Sfaturi de la Valeriu Popa preluate

REGIM DE DEZINTOXICARE CONCEPUT DE VALERIU POPA PENTRU

CANCER SI STARILE PRECANCEROASE - 45 DE ZILE
-- Dimineata la sculare: terapia cu ulei si malai
- ora 11:00 se inghit 4 linguri de orez crud (inmuiate cu o ora inainte) cu 1/2 litru de apa
distilata
- ora 13:00 se amesteca si se consuma urmatoarele:
- 125 gr. grau incoltit
- 1/2 kg. mere rase
- 3 linguri telina rasa
- 2 linguri radacina de patrunjel rasa
- 4 linguri sfecla rosie rasa
- 1 lingura miere de salcam
- ora 18:00 se consuma aceeasi salata ca la ora 13:00 inlocuind merele cu pere.
- 125 gr. grau incoltit
- 1/2 kg. pere rase
- 3 linguri telina rasa
- 2 linguri radacina de patrunjel rasa
- 4 linguri sfecla rosie rasa
- 1 lingura miere de salcam
- Inainte de culcare cu o ora, se consuma 30 de seminte crude de dovleac si se bea o cana
de ceai de cimbrisor.
Se fac 2 clisme pe zi, una
dimineata cu 2 litri de ceai de musetel si una seara, cu 2 litri de ceai de rostopasca.
- Se pun comprese cu frunze de varza, de seara pana dimineata, pe zonele afectate.

Sfaturile lui Valeriu Popa

1.Frica micoreaz diametrul vaselor de snge, ca urmare a unei vrsri excesive de

adrenalina in snge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeza
boli organice, cum ar fi boala coronariana (ischemia), hepatita, impotenta si frigiditatea
sexuala, boli de piele, nevroze si psihoze.
2.Cnd cineva te jignete nu te rzbuna pe el, nu-l uri si nu te supra pe el ntruct aceasta
jignire este un dar de la Dumnezeu. Daca n-o accepi urmeaz ca purificarea sufletului sa se
nfptuiasc prin boli si nenorociri, iar daca nu eti pregtit nici pentru aceasta ea vine prin
moarte Aceasta forma de purificare ne este data prin intermediul celor apropiai, de aceea in
msura in care reuim sa-i iertam, in aceeai msura sunt posibile schimbri interioare de
1
profunzime.
Se cuvine sa iertam nu numai in gnd ci si cu sufletul. Cel mai mult ne leag de trecut
suprrile neiertate.
Iertnd un om care ne-a jignit sau ne-a suprat ne putem vindeca de o boala grava.
Roag-te in permanenta ca toi cei din jurul tu sa fie fericii, sanatosi si ntreaga lume sa fie
binecuvntata. Aceasta rugciune v-a iradia att de multa iubire ctre ntreaga lume incat
iubirea se va ntoarce la tine din belug.
Cum druieti aa primeti. Rzbunndu-te te faci egal cu adversarul. Iertndu-l te ari
superior. Iertnd ne eliberam pentru a ne putea inalta. Sa fim contieni ca iertnd ii eliberam
pe cei care ne-au greit, deci iertnd oferim libertate. Sa alegi calea iertrii, pentru ca numai
ea desface rana ncletata in timp. Ca de nu iertai voi, nici Tatl vostru nu va ierta vou
greelile.
3.Dependenta nate frica, ndoiala, depresia si suprarea. Nu cutai plata, nici lauda si nici o
rsplata, orice ai face. Svrind ceva bun noi pretindem imediat recompensa. Aceste dorine
aduc ca rezultat suferina. Cu cat vei intensifica dorinele omeneti cu att va creste nivelul
de agresivitate si se va ntri programul de autodistrugere.
Orice dorina cnd se aga de tine devine stpnul tu.
Cnd eti mnios, mania devine stpnul tu, te acapareaz complet. Astfel mania ta, in
aceasta stare, va face lucruri pe care mai trziu le vei regreta.
Dependenta nate agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifica sufletul
omului si ii fortifica sistemul imunitar. .
Dependenta de dorine, frica, depresia si suprarea atrag gelozia. Cu cat este mai
puternica dependenta de persoana iubita, cu att mai numeroase sunt preteniile noastre fata
de ea. Cearta, mania, nerbdarea emit in tcere o mare fora destructiva. Numai prin iubire
poate seca izvorul rutilor
4.Sa nu vorbii despre nenorocirile trite pentru ca ele pot prelungi durata lor. Cnd nu
vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne ndeprtam de ele. ndeprtarea de ele este
primul pas pentru depirea acestora. Esenial este cnd vorbii despre problemele si emoiile
dvs. sa nu cutai mila sau comptimiri.
narii si furnicile apar cnd este prezenta trufia.
Cnd narul va neap este o umilina pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decat dvs.
si reuete sa va nepe simitor. in aceasta situaie daca nu va enervai trufia descrete. Deci
narii ne pot ajuta la ameliorarea destinului si micorarea trufiei..
Daca avei o mare suprare sau tristee ncercai sa nu aducei sentimente acas. Ieii in
strad- cu deosebire in locurile nverzite si plimbai-v.
Nu facei din casa dvs. o groapa de gunoi energetic.

2
Daca locuii de cativa ani si a-ti saturat spaiul cu regrete, suprri si spaime, amintii-
va momentele in care v-ai certat si suprat, aezai-va in acel loc, iertai, anulai
agresivitatea fata de iubire, rugai-va.
5.Daca vorbim la telefonul mobil in primele 30 de secunde energia organismului
blocheaz influentele negative, ulterior ncepe sa cedeze lent.
O convorbire telefonica ce dureaz mai mult de un minut se poate rsfrnge negativ
asupra sanatatii.
De altfel, orict ar prea de straniu, cel mai puternic ptimete nu zona capului, ci zona
sistemului genito-urinar. Dup o convorbire de trei minute are loc deformarea cmpului in
zona capului, in zona sternului (adic are loc slbirea sistemului imunitar) si, de asemenea, in
zona primei chakre.
O convorbire telefonica care depaseste un minut este de nedorit.

6.Mncatul este un serviciu divin si, ca atare, nu trebuie sa se desfoare intr-o atmosfera
apasatoare. Mncarea ne poate da energii superioare daca este binecuvntata de Dumnezeu si
este gtita cu devotament spiritual. Cea mai buna mncare, cel mai sntos meniu natural, se
transforma in otrava in corpul dvs. Daca atmosfera in care gtii (gndurile si
sentimentele)si mncai este tensionata.

