tipuri de complemente circumstantiale st de propozifit ciroumstantiale (care nu se studiazd tn clasele V—VIII ), degi n-au fost niciodatd incluse in programa concursului de admitere tn tnvdfa- mintul superior, am socotit edt este bine si le recervdim un capitol separat. Atragem atentia candidapilor ci, desi am acordat 0 mare importanja problemelor de ortografie gi de punctuatie, nu se pot dispensa de studierea cu atenfie a Dictionarului ortografic, ortoepic gi morfologic al limbii roméne (Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1892) saw de variantele scurte purtind titlul de : Indreptar ortografie, ortoepic si de punctuatie (apirut in mai multe edifit ). AUTORIL — Complementul indirect... : Oo 4000be oo) 8eo ee. OS —Corsplementul circumstantial opozifiomal ee ee mn — Complementete circumstantiate G35 055 ee es ok OC Propozitia circumstan\iaki oppzitionala . . 6 jee ee io 2 Gomplementall circumstantial de foe. tee eee. 66 — Complementul cizcumstanfialeumulaliy 6. es ee ee oa va -— 44 _6éee.es _ 68 Propozitia chreumstanfiald cummlallvd ... eee ee ee oe ~ Complementul cirewmnstsntial de eauzd . , Tee eee eee el 69 — Complementul circumstantial de exeeptie . 2... eee wee - | eggs foe Prepozitia circtimstanfiald de excepfie .. 22.2.2 ee eee ° Gomplementul eizeuimstantial de mod 2... pee = Blémentul predleativ auplientar ] 4s, ; a Gomplementul eizeumstantial conditional... oe : Propozifia predicativé suplimentars oe. ee ee eee ~ Gomplementul circumstantial eoncesiy 6. trees 5 : 134 . 10. Ortografie si punetuafie... ©... + ss — 7 5. Sintaxa propociffici. Raporturite Meee ee tee 7 14. Indrumdti pentru rezolvarea textelor 2. ee ee se i 5 Lee 161 ee ee see at 12, Admitere twice ee _.... 72 eee So 13, Texte date fm inva\dimintul superior ve ee ee ae eee oP peo ee 2 ope a : “Tt ~ Properitia predieativg ioe 15. Notiuni despre eh oe 7 Prete ante 108 : <7 Proporitia completiva diet... see ttt ~ Proporitia completiva indirect se seek. tt : ? 7 Propositia circumstantial detoc s,s tere. 116 : : ~ Propoaifia circumstantial’ de imp... as : © = Propozitia,citeumstantialt-de moa Fete ee eee eee) ato 3 : ~ Propoaifia eireumstanliati de cauzi s,s sae. 033 — Propozitia Gee ee : — Propizitia circumstantial condifionale aay t ; . 3 ~ Proporitia, cireumstantiali conces Tht bee eee ee amp ~ Propositia circumstantials eonseeutivé So. see. 130 . : : 8. Cuvintele si constructiile ineidente .. . . , §. Alte complemente cireumistantiale si propozitiite circumstan{iale corespunzitoare 126 ~ Complementul circumstantial instrumental; Prope: Propozitia cireumstantialt-instramentala . .. . . ) ee ig ~ Gomplementul circumstantial:sociativ: . . . Tee eee ee 139 : Propozitia circumstantial& sociati ~*Complementul circumstantial de relatie; Ooo ccodgaace.. ffh Propolitia cireumstantialé de relies... nee 2 254 FONETICA Fonetica (de la grecescul phoné = sunet) este stiinfa care se ocuph de studiul sunetelor vorbirii, : : Observ: ‘ a) Desi nu aparfine gramaticii, fonetica contribuie la, infelegerea unora dintre capitolele acesteia. De aceea, este socotit’ studiu ajutiitor al gramaticii ; . b) Fonetica studiazi producerea, transmiterea, audipia si. evolufia sunetelor vorbirii, SUNETELE VORBIRII. LITERE. ALFABET 1) Sunetele vorbirii reprezint& cele mai simple clemente sonore, care intra in structura cuvintelor, Putine la numir, ele pot forma, totusi, un mare numér de cuvinte. in limba romani, de pildi, exist ‘circa 120.000 de cuvinte. 2) Limba romand eunoaste trei feluri de sunete: vocale, semivocale gi-consoane, ‘A) Vocalele sint sunete care pot fi pronunfate singure. In rostire, curentul de aer care iese din pliminii nu intimpind nici un obstacol (limba, dinti, buze ete.). In limba noastra, sint sapte vocale notate cu opt litere : a, 4, , i, 1 (A), 0, u. Se refin mai ugor in ordinea:' a, e, i, 0, u, &, i (A). B) Semivocalele (semi = pe sumitate) sint Vocale gcurte care nu pot fi rostite decit insofite de o vocal’ (cu care formeazt diftongi). Observafii : : “a) a, & sii (4) nu pot fi niciodatd semivocale; : b) e, i, o gi u pot fi vocale (te, rol, vin, izvor) §i semivocale (venca, vieti, incoace, nowdsprezece) Grupurile de vocale si semivocale se pot constitui in a) diftongi — grupuri de sunete alcituite dintr-o vocal si o semi- vocali rostite intr-o singurd silabi: veae (ea), deopotriva (e0), tascd, (ia), iegire (ie), plai (ai), dau (au), duldi (&i),-sdw (iu), ghiocei (ei), elestew (eu), vit (ii), duios (ui), tures (iu), soare (0a), margeaua (ua), péine (ii), réu (iu), muguroi (oi), cut (ui), continan (au); b) triftongi — grupuri de sunete formate dintr-o vocal i dou’ semi- vocale rostite intr-o singurd silabi: stiiteau (eau); triiau (iau) stiteat (eai) ; griiai (iai) ; miei (ici); Kerimioare (joa); leoatc’ (oni). NOTA: cratima (liniuja de unire), care marcheaz& pronuntarea tmp: silaba) a dows cuvinte, poate evidenfia triftongi : ne-cu chemat, /si-au marturisi A (In aceeast ¢) Consoanele sint sunetele care, in timpul rostirii, intilnesc ‘obsta- cole (limb, dinti, buze). Cind sint singure, spre a putea fi pronuntate, primese ajutorul unei voeale : b (be), m (me), h (ha) ete. fn limba romani sint 23 de consoane: b, ¢, d, f, g, b, j, k, 1, m, Dy Py Gy Ts Sy Sy OY fy Vy Wy X) Vy Be oo. 2) Literele gint semnele grafice in alfabetul unei limbi, corespun- zind; in general, woui sunet al vorbiri Observatii : : a) Literele limbii romAne provin din alfabetul latin. Ele pot fi mari (#, 7) sau mici (a, ¢) si pot fi de tipar (A. T) san de mink (of, 7) “b) Majoritateasunetelor vorbirii sint reprezentate printr-o singur’, literd, Exist, totusi, gi sunete reprezentate prin grupe de sunete: ch (chem, chip) gh (ghem, ghind’) ¢) Desi noi am adoptat ortografia fonetick (concordanfit intre seri- ere si pronuntare) exist% unele diferenje nu numai intre scrierea si pro- nunfarea wnor cuvinte, ci si in rostirea unor vocale si a unor consoane. (Vezi dictionarul ortogtatic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Edi-_ tura Academiei, 1982, pg. X—XII) 3) Alfabetul euprinde — intr-o anumit& ordine — toate literele unei limbi. Din 1982, alfabetul limbii romane este aleituit din 31 de litere, dup% cum urmeazi: a, 4, 4, b (be), © (ce), d (de), e, f (fe), g (ghe), bh (ha), i, i, j (je), kx (ca), | (le), m (me), n (ne), 0, p (pe), 4 (ku — chin), r (re), 8 (se), § eh t (te), § (fe), u, ¥ (ve), w. (dublu ve), x (ics), y (i grec), Zz (ze). . Observafii: a) Literele mari (majusculele) corespunziitoare Ini &,.4, i, 9, f se seriu gi ele cu semnele caracteristice: A, A, I, 8, T; b) In abrevieri gi simboluri unele litere au variante de citire consa- erate prin uz, de obicei dup model strain: f (ef), g (ge), h (has), 1 (el), m (em), n (en), F (er), 8 (es), z (zet). : . c) Pentru scrierea unor nume proprii striine gi a unor cuvinte noi neadaptate se folosesc gi alte litere din alfabetele bazate pe alfabetul Jatin cit diverse semne diacritice: 6 (Hélderlin), é (Ivie), 6 (Bela), # (Dvorak), u (munchenez) ete. HIATUL. ACCENTUL, SILABA 1, Hiatul consti in intilnirea a dout vocale aliturate care se pro- nunfii in silabe diferite : sti-in-(& (stint), al-co-ol (alcool) co-o-pe-ra-ti-0 (cooperatie), su-per-sti-fi-i-le (superstifiile), fiind (fi-ind), fing& (fi-in-fa). 8 Observat} a) In timpul pronuntiei trebuie sii se aud’, ambele vocale. Deci, vom pronunja alcool, fie, fiindek, zoologie, sufieient, societate (au ‘alenl fick, findeli, zologie, suficent, socetate) ; 7 ___,b) Hiatul poate apiirea gi in cazul in care una dintre vocale este la stirgitul unui cuvint gi alta la inceputul envintului urmitor: stiinge exacte, (e-e) lui Tuliu (i-I), riu uluitor (u-u) gi altele. Uneori, in asemenea situafii, hiatul poate genera cacofonii, deci se Tecomandi a fi evitat : i-a dat o otravis puternic’ (o-a), a dus-o acast (o-a) 5 marea albastri, (a-a). ; : 2. Accentul consti in intensitatea deosebit cu ‘car din silabele unui cuvint. a Observafii : a) In limba romana (spre deosebire de cea latin, de pild&), nu exista “Teguli de accentuare a cuvintelor. De aceea, el poate fi agezat pe ultima silab& (co-pil), pe penultima (li-ber-ta-te), pe, antepenultima (i-ni-m& pe alta silab& (saisprezece (sai-spre-ze-ce) Orieum, in fiecars chvint ire: buie si existe o silab& accentuata ; . _ b) Accentul ne ajuti s& deosebim dou% cuvinte alcitui i - leagi sunete, dar avind inteles deosebit (desi — conjunctie, coped! aan adjectiv ; acele fete — adjectiv demonstrativ, acele de cnsut = substan- tiv). Tot accentul ne permite si deosebim doud forme (identic scrise) ale aceluiagi verb : (el) ineuie, cumpira = indicativ, prezent; el incuie, cum. piird = indicativ, perfectul simplu ; 7 ¢) Accentul joaci un rol deosebit in versificatia de factur’ clasi (tradifional&), asigurind succesiunea stabilit% de Deeb a sllabelor ce tuate si neaccentuate, Astfel, ritmul trohaic este format din picioare me- trice in care silaba accentuata este urmati, de alta neaccentuatd (descres- citoare) ca in versul : wDoi-nd], doi-nd], ctn-tic] dul-ce]. Pentru toate cele aritate mai sus, se cuvin instisi accentuarea cuvintelor. ’ 2 In , Dictionarul ortografic, ortoepic gi morfologie al limbii romaine” sint trecute toate cuvintele care ridici probleme de ortoepie (pronuntie corectd), deci de accent. Este bine s% consultiim acest diofionar ori de ats ori.avem indoieli in legituré cu accentuarea unor cuvinte, Vom pronunta : caracter, bolnav, blestem, unic, cumul, duméniek, regizor, profesor — pro- fesor (ambele forme corecte), paratifoid’ etc. 7 DESPARTIREA CUVINTELOR iN SILABE Desparfirea cuvintelor in silabe se face cu observarea reguli pribeiiele, urmitoarelor 1. niciodata, la sfirgit de rind, nu se va lisa o seeventd, lipsit’ - cal: Ten (in lo¢ de le-ul); croa-t (in loc de cro-ai). Pee in cazul cirvintelor derivate sau compuse, despirfirea se va face fi- nindu-se seama de partilo componente: drept-unghi, de-scriu, ciubopica-- ouculut ete. 2. intotdeauna, consoana care se afl, intre dou’ vocale trece la si- laba urmitoare: a-bil, le-ge, soa-re, ca-sd etc. intrucit grupurile de litere ch, gh (urmate do ¢ sau 4) noteazi cite un singur sunet (consoana k, g) vor trece in silaba urmitoare : u-re-che, o-ghial, le-ghe, a-chi-tat ete, 3. Grupurile de dout consoane, de regula, se despart dup’ cum ur- meazi : prima consoand rimine la silaba din fafa iar a doua trece la si- laba urmitoare : ic-ni, ac-tiv, as-tizi, cap-s, par-te, in-ger, for-ti-si-mo, in-ter-regn. Observafi a, Grupurile de doud cohsoane cind a doua consoani este J sau r, nu se despart : o-blon, titlu, a-cla-ma, Co-dlea, o-braz, ora, A-fri-ca: Gruput de consoane format din r+1 se desparte: thr-18, gir-lay 4. Grupurile de trei sau mai multe consoane situate intro vocale se despart dup cum urmeazi: prima consoand rimine la silaba dinainte, jar célelalte consoane trec la silaba urmitoare: con-struc-tor, mon-stru, cen-tru, ob-stefil-tru, lin-gvist, as-pru; NOTA Grupurile ct, ef, pt (precedate sau nu de consoane) se despart in felw) urmdtor : pune- tu-a-fi-e, fane-ti-e, simp-tom, lec-fi-e, con-structor, punc-taj, punc-fi-e, arc-tic, sculp-tor, e-rup-ti-e 7 Cuvintul jertfai se desparte In urmatoarele sllabe : jert-f4. 5. Grupurile de dowd vocale (caro nu formeaz& diftong) se desparb astfel: primd vocald rimine la silaba din fafi, iar a doua trece la silaba urmitoare: scri-i-tor, cre-ez, po-et, po-e-zi-e, a-e-ri-an, a-or-ti, a-u-zi, a-le-e, le-o-nin gi altele. 10 MORFOLOGIA SUBSTANTIVUL Definigio : partea de vorbire care se declind gi numeste obiecte (fiinfe, lueruri, fenomene, actiuni ete.) a. —eomune (denumese) a. — simple — formate obiecte de acelasi fel) dintr-un singur cu- comune) vint: fard, elev, ctine. b. — compuse : vagon — cisternd, floarea-soa~ relui 1, Felul substantivelor b, — proprii (denumese) a. — simple: Jon, din serie anumite obi- Arad ecte, fiinfe particulare) b. — compuse : Stefan cel Mare, Satu-Mare, Dor-Marut, Cimpulung 2. — Genul substantivelor : a. —masculin : un elev (sg.) — dot elevi (pl. b. —feminin : 0 eleva (sg.) — dowi clove (pl) ¢, — neuirw : un tablou (sg.) . — doud tablouri (pl) 3. — Substantivole epieene au o singuré formi in gi _3 s it “a ii pentru mas feminin : finjar, gindae, cdribus, privighetoare, n oe 4. — Substantivul mobil este si iv itt substantivul nume de fiintaé care . - 7 2 o forma pentru mateutin gt alld forma nesiva fone, a lta i Feminin copil, profesor copili, —profesoara 0 : » profesoara: vinzitor, farmacist vinaiitoare, farmacist& ii Mofiunea este procedeul cu ajutorul c&ruia putem forma substantive feminine din cele masculine sau invers : elev — elev, rafal — riifoi sitean — siteanci cure’ — curean NOTA : Se pot intrebuinta cuvinte diferite pentru cele dowd flinfe de sex opus sora — frate bajat — fata 5. Substantivelo colective aint substantivele care denumese tota- litdgi (intreguri) sau grupiri de obiecte: ceatd, oiurdd, grup, grupd, stol, iurmé, tinerime, muncitorime, omenire, brédet, faget, mardoinig, porumbigte. 6. Numiirul substantivelor a. — singular: elev, scoald b. — plural : elevi, gcoli 7. Substantive defective de numar A. — cu forme numai la singular a. — comune: griu, smintind, petrol, var, cinste, blindefe, grab, foame, sete b. — proprii : Sivet,-Baciu, ‘Traian B. — cw forme numai la plural a. — iere, cilfi = comune b. ~ Iasi, Baleani = proprit 8. Substantive cu forme multiple do singular sau de plural A. —cu forme multiple de singular : oaspete — oaspe; pintece — : pintec B. — ow forme multiple de plural : : a. — ou acelagi injelés : boli — boale; coli — coale b. — cu Snjeles diferit : coarne (la animale), corni (pomi), co: nuri (de mincat), capi (conduestori), capete (parte a corpului), capuri (la goografie). . DECLINAREA SUBSTANTELOR CAZURILE: formele po care le iau substantivele (articolul, adjec- tivul, pronumele, numeralul) pentru a indeplini o functie sintactio’ in propozitie. A, DECLINAREA CU ARTICOL HOTARIT Cazul ‘Funefia sintacticd - — Intrebirile Nominativ 1, — subiect : George cinta. cine (ce) cinta? N. 2. — nume predicativ: Tara e farina. | cine, ce, cum este subiectul? 3. — atribuiul substantival apozifional}: care? . Badija Vasile este dascal, Genitiv — atribut substantival genitival:. | (al, a, ai, ale) cui? } G Gartea eleoului este noi. : Cazut _Funefia sintaetied Intrebartie Dativ = complement indirect cui? D. (obiect indirect) : Prietenilor le acord tneredere. Acitzativ a. — complement direct pe cine? ce? (obiect direct) : Dau cartea elevului de serviciu. b. — complement. indirect : Vorvese despre prieteni. despre cine (ce)? cu cine(ce)? la cine (ce)? 7 ete. & > atnibut substantivat preporiti- | care? oc fel de? nal Codrii de stejar ma emotionears. d. — complement eireumstantial de unde? (de unde, pind unde, loc : cit loc?) Merg la gard. e.— Complement circumstanjial de | ett timp? timp : Te-am asteptat 0 sdplamind. N\Vocativ Nu are functie sintacticd, exprima o | Punctuafia vocativulul : Maria, v. strigare, chemare, rugiminte: vino la leetie. Vino la lectle, Maria, vino acasi t Maria. Vino, Maria, la lectie, B. DECLINAREA CU ARTICOL ‘NEHOTARIT Ca : Singular “ maséulin feminin neutra, N, (cine? ce?) |_an_om o eleva un_ereion Ac. (pe cine? ge?) + | pe wn om pe o eleva pe un erefon G. (al, a ai, ale) cui? unui_om unei eleve unui ereion D. (cui?) : unuiom —* unei eleve unui ereion Caz Plural masentin femiain N, (cine? ce?) isle oameni niste eleve | niste crefoane A, (pe cine? ce?) (pe) niste (pe) nigte (pe) niste oameni eleve creloane G.(@l, a al, ale cui?) unor oameni unor eleve unor_creloane D. (cui?) unor oameni anor eleve unor creioane ve: = — = 13 C. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRIL Cazul ‘Maseulin Feminin eee | ee maseulin feminin N. (cine?, ce?) on Maria Siretul Bistrita A: (pe cine? ce?) (pe) Ton (pe) Maria __|_Siretul Bistrita G. (al, a, ai, ale) — flué Yon Mariel Siretulut Bistrifel cul? 7 D. (cul?) twi_Ton Maxjet Siretului__*_|_Bistrifet v. foane! Yont | Mario! Marie | Siretule ! Bistrifa ! Maxia! (Personificat) | (personiticat) D. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRIT NUME GEOGRAFICE. COMPUSE a. Douti substantive in acelagi caz: N. AL Tirgu-Neamt G. D. Tirgu-Neamfului 'b. Dowk substantive, al doilea in genitiv : N. A. Vatra-Domei G. D. Vetrei-Dornei c. Doud substantive legate prin prepozitie N. A. Baia-de-Crig G. D. Baii-de-Crig d. Un substantiv gi un adjectiv N. A. Valea Mare G. D. Vaii Mari ARTICOLUL. - Articolul este parte de vorbire care se declind gi insofeste substantivul;, avind rolul de a ardta in ce masuré obiectul denwmit prin substantivul res- pectiv este cunoscut vorbitorilor. I. — Articolul hotirit (enclitie) se alipeste, de obicei, la sfirgituh euvintului si araté ¢& obiectul pe ling’ al cirui nume sti este cunoscut. de vorbitor. CAZUL Maseulin Feminin Singular Plural, Singular Plural N. A: -l, -le, -a: eleval elevii “le: elevele G. D. -lui, -(e) i: elevului clevilor -lor : elevelor V. -le: elevule : elevilor -lor : elevilor II. —‘Articolul nehotirit (proclitie) se agazi inaintea substantivelor care denumese obiecte. necunoscute dinainte, fii a le determina precis. (forme: un, 0, iste). 14 AZUL Maseulin Feminin Singular Plural Singular Plural N.A. un elev nigte elevi o eleva, nigte eleve ©. D: unui elev unor elevi unei eleve wnor eleve NOTA : $i articolul hotdrit poate fi proclitic etnd precede un subslantiv propria masculin. snume de persoand sau nume de persoand feminin de origine siraina in G. D. G.D.: lui Petre (al, ay al, ale) cui? ; lui Kely, tui Florance (cul?) III. — Articolul posesiv (gonitival) se agazi inaintea unui substan div sau pronume in G, inaintea unui adjectiv posesiv sau 2 unui numeral or- dinal si leagi, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului fal, a, ai, ale). a, — al clevului — m. sg.; a elevei — £. sg. b.— al meu — m, gg. a moa —f. sg. c, — al treilea @ treia NOTA. Se numeste : e 8) posesiv, deoarece indicd posesia (stapinul-stapina) apartenenfa, ) genilival, deoarece intr tn ‘componenta intrebitrii genitivului (al, a, ai, ale) eul?. ai elevilor — m. pl. ale elevilor — f. pl. ai mei — m. pl. ale mele — f, pl. IV. — Articolul adjectival (demonstrativ) tnsofegte un adjectiv sau aun numeral ordinal pentru a-l determina (cel, cea, cei, cele) : a. — elevul cel bun ; eleva cea bund ; b, — cet dint cea dintii; NOTA: a) Se analizeazd tmpreund cu partea de vorbire pe care o insoteste ; b) Se numeste adjectival, deoarece tnsofeste un adjectiv, si demonstrativ, deoarece provine din forma veche a prenumelui demonstrativ : cel (acel), ceea, (aceea) ; cei (aceia) } calea (acelea) elevii cei buni elevele cele bune cet dintii cele dintii MODELUL DE ANALIZA A SUBSTANTIVULUI _(CU SAU FARA ARTICOL) Eminescu este poelul national al romdnilor. Fartea de vorbire | Funetia acti —_| ‘Analiza morfelogiog 1. — Eminescu subiect, substantiy propriu, raasculin, singa- lar, nominativ substantiv comun, masculin, singular, articulat cm articelul hotarit euclillc 2, — (este) poetul ume predieativ e : nominativ 3 — al romiailor i. substantival substentiv comun, masculin, plural, genitival articulat en articolul, hotaritenclitie i lor §i cu articotul genitival (posesiv) al, genitiv 15, ADJECTIVUL este partea de vorbire care se declind si arti 0 insugire (caracteris- tick) a unui obiect. 