Inima este un organ muscular, cavitar, care indeplineste functia de pompa a organismului.

Are patru camere: doua camere mici, numite atrii (atriul stang si atriul drept) si doua camere
mari, numite ventriculi (ventriculul stang si ventriculul drept).

Sangele neoxigenat se intoarce prin intermediul venelor, in atriul drept. De aici trece in ventriculul
drept care il pompeaza in plamani pentru a se oxigena. Sangele oxigenat din plamani se intoarce la
inima in atriul stang, de aici trece in ventriculul stang care il pompeaza prin aorta in intregul
organism. Ciclul cardiac are doua faze: diastola (inima se umple cu sange) si sistola (sangele este
evacuat din inima).

Insuficienta cardiaca reprezinta un sindrom complex care rezulta din afectarea structurii si functiei
inimii, ducand la incapacitatea cordului de a pompa suficient sange pentru a acoperi necesitatile
metabolice ale organismului.

Cuprins

Descriere
Clasificarea insuficientei cardiace
Cauze
Simptome
Diagnostic
Investigatii radioimagistice si de laborator
Tratamentul medicamentos
Tratamentul interventional
Tratamentul chirurgical
Recomandari privind stilul de viata
Evolutie, complicatii
sus
Clasificarea insuficientei cardiace

-Insuficienta cardiaca sistolica: atunci cand inima este marita si functia de pompa (sistolica)
scazuta. Se mai numeste IC cu fractie de ejectie scazuta (FE<35-40%). Poate asocia sau nu
afectiuni valvulare.

-Insuficienta cardiaca diastolica: se mai numeste insuficienta cardiaca cu functie sistolica

prezervata. Functia de pompa este normala in repaus (FE>40%), dimensiunile inimii sunt normale.
Apare cel mai frecvent (ca forma izolata) la pacientii cu hipertensiune arteriala netratata. In principiu,
toti pacientii cu disfunctie sistolica au si disfunctie diastolica.

-Insuficienta cardiaca stanga: cand ventriculul stang este cel afectat. Produce in prima faza
congestie pulmonara (acumulare de lichid in plamani) si apoi in formele prelungite si grave si
congestie sistemica.
-Insuficienta cardiaca dreapta: cand ventriculul drept este afectat. Produce exclusiv congestie
sistemica (acumulare de lichid in ficat, intestine, picioare).

-Insuficienta cardiaca cronica: atunci cand simptomele de insuficienta cardiaca nu evolueaza sau
evolueaza lent in timp (se mai numeste insuficienta cardiaca compensata).

- Insuficienta cardiaca acuta: atunci cand simptomele de IC apar brusc sau intr-un timp scurt la un
pacient aparent sanatos sau cu simptomatologie stabila. Poate fi o acutizare a insuficientei cardiace
cronice in conditii specifice (anemie, tulburari de ritm, consum excesiv de sare, nerespectarea
tratamentului, hipertiroidie, infectii respiratorii acute) sau poate fi de novo (apare pentru prima data)
in sindromul coronarian acut (infarct miocardic), tromboembolismul pulmonar, in criza hipertensiva.

Clasificare functionala (in functie de simptome) a insuficientei cardiace (NYHA New York
Heart Association):

Clasa I NYHA: activitate fizica nu este limitata; pacientul este asimptomatic la efort.

Clasa II NYHA: activitatea fizica este limitata usor; simptomele apar la activitate fizica mai mare ca
cea uzuala (zilnica); fara simptome in repaus.

Clasa III NYHA: activitate fizica uzuala (usoara) produce simptome; simptomele dispar in repaus.

Clasa IV NYHA: limitare severa a activitatii fizice, simptomele aparand chiar si in repaus.

sus
Cauze

Cea mai frecventa cauza de insuficienta cardiaca in tarile dezvoltate este boala cardiaca ischemica,
manifestata in principal prin infarctul miocardic (produce moartea unei parti a muschiului inimii
ducand la scaderea functiei de pompa).
Hipertensiune arteriala netratata duce in timp la ingrosarea muschiului cardiac si apoi la marirea
inimii si scaderea fractiei de ejectie.

Afectiunile valvulare (stenoza sau insuficienta aortica, stenoza sau insuficienta mitrala;) in formele
lor severe si prelungite, duc la suprasolicitarea si marirea inimii.

Alte cauze mai rare de insuficienta cardiaca

Defecte cardiace congenitale (din nastere) necorectate sau corectate insuficient in copilarie.
Insuficienta cardiaca din cardiomiopatii (cardiomiopatia dilatativa sau hipertrofica)

Insuficienta cardiaca idiopatica (de cauza neconuscuta) de cele mai multe ori in urma unor
miocardite virale (inflamatia muschiului inimii).

