Sunteți pe pagina 1din 10

Combaterea integrat a bolilor i dunatorilor n cultura

porumbului
Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultura, aceasta avand o mare
plasticitate ecologica, un potential de productie foarte ridicat si o mecanizare integrala. In ultimii
ani, datorita evolutiei geneticii, porumbul se bucura de un potential de productie foarte ridicat.

Totusi, potentialul de productie este imposibil de atins datorita mai multor factori
limitativi, dintre care bolile detin o pondere insemnata.

Porumbul este o planta gazda pentru un numar foarte mare de patogeni, dupa unii
cercetatori 50, dupa altii 112. Absolut toate organelle plantei sunt atacate, iar vilnerabilitatea se
manifesta de la germinatie pana la recoltat, continuandu-se chiar si in perioada de stocare.
Agentii patogeni care ataca planta: virusuri, micoplasme, bacterii si ciuperci, contribuie la
degradarea si diminuarea cantitativa si calitativa a productiei cu 20-25% in medie pe tara. O
statistica realizata in Statele Unite arata ca pierderile datorate bolilor variaza intre 7-17%. De
sigur, exista si ani speciali in care anumite boli produc pagube mult mai mari decat de obicei,
ducand la pierderi financiare deosebit de mari. Un exemplu este concret este anul 1070, cand
numai patarea sudica a porumbului a produs pagube de 15% acest lucru insemnand o pieerdere
de 1 miliard de dolari. Dintre bolile porumbului, putregaiul cauzeaza 20% pierderi de productie,
iar in anii favorabili daunele pot urca pana la 50%.Orice boal poate fi important n anumite
condiii prin pierderile de producie i de calitate pe care le cauzeaz.

Apariia unei boli este condiionat de trei elemente: prezena agentului patogen; modul
cum reacioneaz planta gazd fa de acesta i de condiiile mediului extern. Ca fenomen
bioecologic, boala, fiind o interaciune complex (gazd - patogen - mediu), constituie un sistem
complex care a fost denumit patosistem. n patogenez, interaciunea gazd x parazit este
controlat de dou categorii de factori. Prima este categoria factorilor biologici interni, existeni
n genotip i controlai genetic i care se exprim prin tipul de reacie al gazdei. A doua categorie
de factori este cea a factorilor externi climatici, edafici i tehnologici, care se exprim i ei printr-
o anumit proporie specific i relativ constant n determinismul bolii. Severitatea dezvoltrii
bolii este dependent de gradul de interaciune al acestor factori n timp, mediul contribuind mai
departe la reproducerea, diseminarea i reinfecia cu patogen. Epifiiile se dezvolt numai cnd
toi factorii sunt n echilibru.

Dintre bolile porumbului, n ara noastr, fuzariozele sunt cele mai importante, att prin
rspndirea lor n zonele de cultur, ct i prin frecvena ridicat a atacului, cauznd cele mai
nsemnate pierderi de recolt. Ele se manifest n dou perioade distincte ale ciclului de vegetaie
al porumbului: de la germinaie, pn n stadiul de 3-4 frunze i de la nflorire i pn la
maturitate.

1
Infecia de pe boabe contribuie la o reducere substanial a densitii plantelor la rsrire,
n culturile de porumb datorat putrezirii seminelor bolnave n sol mai ales cnd la semnat,
temperaturile sunt sub 8-10C.

In Transilvania alternarea condiiilor favorabile i a celor nefavorabile rsririi determin


putrezirea a circa 10-18% din boabele semnate, iar n zonele cu exces de umiditate i n anii
foarte favorabili bolii, frecvena boabelor i a plantulelor afectate poate depi 30%.

De la nflorire i pn la recoltarea porumbului, fuzariozele se instaleaz pe tulpin i


tiulete producnd putrezirea sistemului radicular, a bazei tulpinii i a tiuleilor.Acetia se
exprim prin frngerea i cderea plantelor de porumb la maturitate, prin mucegirea i nflorirea
parazitar a tiuletilor.

