Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE DIN


BUCURESTI
PROGRAMUL DE STUDII DE MASTERAT
CONTABILITATEA AGENTILOR ECONOMICI SI A
INSTITUTIILOR PUBLICE

STANDARDE CONTABILE INTERNATIONALE PENTRU


SECTORUL PUBLIC

Cadru didactic indrumator:


Conf.univ.dr. Bianca Rusu Masterand:
Dragne Andreea Valentina

BUCURESTI
2017
CUPRINS:

1. Introducere

2. Aspecte teoretice, legislative si organizatorice pentru sectorul


public

3. Comparatii ntre standardele contabile internaionale pentru


sectorul public i standardele contabile internaionale (IFRS)

4. Analiza unui standard contabil internaional pentru sectorul


public

5. Metodologia de derulare a activittii unui standard contabil


international pentru sectorul public

6. Studiu de caz la o entitate publica

1. Introducere
Viaa economic se afl ntr-o continu schimbare. Ea este marcat de evenimente
corelate sau independente i influenat de factori permaneni sau ocazionali, ntmpltori,ciclici
sau sezonieri. Toate acestea permit caracterizarea ei prin multiple stri de dezechilibru i uneori
prin echilibru economic parial sau general.
Frecvena strilor de presiune sau absorbie pe pia, adic existena dezechilibrelor
necesit intervenii guvernamentale de diverse forme i intensiti. Implicarea statului n
economie nu este o problem nou n literatura de specialitate, dar marja interveniei publice,
oportunitatea acesteia, domeniile de implicare, efectele sale fac obiectul multor analize
economice.
Lucrarea de fa reprezint o abordare a sectorului public prin prisma importanei i
funciilor sale fr a fi ignorate mecanismele obiective de funcionare a pieei. n acest sens, piaa
i politica public sunt tratate n contextul aspectelor de eficien economic i echitate social.
Astfel, apare util teoria bunurilor publice i a externalitilor pozitive i negative,ca de altfel i
abordarea alegerii publice din punctul de vedere al analizei cost-beneficiu.
Fr a reprezenta o tratare perfect a economiei sectorului public, lucrarea se prezint ca
o ncercare de aprofundare a unor aspecte ale vieii noastre care ne afecteazexistena i care
contientizate ne permit s mbuntim performanele activitii individuale i sociale.
Contabilitatea deine un rol reprezentativ, avnd multiple funcii n activitatea economic,
financiar i social.
Cu o istorie proprie, ncepnd s se contureze nc Evul Mediu odat cu extinderea
economiei monetare, cercetarea i dezvoltarea contabilitii au devenit o necesitate a vremurilor-
folosete tuturor utilizatorilor de informaii financiar-contabile. Acetia pot fi: investitori,
manageri, creditori, clieni, salariai, guvernul i chiar publicul larg, indiferent de domeniul
activitii.

