Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Dispozitive Marinescu
Proiect Dispozitive Marinescu
PROIECT
LA
DISPOZITIVE TEHNOLOGICE
ndrumtor, Student,
S.l. Dr.Ing Iordache Daniela Monica Marinescu Adrian - Mihai
Anul IV
2008 2009
1
Cuprins
1.
Operaia pentru care se proiecteaz dispozitivul (frezare canal pana).4
1.1Schia operaiei....4
2.3 Stabilire variantelor care satisfac cerinele tehnice pe baza calculului erorilor
de orientare....10
2
4.1 Proiectarea reazemelor.15
Bibliografie.31
3
1. Operatia pentru care se proiecteaza dispozitivul de fabricatie este operatia de frezare
a canalului dreptunghiular de latime 8mm si adancime 3 mm si o lungime de 36 mm, plecand de
la desenul de executie al piesei :
4
1.2. Date initiale necesare proiectarii dispozitivului:
5
1.2.3. Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul
Elementele operatiei care trebuie cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt: fazele
operatiei, masina unealta utilizata, sculele utilizate, regimul de aschiere, fortele de aschiere.
A. Fazele operatiei sunt:
- frezare canal
Operatia se realizeaza intr-o singura faza.
B. Masina-unealta: :[VLA 1 pag222]
Prelucrarea se face pe o masina de frezat universal FU 350X1850 cu urmatoarele
caracteristici:
Caracteristici FU32
Dimensiunile mesei, mm 320X1250
Cursele mainii pe direcie longitudinala,
700X250X370
trasversal i repectiv vertical
30; 37,5; 47.5; 60; 75;95; 118; 150; 190;
Gama de turaii ale axului principal rot/min 235; 300; 375; 475; 600; 750; 950; 1100;
1500.
19; 23,5; 47.5; 60; 75; 95; 118; 150; 190;
Gama de avansuri, mm/min
235; 300; 375; 475; 600; 750; 950.
Puterea motorului principal, kw 7,5
Distana minim si maxim dintre suprafaa
210-460
batiului i mijlocul mesei
Limea canalelor T 18
Numrul de canale T i distana dintre ele 3 canale la 70mm
C. Scula utilizata:
6
Placutele utilizate au fost alese cu ajutorul softului SANDVIK Coromant, caracteristicile
ei fiind prezentate mai jos:
D. Regimul de aschiere:
Regimul de aschiere pentru fiecare faza a operatiei se alege din normative sau se calculeaza.
Parametrii regimului de aschiere care trebuie stabiliti sunt: adancimea de aschiere, avansul si
viteza de aschiere.
Adancimea de aschiere : t = 3 mm.
Avansul de aschiere:
Viteza de aschiere:
7
[1, tab. 4.69]
C v D qv 43.7 D 0.45
v yv uv
K vm K c K s 0.5 0.5
0.59 1 0.9
T mv t xv s d t l z pv T 0.33 t 0.1 s d tl z 0.1
43.7 8 0.45
38.26m / min
60 0.33 30.10.015 0.58 0.5 4 0.1
=376 rot/min
E. Calculul fortelor:
Forta tangentiala:
= 65 x 30.1 x 0.015 0.75 x 80,86 x4 x 8 -0.86 x 1 = 12.438 daN [1, tab. 4.68]
Forta radiala:
Fr = 0.6 x Ft = 0. 6 x 12.438 = 7.46 daN
Forta axiala:
Fax = 0.4 x Ft = 0.4 x 12.438=4.97 daN
Puterea:
Ft v r 12.438 59.32
P 0.14 [KW] > PMU = 2 [KW]
6000 6000 0.85
8
2. Stabilirea variantei optime de orientare in dispozitiv:
Varinata I 1 6 7
Varinata II 2 6 7
Varinata II 3 4 6 7
Varinata IV 1 6 5
Varinata V 2 6 5
Varinata VI 3 4 6 5
9
2.3. Stablirea variantelor care satisfac cerintele tehnice pe baza calculului
erorilor de orientare:
( ) 0.33
(3) = 0
( ) = 0
(36) = 0
(60) 0 =arctg = arctg = 0.04
j1 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045) 0.005 0.014 6.555. 00..005
014
(3) = 0
(36) = 0
10
( ) = j2
j2 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= ( 29.8) 0.007 0.020
As= -0.009 ; Ai =-0.020
J2=(29.8 + 0.033) (29.8-0.020)= 0.053 mm
(60) 0 =arctg = arctg = 0.089
(3) 0
( ) = 0
(36) =0
(60) 0 =arctg = arctg = 0.04
