ECG2 Interpretare

Interpretare
Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)
Interpretarea electrocardiogramei
1. Calibrare corect
2. Ritmul cardiac regularitate; origine
3. Frecvena cardiac
4. Orientarea vectorial (axa electric)
5. Msurarea intervalelor PQ, QRS, QT, PP, RR
6. Interpretarea morfologic
Hipertrofie atrial/ventricular
Tulburri de ritm
Tulburri de conducere
Anomalii sugestive de ischemie miocardic
Alte anomalii.
Regularitatea ritmului
Ritm regulat:
Interval RR constant
Ritm neregulat:
Neregularitate periodic
Neregularitate absolut
D II
Originea ritmului
Ritmul sinusal
Unda P preced fiecare complex QRS.
aVR
Unda P are mereu aceeai morfologie.
Distana dintre 2 unde R (intervalul RR)

este mereu aceeai. V2
Excepie: aritmia sinusal respiratorie.
Unda P este pozitiv in D II i aVF,

negativ n aVR i bifazic n V1.
Frecvena cardiac
Ritm regulat:
FC= 1500/Int RR (mm)
Metoda rapid.
Utilizarea riglelor de calcul.
Ritm neregulat:
Calcularea unei frecvene medii pe o poriune mai lung de traseu.
Ex: numr complexele QRS de pe 10 cm de hrtie milimetric (la viteza
de rulare de 25 mm/sec) corespunde unui interval de 4 secunde i
nmuleste rezultatul cu 15 pentru a obine frecvena cardiac
medie/minut.
Frecvena cardiac
Frecvena cardiac
normal: 60 100 bpm;
Tahicardie: >100 bpm;
Bradicardie: <60 bpm.
Axa electric
Axa electric a inimii
indic direcia global de
propagare a impulsului
electric prin cord.
Normal: +30 +60;
limite acceptate 0 +90.
Axa electric metode de calcul
DI aVF
Se alege o derivaie n care
complexul QRS este
echidifazic;
Se caut derivaia
perpendicular pe aceasta;
Dac n derivaia respectiv
complexul QRS este
predominant pozitiv, axa
electric are aceeai
orientare ca a derivaiei
respective
Dilataiile atriale
Dilataia atrial stng
Unda P mitral
Unda P:
durat crescut (> 0.12 sec);
aspect bifid n D II;
aspect bifazic n V1, cu

deflexiunea negativ de
amplitudine i durat crescute.
Dilataiile atriale
Dilataia atrial dreapt
Unda P pulmonar
Unda P:
durat normal;
amplitudine crescut ( 0.25

mV);
Amplitudine crescut n D II;
bifazic n V1, avnd

componenta iniial pozitiv de
amplitudine crescut.
Dilataiile atriale
Hipertrofii ventriculare
Hipertrofia ventricular stng
Criteriu voltaj:
Indicele Sokolow-Lyon:
S V1+ R V5 >35 mm.
Criteriu ax: deviaie axial stng.
Criteriu durat: creterea grosimii peretelui ventricular timp mai
lung de depolarizare.
Modificri secundare de repolarizare: subdenivelare ST i unde T
negative n V5-V6, D I, aVL; modificri de tip reciproc n V1-V3.
Hipertrofii ventriculare
Hipertrofia ventricular dreapt
Criteriu voltaj:
Indicele Sokolow-Lyon:
R V1+ S V5 10.5 mm;
R/S >1 n V1.
Criteriu ax: deviaie axial dreapt .
modificri secundare de repolarizare: subdenivelare segment ST i unde
T negative n V1-V2.
Aritmii
Extrasistola atrial:
Origine: stimul atrial ectopic;
Apare precoce fa de undele P
sinusale (interval PP < PP);
Morfologie diferit de cea a undei
P de baz;
Interval PQ variabil.
Aritmii
Extrasistola ventricular:
Origine: focar ectopic ventricular;
Survine prematur fa de ciclul de baz;
Complex QRS cu morfologie i durat anormal;
Anomalii ale segmentului ST i undei T (polaritate opus fa de
complexul QRS).
Extrasistola joncional:
Aritmii
Fibrilaia atrial
Unde f cu frecven de 400-
600/minut;
Intervalele RR sunt inconstante;
FC: obinuit 100-180 bpm.
Aritmii
Flutter-ul atrial:
Unde F mari n dini de ferstru;
Frecvena undelor F: 250-350/minut;
Transmitere la ventriculi: rata de obicei fix 1:1/2:1/3:1/4:1
interval RR constant;
Poate fi i variabil.
Aritmii
Tahicardia ventricular
Origine: ventricular;
Debut i sfrit brusc;
Tahicardie regulat;
Frecvena: de obieci, 140-
250/minut;
Complexe QRS largi (>0.12 sec) cu
morfologie anormal;
Disociaie a.v.
Aritmii
Fibrilaia ventricular
Oscilaii haotice de la linia izoelectric, de form i amplitudine variabil.
Aritmii
Torsada vrfurilor
Form particular de tahicardie ventricular care apare, de regul, la pacienii
cu QT lung; oscilaii n armonic ale traseului ECG.
Msurarea intervalului QT
Intervalul QT:
sistola electric ventricular;
debutul undei Q sfritul undei T;
durata normal: depinde de frecvena cardiac; normal dac nu depete