2. Aspecte teoretice, legislative si organizatorice pentru sectorul


public
Standardele Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public au constituit un punct
de referinta al reformei sistemului contabil public in toata lumea, dar cu pregnanta in Europa.
Astfel, adoptarea de catre IPSASB a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru
Sectorul Public, a reprezentat o masura de armonizare contabila internationala.
IPSASB (fostul Comitet pentru Sectorul Public) este un organism format in cadrul
Federatiei Internationale a Contabililor ce are ca scop promovarea si dezvoltarea standardelor
contabile pentru entitatile publice, in vederea facilitarii schimbului de informatii intre
profesionistii contabili din domeniul public.
IPSASB a incurajat in permanenta statele membre sa adopte Standardele Internationale
de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), chiar mai mult decat atat, sa elaboreze
standarde nationale proprii.
Importanta IPSAS consta in faptul ca vor asigura trecerea de la contabilitatea de casa la
contabilitatea de angajamente pentru sectorul public, cu consecinte favorabile pentru patrimoniul
public in general si fondurile publice, in special.
Standardele Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public au ca punct de plecare
Standardele Internationale de Raportare Financiara. In acceptiunea Consiliului pentru
Standardele Internationale de Contabilitate (IASB), sistemul de raportare financiara reprezinta o
conditie esentiala in vederea dezvoltarii economice.
Sectorul public este prezent n viaa economic n mai multe modaliti. Nu exist
economie de pia n care sectorul public, mai mult sau mai puin s nu se regseasc, direct sau
indirect, ntre factorii care influeneaz i orienteaz agenii economici, respectiv activitatea
acestora.
n general, sectorul public este legat de intervenia statului n economie i de activitatea
guvernului. Exist multe aspecte ale vieii noastre care capt atributul de public i prin urmare,
sunt corelate cu sectorul public: nvmnt public (de stat), bunuri publice, cheltuieli publice,
finane publice, ntreprinderi publice (de stat), alegere public, opinie public, relaii publice,
interes public, servicii publice etc. Multe alte activiti economice reflect ntreptrunderile
dintre sectorul public i cel privat, cum este de exemplu asigurarea calitii produselor alimentare
realizate de societi comerciale private prin controlul realizat de inspectori publici.
Dimensiunea sectorului public variaz de la ar la ar, n funcie de ideologia politic a
guvernului aflat la conducere i exprim domeniile n care se manifest intervenia statului.
Intensitatea sectorului public difer nu numai de la o economie la alta, dar i de laun
domeniu de intervenie la altul i exprim amploarea aciunilor statului n domeniu.Astfel,
sntatea este un domeniu n care se poate regsi sectorul public sau nu;nvmntul,
transportul, la fel, ceea ce nseamn c prin includerea acestor domenii deintervenie n
activitatea sectorului public, dimensiunea acestuia crete. n schimb, ct demult intervine ntr-un
domeniu sau altul, sau, altfel spus ct de ampl este reglementarea public a unor aspecte ale
vieii economice nseamn intensitatea sectorului public.
De exemplu, sectorul public este mai intens n nvmnt dac predomin colile
publice, fade cele private, i de asemenea este mai intens n agricultur atunci cnd
activitateafermierilor, ranilor sau asociaiilor agricole este reglementat prin preurile
produselor,fiscalitate, subvenii acordate etc
Economia sectorului public este acea parte a Economiei care studiaz sectorul public prin
prisma corelaiei economice fundamentale nevoi-resurse. Nevoia de sector public este o
consecin a pieei i mecanismelor sale care nu genereaz n toate condiiile rezultatele propuse,
aprnd aa-numitul eec al pieei. Resursele sectorului public abordate complex, n procesul
atragerii, utilizrii, administrrii lor se concretizeaz n elemente materiale, financiare i umane
care pot fi folosite pentru satisfacerea unor nevoi generale ale societii
Pentru a nelege economia sectorului public, este necesar s se depisteze coordonatele
sale, care nu sunt altele dect problemele care modeleaz aciunile sectorului public: problema
economic fundamental i aspectele de micro i macroeconomie a sectorului public, de
economie pozitiv i normativ.
Problema economic fundamental a sectorului public este gsirea rspunsului la
ntrebrile CE s produc?, CT s produc?, CUM s produc? i PENTRU CINE s
produc?. Desigur, producia inclus n acest context este neleas n sens larg, adic acoper
ntreaga activitate economic. Cu alte cuvinte, odat acceptat prezena sectorului public n
economie, se ncearc eficientizarea interveniei sale prin gsirea celor mai bune rspunsuri
privind domeniile de intervenie, amploarea sau volumul activitii i modalitile de realizare a
aciunilor publice.
Economia pozitiv a sectorului public este acea parte a economiei care
studiazfenomenele i procesele economice n mod descriptiv, aa cum se manifest n economia
real. De exemplu, aprecierea potrivit creia utilitile publice reprezint o pia n care
productorul principal este statul reprezint un aspect de economie pozitiv.