1. — Adjeetivele pot fi: A. — variabile — care-si.schimbis forma dup’ gen, numéir gi caz: negru, neagrit, negri, negre; bun, bund, buni, bune. B. — invariabile — care-si piistreazi forma indiferent de gen, numir, Caz. Adjectivele invariabile provin in general din limbi strikine si aratd eu- lori ete. — boride, gri, maro : hain’ gri-haine gri — atroce, eficace, locvace, motrice, pendinte, propice, vivace. (leu atroce — leoaicd, atroce) — Adjectivele variabile, la rindul lar, pot fi: . A. — cu doud terminafii, cind, Ia singular, au o form’ pentru mas- culin gi alta pontra feminin: bun-bund, inall-mnaltd, rogu-rosie, B. — cu 0 singurti terminapie, cind, la singular, au aceeasi form’ gi pentru masculin gi pentru feminin. De reguli, se termina in e- — izvor limpede ; privire Limpede — ae subjire ; ata subire —creion verde ; api, verde : — Dupi origine, adjectivele pot fi: A. ~ Adjective propriu-zise : bun, rdw, verde, énalt, B. — adjective pronominale, care provin din pronumelo ce determin’ un substantiv : a. — posesiv : cartea mea, ta, sa, noastré. b. — demonsirativ : biiatul avesta, acela, celdlalt, ©. — interogative : care carte? ce bitiat? caror elevit d. — nehotarit : fieoare elev, unele fete etc. Bao 54 17 —Unii autori (uncle gramatici) deosebese si urmatoarele forme: A. — adjective calificative care deserin calitdyile sau defectele obiecte lor: copaci inalfi, elevi silitori. — B. — adjective determinative, care adue altfel de preciaiti (circum: seriu obiectul): copacii acestia tin umbrij; unele eleve scrin poozit ; elev cunoaste teorema lui Pitagora. Nora: ‘ i mr si eae ou substantival determina; 1. Adjectivele se acordd In gen, numdr st c . cay (rele se/ayazh dupit substantive (Sint postpuse): Fe ed a aieery ge ayaad Inainte, daca wecentil eade pe Insusire (frumoasa fata) 5 3, Din punet de vedere stilistic, adjectivele sint epitete: timp rénit : guurlabatcycoptdtos gh feos fn a 1 ee Mein bunt de vedere sintactie, adjectival este atribut iat), mume pr dicativ (George este bun). Gradele de comparatie ale adjectivului Adjectivul are trei grade de comparatie: - A, Pozitin ~ exprimé tnsugirea, odlitatea obignuité fr’ a se compara . i fumurii, ap’ limpede. : ae er dun, not fences ‘unui obiect se compari: ou cee Ansugiré la alt obiect (sau @ aceluiagi obfect in momente diferite) : eram ‘mai mic... Comparativul este de trei feluri: i ioritate (adv. mai 1. comparativul de superiorita mai) ionul men este mai lung decit al téiu. : 2. comparativl de egalitate (1a fel de, tot attt de, tot aga de): ee Greionul meu este la fel de lung ca al tau. ticul de inferioritate (mai pugin) 3. con Pejontl meu ate mai prjin lung decit al tau. ©. Superlatin — exprim’ insusiréa Ta cel mat tnalt sau la cel ynai sed- < wut grad. i a 3, fard ie,gradul cel mai - jativ absolut,— exprim’, fard comparatic, “Es i ‘inalt os cal taal sed al unui obiect. Se construieyte de regulé cu adver: pul foarte : , : 7 Romania este foarte frumoasé. Boece ; Fata de impirat din Luceafarul lui Mihai Eminescu este + O prea frumoasé fati”. : : _ “Se mai poato construi cu: tare, nemaipomenit de, extraordinar de ete. 3B - . 2. — Superlativul relativ (de relatie, legiiturt) — exprim’s insusirea Ja cel mai inalt sau la cel mai seliaut grad prin comparafie cu alt obiect, grup ete. Popescu este cel mai silitor elev din clasa a-VITI-a A (s-ar putea ea in clasa a-VIII-a B si existe altnl Ja fel sau mai silitor deeit Popescu). Superlativul relativ poate fi: a, — de superioritate = Ceahliul este cel mai tnalt virt din Carpatii ristriteni. b. — de énferioritate : Dobrogei int cei mat pujin inalfi din Romania, std adjective care nu se compari, nu pot avea grade de comparatie. Inn aceasta categorie intra adjectivele din domeniul fehnieii sau care nu pol fi comparale : (sim), olfactio, (Lermen) final, (set) complet, (industria) extractiva, (ereion) énlreg, (ax) principal, (drept), muneitorese, (om) principal, (cal) ‘mort, (copil) unie, (rol) secundar. De asemenea, nu pot avea grade de comparafie adjectivele care in limba noastra repre- aint forme ale comparativului sa superlativului din limba latina : major, minor, inferior, st Periot, exteriar, posterior, oplim, minim, suprem, rarisim, maxim ele. Bwista si situapit de falsé comparatic : Mai tofi oamenii viseaz’ ; Ce ailase era mai nimic ; Venise mai (aproape) mort de oboseali. Adjectivele tot, mort tac parte dintre acelea care nu pot avea grade de comparatie (mat tofi= aproape tofi; mai nimic = aproape nimic). — Adjectivele simple si adjectivele compuse. Dup& numirul cuvintelor prin care sint exprimate, adjectivele pot 1. — simple: harnie, frumos, tnalt, atroce etc. 2. — compuse : cumsecade (cum ++ se + cade) ; atotstiutor (a + tot + stiutor) ; atotputernic (a + tot + puternic); _ alb-argintiu; galben-auriu ; tehnico-stiinfific. + Schimbarea valorii gramatieale a adjectivului 1. — Omul leney aleargi: mult = adjectiv Lenegul mai mult aleargi — substantiv 2; —Omul slab inainteazi greu = adjectiv Chirdind slab de tot ~ adverb. — Locujiunile adjectivale sint grupuri de cuvinte eu valoare do, adjectiv. Acesta este lonich fard fried (viteaz). Alerg pe un drum eu bolovani (greu) Ti vorbese de dragostea lui de fiu (filial), Vid 0 zare de foc (rosie). Seriitor de geniu (genial), Bitaie tn lege (adevarati). 19, Exomplu de analizi sintactico-morfologick a adjectivului Aceasté eocoand mare este foarte supdrdcioasé Partea de vorbire Funefia sintactled Analiza morfologled 1, ~ aceasta atribut adjectiv demonstrativ de apropiere, fe- adjectival minin, singular, no 2, — mare atribut adjectiv variabil, cu o singurd termina- adjectival fie, pozitiv, feminin, singular, nomi- nativ 3. ~ foarte nume adjectiv variabil, cu doud terminatii, supiricioas& predicativ superlaliv, absolut, feminin, singular, nominativ. (Este parle a predicatului nominal : este foarte supardcioasd 20. PRONUMELE (pro +nomen = pentru nume) Pronumele esto partea de vorbire care se declin& si fine locul unui substantiv (respectiv a obiectului denumit prin acel substantiv), I. — PRONUMELE PERSONAL tine locul persoanelor (I, a-II-a, ‘Ia singular gi plural). PERSOANA [I Caz | Intrebarea Funetia, on Singular | Formote Plural accentuate | [Formele | accentuate | __ Formele ‘Gungi) | neaceentuate | ““Gungiy | neaccentuate (scurte) (scurte) N._| cine? ce? _| subiect ou = noi - GT Gh a ai, = = = = = ale) cui! DB. [eui? | complement| —mife imi, mi Tout ne, ni indirect A | @e) eine? | complement | (pe) mine |~ma, me (e) not ne Te direct A ¥ = = = = Ss = PERSOANA a-II-a N._| cine? ce? | subiect tw = voi . G. [Gh a, ai, = = = = = ale) cui? D. cui? complement ie os voua inv Jeane v fe, fe vous | oa, vi, (eo) cine? | comptement | (pe) tine i ) vol | va, co? direct aS i v = = tat = vol! = NoTk: 1. — Pronumele de persoana 1 Genol 11 deducem din context ; 2. — Pronumele personale (de masealin gi (altele) pentru feminin, si a Ila au aceleas! forme pentru masculin si feminin. Personale) a-III-a au forme speciale (separate) pentra 21 PERSOANA a Iil-a masculin |. Caz | fntrebarea | Funefia Singular Plural sntactied Formele | Formele | Formele | Formele accentuate |neaccentuate| accentuate neaccentuatel cine? ce? | _subfect. al = ei - Gl, a, ai, | atribut hi - * Jor = ale) cui?” | pronominal genitival D. cat? complement] Tui ti, i lor le, li indirect A. | (we) cine? | complement} (pe) et i,t: | (pe) et ti, i ce? direct v. oo = = a . - PERSOANA a IIa feminin cine?, ce? | _sublect ea = cle . G.. | Gla, ai, ~ | atribut a — | or - ale) cul?’ | pronominal genitival | D. cui? complement] ei ti, i lor le : indirect ‘A. | pe cine?, | complement] (pe) ea ° (pe) ele le ce? direct Vv. = - - - - - OBSERVATIT: | EVAL saeco penn T ath penn cre voi; ene, = Pronumiele de persoana a-Il-a arata persoana eu-care se vorbeste ; tu eilesti Pronumele de persoana 2-11) aratd persoana despre care se vorbeste: el citeste, Pon Pani ai er cy mn Dean Pm cela a in ee a ne ene el Fee ee a ay ice 5. — dinsul, dinsa, dingii, dinsele sint proniime personale. 2. Il. — PRONUMELB PERSONAL DE POLITETE exprim’ po~ litefea, respectul in relatiile dintre oameni. - Persoana a-II-a Singular Plural N.A. dumneata (d-ta) N.G.D. A. dunneatoastid G.D. dumitale (d-tale) (d-voastri, dv.), 22 Persoana a-III-a N.A. dumneasa(a-sa ) N.G.D. A. dumnealor(d-lor) G.D. dumisale N.G.D. A.: dumnealui (d-Ini) Feminin : N. GD. A.: dumneaci (d-ci) Il. — PRONUMBLE DU INTARLRH insojeste un pronume per- sonal (él insugi ) sau un substantiv (mama insisi) cu scopul de a-l preciza. Hle sint aledituite din vechile: pronume personale [NS(u) e&rora Ji sau adéugat formele de dativ ale pronumelor personale sau reflexive neaccentuate mi, fi, gi, ne, vd, gi, Le. Singular Plural Masculin 1 Masculin Feminin -mi (eu) -ne (noi) -ne (noi) ins(u) -pi (tu) ins(4) fi ing(i) -vi (voi) ins(e) va (voi) wi (el) ~si (ea) Si (ei) -si (ele) NOTA : Pronumele de Intarire, deoarece insofeste un pronume personal sau un substan- tiv, devine adjeclio de intarire (se acorda in. gen, numir si caz cu pronumele personal sau cu ‘substantivul determinat). : IV. — PRONUMELD REFLHXIV tine locul obiectului asupra cfruia se exercitd in mod direct sau indirect actiunea unui verb (gi care esto identic cu subiectul verbulni), Are forme numai la datiy gi acuzativ : OAZUL INTREBARBA Formele accentuate Formele neaccentuate : cui? sie, siegi tpt, gi A (pe) cinet cet (pe) sine 56, 8 1. — Oind contribwie la formarea diatezei reflexive (a se raga — ou forma heaccentuati de A; a-st inchipui — cu forma neaccentuat& de D.), pronumele réfleaiv devine semn (sau marod) al acestei diateze. 2, — Pentru persoanele I si I-a (Ja diateza reflexiva) se imprumutd formele neaccentuate ale pronumelui personal. Indieativ prezent eu ma Tog eu fi inchipui tu te rogi tu ffi inchipui el se roags el(ea) égi inchipuie noi ne rugim noi ne inchipui voi vd rugati ei(ele) se roagé = In aceste cazuri, pronumele reflexive au functia sintactick a ver- bului, fac parte integrant% din verb. NOTA: Ion Goteanu inelude pronumele de polilefe si pronumele de intdrire la capitolul pronumelui personal, La fel procedeazit si cu pronumele reflexiv pe care-] numeste personal- reflexiv. YV. PRONUMELE (si ddjectivul) POSESIV este pronumele care inlocuieste atit numele obiectului posedat (stipinit), cit gi pe cel al pose- sorului : a. — Ainogiri sint acasi. b. — Ale voastre au plecat. ADJEOTIVUL POSESIV {ine locul posesorului gi sti, pe ling’. un substantiv (obiectul posedat) : . a. — Paringii nostri sint acasit. b. — Mamele voastre au plecat. ACORDUL a, — Proriumele posesiv’ se acord’ in numér si persoand eu posesorul. (Ai nostri (cu forma de genitiv = pirinfi) — masculin, plural, G; subiect — au plecat). i = b. — Adjectivul posesiv se acordi in gen, numir si caz cu substan- tivul pe care-l determini (cu obiectul posedat) : Mamele voastre au plecat. 2 (voastre = feminin, N, atribut adjectival). ' 1. — Formele promumelui posesiv (in funcjie de numarul posesorilor gi al obiectelor” posedate). un singur —masculin: al meu, al tau, al sau. obiect feminin: a mea, a ta, a sa. lat A. —Un singur | POS! Posesor mai multe masculin: ai mei, ai tdi, ai sti : obiecte feminin : ale mele, ale tale, ale sale, posedate un singur masculin: al nostru, al vostru, al lor obiect: feminin : a noastré, a voastra, a lor. r . | posedat B. — Mai multi Posesort | mai multe masculin: ai nostri, ai vogtri, ai lor obiecte feminin: ale noastre, ale voastre, ale lor. posedate "1 i i stant in adjective NOTA: Toate aceste pronume posesive, cind determina. un substantiv, devin adjec posesive gi se acorda in gen, numér si caz cu substantivul determinat avind functia de dlribute adjeetivale, 24 Pirinpii vostri au venit. Pe ai vogiri nu i-am vazut. (vogiri (parinfii) — atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv, mai mulfi'posesori si mai multe obiecte posedate, masculin, plural, N). (pe) ai vogtri — complement direct exprimat prin ‘pronume posesiv, mai mulfi posesori si mai multe obiecte posedate, masculin, plural, acu- zativ, precedat de prepozitia simpli pe. 2. — Pronumele posesive sint insotite de articolul genitival-posesiv (al, a, ai, ale): al meu, al téu, ale noastre, ale lor, etc. 3. — Pronumele personale Jui, et si lor stind in genitiv au nuanta posesiva, — dar ele — chiar daci determin’ un substantiv (clasa lor) — nu devin adjective pronominale, ci rimin pronume personale, deoarece mu $e agordi in gen, numdar gi caz cu substantivul determinat. Exemple : haina lui — hainele lui; cartea et — cirtile ei ; casa lor —casele lor. 4. — Al. Graur — ,,Gramatica azi’? — sustine ci, in realitate, pro- numele posesiv (Ai mei, pierdufi sint, pasii, toi) numai aparent constituie un subiect tn genitiv, deoarece ,,in realitate ai mei joac& rol de adjectiv in nominativ si se acord’ cu substantivele subinjelese nevasta gi copii”, Asemenea pronumelui de tntérire, pronumele posesiv apare foarte rar sub aceasta forma in vorbire (in limbajul popular si familiar, cind denu- megte rude, neamuri, colegi, ete.). In mod normal, el devine adjectiv po- sesiv (cartea mea, problemele mele, situatiile voastre, etc.). . Funefii sintactice, a, — subiect : ai nostri, inving (aparent in G — vezi nota 4); b. ~ nume predicativ : Creionul este al tau ; c. —atribut adjectival: Au venit prietenii tai ; d. — complement direct : I-am vizut pe ai vostri ; e. — complement indirect : A povestit totul alor tdi ; £, — complement de agent : Casa va fi reparata de ai mei. VI. — PRONUMELE DEMONSTRAJTY inlocuieste numele unui abioct, ariitind apropierea (aceasta), depditarea (acela) sau identitatea (acelagi). Declinarea pronumelui demonstrativ de apropiere si de departare en | I de aproplere de dopirtare «| masentin | feminin | maseulin | fominin Gb restaia — | aesstala | neste —— [eee aint NA. | eestla | seestes— | "nesta — peste Gul acestora acestora acelora| acelora Deelinarea pronumelui demonstrativ de identitate singular Plural Cazul wascitin | feminin|mageatia | — fmtain nA. | acett _| aceeasi | aceasi | aostea oe aceluiasi aceleiagi acelorasi_ | acelorasi OBSERVATII: 1. — Pronumele demonstrativ de identitate se seriu eu {Ja urmi: acelasi, aveeasi, ete. 2, —Cind pronumele demonstrativ determing un substantiv (elevul cela) el devine adjectiv demonstrativ si se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat, avind funetie sintactic& de alribut adjectival. 3. — Pronumele si adjectivele demonstrative la feminin sirigular (fata) aceeas (fata) aceeasi — se scriu cu diftongul ea, spre deosebire de formele masculine de plural care se seriu- gi se pronun{a cu diftongul ia : coplii accia, (copii) aceiasi. '4, — La declinarea adjectivelor demonstrative, apar diferente dupa cum se afl tnaintea: ~ sau dupa substantivul determinat, 7 Exemple: . a, —N.A.: acest om, aceastit femei Singular : N.A.+ acel om, acea’femei b,—N.A. om avesia, femeia aceasta; omul acela, femeia aceed t: a,— GD. acestor oamieni, cestor femei ; Plural : acelor oameni, acelor femei ; b.— G.D.: oamenilor acestora, femeilor acestora ; oamenilor acelora, femeilor acelora. MODEL DE ANALIZA Acésta (1) este prietenul celuilali(2) coleg. Parte ae Funejia — os | nominativ 2, —celuilalt | atribut adjectiv demonstrativ de identitate, masculin, singular, adjectival genitiv. : NOTA: Se acorda tn gen, numér si caz eu substantivul coleg pe care-t determina. VIL. — PRONUMBLE’ INTBROGATIV — RELATIV CINE, CB, CARB (cit — citi; cifi — elite ; cel ce) 1. — Pronumele interogative, in propozitiile interogative fin locul substantivului agteptat ca rispuns. ; Cine este geful clasei? R: Popescu Ion Ce ati avut de invatat? R: Pronumele. Care a intirziat la ore? R: Georgescu Petre. 2, — Cind’ pronumele cine, ce, care (cu compusele lor: pe cine, la care ete.) introduc in frazi o subordonatt; ele se numese pronume relative: (de relatie, legiturx). ’ Exemplu : [Patria este pixina(1)/pe care o cale(2)/ (1. — propozitia principali; 2 — propozitia atributiva) NOTA : Promumele relative ‘au doud func a. — de conjuncfie, pentru c& introdue o subordonat: b. — funefie sintacticd, deoarece sint pronume si deci {in locul unui mime (substantiv).. Ca si-i aflim funetia sintacticd, inlocuim pronumele relativ eu substantivul edrufa ii fine locuk si analizim in cadrul propozifiel respective. 26 Beemple : — Patria este farina (P.1) [pe care] 0 cale. (P.2) (fairing) b. — Acesta este ordinul (P.1) /care/ a fost executat.(P.2) _ : (ordinul) Propozifiile 2 sint atribuitve in ambele fraze de mai sus. Partea de Wunefia ‘vorbire sntactled Analiza moriologicd pe care complement | pronume relativ, feminin, singular, acuzativ, pr (farina) direct de propozitia simpli pe ee CARE (ordina sublect promume relativ, masculin, singular, ‘noshinati. NOTA; genul, numérul si cazul sint cele ale substantiv edirui i ae F tivului ciiruia pronumele relativ Deelinarea pronumelui interogativ-relativ xe. | cn | cine ce Care , ' M F wir iw F : : cine cine ce [ce | care care Ss. (pe) cine _| (pe) cine | ce | ce | care care GD, cui : cui = = |_caruia careia, NA. cine cine ce [ee | care care Pl, (eo) cine | (pe) cine | ce | ce _| care care 6D cui ut oO ere ene opsERvaT 1: 4, ~ Formele pronumelui relativ-interogativ cine corespund eu latrebrile puse cazurl- Jor in timpat declinarit (N. crte?, 2. Promumele inlerogativ foe) i toate ante. "ind promumele interogaliv-relativ determind un substantiv el devine ad interogaliy (relativ) si se acorda in’ g lumir si caz val i Sa nan fergay (lati) a escort i fen, nu sf ca eu bstantivul determina, avi use Exemple: Care elep a intiraiat? Git clene sivi dim discal? (al, a, ai, ale) ewi?, D. eui?, A. pe cine?) lativ ce este invariabil, adied isi menfine acceasi forma tea de Analiza morfoloyted \ interogaliv, .maseulin, \gular, nominativ (onel) adjee pou : aa interogativ feminin, singular, dativ. (Cristinei) adjectival gular, dativ, NOTA: genul, numirul, cazul_sint ale substantivului js prenor NOTA: sel i tantivului determinat, cu care ad jectivele 27 VIII. — PRONUMELE NEHOTARIT {ine locul unui substantiv fiir si dea vreo explicatie precis’ asupra Zui (obiectului). Te-am intrebat ceva. Unii stiu, algii nu. Lied fiecare ce-a vrea. Orice ai zice, primivara este superba. 1. — Formele pronumelui nehotirit : : a. — simple : unul, altul, atit (a), cit, citi, cutare, tot, toata, una, tofi, toate. b. — compuse : fiecare, fiecine, fiecit, oricine, orice, oricare, oricit, oricite, vreunul, vreuna, careva, ceva, alicineva, citeva. 2. — Declinarea pronumelui nehotirit : Nr. Cazut ‘Maseutin Feminin Se. NA. altul, fiecare alta, fiecare GD. altula, flectirula altela, flectrela Pi. N al altele, ~ GD. altora, ~ altora, — 3.—Cind pronumele nehotirit determin’ ua substantiv (fiecare elev, alté poveste), devine adjectiv nehotdrtt, are functie de atribut adjecti- eal gi se acorda in gen, numir si caz cu substantivul determinat. Exemplu de analizat : : [Fiecare stie (P.1) / c& tofi elevii sint supugi regulamentului gcolar (CD.2)). 5 Partea de : i leflasintactled Analiza morfologies se Funefiasintaetle rT 1 — flecare subject Pronume nehotirit, masculin, singular, nominativ 2 toli atribut adjectival | adjectiv nehotarit, masculin, plural, nominativ, (se acordi in gen, numar si caz eu substantival elevii). IX. — PRONUMELE NEGATIV este o varietate a pronumelui ~ nehotiirit, de care se deoscheste numai prin faptul c& are-injeles negativ. Este obligatoriu insotit in propozitie de adverbul de negatie nu (Ion Coteanu). Exemple: Aici nu locuieste nimeni (nimenea ). . Degeaba,-nu gtiu nimio. Vici unui nu a fost chemat. 28 1. — Are aceleagi funofii sintactive ca gi pronumele nehotartt. Parten do Funefia sintatied Analza morfologles linen subicet promime negativy nominaliv nimie complement direct | pronume negativ, acuzativ. NUMERALUL Numeralul este partea de vorbire care se declin& si arati numarul sau ordinea obiectelor prin numarare. —Numeralele pot fi: A. — Cardinale — exprimi un numdr sau o determinare numerick a obiectelor : irei, un milion, ete. ; B. — Ordinale — exprima ordinea prin numdrare’ a obiectelor sau actiunilor intr-o ingiruire : tntfiul, tnttia, primul, prima, al doilea, a doua, al noulea, a suta, NOTA : incepind cu locul doi, primesc articolul genitival al, a si particula lea, Exemphi; al doilea, a doua; al zecilea; a zecea, —Numeralele eardinale Ja rindul lor pot fi: a. — cardinale propriu-eise — exprim un numir abstract sau un ‘numir de obiecte. Ele pot fi: — simple : unu(una), doi(doud), trei, patru, sutd, mie, milion. : — compuse : unsprezece, doisprecece, dowdzeci gi cinci, ete. b. — numerale colective: — exprim ingofirea, ideea de grup : amtn- doi (amindoud ), tusirei, tuspatru, ambit (ambele), cttesirei (ottestrele) ete. c. — numerale multiplicative — arat& de cite ori creste 0 cantitate sau se m&reste o actiune: éindoit, intrett, insutit, dublu, triplu, etc. d. — numerale distributive — exprim’ repartizarea si gruparea nu- mericé a obiectelor : cfte unul, ofte dot, cite zece, ofte una, elte doud, ete. e, — numerale adverbiale (de repetitie) — indicd de cite ori so inde- plineste o actiune : 0 datd,-de dowd ori, de zece ori ete, (I-am cerut o daté). OBSERVATII: 1, ~ sil nu se confunde adverbul odaté (A fost odatd ca niciodata) cu numeralul o data (A fost o dela, de doud ori, et 2. — Cind mumeralul este singur, adic& nu determina tin substantiv (Pe strada tree zece copii, doi cinta), el are valoarea substantivala, Cind insi determina un substantiv are valoare adjectivald si se acorda in gen, numér si caz eu substantivul determinat. MODEL DE ANALIZA 1, ~ Pe strad& tree zece copii, (P.1) doi cinti, (P'2). 2. — Cei doi s-au inseris in clasa a treia. 229 3. — Supirat, ‘Georgeseu a lovit de dowd ori uga. 4, — Vasile @ fost primul. 