Acumularea unor mase miceliene de ciuperci n special din genul Fusarium pe boabe i
tiulei determin creterea cantitilor de micotoxine: zearalenone, deoxinivalenol, fumonisin,
moniliformin, deosebit de periculoase pentru sntatea omului i animalelor.

Bolile foliare prin petele, striurile, necrozele i leziunile suprafeei foliare reduc clorofila verde,
fotosinteza, slbind vigoarea plantelor i consistena tulpinii, iar seminele formate sunt mai mici
i itvite.

Tciunii: tciunele comun i tciunele inflorescenelor sunt mai puin pgubitori n


condiiile rii noastre. Tciunele comun (Ustilago maydis f. sp. zeae (DC) Corda) este foarte
frecvent, fiind cea mai rspndit micoz a porumbului, dar care nu produce pagube importante
economic, datorit extinderii n producie a hibrizilor rezisteni. n lucrare se prezint principalele
boli parazitare ale porumbului: viroze, bacterioze i micoze.

Impartirea bolilor la porumb se va face dupa tipul agentilor patogeni: virusi, bacterii si
ciuperci. De asemenea, se vor trata mai succint bolile care nu apar frecvent in tara noastra, iar
bolile cu aparitie frecventa vor fi tratate mai pe larg, intr-o nota mai personala, informatiile
venind direct din ceea ce s-a observant pe camp in ultimii ani.

1.Boli produse de virusi

Trebuie precizat faptul ca au fost semnalate mai mult de 25 de virusuri care afecteaza
porumbul, acestea fiind raspandite in toate zone de cultura a porumbului.

1.1 Mozaicul european al porumbului

Boala este rspndit n unele ri din Europa, ca Italia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria,
Germania .a. precum i n SUA. n Romnia, se ntlnete n zonele din sud, sud-est, sud-vest cu
temperaturi mai ridicate, unde se afl mai rspndit costreiul (Sorghum halepense), planta gazd,
pe care a fost semnalat n anul 1955 (POP, 1962). Virusul mozaicului european al porumbului
este o tulpin a virusului mozaicului trestiei de zahr (POP,1975).

2
Dup unii autori boala este rspndit n regiunile cu clim cald. Atacul intens determin
reducerea produciei de tiulei cu 4344%.

Simptome. Primele simptome evidente apar cnd plantele au nlimea de 50-60 cm, i se
manifest sub forma unor pete mici, rotunde, de culoare verde deschis, situate la baza frunzelor.
Mai trziu, petele se mresc formnd striuri sau benzi de culoare albe-glbui, care n contrast cu
esutul normal, dau limbului un aspect mozaicat. Pe msura evoluiei bolii, limbul frunzelor
devine clorotic, i doar mici poriuni i mai pstreaz culoarea verde. Plantele atacate sunt mai
mici n nlime cu circa 40%, unele sunt sterile, producia fiind simitor diminuat.n unele
cazuri, plantele bolnave capt o culoare roie iar esuturile se necrozeaz.

Combaterea acestei boli se realizeaza in principal prin distrugerea costreiului, planta pe


care virusul o prefera ca gazda pana la perioada optima a trecerii catre porumb. De asemenea,
este recomandata utilizarea de hibrizi rezistenti la acest virus.

1.2 Piticirea epidemica a porumbului

Boala a fost identificat pentru prima dat n Italia n 1941, iar mai trziu (1958) n Israel,
Spanuia, Frana, Egipt, S.U.A.

Simptome.Plantele atacate au talie redus, intemodiile sunt mai scurte, tulpinile fiind
ngroate la baz, iar spre vrf foarte subiri. n nervurile de pe faa inferioar a limbului foliar se
formeaz numeroase gale alungite, care dau un aspect rugos. Simptomele infeciei cu MRDV
include i clorozarea frunzelor ncepnd cu benzi clorotice, datorit nglbenirii esuturilor dintre
nervuri, n cadrul crora se difereniaz pete necrotice alungite de culoare roietic. Creterea
frunzelor puternic atacate nceteaz, iar paniculele nu se mai dezvolt sau sunt sterile.
Inflorescenele femele sunt reduse la nite rudimente i sunt foarte rare, iar tiuleii care se
formeaz sunt de dimensiuni reduse, mai ales din cauza atrofierii prilor terminale.