7.Munca nu trebuie sa ne omoare, ci sa ne dezvolte. nseamn ca suprancrcrile nu

trebuie sa fie permanente si in fiecare ocupaie sa gsim plcerea. Daca nu exista plcere,
orice activitate se poate transforma intr-o suprasolicitare si va dauna sanatatii.
8.Daca un om fura si neal pe alii o viata ntreaga, el va fi pedepsit sa suporte si pagubele
pe care le-a fcut altora. in concluzie,cel care a fcut bine va recolta binele, iar cel care a
fcut un ru fizic sau spiritual va recolta rul fizic sau spiritual.
Ataamentul nseamn alipirea sufletului de ceva sau cineva (prini, persoana iubita, copii,
profesie, obiecte, daruri etc.).
9.Ataamentul fata de cele pmnteti produce un uria ru lucrului de care ne ataam,
in acelai timp sufer si cel ce se ataeaz.
Daca omul se ataeaz sufletete de: hrana, plceri sexuale, casa, avere, bani etc. sufletul lui
este cuprins de lcomie, de ura si frustare. in aceasta situaie el trebuie sa piard toate
bunurile pentru a-si purifica sufletul. Omul tie foarte bine ca nu va lua nimic cu sine in
mormnt. Cu cat suntem mai ataai de stabilitate cu att mai greu suportam schimbrile
vremii si suntem mai bolnvicioi. Ataamentul fata de dorine duce la destrmarea relaiilor
familiare si a acelora din afara familiei.
10.In dragostea omeneasca trebuie ntotdeauna sa existe o detaare de omul iubit. Cu cat
avei mai multe pretenii, iritri si nemulumiri fata de omul apropiat cu att mai mult creste

3
dependenta de el. Dependenta de valorile umane ne va omori ncetul cu ncetul si spiritul si
sufletul.
11.Cnd cstoria este bazat numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi ndelungata. Cnd
sentimentele slbesc intervine nelarea, iar csnicia se destram.
Familiile care sunt ntemeiate in primul rnd pe prietenie si respect sunt fericite si dureaz
mult. Un ot trebuie sa evite sa o transforme pe otie intr-o copie fidela a sa. Fiecare om are
personalitatea lui proprie si astfel de tentative sunt mpotriva firii, ducnd in timp la
destrmarea cuplului. Nu-l considerai pe celalalt ca fiind un obiect destinat sa va serveasc,
ci ca pe o fiina divina, cu individualitate si cerine proprii.
12.Violenta in familie vine din nevoia de a-l controla si domina pe celalalt. Fiecare ncearc
astfel sa aib controlul si sa rmn deasupra ntregii situaii. Cnd controlezi o alta fiina ii
iei energia, ii faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cte ori
cdem in acest prost obicei ne deconectam de la sursa si intram in suferina. Rcirea relaiilor
dintre doi parteneri se datoreaz creterii nivelului de agresivitate interioara. Lipsa de
compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa
de comunicare prin iubire duce la ura. O agresivitate subcontiena fata de barbati / femei
se transforma intr-un program de autodistrugere. Daca doi parteneri abuzeaz fizic sau
emoional unul de celalalt, atunci ei nu merita sa ramana mpreuna.. Femeile din viata ta sunt
doar nceputul experienei tale cu ele. Daca te prsesc ia-le aa cum sunt si mulumete-le ca
te-au parasit
13.Casatoria trebuie studiata intai cu ochiul, apoi cu microscopul si in sfrit cu telescopul.
Cu cat ne concentram luntric asupra vieii imbatranim si ne desprim repede de viata.
14.Gelozia de regula provoac scderea vederii, auzului, scleroza in placi, traumatismele
capului, diabet, inflamaii articulare. Daca gelozia este grevata de trufie, atunci este de
doua ori mai periculoasa.
15.Atunci cnd otia este geloasa isi critica in permanenta otul si e nemulumita de acesta,
atunci ea amplifica brusc in propria persoana si in copiii si posibilitatea apariiei unor
afeciuni. Gelozia si suprarea unei femei genereaz tocmai acele afeciuni care ne scurteaz
viata, apropiind batranetea. Uneori la femeie gelozia, suprrile si preteniile pot fi att de
profunde incat otul poate muri sau se poate mbolnvi grav.
16.Brbaii geloi si femeile geloase nici nu bnuiesc ca ei mutileaz in primul rnd sufletele
copiilor lor si ca omoar copiii care inca nu au aprut pe lume. Pentru ca sa se nasc un copil
armonios brbatul si femeia trebuie sa se iubeasc unul pe celalalt.
17.Femeia geloasa si suprcioasa ataca in plan subtil pe otul sau. in aceasta situaie otul
fie se va mbolnvi in permanenta, fie va deveni alcoolic, fie va divora. Daca suntei gelos si
va amplificai sentimentele agresive de profunzime, atunci putei avea probleme cu orice
animal, vei putea avea si alergie si boli contactate de la ele. De asemenea, vei putea deveni
obiectul agresiunii din partea animalelor.

4
18.Este mai bine sa plngei decat sa uri. Daca n-ai reuit sa va nvingei pe dvs. niv,
agresiunea se acumuleaz in mod inevitabil. Atunci cnd plngei agresiunea apruta se
distruge.
19.Dragostea are o mare putere de vindecare fizica, mentala, emoionala si spirituala.
Plcerea de a brfi, minii si rni ali oameni provoac efecte karmice devastatoare pentru
sufletul care critica. El se condamna singur sa triasc in nchisoarea nelinitii interioare.
20.Adevrata cauza a narcomaniei si alcoolismului este un nivel sczut de iubire. Aceasta
apare din cauza unor puternice frustrri, a reprimrii dragostei fata de oameni. Omul trebuie
sa nceteze sa mai poarte suprare pe lumea din jur, sa intre in armonie cu ea.
21.Gndirea noastr dispune de cea mai puternica fora creatoare din ntregul univers.
Gndul este cel care aduce pacea si linitea in sufletul nostru.
Gndul este cel care atrage binele sau rul in existenta noastr.
Toate gndurile emise plutesc in aer ca nite mine amenintoare pentru a lovi pe cel ce le-a
produs. O gndire sau o aciune negativa este resimita dureros de mii de organisme. De aceea
exista o lege a naturii si a tiinei conform creia rul pricinuit altora ne face ru si noua
nine.
De aceea strduina de a ierta dumanii si de a ndrepta spre ei numai gnduri de pace
si iubire constituie un act protector pentru noi.

Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem in atmosfera, din punct de vedere vibratoriu:
gnduri, vorbe, dorine, fapte, sentimente etc. se ntorc la noi producnd efecte perturbatoare
in cmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face ru altuia fara sa plteasc. De
aceea oricnd avei gnduri negative despre o
persoana sa va rugai in permanenta pentru sntatea ei. Cnd ne gndim la cineva se creeaz
instantaneu o punte energetica intre noi si omul la care ne gndim. De aceea, orice gnd ru
reprezint un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacam si ne
omoram unul pe altul in mod incontient, de multe ori fara sa ne dam seama de acest lucru.
Orice expresie dura, afirmata pe un ton categoric poate provoca un ru att siei cat si unui alt
om.
22.Imaginaia are puterea de a crea realitatea. Cmpul prinilor ncepe sa distrug cmpul
copilului si acesta se va nate bolnvicios, fricos, obsedat.
23.Faptele mamei si comportamentul in timpul sarcinii determina soarta si sntatea
viitorului copil. Prinii le transmit copiilor o informaie completa a comportamentului lor si
al strmoilor lor. Aceasta informaie sta la baza formarii destinului copilului, a corpului,
caracterului si spiritului acestuia. Principala informaie ereditarase transmite nu numai
genetic, dar si prin intermediul cmpului. Mama este indisolubil legata prin cmp de copilul
sau si, de aceea, tririle emoionale ale mamei l influeneaz activ pe acesta. Daca este vorba

5
de ura, de separare de omul iubit, acest lucru va nsemna o adevrata catastrofa pentru copil.
Structura negativa a cmpului femeii determina multe din viitoarele nenorociri ale copilului.
O ura puternica, nutrita in timpul sarcinii acioneaz asupra copilului care se va nate
suprcios sau pot aprea tulburri ale vederii sau auzului. Daca o femeie isi reprima
sentimentele de iubire fata de otul ei, acest lucru se va rsfrnge nentrziat asupra copilului.
Sa nu uitai ca atunci cnd ucidei iubirea nfptuii o crima.
24.Suprarea este una din cele mai rspndite nclcri ale legilor universului,care poate
determina diferite neplceri in viata, att a celui pe care te superi, cat si in propria ta viata.
Suprarea copilului pe prinii si, a prinilor pe copii creeaz ruperea si deformarea celor
mai fine structuri energetice, cu consecine din cele mai grave. Pentru ca sa se nasc un copil
armonios brbatul si femeia trebuie sa se iubeasc unul pe celalalt. in
timpul sarcinii femeia trebuie sa fie linitita si rabdatoare si nu trebuie sa se supere sau sa
triasc sentimente negative. Ea trebuie sa accepte cu senintate realitatea, aa cum este si sa
nu admit prerile de ru in legtura cu trecutul sau sa grbeasc viitorul.
25.Femeile gravide sa nu vizioneze filme care rspndesc violenta, ntruct agresivitatea lor
subconstienta devine necontrolabila, cu efecte devastatoare asupra psihicului si trupului
viitorului copil. De aceea oamenii aduli si copiii ar trebui sa vizioneze numai opere de arta,
al cror nivel de agresiune subconstienta este negativ. Naterea cu picioarele nainte si prin
cezariana reprezint o trufie ridicata a mame copilului. Naterea prematura nseamn umilirea
mndriei. Copiii nscui prematur sunt deosebit de slabi si bolnvicioi, iar aceasta nseamn
aceasi blocare a mndriei.
Cnd prinii aleg numele copilului acesta se fixeaz in karma copilului si ii influeneaz
structurile cmpului.
Numele se ntiprete in cmpul bioenergetic si depinde de karma celui al crui nume l
poarta copilul. nainte, nu ntmpltor, copiilor li se ddeau nume de sfini. Karma luminoasa,
pura a sfinilor se unea cu karma copilului, l proteja si aciona in favoarea lui. Dndu-i
copilului numele unei rude riscam, deoarece greelile si viciile sale va trebui sa le ispeasc
cel care a luat odat cu numele si o parte din karma, adic copilul. O bunica in anii si de
tineree a iubit un om, insa nu a dorit copilul si a fcut avort. Pentru uciderea iubirii si a
copilului a trebuit sa plteasc frica si nepoata, adic urmaii ei. in cazul unei lovituri cu
pumnul sufer unul singur vinovatul, in cazul lovirii bioenergetice ntruct omul este la
nivelul biocmpurilor, intr-o conexiune directa cu toate rudele sale, cu copii si, lovitura
traverseaz ntregul lan de rudenie. si ca recul, vine pedeapsa mpotriva agresorului si a
familiei acestuia. O femeie si-a
sftuit prietena sa fac un avort, la rndul lui brbatul a insistat ca otia sa avorteze. Aceasta
dorina exprimata in cuvinte sau in gnd de a nimici viitorul copil este o nclcare a legilor
pentru care omul pltete cu sntatea si cu soarta sa. O femeie si-a abandonat copilul in
spital. Prin aceasta ea a savarsit o crima att de mare incat nimeni n-o putea absolvi de

6
pedeapsa. Dragostea fata de copii face parte din cele mai nalte legi ale universului si de
aceea orice forma de incalcare a acestei iubiri, exprimata prin renegarea copilului, refuzul de
a avea copii sau de a purta o sarcina, ne mai vorbind de avort, in special in fazele naintate,
renegarea omului iubit si nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar si cu gndul, poate duce la
urmri din cele mai grave.
26.Sub nici un motiv sa nu spui unui copil: eti lene, nu eti bun de nimic, eti prost etc.
fiindc aceasta creeaz in el cusurul ce i se reproeaz. Mama care spune copilului: uite daca
ai sa fii cuminte, daca ai sa nvei bine ii cumpr cutare lucru face din copilul sau un sclav al
crui stpn va fi lucrul promis. Daca printele ndeplinete toate capriciile copilului si
ncepe sa depind de acesta, copilul se transforma intr-un tiran si poate muri.
Daca copilul este ocrotit in permanenta el se va deprinde a nu se mai pzi singur si in acest
mod isi va pregti primejdii in viitor. Mamele care se sacrifica pana la umilina pentru
binele copiilor lor sfresc intr-o mare amrciune. La fel si copiii, de a cror natere
prinii nu s-au bucurat, sunt profund nenorocii, ntruct triesc intr-un chin spiritual. Copiii
tratai cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea in prinii lor adevrai dumani, cnd acetia
intrebuinteaza continuu pedepse si ameninri.
27.Rul nimicitor si total vine atunci cnd copiii majori si capabili de munca continua sa
triasc langa mama lor, sa se bazeze pe ea, iar ea, la rndul ei, permind sa fie exploatata
din toate punctele de vedere. In acest mod strzile se umplu in permanenta de copii
neajutorai, incapabili de a se ngriji pe ei insasi.
Sa mulumeti prinilor pentru ceea ce eti tu astzi, iar copiii tai ie ii vor mulumi pentru
ceea ce vor fi ei mine.
28.Egoismul, cruzimea nchid canalele energetice de legtura cu Dumnezeu si omul
respectiv nu mai primete energia necesara ntreinerii vieii.
in aceasta situaie el este nevoit sa ia energia de la ali oameni, devenind vampir
energetic.
Acest lucru distruge sistemul de protecie al copiilor si. Copii ncep sa fie bolnavi, pot avea
tulburri psihice si alte probleme.
Cnd simii ca cineva va fura energia,rugai-va ca aceluia sa-i fie druita iubirea divina
si energia care-l va schimba, ii va purifica sufletul si-l va uni cu Dumnezeu.

Egoismul si interesul personal ne izoleaz de restul oamenilor si acest simt al separrii ii

face pe oameni insensibili la nevoile altora. O persoana egoista manifesta un ataament
excesiv pentru ea insasi, este o plaga sociala. Egoitii au foarte putini prieteni. Cteva
cunotine si relaii superficiale le umplu viata. Contactele cu ceilali sunt limitate. Prin felul
de a gndi se nchid in lumea lor strmta. Prin gndurile voastre putei sa schimbai un egoist
fcndu-l generos. Sa se emit spre el numai vibraii de generozitate si bunavionta.

