Sunteți pe pagina 1din 4

Importana culorii n designul interior 73

IMPORTANTA CULORII IN DESIGNUL INTERIOR


L. Platon
Universitatea Tehnic a Moldovei

1. INTRODUCERE de activitate; de la industrie i medicin, pn la


educaia artistic i estetic. Culorile pot fi optim
Realizarea frumoasa a anturajului si crearea folosite numai dac sunt cercetate i analizate prin
atmosferei armonioase a interiorului rezulta dupa o metode tiinifice moderne, inclusiv prin metode
cunoastere ampla a efectelor de culoare, in relatia artistice.
lor cu psihologia omului si prin combinatii artistice, Numim culoare percepia de ctre ochi a
rafinate a culorilor. uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de
und) de lumin. n cazul oamenilor aceast
2. CULOAREA percepie provine din abilitatea ochiului de a
distinge cteva (de obicei trei) analize filtrate
diferite ale aceleiai imagini. Percepia culorii este
Culoarea reprezint unul din elementele
influenat de biologie (unii oameni se nasc vznd
fundamentale ale existenei umane. Ea este prezent
culorile diferit, alii nu le percep deloc, vezi
n viaa i activitatea noastr, punndu-i amprenta
daltonism), de evoluia aceluiai observator, sau de
pe tot ce ne nconjoar: de la culorile din interiorul
culorile aflate n imediata apropiere a celei
locuinei, la cele din exteriorul ei (cldiri, strzi,
percepute (aceasta fiind explicaia multor iluzii
magazine etc.).
optice).
De modul cum aceasta ne influeneaz
Culoarea, noiune perceptiv, nu trebuie
sufletete, aducndu-ne rceal sau cldur, bucurie
confundat cu lungimea de und, noiune fizic.
sau tristee, linite sau agitaie, depinde ntr-o foarte
Ochiul uman este incapabil s disting ntre
mare msur linitea noastr interioar i gama
galbenul monocromatic (o singur lungime de und)
tririlor afective. Pentru toate acestea culoarea a fost
i o compoziie de verde i rou. Aceast iluzie
ntotdeauna utilizat i studiat. Culoarea este n
optic permite afiarea culorii galbene pe ecranul
acelai timp unul din factorii fundamentali ai
monitorului, i, n general, sineza tricrom.
dezvoltrii capacitii creatoare a omului.
tiina culorii, denumit i cromatic, include
Din marea gam a radiaiilor
percepera culorii de ctre ochiul uman, originea
electromagnetice (de la razele cosmice la cele de
culorii n diversele materiale, teoria culorii n art i
radio-emisie) ochiul percepe doar lumina (un sector
aspectele fizice ale culorii n spectrul
cuprins ntre razele ultraviolete avnd unde scurte i
electromagnetic.
cele infraroii cu unde lungi). Lumina este definit,
Culoarea nu este o caracteristica a
ca radiaia care poate fi sesizat cu ajutorul
obiectelor ci o caracteristica a ochiului care le
ochiului. Lumina alb se descompune printr-o
priveste! Nu este chiar un citat exact, dar reflecta
prism de cristal, n cele apte culori ale
foarte bine ideea de la care trebuie sa pornim ca sa
curcubeului.
intelegem despre ce vorbim aici.
Percepia culorilor a fost i este explicat,
Culoarea perceputa este rezultatul
utiliznd principiile de optic i neurofiziologie.
interactiunii dintre lumina, obiect si observator.
Intensitatea luminoas joac de asemenea un rol
Fiecare dintre cele trei componente influenteaza
important n mecanismul percepiei cromatice,
intr-un mod sau altul culoarea. Din punct de vedere
deoarece de la un anumit grad crescut de
fizic spectrul vizual este compus din unde intre UV
luminescen, ochiul percepe defectuos schimbrile
(ultra violet) si IR (infrarosu) adica undeva intre
cromatice.
400 si 700 nm.
Cel mai remarcabil proces al percepiei
Lumina alba este compusa din toate culorile
culorilor are ns loc la nivelul retinei. Conform
aflate in spectrul enuntat mai sus, dar se poate
teoriei tricromatice emis de Thomas Young,
reduce la trei componente de baza Rosu (unde
conurile sunt de trei tipuri: unele sensibile la
lungi), Verde (unde medii) si Albastru (unde
albastru, altele la verde i altele la rou.
scurte). De aici provine si spatiul de culori RGB.
n societatea modern culorile au o putemic
Aceste trei culori dau impreuna lumina sau alb. Ca
influen fizio-psihologic n majoritatea domeniilor
74 Importana culorii n designul interior