Plantele bolnave au o nrdcinare slab.Rdcinile sunt decolorate i prezint numeroase


crpturi pe suprafaa lor, iar mai trziu se necrozeaz i putrezesc, datorit atacului secundar al
microorganismelor din sol. n caz de atac grav, pierderile se pot ridica la 90% din producie.

Combaterea acestui virus consta in cultivarea de hibrizi rezistenti sau chiar imuni,
combaterea plantelor gazda, in special costreiul, cat si efectuarea de tratamente cu insecticide
pentru a tine sub control polulatia de cicade.

1.3 Piticirea porumbului

Boala a fost semnalat pentru prima dat n California (SUA) n anul 1942, iar mai trziu
n 1945 n Texas pe Rio Grande Valley. Iniial s-a crezut c este cauzat de un virus, dar mai
trzius-a dovedit a fi un agent de tip spiroplasm. Boala a mai fost semnalat n Mexic i n
Argentina.

3
Simptome.Primele semne ale bolii sunt cloroza marginilor limbului foliar, fiind urmat de
nroirea frunzelor mai btrne.Pete clorotice, se dezvolt i la baza frunzelor noi formate.Aceste
pete coalescente formeaz striuri clorotice care se extind pn n vrful frunzelor. Plantele sunt
pitice, au nlimea redus cu 1/3 sau 1/2 fa de cele sntoase i produc numeroi tiulei mici,
lstrii. Sistemul radicular este superficial comparativ cu al plantelor sntoase. n unele cazuri,
pe frunzele atacate pot aprea zone neregulate, de culoare roie-purpurie. Simptomele apar la 30-
40 de zile de la rsrit.

Metoda de diminuare a pierderilor este cultivarea de hibrizi rezistenti.

2. Boli produse de bacterii

2.1 Putregaiul moale al tulpinii Erwinia chrysanthemi

Boala a fost semnalat pentru prima dat n Australia n anul 1942, de ctre Ludbrook, iar
mai trziu n 1954, Sabet a semnalat-o ca foarte pgubitoare n Egipt. Ulterior, a mai fost gsit
n SUA, Rhodezia, Africa de Sud, Israel, India, Italia, Iugoslavia, Grecia, Africa i n stateie din
fosta Uniune Sovietic fcnd parte din Uniunea Statelor Independente. n ara noastr a fost
identificat n anul 1964 n culturile de porumb irigate din sudul rii.

Simptome. Primele simptome apar sub form de pete brune sau negricioase, pe partea
nsorit a tulpinii, la nivelul celui de al 5-lea sau al 6-lea intemod. esuturile tulpinii n special
cele de sub teaca frunzelor pe o poriune de 10-20 cm, se nmoaie, putrezesc, rmnnd doar
vasele conductoare.esuturile mecanice ale tulpinii fiind distruse, planta se frnge cu uurin.
Frunzele situate deasupra zonei bolnave se vetejesc, apoi se usuc. Rdcinile plantelor bolnave
se nroesc i devin sfrmicioase. Boala apare, de regul, n perioada apariiei paniculului,
uneori poate pomi de la apexul punctului de castrare i progreseaz n tulpin. Plantele infectate
nu mai formeaz semine sau produc semine deformate.

Combatere.Se recomand rotaia culturilor, folosirea de linii consangvinizate i hibrizi de


porumb cu rezisten ridicat, i a seminelor provenite numai din loturi sntoase. De asemenea,
este indicat reducerea cantitilor de ap n culturile irigate.

