Sunteți pe pagina 1din 2

Ursul pacalit de vulpe

povestire

Ion Creanga

Povestirea este o specie a genului epic in proza, care relateaza fapte din punctul de
vedere al unui narator care este martor, participant, sau ambele, la evenimentul povestit; are un
singur fir narativ, accentul cade pa intamplari si nu pe personaje, iar dimensiunile povestirii se
situeaza intre nuvela si schita.

Textul pe care l-am ales se numeste Ursul pacalit de vulpe si este un text dedicat
copiilor, scris de Ion Creanga, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romane care s-a
nascut la Iasi Humulesti. Acesta a trait in secolul XIX iar dintre contemporanii sai ii amintim
pe: Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Mihai Eminescu. In ceea ce priveste operele sale litarare,
amintim: Capra cu trei iezi, Ivan Turbinca, Mos Ion Roata si Unirea, Amintiri din
copilarie etc.

Comunicarea autor-lector se realizeaza in mod indirect, prin intermediul a trei elemente:


narator, personaje si actiune, fiind, asadar, un text epic. Naratorul este necunoscut si relateaza
intamplarile la persoana a treia, cu o viziune omniscienta stiind tot ce gandesc persoaneje
(Bun! gandi vulpea), lasand, parca, impresia ca a fost in permananeta martor al intamplarilor.
Personajele textului sunt putine la numar: vulpea, ursul, taranul.

Ursul pacalit de vulpe este o povestire didactica deoarece autorul a scris-o chiar pentru
elevii sai, dorind a scoate in evidenta viclenia si prostia.

Actiunea textului este simpla. Un taran cu un car cu boi incarcat cu peste, se opreste in
drum unde vede o vulpe care, credea el, este moarta. Omul, gandindu-se la ce haina frumoasa
i-ar putea face sotiei sale din blana vulpii, ia vulpea si o arunca in car, vazandu-si apoi de drum.
Apoi, sireata vulpe, arunca din car pestele dupa care sare din car, il aduna si incepe sa manance
lacom.

Ursul care avea sa fie pacalit in curand, ii cere vulpii sa-i dea si lui din peste. Vulpea
refuza si-l sfatuieste, sa-si bage, la caderea serii coada intr-o baltoaca de la marginea padurii,
fara a se misca, pana a doua zi dimineata. Ursul a ascultat de sfatul vulpii si si-a varat coada in
balta. Peste noapte, balta a inghetat, a inghetat si ursul de frig, iar cand a vrut sa-si scoata coada
din apa, smuceste o data din toata puterea, ramanand fara coada prinsa in gheata. Suparat si
furios, merge la vulpe pentru a-i cere socoteala, insa aceasta se ascunde intr-o scorbura si rade
de urs, acesta facand tot posibilul sa o scoata de acolo, insa fara sorti de izbanda, ramanand si
in zi de azi ca fiind ursul pacalit de vulpe.
Lecturand textul, se observa varietatea de moduri de expunere armonios imbinate:
naratiunea impletita cu dialogul si presarata pe alocuri cu pasaje descriptive.

Remarcam in aceasta opera, faptul ca se regasesc toate trasaturile unei povestiri. Aceasta
are un singur fir narativ, cel al vulpii care gaseste peste si care il pacaleste pe ursul dornic de a
gusta si accentul care este pus pe intamplare, pe actiunile succesive povestite de narator si nu
pe personaje.

Dupa toate acestea, putem spune ca tema povestirii o reprezinta viclenia si naivitatea,
doua trasaturi atat de diferite, dar puse in valoare atat de bine de catre autorul textului.

Valorificarea textului literar ofera copilului posibilitatea cunoaterii realitii,


oglindete conduite, comportamente, atitudini, ce influeneaz conturarea personalitii
copilului. Ursul pclit de vulpe este un text n care Ion Creang, nfiaz, prin cele dou
personaje animale, dou tipuri umane antagonice: omul viclean, iste, capabil s-i satisfac
necesitile, dar i rutcios, batjocoritor i omul greoi, ncet la minte i naiv, uor de nelat
prin prefctorie i viclenie. Un comentariu amnunit pe marginea textului, o analiz detaliat
a comportamentelor personajelor, conduc spre formarea unor trasaturi pozitive de
voin i caracter: vigilen, sinceritate, hrnicie i excluderea din comportament a
celor negative: viclenie, neltorie, lene, minciun.

Ursul, animal mare i puternic n comparaie cu vulpea, d dovad de mult naivitate i


impulsivitate; dei a fost pclit o dat de vicleana fptur, acesta nu se nv minte i continu
s cad prad pclelilor atunci cand, cautand in scorbura, prinde de radacinile copacului,
vulpea prefacandu-se ca este piciorul ei pe care ursul il va rupe daca va mai trage de el atat de
tare. Fora fizic i furia nu-l ajut la nimic, se transform n slbiciuni manipulate cu abilitate
de vicleana vulpe mpotriva lui.

i n viaa de zi cu zi, oamenii pesc la fel i, de aceea, cred c Ion Creang s-a folosit
cu mult talent de renumele i abilitile unor animale pentru a ne prezenta pe noi oamenii n
diverse ipostaze de via. Pn la urm omul dispune de multe posibilit i de a fi, dar i de
discernmnt n a se defini i a deveni

In concluzie, putem afirma ca textul Ursul pacalit de vulpe este o povestire cu


puternice valente formativ-educative.