aplicatii practice ale acestui spatiu de culoare 3. EFECTELE FIZIOLOGICE I


enumeram monitorul, scanerul si aparatul foto. PSIHOLOGICE ALE CULORILOR
Pentru a ajunge insa la culorile care ne
intereseaza mai mult, si anume CMY (Cyan, tiinele care stau la baza ergonomiei scot
Magenta, Yellow) trebuie sa explic cum se in eviden efectele fiziologice i psihologice pe
formeaza aceste culori. Obiectele altereaza undele care cromatica obiectelor le exercit asupra omului.
(culorile) care compun lumina in mod emisiv, Cercetrile i experienele fcute de ctre
refectiv sau transmisiv. specialiti au demonstrat c imbinarea culorilor
Cyan, Magenta, Yellow sunt proprietati ale poate s influeneze i s modifice senzaia de
obiectelor (culori) care lasa sa treaca una din confort, s afecteze funcionalitatea i solicitarea
componentele luminii si le reflecta pe celelalte doua diferitelor organe anatomice, s influeneze psihicul
dupa modelul alaturat. omului. Astfel, se exercit influena asupra
Utilitatea acestui sistem tridimensional se capacitii cerebrale prin aparatul vederii implicit
evidentiaza la descrierea gamutului unui asupra capacitilor fizice i neuro-psihice.
echipament sau observator, care ajuta la deducerea Ansamblul organelor i structurilor
relatiei dintre doua sau mai multe culori, si, cel mai nervoase implicate in procesul vederii comand cel
important, ajuta la comunicarea culorii, dar pentru puin 90% din totalul activitiilor zilnice jucand un
asta trebuiesc luate in calcul si standardizate cele rol preponderent.
trei elemente care definesc culoarea: observatorul, Dat fiind numrul important de funcii
lumina si echipamentul standardizat de masurare. nervoase acionate in procesul vederii, aparatul
Culoarea apare ca unul din cele mai vederii constituie una din cauzele importante ale
importante elemente ale esteticii. Din cele mai vechi apariiei fenomenelor generale de oboseal.
timpuri, omul s-a folosit de culoare, i-a atribuit cele Influena exercitat de cromatica culorilor asupra
mai interesante semnificaii i chiar puteri magice, capacitii fizice i neuro-psihice se manifest prin
dar cercetarea tiinific a culorilor incepe abia in efecte care modific activitatea i dispoziia psihic
secolul al XVII-lea i va lua o amploare deosebit Fiecare culoare are efecte psihologice
in secolele urmtoare, o dat cu dezvoltarea proprii, foarte diferite, in funcie de individ, dar
