Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Dunarea de Jos

Facultatea de Educatie Fizica si Sport


Specializarea : Kinetoterapie

Referat
Kinetoterapia in paralizia de nerv sciatic

Studenta : Gutan Felicia


Kinetoterapie (anul 3)
Nervul sciatic este cel mai mare nerv unic in corpul uman si principalul nerv al membrului
inferior. El controleaza articulatia soldului, a genunchiului si a gleznei precum si cea mai mare
parte a pielii coapsei, gambei si piciorului. Acesta joaca un rol vital in conectarea maduvii
spinarii cu piciorul si muschii piciorului. Sciatica este un termen generic folosit pentru a descrie
simptome de dureri ale membrelor inferioare, furnicaturi, amorteala sau slabiciune care radiaza
in jos din partea lombara a spatelui si afecteaza partea din spate a piciorului.
Structura - Acest nerv este cel mai lung si cel mai voluminos din corpul omenesc. El ia nastere
din plexul sacral, in principal din cea de a 5-a radacina lombara (L5) si din prima radacina
sacrala (S1), si se indreapta spre fesa. Dupa ce a traversat regiunea posterioara a coapsei, el se
imparte la nivelul genunchiului (regiunea poplitee) in doua ramuri care se ramifica pana la
picior.

Patologie - Atingerea cea mai frecventa a nervului sciatic este sciatica, durere care iradiaza, in
principal, in fesa si in coapsa, uneori si in gamba si in picior. O luxatie a articulatiei soldului sau
o fractura a partii superioare a peroneului pot, de asemenea, sa lezeze acest nerv si sa antreneze
tulburari care merg de la redoarea pana la paralizia muschilor pe care ii inerveaza.

Pacientii care sufera de sciatica au de obicei una sau o


combinatie a urmatoarelor simptome:
1. Durerea sciatica clasica afecteaza un picior,
incepe in josul spatelui si in fese, calatoreste in
partea de jos din spate a coapsei, pe genunchi la
talpi..
2. Senzaie de amoreal sau slbiciune muscular.

3. Dureri ale membrelor inferioare caracterizate


prin senzatie de arsura , durere ascutita,
furnicaturi.
4. Persista durerea in partea lombara a spatelui insa
pacientii cel mai des se plang ca durerea
piciorului este mai intensa decat durerea de spate.
5. Durerea este atenuata atunci cand pacientul sta culcat sau merge pe jos , si se intensifica
atunci cand pacientul continua sa stea in picioare sau in sezut.

Oameni care sufer de sciatic tind s fie n vrsta lor de mijloc, i rareori apar nainte de vrsta
de 20. Sciatica este instalata treptat i tinde s se dezvolte n timp, mai degrab fiind atribuit
unei rniri.
Marea majoritate a pacienilor care au experienta in durerea sciatic se recupereaza n termen de
cteva sptmni pn la cteva luni, cu tratamente non-chirurgicale. Deoarece cauzele sunt
diferite, tratamentul sciaticii este axat pe rezolvarea cauzei principale de impingement a nervilor,
cum ar fi stenoza sau o hernie de disc. In cazurile severe, n cazul n care terapia fizic i
tratamentul sciaticii conservator nu ajut pentru reducerea simptomelor poate fi indicate o
interventie chirurgicala.
Alte cauze ale aparitiei sciaticii sunt: stenoza spinala lombara, spondilolisteza, prezenta unei
tumori sau a unei infectii la nivelul coloanei vertebrale, loviturile in zona coloanei si, nu in
ultimul rand, sindromul Cauda equina sau "coada de cal".

Obiectivele urmarite de tratamentul kinetoterapeutic sunt urmatoarele:


combaterea durerii

refacerea echilibrului muscular

tonifierea musculaturii

refacerea mobilitatii articulare

refacerea staticii piciorului

imbunatatirea stabilitatii coloanei vertebrale lombare in pozitie flexata

Program kinetoterapeutic:
Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale
lombare, basculari ale bazinului, intinderea musculaturii paravertebrale ale muschiului psoas
iliac, cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.
. Prima faza:
- decubit dorsal, flexia extensia genunchilor;
- decubit dorsal, se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genunchiul cu
fruntea, apoi celalalt genunchi;
- ca si in exercitiul anterior , dar simultan cu ambii genunchi;
- decubit dorsal cu mainile sub cap, se trage un genunchi cat mai mult spre piept, apoi
celalalt, apoi ambii concomitant;
- decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala, pe langa cap, genunchii flectati la 90,
talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge lomba spre pat, se contracta abdominalii si
se basculeaza sacrul spre inainte. Se revine apoi, se repeta de mai multe ori sezand pe
scaun, cu genunchii mult departati, se flexeaza trunchiul anterior, astfel ca mainile sa
atinga solul sub scaun. Se mentine aceasta pozitie timp de 4-5 secunde, se revine si se
repeta de mai multe ori;
- fiecare exercitiu se repeta de 5 ori pe sedinta si se fac 2-3 sedinte zilnic.
. Faza a doua:
- decubit dorsal cu genunchii flexati, talpile pe pat, se apleaca ambii genunchi (lipiti) spre
dreapta si spre stanga, pana ating suprafata patului;
- decubit dorsal, se ridica alternative calcaiul si se aseaza pe genunchiul opus si din aceasta
pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului;
- decubit dorsal, se ridica alternative fiecare membru inferior cu genunchiul extins;
- din ortostatism, genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele se
mentine perfect drept, calcaiele lipite pe sol;
- pozitia de `cavaler servant`, corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol, se
intinde genunchiul de sprijin executand si o balansare care intinde muschiul psoas- iliac.