5. — Impirtipi o suta la dot. Parten de aa : ee fin sintactled Analiza morfologled zece (copii) atribut_ adjectival numeral cardinal (cu valoare adjectivals), masculin, plural, nominativ doi } subieet numeral eardinal (eu valoare substanti- Vali), masculin, plural, nominativ. cet dot [ subiect, numeral cardinal (ow valoare substanti vala), maseulin, plural, precedat ‘de art colut adjectival’ (demonstrativ) cei, nomi- nativ, de dowd ort complement cireumstan- } numeral adverbial : {lal de mod - (cantitativ) (@ fost) primut | nume predicativ nunteralul ordinal (eu valoare substanti- vali), masculin, singular, nominativ, Ja doi complement. indirect numeral cardinal (cu valoare substanti- vala), masculin, singular, acuzatiy, prece- dat de prepozitia la. NOTA : face parte din predicatul nominal : @ fost prlmul. : VERBUL ‘erbul este partea de vorbire care se conjugi si exprim’ actiuni sau stiri. 1. —FELUL VERBELOR 1. — Verbe tranzitive si intranzi a. — Verve tranzitive sint verbele care pot avea complement direct, adici a ciivor acfiune se risfringe in mod direct asupra unui obiect : Manine prajitura (pe cine?, ce? mininc — prajitura) L-am vizut pe George : (pe cine (ce) Lam viizut? Pe George; pe el, Ty il : b. — Verbete intraitiee A pot avea complement direct, nu réspund Ja intrebittile pe cine? ce? A merge la Bucuresti (unde merg? — la Bucuresti — complement cireumstantial de loc). A sta pe Danced (unde (si nu pe cine) stau?) Raspuns = pe banc’ — complement circumstantial de loc. - 2. — Verhe predieative gi nepredicative sau eopulative a. — Verbele predicative pot forma singure predicatul (predicat ver- bal) cind sint la un mod predicativ (a cinta): cint, voi cinta, si cint, ag cinta. 30 b. — Verbele copulative (de legituri) nu pot forma singuro predi- catul decit cu ajutorul unui nume predicativ (predicat nominal), Numele- redicativ arata o caracteristick a awmelui (subiectului) gi se leag’ de su- iect eu ajutorul unui verb copulatiy de legituri): a fi, a devent, a se face, a iesi, a ajunge, a se chema, a se numi, a parea ete. 3. — Verbele auxiliare sint cele care ajuti la formarea modurilor si timpurilor compuse ale celorlalte verbe : a. — a avea : perfect compus: am efntat ; conditional operativ : ag cfnta b. —a fi-mai mult ca perfectul : (el) fusese strigat ete. ce. a trea (a voi) : viitorul: (noi) vom cinta? 4. — Loeufiunile verbale, sint: grupuri de cuvinte care, uate impre- uni, au valoarea unor verbe (a o lua la sdndtoasa = a fugi). a. — Locutiunile verbale trebuie si cuprindé intofdeauna un verb,. plus alte parti de vorbire. b. — Cele mai frecvente verbe intilnite in locutiunile verbale sint : a face, a da, a lua, a avea, a pune, a trage, a baga. — Locufiunile verbale pot fi tranzitive sau intranzitive si pot avea gi diverse alte compliniri, Baemple de locupiuni verbale : a face cu ochiul, a pune ta cale (a plinui), a duce dorul (a dori), a spala pufina (a fugi), a 0 lisa baltd (a renunta), a fine piept (a rozista), a-si lua ofmpii, valea, (a fugi, a pleca), « rupe tdcerea (a vorbi), a sparge gheafa (a vorbi, a incepe), a-si baga minfile tn cap (a so cuminti), @ se da de-a dura (a se rostogoli) ; @ 0 lua razna (a pleca fri o directie precist gi a face ceea ce nu se cade) ; a o face lata (a gresi, a o face de pomink), a trage pe sfoard (a pacdli pe cineva), « da. de stire (a anunta), a baga de seama (a observa), a-gi adwee- aminte (a-si aminti). EXEMPLE DE ANALIZA: P.l (s% particip) 8.B.2 1, — Trebuie jst iau parte la plicerea lui.) (8.B.2) (P.1) "(a pitnuit) 2. — George a pus Ia cale isprava aceea de pomink. . pees Funejia sintactiet Analiza morfologte’ si fau parte predieat verbal | locuffune verbal, intranztiva, dateza activ (sa particip) formata din 8. si ia = verb, tranztiy, datera activ’, conjugarea T, conjunetiv prezent, persoand 1, singular b, ~ parte = substantiv eomun, feminin, sin- Bolan, nearticuat, acuzati a pusta cate | preaicat verbal diateza activa, (@ plant " formatd ain a. — a pus = verb, tranzitiv, diateza activa, conjugarea a Ill-a, indicativ, perfect compus, na a IIa, ‘singular Zilie, simpli substantiv comun, feminin, ‘sin gular, nearticulat, aeuzativ. 31 IL. — FLEXIUNBA VERE ULUI~ 1. — Conjugarea este flexiunea (modificarea formei) verbului dup’ * diatezé, mod, timp, numdr, persoand. — Diatezele — formele pe care Je iau verbele pentru a preciza ra- portul dintre actiune gi autorul ei. Diatezele sint de trei feluri A, — aetiv’ = cind subiectul face actiunea gi alteineva sau nimeni nu o sufer&, Agagar, subiectul este activ: el ofnld, eu strig. B. — pasivé = cind subiectul (gramatical) sufers actiunea fleutd de alteineva (de subiectul logic = complementul de agent) : Elevul (1 sub."gr) este Idudat (2. pred) de profesor (3. compl. de agent), — subieotul (propriu-zis) indeplineste trei condifi —sti in nominativ, —rispunde la intrebirile cine? ce? — face actiunea (este autorul actiunii). b. — subieotul gramatical (elevul) indeplineste doar dou’ din aceste condi sté in nominativ ; —raspunde Ja intrebirile cine? ce? — sufera actiunea ficuté de alicinera. c, — subiechil logic (de profesor) indeplineste doar o singur’ conditie din cele’ trei —nu st& in nominativ, ci in acuzativ; “ 7 — nu raspunde la intrebirile cine? ce?, ci la intrebarea de cine? — face acfiunea (indict autorul acfiunii) pe care o sufer’ subiectul gramatical, : NOTA : Subiectul logic este in acclasi timp complement de agent (deoarece determing un verb si,rispunde Ia intrebarea de cine? si sti in cazul aeuzativ. area te | punt tact Anata morflogtd eval supiect gramatieat | substaniv comun, mascun,singula, at culat cu articol hotirit enclitic, nominativ de protsor | complement de agent| substantiv comun, maseuin, sagas, near Gable Tosh “S| Heat oust precede pegana han mit ae NOTA: a, — Diaendpasva se controeyt en ajutral verblatausiiar a (arene ne indiek modul, timpul, persoana si numdral (A fost laudat) de profesor — indicativ, perfect compus, persoana a Illa, singular) eliruia i se adaugi participiul verbului de conjugat (Liu- dat). Eu voi fi fost chemat de dommul director = indicativ, viitorul anterior, persoana I, sin- gular. b. Exist construciii cu aspect de diatezd pasivi, dar cu infeles activ. ‘xemplu : Tata a fost plecat la tard, Mama este dusi dupa cumpiraturi (plecal, dus stot participii eu rol de adjectiv). Nu exist complement de agent, actiunea fiind indeplinita de subieet (tata, mama). 82 reflexiva — subiectul face actinnea si tot el o sufer pi intens la actiune). - 1. = Verbele la diateza reflexicd trebuie si exprime o actiune indi- solubil legatd (care sisun poatt fi despartita) dé cal ce o face (de autor) : @ se gindi, a se duce, a se intimpla, a s¢ seule. 2. — Diateza reflexivi se construieste cu ajutorul formelor neac- centuate ale pronumelni reflexiy (D: a-si inchipui; A: a se raga) gi ale pronumelui personal (la persoana I sia IT-a. Eaemple ~ ew ma rog (subiectul parti noi ne rugim imi amintese - ne amintim = tu te rogi Voi vd rugafi ffi amintesti_ cd amintifi el se roagé ei 8e voagaé iyi aminteste isi amintese 3. ~ Diateza reflexivi, exprimi urmitoarele raporturi dintre su- Diect gi actiunea exprimati, de verb : a, ~ refleviv-obiectiv — cind subiectul indeplineste actiunea si o suferi direct (este si complement direct); , . Pestii se ebdteau in niivod. (a) cine se zbiteau? Raspuris: pestit — subiect (b) pe cine se zbitean? Rispuns: pe pesti (pe ei) — comple- ment direct: b. — refleaiv-pasiy —cind actiunea (cu form% de. teflex: “ indeplinita de altcineva. Exemplu : In tara noastr’é se constuiese uzine. Este limpede.ca uzinele (subiect) nu se ‘construiese pe sine, o& stint constrwite de muncitori. . c, —reflexiv reciproe — cind doud sau mai multe, subiecte indeplinese aofiunea care se vistringe in egali miswrd asupra lor, Bremplu: George si Dan se bat, Doud vribii se ciorovdiese pentru citeva griunte. La iesirea din sala de spectacol ne-am cioenit piept in ) este fept. Pe examinind prima propozitie este limpede ci George si Dan se bat, dar tot atit de limpede este et George da in Dan gi ck Dan fl loveste pe George. Agadar, George si Dan sufer’ reeiproc (si unul gi altul) actiunea (de a se bate) pe care o fac. . —refleviv impersonal — in cazul verbelor de tipul: se zice, se crede, se afirma, se zvoneste etc.) in care subiectul este impersonal, adied nu este si, de obicei, nici nu poate fi exprimat. Ewemple : Se célétoreste bine in acest tren gi la clasa a IL-a La restawrantul ,,Bueuresti”” se manined bine, Rugiim sé se serié cu stiloul. NOTA: in frat, asemenea verbe, predicate in propoziia prineip: bieetive. {Se zvonesle (P.1)} cer propozifii su se deselid magazine noi in eartierul Militari (S.B 4. —Vorbele cele mai des intrebuintate la diateza reflexiva sint: a se acita, a se abjine, a se acomoda, a se baza, a se bilibini, a se’ bizui, @ se cli, a so Cizni, a se ciondini, a se codi, ‘a se cruci, a se fli, a se induli, a se gadura, a se hirjoni, a se hlizi, a se ivi, a se imbulzi, a se impletici, a se indeletnici, a. se ingimfa, a se lAcomi, a se opinti, a” 3-3 . , 33 se pocdi, a se posomori, a se pripisi, a se riizboi, a se sfii, a se teme, a se tokini, a se zbate, a se zgribuli, a se zvircoli. 5. — Balsa diatesd refleaied. Exist situatii_ in care verbul, dup% formi, pare sii fie la diateza reflexivi, dar in realitate nu este deoarece + a, — au un complement direct (obiect direct) diferit de subiect = Bu tmi astimpdr setea cu apd de izror. Bu = subiect, selea = complement direct, fmi direct, astimpdr = predicat verbal. Noi ne-am seris multe scrisori. ' b. — Pronumele én datir arati ct subiectul participt eu intensitate la actiune, dar nu si ca obieet direct (complement direct). : Baxemple : Bu imi agat pilivia in cuier. Eu agéf piliria in cuier. ; Noi ne amagim bolnavii cu vorbe. : ] Noi amagim bolnavii cu vorbe. ; complement in- e. — Pronumele reflexiv cu forme neaccentuate (idem cele perso- nale de dativ si acuzativ utilizate ca reflexive) pot fiinlocuite sau dublate cu formele accentuate ale acelorasi pronume : j Ewxemplu : En ma amiigese pe mine. 4 ‘Tu te speli pe tine A O asenienea ,,dublare’’ nu-este posibilt in constructiile : 3 : . Eu mi gindese (pe mine? !) _@ Voi vi rugati (pe voi? !) | III. — PERSOANA VERBULUI — forma pe care o in verbil 4 pentru a preciza : a. — cine vorbeste : persoana I: ew cfnt. b. — eu cine se vorbeste: persoana a IL-a: tu asculfi. ¢, — despre cine se vorbeste: persoana a TIL-a: ef studiacd. IV.—NUMARUL VERBULUI — forma ye care o ia verbul pentru a arkta ci actiunea este ficuti de una sau mai multe persoane : Singular: Eu cfnt, tu efnfi, el (ea) cinta. : . Plural: Noi cfntam, voi cintagi, ei (ele): ctnta. V. — MODUL VRRBULUI — forma pe care o ia verbul pentru a se preciza cum consider’ vorbitorul acfiunea. Modurile verbului stut : A. — personale (predicative), cind verbal 1g1 schmba forma dupi 7 persoani si formeazi’ predicatul ‘propozitiei. B. — nepersonale (nepredicative), cind nu-gi schimb& forma dup’ persoani gi, in general, nu pot fornia predicate. Modurile personale (predicative) sint : 1, — Indicativul — preainta actiunea (vine de la verbul a indica = a ariita), Indieativul are urmitoarele timpur a. — prezent (actiune are loc in momentul vorbirii: cint, cintim), b. — imperfect (actiunea treowtd, dav neterminaté in momentul ta care se referd vorbitorii : cintam, cinta) verbului ca singuri, reals 34 Exempla: Teri, cind ai venit la mine, efntam. ¢. = perfectul simplu (acfinne trecut%, terminat de curind) : efntai, cintasi, cintardm, ete. : d. = perfectul compus (actiune trecuti, terminata éntr-un timp neilefinit), Este format din formele morfologice ale verbului a avea plus participiul verbului de conjugat: am cintat, ai efntat, a efntat, am ctntat, afi cintat, aw ctntat. e, ~ mai mult ea perfeetul (actiunea trecutd, terminaté tuaintea altet achiuni trecute): Eu plecasem cind ai venit (plecasesi, plecase, plecaserim, plecaseriifi, plecaser’). £, —viitor (acfiunea se va petrece -dupd momentul vorbirii) : voi cinta, vei cinta, va cinta, vom etnta, vefi otnta, vor cinta. itorul anterior (acfiune ce se va termina tn ciitor, dar dnaintea altei acfiunt eiitoare) : Cind vet veni, eu voi fi plecat. NOTA: se construieste eu viilorul lui a fi plus participiul verbului de conjugat ¢pleeat). 2. — Conjunetivul (actiunea posibilé realizabila). Se construieste cu ajutorul conjunctiei sé. De aici numele. a. — prezent : sé cint, sd cingi, sé cinte, ete.’ b. — perfect : (eu) sé fi cintat, (noi) si fi cfntat, ete. 3. — Conditional-optativ (de la condifie si a opta = a alege) — pre- aint o acjiune doritd, dar a cérei redlizare depinde de 0 condifie : a. — prezent : ag cinta, ai cinta, ar cinta ete. b. — perfect : ag fi cintat, ai fi cintat, ete. — Imperativul ,indic& 0 poruncd, o dorinja, un indemn, 0 wrare, 0 rugdminte, Ave forme numai pentru persoana a II-a: Forma pozitivd : a. — singular : cint& (tu)! b. — plural : cintati. (voi) ! Forma negativé : a: — singular : nu cinta (tu)! b. — plural : nu cintati (voi) ! Modurile nepersonale (nepredieative) sin 1. —Infinitivul (denumeste actiunea, starea) : Are forme pentru: a. —prezent: (a) cinta, (a) bea, (a) merge, “(a) iubi, (a) uri. b. — perfect : (a) fi cintat, (a) fi mers. ‘ete. OBSERVATIL: verbele] se tree in dielionare Ia infinitivul prezent : terminatia infini- Livului prezent indicé numarul conjugirii verbelor. Conjugarea Tin a (cinta) Conjugarea a Tha in diftongul et (bea) ; Gonjugarea a I1I-n in ¢ (merge); Conjugarea a IV-a in i (iubiy; ¢ (ust) 2. — Gerunziul arati impre urarea, circumstanja tn care se petrece achiunea altui verb. De cxemplu : Yonel merge pe strad& etntind. Terminatia gerunziului este: ind (iubind) sau ind (vizind). 3. — Participiul denumeste actiunea sul form’ de adjectiv. De ewemplu: de la (a) etnta = cintat, etntaté (singular, masculin si feminin); cintafi — cintate (plural, masculin, feminin), 4, — Supinul indici scopul, destinatia, provenienta. Primegte prepozifiile de (la, pe, dupa, pentru ete.) : : —armit de rénat (pentru vinat) — scopul ; — cal de furat = provenienta ; -- came de mincat = destinatia. VI. — CONJUGAREA VERBULUI. Vezi exemplele date la mo- timpurile verbului. : —Conjugarea verbelor auxiliare : a fi, « avea, a vrea (voi). 1. — Cu verbul (a) fi se formeaz’ timpurile compuse : vtitorul anterior : voi fi tnvajat ; conjunctival perfect : sa fiu invafat ; infiniticul perfect : a fi invéfat. = Cu verbul (a) avea se formeaz’: . perfectul compus : am tn invittat) contifionalul operativ : prezent : ag (ai, ar, am, afi, ar) invafa perfect : ag fi tnvdjat . (+a fi). — €u verbul (a) vrea (voi) se formeazi : riitorul : voi (vet, va, rom, vefi, vor) invdfa. B. — Diateza pasiva se formeazit eu ajutorul verbului a fi (care ne indici modul, timpul, persoana gi numarul) si a participiului verbului de conjugat : 7 1. = Indicativul prezent: sint"chemat (a) : imperfect : eram chemat (é) perfect simplu: fui chemat’ (a) mai mult ca perfectul: fusescm chemat (it) itorul': voi fi chemat (a) : viitorul anterior : toi fi fost’ chemat (a) 2. + Conjunetivul prezent : sd fin chemat (a) . perfect : sd fi fost chemat (a) 3. — Condifional-optativ prezent : as fi chemat (a) _ perfect : as fi fost chemat (a) 4. — Imperativul forma poz: fii chemat (a) (tw) — singular t (am, ai, a, afi, aw ~ fiti chemapi (e) (voi) —phural forma negativi : nu fi chemat” (a) — singular nw fifi chemagi (e) — plural Modurile nepersonale 1, — Infinitivul prezent : a fi chemat(a) : perfect : @ fi fost chemat (a) 2. — Gerunzin] find chemat (a) C, Diateza reflexivi se construieste cu formele neaccentuate la dativ si acuzativ ale pronumelui reflexiv Ja persoana a T1I-2 si cu formele neaccentuate ale pronumelui personal pentru persoana I si persoana a I1-a. 1. — Indicativul prezent ew datirvul ; (eu) imi amintese ou acucatirul (eu) mi gindese soanit) sirt acelea care ex Indic& fenomene ale natur (tu) te gindesti (el, ea) se gindeste (woi) ne gindim (voi) vi gindifi (ci, ele} se gindese _ _ Celelalte moduri si timpuri sint la fel ca la diateza activa, atit doar c& primese pronumele reflexiv. Fifi atenfi la ortografiere ) Condiionalul-optativ niag gindi mi-ag aminti * teai gindi fi-ai aminti r gindi ar aminti ne-am gindi ne-am aminti v-ati aminti si-ar aminti Conjunctivul prezent (cu promunele reflexiy in dativ) : (eu) simi amintese (tu) si-fi amintesti (el) si-si aminteasea (noi) si ne amintim (voi) si Va amintiti (ei, ele) sii-si aminteasedt Imperativul — forma poziti — forma negativa gindeste-te (tu) ! ginditi-vit (voi) ! aminteste-ti (tu) ! mu te gindi (tu)! mu va ginditi (voi)! nu-ti aminti (tu) ! nu v& amintiti (voi) ! Tnfinitivul prezent : a se gindi a-si aminti Gerunziului: gindindu-ma amintindumi gindindu-te amintindu gindindu-se amintindw. gindindu-ne amintindu-ne gindindw-vi, amintindu-vi gindindu-se amintindu-si OBSERVATIE: verbul, fiind Ja un mod nepersonal, nu-si schimba forma, ceea ce se ibii_ csle pronumele reflexiv (dupa persoand). Conjugarea verbelor neregulate (a usca). invegistreazi diferente de la un verb Ja altul. ete. Vezi capitolul din gramatica clasei a VIT-a. Ve e impersonale (unipersonale — eu forma pentru o singuri per- imé actiuni ce nu pot fi atribuite unei persoane. 2 (a) ninge, (a) ploua, (a) tuna, (a) fulgera. 87 Indieativ prezent : ninge mai mult ea perfect.: ninsese amperfect : ningea viitor ; va ninge ’ perfect simplu : nit vittor anterior ; va fi nins perfect compus : a nins : nu pot_avea subject ; b. — nu au forme pentru imperativ (este firese, deoarece nu poti da ordin si ningii, si ploud, ete.) : c. — stut wnipersonale deoarece au formi numai pentru o singuri persoani (a TIT-a); d. — verbul a trebui este si el unipersonal si impersonal (in sensul e& actiunea verbului nu se poate atribui cuiva, unui autor cunoseut). El cere, in frazi, 0 subordonaté subiectivi: /Trebuie (P.1)/sd invatim te- meinie (SB.2)/. : Expresiile yerbale impersonale si unipersonale sint grupuri de cu- vinie (care contin si un verb) ce exprimi ac{iuni, au valoare de verb : eugor, e greu, e firese, ¢ normal, ¢ sigur, etc. Aceste expresii au forme si la alte moduri ‘si timpuri. Exemple : imperfect : era tirese viitor: va fi tirese condifionat-optativ prezent : ar fi gor, ete. Si expresiile yerbale impersonale, in frazi, cer subordonate subiec- tive: /B. ugor (P.1)/sd serii versuri (E invinge (SB.2)/ Expresiile verbale impersonale formeazi preilicate nominale. Adverbele predicative cu sens impersonal sint adverbele sau locu- fiunile adverhiale care au valoare de verb : destul, cert; fireste,sigur, oate- goric, fiird indoiald, pesemne, etc. i ele cér in’ frazi.subiectiv (SB.2)/si § NOTA: Cind adverbele (loculiunile) predicative cu sens impersonal pot primi in fala verbul a Ti (@ categorie, ¢ destul, ¢ cert, etc.), formeaza predicate nominate. Gind nu pot primi un verb’ copulatiy formeazA predicate verhule (Fiteste). , Formele verbale inverse sint acclea in care ausiliarul urmeazii dupii un verb (sint folo~ site in exprimarea poeticd) : aucil-ai-(al auzil), suna-vei (vei Suna), jelui-m-as (m-as jelul), lin sucmi-sea (mi s-a plins). Prezentut istorie (in stilul oratorie) consta in utili zentului pentru a prezenta inal viu Faptele treeute : +Mircea insusi mind-n Inpla vijelia-ngrozitoare Care vine, vine, vine cuted tolul In picioare”. (M. Eminescu — Serisoarea 111). MODEL DE ANALIZA A VERBULUI Petre s-a supdrat(L) deoarece George mergea(2) pe strada plingind(3). :2)/; [Este categorie (P.1)/e% vom [Categorie (P.1)/e-a fost informat -a luat misuri de apiirare (SB,3)/. Parten de vorh funcfia’ sintactied analiza morfoloyica s-a supiral predicat verbal | ‘Verb, tranzitiv diateza reflesiva, conjugarea I, indieativ perfee:ul compus, persoana a II-a singular mergea predical verbal | verb iniranziliv, dialeza activi, conjugarea a If-a imperfec!, persoana a Ifl-a, singular plingind complenient Verb tranziliv, diateza activa, conjugarea a Wa cireumstantial gerunziv. de mod 38 ADVERBUL este partea de vorbire, in general neflexibild, care arati o caracté- risticd a unei acfiuni, stdvi sau insugiri, (Determin& un verb, wn adjectiv sau un alt adverb ). 