industriei coloraniilor, industriei textile i pielriei, asemntoare in majoritatea cazurilor. Cele mai
construciilor etc. importante dintre aceste efecte sunt crearea unor
Disciplina care studiaz astzi teoria i iluzii cu privire la distan (deprtare sau
practica culorii poart numele de cromatologie. Se apropiere),temperatur (cald sau rece) i influen
pare c primele incercri de inelegere a asupra dispoziiei generale (calmare,deconectare
fenomenului cromatic se datoreaz filosofilor greci nervoas etc.).
(Pitagora, Democrit, Platon, Aristotel) i romani, Din punct de vedere al efectelor
sfaritul antichitii marcand prima disociere a psihologice, cromatica culorilor se poate caracteriza
luminii, fcut cu ajutorul unui cristal, numit de astfel:
Pliniu iris. In 1666, Isaac Newton constat c o raz culoarea este cu atat mai cald cu cat se
de lumin care trece printr-o prism se descompune apropie de rou i cu atat mai
in culorile spectrului i stabilete astfel apte culori rece, cu cat predomin albastrul;
primare. culorile inchise au efect depresiv,
Ulterior, se susine existena in spectrul descurajant, negativ;
cromatic a patru culori pure" (rou, galben, verde culorile prea vii sunt obositoare;
i albastru) i apoi, a trei culori primare (rou, culorile deschise au efect stimulativ,
galben i albastru), in adaos cu alb i negru. vesel, pozitiv.
Din aceast perioad incep s se dezvolte Impresia estetic pe care o dau culorile
cercetrile asupra mecanismelor vederii cromatice. constituie, de asemenea, un efect psihic.
Astzi, cercetarea culorii are un caracter Culorile au efecte subtile asupra starii
interdisciplinary (psihologie, medicin, chimie, noastre de spirit, iar lumea este plina de culori.
fizic, design, inginerie etc.) i o mare valoare Psihologii au descoperit ca preferintele oamenilor
aplicativ, in cele mai variate domenii de activitate: pentru anumite culori sau amestecuri de culori pot
industrie, arhitectur, art,cosmetic, comer, avea efecte psihologice profunde care ne pot afecta
reclam i publicitate, invmant, sntate etc. starea de spirit sau sentimentele.
Culoarea, ca efect, nu exist decat la nivelul De fapt, cercetarile sugereaza ca nuantele
ochiului. Rezultat al radiaiilor electromagnetice afecteaza atitudinea si alegerea culorilor sau
vizibile, ea nu are o existen proprie, ci numai o combinatiei de culori pentru haine sau lucrurile care
interpretare fiziologic.
Importana culorii n designul interior 75