7
29.Dispreul fata de noi si profunda nemulumire fata de sine constituie o agresiune fata
de Dumnezeu.
Dispreul si blamarea omoar nainte de toate iubirea fata de un alt om.
Orice ticloie ar comite un om mpotriva noastr noi nu avem dreptul sa respingem iubirea
fata de el.
Brbatul care dispreuiete femeia se degradeaz spiritual, ncepe sa sufere de diferite boli si
mbtrnete mai repede ca de obicei. Trebuie sa va schimbai atitudinea fata de femei si fata
de situaiile legate de ele.
Trufia si dispreul fata de oameni genereaz lipsa dorinei de a trai, sentimentul pierderii
sensului vieii.
30.Ura este o fora care te leag de persoana pe care o urti.
Ancorarea de nelepciune da natere dispretului. Acesta ncepe de la cap.
De aceea se blocheaz biocmpul in regiunea capului.. in curand dispreul se ntoarce
mpotriva propriei persoane.
De aceea, se deterioreaz cmpul in jurul rinichilor si apare distrugerea acestora.
Nimeni nu poate strnge bani daca-i dispreuiete. Zgrcenia si economia aduc boala si
dezastre
http://vlad-ionescu.blogspot.com/2010/05/sfaturile-lui-valeriu-popa.html
APA VIETII
METODA DE TERAPIE TRADITIONALA CHINEZA
Totdeauna apa a fost elementul natural, pentru om, cel mai pretios ca sursa de sanatate. In
toate religiile antice, ea era simbolul purificarii. Stravechea stiinta indiana prescria folosirea
terapeutica a apei. In Egiptul antic se practica terapia apei. Grecii vindecau multe boli cu
ajutorul apei. Majoritatea curelor lui Hipocrate aveau la baza apa. Puterea curativa a apei o
intalnim si in Vechiul Testament, chiar si Iisus a implinit diverse minuni cu ajutorul ei. Cura
cu apa, pe care o vom prezenta, a trecut prin timp din China antica pana in zilele noastre si
reprezinta unul dintre misterele medicinei traditionale.
Procedeul este simplu. Se bea dimineata apa pe stomacul gol. Apa trebuie sa fie filtrata si la
temperatura camerei. Nu se tine niciodata la frigider.
Apa se bea in prima jumatate de ora dupa trezire, zilnic si se evita orice intrerupere,
mai ales in primele 21 de zile. Acest procedeu e bine sa fie continuat cat mai mult posibil.
Efectele cresc proportional cu deprinderea si continuitatea practicii. Se incepe cu 1,5 litri si,
in circa 2-3 saptamani, se va ajunge la cantitatea optima de 3,5 litri.
Cantitatea nu este nici exagerata, nici absurda. Atat introducerea, cat si eliminarea se regleaza
dupa primele zile de practica.
Este bine ca dimineata, sticla cu apa sa fie agitata de 120 de ori cu ajutorul mainilor,
astfel, apa se dinamizeaza si energizeaza, compatibilizandu-se cu corpul fizic si
energetic al celui care consuma apa.

8
Daca apa este expusa rasaritul soarelui (solarizata), isi mareste raza de actiune si
rezultatele sunt mai mari.
Prin acest procedeu se reconstruieste starea de sanatate. Pentru cei considerati sanatosi, cura
este considerata profilactica.
Varstnicii, hipertensivii si cei cu probleme renale se vor opri la 2-2,5 litri si vor avansa foarte
lent catre aceasta cantitate.
Alimentatia ar fi bine sa fie lacto-vegetariana si mai putin sodata.
Nu se mananca seara dupa ora 19.
Se mananca dupa 3 ore de la ingerarea apei.
Pot sa apara si diverse reactii secundare, de dezintoxicare a organismului: posibile
mancarimi, senzatii de oboseala, de buimaceala, umflarea picioarelor, usoara nervozitate, care
vor trece de la sine odata cu continuarea procedurii. Sunt simptome de insanatosire.
Terapia poate fi facuta toata viata sau cel putin 3 luni/an, ultima luna servind la retragerea
gradata din practica.
Efecte benefice si chiar miraculoase s-au inregistrat in toate bolile: cancer, afectiuni
ginecologice, afectiuni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism, paralizii, obezitate,
artrita, tuse, astm, TBC pulmonar, meningita, afectiuni hepatice, hiperaciditate, colita,
constipatie, hemoroizi, diabet, etc.
In cazul iradierilor, se elimina efectele primare si secundare ale tratamentului cu cobalt
s.a.
Practic, apa se va bea in prima jumatate de ora de la trezire.
Nu inghititi de la inceput (din prima zi) toata cantitatea; se poate ajunge treptat la 1,5 litri in
prima saptamana.
Incercati sa nu intrerupeti apa nici macar o zi. Mergeti incet mai departe, nu va opriti la
jumatatea drumului.

Schema practica este urmatoarea:

Saptamana I II III IV V VI VII VIII

Cantitatea (litri) Barbati 1,5 2 2,5 3 3,5 Stabil

Femei 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 Stabil

Incheierea practicii acestui procedeu decurge in mod invers conform schemei.

La stabilizarea dozei, se urmeaza 21 de zile minim, pentru ca rezultatele sa fie maxime.

7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii

In cele 7 reguli filocalice pentru restabilirea sanatatii cuprinse in cartea Psihoterapie
Isihasta aparuta la Editura Paralela 45 in 2009, Vasile Andru, ne aduce mai aproape de