1. — In functie de ceea ce exprimd, adverbele pot fi: a. —adverbe de timp ; acum, apoi, azi, cind, diseari, ieri, mereu, miine, poimiine, totdeauna, odinioar’ ete. Funetia sintactiet : C.C.T. = complement cireumstantial de timp. a b. —adverbe de loc; aici, acolo, iniuntru, inainte, inapoi, niesievi, oriunde, unde, yndeva ete, Funct} C.C.L. = complement. cireumstantial de Toc. c, — adverb de mod (felul, cantitatea, gradul, comparatia): aievea, astfel, asa, asemenea, cam, doar, foarte, gata, mai, omenegte, romineste, toemai, zadarnic, Functia sintacticd : C.CM. = complement cireumstan- tial de mod (cantitativ si comparativ). d. — adverbe de afirmafie : da, evident, bincin{eles, fireste, negresit, intocmai, sigur, desigur, neapirat ete, e. — adverbe de negafie : nu, ba, nici, diinpotrivi, nicidecum ete. 2. — adverbe interogative gi relative: unde, cind, cum, impreuni eu compusele.lor (de unde, pin’ unde ete.) a. — interogative, cind servese la formularea unor intrebi mergem si cind ne intoarcem ? b. — relative — in fraza, cind introduc propozit dus in satul (P.1)/unde s-a néiseut (A.2)/. : sintactica : Unde subordonate : OBSERVATIE:; Uncorl acelasi cuvint ese adjectiv sau adverb. Atenfie si mt se confunde ! Adjectivul determina un sudstentir, iar adverbul un verb! ; Marian cinté la.un pian frumos (adjectiv); Marian einla frumos 1a pian (adverb). 3. — Locufiunile adverbiale sint grupmi de cuvinte cu rol de adverb si pot fi de mod, de timp si de loc: asa-g-aga ; ba Line cd nu; La Chior ca; ba da; ba nu; cit ai sedpara din amnars eft ai cice peste; cit mai cu- rind; clit pe-aici; eu chiu cw rai tot; de cu seard; la pastele cailor (nicicdaté) ; la sdndtoasa; la varé; tna- inte de prinz; inainte de soroc; in consecvinjd, tn curtnd; tntr-o bund si; tntr-o bund dimineafé; int-o doart; mai la ziud; pe asowns; de dimi- neati; de sild, de mila; de voie, de nevoie; de-a dreptul; de-a latul; de-a lungul; de-a-ndaratelea; din cind tn ind; din sultan tn sultan; din non ; din timp (in timp); dupd-amiza la anul; la neapte; pe atunci; pe acolo ; pe dincolo ; pe furis; pe nepusé masé; pe nesimfite, Uris-grapis (merge) ; hareea-parcea (La facut) ; toate ca toate ; din an in an ete, Locutiunile, adverbiale pot fi aleituite: dintr-un substantiv, nu- meral, adjectiv sau adverb cu una sau mai anulte (prepozifii) : tn veci. (vom trai) ; Cw de-a sila (a fost hrinith) ; din nou (igi ridied capul, reactioneaza). de-a pururi (nv-i vom uita pe eroi pe titrecute (fugind al&turi). pe neasteptate (Ia lovit eu sabia) ; seu nemiluita; ce de-a sila; de totulué 39 b) Prin repetarea unui substantiv (pronume, adverb) legat prin prepozitie : Zi cu zi si clipd de clipa (m-a ingrijit) ; an dupé an; sultan dupa sultan (auc venit tureii); din cind i eind (plecam in excursie) ; c) din cuvinte care rimeazit : haveea — pareea (J-0 fleut cu sabia), talmes-balmes (era toati casa), tiris-grapig (se indreapti spre casi), calea-valea (biteai drumurile; Ce mai calea-valea, ajunge !) ; a) numerale adverbiale si construetii aseminitoare cu acestea al- c&tuite dintr-an numeral ordinal si substantivele daté sau card : (Privi in juru-i) ined, o data, (Bituse in poartil) a treia card, (L-a rugat) de multe ori. 4, —Gradele de comparatie ale adverinlui ; Cind injelesul permite (vezi adverbele de mod !), adverbele se compara ca adjectivele: — - — poritiv : George fuge inte. . —comparatic : a: — de superioritate : George fuge mai tute decit Florin, b. ~ de egatitate : George tuge la fel de iute (tot aga de) ea Radu. c. — de inférioritate : Tlie iuge mai pufin tute decit F. ~ superlativ : a. —relativ: George fuge eel mat iute (din clash). b. — absolut’: Florin tuge foarte iute. FUNCTHLE SINTACTICE ALE ADVERBULUI — De reguli complemente circumstantiale (de timp, de lo —Plinge merew (ce. timp) ;’ b. — Sezi aici (c.c.1. = complement cirewnstantial de loc) ; c.— Un cetiifean at _materialiceste (c.c.m. = complement circumstantial de mod). — Functie de predicat verbal, in cazul adyerbelor predicative cu sens impersonal (fireste, desigur, poate etc.) side predicat nominal, cind adverbele intr in componenja unor expresit verbale impersonate : e bine, ¢ necesur, ¢ posibil, e firesc ete. In aceste camuri, in frazi, ele cer subor- donate subiective : E ‘posibil (P-1)/sé se distrugd armele atomice (SB.2)/. complement civewmstanfial de OBSERVATIE : ; 1. ~ uncle adverbe (cele relative, de exemplu: unde, cind, cum, in frazd, pot avea rol de conjunctie, iar In unele cazuri si fuyelie sintacticd : /AA sosit (P.1)/unde dovea (Ch.2)/. (und rol de conjunctic, pentru ed introduce propozitia circumstantiald de loc: unde dorea; unde : — complement circumstanjial de loc — deoarece line loc! destifatiet). 2. — Unele substantive eare arata momente ale zilei (dimineata, seara, noaptea ete. enolimpurile (primivara, Vara, toma, iarmna), daci determind verbe, adverbe saul adjective si sint arliculade devin adverbe (Cmbki noaptea ele.) Substantival dimincala si zilele saplaminié (luni, marti ete.), di (adjectiv sau adv dimineufet 12 Voi determing un verb rb) devin adverbe chiar daca nu sint articulate: Luni, mgrfi n-au luerat ; Vin 40 Model de analiza: S-a furigat tirty-grabig, vorbind tucet. : Noaptea a visirit Luceafirul. Au urmat sultan dupa sultan. ePartea de ane ae Analiza“morioloyied tiris-grabits COM, locu|iune adverbial de mod (formata din euvinte care rimeazit: Jtris-grabis — tot_adverbe) : incet | adverb de mod: pozitiv noaptea adverb de timp (provenit_din_substantiv) 7 sultan dupa sullan oe tiv me adverbial de mod'f sultan repetst si prepozi PREPOZITIA este partea de vorbire neflexibili, care leagh atributele si comple- mentele de curintele pe care le determind (Deci an rol numai in propozitie’), a. —atributul determina un _substantiv, pronume, numeral ; b. — complementul determin’ un verb, adjectiv sau adverb, seein preporitionale sint srupuri de cuvinte eu funetie de pre- poritie: afard de, fafa de, aldturi de, de departe de (care cer acuzativul) de-a lungul, de-a latul, tn fata (casei) (care cer genitivul) 1, — Dupii structurk prepozifiile pot fi a. — simple: de, la, pe, cktre, cu, fark, lings, pentru, ping sinple dey gi, pentru, pind, D. — compuse : de la, de citre, de pe, fri de, pe la ling& ete, . : ‘ele mai multe prepozifii cer cazul acuzati de ‘pe - re, dtr eth. de, ‘la, de edtre Fac exceptie : a. — contra, deasupra, impotrica care cer un substantiy a. = con i e (pramume cle.) in genitiv (contra dusmanului ; A cui contra? ; impotrira tui), NOTA : $i locutiunile prepozitionale de tipul : de-a bi ingul, in susul, it el cine, dy parte, ew excepts — cer eagl genin. (ENenpid: din picine wylomegie Cee pei cle.) : b. — grafic, datoritdé, mulfumita, cer cazl dativ (gratis rapiei, = gratic, , mulfumita, Z de mulfumizi fie ete.). (eratie democratic, 3. — Atentie! Si nu confund: lati loeufiunile adverbiale cu cele pr Dozitionale : * pre- 41 a. — Merg fm sus (locutiune adverbial — C.C.L.); Merg 1 jos (lo- cutiune adverbiali — C.C.L.); Tree de-a latul (de-a curmezi igul locu- fiune adverbial — C.C.M.); Stau fn fajé (locufiune adverbial’ — C.C.L.) y, —Merg in susul (in josul) apei = locufiune prepositional; Tree deo latul goselei=locutiune prepozitionald; Stau tn fafa casei = lo- cutiune prepozitional’ . OBSERVATU: 4. — Gind ullimut termen al-locujiunilor adverbiale (merg fn sus) esle articulal, locu- fiunite respective devin locutiuni prepozitionale st ctr caval geniliv (Meng in susul apet) ¢ + 9, —Unele Iocujlunt (de-a lungut.; de-a tatu ; de-t curmecisul ete.) pot fi si locujiumnt ad- verbiale (Merg de-a lalul) si locutiuni prepozifionale eid primese completari (alte cuvinte), dupa modelul : Merg de-c latut etmpului. — Locutiunile adverbiale au fune{ii sintactice proprii (Meng de-a latul. — r in sus-G.G.L.) in timp ce locufiunile prepozitionale n-au fuuelii sintaetice, ci servese doar ea clement de legilura intre alribul sau complement si parfile de vorbire pe care le determini ~-Merg in susul opei. : ; 4. — Prépozitiile si locujiunile prepozifionale se analizeazd impreuns cu atribulele sau complementele pe care le leaga, dupa modelul : Ms, Mery Pe mas sint boabe de grin. Gratie fie am cistigat concursul. + Merg in josul apei. Harten de Rumen Analiza morfologied H sintacted substantival | inleles); nearticulat, acuzaliy, preeedal de prepo- | frevestvionn | aia sop v : " aii aire Traueuin, sgt, dativy precedal de prepoditiasim= ait grate in jos apei | complement | substantiv. comun, feminin, siaular, seticulat ew | circumstantial | articolul hotirit eelitic i, yenitiv, precedat de Jocu- | de lo Viunea prepocilional in’ josul. CONJUNCTIA Conjunctia este partea de vorbire neflexibili care Teagi tn frazd dows propozitii sau, in propozifie, douad cuvinte eu aceeasi funcjie sin- tactic (subiecte, nume predicative, atribute si complemente). In frazd; [Patria este farina (P.1) / pe care o eale (A.2)]. : /Vi-am spus (P.1) / et trebuie (C.1).2) / sé incerci, (SB.3) / duet vrei (Cond. 4) / sd reugesti (C-D.5)/ ; In propozitie : George | si / Florin studiazi impreuni. (subiecte) Si eu eram sturlubatic /si/ copiliros. (nume predicative) Gumpiri-ti haine frumoase /si/ cilduroase. (atribute) Bate incet {dar/ continu. (complemente ) 1. ~ Dup& form’, conjuncfiile sint : a. — simple : si, nici, dar, iar insi, ci ete. D. — compuse ; ca si, ci si, pentin cli ete. 2. — Dupi origine conjunetiile pot fi: a. — conjunctii propriu-zise: gi, dar, insi, ete. b. — conjunctii provenite din alte parti de vorbire : —pronume relative: care, cine, ce [Ciinele (P.2) Jeare/ lat’ (A.1) [nu mused (P.2)/. — adverbe relative: unde, cind, cum [Merg (P.1) /unde mi s-a ordonat ((.L.2)/. —alte adverbe: JA luat-o (P.1) /incotro/ a fost indreptat (C.L.2)/. — propozitie (pin) /Norul nu aduce furtuni (P.1) /pind gu se ingroasi. (C.0.2)/. 3.—Unele conjunetii formeazi perechi si se numesce conjunetii corelatir Exemple: a.—Nu numai (ec) ~ ci... si [ei gi] tu. . b. — Cum — aga: /Cum/iji vei asterne, fasa/ vei dormi/. , c. — Cit, cu cit, pe eit (de masuri) — cu atit, pe atit : Pe cit cra unul de vrednic, pe atit era celilalt de deli- ‘itor. ° Dupi categoria (felul ) legiiturii pe care o efectueazi conjune- fille pot fi: : A. — Coordonatoare, cind, in frazi, leagi dou’ propozitii de acelagi fel sau, in propozitie, dowd cuvinte cu aceeasi functie sintactie! [frebuie (P.1)/ s& stii (SB.2) /si/ sk vrei (SB.3)/. Racul, broasea fsi] o stiued intr-o zi s-au apueat B. — Subordonarea leagi, tn frazd, dowd sau mai multe propozitii de rang diferit (subordonatele de.regenta lor). . /Apoi, (P.2), jdupd ce s-au hodinit caii/, (T.1), au pornit inainte (P.2).../ : NU nwmai el merge, 5. — Locufiunile conjunctionale sint grupuri de cavinte cu rol de conjunefie. $i ele sint coordonatoare sau subordonatoare, Exemple : a. — coordunatoare: precum si; de aceea; in schimb D. — subordonatoare : cu toate ci, dat find ch, din cauzi ‘i, din pricinis ci, in afar ca, in caz ed, mear cl, nu numai ch, ci si, pe ling’ ct, de vreme ce, dup ce, indat% ce, in timp ce,, odat’ ce, pind ce, ca si cind, de cind, pind cind, atit cit, cit si, cu eit, dupa cit, intra cit, pe cit, asa cum, in caz ci, in eax dac&, macar daci, chiar de, de parc, miicar de ori de cite ori, ca si, in loc si, pink si, irk ca sf, inainte eo si, pentru ca si, acolo unde, de unde, pink ude. NOTA: Confuzia eu prepozilja nu-i posibilé, dacd ne amintim e& prepozifia are rol nue mai in proporifie si leaga un alribul saz un complement de paeile determinate, in Limp ce con jumelia, in propozitie, leayei dowd cuninle eu aceeasi funcfie sintacticd. 43 - TABEL SINOPTIC al conjunefiilor si locufiunilor eonjunetionale Conjunesit Locufiuni_conjuneyionale |_copulative si; nici etc. __| nu numai, ci si, precum si ete. Coordo- nataare adversative | dar, iar, insi, | In schimb ete, ci, ba ete. disjunctive sau, ori. concluzive deci, asadar, | prin urmare, de aceea ete. cauzale caci, deoarece, | din eauzii ei, din pricina ed ete. fiindea, imtru- cit, cd ete. de scop si, casi ete. | pentru ca si, cu scopul si ele, condifionale | daca, de ete. | cu conditia si, in eaz ci ete. concesive desi ete. mécar eX, cu toate cd, chiar daci, chiar Subor- de. ete. donatoare | de loc unde de unde, pind unde ete. consecutive | ineit, ca, de, | asa ed cle a de mod preeum aga cum, ca si cum ete. proprit-2is de mod ca ca si cum, ca si eind comparativ file si locutiunile coordonatoare, find pufine, trebuie sa fie memorate. Pe cale de consecin{a, vom sti ed toate eviilalte sint subordonatoare : Conjunefiile (locujiuniley adversative indied prezen|a unor aeliuni eare se opun (se 1 oporilie) : dar tu lenevesti ; : Conjuneliite (tocufiunile) dijunctive indica acliuni care se exelud : Ori (sau) nif, ort ii! (Nu poli in acelasi timp sd si pit (pleciy si sa si rémii ; 4, Conjunctiile (locufiunile) concluzive aratd cd ultima propozifie (actiune) reprerinta conehuzia eelei dintli: shi inndfat, deci (prin urmare) sti. INTERJECTIA ~ este partea de vorbire neflexibila care arata o stare sufleleasc’ sau reproduce sunete (zgomote) din naturi. Ele ne determin’ si ne gindim la cauzele sau imprejuririle in care sint (au fost) folosite. Interjecfiile se pot grupa in trei categori A. — Cele prin care se evoed senzatii ori strigate ale omului, adresate aor vameni sau animalelor : abt; att!; brr!; ch!; Hai!; haide!; na 4a o!; ptiil; ptim!; t&-t!; ural; bi!; eufu-eufu!; dii!; hilis!; cea!; hopa !; pi-pig !; uo !. B. — Cele prin care se imita strigdte saw chemari ale animalelor : bee !; vehehe!; cirip-cirip!; cotcodac!; cucu!; cucurigu!; ga-ga!; ham- -ham !; miau !. C. — Cele prin care se imité zgomote (onomatopee) ; bildibic!; ba- lang-balang !; pleose !; fis !; fol-fol!; hapeia !; lipa-lipa!; hirst !; pic- -pic |; pis-pis !; poe !; tron !; trose !; figti!; zvirr!; gontic-sontie !. FUNCTULE INTERJECTIEL 1. — ,Interjectia, ca atare, nu are nici o functie sintactick in frazt sau in propoditie. Numai daci este echivalentul unui substantiv saw al unui verb ea poate sh fie subiect si, respectiv, predicat” (Ton Coteanu) 2.—Gramatica Academiei pune in evidenti urmitoarele funcfii a, —predicat: ,,Atunci, pupiza cbrr! pe-o dugheani” (Zbirr esto echivalentul lui « zburat ; auzim zgomotul aripilor in zbor) ; b, —nume predicativ: Pind ce fu Horea crai/Pe domniei era wai”. complement circumstantial de mod; ,,Si gogtl}, gogilf, ti mer- geau satmnalele intregi pe gil”. 3, — Uneori, interjectiile pot constitui singure propozi Cafavenet : ,,...pentru c&, datimi voie si vA spui, din punct de vedere economic stim rau, stém ru... Grupul : Bravo! (Bravo = propozitie) 4, ~ Alteori, 0 interjectie poate insoti o propozifi mi curg sloiuri de gheaf% pe spinare. Birr !... SINTAXA (sintaxis — tesatura) SINTAXA PROPOZITIEI - Sintaxa propozitiei este partea gramaticii care studiazi regulile imbinarii cuvintelor in propozitii. . 1. — Propozifia este comunicarea ficutt cu’ ajutorul unui singur predicat. : Elevii (18) tnoafi(2.PV ) temeinic(3.CCM ). 2. — FELUL PROPOZITULOR A. ~ Dupa. scopul comunicirii pot fi: — enunfiative (sai asertive), cind enunfi sau comunies ceva; 1b. — interogative, cind se formuleazi intrebiri. Ewemple : — Unde ai fost ieri, George? (unde = adverb relativ) ; Ce (care) film fi-a plicut? (ce,-care = pronume inte. rogative) ; La rindul lor propozifiile enuntiative pot fi: — enunfiatire propriu-aise, cind se formule: nicare, constatare sau observatie, Bxemplu: Patr acesta; b, — enunfiatiré optativa, cind exprim’ o dorin{a, preferinta, Se construieyte cu modul condifional-opiativ. Hremplu : Jelwi-m-ug codru- Ini... Ay minca o inghetata ; ©, — enunfiatird exclamativé, cind exprimi un sentiment, o stare sufleteasci: minie, bucurie, admirafie ete. Haemple : Si ce frumoasi s-a zi o simpli comu- mea ¢ poporul facut! Ai téi sintem! (Steiinii te-ar pierde de-ar putea). a. — enunfiativa imperati minte, ua i.demn. Exemple ; Inditate imparate, [Pune pace (uu te bate); Intra tn cast imediat! , Gnd exprim’ o poranci, o rugi- Prezintd-mi caietul eu tema zilei, NOTA: Dupk Propszifiile enunfiative exelomative sau emintiative imperative se pune semncl exclamirii (1) numai atunet cind sentimental, Indemnul ete. sine puternice ect yrem si mareém {n’onafia respectiva exclamativa sau Imperat AT €. — enunfiatied dubitatied, cind exprima o nehotiivire, indoialt, nesiguranta sau binuialki. Exemple : Vor fi fost ferifi in tara lor ; Spun, soro, c-ar fi june cu dragoste curata. | B.— Dupé forma (aspect) pot fi: | ! a, — afirmative (pozitive), cind aprobi sau confirma ceva. Daenple : Patria ¢ viadubul :..; Mai am un singur dor... . — negative, cin neagi, sau nn’aprob’ ceva, In propozitia ne- gativa trebuie sii existe ca mare (semn) negatia-NU. Baemplu : Nu md fa anele ewer, caxacterul negativ al propozitiei poate fi intiirit prin : — pronume negative : nimeni, wimio, miei unul ote. Exempli-: Nimeni (nimic, nici unul) nu mi va impiedica, — adjective niegative : nici un, nici o, ; _ Ezemplu ; Nu mi poate mingiia nici un prieten (nici o vorb’). *—adverbe negative : niciodatd, nicdi ; ' Beemple :,Niedieri nui ca-n fara mea; Niciodatd toamna nu fu mai frumoasi. C. — Dupa structurd sau aledtuire pot fi : a a, — simple ~“cind sinb aleituile numai din, subiect si predicat (sau_nuimai din predicat). Beemple: Elevii (18) /tuvaft’ (2.PV) ; Tu(1S) esti Mircea? (2.PN) ‘ 7 *b. — dezvoltate, cind pe ling’ partile principale de propozifie (subiect, predicat) contin cel putin o parte secundari de propozifie (atri- but saw complement), Boempit : Patria (1.8) ¢ acest (3.4 cimip (2,.PN) neted (4.4) ca-n palma (3.CCM (comparatic)). . ‘A: In eadrul clasi a, — analizabile (cind punet de védere sintactic). In pod (5.CCL). b, — neanalizabile (cin proporitile sint afedtuite numai din adverbe de oftrmafie sau de negafie sau din interjectili). Exemple; Madam Georgeseu ma asteapta foarte nerabdaloare : Propozitiilor dupa structurd, propozitiile mai pot fi int aleatuite din parti de propozitie-distinete, ana emplu : Atunci (3.CCT) mezinul (1.8) se viri (2.PV) fute (4 Ke > Bile a Loft. — Aga a spus? D Na! Car mi-a trebuit, car am gasit t Model de clasiticare a propozifiilor : Grigori sat = proposilie principal — dupa scopul, comunie! — dupa form’ = afirmativa ; — dupa structuri, = dezvoltatd. ‘i m-a dus.pe In nigte cisuje albe gi curate din acea parte de i regent (in fraza din care a fost, extrasii) enunfiativd propriu-zisd 3 48 PARTILE PRINCIPALE ALB PROPOZITIRI: SUBIECTUL Subiectul (partea principal’ de propozifie despre care se spune ceva ou ajutorul predicatului), : Subiectul poate fi: 1. — Subicet (propriu-zis), cind indeplineste cumulatiy urmitoarele tei condifii (calitafi): a, — sti in nominativ ; b. — rispunde la intrebivile: cine? ce? ¢. — indie autorul acfiunii (face actiunea). Bwemplu : Mircea (1.8) insusi mind-n (2.PV) lupti... 2. — Subieet gramatieal, cind nu face, ei suferi actiunea faeutd de altcineva (de complementul de agent sai de eubiectul logic). Tn acest caz, subrectul gramatical indeplineste doar primele douk conditii (a. — sth in N. sib, — nispunde la intrebirile : cine? ce?) Elevul (18.gr.) este Vaudat (2.PV ) de profesor (3.0Ag. (8. Logic) ). Subiectul gramatical exist, de reguli, cind predicatul este Ja dia- teza pasivik, 7 3. — Subliect logic (sau complementul de agent), cind indicd aisto- {ul activnii, in schimb nw sta in nominativ (ci.in acuzativ) si mu nispunde In intrebitile : cine? ce? (ci In intrebarea : de cine? pusi predicatului). In exemplul dat, profesorut (care Iandi, clevul) (complement de agent). Complementul de agent (subiectul logic) e HI in camul in care este determinat un verb la participin. Bremplu Copacti (18) loviti (3:4) de vint (4.C.ag.) se tndoaie (2.PV ). de vint = complement de agent, (subieet logic) exprimat prin suly- Mantiv, comun, neuiru, -nearticulat, acuzativ, precedat de prepozitia simpli de (de cine loviji? ) Sub raportul exprima este subiectul logic (preeenjei) sale, ‘subiectul poate fi : 1, — exprimat, cind ex: in propozitie, Baer plu : Eminescu (1.8 a studiat ka Viena. oe! . 2. ~ neexprimat, cind nu este menfionat in propozitie, in acest ¢az el poate fi: F inelus in desinenja verbutui, cind verbul (predicatul) este la per- soana I sia IIa, rasa nnnle * (Bu) am rimas (2.PV ) aeast; (Tu) réspunci (2,.PV) de clash, — subinjeles, cind verbul (predicatul) este la persoana a IILa. Fvenplu : Unde este mama?; (Ha) —e rémas (2.PV) acast, (Cine a rimtis acasi? Ra). aoe sis do NOTA: 1. — Exist gi situafii in care subiectul este nedeterminal (neprecizat). Exemplu : A sp Ja intilnire (Cine? Raspuns : cineva). | es 2s Hal propel caren p aed sbt(xprinai et xml verre ante rin fa aprotic andy ay ming apr ce Sind ramen ferent te. care seit enone Nor A: 5, Subiecut; cind aualizim sintacti sf morfologic © propotitie, se no a ..—sés<—SsSsti<—sSsizaCsS—h Dupé numaiul de cuvinte prin care este exprimat, subiectul poate fi i i pri rintr-o singuri parte de vorbir 1. — simplu, cind este exprimat printr-o singuri parte de v Bwemple : Acesta (1.8) este satul meu; Soarele (1.8) risare (sat apune) pe Rariu. 