Economia normativ a sectorului public este acea parte a economiei cares tudiaz
fenomenele i procesele economice aa cum ar trebui s se manifeste n viaaeconomic potrivit
pieei, concurenei i economiei perfecte; este vorba despre operfeciune din punct de vedee
economic, n care concurena perfect asigur satisfacereaintereselor tuturor participanilor la
viaa economic.
Prin urmare, economia sectorului public studiaz fenomenele i procesele economice n
care intervine sau este implicat sectorul public n strns legtur cu factorii care determin
aciunile guvernamentale n care statul apare att ca agent economic ct i n calitate de reglator
al vieii economice, n vederea administrrii resurselor n mod eficienti satisfacerii ct mai bune
a nevoilor generale ale societii.
3. Comparatii ntre standardele contabile internaionale pentru
sectorul public i standardele contabile internaionale
Contabilitatea publica constituie contabilitatea care asigura evidentierea tuturor
operatiunilor de incasari si plati referitoare la fondurile publice. Ea evalueaza obligatiile
contribuabililor, evidentiaza incasarile din aceste obligatii si determina diferentele din obligatiile
neonorate, precum si responsabilitatea ordonatorilor de credite privind efectuarea platilor din
fondurile publice. Organizarea acesteia este obligatorie pentru toate autoritatile publice,
comunitatile teritoriale, institutiile publice nationale si locale.
Contabilitatea instituiilor publice asigur informaii ordonatorilor de credite cu privire
laexecuia bugetelor de venituri i cheltuieli, patrimoniul aflat n administrare, precum i
pentruntocmirea contului general anual de execuie a bugetului de stat, a contului anual de
execuie a bugetului asigurrilor sociale de stat, a fondurilor speciale, precum i a conturilor
anuale de execuie a bugetelor locale.
Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al intreprinderii luat in totalitatea si
structuralitatea sa. Obiectivul sau principal il constituie furnizarea de informatii sintetice privind
pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare. Informatia contabila, pe
langa o utilizare interna de catre management, este destinata utilizatorilor externi definiti de:
investitorii de capital, bancherii, angajatii, furnizorii, clientii, guvernul si institutiile sale, precum
si publicul. Relatiile delimitate si evidentiate in contabilitate au, o determinare obiectiva, iar
faptul ca ele apar la intersectia intreprinderii cu tertii sunt divulgabile integral. Pornind de la
aceasta stare, contabilitatea este standardizata, adica se bazeaza pe norme privind productia,
prezentarea si utilizarea informatiilor contabile.
Entitatile patrimoniale reprezinta spatiul de cunoastere si actiune al contabilitatii. In
raport de forma de proprietate asupra capitalului, unitatile patrimoniale pot fi proprietate de stat
si proprietate privata. Pentru exercitarea dreptului de proprietate privata s-au conturat doua forme
de organizare economica a intreprinderii, personala si sociala. Intreprinderea proprietate sociala,
denumita si societate comerciala, se constituie prin aportul sau investitia de capital a doua sau
mai multe persoane fizice si/sau persoane juridice in vederea efectuarii de acte de comert.
O entitate trebuie sa fie capabila sa emita situatiile sale financiare cu sase luni dupa data
deraportare. Termene-limita mai specifice sunt cerute prin legislatia si reglementarile din multe
jurisdictii.
In cadrul unitatilor patrimoniale societatea comerciala reprezinta sfera de actiune in
limitele careia contabilitatea ia forme complete de supraveghere si control a resurselor,
cheltuielilor si rezultatelor. La acest nivel organizatoric se realizeaza in forma cea mai deplina
activitatea de productie, de prestatii de servicii, a marfurilor, de circulatie a marfurilor, a titlurilor
de credit si a instrumentelor de plata, precum si alte operatii accesorii activitatii de comert.
Cadrul contabil general cuprinde conceptele si principiile teoretice care alcatuiesc
impreuna sistemul de referinta pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare, pentru
utilizatorii externi adica ceea ce trebuie sa fie contabilitatea, delimiteaza ca teorie contabila
normativa deci un caz particular al teoriei contabile generale.
Intre modul de organizare si tinere a contabilitatii institutiilor publice si cel al
contabilitatii financiare exista asemanari, dar si insemnate deosebiri, si anume: planul de conturi
al institutiilor publice contine conturi specifice acestor unitati.
Standardele Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public se aplic
numaisituatiilor financiare nu si altor informatii prezentate n raportul anual sau n alt document
fiindimportant ca utilizatorii s poat distinge informaiile elaborate prin utilizarea Standardelor
Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public de alte informaii care le pot fi
folositoare,dar nu fac obiectul acestor Standarde.
Desi planul de conturi al institutiilor publice este comun tuturor institutiilor publice
prezentate prin componentele bugetului general consolidat, intre conturile care reflecta sistemul
de finantare a institutiilor publice, finantate pe de o parte din bugetul de stat si bugetele locale pe