ne inconjoara sunt foarte importante pentru starea vorba de amestecare subtractiva (de extragere) a
de spirit. culorilor.
Un exemplu pentru acest fapt este ca oamenii Desigur, iluminarea casei este rareori
sanatosi vor prefera culorile si amestecurile de colorata. De altfel, si lumina furnizata de un bec cu
culori care reflecta sanatatea lor, atat fizic, cat si incandescenta este usor galbena. Pe o suprafata
psihic. Mai mult, culoarea preferata nu este neaparat mica, lumina unui bec cu halogen asigura o
stabila, putand varia in functie de zi si de stare. luminozitate mare, punand in evidenta culorile intr-
Culorile sunt folosite de multi ani in tratamente un mod mult mai apropiat de realitate decat o face
medicale din toata lumea. un bec normal.
Reaciile si atitudinile fata de anumite tonuri Dinamica cromatica i preferina pentru
de culoare sunt influentate de puterea pe care culoare. Ca urmare a efectului culorilor albastru,
culorile o exercita asupra psihicului nostru: ele ne verde sau violet, simtim o mai mare racoare in aer
pot calma, relaxa sau vindeca, sau ne pot face tristi, decat cea reala, pe cand rosul, portocaliul si
pot induce o stare de nervozitate. galbenul ne maresc senzatia de caldura. Culorile pot
De asemenea, putem ghici calitatile sau mari optic si masa obiectelor. Daca vopsim in culori
defectele unei persoane in functie de preferintele pe diferite cuburi de marime identica, vom observa ca
care le are pentru anumite culori. cel mai mare pare a fi cel galben, urmat, in aceasta
ordine, de cel alb, rosu, verde si albastru, iar cel mai
4. EFECTUL SPATIAL AL mic pare a fi cel negru.
CULORILOR Culorile pot influenta chiar si aprecierea
greutatii. Obiectele vopsite in culori inchise, intense
(fiolet, maro, negru) par mai grele, iar cele de
Sa presupunem ca in aceeasi locuinta avem culoare deschisa (alb, galben, portocaliu) par mai
doua camere de marimi identice, dar le zugravim in usoare. Putem folosi culorile si pentru atragerea
doua culori diferite: galben inchis intr-o camera, atentiei.
albastru deschis in cealalta. Culorile pure, saturate (cele ale spectrului)
Incaperea vopsita in albastru deschis ni se va sunt mai potrivite pentru trezirea atentiei decat
parea mai spatioasa. Cu alte cuvinte, din punct de culorile nesaturate, acoperite cu gri. Utilizarea
vedere optic avem impresia ca aceasta camera este culorilor complementare transmite un stimul
mai incapatoare.Cea galbena- inchis ne va crea o cromatic mai puternic.
stare de sufocare,chiar depresie. Fiecare familie de culori are nuantele sale
Putem face corectia spatiului prin impartirea mai reci si mai calde, respectiv mai inchise si mai
suprafetei, respectiv prin suprafete luminoase sau deschise. Diversele familii cromatice pot fi imbinate
obscure. Sa vedem daca putem obtine acelasi efect cu nuantele uneia sau alteia dintre ele, alcatuind
optic si prin utilizarea constienta a culorilor. astfel un ansamblu armonios.
O culoare nu poate fi apreciata decat prin Prin conditionare cromatica constienta
raportarea ei la o alta culoare. Astfel, culorile reci (proiectare cromatica), putem transforma chiar si o
ies in evidenta, din punct de vedere optic, pe un camera cu asezare nordica intr-o incapere mai
fond alb, pe cand cele calde se evidentiaza pe un primitoare, cu un aspect prietenos
fond inchis. Culorile deschise ies in evidenta pe un Culorile calde, deschise (galben, bej),
fond inchis, iar cele inchise pe un fond deschis. aplicate pe suprafete intinse, suplinesc lipsa razelor
Pe un fond mai spre gri, in cazul unei soarelui. in schimb, camerele inundate toata ziua de
luminozitati identice, culorile calde tind sa iasa in lumina naturala puternica pot fi "racite" cu
fata, pe cand cele reci se retrag spre fundal. Efectul suprafete vopsite in culori mai reci, mai inchise.
de adancime al culorilor este valabil si in cazul Prin aceasta modalitate se poate da raspuns
contrastelor cromatice. preferintelor cromatice individuale, reusind sa
In cazul contrastului de calitate rezultat din creem un interior de locuinta unitar, de bun gust si
alaturarea unor culori saturate langa culorile cu stil. Incaperile primesc diferite cantitati de
estompate, in conditiile unei luminozitati identice, lumina naturala.
culoarea saturata este cea din prim-planul imaginii.
In cazul contrastului cantitativ, daca unei mari
suprafete rosii i se alatura o mica pata galbena, se
5. ROLUL CULORII IN CREAREA
observa ca galbenul este proeminent. CARACTERULUI INCAPERII
Exemplele enumerate sunt valabile pentru
culorile de vopsea si pentru pigmenti. In acest caz e Sa vedem acum in ce mod poate influenta
culoarea caracterul unei incaperi. Pentru ca efectul
76 Importana culorii n designul interior