2, —multiplu, cind este exprimat prin mai multe cuvinte. : Baemple: Racul, (18) broasca (1.8) si o stiued (1.8) intro ai s-au apucat...; ; ; / aoe _.crescuse si ardeiul, si pdtrunjelul, si castravefii,-lungi si verzi, 51 conopida, cirnoasa... Sonn Parti de vorbire prin care se poate exprima subiectul : 1. — substantiv Bate vintul (1S) mai avan... Luca Mogneagu, (1:8) inst, mink cai 2. — pronume: a. — personal: Bu (1.8) rid intruna. b. — posesio : Ale noastre (1.8) sint. flori la ureche... c. — demonstrativ ; Acesta (1.8) l-a palit pe tatal tiu. a. — interogativ : Cine (care) (1.8) fost la teatru? c, —relativ : Cine (1.8) vide la wm (1.SB) ride mai bine £, — nehotdrit : Cind | unul (2.2) trece, altul vine (P.1)/ — negativ : Nu-i nimeni (1.8) dvac... we — numeral: a) — cardinal: Lrecu o xi, (P.1) trecw' trei (P.2). b) — colectiv : Tustre’ au fost eliberati. - 4. — verb la: a. — infinitic ¢ EB ugor @ serie (1.8) versuri, Db, — supin : De vdzut(1.8 ) ¢ usor, (P.1)/de explicate greu(1S)/ NOTA: In propozitiile de felul: E (exist) primavard ; E (exista) neapte, subiec tele sint : ndoard, noaple. Verbul ¢ (a fi), In aceste cazuri este predieativ (poate fi inlocuit eu verbele: primavard, noaple, Verb ¢ (a fi), jo aorta, tse afte, se inttnple, a se gsi). 50 Partea de MODEL DE ANALIZA SUBIECTULUI vorhire ciametieg Analiza morfologie’ vintul ject Substantiv comun, neutru, singular, articulat ett articotal holarit 1, nominatiy Tau subiect Substantiv proprin, maseulin, singular, nominativ Mosn Nota: Mosneaguintri in componenta_numelui E subiect Pronume personal, persoana a Ia, maseulin, singular, nominativ. ‘Ale noastre subiect Pronuime posesiv, mai multi posesori si mai multe obiecte (ariiile) Posedate, genitiv, precedat de articolul posesiv (genitival) ale, Nola : ale noasire este numai aparent subieet, deoarece, in realitate, este vorba despre grijile (noastre}. In acest caz, grijile este subieet exprimat prin substantiv comun, feminin, plural, articulat ew articolul hotarit -le, nomina tiv, iar noasire ar fi aiributl adjectival exprimat prin adjectiv Posesiv feminin, plural, nominativ, 2 Acesta subieet Prenume demonstrativ, de apropiere, masculin, singular, nominativ, Cine (care) subieet Pronume interogativ, maseulin; singular, nominativ. (Radu) Nola: Pronume interogativ (care, eine, ce, city cite) tine Jocul euvintelor asteptate ea rispuns. Operind Inlocuires Fespectivil (Radu (1S) a‘fost la teatru) alld usor funetia b sintaclici a pronumelui interogativ respectiv, preewm $i genul, numérul si eazul, Cine subieet pronume relativ, masculin, singular, nominativ, Nola : $i (oul) in eazul pronumelui relativ, tnlocuim pronumele relativ et substantivul efruia ii fine Jocul, apoi Il analizim tn cadrul Propozitiel in care am operat inlocuirea. (Cine (1.S) (omul) ride Ia urma), Unul (alta | subicet | pronume, nehotarit, masculin, singular, articulat eu artico- hut hotarit , nominativ. Trlinieni subject ~["pronume neyatiy, maseulin (emininy singulan Nt subieet ~ | numeral cardinal, feminin, plural, nominativ, (ew forma substantivalay Nota: In textul dat $i ,,0" este numeral . cardinal (si mu articol nehotaril), deoarece expriina evident (prin raportare la irei) ideca de mune : tustret subieet numeral coleetiv ; maseulin; plural ; nominativ, a serie subieet verb, diateza activi, conjugarea a Ill-a, infiniliy, prezent + prep, a de_vazut subieet verb, diateza activa, conjugarca a I-a, supin, +. prep. de subieet substantiv comun, fentinin, singular, nearticulat, nomina- tiv, racul, subieet exprimat prin: : - broasea multiple (si) © stines substantiv comun, masculin, feminin, ar culat ew articolul hotarit {, zominativ. b. — broasea = substantiv comun, feminin, singular, arti- culat ew articolul hotarit a, nominativ. (coordonat prin juxtapunere eu racu! ). . ©. — o $liued = substantiv comun, feminin, singular, ar- ticulat cu articolul nehotarit ,,0”, nominaliv. (coordonat Ge broased eu ajutorul conjunetied copulative ,,si""). 51 + © NOTA: subiecle aparente (care nécesila, In analiza, si fle observate) mal exist In cazul substantivelor precedate de prepoziii, ea in’ cazur Ee i ‘i intre a, — S-au mai intors dintre (din) prizonierii cdzui la Stalingrad (in sens de unié dint vam vent fa dase (Preportia ta expr, 1m acest az feea de multi: Au venil mulfi daseali). . PREDICATUL ie care ne arata ce se Predicatul este partea principal de propozi spune despre subiect, io redicatul este de doud feluri : ; Te prolieat verbal, care arath ce face subieclul, El raspunde la intrebarea ce face subiectul si se poate exprima prin: 7 anes i predicative la nied personal, indiforent dé aiatent (ac- -tivil, pasivi, reflexivi), : : Exemple : Nicolae se posomort (2.PV ). ; _ vamp" ta eiteva animate motoarele au fost oprite (2.PV ). Lui Hutu nwi lipseste (2.PV) decit atestatul.. NOTA: Infinitinul, ctnd are valoare de imperativ, poate avea rol de predicat, dest este tun mod nepredittiv. : A nu se pleca (2.PV) in afari. Beemple iat se bite (SPY) Ia ug inainte de ora deschieri b. — locufiuni verbale. 7 Exemple : Toate trebile si le punea la cale (2.PV ) singurel ; Tureii dau navald (2.PV ). oe si in curind va trebui (P.1)/si cazd la inehisoure (SB.2) ; 7 c. — interjecii_predicative (care fuse o actimme) * aupteans Dremple: Atunci pupdza zbir (2.PV)! (zboari)! pe-o dugheani. Pm Biaiiam (2-DV) la strand (P.) si insti (2:PV)/ | cite ~ un colac. ; a a. — adverbe gi locupiuni adverbiale piedicative sonal, care mu pot primi (in fap) verbul a fi. Bxemple: Fireste (P.1) [ed voi veni(SB.2) Nold Nu se pale aice eale firesie! a. Pesemne (P.1 Jed. Law lasat puterile (SB.2). Nold: Nu se poate zive: este pesemre ! i ew sens imper- MODEL DE ANALIZA A PREDICATELOR VERBALE (ea de vorbire | Ault morfolagicd se posomort | predicat | verb, diateza reflexiva, conjugarea a 1V-, indicativ, perfect spe verbal simplu, persoana_a IIl-a, gular. : at fost predicat | verb, diateza pasiva, conjugarea a 1V-a, indieatiy, perfect ptt Resbot"' —_) compas, persoana a" 11a, plural | i i rea a 1V-a, indieativ, prezent, nt Uipseste redicat | verb, diateza activi, conjugarea a 5 _ Serbal persoana a Iil-a singular, forma negativa Pirtea de efla | + : 1 vorbire sintacticd Anatiza morfologied amu se pleca | predicat verb, diateza activa, conjugarea I, infinitiv} prezent, forma verbal negativa, en injeles de imperaliv. (a nu se pleca = mu 0d _| plecafi !) punca la cale | predicat | Jocutiune verbalé, diateza activi, furmata din: (lermiva, In- | Verbal 4. ~ punea : verb, diateza activa, conjugarea a UI-a, ine cheia) dicativ, tinperfect, persoana a Ilt-a, singular; b. = ld = prepozitie simpli; e. — eale = substantiv comun, femisin, singular, nearti- culat, acuzativ predicat | locujiune verbala,’ diateza activa, format din: verbal a. — dau = verb, diateza activa, Conjugarea 1, indlcativ, prezent, persoana a Il-a, plural. . b, — ndnala = substantiv comun, feminin, singular, neat ticulat, acuzativ. si caza ta ins | predicat diateza activa, format din: chisoare (site | verbal erb, diateza activa, conjugarea a IIa, Inehis) conjunetiy, prezent, persoana a Iil-a singular. ~ | ob. "ta = preporifie sim ©. — inchisoare = substantiv comun, feminin, singular, neartieulat, acuzativ. a predicat | interjeetie (onomatopec) predicativa (chouray Verbal Nold: zbir! = sunelul zborului, deci Inlocuim aefiunea cu éfectul ei sonor. hirgti predicat | interjectie (onomatopee) predicativa. verbal firesie predient | adverb predicativ eu sens imupersonal (nu poate primi ver- verbal bua fi) pesemine predicat | adverb predicativ en sens impersonal (nut poate primi ve verbal bul a fi). 2. — Predicatul nominal (indich cine? ce? este subiectul sau cum este sub‘ectul), Ayadar, rispunde ly intrebivile indieate in parantezt, Este wn predicat ‘compus dintr-un a. — verb copulativ (sau de legitur’), adie& printun verb eu insu ficienfa de sens (nu este capabil s& exprime singur particularitatea; cal tutea, de aceea simfim nevoia si mai citim un euvint sau mai multe Puincipalele verbe copulative sint: a fi exista s a se afla; a se gasi, a se intimpla ete.), a paren, a deveni (a ajunge, « iesi, a ramine, cind au ingeles de a deveni : Popescu a devenit (iesit, ri nus) inginer) 3 a se chema, a se numi si altele de acest fel (cu insuficien{’ do sens); b. — nume predieativ: nume, pentru e: tied a subiectului (adic& a numelut, predicativ, deoarece este parte int Numele predicativ poate fi: — simplu : Vulpea parea moarté. ~ multiplu : $i eu eram vesel gi copildros gi sturlubatiec. ). (cind nu poate fi inlocuit cu a 4 evidentiazd o caracteris- cum se numea, altidati, subiectul) egrant& a predicatului, 53 Numele predicativ poate fi exprimat prin: a, — substantiv :,Pupiiza era ceasornicul satului; Vornicel e— un greierel. b. — adjectiv : Tar umbra fetei striivezii/E alba ca de cee c. — pronume : Aceia erafi voi ; Eu sint acela. d. — numeral : Tati, Galicine ¢ al saseléa ; Voi erafi gapte ; Puterea Tui pérea tncecita. e. ~ verbs Pericolul era” de nebéinuit; Datoria candidatilor este de a se pregdti serios. ; £, — adverb : locutiune adverbial’): B prea grew pentru noi de ris- puns la aga intrebare; Dup& proces prea aja gi asa. g. — inlerjectie : Si cu strijuirea voastri, era vai de piclea noastrit. 1, — Numele predicativ exprimat prin parfi de vorbire care se declini (substantiv, pro- nume, numeral, adjectiv substantizat) sta, de reguli, in cazul nominat 2. — Uncori, numele predicativ precedat de prepozitie sta in genitiv savin acwzaliv: Refuzul este contra regulamentului (genitiv) ; Masa e, fireste, de brad (acuzativ) ; : Noi sintem cei mai multi de pe Arges (acuzativ) Viata ta e in primejdie (acuzativ) ; El e dintre aceia care... (acuzativ) ‘Academicianul Ion Coteanu in lucrarea Gramaticd Stilisticd Compo- sifie (Hditura Stiintifick, Bucuresti, 1990, pag. 98), pornind de la ideea ci locul numelui predicativ este in nominativ, socoteste ci, atunci cind sintem in fata wnor nume predicative precedente de prepozitie (vezi punctul 2 intitulat: ,,Uneori, numele predicativ precedat de propozitie sti in genitiv sau acuzativ”), este vorba, in realitate de niste false nume predicativ a : . Intrucit sint de acord eu aceasti tezi si pentru c& demonstratia domniei sale e ste magistrali citez, in intregime, pagina 93: FALSE NUME PREDICATIVE. in unele propozit substantive ori adjective care par nume predicative, dar, cind le cervetim mai indeaproape, im ci ele nu pot indeplini un asemenea rol sintactic. Sint patra situa}ii mai importante de acest fel. Una in care falsul nume predicativy e un substantiv eu prepozitie, doud situatii in care el face parte dintr-o comparatie sia patra, in care este aseuns de un genitiv. 1) in propozifii-tip : Aceastit statuie este de bronz; Antena este de televizor ; Coada lopetii fusese de fag ete., dupii verbul copulativ umeasit substantive cu prepozitic. Ble nu sint nume predicative, cici stau in acu- zativ. Pe de alt parte, a fi din propozifiile date aici drept model nu se poate socoti verb predicativ, fiinde’ nu are cum si insenine ,,a exista”, ya se afla”, ,,a se . Prin urmare, substantivele en prepozitie nu sint Yume predicative, iar a fi nu este predicat verbal. Rezult& c& numele predicativ propriu-zis lipseste. Daca ar fi spus, el ar fi acelasi cuvint ca Subiectul, dar fra articolul hotrit, adied: Aceasti statuie este statuie de pronz; Antena esteantendde televizor ; Coada lopetii fusese condi de fa ‘Dup’-ce am descoperit adeviratul nume predicativ, e simplu yedem cit de bronz, de televizor, de fag, etc. sint atribute ale acestui nume predicativ eliptic. 54 2) Intr-o propozitie-tip cum este ,,Clasa noastr’ e ca un pahar curat”, elipsa numelui predicativ priveste, un adjectiv, identic in confinut cu atributul din partea a doua a propozitiei (curat). Completatd cu el, ifia devine: ,,Clasa noastri, e curaté ca wn pahar curat” sau, intr-o forma Langit in faz’: ,,Clasa noastr’ e eurati (asa) cum @ curat wm pahar”, 3) Propozitia-tip : ,,Ochii ei erau ca dou’ uminife” nu are in ea un adjectiv care si, poati fi nume predicativ, dar el se subintelege prin lumi- sclipitori, strélucitori ete. Introducind pe unul dintre ele, propozitia cutath aici devine: Ochii ei erau strilucitori (sclipitori sau luminosi etc.) ca dod Iuminife, In forma initial’ propozitia era eliptic’. 4) in propozifia-tip : Volumul era al Ini Viorel (sau al Oanei). Ge- nitivul al lui Viorel (al Oanei), ca grup de cuvinte, nu poate fi nume predicativ. Intre cuvintele din grup este ins unul, ,,al”, care reia subiec- tul exact ca un pronume. Asadar, ,,Volumul era al iui Viorel (al Oanei)” devine prin inlocuirea lui al cu substantivul pe care-l reprezint&: Vo- lumul era yolumul Ini Viorel (sau volumul Oanei), ceca ce dovedeste ci numele predieativ trebuie si fie numai al din grupul genitivului, nu geni- tivul ca atare, ,,al” insugi nefiind in genitiv.” ACORDUL PREDICATULUL CU SUBIECTYL 1, —ACORDUL PREDICATULUI VERBAL: 1. = Cind propozifia are un, singur subiect : a. — predieatul verbal se acorda eu subiectul in numa gi p. — duet este exprimat printr-un verb la diateza activé sau reflexiva : Vulturit (S) eboaré (PV ). (numarul plural, persoana a II Andries Hamuri (1.8)... se inioarce (2.PV) dela invatitur a Legeased, Hamuri — persoana a III-a, singular; se intorcea — persoana a ILl-a, singular, , — predicatul verbal se acorda.in persoand, in numér, tn gen xi in eaz — cind este exprimat printr-n verb la diatesa pasivd, Hvemple : Sint atrase in viati de un dor nemirginit. Blevul este léudat de profesor. a realiza in felul urmitor persoanit : swhiectul si verbul auxiliar. (Piinjele sint > phual, feminin; Elevul este : singular, masculin). — in gen si in can: subiectul cu participiul (Piinfele... minin, nominativ; Hlevwl... ldudat ; masculin, nominativ. Acordul se alrase ; fe- ~ Cind subiectul este multiplu : a, —dack subiectul multiplu este exprimat prin substantive, predicatul va fila persoana a ITI-a plural. Exempla : Studengii gi studentele (1.8) luereazd (1.P¥) in labora- toure, b, — daca subiectul multiph: confine si un pronume predicatul va fi la persoana I, plural, Exemplu : Mama gi eu (18) mergem (2.PV ) Ia teatru. . c. — daci subiectul multipla este format din pronume la persoana a Ila si a IIL-a, predicatul va fi la persoana I plural. Exemplu : Tu gi el (18) ramineti (2.PV) in-clast, Vioi gi ele (LS) mergefi (2.PV') in laborator. II. — ACORDUL.PREDICATULUI NOMINAL: 1. — Cind este un singur subiect : a. — verbul copulatiy se acordé in numar si persoand cu subiectul. Exemplu : Vulpea (1.8) pirea moart% (2PN) —persoana a treia singular, . b). numele predicativ exprimat prin adjectiv (altd parte de vor- pire adjectivati) se acord’ in gen, numir si caz cu subiectul. Exemplu : Viorile sint vechi si bune (feminin, plural, nominativ) ; c). cind numele predicativ este exprimat printr-un substantiv (alta parte de vorbire substantivizat’), acordul este numai in caz. Exemplu : Copiii (1.8) sint speranfa (2PN) parintilor. : . 2) Cind subiectul este multiplu si partile componente sint de genuri diferite : a. — dacd subiectele sint nume de fiinje de genuri diferite, numele predicativ expSimat prin adjectiv se va pune la masculin plural. (,,Poli- tetea” nu opereazit in gramatick....). Exemplu : Petre si Maddlina (1.8) sint silitor’ (2.PN ). b. — daca subiectele sint substantive de genul feminin sau neu- tra, numele predicativ exprimat prin adjectiv va fi la feminin (sau neu- tru) plural. Exemplu : Culorile* si creioanelg* sint folositoare pictorilor. (*fe- minin, plural; **neutru, plural) c, — dac& toate subiectele sint la plural, nwmele predicativ expri- mat prin adjectiv se acord’ ew genul subiectului celui mai apropiat. Baxemple: Animale gi plantelele (1.8) sint folositoare (2.PN ) omu- lui. (feminin, plural). Planiele gi arborii (1.8) sint folositori (2.PN ) omului- (masculin, plural) d. —dac& unul dintre subiecte este la plural, numele predicativ exprimat prin adjectiv va fi acordat eu genul subiectului aflat la plural. Exemplu : Liliacul, laleaua gi bujorit (1.8) sint frumosi (2.PN ). @nasculin, plural) 7 Bujorul, Uiliacul gi latelele (2.8) sint frumoase (2.PN ). (feminin, plural) PUNCTUATIE = 1. — intre subiect si predicat nu se pune virgulit. 2, —intre subiect si predicat pot fi intercalate cuvinte sau propo- zifii delimitate prin virgulé sau linii de pauzi. Exemple: Yon, ca si Petre, este militar. Frusina (P.3)|, care nu prea gtia (A.1)/st serie (CD.2)/, fi rdspundea mai seurt (PV)/. : MODEL ALIZA A PREDICATULUL NOM Parton de | Pune Anatiza morfoloyl eraceasornicul | predicat — | format din: nominal = era = verb, copulativ, diateza activ’, conjugarea a IV-a, imperfect, persoa singular. 1b. — ceasornicul = nume prediealiv exprimat prin sub- 7 stantiv, commun, neutru, singular, articulat eu articolul hotarit’ l, nominatiy © alba predicat | format din: ~ ° nominal a. copulativ, diateza activi, conjugarea zen, persoan: -a, singular. predicativexprimat prin adjectiv, va~ riabil, 2 terminatii, feminin, singular, nominativ, erati vor predicat | format din: nomial a. — erafi = verb, copulativ, diateza activi, conjugarea a IV-a, indicativ, imperfect, persoand a III-a, plural. D. — boi = mune predieativ exprimat prin pronume per- sonal, persoana a II-a, masculin (feminin), plural, nomi- nativ aint aeela predicat | Tormat al ~ nominal a. — sinl = verb, copulativ, diateza activa, conjugarea a IV-a, indicativ, prezent, persoana I, singular. b. — acela = nuine predicativ exprimat prin promme domonstrativ, de depirtare, masculin, singular, nominativ. parea Dredical | format din: = inzecita nominal —.pirea ~ verb, copulativ, diateza activa, conjugarea a Iba, ;, imperfeet, persoana a I[I-a singular b. —inzeeitd =='mumeral niultiplicativ (eu valoare sub- slantivald), feminin, singular, nominativ, [era de predicat | format ain nebanuit nominal verb, copulatiy, diateza. activi, conjugarea a LV-a, imperfect, persoana a IIl-a, singular. }. — de nebanuit == nume predicaliv, exprimat prin verb, diateza activi, conjugarea a 1V-a, supin. © prea grew predicat *| nominal Verb, “copulativ, dialeza activa, conjugarea licativ, prezent, persoana a ITL-a, singular, b, — prea grew = nume predicativ esprimat prin adverb 7 de mod, superlativ absolut. predicat | format di nominal a. — parea = veth, copulatix, diateza activa, conjugarea a Ila, indicativ, imperfect, persoanz a ILT-a, singular.” b. —"asg si jume predicatiy exprimat prin Io {iune adverbial de mod, formata din repetarea adverbului verbului de_mod sa, legat prin conjunelia copulativa si. este de a predicat | format din? se pregiti nominal este = verb, copulalix, diateza activa, conjugarea a IV-a, indicativ, prezent, persoana a I1I-a, singular. b. ~ de a se pregati = mune predicatiy exprimat prin verb, diateza refleniva, conjugarea a 1V-a, Infinitiv, pre- zent (precedat de prepoziliile simple de sia) NOTA : Esisla situatii cind este greu si deosebim predi catul nominal eu nume predicativ exprimat printr-in verb la participix de predieatul verbal exprimat printr-un verb la diateza pa- sind. Confinutal comunieirit distingem corect. emyple: Carte (18) este deschist (2.0N) pe masa (5.CCL). (predicat nominal) Garten (1.5) este desehist (2.PV) de elev (5.C.ag.). (predicat verbal, caci a fost deehisi de un elev) 5 ATRIBUTUL Atributul este partea secundaria de propozitie care determin we substantiv, pronume saw numeral. . Promumele si numeralul — cind nu determini wn substantiv (situ- atie in care caplith valoare adjectival) — sint substitute (au valoare) de substantiv. Atributul rispunde la intrebarile : a. — (al, a, ai, ale) cvi?, cind sti in genitiv. Haemplu : Cartea ee- rului este nowt : re? ce fel de? — cind sti in acuzativ. B. stejar este rezistent. —- _ |. — effi?, cite? : Tn clast sint treizeci de elevi. in funefie de partea de vorbire prin care se exprimi, atributele pot fiz em ples Lonmtl de I. — ATRIBUTE ADJECTIVAL a. — adjective (propriv-zise), Bxemple : Tarna, bat viscole nemi- Toase ; Alunga novii cei negri de pe deasupra satului. b.