j1 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045) 0.005 0.014 6.555. 00..005
014
(3) =0
( ) = 0
(36) = Tl=0.2
(60) 0 =arctg = arctg = 0.04
j1 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045) 0.005 0.014 6.555. 0.014
0.005
(3) =0
(36) = Tl=0.2
( ) = j2
j2 = Dmax p dmin b
11
db= Dmin p[g6]= 29.8 0.007 0.020
As= -0.009 ; Ai =-0.020
J2=(29.8 + 0.033) (29.8-0.020)= 0.053 mm
(36) == Tl=0.2
(3) 0
( ) 0 = 0.04
(60) 0 =arctg = arctg = 0.04
j1 = Dmax p dmin b
db= Dmin p[g6]= (6.6 0.045) 0.005 0.014 6.555. 0.014
0.005
3 36 60 3 36 60
I 0 0 0 0.04 DA
12
orientare
Suprafata cilindrica Prisma scurta
exterioara P
Prisma scurta
Suprafata frontala B Reazem pentru suprafete plane
Suprafata cilindrica Dorn rigid sau bucsa rigida
interioara P
13
() deplaseaza piesa pe prisma
- - =0
= 0.1
K=4
2 Fr sin
S1 2 K 2 7.46 0.7 4 417.76daN
0.1
- 2 - 2 =0
c=47
4 Ft c sin
S II 2 K 4 12.438 47 0.7 4 654daN
D 0.1 50
() tinde sa rastoarne piesa fata de punctul A
Frx c S x d = 0
d=45
F c 7.46 47
S III r K 4 7.79daN
d 45
Fax rastoarna piesa fata de punctual A :
Fax x a S x b =0
a=0
b=45
F a
S IV ax K 0daN
b
Se adopta S = max[ , , , SIV] = = 654 daN
14
`
4.1Proiecarea reazemelor:
Elementele de orientare sunt elemente ale dispozitivului care vin in contact cu suprafetele piesei
de prelucrat. Tipul elementelor de orientare se stabileste la alegerea variantei optime incat la
proiectare trebuie sa se stabileasca constructia si dimensiunile acestora.
Cel mai simplu dispozitiv rezulta folosind boltul cilindric [2] si reazemul pentru suprafata plana
[5] si boltul frezat[6]. Astfel varianata optima de orientare este varianata V.
15
Boltul frezat.
Boltul frezat este executat in treapta de precizie g7.Desenul acestuia este prezentat
impreuna cu calculul diametrului mai jos:
Dminboltfrezat=10-0.045=9.955mm
Acesta este executat in treapta 6 sau 7 de precizie, in campul de tolerant g, de unde rezulta
abaterile acestuia Dboltfrezat= 6.5550.005
0.014
d=6.55
b=2
B=5.5
Cep de sprijin.
0.8X45
17
Prisme:
18
4.2. Proiectarea sistemelor de fixare a piesei
Brida
Ca sistem de fixare se foloseste sistemul cu brida in forma de Z. Acesta are suficienta
rigiditate si poate realiza forte de strangere care asigura strangerea necesara a piesei in dispozitiv.
La un calcul simplu se determina forta care care trebuie sa se realizeze in surub pentru a obtine
forta de strangere la capatul bridei.
a S b 654 160
S Q Q 1282.35daN
b a 0.85 96
19
Material OSC8 calit la 55-60 HRC.
Fiind element activ al dispozitivului muchiile active ale acestei bride se vor tesi la 1.5x45.
Piulita
Pentru strangere se foloseste o piulita hexagonala inalta M14x1.5 STAS 4412-70.
20
Prezonul de strangere:
Prezonul de strangere a bridei M14x1.5 X 110, STAS 8458-87.
Material: OL 37.
Fig. 4.3
Material OLC45 cu duritatea capului 38-45 HRC
22
Iar pentru centrarea prismelor se folosesc stifturi d=8 cu urmatoarele caracteristici:
d=8mm
l=60mm
c=1.6mm
tifturile se folosesc pentru asigurarea poziiei reciproce ntre dou elemente ale
dispozitivului. Se folosesc ntotdeauna doua tifturi. uruburile se folosesc pentru fixarea a doua
sau mai multe elemente a unui dispozitiv n poziia n care au fost centrate.
Material OL60 imbunatatit la 33-38 HRC.
Fig. 4.5
23
Proiectarea elementelor de legtur cu maina-unealt
Urechile de prindere cu care este prevzut dispozitivul sunt prezentate in figura 4.6.
Fig. 4.6
24
Fig.4.7
Gabaritul pentru reglarea frezelor pe dou direcii este prezentat in figura 4.8.