9
constientizarea importantei dintre minte, trup si spirit, mai aproape de vindecare, de liniste
interioara si stare de bine.
1. Starea de bine mintal grbete refacerea fizic
Este regula numrul unu, i toate celelalte sunt detalii ale ei. Starea de bine mental grbete
refacerea fizic Sntatea noastr este o funcie a psihicului i a gndirii pozitive. Omul
este ceea ce gndete. O gndire care selecteaz afecte pozitiv, o gndire bazat pe mulumire
ferm va asigura o sntate bun sau o recuperare rapid. Aceasta se ntmpl deoarece trim
ntr-o lume n care pierdem adesea condiia sntii celei bune. Mulumirea luntric este
garantul pstrrii acestei stri.
Cum se poate dobndi mulumirea? Mut mintea de la veacul acesta i mintea se va
schimba. ntrebai-v: suntem mulumii? Exist o relaie ntre mulumire i inteligen, ntre
mulumire i nelegere. Dac eti tipul cerebral, nti nelegi lumea i eti mulumit c lumea
este ceea ce este. Dac aparii tipului intuitiv, afectiv, nti i creezi starea de mulumire, i va
urma nelegerea. Depinde crui tip mental i aparii. Dac dominanta este intuitiv, atunci
creeaz-i o stare de mulumire; din ea va rezulta inteligena. Dac dominanta este cerebral,
atunci nelegerea creeaz mulumire.
Este un fapt valabil i n relaia dintre doi oameni, doi soi. V-ai pus vreodat ntrebarea de ce
apar frecvent situaii conflictuale ntre soi? Pentru c nici unul nu nelege natura celuilalt.
De pild, femeia trebuie neleas din punct de vedere al dinamicii afective. Oscilnd ntre
nchidere i deschidere. Ca s se refac afectiv, uneori femeia se nchide, se retrage n sine,
pare mhnit. Brbatul o vede nchis i retras, i atunci se gndete c sentimentele ei fa
de el s-au rcit. Dar acel brbat nu nelege c aa-zisa rceal a femeii este o faz natural
prin care ea trebuie s treac pentru a-i reface comportamentul afectiv.
Dinamica masculin este alta, oscilnd ntre fug i revenire. Ca s-i refac afectivitatea,
brbatul fuge. Iat de ce, atunci cnd vede un brbat fugind, femeia n-ar trebui s se team
c sentimentele lui fa de ea s-au rcit; ea ar trebui s tie c dinamica lui afectiv se reface
prin fug. Aceast idee nu trebuie neleas eronat, cum c cei care fug au i dreptate s-o fac.
Fuga poate fi exprimat divers un brbat fuge n cititul presei, e absent din cas. E i
asta o fug. Sau fuge s joace table cu vreun vecin. Sau fuge la mnstire, dac este mai
pios. Femeia trebuie s neleag c brbatul are, la un moment dat, nevoie s fug.
nelegerea faptului c asemenea stri sunt naturale ar putea evita numeroase conflicte,
conflicte care genereaz ulterior perturbri de personalitate ale membrilor familiei fie
localizate scurt, fie cu amprent de durat aspra copiilor.
Psihologii au explicat deja c majoritatea impasurilor pe care le vor avea copiii notri mai
trziu sunt cauzate de conflictele din familie, petrecute n perioada copilriei acestora.
Aceasta este, deci, prima regul: sntatea este o consecin a binelui mental. Iar acest bine
mental are la baz nelegerea i stare de mulumire. Nu automulumire, ci acea mulumire
care, la urma urmei, nseamn nelegere.
2. Nu considera boala ca o pedeaps pentru pcate
Unii consider boala ca fiind o pedeaps pentru pcate: aceasta este o dovad de slbire
psihic. Omul bolnav se reface mai greu cnd consider c a fost btut de Dumnezeu, i c
Atotputernicul i-a dat boala n chip de pedeaps. Dar dac boala nu este o pedeaps pentru

10
pcate, ce este atunci? Putem vorbi despre boal ca fiind o oprire de la pcat, o informaie, o
atenionare c am nclcat o lege.
ntr-o carte celebr, care se cheam Cltorie nspre soare apune, personajul principal este o
maimu. O maimu pozna, nscut dintr-o piatr. i ea s-a dus s caute iniierea. Un
maestru a ajutat-o s obin iniierea i, astfel, ea a devenit egala cerului, nemuritoare. ns
cu toate c era nemuritoare, maimua tot fcea pozne. Poate e i situaia omului: dei
dobndete atta tiin, slbticia din el nu dispare. Ei bine, ajungnd aceast maimu, la un
moment dat, n cer, face trboi printre sfini, rstoarn nite cazane unde se fierbea elixirul
vieii, stric nite tocmeli Sfinii atunci se supr i se plng lui Dumnezeu c o maimu
ntoarce totul cu susul n jos. i atunci Dumnezeu i spune lui Buddha: Ia tu maimua asta,
c e n India, e din ara ta. Ia-o i d-i un leac s se astmpere! i Buddha a luat atunci un
cercule de fier, l-a pus pe capul maimuei i l-a fixat bine, ca ea s nu- poat da jos,
spunndu-i: De cte ori vei clca o lege divin, cercul te va strnge! i a venit maimua pe
Pmnt; cum fcea o pozn mare, cerculeul o strngea i atunci se cuminea.
Iat deci c durerea ei de cap nu era o pedeaps, ci o informaie c a nclcat o lege sacr, o
lege mpotriva vieii. Noi nu tim c n realitate am nclcat o lege dac ne-am corecta
atitudinea i n-am mai nclca legea, ne-ar lsa durerea de cap, fr pastil i fr doctor. Iat
deci c boala nu e o pedeaps pentru pcat, ci o oprire de la pcat.
S-a pus adesea ntrebarea: De ce ne mbolnvim?. Un rspuns ar fi c ne mbolnvim
ca s ne amintim de Dumnezeu. ntotdeauna cnd suntem bolnavi ne amintim de
Dumnezeu. Putem spune c de fapt, ne mbolnvim ca s ne smerim, ca s ne aducem aminte
c suntem trectori. n afar de asta, de ce ne mai mbolnvim? Ne mbolnvim ca s
smulgem tandree. n lumea aceasta n care toi sunt grbii, nimeni nu vrea, nu are timp ca s
ne dea tandree. Atunci, incontient, ce facem? Ne mbolnvim, ca s smulgem tandree,
cldur. Le amintim celor din jur c ne datoreaz cldur, cci ei uit! Toi datorm ceva
semenului.
3. Boala nu trebuie privit ca o catastrof, ci ca un prilej de introspecie, de linite, de
ntrerupere a gndurilor
Definiia pcatului o tim. Pcatul sunt grijile i nclcarea celor trei legi universale revelate.
Dac pn acum nu tiai foarte limpede ce nseamn pcat, iat o definiie ajuttoare.
Pcat nseamn s ai griji dac ai griji, ai pcate. Grijile ne mpuineaz linitea,
mpuineaz viaa. Rumegarea gndurilor slbete omul. Boala prilejuiete aceast
ntrerupere a grijilor; este o oprire forat din mecanica pcatului, din mecanica vieii
pctoase. Exist o a 11-a porunc noi tim doar 10, pe care le-am interiorizat i dup care
ne conducem. Porunca a 11-a apare ca un verset n Psalmul 45, sun aa: Oprete-te i
cunoate! (Oprii-v i cunoatei c Eu sunt Dumnezeu Ps. 45:10). Considerm
aceast fraz ca porunca a 11-a.
tii c n Pentateuh (Vechiul Testament) sunt 613 porunci?! n afar de cele 10, cele mai
importante, n primele 5 Cri ale lui Moise apar deci i multe altele. Iar a 11-a ar fi Oprete-
te i cunoate!. Nu poi ajunge la cunoatere din mers. Noi trebuie s descoperim oprirea
spiritual. Oprete-te i citete Filocalia sau Patericul. Oprete-te i f un minut de