3. Boli produse de ciuperci

Ca si celelalte elemente tehnologice privind tehnologia de cultura a porumbului,


combaterea bolilor si daunatorilor reprezinta doua aspect foarte importnte pt realizarea
obiectivelor dpdvd al productiei. Aceste doua verigi si controloul pe care l putem sa l asigurm
asupra lor determina nivelul productiei atat calitativ cat si cantitativ. Cantitativ, marimea
stiuletelui, nr stiuleti planta, masa a 1000 boabe. Calitativ se refera la continutul de micotoxine.
Aceste micotoxine, in special aflatoxina, au creat problem in ultimii ani vis-a-vis de calitatea
dpdvd comercial al boabelor. Atat porumbul destinat consumului uman, animal si industrial.

4
S au raportat cazuri de reziduri in produsul finit, in laptele produs de animalele care au
consumat acest porumb cu aflatoxina, cat si moartea anumitor animale.

3.1. Fuzarioaza-Putregaiul roz al porumbului

Una dintre cele mai pagubitoare boli ale porumbului din Romania este putregaiul roz al
porumbului, fuzarioza sau Giberella zeae, produs de o forma conidiana Fusarium graminearum.

Aceasta este raspandita in toate zonele de cultura a porumbului, afecteaza plantele in


toate fazele de vegetatie, de la germinare pana la dupa recoltare, in siloz. Pagubele produse de
aceasta ciuperca variaza intre 10% si 40% din productie.

Calitatea recoltei este afectata, uneori compromisa , datorita continutului mare de


micotoxine, si in cazul loturilor de hibridare de pierderea germinatiei .

Aceasta boala este raspandita atat prin sol, soil borne, cat si prin boabele infectate direct,
cand boala este seed born. In ciclul ei de dezvoltare, cele mai importante aspect sunt umiditatea
si temperature. Ea are o temperature optima intre 20-30 grC, o umiditate relative intre 70-80%
datorita acestui fapt cele mai mari intensitati si pagube se produc in cultura irigata sau in conditii
de aport freatic mare, datorita amblasarii in depresiuni, vai sau langa ape.

Ca si metode de combatere este vorba de tratamentul semintei, acea forma de seed born
poate fi contracarata prin tratamentul semintei care se realizeaza cu mai multe substante active
din diferite grupe chimice. Cea mai des utilizata atat in Romania cat si in lume este fludoxonilul,
care se regaseste in produsul Maxim. Pe langa acesta mai sunt si altele, Semnal, Tiramet pe baza
de tiradin, dar cu efecte mai slabe in combaterea ei. Fludoxonilul este una dintre cele mai bune
substante, 60% din samanta de porumb vanduta in lume este tratata cu aceasta substanta.

Revenind la micotoxine, fuzarioza mai produce si o alta toxina numita zearalenona care
da acele forme de intoxicatii grave si efecte adverse cu privire la sanatatea animalului cat si a
omului. Fuzarioza apare si se manifesta atat de la infectia seminala si atacand baza tulpinii,
coletul, pana la productia finala, boabele, ea ducand la pierderi de productie atat prin frangerea
plantelor, cat si prin pierderea mmb, nr mai mic de boabe pe stiulete, si alte elemente
determinatoare de productie cantitativa.

Pentru a reduce impactul negative al acestei boli, pe langa tratamentul semintei prezentat
anterior exista si verigi de tratament in vegetatie. In tara noastra, fuzarioza este prezenta din ce in
ce mai mult in ultimii ani, asa cum spuneam, mai ales in cultura irigata, datorita temperaturilor
mari din cursul verii si umiditatii relative ridicate. Acest lucru este accentuat si de faptul ca exista
foarte putine zone cu disponibilitate de irigat, situatie care duce la cultivarea porumbului in
regim de monocultura. Conform studiilor americane, cultura de porumb a fost folosita in trecut
20-30 de ani, dar s a demonstrate ca ea trebuie redusa la maxim 10 datorita bolilor, cu aplicarea
unor tehnologii destul de avansate si constisitoare.