din durata intervalului R-R.
Blocuri atrio-ventriculare
Bloc atrio-ventricular de gradul I
Prelungirea PQ >0.20 sec;
Fiecare complex QRS este precedat de o und P;
Interval PQ constant.
Blocul atrio-ventricular de gradul II
BAV gradul II Mobitz I BAV gradul II Mobitz II
Interval PQ variabil; PQ constant (cnd unda P este
condus;
Intervalul PQ se prelungete
progresiv pn la o und P care nu se Intermitent, unele unde P nu sunt
mai conduce (blocat) conduse.
Ciclul se reia.
Blocul atrio-ventricular total
Disociaie atrio-ventricular (nu exist corelaie ntre activitatea electric
atrial i cea ventricular);
Daca exist unde P, intervalul PQ este variabil;
Undele P apar regulat (intervale P-P egale);
Intervalele PP sunt mai scurte dect intervalele RR;
Undele P se pot suprapune peste QRS;
Depolarizarea ventricular: origine ectopic a impulsului (ritmuri de

scpare)
centri supra/intrahisieni (complexe QRS nguste, FC >40 bpm) sau
centri infrahisieni (complexe QRS largi, FC <40 bpm)
Tulburri de conducere intraventricular
Blocul de ramur dreapt
Ritm de baz atrial (sinusal, FiA,
FlA);
QRS larg 0.12 sec;
QRS: morfologie RSR n V1-V2;

unda S larg n DI, aVL, V5-V6;
Anomalii ale segmentului ST i

undei T.
Tulburri de conducere intraventricular
Blocul de ramura stng
Ritm de baz atrial (sinusal, FiA,
FlA);
QRS larg 0.12 sec;
QRS: morfologie rS n V1-V2, cu

und S larg; und R larg,
monofazic sau bifid n DI, aVL,
V5-V6;
Anomalii ale segmentului ST i

undei T.
Boala coronarian ischemic
Ischemie:
Unde T negative n
derivaii n care ar trebui
s fie pozitive;
Pseudonormalizarea
undelor T;
Unde T simetrice;
Unde T ample simetrice.
Leziunea subendocardic: subdenivelare segment ST
Infarctul miocardic
Leziune transmural: supradenivelare ST
Necroz: Q patologic >0.04 sec; >1/4 din unda R n aceeai

derivaie
Boala coronarian ischemic IMA
Boala coronarian ischemic IMA
Localizarea infarctului
Supradenivelare segment ST (imagine direct) n:
V1-V6: IM anterior;
V1-V4: IM antero-septal;
DI, aVL, V5-V6: IM lateral;
D I, aVL: IM lateral nalt;
V1-V6, D I, aVL: IM anterior extins;
D II, D III, aVF: IM inferior;
n derivatiile care ofer perspectiva asupra peretelui ventricular opus, apare

subdenivelarea segmentului ST (imagine n oglind).
IMA peretelui posterior determin doar imagine n oglind pe ECG cu 12
derivaii.
nregistreaz derivaii posterioare i drepte!
Alte anomalii ECG
1. Sindroame de preexcitaie;
2. Diselectrolitemii - Hipopotasemia/hiperpotasemia;
3. Pacing-ul cardiac.
Sindroamele de preexcitaie
Cale accesorie conducere
rapid;
Interval PQ scurt (<0.12 sec);
Unda depolarizare
ventricular precoce;
Modificri ST/T;
Prezena cilor accesorii
favorizeaz apariia unor aritmii
i, n unele cazuri, moartea
subit.
Hiperpotasemie
Unde T ascuite (nguste i
ample);
Interval PQ prelungit;
Unde P de amplitudine
redus (pot chiar s dispar);
Complexe QRS prelungite

(largi);
Asistolie n hiperpotasemia
foarte sever.
Hiperpotasemie
Hipopotasemie
Undele T sunt aplatizate i
pot deveni chiar negative;
Subdenivelare segment ST;
Interval QT prelungit;
Unde U proeminente;
Predispune la aritmii
ventriculare.
Hipopotasemie
Pacing-ul cardiac
Link-uri utile
www.lifeinthefastlane.com
www.emedu.org

ECG2 Interpretare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECG2 Interpretare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Interpretare

Distana dintre 2 unde R (intervalul RR)

Excepie: aritmia sinusal respiratorie.

Unda P este pozitiv in D II i aVF,

FC= 1500/Int RR (mm)

Utilizarea riglelor de calcul.

aspect bifid n D II;

aspect bifazic n V1, cu

amplitudine crescut ( 0.25

Amplitudine crescut n D II;

bifazic n V1, avnd

Intervalele RR sunt inconstante;

FC: obinuit 100-180 bpm.

debutul undei Q sfritul undei T;

durata normal: depinde de frecvena cardiac; normal dac nu depete

Depolarizarea ventricular: origine ectopic a impulsului (ritmuri de

QRS larg 0.12 sec;

QRS: morfologie RSR n V1-V2;

Anomalii ale segmentului ST i

QRS larg 0.12 sec;

QRS: morfologie rS n V1-V2, cu

Anomalii ale segmentului ST i

Leziunea subendocardic: subdenivelare segment ST

Leziune transmural: supradenivelare ST

Necroz: Q patologic >0.04 sec; >1/4 din unda R n aceeai

n derivatiile care ofer perspectiva asupra peretelui ventricular opus, apare

Complexe QRS prelungite

Subdenivelare segment ST;

S-ar putea să vă placă și