Hipertensiunea arteriala: netratata duce la insuficienta cardiaca.

Diabetul zaharat: prin faptul ca este un factor de risc pentru boala cardiaca ischemica.

Ateromatoza coronariana (ingustarea arterelor coronare prin depuneri de colesterol): principala

cauza de infarct miocardic si inclusiv insuficienta cardiaca.

Dislipidemia (colesterolul si trigliceridele mari in sange): in timp creste riscul de infarct miocardic
Fumatul: tot prin cresterea riscului de cardiopatie ischemica.

Obezitatea: creste activitatea neurovegetativa simpatica (creste productia de adrenalina) care la

randul ei creste tensiune arteriala, nivelul glicemiei si al colesterolului si trigliceridelor in sange.

Inaintarea in varsta: apare mai frecvent hipertensiune arteriala, cardiopatia ischemica si in plus apar
modificari structurale ale muschiului inimii care tin de imbatranire.

Consumul de alcool in exces; distruge muschiul cardiac producand IC.

Boala valvulara cardiaca: afectiunile valvelor in timp duc la afectarea muschiului cardiac.

Aritmiile: atat cele ventriculare cat si cele supraventriculare cand sunt frecvente sau cu ritm rapid,
pot duce in timp la slabirea muschiului inimii si IC.

sus
Simptome

Cel mai frecvent, pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de respiratie grea) la efort sau in repaus cu
sau fara ortopnee (dispnee in pozitia culcat care se amelioreaza cand se ridica in picioare).

Alte simptome sunt: astenia fizica si oboseala, durerea toracica (mai ales la cei cu cardiopatie
ischemica), palpitatiile (perceperea batailor inimii), tusea (in special noaptea sau la efort) iar in
formele grave si prelungite de insuficienta cardiaca apar scaderea in greutate, lipsa poftei de
mancare, senzatie de greata (sunt cauzate de acumularea de lichide in intestine si ficat).

sus
Diagnostic

Diagnosticul insuficientei cardiace este in primul rand unul clinic (prezenta simptomelor) iar
confirmarea sa se face prin metode imagistice (in special ecografie cardiaca) si de laborator (BNP
sau NT-proBNP, troponina, CK, CK-MB).

sus
Investigatii radioimagistice si de laborator

-hemograma completa, electroliti (sodiu, potasiu), functia renala (creatinina, uree): ne pot oferi indicii
despre cauza IC si prognosticul ei (evolutia in timp).

-markeri de citoliza miocardic a(de distrugere a muschiului cardiac): Troponina, creatin kinaza (CK)
si izoenzima MB (CK MB). Sunt utile in depistarea sindroamelor coronariene acute (cardiopatie
ischemica), in special infarctului miocardic acut.

-BNP (peptidul natriuretic de tip B) sau NT proBNP: sunt substante secretate in principal de catre
muchiul ventricular, ca raspuns la cresterea presiunii intracardiace. Initial este secretat un precursor
(proBNP108) care apoi este proteolizat in NT-proBNP care este inactiv din punct de vedere biologic
si BNP care este activ. Valorile lor sunt crescute nu numai in insuficienta cardiaca ci si in alte conditii
(inaintarea in varsta, insuficienta renala, hipertrofia ventricului stang, fibrilatie atriala). Sunt utile in
diagnosticare IC in urgenta si au mai degraba un rol in excluderea altor cauze de dispnee. O valoare
a NT proBNP mai mica de 300 picograme/ml sau BNP<50 picograme/ml, exclude diagnosticul de
insuficienta cardiaca la un pacient cu dispnee.

- radiografia toracica: utila in depistarea cardiomegaliei (maririi inimii), edemului pulmonar acut si
poate exclude alte cauze de dispnee date de boli pulmonare

-electrocardiograma: depisteaza aritmiile, infarctul miocardic acut, hipertrofia de ventricul stang; este
modificata de cele mai multe ori in IC.

-ecografia cardiaca: foarte utila in depistarea anomaliilor de structura a muschiului cardiac,

problemelor valvulare, evalueaza functia sistolica si cea diastolica.

- rezonanta magnetica nucleara (RMN): ofera informatii despre dimensiunile inimii si functia
contractila (de pompa). Nu este disponibila la scara larga si are costuri mari.

- tomografia computerizata (CT): este utila

- cateterismul cardiac stang sau drept: evalueaza atat functia sistolica cat si cea diastolica masurand
presiunea in camerele inimii si in circulatia pulmonara. Este invaziv, iradiaza si foloseste substanta
de contrast. Se foloseste mai rar, de regula la pacientii cu malformatii congenitale sau la cei la care
se efectueaza coronarografie.

sus
Tratamentul medicamentos

Are ca scop atat corectarea factorilor de risc (hipertensiune arteriala, tulburari de ritm,
hipercolesterolemie) cat si ameliorarea simptomatologiei. Presupune folosirea mai multor clase de
medicamente:

- diuretice (furosemid, hidroclorotiazida, spironolactona, eplerenona).