5
La noi, o intensitate destul de mare a avut-o in 2014-2015, cand nivelul de precipitatii a
fost unul dublu fata de cel normal. Spre exemplu, in zona de sud, nivelul precipitatiilor a ajuns la
1020l/ha, fata de 450-500l pe hectar, maxim.

In aceste conditii, frecventa bolii a crescut undeva la 40-50%, iar produsul finit, boabele,
au avut concetratii mari de aflatoxina care au facut ca acestea sa nu fie folosite in consum, fiind
chiar refuzata la export.

Din punct de vedere ale unor masuri agrotehnice, se aminteste faptul ca in sistemul
classic cu aratura, intensitatea a scazut intre 15-20% datorita faptului ca resturile vegetale au fost
incorporate si ciclul biologic a fost intererupt. S-a constatat o intensitate putin mai ridicata in
sistemul minimum-tillage datorita numarului mai mic de lucrari si a faptului ca resturile vegetale
nu au fost ingropate sufficient de adanc in sol. Sistemul no-tillage nu este folosit in zona noastra,
insa se stie ca stratul de mulci necesar in acest sistem favorizeaza aparitia bolilor datorita
umiditatii, putand duce chiar la scaparea de sub control a ciupercilor.

In Romania se foloseste in tratamentul in vegetatie un produs al firmei BASF, numit


Opera( Este un fungicid cu puternice efecte fiziologice, care ajut la atingerea potenialului de
producie al hibrizilor. Produsul are aciune sistemic, controleaz bolile din cultura porumbului.
Epoxiconazolul inhib creterea miceliului ciupercilor, iar piraclostrobinul, o strobilurin, inhib
germinaia sporilor, ambele substane active ducnd la efecte sinergice n controlul bolilor. Are
eficien protectiv i curativ. De asemenea, efectele fiziologice dovedite conduc la
mbuntirea fotosintezei, utilizarea mai eficient a ngrmintelor, creterea rezistenei
plantelor la stres i ndeosebi la secet, mai puine frunze mbtrnite, tulpini mai rezistente la
frngere.), in unul sau doua tratamente, de obicei in doua tratamente in cultura intensiva sau un
singur tratament intr o tehnologie medie. Acesta contine doua substante active: piroclostrobin si
epoxiconazol. Se apreciaza ca reduce rata de atac cu 40-50% intr un tratament, si 60-70% in
schema cu doua tratamente.

In America, Ministerul Agriculturii raporteaza folosirea unui produs al firmei Bayer care
se numeste Ilevo, cu substanta activa fluopyram, menit sa stopeze raspandirea bolii, aceasta
devenind o problema pentru fermierii americani. De asemenea, i se acorda o atentie deosebita
deoarece 50% din cantitatea de porumb este destinata consumului uman, atat intern cat si export.

Dupa cum am vazut, fuzarioza este o boala tot mai des intalnita pe teritoriul tarii noastre,
o boala care netratata duce la imposibilitatea de vanzare a productiei, lucru care duce la pierderi
financiare masive. C8 toate acestea, boala poate fi tratata efficient prin doua tratamente cu
fungicide, asigurandu-ne astfel ca vom putea vinde sau consuma boabele, neexistand riscul
imbolnavirii.

6
3.2. Tciunele inflorescenelor

O alta boala destul de importanta si cu o manifestare destul de mare in cultura


porumbului este taciunele inflorescentelor sau sferoteca railiana, iar sinonimul este holiosporium
horgisorghi. In anumiti ani ea poate sa produca chiar 50-60% pierderi de productie. Se observa
plantele infectate cu o talie mult mai redusa, cu tulpinile foarte subtiri, si culoarea verde a
plantelor dupa maturitatea fiziologica. Datorita substantelor pe care le produc miceliile ciupercii
se observa o prolificitate mai mare decat la plantele normale, mergaand pana la 3-4 stiuleti.