11
introspecie. Introspecie nseamn linitea interioar. Nu analiza interiorul: analiza este un
viciu intelectual. Introspecia este doar linite interioar.
Oprete-te deci i cunoate nlimea ta spiritual, precum i dimensiunea ta cea mare.
Aceast a 11-a porunc este ncununarea celor 10 porunci cunoscute, dup ce te-ai civilizat,
cnd ncepi s-i descoperi dimensiunea metafizic. OPRIREA este o practic. Ea a fost
dezvoltat n Filocalia, care a propus exerciiul celor 6 opriri. Acest oprete-te se poate
referi i la controlul celor 6 surse de agitaie i dezorganizare a personalitii. Prima oprire
este stabilitatea fizic: ea atrage dup sine stabilitatea minii i lipsa grijilor. A doua oprire
este oprirea de la pcat. A treia oprire este oprirea de la mncarea care ne aprinde. A patra
oprire: de la adunarea cu oamenii inferiori moral deci un ndemn de a te aduna cu oameni
sporii, cu oameni cu preocupri nalte. Oprirea este stazis. n grecete, stazis nseamn
exerciiu spiritual, cum ar fi rugciunea. i rugciunea este tot oprire. Aceasta este deci regula
a treia: boala este un prilej de oprire, de introspecie.
Omul se mbolnvete nu numai pentru c ncalc o lege, ci s-i aminteasc de o lege sacr,
i s se schimbe
4. Boala este un prilej de schimbare
Dac vom privi boala din acest punct de vedere i dac nu ne vom mai teme de ea, vom
constata c astfel ieim mai repede din boal. Dup ce au fost bolnavi, muli oameni i-au
schimbat modul de a mnca, de a tri, de a (con)vieui.
5. Devii sntos dac i doreti cu adevrat acest lucru
Asta nseamn, ntructva, c muli sunt bolnavi pentru c, n incontient, ei se las s fie
bolnavi. Afirmaia poate prea, la prima vedere, ocant. i totui, ei sunt bolnavi, n primul
rnd, ca s-i atrag un beneficiu nevrotic: vor s fie tratai ca nite copii. Cnd lupta vieii ne
copleete, toi simim nevoia s fim tratai precum copiii; atunci subcontientul cheam o
boal. Dac vrei cu adevrat s devii sntos, devii sntos.
6. Ajut-i subcontientul s grbeasc vindecarea
Acest lucru este posibil: s-i ajui subcontientul. Este un proces care se petrece n stare de
relaxare, ntr-o stare destins mai ales dac eti bolnav. Relaxat, cu ochii nchii, repet-i
formule ale nsntoirii. Cea mai curent astfel de formul este: M simt din ce n ce mai
bine, pe zi ce trece i din toate punctele de vedere; trebuie rostit la indicativ prezent, pentru
c subcontientul nu cunoate alte timpuri verbale. Aceast formul a fost folosit de dr.
Emile Cou, care a vindecat, prin ea i prin climat psihic spiritual, sute de cazuri. Repetarea
acestei formule duce la preluarea ei de ctre rinencefal, iar rinencefalul transmite comenzile
de refacere acolo unde este nevoie. Rinencefalul, diencefalul i formaiunile reticulare trimit
comenzile de refacere acolo unde este slbit structura noastr. Dac aceast formul este
repetat de trei ori pe zi, n perioadele noastre de slbire, timp de 21 de zile, admind c este
un caz cronic sau un caz ceva mai complicat, survine ntotdeauna o mbuntire.
7. Pentru cei vrednici, un impas precum o boal poate s fie un prag iniiatic
Boala nu numai c i d o informaie despre via, dar i poate crea i condiia unei
schimbri mentale profunde, o trire iniiatic. Acestea sunt regulile restabilirii sntii.
Ajungem din nou la regula dinti: starea de bine mental ntreine starea de bine fizic i
grbete refacerea fizic. Cu ct vom supraveghea mai bine mentalul, cu att vom stpni

12
starea de sntate. Omul ar trebui s tie nu numai cum poate s i revin, cum s-i
restabileasc sntatea. El ar trebui s tie cte ceva despre corelarea dintre greeal i boal
ce tip de greeal nate o categorie de boal tocmai pentru a evita mbolnvirea. Asta
trebuie reinut: faptul c, sntoi fiind, putem s evitm o eventual mbolnvire prin starea
de bine mental. Starea aceasta de bine mental poate fi cldit prin autoimpunere i prin
purificare.
Predispoziia noastr pentru boal vine din predispoziia pe care o avem de a alege rul. Noi
alegem rul. Dumnezeu nu vrea rul omului; omul alege rul. Omul alege rul pentru c este
uneori netiutor. Nu tie exact ce este bine i ce este ru. Alteori omul alege rul din
constrngere. Este constrns s l aleag. Constrngerea ine de firea omului, de naterea lui.
Originea bolilor depete, adesea, puterea noastr de nelegere.
Exist 3 origini reperabile:
1. Unele boli sunt genetice sau ancestrale: te-ai nscut cu o povar n soart. Nu eti
rspunztor de aceste boli, ele sunt nite poveri. Te-ai nscut cu ele.
2. Alte boli provin din conflictele sau traumele avute n perioada prenatal i n copilrie.
Dac au existat conflicte puternice sau traume n acea perioad, individul le va resimi n tot
timpul vieii. Iat de ce copilria, familia, mediul sacru al casei trebuie privire cu mare grij.
3. Boli cu surse nomice. Nomos, n limba greac, nseamn lege. Acestea sunt bolile despre
care deja am vorbit, venite dintr-o nclcare a Legii revelate. i este palierul actual: cumul
cotidian de erori.
Pe lng toate acestea, la maturitate putem s observm c n noi exist o predispoziie la
mbolnvire n funcie de anumite coordonate dou la numr. Adic: (1) ne mbolnvim
pentru c suntem agresivi i (2) ne mbolnvim pentru c ne simim vinovai.
Agresivul i vinovatul se mbolnvesc mai uor. Neagresivul i nevinovatul fac fa multor
condiii grele fr s se mbolnveasc; fac fa i mediilor contaminate fr s se
mbolnveasc. n privina agresivitii, trebuie spus c de multe ori nici nu o contientizm.
V tii agresivi? Cu siguran nu!
Exist printre cunotinele mele un domn care este foarte bisericos; are circa 40 de ani, merge
la biseric, este un bun nchintor, un practicant al religiei. Cu toate aceste caliti, femeia din
preajma lui, prietena lui simea lng el un disconfort extraordinar. Cei doi au venit la mine s
m ntrebe de ce se ntmpl acest lucru, de ce ea simte astfel. Dac o priveai pe acea tnr
cu un ochi care vede aura, constatai c n preajma brbatului respectiv aura ei era perforat,
zdrenuit parc. Concluzia este c brbatul avea o agresivitate incontient, foarte puternic,
care zdrenuia aura partenerei sale. El s-a mirat atunci de unde agresivitate, cnd se tia
pios, milostiv? Stnd un pic de vorb cu el, am aflat c mai fusese cstorit, divorase i purta
o ur nverunat primei sale soii. E lesne de neles c, n preajma lui, orice femeie simte un
mare disconfort, pentru c el se mpotrivete femeii n sine. Aflnd acestea, brbatul m-a
ntrebat ce-i de fcut. Trebuie s-i rezolvi agresivitatea incontient, i-am spus. n viaa sa
contient, el era bun, milostiv, ns incontient era agresiv. El tia c este bun ca pinea lui
Dumnezeu fcea i pomeni, punea lumnri la biseric , nu agresiv.
Cum s-mi dizolv agresivitatea incontient? m-a ntrebat.
L-am sftuit ca n fiecare zi, n rugciunile sale, s o pomeneasc pe fosta lui soie i s cear