spatiului amenajat sa fie cel corespunzator, trebuie poate atinge urenia, lumina se mprtie orbind, i
proiectata combinatia de culori. Dupa cum am elimin umbrele obiectelor.
precizat, nici o culoare nu este relevanta daca este Iluminatul indirect i are originea n
luata singura; forta acesteia de expresie poate fi necesitatea de a disimula sursele de lumin care
marita prin alaturarea culorilor cu care ea intra in jenau ochii, pentru c, de obicei, acestea erau ru
relatie. Insa o asociere neinspirata poate anihila total plasate; dar acum, cnd s-a atins cealalt extrem,
efectul scontat. iluminatul, dei indirect, atunci cnd e neinspirat, n
Percepia luminii. Deoarece o mare parte din loc s lumineze, orbete. Fiind difuz, el face s
activitate se desfaoar i noaptea, nsemntatea dispar sufletul obiectelor, ntruct ignor faptul c,
luminii artificiale este mare. Fr aceast lumin, n natur deopotriv, lumina, dei difuz, are totui
care poate fi controlat, ntreaga activitate modern o surs: soarele. i este de preferat s se combine
nu este de conceput. anumite surse de iluminat vizibil cu iluminatul
Perceptia vizual poate fi perturbat nu indirect. Instinctiv, omul caut n-totdeauna sursa de
numai de lumina slab sau prea putemic, ci i de lumin, aa cum n lumina difuz a zilei caut
marile deosebiri de lumin dintre spatiile de lucru i soarele, pentru c sursa face undele luminoase s
cele de circulaie. Pentru a se evita aceste fenomene, vibreze, iar omul se orienteaz spontan dup ea,
numite strlucire disconfortant, trebuie s se in chiar n spaiile nchise.
seama de anumii factori: adaptarea ochiului
depinde de media strlucirii zonei sarcinii vizuale;
efectul strlucirii este cu att mai mare cu ct crete 6. UMBRELE
suprafaa de proiecie a sursei luminoase n cmpul
privirii; disconfortul descrete pe msur ce se Umbrele apar n zonele unde lumina este mai
mrete unghiul vizual dintre sursa luminoas i slab. Ele mresc efectul de relief i mpreun cu
obiectul care este privit. Fenomenul cel mai nociv elementele de perspectiv aerian, sugereaz mai
este totui strlucirea orbitoare, datorat unei prea bine tridimensionalitatea. Umbrele se pot clasifica
mari cantiti de lumin care ptrunde n ochi, direct n: proprii sau purtate.
sau prin reflexie. Umbrele proprii sunt situate pe obiectele
Arhitectura, ca art spatial, se prevaleaz de expuse la lumin artficial sau natural. Ele depind
lumin pentru a realiza dinamismul operelor sale. de forma obiectului, orientarea sa spatial i distana
Profilurile arhitecturale, prin umbre i lumini, dau pn la sursa luminoas.
via elementelor operei, beneficiind de variaiile Umbrele purtate sunt proiectate de un corp
luminii. Cu ajutorul gradaiilor de umbr i lumin, asupra altuia sau de o parte a unui corp asupra altei
artistul imprim operei sale o nou armonie. pri ale acestuia. Umbra purtat este un element
Daca n spaiul exterior lumina vine direct i impus de un obiect asupra altuia.
se difuzeaz, n spaiul interior ea eman din Umbrele afecteaz valorile de strlucire ale
deschideri, din ferestre ncadrate de umbr, aprnd, obiectelor, claritatea culorilor acestora, ct i
astfel, spectatorului n mod indirect i concentrat. relaiile dintre ele.
Iat de ce, iluminarea elementelor interioare ale n civilizaia modem, ntruct i elementele
operei trebuie s fie sugestiv i s evite s arate psihologice influeneaz percepia frumosului, se
obiectele ca i cum s-ar afla n aer liber. Aceast impune studiul umbrelor n proiectarea de
eroare poate fi ntlnit frecvent n muzee, unde, din arhitectur, n design-ul ambiental i industrial.
strdania de a crea o lumin difuz, pentru a imita
lumina exterioar, nu se creeaz, de obicei, dect o
Bibliografie
lumin fr suflet. Lumina exterioar lumineaz
obiectele direct, iar reflexele ei se difuzeaz n aa
fel nct umbrele obiectelor rmn accentuate pn n 1. Mardare, M. Fascinaia culorilor// Chiinu,
cele mai mici gradaii. Dimpotriv, lumina 2007.
interioar lumineaz obiectele, care-i rspund 2. Papanek, V. Design pentru lumea real//
luminnd, pentru c reflexele se ncrucieaz ntr-un Bucureti, 1997.
spaiu nchis unde predomin penumbra, astfel nct
umbrele obiectelor se atenueaza.
Arta iluminatului sugestiv privete cu
deosebire iluminatul artificial, care, strduindu-se s
imite lumina zilei, deruteaz. Iluminatul aa-zis
invizibil arat pn la ce grad aceast concepie
Recomandat spre publicare: 19.05.2011.