Acestia sunt foarte mici, fecundarea foarte slaba si se observa o masa prafoasa in
interiorul bobului. Ca si fuzarioza se transmite atat prin sol cat si prin samanta, contaminarea se
produce la recoltatul mecanizat, combina spargand masa prafoasa care inlocuieste practice bobul,
iar sporii sunt amestecati cu boabele stiuletilor buni, facand o pasla aderenta la bob si transmisa
mai departe in anul urmator prin insemintarea semintei respective. Este o boala periculoasa
pentru loturile de hibridare. Aceasta apare de la 20-30 de zile de la rasarire pana la aparitia
matasii, fiind o infectie atat florala cat si fiziologica prin Frunze. Ca si mod de combater ear
trebui respectate in anumite conditii o rotatie de 3-4 ani, dar in conditiile tarii noastre este greu
realizabil deziderat iar obligatoriu loturile de hibridare trebuiesc amplasat pe sole necontaminate.

Samanta se poate, de asemenea, trata cu acelasi produs amintit anterior, Maxim, care
asigura o protectie cel putin in primele faze de vegetatie pana la stadiul de 10-12 frunze, cu
acoperire de 60-70%.

3.3. Tciunele comun-Ustilago maydis

Alta boala destul de frecventa in cultura porumbului este taciunele comun al porumbului
sau ustilago maidis. Desi este o boala destul de frecventa, pierderile de productie in present se
ridica la maxim 5-6% deoarece hibrizii cultivate au o buna rezistenta. Boala infecteaza organelle
aeriene, Frunze, stiueti, panicule, chiar poarte merge si la radacinile adventive unde apar dungi,
tumori etc. Apare ca ao masa prafoasa si in rare cazuri ataca tot stiuletele, de obicei intre 15-30%
din boabele stiuletelui sunt inlocuite de o masa prafoasa neagra care este prinsa intr-o membrane
de culoare alba, care la maturitate, cand conditiile de umiditate scad se sparge si elibereaza masa
de spori. Pe stiulete se formeaza un numar variabil de pungi, de obicei corespunzator unui bob
infectat, majoritatea infectiilor fiind cele florale, adica sporii ajung fie din sol fie prin vant pe
matasea emisa de stiulete in perioada de fecundare. Contaminarea plantei de porumb se
realizeaza prin diferite porti de intrare create de rani datorata unor atacuri parazitare, cum ar fi
atacul de oscinella frit, Musca neagra a cerealelor, datorita unui stress hydric cand muguriii
axilari sunt afectati aceste tumori produse de ciuperca. Si mai recent, s-a determinat
imbolnavirea cu ustilago maidis datorita efectelor fitotoxicitatii determinate de produsele
fitosanitare, cele mai cunoscute ddintre ele fiind componentele auxinice sulfonilureice, chiar si
unele insecticide.

7
Situatiile de risc cu privire la manifestarea taciunelui comun pe planta sunt cele
susceptibile de a provoca rani: in urma grindinei, in urma trecerii echipamentelor, tractoarelor,
masinilor de erbicidat, si orice alt factor ce antreneaza o diminuare a fecundarii.

Producerea de boabe este scazuta datorita stiuletilor afectati de sporii ciupercii, iar ceea
ce este cel mai important, consumul de porumb nu implica probleme de toxicitate
rumegatoarelor, dar provoaca o inapetenta in momentul consumarii boabelor cu spori. Metode
curative nu exista, insa se folosesc metode preventive. Folosirea hibrizilor cu o toleranta mai
mare, caci sunt si unii hibrizi cu o sensibilitate crescuta la aceasta ciuperca, ceea ce ne indruma
catre folosirea unor hibrizi cu o toleranta buna, iar sensibilitatea la taciune face parte din
observatiile necesare la inregistrarea hibrizilor si in functie de asta cultivam pe cei cu rezistenta
crescuta vis a vis de aceasta boala.

O alta boala destul de periculoasa din punct de vedere al intensitatii si frecventei de atac
este helmintosporioza porumbului sub numele de helmintosporium turcicum, o boala care se
intalneste foarte mult in Europa Centrala si de Vest, in tarile cu pluviometrie mare in perioada de
vegetatie si cu o umiditate relativa mare din punct de vedere natural cat si in conditii de irigare.