Fig. 4.8
Material : OLC 15 cementat 0,8....1,2 mm, clit la 50.....55 HRC
25
4.4 Alegerea materialelor pentru elementele dispozitivului
Tabelul 4.4
Nr. Denumire Material Tratament termic
2 urub M6, M8 OLC 45 -
3 tift cilindric B8 OL 60 imbunatatit la 33-38 HRC
4 Bol frezat OSC 8 calit la 55-60 HRC
5 Bol cilindric OLC 15 cementat pe 0,8 1,2 mm i clit
la 55 60 HRC
6 Suport furc OLC 45 Clire la 30 40 HRC
7 Boluri OLC 45 -
8 tift OL 60 Clire i revenire la 33 38 HRC
15 Plac OL 50
26
4.5 Analiza ergonomicitaii dispozitivului proiectat
Denumirea provine din limba greac, reprezentnd un cuvnt compus din dou elemente:
Ergon = munc, putere, for.
Nomos = descriere, lege, teorie, regul.
A aprut ca necesitate a creterii eficienei activitii umane n condiiile dezvoltrii
economice i sociale a omenirii.
Ergonomia este considerat "tiina muncii, avnd ca obiect de studiu relaia om -
munc.
Ergonomia este o tiin multidisciplinar prin metod i unitar prin obiectivul su care este
optimizarea relaiei om - munc, prin adaptarea muncii la om i a omului la meseria sa, n scopul
creterii continue i accentuate a productivitii muncii n condiiile unui consum raional de
energie uman.
CAPACITATEA DE MUNC
Capacitatea de munc poate fi neleas ca totalitatea posibilitilor omului (fizice, psihice
i cerebrale) de a efectua o cantitate maxim de munc.
Capacitatea de munc poate avea dominant :
- fizic;
- intelectual.
n proiectarea ergonomic a muncii trebuie s se cunoasc:
- variaia performanelor capacitii de munc n funcie de structura anatomo -
funcional a organismului uman, de factorii de influen i de specificul activitii n care este
folosit;
- posibilitile i limitele lor .
Capacitatea de munc se manifest prin trei forme:
1. potenial - totalizeaz resursele umane condiionate de rezervele de energie ale
organismului i de anumii factori psihologici;
2. funcional - utilizat efectiv n procesul muncii;
3. de rezerv - utilizat n scopul ndeplinirii obligaiilor sociale, familiale, culturale etc.
Analizand dispozitivul de lucru se poate concluziona:
masa dispozitivului 22 kg deoarece nu necesita efort fizic ridicat nu se vor prevede aparate de
ridicat, mai ales daca avem in vedere faptul ca aceasta solicitare nu este una ciclica cu
frecventa efectuarii ridicata, dispozitivul se monteaza pe masa masinii la inceputul productiei
si nu pentru fiecare piesa in parte.
orientare si fixarea dispozitivului pentru aceasta, dispozitivul este prevazut cu pene de
ghidare, care orienteaza in mod automat dispozitivul pe directia prelucrarii. Aceste pene de
ghidare elimina eroarea care poate fi indusa de operator la orientarea gresita a dispozitivului pe
masa masinii unelte.
27
dimensiunile dispozitivului dimensiunile antropometrice ale muncitorului sunt prezentate in
figura de mai jos
28
Din analiza dimensiunilor dispozitivului, pe baza celor prezentate mai sus, se concluzioneaza ca
dimensiunile acestuia sunt in concordanta cu cele antropometrice ale muncitorului.
masa si forma piesei : masa 2.5 Kg are o deosebita importanta deoarece piesa necesita
manipulari repetate.
Din acest punct de vedere putem analiza varietatea si amploarea miscarilor efectuate de muncitor
pentru orientarea piesei si pentru desprinderea ei.
La orientarea sau desprinderea piesei efortul fizic al muncitorului este minim, avand in vedere
urmatoarele:
-masa piesei este mica;
- forma este una care permite manipularea usoara;
-zona de actiune a muncitorului este incadrata in zonele spatiale de actionare optime;
- Efortul intelectual este minim fata de celelalte variante analizate, orientarea facandu-se prin
aducerea alezajului piesei in contact cu boltul cilindric, orientarea pe boltul frezat facandu-se
prin simpla rotire a piesei pana ce o gaura a piesei este adusa in pozitia boltului frezat. Practic
toate cotele suprafetei de realizat sunt realizate prin elemente de reazem si de orientare, fara a
necesita actiuni suplimentare de masurare si de aducere in pozitie.
29
Pentru reglarea la cota a dispozitivului, acesta este prevazut cu un gabarit de reglare pe doua
dimensiuni, care pozitioneaza scula in pozitiile extreme ale celor doua directii necesare pentru
prelucrare. Si din acest punct de vedere efortul fizic si intelectual este minim.
30
Bibliografie
31