- beta blocante (metoprolol, carvedilol, nebivolol, bisoprolol).
- inhibitori ai enzimei de conversie (captopril, monopril, enalapril, ramipril, perindopril, zofenopril).

- antagonisti de receptori de angiotensina (valsartan, telmisartan, candesartan, irbesartan).

- inotrop pozitive (digoxin, dobutamina, dopamina ultimele doua in formele acute si severe si doar
in spital).
- antiaritmice (amiodarona) la pacientii cu tulburari de ritm.

- antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel): la pacientii cu boala cardiaca ischemica.

-anticoagulate (acenocumarol, warfarina) la pacientii cu fibrilatie atriala, la cei cu trombi in ventriculul
stang sau anevrisme mari de VS.

-hipolipemiante (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina): scad nivelul colesterolului prevenind

infarctul miocardic.
-nitrati (isosorbit mononitrat, isosorbit dinitrat): utili mai ales in IC cauzata de boala cardiaca
ischemica (dilata arterele coronare).

sus
Tratamentul interventional

-revascularizare interventionala (dilatarea arterelor coronare ,de cele mai multe ori cu implantare de
stent): ajuta la recuperarea muschiului cardiac la pacientii cu infarct miocardic acut.

- resincronizarea ventriculara: se foloseste la pacientii cu bloc major de ramura stanga care produce
pierderea contractiilor sincrone ale muschiului cardiac, ducand la scaderea FE.

- implantarea de defibrilator intracardiac (un dispozitiv care detecteaza aritmiile si produce socuri
electrice): la pacientii cu FE scazuta previne moartea subita prin aritmii.
sus
Tratamentul chirurgical

-revascularizarea miocardica (prin operatie de bypass aortocoronarian): ajuta la imbunatatirea

functiei de pompa.
-anevrismectomia: presupune indepartarea zonei anevrismale (zona dilatata a inimii in care
muschiul nu mai este viabil).

-protezarea valvulara: la pacientii cu afectiuni valvulare impiedica aparitia sau agravarea IC. Uneori
se folosesc procedee de anuloplastie mitrala sau tricuspidiana (din cauza maririi atriilor sau
ventriculilor, inelul se dilata producand insuficienta mitrala sau tricuspidiana; anuloplastia presupune
micsorarea inelului si reducerea gradului de insuficienta).

-transplantul cardiac: este o solutie rar folosita din cauza disponibilitatii scazute a donorilor. Se face
in formele grave de insuficienta cardiaca in care tratamentul medicamentos nu mai are efect si
evolutia bolii este rapida. Ca o punte catre transplant se recurge uneori la dispozitive de asistare
ventriculare(VAD) care preiau o parte din functia de pompa a inimii.

Folosirea lor este limitata de infectiile severe care pot aparea.

sus
Recomandari privind stilul de viata

Modificarea stilului de viata presupune:

- restrictia consumului de sare: sarea in exces (in special sodiul din sare) retine apa in organism,
suprasolicitant muschiul cardiac si agravand simptomatologia. Pacientii cu insuficienta cardiaca
trebuia sa reduca consumul de sare la aproximativ doua grame/zi.

- renuntarea la fumat: scade riscul de infarct miocardic.

- reducerea consumului de etanol: alcoolul in exces are efect toxic asupra muschiului cardiac. La
pacientii cu disfunctie sistolica severa de VS (FE scazuta) este bine sa se evite de tot consumul de
alcool chiar daca in cantitati mici alcoolul are efecte benefice asupra tensiunii arteriale.

- monitorizarea greutatii: cresterea brusca in greutate apare de regula prin acumulare de lichide si
presupune o agravare a insuficientei cardiace.
- scaderea in greutate: greutatea in exces creste tensiunea arteriala, colesterolul seric si frecventa
cardiaca (numarul de batai pe minut) suprasolicitand functia de pompa.
- activitatea fizica: pacientii cu insuficienta cardiaca au nevoie de repaus doar in formele acute de IC,
in rest trebuia sa desfasoare activitate fizica aerobica (mers pe jos, gimnastica, alergat usor) in
functie de toleranta la efort.

- calatoriile: trebuie evitate calatoriile lungi mai ales in zone cu altitudine mare (schimbarea presiunii
atmosferice si rarefierea aerului pot decompensa insuficienta cardiaca cronica). Poate fi de folos in
astfel de cazuri stationare pentru cateva zile la un punt intermediar(de altitudine mai joasa) pentru
adaptare.