Aceasta boala este o boala de carantina in Romania, lanul infestat cu aceasta boala este
distrus prin ardere, de aceea nu gasim prea multe detalii in tratatele fitopatologice din Romania,
fiind intalnita foarte rar in culturile comerciale de porumb. Ea a fost depistata mai ales in liniile
consangvinizate care concura la producerea de samanta in loturile hibridare. Boala produce o
uscare prematura a plantelor completalmente prin opturarea vaselor libere-lemnoase cu un
impact foarte puternic, cu pierderi de 80-100% intr-un atac mare provocat de aceasta ciuperca,
care are ca si forma sexuata setosfera turcica.

Pe langa acestea este necesara amintirea si a catorva boli ale porumbului in perioada de
depozitare. Intre cele mai pagubitoare avem mucegaiul galben, aspergilius flavus, care isi incepe
infectia din camp si si-o desavarseste in depozit cand umiditatea boabelor sau a stiuletilor este
mare. In cazul stiuletilor peste 30% iar in cazul boabelor de 20%. Boabele infectate contin
cantitati mari de aflatoxina care este foarte periculoasa pentru om si animale, dupa cum am
mentionat anterior. O alta boala, un mucegai de depozitare este fusarium graminearum. Aceasta
boala apare si in depozite, dar ea a fost tratata ca si boala de vegetatie.

8
DAUNATORII PORUMBULUI

Dintre cei 3 factori biotici si abiotici care concura la scaderea drastica a productiei la
porumb si anume: accidentele climatice(grindina, ploi torentiale, ingheturi tardive), bolile si nu
in ultimul rand, daunatorii. Atacul de daunatori are cea mai mare importanta din punct de vedere
al pagubelor produse asupra culturii de porumb si cu consecinte foarte grave asupra rasaririi,
dezvoltarii culturii cat si ale densitatii normale a unei culturi infiintate. In ultimii ani, produsele
chimice folosite in combaterea daunatorilor au suferit modificari importante datorita impactului
asupra mediului. Substanta cea mai des folosita in urma cu 10-15 ani era carbofuranul produsa ce
firma CMC din America care era din grupa organofosforicilor, grupa 1 de toxicitate. Datorita
remanentei foarte mari si chiar sesizarea rezidurilor in boabe, substanta a fost retrasa de pe piata,
locul ei fiind luat de o alta grupa de substante chimice numite neonicotiledoide, pe care le vom
enumera in partea de combatere si tratament samanta.

Din punct de vedere al daunatorilor specifici culturii porumbului, si nu sunt lipsiti de


importanta si nici de un numar mic, din nefericire pentru noi in Romania, acestia se impart in
doua mari grupe. Daunatori care ataca in perioada germinarii semintelor si primele faze de
vegetatie, cat si cei care ataca vegetatie mai tarzie. Din prima grupa, daunatorii care ataca in
primele faze de vegetatie, cu o importanta mai mare si o paguba mai ridicata amintim: viermii
sarma, care fac parte din subspecia agriotis; buha semanaturilor, agriotis segetum; carabusul de
stepa, anoxia villosal carabusul de mai, melolontha melolontha; genurile de tanymecusl buha
semanaturilor, helycoverpa zeae, un daunator care in ultimii ani produc pagube din ce in ce mai
mari si nefericire pentru noi combaterea acestei specii este destul de dificila.