Exercitii din atarnat


Tot in acest program se asociaza si o serie de exercitii din pozitia atarnat:
- cu spatele la spalier, mainile deasupra capului, prinde cu ambele maini bara si se executa:
1. ridicarea genunchilor la piept;
2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flexati;
3. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse;
4. semisuspendare ( soldurile si genunchii flexati la 90, sprijin si pe
picioare) se fac basculari inainte si inapoi si in lateral ale bazinului;
- cu fata la spalier, mainile prin bara si se executa:
1. redresarea bazinului
2. pendularea bazinului
- cu picioarele pe bara se executa cifozari repetate ale coloanei vertebrale lombare
- Scopul tonificarii musculaturii abdominale si a cele extensoare lombara este ca, in
ortostatism, trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutral a pelvisului sis a creeze o
presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse
discurile intervertebrale lombare inferioare.
Exercitii pentru recuperare:
Exercitiul 1: Din pozitie de cvatrupedie pentru corectarea lordozei lombare, se suge puternic
perete abdominal si se mentine 5 secunde. Se relaxeaza si se repeta. Tonifica selectiv
transferal abdominal.
Exercitiul 2: Din decubit dorsal cu genunchii flexati la 90, talpile pe pat. Se incearca
impingerea cu forta a genunchilor in sus in timp ce kinetoterapeutul se opune miscarii, tot
timpul lomba ramanand in contact cu patul. Este exercitiul care determina cea mai buna
contractie a musculaturii lombare si abdominale.
Exercitiul 3: Aceeasi pozitie de plecare, ridica capul, umerii si trunchiul, bratele intinse
anterior, pana cand palmele ajung deasupra genunchilor. Se revine si se repeta. Tonifica
selectiv muschii abdominali.
Exercitiul 4: Decubit dorsal, genunchii flectati la 90, lipiti unul de altul, bolnavul incearca
sa-i duca lateral spre planul patului. La excursia maxima a miscarii se opune rezistenta din
partea terapeutului, realizandu-se astfel izometria.
Exercitiul 5: Se desfasoara in patru timpi, din decubit dorsal cu genunchii flectati la 90 si
talpile pe pat:
- se duce lomba in jos, presand planul patului.Asistentul controleaza plasand o mana sub
lomba bolnavului;
- se basculeaza sacrul si coccisul in sus, lomba ramanand insa presata pe pat; se contracta
isometric fesierii mari;
- se ridica capul-trunchiul cu bratele intinse spre coapse;
- in maini un cordor elastic dur de care se trage inspre lateral.

Exercitiul 6: Decubit dorsal cu membrele inferioare intinse. Terapeutul incearca sa ridice ambele
inferioare dar bolnavul se opune.
Exercitiul 7: Decubit lateral cu coapsele usor flectate.Terapeutul cu o mana impinge inainte
pelvisul si cu cealalta trage inapoi umarul. Bolnavul se opune acestor forte. Imediat, fara pauza,
inverseaza prizele si pacientul se relaxeaza.
Exercitiul 8: Din pozitia `pod` , bolnavul incearca o rotare a bazinului la care terapeutul opune
rezistenta spre sfarsitul cursei miscarii. Se alterneaza stanga/dreapta.
Exercitiul 9: Din aceeasi pozitie se face translatarea laterala a bazinului la care, spre sfarsitul
cursei miscarii terapeutul opune rezistenta.
Gimnastica medicala:
Se pot efectua exercitii de mers pe marginile externe ale picioarelor cu calcaiele inafara si
degetele in flexiune dorsala.
Cele mai importante exercitii din gimnastica medicala sunt exercitiile isometrice.

Alte exercitii indicate in paralizia nervilor periferi sunt exercitiile executate la:
- Covorul rulant; - Bicicleta ergometrica; - Spalier; - Uractul si coboratul scarilor.
Asteparile tratamentului kinetoterapeutic in paralizia nervului sciatic sunt :
-intarirea musculaturii abdominale si lombare extensoare
- trunchiul inferior sa reia pozitia normala, fiziologica a pelvisului
- bolnavul sa ia o pozitie cat mai corecta
Bibliografie
Carte: Lucia Stefanache Curs de Neurologie , Ed. Polirom, 1993-1995.
Carte: Matthew Foleman Sciatica Pain Relief 2015.
Carte: Dr. Adrian N. Ionescu Gimnastica Medicala, Ed. ALL, Bucuresti, 1994.
Carte: Dr. George F Best D C -Sciatica Exercises & Home Treatment: Simple, Effective Care for
Sciatica , 2013.