— numerale cu valoare adjectival. Beemple: Sus, la’ amunte, trudean cece oieri ; A fost un gewndt tntreit ; Sen tiiat fieccre pine in cite tret bucdti. c, — adjective pronominale (cind un pronume determini wn sub- stantiv se adjectiveazt}. Lxemple : Magind mea este aici (adjectiv pose siv); Copilul acesta ride (adjectiv demonstrativ) ; Care elev ti-a luat car: tea? (adjectiv interogativ) ; Mulfi tineri studiazit (adjectiv nehotivit). d. — verbe la paricipiu (cu valoare adjectivala). Exemplu ; Textele lipdvite sint mai ieftine decit manuserivele. cind sint exprimate prin: II. — ATRIBUTELE SUBSTANTIVALE, ‘cind sint substantive, pot spiimate prin 1. —atribute substantivale in genitiv (genitivale), cind substant vul en valoare de atribut este in eazul genitiv. Eremple : Se auzea scir- tiitul panusilor; Intrai in atelul Iwi Petricé Bragoveanu. . NOTA: Pe linga atribulele exprimate prin substantive in genitiv (propriu-zis), mai pot cxisla si atribute exprimate prin construe ct odloare de geratio(substantiy eu forma de aetzaliy p cedat de prepoziia « -+ un numeral sau un adjectiv ce exprima ideca de mumar). Viale ( emit de oument (S.A) depinde (2 Ss) PY’) de incetarea ostilitatilor (adied viaja miflor de oxment). 2.—atribute substantivale in dativ (determind de reguli, un sub- stantiv nearticulat care denumeste atributii sociale sau grade de rudenie). Exemple ; Acest prune fi-va, poate, cindva Domn {aii ; Si somnul, vi mes tiefit nu vrea... 3, — Atributele substantivale apozifionale. Apozitia. «-Apozifia este un atribut subsiantival care se identifies din punct de vedere al infelesului cu substantivul sau pronumele la-care se refer’. Ea exprima ayadar aceeasi idee ew substantivul (sau pronumele), dar ew alte cuvinte ” (I. Coteann). Apozitia, deci, precizeuzd, clarified. De regula, aporitia sti in nominatiy. Uneori xe acordi in gen, numéir si caz cu ter- 58 menul determinat. Apozitia-poate fi: simpld (BAdita Vasile) sau dezvol- tat (...vornicul prinzind Ia oaste cu arcamil pe bidija Vasile, dasedtul nostriy scoala a vimas pustie). In exemplul dat, subiectul Bédifa putea conduce la confuzie de per- soane (Loti fitediii mai mari sint denumi{i bddifa ), de aceea sa venit cu precizarea Vasile. insuficientaé si ea (mai mulfi fichi puttan numele ae sta). De aceea, Creangit. adaugir si apozitin dezvoltath : ,,dascilal nostri 4, —atribute substantivale prepozifionale, cind substantivul cu aloare de atribut este precedat de ‘0 prepozitic sau locutiune prepozi- tional in cazul acuzativ. . Exemple : Prefer (2.PV ) mminza (3.CD) de oi (LA). - 2. mevasta Ini domnu Gherasim, slobozise un tipit de spaimii. Priveam flouile de la piept (AB.1) /si priveem omitul de pe culmi (AP.2)] : III. — ATRIBUTELE PRONOMINALE (cind siut exprimate prin pro- nume) pot fi 1. —atribute pronominale in genitiv: (exy1imate yin orice fel de yronume in genitiv). Exemple : Suieam 1a ei chemare. Tatil dumisale fusese... cojocar. N-ar fi ochii nimdnui/Dulei ca ochigorii ti. (Aleeskndai) 2, — atribute pronominale in dativ (aga zisul datir posesiv). Ezemple : Tarna viseolil L-aseult. Crengile-mi 1upindv-le. Si negrele-i bucle ondoali-n zefire. (Eminescu) 3. —atribute pronominale eu prepozitie (prepozitionale), eind pro- numele sint precedate de prepozitii sau locutiuni prepozitionale sau de un adverh de compatatie ew valcare de prepozitie). Exemple :, Nu m& pun ev. cu wiul ca dumneatd. (Sadoveant) Mai ales unul dintre ci nu te poate suferi... (Caregiale) Un sultan dintre accia,ce dommese peste vro limba... (Eminescu) Aceastit indoialit de sine... ii stiuse... energia, (Vlahu{ai) 4: —atribute pronominale apozifionale (apozitia), Eremple: $i astizi ca si odinioard, sus, intre copaci, o mierli, alla, isi fluiera eas timparul. IV. — ATRIBUTE VERBALE (cind atributul este exprimat printr-un verb). Verbele cu valeare de atribut pot fi: a. — Ia infinitiv..Keemple : Humulestenii... au fericivea de a redea lume de toati mina. Are acrul @ spune cit face negustorie. (G. Ciilineren) . 59 b. — In supin, Ewemple : Aveau paumint de arat ; trumurat. Adun furaje pen- gerunziu. Evemple : Ea astepta cu inima bétind. . + (Sadoveamn), * Tree vitei mugind in goproane. V. ATRIBUTE ADVERBIALE (exprimate print-un adverb ‘s tiune adverbial). ‘ano locu- Exemple : Fyitrina axculta vorba si galigia de-afard. Cilitoria tmpreund eu voi ii va face plicere. ACORDUL ATRIBUTULUL CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT 1. Atributul adje tul stiu: val se acorda in gen, numir gi caz en regen- Necijifii (2.4) etrdusi (1.8) [Merg pe ling’ care. ( sul stantiy maseulin, plural, nominativ; necajifi = adjecti plural, nominatiy). - rust , masculin, 2. — Cind dows substantive de genuri diferite primese ncelasi atri- but adjectival (exprimat prin adjectiv posesix J, acordul se face eu sub- stantivul pe ling& care sti: Stiloul si cartea mea ; Cartea si stiloul meu. (3. — Dacd atributul substantival ( atribntul adjectival exprimat prin adjectiv posesiv este insotit de arti- colul posesiv (genitivul) al, a, ai, ale, articotul se acorda eu substantivul determinat in gen si numir. . Aceasti bibliotecd a liceului. (feminin, singular); Aceste biblioteci ale licenlui, (feminin, plural) ; Acest fecior al Bucovinei. (masculin, singular) ; Acesti feciori ai Bucovinei, (masculin, phual). u pronominal) in genitiy sau PUNCTUATIE : 1, —Se pune virgul intre atributele de acelesi fel (substantivale, pronominale, verbale, adverbiale), mmate sau sm de determinazi, eind nu. sint legate prin si copulativ ori prin saw: Frunzele mari, late, rerai si grele de api fosnean. — Aporitiile dezvoltate (explicative) se despart prin vingult de substantivul determinat : A fost el, fiul padu Dacé apozitia este in interioral comuniearii se asazi intre vi Zeus, feciorul lui Cronos, few semn din sprinceang. Apozifiile simple, de reguld, nu se despart prin virguli de substan- tivul determinat : Badita Vasile era holtei. : in unele cazmi, apozitia simpli porte fi izolata de regeutul ei prin virgulii: Predesen, aravatul, s-2 opus. gules 60 MODEL DE ANALIZA A ATRIBUTULUL Partea de Funéyi Se vorbire | sintagtleas = ona cemele riemiloase alribut adjectiv variabil, cu 2 terminayii, feminin, plural, adjectival nominativ, (pe Tinga miscale). atribut | Adjectival cei negei adjectiv variabil, cu 3 lermina(ii, masculin, plural, articulat eu arlicolul adjectival (demonstrativ) cei, aeuzativ (pe linga nor). ‘rece atribut nuweral cardinal (eu valoare adjectival), masculin, adjectival plural, nominativ (pe linga oieri). intreit atribut Jenumeral multiplieativ (cu valoare adjectival), adjectival masculin, singular, nominativ (pe ling yeamal). cile tei atribut numeral distributiy (ct'vatoare adjectivala), feminin, adjectival plural, scuzaliv (pe lingi in bueatiy, mea atribut adjecliv posesiv (un posesori si un obiect posedat), adje feminin, singular, nominativ (pe ling masind). acesta atribut adjectiy demonsteativ de apropiere, musculin, sin- adjectival gular, nominativ (pe ling&_copilil)- care (Petre) alvibut adjecliv interogaliv, masculin, singular, nominativ, adjectival (tine locul substantivului Petre). maul atribut adjectiv nehotirit, masculin, plural, noininaliv, (pe adjectiv: linga ineri). atribut verb, diateza activa, conjugarea a FV-a, partietpit adjectival (cu valoare de adjecliv pe lingd substantivul (exicte cu care se acorda In gen, numar si eaz), pamusitos atribut substantiv comun, feminin, plural, articulal eu arti- substantival colul hotarit (enelitie) lor, enitiv (pe Tinga setrftitud). geniliy atiibut substantival genitival | tut Petries Brasoveant, subslantiv propriu, masculin, singular, articwtat eu arlicolul hotirit (proclitie) lui, geniliv (pe linga ateluly. avi atvibut substantiv Gomun, feminin, singular, articulat cw ar- substantival Licolul hotirit (enelitie) i, dativ. (Cui Domn?~fari). in dativ 7 7 Vasile alribut substantiv propriv, masculin, singular, aeuzativ substantival = upuzifie simpla (pe ling badilu). aporiional daseditul atribut exprimat printr-o apozitie dezvoltati, formata din : nostra substantival a, — dasealul = substantiv, comun, masculin, sin apoziional gular, articulat eu articolul hotarit , nominativ : bb. ~ nostra = adjectiv posesiv (mai nmulli posesori, un singur obiect posedal), maseulin, singular, nomi= nativ, 7 a ae oi atcibut substantix, comun, feminin, phural, nearticutat, substantival iv, precedat de prepozitia simphi-de (pe linyd prepovifional ). 61 Parten de vorhire Fumetia simtaet liza mortologled de Ia atribut substantiv, comun, neutru, singulir, nearticulat, piept substantival ativ, precedat’ de preopozitin compusi de [a Preporifional | (pe ling floriley. aei atribut Pronume personal, persoana a IIT-a, feminin, pronominal gular, arliculat cu articolul posesiv (genilival) «, ge- genitival nitiv (determini pe chemare). dumnisale atribut pronume de politete, persoana a I1l-a masculin, pronominal singular,s geniliv, (delermind pe taal), «| genitival Nola: dinsul, dinsa, dingii, dinsele sint pronume nimginul Ini ea dumneata dintre ei dintre de sine alta deg vedea de arat hating de-afara impreund atribut pronomi- nal_genitival atribut proiomi- nal_genilival atribut_ pronomi- nal in dati atribut_pronomi- nal in datiy atribut pronon nal prepozi atribut_pronomi- nal prepozifional atribut pronomi- nal prepoziional atribut_pronon nal prepozijional atribut pronomi- nal_aporitional atribut verbal atribut” verbal alribut, verbal atribut adverbial atribut adverbial ‘Verb, diateza acti personale, Pronume negativ, persoana a-I1l-a, minin), singular,’ genitiv (determina pe ochii). Pronume personal, persoana a I1I-a, masculin, sin- gular, geniliv, (determin pe_ochisorii). Pronume personal, persoana 1, forma neaeeentuatd, asculin, singular, dativ, (determing pe erengile-mi). Pronume personal, persoana a IIl-a, forma neaccen- masculin, -singular, dativ, (determind pe -i binele) Pronume de politele, masculin, singular, acuzativ, Precedat de prepozitia simpli ea (delermind pronu- mele nebotiarit unl). Pronume personal, persoana a Ila, forma accen- tuatd, masculin, plural, aeuzativ, precedat de prepo- zijia simpli dintre (delermind pe unul). pronume demonstraliv, de depiirta plural, acuzativ, precedat de prepoz! (determina substantivul sultan). maseulin, li dintre pronume reflexiv, persoana a III-a, forma accen- tual masculin (feminin), singular, acuzativ, dat de prepozitia simpli de (determina pe indviala). Pronume neholtarit, feminin, singular, nominativ, = apuzifie simpla (determina pe mierta). verb, diateza activa, conjugarea a ILa, infiniliv, prevent, precedal de prepoziliile simple de si a (de~ termina pe fericirea). verb, diateza activ’, conjugarea J, supin, precedat de prepozitia simpli de (determina substantivul pamind) conjugarea a III-a, gerunziu, _substantivul ew inima) (aete loculiune adverbiali de loc format din adverbul ‘fara si_prepoziia de (determina substantivele vorba si_gilagia adverb de mod (determi substantivul eilatoria). 62 COMPLEMENTUL Complementul este partea secundarit de propozitie care determin’ un verb, un adverb san un adjectiv. I. COMPLEMENTUL (OBIECTUL) DIRECT indiek obiectul asupra chauia trece direct acfiunea exprimat’ de un veab tranzitiy. Raspunde la intrebitrile : pe cine? ce® NOTAG | 1. — A mu se folosi niciodald singura intrebarea ce, deoareee poate conduce 1a confuzit eu subjcctul in propazifies eu subiectiva, compleliva directa si predicutind in fruzit. Chiar dacd nn place urechii, Vom intreba eu : a, — eine? ce? pentru subicel. D. = pe cine? ce? pentru complement direct Ton Coteanu ulilizeazd denumirea de obicctul direct, in loc de contplementnt direct. Complementul direct poate fi exprimat prin 1. — substantive sau printr-un.substitut’ de substitut de substantiv (pronume, numeral, adjeciiv substantivizat) : Ezemple: A impicdicat calul si si-a pregitit euleus ; Fat Frumos birui pe emdy. (Creangs) 5 ~ Dommule Vueea, pe dumneatui ra dat indiritt dom. nul Petran. Hi mai strata de citeva ori pe antindoi. L-a sfituit de bine pe cel frumos. —verbe la infinitir, gerunzin si supin. : Baewple : Tar a ticea si lagi stiu. Dar aud chemindu-md. ne-a dat de tnedjat dup’ puterea noastri. OBSERVATN : Gomplementul direct se construiesle eu prepoifin pe, eind este exprimat printr-un substantiv propritr sau mume de persoand, pronume sau numeral, (Il vad pe Virgil; Pe el il aut ; M1 strig pe ol treilea ), precum si cind este exprimat prin formule aecentuaie ale pronumelii personal (a siriga pe ev, pe mine, pe noi ete.) Complementele directe exprimate prin substantive mume de locurt sau prin formele nodeeentixate ale promumelui personal se construiese Fira prepozitia pe (miinine prajitura ; tam viizut pe strada), 3. — Complementele directe mu se'despart prin virguld end sint lerminat (dupa predicat): Il strig pe George. Daci complementul direct este inaintea verbului (predicatului) si nu se pune accent pe cl, poute fi desparfil prin virguld. Cazurile acestea sint alit de rare, Inctt pot fi neglijate: Pe Muria (despre care aw mai Yorbit), am vazul-o MODEL DE AD sexate dupa verbul de~ Pariea dee Funeyla sintactled calul complement substantiy, comm, maseutin, singular, articulat ew direct articolul hotarit f, acuzativ, (determing verbul « a impiedicat). pe anu Gomplement | substantiv, comans. maseulin, singular, ieartietlat direct acuzativ, preeedat de prepozitia simpla pe (deter } mind pe vert birui) pe eoinplement Pronume de polilefe, masculin, singular, actizalix, dumnealtti direct precedat de prepozijia simpli de (determina pe a dat indarat). 63 Partea de vorbtre | Analiza morfolog amiindoi coniplement numeral colectiv (cu valoare substantivali), mas- direct, culin, plural, acuzativ, precedat de prepozitia simpla pe (determina verbul siruta). pe eel complement substantiv (provenit din adjectivul frumos preeedat frumos (pe direet de articolul adjectival cel), comun, masculin, sine frumosul) gular, acuzativ, ‘precedat de prepozifia simpli pe (determing verbul a sfatuil), . a teen complement Verh, diateza refleniva, conjugarea a IL-a, infinilio, |_-direet prezent (determina verbul tranzitiv slau) chemindu- complement verb, diateza activa, conjugarea I, gerunziu, (deter- direct mind verbul aud). = de inyaijat complement Yerb, diateza acliva, conjugarea I, supin (determin direct verbul tranzitiv o dat). Il. — COMPLEMENTUL DE AGENT determina un verb la dia teca pasiva (constructie cu a fi, modul participin sau reflexivul eu valoare pasiva) indicind autorul aclinnii, (pe cel care indeplineste efecti’ acfi- unea). Problema complementului de agent a fost precizati si la capitolul »Subiectul”, deoarece, ticind actiunea, el este si subiect logic. Raspunde la intrebarea:. de cine? - Exemple : Setints parlamentului a fost deschist (PV) de pregedinte C.ag ). Viele acne (PV ) de tupi (C.ag ) cbiard (PY ). Luerivile ministerului se conduc’ (PV) de minisiru (C.ag ). Incurajat de reaultate (C.ag ) ne-am eatins (PV ) cerce- tirile. NOTA : Camplementul.c ent devine prin transformave (trecerea predicatului de Ia diateza pasiva 1a diate ) subject. Exemple : a. — Vitele (1.8) sind alacale (2.PV) de lupt (3.C.ag). = deviiie Lupii (1.8) atacd (2.PV) pilele (3.00 b). = Dupi cum se observa iit propozijia b (lupii alae Vitele), fostul subieel gramuticul din PFopozifia « (vitele sint atacale de lupty a devenit camplementul direct. MODEL DE ANALIZA Partea de Funetia Sean vorbire sintactied Analizd mortologted ae, complement substantix, comm, masculin, singular, nea presedinte de agent acuzativ, precedat de prepozitia simpli de (De cine 2 a fost deschisa?). de Tupi } “complement ‘Substantiv, comun, masculin, singular, nearticulat, de agent acuzativ, precedat de prepozitia simpla de (alacate de eine?). ‘de ministre complenient Substaitiv, comun, maseulin, singular, nea g® agent acuzativ, precedat de prepozitia simpli de (De cine se conduc? ). Notd : se condue este Ja dialeza re- flexiva cu sens pasiv (= sint_conduse). IIL. — COMPLEMENTUL (OBIECTUL) INDIRECT indic& obi- ectul care sufer’ indirect acfiunea exprimat’ de verb (sau obiectul c&ruia ise atribuie o insugire sau 0 caracteristicé ). Rispunde la intrebirile 1 a, —owi?, cind este tn caeul datio; b. — Ia cine? Ia ce? ; despre cine?, despre ce? ; cu oine?, cu ce, pentru cine?, pentru ce; cind este tn cazul acueativ. Eaemgle : Dau cartea elevului (eui daw cartea?) Nu m& tem de tntreruperi (de cine nu mi tem?) Lui Petre nu-i past (cwi nu-i past?) Niménui nu-i vreau rival (cui nu-i vreau?) Credincios ordinului m-am prezentat la regiment (cui credincios? ) A. — Complementul indirect poate fi exprimat prin: 1. + substantive (sau substitute de substantiv) in cazurile + a, — dativ : Prietenului thu iai multumit?; Mi-e sete. b. — acuzativ : Nu mi incred tn vai — aijective precedate de propozitie : Din albs-a tSeub rogu. —verbe la infinitiv, gorunaiu, supin : Nu mi tem a vorbi. S-a mullumit repetind lectiile in pauze. Copilul se apue% din nou de studiat la vioari. B. — Regentul complementului indirect poate fi: 1. — verb (tranzitiv sau intranzitiv Inchinare-as (PV ) murgului (CL ). Harap Alb... mulfumeste (PV ) furnicii (CI). 2. — locufiune verbalit : --am si (PV) vd (OL) dau de stire (PV)... ~ adjectiv : Ochii ei sint plint de umbra (OL ) | Téinuitelor dureri. 4. —aiverbe (foarte rar) : Cazarma se aflii departe de orag (OT). 5. — interjecfie cw valoare verbal : Vai de noi..., Harap Alb! NOTA: 1, — In multe cazuri stabilirea complementului indirect este diticila, deoarece cuvintele prin care se exprima ne pot sugera si alte solutif sau tnfelesuri, me Exemple : a. — Cut toald boala (ett toate'e& avea o boali), a venit la stujba. 1 toatd boala este complement indirect (cu cine?), dar are $1 infeles convesiv] (In eluda boli!). . b. — In locul tau (daci ar ti fost 1n locul tau), el ar fi procedat 1a fel. = In locul tau este complement indirect, ins are 51 infeles conditional (complement circumstantial conditional). In asemenea situafii (intre specialisti parerile sint impartite !) este bine si tie evidenflate ambele sensuri cu motivarea alegerii prioritare a unuia dintre ole. 2. Sub raportul punetuatiel, procedém la fel ca Ia complementul direct. . MODEL DE ANALIZA Parte de Funesia So vorbire sintactled Anallzamorfologie eleva complement substantiv, comun, maseulin, singular, articulat indirect cu_arlicolul hotarit_ lui, dativ, (cui dau? ). de tntreruperi | complement substantiv, commun, feminin, plural, nearticulat, acu 7 indirect zativ, precedat de prepozitia simpli de (De cine nu : ma tem?). ul Petre complement substantiy, propriu, maseulin, singular, articulat ew indireet articolul hotrit (proclitie) lr, dativ, (etti nui pasa? 4 complement pronume personal, persoana a I1T-a, forma neaccen- i indirect tuatii maseulin, singular, dativ, (Cui mii pasd?). niminui complement pronume negativ, masculin (feminin), singular, dativ| indirect, (Cui_nu-i vreau? }. ordimul complement substantiv, comun, neutra, singular, articnlat cu indirect articolul hotarit (enclitic) lui, daliv, (eredincios cui? ). ain alb complement adjectiv, variahil, dowd terminatfi, masculin, sin- indirect gular, acuzaliv, precedat de prepozitia simpli din (Din ce s-a facut rosut? ). a vorbi complement verb, diatgza activ’, conjugarea a 1V-a, infinitiv indirect prezent (cu prepozifia simpli a) (De cine mu ma tem?) repetind complement verb, diateza activa, conjugarea I, gerunziu (Cu indirect eine s-a mulfumit? ). de’ studiat complement verb, diateza activ’, conjugarea I, supin (eu prepo- indirect zifla simpli de) (De cine, ce s-a apucal?). mi- complement pronume personal, persoana I, forma neaccentuata, rect masculin, singular, dativ (Cui ¢ sete? )- COMPLEMENTELE CIRCUMSTANTIALE indick circwmstanja, tmprejurarea (locul, timpul, modul, cauza, scopul, condifia, consecinfa etc.) in care se siivirgeste achiunea exprimatd de un verb. I. — COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE LOC arat& lo cul unde se petrece actiunea (punctul de plecare, directia sau limita ei). Rispunde la una din intrebirile: unde?, de unde?, pin’ unde?, incotro?, pe unde ?. - . . Exemple : : Am fost tist de vardisti de noapte la Ploiesti (Caragiale) Sint, pagii, neam de beduin/Si de la Bab-el-Mandeb vin... (G. Cogbuc). 