13
pentru ea putere, sntate, gndire bun.
Cum s cer aa ceva pentru ea? Este o scorpie, cea mai mare scorpie! a ripostat el. Nu pot s
m rog pentru ea!
Acest nu pot trebuie s-l depeti! Numai dac te rogi pentru ea o s-i dizolvi agresivitatea
incontient.
Dar nu merit, mi-a rspuns.
Tocmai pentru c nu merit! Cu ct te rogi mai mult pentru ea, cu att ea va nflori, acolo
unde se afl.
Dar nu merit s nfloreasc! Vreau s piar, s se usuce!
Iat, cred c i-ai contientizat destul de bine de ce, cnd se afl lng tine, partenera are
aura zdrenuit!, i-am zis eu atunci.
Ce se ntmpl cnd ai o aur zdrenuit? Eti vulnerabil. Poi s iei foarte uor o grip sau o
infecie, de exemplu. n acelai timp, poi resimi influena negativ ce vine dinspre o anumit
persoan, sau pur i simplu din cmpurile din jurul nostru (din care, cnd suntem sntoi,
selectm numai pozitivitatea). Revenind, pot s v spun c acel pacient a reuit pn la urm
s se vindece, s se roage cu bucurie pentru acea scorpie. n cele din urm a nceput s vad
c nu era chiar aa de scorpie cum credea el, i c numai ncrctura lui de ur o fcea pe
fosta lui soie s par att de rea.
O doz de agresivitate incontient avem cu toii, s tii. Ne natem cu ea. Ea este baza
complexului Cain. Incontient, vrei s-l elimini pe semenul tu. Omul se simte bine dac
elimin un om. Subcontientul se simte bine cnd lichideaz pe cineva, cnd extermin. Ce
nseamn acest lucru? S ne gndim la serviciu, de exemplu. Toi colegii i par ri i urcioi.
Te-ai simi bine dac ai reui zilnic s elimini cte unul Incontient, deci, purtm n noi
complexul Cain unii mai puternic, alii mai slab. Cert este c acest complex produce n noi
o anumit vulnerabilitate. Cum dispare agresivitatea incontient? La modul practic, aceast
agresivitate dispare mncnd mai des verdeuri. E un lucru la ndemna noastr. Dac
mnnci verdeuri, descrete agresivitatea incontient foarte simplu. E una dintre cele 6
opriri: oprirea de la hrana care aprinde simurile, care aprinde agresivitatea. Noi nu ne dm
seama, mncm asemenea hran spre mpuinarea vieii noastre i spre urirea ei.
Dar mai ales terapia iertrii i ofranda remediaz agresivitatea incontient. mpac-te cu
aproapele tu cu fratele tu, cu prul tu. (Matei 5:23-25). Dac ai o aversiune fa de
cineva, atunci la rugciune evoc-i faa senin i druiete-i mental: pace, sntate i Har.
Agresivitatea incontient se mparte i ea n 3 categorii: mpotriva ta, mpotriva semenului
tu i mpotriva spaiului n care trieti. Conflictul psihic cu spaiul predispune la boli de
piele, dar i la dizarmonii nervoase.
Cei agresivi mpotriva lor nii sunt foarte muli. Poate tu crezi despre tine c eti blnd.
Adesea cei blnzi i iart pe toi ceilali i se atac pe ei nii. Asta este o agresivitate
mpotriva ta. S nu spui niciodat: Nu merit s triesc. Aceast agresivitate nate
predispoziii maladive n zona bazal, a energiilor ancestrale. Bolile uterului pornesc de la
aceast atitudine, de la aceast auto-depreciere, de la aceast auto-ieftinire a femeii. Dac
avei probleme n zona bazal, la aparatul uretral, s tii deci, c prima msur pe care

14
trebuie s-o luai este s v schimbai atitudinea fa de voi. Orice alt depreciere nate aici
vulnerabilitate.

Rugaciunea tacuta, a potentialelor

Rugaciunea Tacuta este o recunoastere a Tot Ce Este . In aceasta rugaciune stiu ca fiecare
rugaciune pe care am rostit-o cu voce tare, este auzita de Spirit si stiu ca Spiritul mi-a dat tot
ce i-am cerut. Este o recunoastere a faptului ca sufletul meu este complet, in iubirea si gratia
lui Dumnezeu. Este o recunoastere a statutului meu total de perfectiune si a starii de a fi. Tot
ce imi doresc, tot ce vreau sa cocreez, exista deja in realitatea mea. Eu o numesc Rugaciunea
Tacuta pentru ca stiu ca Fiinta mea este deja implinita. Nu este nevoie sa cer ceva Spiritului,
pentru ca deja acel lucru mi-a fost dat.

In inima mea, eu accept Fiinta mea perfecta.

Accept ca bucuria pe care am intentionat- o, exista deja in viata mea.
Accept ca iubirea pentru care m-am rugat, este deja in mine.
Accept ca pacea pe care am cerut-o, este deja in realitatea mea.
Accept ca abundenta pe care mi-am cautat-o, deja imi umple viata.
In adevarul meu, imi accept Fiinta mea perfecta.
Preiau responsabilitatea pentru propriile creatii,
Si toate lucrurile care sunt in viata mea.
Recunosc puterea Spiritului care este in mine,
Si stiu ca toate lucrurile sunt, asa cum ar trebui sa fie.
In intelepciunea mea, accept perfectiunea Fiintei mele.
Lectiile mele au fost alese cu grija, de Sinele meu
Iar acum trec printre ele, in plina experienta .
Calea mea ma duce intr-o calatorie sacra, cu un tel divin.
Experientele devin parte, din Tot Ce Este.
Prin cunoasterea mea, accept Fiinta mea perfecta.
In acest moment, stau pe scaunul meu de aur
Si stiu ca Eu Sunt un inger al luminii.
Ma uit la tipsia de aur darul Spiritului -
Si stiu ca toate dorintele mele, au fost deja implinite.
Din iubire pentru Sinele meu, accept Fiinta mea perfecta.
Nu fac judecati si nu impovarez cu nimic Sinele meu.
Accept ca totul din trecutul meu, mi-a fost dat din iubire.
Accept ca totul din acest moment, provine din iubire.
Accept ca totul din viitorul meu, va rezulta in imensa iubire.
In Fiinta mea, imi accept perfectiunea.
Si asa este.
Linistea interioara