II.1.1 Viermele srm-Agriotes

Primul daunator amintit este viermele sarma, agriotes, printre care se numara si un fals
vierme sarma, numit opatrum sabulosum. Prezenta viermilor sarma se constata in urma mai
multor semne: atac la seminte, cu consecinte asupra rasaririi care poate ajunge la 0, uscarea
frunzelor pana la formarea 2-4 frunze, ofilirea plantelor, care se intampla in faza 2-3 frunze,
disparitia plantelor, incepand cu 2-3 frunze mergand pana la stadiul 4-6 frunze; infratirea
plantelor, producerea de copili datorita atacului acestor daunatori. Prezenta lor in primele faze de
vegetatie este vizibila prin perforarea circulara a frunzelor la nivelul coletului, prezenta
daunatorilor in sol, la 4-5 centimetri si ceea ce este cel mai important de retinut, ca atacul acestui
daunator se manifesta in vetre. Plantele afectate prezinta adesea o uscare a frunzelor centrale
datorita faptului ca se intrerup vasele liber-lemnoase prin sectionarea lor. Pierderilede productie
pot merge pana la 100%, in functie de intensitatea atacului iar frecventa, de obicei in zona
noastra, este intre 50-60% din vazuri, mai ales cand tratamentul semintei nu a fost efectuat. In
rare cazuri cultura poate sa depaseasca stadiul de 6-7 frunze intr-o densitate normala.

9
Cea mai buna metoda de combatere a acestui daunatori o constituie tratamentul semintei.
Un mijloc de combatere agrotehnica este si sistemul de lucru al solului, rotatia culturii, planta
premergatoare, in rincipal, evitandu-se monocultura. In cazul monoculturii sunt situatii in care se
dubleaza numarul de daunatori pe mp si numarul de plante atacate. De asemenea, este o specie
polifaga, nu intalnim atacul viermelui sarma numai in cazul culturii de porumb. Asa cum am
spus, grupa chimica din care fac parte ultimele generatii de produse de tratament samanta,
substantele active, neonicotinedoide, amintim: imidaclopridul, care se gaseste in doua produse
comerciale: Sidoprim produs de Adama si Nuprid AL produs de Alchimex; a doua substanta
activa este tiametoxanul care se gaseste in produsul Celestop al companiei Syngenta, iar cea de-a
treia substanta este clotianidinul ce se regaseste in produsul Poncho al companiei Bayer. Dozele
de tratament variaza intre 8-10 litri la tona de seminte si este actualmente cea mai eficace metoda
de a preveni daunele produse de acest daunator, cat si ceilalti. De obicei, tratamentul semintei
este, astazi, singura cale de a lupta impotriva acestor daunatori care ataca in primele faze de
vegetatie si anume germinarea semintelor pana in faza de patru-sase frunze.

II.1.2 Tanymecus Dilaticollis

Al doilea daunator care merita amintit in aceasta faza este tanymecus dilaticollis. Ea face
parte din familia curculionide si este raspandita in toata zona de cultura a porumbului. In
Romania este prezenta in toate areale de cultura a porumbului, dar cele mai mari pagube le face
in zonele de Sud, Sud-Vest, mai putin in zonele de Sud0Est, datorita faptului ca prefera solurile
ma usoare din lunci si campii, fata de solurile mai grele, deoarece isi desfasoara ciclul biologic in
pamant, iernand undeva la 15-20 cm adancime. Primavara iese la suprafata cand temperaturile
depasesc 5grade, producand daune tinerelor plante de porumb prin roaderea frunzelor.

Atacul este foarte agresiv, mai ales in primele zile dupa iesirea din sol, adultiii hranindu-
se intensiv, pregatindu-se pentru perioada de ponta si cand densitatea este mare, plantele de
porumb sunt distruse in totalitate. De obicei gargarita are o generatie pe an si ierneaza ca adult in
sol la adancimi intre 15-20 cm. S-au gasit anumite exemplare chiar si la 40-60 cm adancime.

Cand temperaturile depasesc 4-6gr, ele migreaza pana la 5-6cm sub nivelul solului,
asteptand ca plantelor de porumb sa le apara coleoptilul si cele doua frunzulite, atancad prin
roadere. Ele distrug absolutalmente tot, planta mica fiind distrusa in totalitate. De multe ori
asteptam ca planta sa rasara, dar ea nu va rasari, caci in momentul in care coleoptilul da sa
strabata solul este practic devorat de catre gargarita.

10