66 ‘Ma abat pe la tei, eu gindul si prind pupiiza. : (I. Creangi) Podul se cliti eu greu de la'mal. (Odobescu) MA indrept spre primdrie. Rareori pitrundea pind la dinsul cite un fipit. (L. Rebreanu) A rupt-o la fug’ spre casd. Hai, tata, acasé. ‘Trecea trist pe ici pe colo. Din exemplele date, rezult& cX regentul complementului circumstan- fial do loc poate fi exprimat prin verb (am fost, vin, ma abat ete.), prin woentinns verbal (a rupt-o la fugit ) sau prin interjectie (Hai, tata, acasd Prin ce se poate exprima complementul circumstantial de loc re- zult& si din tabelul urmitor : MODEL DE ANALIZA Partea de Funefia SaaS caer Analiza mirfologted de la Babel- | complement substantiy, propriu, masculin, singular, acuzativ, -Mandeb circumstantial precedat de prepozitia compusii de la (De unde vin? ). de loc Ja Ploiesti complement substantiv, comun, masculin, singular, (cu forma cireumstanjial de plural), acuzativ, precedal de prepozifia simpli de loc ta (Wnde'am fost?). pe la tet complement substantiv, comun, masculin, plural, nearticulat, circumstangial acuzativ, precedat de prepozijia compusi pe la (Pe de loc unde md abat? ) pind Ja complement Pronume personal, masculin, singular, persoana dinsul . | circumstantial a Tika, acuzativy, ‘precedat de prepozitia compusi =" | ae toc pind la (pind unde pdtrundea? ). casi complement adverb de loe (Hai, unde circumstantial de loc pe ici pe colo” | complement locufiune adverbiald de loc — (formata din ‘adver- circumstantial bele ici si colo precedate de prepozitia simpla pe de loc (Pe unde ‘irecea? ). Topica gi punctuati 1, — Complementul circumstantial de loc poate fi agezat atit ina- intea, cit si in wma termenului regent : Mi duc la Bucuresti. — La Buou- testi,’ mi duc. 2. —Nu se desparte prin virgul’, cind este agezat dip& termenul regent. (Trece prin livadd). 3. — Se desparte prin virgulé cind se afla dinaintea termenului re- gent si autorul nu insisid asupra Ini. (De pe suprafata laoului, se ridiod aburi). EL De asemenea, se desparte prin virgulx, cind complementul cireum- stanfial de loc este agezat intre subiect si predicat, ins numai in cazub in care subiectul st inaintea predicatului : Gopilul (1.8 ), pe drumul glo- dos, isi tira (2.PV ) picioarele. II, — COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE TIMP arata timpul (momentul, epoca, durata, etapa, limita ete.) actiunii exprimat’ prin verb. Rispunde 1a intrebitvile : ctnd?, de otnd?, pind ctnd?, oft timp? Gatre searé am ajuns la bunicul David din Pipirig. (I. Creang&) La voi alergi totdeauna/Truditu-mi suflet si se-nchine. (O. Goga) Blanca, afli-ch din leagén | Domnul este al tiu mire. (M. Eminescu) Am agteptat toamna pe Eminescu in zadar. (Caragiale) * Asteapti-mi wn moment. Am citit mult tm cursul siptdminii. Tu tori. Pe vatra veche ard, /Pocnind din creme-n vremes - (G. Gogbue) -+ -priveghease pind la miezul nopfii... Apoi, pornind tractorul, se apuci de arat. Pind a vent Salvarea, i s-au acordat primele ingrijiri. Gind 0 dati sau de doud ori, i s-a intimplat si se aventureze, pind in sufragerie, nici n-a apucat bine si se dumireasck pe co lume e. Din tabelul MODEL DE ANALIZA rezulti pirtile de vorbirg prin care se exprim& complementul circumstantial de timp : Pariea ae Funefia Analtza” morfoog sorblee sine catre complement substantiv, comun, feminin, singular, nearticulat, sear Sheumatantiar | seuratiy precedat de preporitiasimpld care? tetnd fc ump em ofan?) totaeaune | complement | adverb de imp (Cnd aterga?. circumstantial ge timp din leagén complement substantiv, comun, neutru, singular, nearticulat, circumstantial acuzativ, precedat de prepozitia simpla din (De . ® __|_de timp cind este mire? ). tama complement | adverb de timp (De elnd am optepta? ). shrews ac ump tm curl | complement | aulstontn, comun, ferinin, singular, ateulat eu siiptiminii circumstantial articolul hotarit"i, genitiv, precedat de locutiunea de timp prepozitionala fn cursul (Cind am citit?). din vreme complement locufiune adverbiald de timp, formata din Tepetarea in vreme. circumstantial | euvintulul oreme sl din prepozii simple din st tu fe timp (cind pocnese?), 68 Partea de Funes arias a Analiza logled ping Ia complement stantio, comun, fentinin, singular, ,articulat eu miezul noptii | circumstantial articulat hotarit i, geniliv,” precedat de locufiunea de timp Prepozifionali pind la miecul (Pind eind prive- ghease? ) a veni complement verb, diateza acliv’d, conjugarea a IV-a, infinitiv, cirewmstanyial Prezent, (cu. prepozifia simpli a). (Cit fimp i s-aa de timp acordat ingrijirt?), pornind complement verb, diatera activi, conjugarea a 1V-a, gerunziu. circumstantial (Cind se apued de arat?). de timp o dala complement. numeral adverbial (Cind { s-a tntimplat?). circumstantial de timp. de doud ori complement numeral adverbial (Cind i s-a intimplat?). circumstantial de timp OBSERVAqII: 1. ~ Uneori, si complementul circumstantial de timp poate avea sens de complement elreumstantial de Joe. Important este sensu) principal care se impune in context, Exemple : a. — Pe drum, am povestit vrute si nevrute, Pe drum are, tn priinul rind, sensul de in timp ce mergenm, deci este C.C.T. Inst pe drum are st intelesil de loctl unde’am por uesli. Dar acest sens este mat slab. b.— Se etlease odali ett gtinile. $1 nicl, odata on gainiley 3 are tn prinul rind mnteles de timp (Cind s-a et}eat s) si deci este GACT. ¢. — Probleme mai difieile apar in cazul cind C.C.T. este exprimat prin gerunziu, Aste, de piles, in propozitia :,, Vorbind prea mult, nu cistigi mare Inera”, gerunzitl vorbind este complemient circunistantial de eauzi, ins are si sens de C.C.T. (Cind vorbeste prea mull? ) 41 de complement eireuinstantial eondilfonal (aed varbesti prea null), In propoziia + Sosind 4m comunai, trage fireste In arendas” — sensul de C.C.1, al gerunzitlui sosind este. evident. 2. — Punctuajia C.C.T, este la fel en cea mentionatit la C.C 3. ~ Toate constriieiiie gerunzigle (ew saw fara compliniri sintaetics )se despart de restul comunieirii prin virguli: Plangind, Aivera si cu inutfaturd si cw intetigenta, n-a putut si izhuteased. IH. — COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE €AUZA deter- mina un verb sau un adjectiv si arati motivul (cauza) unei actiuni (stiri sau insusi Raspunde la intrebirile : din ce cauzd?, din ce pricina? Ell poate fi exprimat prin: 1. — substantiv (substitute de substantive) precedate de prepozifii sau locutiuni prepozitionale : a. — isi mugea fata degetele... de ciudé gi de rusine... b. — Si pentru o vorba rea ce-i spui/Muneeste supirad ! (G. Cogbue). ¢. — din pricina dogoarei mlastinile sint uscate peste tot. a. — Pentru aceea, n-are ursul coadi. 2. — adjective (propriu-zise, pronominale sau participii eu valoare de adjective) precedate de prepozitia de a, — Lupului fi scipiirau ochii si-i sfiriia gitlejul de flamind. b. — Cind zbura a opta tari / De ostenit era si, moari. ied de vreme, timpuriu, diferent de fune}ia lor cerut ajutor, Find me- * 69 3. — verbe la gerunzin: a. — Faetnd eu o vreme ca asta, am sparlit-o la balti. b. — Socotindu-se pregitit, n-a mai inviitat. MODEL DE ANALIZA Partea de Funes ic niteeed Analiza morfologied de ciudt ‘complement substantiv, commun, feminn, singular, nearticulat, circumstantial acuzaliv, precedat de prepozitia simpli de (Din ce IV. — COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE SCOP arats scopul actiunii exprimate prin verb, Rispunde la intrebirile : in ce scop 4, cu ce seop? Complementele circumstanfiale de scop pot fi exprimate print 1. — substantive (sau substitute) cu prepoziti — Studentii se pregiitese intens pentru promovarea examenelor. b. —M& due dupa cigtig. c. — Am consultat pentru aceasia toate dictionarelé noastre. 2, — terbe la infinitiv sau supin precedate de prepozifii : Tusi_spre a-si drege glasul. Pleci la vinat de ekpricare. complement verb, dialeza reflexiva, conjugarea a 1V-a, gerunziu (Din ce cauzit n-a mai invafal?). PUNCTUATIE ; 1. —Complementele circumstantiale de cauzii nu se despart prin virgula cind sint asezate dup’ predicat (verb). Eaemplu : Cici muriser’ de pojar ori de difterie. 2. —Gind sint inaintea predicatului, complementele circumstan- fiale de cauz& pot fi despartite de verb (predicat) prin virguli. Eaemplu : Dintr-o simpla neglijenta, se provocase un mare incendiu. 3. —Cind complementul circumstantial de cauz’ se exprima prin- tr-un gerunzin, asezat inaintea predicatului (verbului) — ca in cazul tutu- ror constructiilor gerunziale — se desparte prin virguld. Ezemplu : Strigind prea tare, a rigusit. . 70 de'e: auzi ish muyea degetele?).. Si isi * «tit a courii ist mugen degetefeT). _ Si igi pleacy capul spre a fi tdiat. pentru o vorba | complement sudsluntin, comun, feminin, singular, articulat ot. circumstantial | articolul hotarit ,,0, acuzativ, precedat de prepo- - MODEL DE ANALIZA de cauri 7itia pentru (Din ce ccuzdt muneeste suparal? ). 2 din prieina complement sudstantio, comun, feminin, singular, articulat ew Partea do Ane gtea dogoarei circumstantial articolul hotirit i, genitiv, precedat de locutiunea vorbire Analiza morfologle: de eauzi din pricind) (Din ce causa sinl us- : pentru complement substontio, comun, feminin, singular, articu de flamind complement. adjectiv, Variabil, 2 terminatii, maseulin, singular, pomenirea reumstantial articolul holirit a, acuzativ, precedat de prepozitia circumstantial acuzaliv, precedat de prepozijia simpli de (Din de scop simpli_pentru (In ce scop se pregiteste?). de cauzd ce cauzd’ ti sedparau? ). a dupa cistig complement substentiv, commun, neutru, singular, nearticulat, de ostenit complement verb, dintezi activi, conjugarea a 1V-a, particinia, ireumstan{ial | aeuzativ, ‘precedat’ de prepozitia simpls dupt (In circumstantial | (eu valoare de adjectiv), precedat de prepoziia sim ce seop ce scop md due?). | de eauzat pli de. (Din co casi erw sd mourd? ). pentru aceasta | complement pronume, demonstrativ, de apropiere, feminin, sin- pentru aceea | complement pronume demonstrativ, de apropiere, feminin, sin- circumstantial i, aeuzaliv, precedat de prepozifia simpla pentru circumstantial | ular, acuzativ, precedat de prepoziia simpli pen- de scop (Cu ce seop cm cansultal?), de cauza iru (Din ce canzd neare coudd?). ; spre a-sidrege | complement. verb, diateza reflexiva, conjugarea a IL-2, infinitio, vézind complement, verb, diatezs activ’, conjugarea a Tea, gerunsiu. cireumstanfial_- | prezent, preeedat de prepozitile spre si a (In ce seep circumstanjial (Din ce eauzd am sparlit-o la fuga? ). de seop, busi?) de cauzi complement eircumstan| fal de seop verb, diateza activa, conjugarea cedat de prepozitia simpli le (In ce seop pleci a IV-a, supin, pre- de spr 2 fittiat | complement verb, diateza pasiva conjugarea 1, infiniti, prezent circumstantial | precedat de preporitiile simple spre si a (Im ce seap de scop igi pleed capul? ) PUNCTUATIE : 1. — De reguli complementul de scop mu se desparte prin virgul de predicat (verb). ; 2, — in unele situatii, complementul circumstantial de seop poate fi despirgit prin virguld. Bxemplu : Bu, pentru a sclpa, rispunsei -,,da”. (Complemeutul cirewmstantial de seop’ este asezat intre subiect (eu) gi predicat (rispunsei). De observat : uneori si C.C.S. poate avea gi alte sensuri : S-a dus la sedldat : a, ~ in ce scop s-a dus? (Si se sealde) = CC. seop b. — unde s-a dus? (la seailditoare) = C.C. loc. a Este bine ca, in asemenea cazuri si fie ohservate si motivate toate sensurile, cu menfionarea celui mai puternic (in cazal nostru : la sedldat = complement circumstantial de scop). : V. — COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE MOD arata modul, felul, chipul in care se desfiigoari 0 actiune sau se prezinta o cali- tate. Rispunde la intrebirile : cwn 9, tn ce fel?, fu ce mod?, tn ce chip 2, eit (de)? A. — Regentul complementului circumstantial de mod (poate fi) : 1, — un verb (locufiune verbali / Iar mama Ini Bidita Vasile igi petrecea biiatul la Piatra boeindu-l ca pe un mort (C.C.HL. ). (L. Creangi) ; Am rupt-o la fuga ca niste bidivii (0.0.21. ). 2. — interjectii eu valoare verbsli: Haide, murgule, mai tare (0.0.1. ); $-odati pornesc ei: teleap, teleap, ‘teleap (C20.M.). (Ie Creangii). 3. — adjective: E iremediabil (C.C.M.) ratat ; fatti, mlddioasd ca 0 trestioaré (C.0.M.). 4. — adverbe (locutiune adverbialiy : Miron Tuga suri (0.0.M. ). --mindra alba se putin ironio Alte exemple de complementul eireumstatial de mod Treceau pe stradit cite doi. Am eunoseut foarte de aproape pe un om de o superioar’, inzestrare * intelectual. (I. L. Caragiale) i din codrii noaptea vine/Pe furis. (G. Coghue) Cinteeul se apropie din ce in ce.. : Ma apisat destul personalitatea marelui profesor. (Camil Petrescu) Tresdrind seinteie lacul... (M. Eminescu) B. — Complementul circumstantial de mod poate fi: 1. — complement cireumstantial de mod propriu-zis : Aga se por- nirf tigadele; Lemnul fu despicat én dou, Plingea cw méthnire. 2. — complement cireumstanjial de mod comparativ (cind se rea- lizeazi o comparatie) : Aleargi ca o cdprioaré ; Sint mai bitrin decit tine ; Douk , trei zile tree ca o parere. 3. —complementul circumstantial de mod care arat% misuras Actorul ii propuse si-l ia sufleur cu sapte galbeni pe hunk, 4. — complementul cireumstangial de mod consecutiv aratii conse- cinjele (urmirile) pe care le poate avea actiunea sau calitatea. De reguli, complementul circumstan{ial de mod consecutiv se ex- prim’ prin expresii : de minune, de moarte, de speriat. Ideea, de consecusie (consecinti, urmare) va fi infeleast odata cu studierea propozitiei cireumstantiale consecutive care riispunde la intre- barea : care este consecinfa (sau urmarea) faptului? 72 Exemple de complemente ciremmstantiale de mod consecutive : Planul lui Cessian izbuti de minune. S-a speriat de moarte. A Diut de sporiat. LL inbegste la nebunir Complementul cireumstnutial de mod consecutiv apare foarte rar, fie ca supin, fie ca substantiv eu inteles apropiat de verb. Importante sf frecvente sint doar complementele cireumstanfiale de mod propriu-zise gi comparative. MODEL DE ANALIZA Partea de Funetia r vorbis eau Analiza moxfoloyted ca pe un complement subslentio, conran, masculin, singular, artiewlat ew mort circumstangial cul articolul nehotitrit un, acuzativ, precedat de pre~ de mod ozifia simpli ea (Cum (ca pe cine?) il bucea? ). comparativ ca niste complement substantiv, comun, masculin, plural, articulat eu bidivii circiimstantial articolul nehotarit’nisle, acuzativ, preeedat de pre- de mod | pozitia simpla ew (Cum au rupl-o la fugd?). (Dropriv-zis) mai tare complement adverb de mod, comparativ de superioritate. circumstantial de mod teleap, teleap, | complement Interjeclic repetats. teleap circumstantial de mod iremediabil complement adverb de mod. . circumstantial de mod : comparativ cao trestioa- | complement substantin, comun, feminin, singular, articulat eu ni cireumstanfial articolul nehotarit 0, acuzativ, precedat de prepo- : de mod i li ca (mlddiousi ea cine, cum? ), comparativ . ironic complement adverb de mod pozitiv. circumstantial de mod - |_propriu-zis g Cite doi complement numeralul distributiv (cu valoare substantiald); circumstantial maseulin; plural, acuzativ, preeedat de adverbul de mod eile eu_valoare tte conjunctie. foarte de complement locutiune adverbiali de mod, superlativ absolut aproape circumstantial de | (In ce mod l-ai eunoseut? ). mod pe turig complement locufiune adverbial de mod (Cum vine noaplea? ). circumstantial . de*mod 73 Partea de Analiza morfoloytea vorbire sintaetics ain ce tn ce | complement locujitme adverbiala de mod (format din pronu- citeumistanial | mele relativ ce'repetat si prepoziitle s mple din, in) de mod (Un ce mod se aprapie? ) destul complement adverb de mod (canttativ) (Cit ma apdset? ) cireumstantial de mod tresarind compl verb, diateri activa, conjugaren a IV-a, gerunsiu, circumstantial (Cum scinteie lacul? de_mod asa complement adverb de mod (Cum se pornird? ). circumstantial Ge mod cu mtbnire yplement substontiv, comun, femiti , singular, neartie ccumstan|ial acuzalix, precedal de prepozitia simpld cu (In ce de mod [mod plinge? } decit tine complement Pronume personal, persoina a Ila, forma accen- circumstantial (ual, masculin (feminin), singular,’ acuzatiy, pre- de mod Ide prepozivia simpli dectt (Cte de batrtu?). (comparativy de minune complement substintie, comun, feminin, singular, nearticulat, circumstantial acuzativ, precedal de prepozifia simplt de. de mod (consecutiv) a de speriat. | complement verh, diateza activa, conjugarea I, supin (cu prepo- circumstantial de mod (consecutiv) vitia simpla de). . PUNCTUATIE Complementul circumstantial de mod, de regula, nit virguli de elementul regent. Poate fi intercalat intre virgule cind este agozat inainte de locul care i se cuvine (se schimb& topica). Zwemplu : Acesta e autorul pe care l-ai citit, eu atita nevinovati primdvara sufleteasca, acum citiva ani? : . YI. — COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL CONDITIONAL ex- prim’ conditia (ipoteza) de eare depinde realizarea unei actiuni, RXs- punde la intrebarea ; ew ce conditie? Poate fi exprimat prin : 1, — substantive > . a. — care indict ideea’ de conditie (eaz, ipotesit, cventuatitate) gi sint, de reguli, precedate de prepovifia simpli ,.in” :' In eventualitatea demisiondrit, vo angaja un suplinitor. b. — care sint precedate de locufiunea prepozifionalt tn eaz eit : Fn caz de atac, dati semnalul. p : _ e desparte prin *- ¢. — substantive (pronume) in genetiv precedate de locutiunca prepozitional’ fn loeul : In locul lui road, ew im vi judecami. _ 2. — Adverbele altfel si altminteri (forma corecti) care exprim’ 0 idee (supozific) contraré celor spuse inainte : Singura solutie este asta, Alifel ar avea in fiece moment wilt ssase; Spune-i tot, aliminteri va plana o vegnieX biinuis li 3. — printr-un verb la gerunciu : Tréind si nemurind, ai sh vezi eine sint eu. Alte exemple : Imediat si pirisesti priminia, altfel te avestez. (Liviu Rebreanu); In ipotezu wnei retrageri neprevizute, srupa voastri va acoperi oseaua cu foe intens. (Marin Preda); In caz de necoie, intregul post va iesi complet inarmat. (Livin Rebreann); Cici voi murind in singe, ei pot sii fie mari, (M. Eminescu), MODEL DE ANALIZA | Partea de Faneyia a | in eventualita- complement substantiv, comun, arliculat cu articolul hotirit i, il ~_| conditional eventuatiluten (Cu ee condifie vom angaja’) in caz dealac | complement substantiv, comus,.neutru, nearticulat, acuzatiy, circumstantial precedat de locutiunea prepozifionald in’ caz de (ct conditional ee condific dati semnalul? ). in Joeul Tui complement substantiv, comun, singular, articulat cu articol Voda circumstantial "| hotarit (proclitie) lai, genitiv, precedat de locuti- condifional uunea prepozifionala in Tocul (Cu ce condifie nu od juudect? ), alltel complement adverb de mod. (altminteri) circumstantial . conditional traind (si) complement verb, diateza activa, conjugarea a 1V-a, gerunziu nemurind circumstanyial (Cu ce condifie ai sa vezi? ). Not: nemurind = ge- conditional runziu_la forma negativa. 1n ipoteza unei_| complement substantiv, comun, feminb singular, artieulat cu retrageri » | eiycumstanfial articolul nehotdrit wrei,, genitiv, precedal de locu- ceéndifional {iunea prepozitionali i’ ipoteca’ (Cu ce condijie va acopert?). murind complement verb, diateza activ, conjugarea a IV-a, gerunziu circumstantial (Cu cescondifie pot fi tari? ), condifional PUNCTUATIA : 1, —Complementul circumstantial conditional poate fi despargit prin virguli cind este asezat dinamica verbului determinat : In cazul acesta, nu se mai rimine decit sX ne culedin ; In locul, spatarulwi Ghiea, eu mu-ti ‘trigeam palme eum a ficut el. 2, — Asezat intre subiect si predicat, complementul circumstantial conditional poate fi separat prin virgule : Eu, tm locul lui, ag fi suparat; Bh, tm locuil dumitale, m-ag grbi-si rispund. vi} VII. — COMLEMENTUL CIRCUMSTANJIAL CONCESIV — deter- mini un verb san un adjectiv indicind un object sax 0 tmprejurare care ar fi putut impicdica actiunea (exprimata de verb) sau insusirea (exprimat’ de adjectiv), dar x-a impiedicat-o. Raspunde la intrebarea: im ciuda carui fapl?. Poate fi exprimat prin : £ 1. — substantive (sat substituie ale substantibului) precedate de lo- cufiunile prepozitionale : eu tot (cu toatd, cu tofi, cu toate), tn cinda, tn pofida, ti contra, impotriva : fiiain brate, ii struti Eram ‘ti: le di ghes, in pofida mamei, sit-si fact de cap. st cu tot limpul frumos al primiverii. (I, Negruzzi) Verigoara ta tot tiniiri rimine in ciuda vremii ce troce, (I. Negruzzi) Impotriva agteptérilor, m-a “zirit imediat. 