15
Linistea interioara apartine Eului Superior. Este destul de cunoscut faptul ca filosofia
orientala recunoaste omul ca fiind compus din doua Eu-ri. Un Eu Inferior si un Eu Superior
(care are diferite denumiri in diferite scoli filosofice: Supraeu, Atman, etc). Eul Superior este
acea scanteie divina din noi. Eul Superior nu moare. Atunci cand omul moare, se distruge
corpul fizic, corpul energetic, etc dar Eul Superior ramane invelit in alte corpuri subtile
si, mai apoi, se va reincarna intr-un alt corp fizic.
Eul inferior este o suma de concepte si principii de viata pe care le-am invatat si acumulat in
aceasta viata, de la nastere si pana in prezent. Eul inferior este o constructie a mediului
social in care ne-am nascut. Mai bine zis este amprenta mediului social asupra noastra, asupra
fiintei noastre.
Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie, mai intai, sa ne distrugem Eul inferior. Trebuie sa
facem abstractie de Eul inferior, dar trebuie sa-l neglijam intr-un mod foarte categoric. De
aceea, am folosit mai sus termenul de distrus. Nu putem sa ajungem la Eul Superior atata
vreme cat suntem condusi de Eul inferior, atata vreme cat ne ghidam viata conform cu
obiceiurile societatii in care ne-am nascut. Pentru a ajunge la Eul Superior trebuie sa-i dam
ascultare. El ne cheama spre el, ne ajuta sa-l cunoastem, vrea sa-l cunoastem si ne da in
acest sens niste instructiuni cum putem ajunge la el. Dar, din pacate, aceste instructiuni sunt
in mare contradictie cu practicile si obiceiurile societatii in care traim. Nu este un test din
partea Eului Superior sa vada daca meritam acest lucru. Este singura cale de a ajunge
acolo. Sa incercam un exemplu. Vrem sa ajungem pe creasta unui munte (am auzit noi ca
acolo este foarte frumos). Ne interesam, si aflam ca pentru aceasta ar fi vreo 3-4 posibilitati:
anumite cai de acces. Dar toate aceste cai de acces presupun un urcus pe jos, presupune sa
urcam muntele. Ei bine urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune: Eu nu pot sa
urc, este prea greu pentru mine Unii vor abandona definitiv ideea de a ajunge pe crestele
muntelui. Altii nu vor abandona ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara.
Unii vor astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cand te plimbi pe esplanada. Vor astepta
degeaba, o astfel de cale nu exista. Pentru a ajunge pe creasta muntelui trebuie sa urci la
deal, nu poti sa te plimbi. Si asta, nu din cauza ca nu vrea muntele sa ajungi pe crestele lui,
ci pentru ca acestea sunt singurele cai de acces.
Dar era vorba de linistea interioara, nu de Eul Superior. Da, dar la linistea interioara poti
ajunge numai prin cunoasterea Eului Superior. Linistea interioara este un scop, iar
cunoasterea Eului Superior este mijlocul prin care putem dobandi linistea interioara. Asa cum
nu putem ajunge pe crestele muntelui decat daca urcam la deal, asa nu vom putea ajunge la
linistea interioara decat daca ne vom cunoaste Eul Superior.
Prin intermediul anumitor tehnici psihice putem atinge linistea interioara pentru catva timp, o
putem gusta. Dar numai prin cunoasterea Eului Superior putem face din linistea interioara o
prezenta permanenta in fiinta noastra.
De unde vine linistea interioara? Vine din straturile cele mai profunde ale subconstientului
nostru. Vine din noi, din adevaratul nostru EU. Linistea este permanent prezenta in fiinta
noastra, dar noi nu avem timp sa o observam. Desigur, am vrea sa dobandim linistea
interioara, dar sa nu urcam la deal. Nu se poate. Atata vreme cat mintea noastra, constientul

16
nostru este acaparat de dorintele noastre pamantesti, nu vom putea gusta linistea interioara.
Nu o putem gusta pentru ca nu avem timp pentru asta.
Deci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru asta. Sa ne smulgem 10-
20-30 minute pe zi (de preferat dimineata) din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim
aceasta liniste. Este de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu este
parazitat de activitatea din timpul zilei. Cu alte cuvinte suntem odihniti si cu mintea
limpede.
Va propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cand aveti o perioada de timp liber
Sa presupunem ca v-ati intalnit cu pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca 3 dorinte.
dar numai 3. si dupa aceea dispare. Intr-un astfel de moment ii puteti raspunde rapid: o
masina, o casa, o femeie/un barbat ca sotie/sot. Si gata s-au dus cele 3 dorinte. Va duceti
acasa, va suiti in masina si faceti o plimbare cu femeia/barbatul visurilor voastre. Ramaneti
fara benzina. Ptiu!!! ghinion. nu mai aveti bani de ce nu ati cerut pestisorului bani da,
dar ar fi trebuit sa renuntati la una din celelalte dorinte. la care?
Timpul trece si odata cu batranetea va ganditi sa va retrageti la munte, v-ati saturat de
aglomeratia orasului. Daca stiati ii cereati pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti
vinde pe cea pe care o aveti si sa luati alta, la munte, dar pe langa muntele care va place nu
sunt case sunt numai niste colibe Ati prins ideea pestisorul va asteapta sa gasiti cele 3
dorinte definitive ale vietii voastre. Acele dorinte pe care nu veti regreta ca le-ati avut la un
moment dat si pe care le puteti inlocui cu altele.
Cati dintre noi, ca prima dorinta ar spune: Linistea interioara? Stiti cand sunteti cel mai
aproape de linistea interioara? Cand, la intrebarea pestisorului, veti raspunde: Linistea
interioara apoi. aaa . stai sa ma mai gandesc. casa, masina. Veti fi aproape de
linistea interioara atunci cand o doriti din toti porii fiintei dvs.. Daca o doriti asa ca. E
buna si ea la ceva, sunteti foarte departe de a atinge linistea interioara.
Iata ca am dat raspuns si la cea de a 3-a intrebare. Cand vom avea linistea interioara?
Atunci cand o doriti din tot sufletul. Pana atunci puteti gusta din ea, dar nu o puteti
permanentiza in fiinta dvs. Dar aceasta dorinta de a dobandi linistea interioara este doar o
conditie necesara nu si suficienta. Simpla dorinta de a avea liniste nu ne aduce liniste.
Pentru asta trebuie sa muncim cu noi. Trebuie sa urcam la deal.
Vorbeam la inceput de o distrugere a Eului inferior. Aceasta distrugere este mentionata in
diverse religii sau cai spirituale, numai ca ea este pomenita sub diverse denumiri, dar este
vorba despre acelasi lucru. In crestinism, Iisus a vorbit despre a doua nastere Oare nu la
acest fenomen se referea? Sa abandonezi, sa omori vechiul sistem de valori cladit in tine de
societate si sa-ti recladesti altul, pe alte baze. Pe baza Eului Superior. Pe niste baze solide,
care nu dispar odata cu moartea corpului fizic. In unele cai spirituale se vorbeste de o
abandonare totala in fata divinului. Oare nu tot asta inseamna? Sa-ti abandonezi dorintele
tale, dorintele constientului tau si sa percepi intru totul pe cele divine? R. Stanciulescu

17