2. — adjective saw verbe la gerunziu precedate, uneori, de adverbul chiar (nici = negativ) sau la infinitive eu prepozitia fara : Chiar obosit, tot a rispuns la apelul nostru. Pérind pe veci a rasiri/Din nrma. moariea-l paste (M. Tininesen) Faré a fi din pattea locului, s-a descurcat in hifigul strizilor Partea de Funetta a prinricg aiataetle Analiza_ morfologted In pofida complement | substantiy, comun, singular, articulat eu artical mami circumstanfial | hotirit i, ‘genitiy, ‘precedat de locu\iunea prepozi concesiv onal tn pofide.” (In efuda edrui fapt te da ghes? ). cu tot timpul complement | substantiv, comun, neutru, singular, nearticulat, circumstantial | acuzativ, precedal ‘de locutiunea. prepozi{ion: conersiv’ tot. (In ciuda edrui fapt eram trist? ). tm eluida vremii | complement | substanliv, comun, feminin, singular, articulat, eu cireumstan}lal | articol hotarit ,,i’, genitiv, precedat’ de locufitinea coneesiy prepozifional tn einda, (Ireciutta edrui-fapl ramine finda? ). impotriva complement | substantiv, comun, feminin, plural, articulat cu asteptarilor circumstantial articol hotarit ,,lor”, genitiv, precedat de prepozitia concesiy simpl& impotrioa (In eiuda edrwi fapl m-a zarit? ). chiar obosit | complement adjectiv, variabil, dowd lerminafii, maseulin, singu- ‘ circumstantial Tar, noménativ (prin dezvoltare : concesiv obosit devine nume predicativ, di __| nativ). (in ciuda cdtrai fapt a raspuns? ). fard a fi plement verb (copulativ), diateza activa, conjugarea a 1V-a, mstanfial infintiiv, prezent, precedat de prepozitia simpla concesiy fara. (In ciuda edrai fapt s-a descurcat? ). parind compleinent verb, diateza activa, conjugarea a Ila, gerunsiu (In circumstantial ciuda cdrui fapt 1 paste moartea?). coneesiv : - 76 bului (adjectivului), poate fi despirtit, prin vingt UATIE: 1. — Complementul cire ‘uistanfial concesiv, cind este inaintea ver ¢ Gexpirbt prin ving: Stugarind de dim ne 08 “8 : Lotugl cit putea 55 ic i- jindu-ae la cei mai buni medici, nu se mai putea vinden oar nate _ 2. — Uneori, datoritt intercali EL 0 priveste si i’se pare e& acest chip, deosebit. : i neata pink noaptea, (... se izoleazit cu ajutorul virgulelor : Sard a fi frumos, ave un farmee SINTAXA PROPOZITIEI. RAPORTURILE SINTACTICE ne reamintim ea : : ; — Sintaxa (gr. sintaxi se imbind cuvintele in propoziti frazi (sintaxa frazei). esiituri) studiazi regulile dupa care (sintaxa propozifiei) si propozifiile in 2. — Propozifia este comunicarea in care exist un singur predicat, 3. — Propozi a, ~ pirfi principale de proposifie : subiectul si predicatul. b. — parfi secundare de propozitie: atribuiul si complementul. 4. — In procesul de imbinare a cuvi i i : % cuvintelor, in scopul realizirii unei a sul nare a envi 8 unei comuniciri, se stabilese anumite legtituri denumite raporturi sintactie Acestea sint urmitoarele : a __L — Raportul de interdependenfa (dependen{& reciprocé) gi oubieet si predicat, Tn capitolele respective soe subliniat faptad os mabe tu se defineste eu ajutorul predicatulué si, invers, predicatul i definin aa ajutorul subiectului. Aceastis interdependenfis st& si la baza regulilor do acord inte subiect si predicat; studiate la. capitolele respective, ? II. — Raportul de coordonare se stabileste intre parti ! e ste intre pirtile de propo- zitie de acela : redicative, atti Mer a Bile ig Acelasl fel (subiccte, nume predicative, atfibute, complemente) si 1. — prin juatapunere (aliturate), caz in care 1: t é are rapor cheaz’ cu ajutorul virgulei: portal ds soondonars Drumul, edrarile, casele, coyiacii par mai vesele In acest exemplu, subiectul este multiplu. Prin foo, prin spdingi, prin glont, prin fum|Prin mii de baionete,} /Ureim, luptém... ‘ Reprezentind grafic acest text si consideri i i 1 2 si considerind / arcdm, Yorn avea schema, : oe wetleet verbal st ms 2PV * urcam. prin prin prin prin prin foc, spangi, glont, fum, __baionete 2, — prin conjunepia copulativ si (sau) + Musica (1.8) si egomotul (LS) lumii de-abia ajung ca o adiere blind’. tn acest exemplu, musica + egomotul 8e copulative i. ; _— Raportul de suboxdonare macrheazi. relati an cusint depidde de un all cuvint’ denunit regent: ry Pit (18) airs (Bea) si inteigent (La) apend (2 coreet FROCAL) Ta toate (7.4) tatrebiiile (6. CL). aiticlte (SA). qarema acestei propozitit va evidentia clar toate rape x tente intre cuvintele din care se comprne : eau (2.PV ) aici abiectului umultipha : ajutorul conjunefiel clementele componente ale leag’t (sint coordonate) eu ani velatiile de dependen{a eteviil 19) ——rispund PN) j inteligent ¢ la intrebarile silitori(3A) si inteligentiGA) weeny la ca ae Sy toate _dificile (7A) MIJLOACELE DE EXPRIMARE A RAPORTURILOR SINTACTICE iE an raporturile de interdependent’ din- 1, — FLEXION nar ei Rarorea si raportul dintre pér- ‘cet si predicat, exprimat prin acord, portal dintre pir tae audit Pred trad) af curiae po ero Le etemuiat (mortage): ile pie (5 $ George (18) «iuat (2 PY) florite (20D) elaseh (44) i pas trare (5.0.0. sop )- : — e — subiect —- se acorda cu predieatul — @ Iuat in per a. soant b. — florile — complement: direct oe. — clasei — atribut: — determing sub , determin’ verbul : a Inat : pstantivul — florile antial de scop — deter- rare — complement. ciren: mini yerbul : Schema qe II. — JONCTIUNEA (legitiwa) se face int zitie (sintaxa propozitie’) sau intre douk propozi i de propo- realizeazi (in propozitie) prin: 1. — prepozifii, adick prin curintele (pirti de vorbire) neflexibile care leagi wn atribut sau un complement de pirtile de vorbire pe care le determing. Reamintim e& atributul determin& un subsantiv, pronume sau numeral iar complementul determint un verb, adjectiv sau adverb + S-aude un zyomot de pasi pe drum. In acest exemplu : atributul pagi se leagit de substantivul pe determina (un zgomot) eu ajutorul prepozifiei simple de; COL se leagi de verbul determinat (s-aide) cu ajutoral prepozitici NOTA: Joncliunen se poate face si ew ajut cul (PY) odala ew fimpul (3.CCT. -Mici, complementul eireumstan ajutoryl locufiunit prepi el pe drum imple pe. locufiunilor prepoz (LA). de timp (timpul) se onale odalé eu. ‘onale, ca In propozifia: A. de verbul (a creseut) eu 2, — conjunefii coordonatoare : Durerea (1,8) noastra (3.A) surda (4.A) si amart (5. midi (2.PV) pe-o singuri vioara (‘T. Arghezi), In primul vers arghezian, atributul adjectival amara s atributul substantival surd@ eu ajutornl conjunctie’ copulative si IIL, — Juxtapunerea (aliturarea) a dou sau mai multe parti de propozi{ii de acelasi fel : Tufani (1.8), paltini (LS), ghindasi (1.8) se ingrozins (2.PV) foarte (3. COM). . In propozifia de mai_sus, subiectul multiplu este aledtuit din tre cuvinte : ufani, paltini, ghindari aflate in raport de coordonare prin jux- fapunere, realizat prin virgul Schema este coucludenti ftsubiect multiplu Turanszpattini- ghinari se ingrozira(2PV) foarte(3CCM) IV, — TOPICA (ordinea uermali a partilor de propo: : subiect tiibut ~- predicat — complement), INTONATIA (inareati, de obicei, ajutorul virgulei, semnului intrebirii, semmului exclamirii, semnelor citarii, ele.) si PAUZA (cezura in interiorul.versnrilor) contribuie si ele 1a abilivea si evidentierea raporturilor_sintactice. Modificirile inteutionate in topici se constituie in figura de stil denumit ERSIUNEA : Cum n-oi mai fi pribeag de-atunci inainte M-or troieni eu drag Aduceri aminte” Ls fi a aunizarea neexpres Respectaren strict a topieli ar fi condus la organize espectarea 5 ato a strofei dup& cum urmeazi... »,Aduceri-aminte ‘Meor troieni ' De-atunci inainte eu drag Cum n-oi mai fi pribeag. / sint ireevente in poezic: patia si pauze / me Mireea cel Batrin? Uriag el al Daciei,sau & es a! Oltul repeteaz’ : Mircea! imi xAspunde dealul s Mircea | Oltul rep veche | primeste-nchinichine ' Sirutare, umb 8 SINTAXA PROPOZITIEI — EXERCITII APLICATIVE }men, gi eu Aj, wn alt hogmaliia (6.4), au treent | (2.PV) 1. — $i Nic (1.8) lui Costache (3.4), dusmanul (4. Toader (1.8) a Catinedi (5. pe ling mine (7.CCL) varbi ind (SCCM) eu mare (10.4) cid (.COM). a, — dup scopml comunicivii — enwntiatied proprin-zisas b. = dupi formit = afirmativd ; 6. = dupi strneturii = dezroltaté. SE MORFOLOGICA Partea de vorhire si (iaratiy) ~ conjunclie copulativa, simpli, evidentiazi_continuare Sie gi ey | suber [see Inascling,sngan, nominate, Neva I ‘Toader, nuultiphe Nie" si Toader sint coordonate ew ajutorul conjun lici copulitive yi si al lui ew asociativ. Impretina (si — cu) au. valoare coordonatoare. (Cine att te Verl diateza activa, conj perfeetul cumipusy persoama a 11 ou Fient Nivit gi Touder? ). ugaren_a IL-2, ind ploral, substantiv, proprit, masculin, singular, arliculat articutul posesiv tarit pro dusmanul aporitic dezvoltatd format din: meu 7 dugmanul — substantiv, coniun, masculin, sin- apozifional gular, srticulat eu articolul hotirit 2, nominatiy, b. ~ meu = adjectiv posesiv, un posesor gin singur obiect posedat, masculin,’ singular, nominativ. (Care Nie’). a Catinedi atribut substantiv proprit, feminin, singular, articulat cu substantival articolul posesiv (genitival) a si eu articatnl hotarit genitival és genitiv (Toader al cui?). G~c, 514 81 Parten de Funefia sinta Iza morfologied vorbice un alt» | alribul exprimat prin apozifie dezvollata formata din = hosmatiu substantival a. — hosmaldu = sustantiv, comun, masculin, sin- apozilional gular, articulat eu articolul nebojirtt un nominativ. b.— all = adjectiv, nehotarit, masculin, singular, 2 nominaliv. (Care Toader?). pe linga complement prouuane, personal, persoana alfa forma acc mine circumstantial? | tuatd; mascuttf, singular, acGizativ, precedat de de loc prepozilid compusa pe lingd (Pe unde a trecul?). vorbind complement verb, diateza activa, conjugarea a IV-a, gerunziu. circumstantial | (Cum au treeut®). Nold : vorbind are s1 0 puterni de mod nuan{a de complement eireumstan}ial de timp (au (propriu zis) recut, in. timp ce vorbeaw). eu ciuda ‘complement substantiv, comun, feminin, singnlar nearticulal, Circumstantial | aeuzativ, precedat de prepozifia simpli eu (Cum a de mod Ireeul?). (propriu_zis) Pmare (adi wariabil, ew o singura lerminatie, feminin, adjectival | singular, aeuzativ (Ge fel de ciud@?). Schema propozifiei sublect _multiplu iNica Toader ——=2PY: j : a 4, ds zcch “Boom A acem : 5 10.A , 2.0 femeie (1.8), venind (3.007) -in urma copilului (4.00L), se creau (2,PV) obligatd 5(.A) a raspunde (6.01) ea(1.8) tut Vasile(7.01) a.—dupi scopul comuniciri=enunfiatind propiu-vist b. —dupiiformi=afirmativit c. = dup’ structurl =dorvoltata ANALIZA SINTACTICO-MORFOLOGICA Panted. de pect Analiza morfologie’ 1,— 0 femeie | subiect substantiv, comun, feminin, singular, articulat cu i articolul Hotfilt a, nominativ (Cine se erect? ). ‘Lea ‘| subiect retuat | promume, personal, persoana a Illa, feminin, sin gular, nominativ (Cine se crezu?). fi 2: — se crezu predicat verbal | verb, diateza reflexiva, conjugarea a Iif-a indi cativ, perfectul simplu, pgrsoana a Ila, singular (Ce facu femgia? ). 3.—venind , | complement | verb, diateza activa, conjugarea a IV-a, gerunziu eircumstanjial | (in timp ce venea). Nold : venind are si 0 usoara ae timp nuanfii de complement circumstantial de cauzi (Din ce cauza se vizu obligati) 82 Partea de vorbire Funotia eae Analiza morfologied +] 4. tn urma a complement substanti Sane iv, comun, masculin, singular, articulate Gireumstantial | articulul hotdvit In}, genitiv, precedat de lesetaanee de loc Prepozifionalii tn_urma (Pe unde venea?). 5. ~ obligatti element jecti ler adjectiv, variabil, 2 terminafii, feminin, si clean adjectiv, varlabil, 2 terminafi, feminin, singular, suplimentar Noid : obligatd este clement predicativ suplimentar, deoarece determina in acelasi timp substantivul femeie (care femeie?) si verbul se crezu (Cum se crezu’?). T. Coteann nu admite elemental predicativ suplimentar, sustinind ed Ja o examinare mai atenta el este numai atribut (ea in eazul nostra) sat num complement (aici circumstantial de mod). Totusi, -aceasté categorie este mentionati in Gramatica Academiei...In cazul in spe, I. Coteavu are drep- late, deoarece obligatd, fiind adjectiv, nu poate avea sf funehie de complement circumstantial de mod. Ba le rispund complement verb, diatez’ activa, conjugarea a Ill-a, in indirect prectdat, eu prepozitia a (La ec se cresi oblipatd>} lui Va: vase fui Vasile onplement substantiv, propria ‘maseulin, singular, articulat indirect cu articolil hotdrlt (proclitie) tui, dativ i raspuntee ot (proclitic) lui, dativ (Cui sé- Schema propozitiei A4ofemele(eq= sublect reluat) : i : 3EPS 4.0L &Cl | 2C] 3 ca sh iau parte (2.PV) la pltcerea (3.01) lui (4.4) de a ea (5.4) pe franzele.(6.0D) seiturate (7. i Ca) oe oe alee (Wray pe Baad e-(5.00) eiuturate (7.4) de vint. (8.0.ag) = propositie a. — dupa scopul comunieirii = b. — dupii formi = afirmativa C1 dup& structuri = dezvoltat ANALIZA SINTACTIGO-MORFOLOGICA Partea de vorbire |Funefia sintacticii| east > enunfiativ’ propriu-zist ; Analiza morfologied conjunetie ‘subordonatoare compusk. Observafle7 88” este si parte componenta a predicatului, locu{iune verbali, intranzitivi, diateza activi Tocutta , diateza activi, for i: ~ sii lau = verb, tranzitiv, diateza activ’, con- . Jugares 1, conjunctiv, prezent, persoana I, singular b. — parte = substantiv, comun, feminin,” singular, nearticulat, acuzativ (Ce sd fac?). z 2. — sii lat parte | predieat verbal (Ga particip) 83. Funefia Anal mrorfologiea Zabsiantiv, comin, feminin, singular, articulat eu articolul hotarit a, acuzativ, precedat de prepozitia simpli la" (La ce sd iau parle? ). Ta plicerea | complement indirect oh alribut pronominal genitival de a ellica, | alribut verbal 6. — pe frunzele | complem direet 7 = seuturate | atribut adjectival ‘complement de agent &— de vint Schoma propozifie’ > maseulia, pronume, personal, persoana a TIT singular, genitiv. (A cui pldcére?). , tranzitiv, Galera activa, conjugarea 1, infini- Drezent, precedat de prepoziliile simple de sia (Ce fel de placere?). Substantiv, comun, Teminin, plural, articulat cw articolul holdrlt ,le", ucuzativ, precedat de prepo- simpli ,,pe”” (Pe ce sd calce?). Observatie: pe frunsele are si nuanja de comple- ment eirenmstantial de loc (pe unde ca calee? ; rds- puns: pe unde sint frunze). b, tranziliv, dialeza weliva, conjugarea 1, par- (on valoare de adjeetiv) (Gare frunze 2). Tibstanti, comin, “weaina, Sigler, weartieulat neuratiy, precedat ie prepozitia simpld de” (De | ne scurate? ———2.PV + 3 4A 5A a . Gh | 7A 8.C de agent Ae Grigorifié (1.8) m(3.0D)-0 dus (2.PV) po la piste isute (4.00) albe(5.A) si ourdte(6.A) din acea(8.A) parle(7.A) de sat a. — dup& scopul comunicirii 8 (9.4) enunfintiva propriu-zist ; b. — dup& form’ = afirmativa 5 c. — dupa structurh = dezvoltats : ANALIZA SINTACTICO-MORFOLOGICA Funefia pales, morte Parten de vorbite | eeaciet | Anal Lologled T= Grigoitt | sublect Tabstanliv, propriu, maseulin, shgular,-nominativ (Cine mn-a’ dus? ). a dus Predicat verbal) verb, tranzitiv, diateza acl ive, conjugarea a 1l-a, indieativ, perfect compus, persoana a III-a, singular (Ce_a facut Grigorifa?). Partea de vorhire | _Funetia amaits | Analiza miorfologied 3. =m comple Y comlenient | prantnne, personal, persoana Ty forma weaeeenr ine tuati, masculin, singular, acuzativ, (De cine a dus? ) 4. — pe la nigte isa ist complement substantiv, comun, .feminin, plural, artieulat eu | circumstantial | articotul nekotarit niste, acuzatiy, preeedat de pre- 7 de loc | poritia compusit pe la (Unde ne dus? ). 5.— albe ab alribut adjectiv, variabil, eu 2 terminatii, feminin, pha _| aiecti uzativy poailiv’ (Ce fel de. easule? ). si — | confunetie coordonatoare (eopulativa) simpla 6. — curate ral Bribut adjectiv, vaviabil, 2 terminajii, feminin, plural, adjectival acuzalivy poziliv’' (Ce fel de edsufe? ) 7. — din parte ae | substantiv, comun, femini aular, nearticulat, substantival — | aeurativy proved de mepeatie trig ar eats _| prepo: edsufe? ) : ee 8. acca atetbut adjectiv, demonstruliy de depirlare, feminin, sine adjecti ular, seuzativ. (Care parte). 9. — din sat a A 7 substantiy, comun, neutru, singular, nearliculat, | substantival euzativ, precedat de prepozifia sinypli din (Ce fel Prepozitional de_parte? ), aa Sehema_propozitiei (6.CCT). b. = dupa forms c= dupa’ structurs : La umbra (2.001) spin faranii (1.8) din dreapta Oltului a. — dupii seopul comuniedvii afirmativa whtorilor (4A) sau dus viata (2/PV: 5.A), o Inngit (7A) si amart (8.4) ne enuntiativa proprin lezvoltata ANALIZA SINTACTICO-MORFOLOGICA T Kune sintactie: 1. = Viranit | subieet 2. — sha dus predicat Verbal viata (au trait) | | Analiza morfologied substantiv, comin, masculin, plural, articulate articolul hotirit i, nominaliv (Cine’si-au dus viala?). Locutimme verbal’, intranzili i matd din: Giateza reilexiva, for- iv, diateza reflexiva, Perfect compus, per~ soana a IlI-a, plural, = sala = sistent Semon, finn, singular, articulat eu articolul hotarit, a, acuzativ. (Ce-cu facut faranii?), a 85 ci maliza_morfologled Partea de vorbire | Oat Amaliza morfologted 3.—1a umbra{ complement. ~ | substantiv, comun, feminin, singular, articulat cu circumstanjial ~'| articolul hotdrit a, acuzativ, precedat de prepo- de loc zitia simpli la (Unde si-au dus viata?) 4. spinzw atribut substantiv, comun, feminin, plural, articulat ew rilor substantival | articolul Motirit lor, genitiv (A cui umbrd? ). genitival 5. — din dreapta | alribut substantlv, propriu, masculin, singular, articulat cu Ontului substantival | arlicolul hotisit lui, genitiv, precedat de locutiunea genitival prepozitiei din dreapta (Gare farani? )._ —ovreme — | ‘complement | substantiv, conn, feminin, singular, artiewlat eu circumstantial | arlicolul nchotirit ,,0”, acuzativ (Cit limp sian dus ale timp niafa? ) __ 7. — hingé ribut adjectiv, variabil, eu 2 terminatii, fensinin, singular, z adjectival poritiv, ‘acuzativ’ (Ce fel de oreme? ). si = conjunctie cocrtonateare _(cppulativa) simpli. 8. — amarit atribut adjectiv, Variabil, cu 2 terminafii, feminin, singular, adjectival poritiv, ‘acuzatiy’ (Ge fel de oreme?) apropie (2.PV) in tr = un dul 2. — se apropie Schema propo 5A 3ccL 6oCT \ GA. Ta$i-— BA 6. — un duliin (1.8) kitos (3.A), ea limba (4.4) spinzurati (5.4 ap (.CCM) lenes (7A), Hara pint (SCCM) uenistt ), SE +a. — dupa scopul comunichtij = enmnfiativit prop b. — dupit formi = afirmativi e. — dupk structuri = dezvoltath AN. LIZA SINTACTICA $I MORFOLOGICA Analiza morfologicd Funeyia cou as voie | Frou, | sintactied | substantiv, comun, masculin, singular, artienlat ew articolul nehotérit’ un, nominativ (Cine se apro- pie?). ‘Subiect ‘verb, diateza reflexied, conjugarea a IIT-a,{ indicativ, redieat verbal ; ® prezent, persoana a III-a, singular (Ce face duldul? ).| 3. — 1ajos atribut adjectiv, variabil, cu 2 terminafii, maseulin, sin- adjectival gular, nominativ, (Ce fel de etine?). 4,— cu limba — | atribut substantiv, comun, feminin, singular, articulat eu Substantival | articolul hotérlt a", acuzativ, precedat de _prepo- ~ | prepozitional | zitia simpli cu (Ce fel de cfine? ). 86 Paes de orbie | Pane 5.— spinzwata | atriput adjectival 6. — in tap complement sintaetted : j circumstantial de mod (proprin-zis) 7. lenes atribut _Adjectival — fiird {int3 | complement circu de mod (propritt-zis) stantial | Amaiea oor verb, tranziliv, diateza activa, © + diatera activa, conjugarea 1, purti- cipit! (cu _valoare de adjeetiv) (Ce fel de limba?) substantiv, comun, neutru, singul > » neutra, singular, nearticulat, acuzatiy, precedat de prepozitia simpla ,,in"” (Cum se apropie?). ee aadjectiv, vaviabi, eu 2 termina(i, masculin Jar, ueuzaliv (Ce fel de trap?). 2 — substantiy, conn, feminin, sing, nenrticotat acuzaliv, precedat ‘de prepoditia simpla fara (Cnn se apropie? ), ’ pn Ferd (cn | | Schema propozitiei 7. — La easa (3.CCL) . — dupa b. ~ dupa formi ¢. = dupa structuri = dezvolta ANALIZA SINTACT! Partea de vorbire Punetla sintactica | se predicat verbal complement circumstantial dv loc 4. amin atribut substantival genitival 5,— cu obloane | atribut substantival prepozilional si ~ da oh _ a wmintirii (4.4) a (6.A) / Painnjenii (1.8) ztbrelina ( Pi eeane oy: scopul comunicarii at al ) si pridvoare vor (8.CD) in-zisi PV) si po arta (7.CD) § enuntiativa prop 1CO-MORFOLOGICA morfologle Liv, comun, maseulin, plural, arti u ; comun, maseulin, plural, articulat eu ar- icohul Hotdeit i hominativ’ (Cine zabrelira> ) verb, lranziliv, dialeza activi, conjugarea a 1V-a, indicaliv, perfect simplu, persoana a . Ii, persoana a Teas plura (Ge facwra_paianjenii? p Plaral substantiv, cont, feminin, 5 articulat Lotarit ,,a”, acuzaliv, bia simpla ta, gular, articulat ew Precedal de prepo- substantiv, conan, teminin, articolul hotarit i, geniliv (A cui casit? ), _ substantiv, comun, neutru, plural, nearticulat, acu- zativ, precedat de prepozifia a x ally precedal de pre ite simpli cx (Ce fel de conjunctie coordonatoare (copulativs), sinpla, 87

S-ar putea să vă placă și