de alta parte, exista importante deosebiri, mai ales in ceea ce priveste evidentierea constituirii
resurselor publice prin intermediul carora sunt finantate, precum si a conditiilor care trebuiesc
indeplinite in ceea ce priveste plafonul pana la care se pot efectua plati de casa.
De asemenea, exista deosebiri esentiale intre modul de inchidere a conturilor de cheltuieli
la institutiile publice finantate din fonduri bugetare si cele finantate din mijloace extrabugetare.
Daca la primele, conturile de cheltuieli se inchid prin conturile de finantari, in cazul institutiilor
finantate din mijloacele extrabugetare (autofinantate) inchiderea acestora se face prin intermediul
unor conturi de rezultate, prin care, de altfel, se inchid si conturile de venituri, sistem mai
apropiat de cel al contabilitatii financiare.
Fiecare entitate trebuie sa determine, n functie de natura operatiunilor sale, daca va
prezenta activele curente si imobilizate si datoriile curente si pe termen lung ca si
clasificariseparate n situatia propriu-zisa a pozitiei financiare sau pe larg, n ordinea lichiditatii,
informatiiledespre datele la care se preconizeaza scadenta activelor si datoriilor fiind utile pentru
evaluarealichiditatii si solvabilitatii entitatii
O deosebire esentiala in cazul contabilitatii institutiilor publice fata de contabilitatea
financiara a agentilor economici este faptul ca contravaloarea fondurilor fixe si a obiectelor de
inventar, in cazul institutiilor publice, se inregistreaza direct pe cheltuieli la procurarea acestora.
In cazul institutiilor publice nu intalnim notiunile de uzura si amortizarea fondurilor fixe sau a
obiectelor de inventar, ca in cazul contabilitatii agentilor economici.
De aceea cheltuielile efective in cazul institutiilor publice, in majoritatea cazurilor, nu
reflecta corect efortul societatii in legatura cu intretinerea sau functionarea unui anume indicator
social-public, elev, student, pat de spital, militar etc..
De asemenea, datorita specificului privind finantarea institutiilor publice in cadrul
contabilitatii acestora, pe langa notiunile de cheltuieli efective ca in cazul agentilor economici
intalnim si notiunile de plati de casa si plati nete de casa, al caror nivel este determinat de
conturile de finantare, care numai intamplator coincid la sfarsitul exercitiului bugetar cu
conturile de cheltuieli efective.
In acelasi timp, intre conturile de cheltuieli mentionate in planul de conturi al institutiilor
publice, pe de o parte, si conturile de cheltuieli din planul de conturi general si al Trezoreriei
Statului, pe de alta parte, exista diferente in sensul ca conturile de cheltuieli din contabilitatea
Trezoreriei Statului reflecta platile nete de casa, si nu cheltuielile efective, pe cata vreme,
conturile de cheltuieli ale agentilor economici si institutiilor publice reflecta intotdeauna numai
consumurile efective (plati de salarii, consumuri efective de materiale etc.).
Diferene ntre IPSAS 1 si IAS 1, din care este inspirat:
- n IPSAS 1 au fost incluse comentarii suplimentare pentru a clarifica
aplicabilitateastandardelor la contabilitatea entitilor din sectorul public, care nu se regsesc in
IAS1
- IPSAS 1 cere prezentarea unei situaii care s arate toate modificarile activelor
nete/capitalurilor proprii iar IAS 1 permite prezentarea fie a unei situatii care sa arate
toatemodificarile activelor nete/capitalurilor proprii, fie a unei situatii care sa arate toate
modificarileactivelor nete/capitalurilor proprii, altele dect cele provenite din tranzactiile cu
proprietarii sidistribuirile catre proprietari, n calitatea lor de proprietari
- IPSAS 1 utilizeaz o terminologie diferit, n anumite cazuri, de cea a IAS 1
(ex.,,entitate, ,,venituri din activiti curente, ,,situaia performanei financiare, ,,situaia
poziieifinanciare i ,,active nete/capitaluri proprii n IPSAS 1.,,ntreprindere, ,,profit, ,,cont
de profit i pierdere, ,,bilan si ,,capitaluri proprii n IAS 1)
- IPSAS 1 conine un set diferit de Definiii ale termenilor tehnici fa de cel din IAS 1
- IPSAS 1 conine o prevedere tranzitorie care permite nefurnizarea informaiilor
privindelementele care au fost excluse din situaiile financiare datorit aplicrii unei prevederi
tranzitoriidintr-un alt IPSAS
- IPSAS 1 conine un rezumat al caracteristicilor calitative (pe baza cadrului
generalIASC)

In concluzie, contabilitatea publica, si in primul rand cea a institutiilor publice, este


diferita in multe privinte de contabilitatea generala, are multe si esentiale deosebiri determinate
de specificul functionarii conturilor institutiilor publice in ceea ce priveste modul cum acestea
evidentiaza constituirea veniturilor publice si efectuarii cheltuielilor, dar mai ales a modului lor
de inchidere la sfarsitul exercitiului financiar-bugetar.

4. Analiza unui standard contabil internaional pentru sectorul


public

Standardele Internaionale de Contabilitate pentru Sectorul Public au ca punct de plecare


Standardele Internaionale de Raportare Financiar, sistemul de raportare financiar
reprezentndn accepiunea Consiliului pentru Standardele Internaionale de Contabilitate
(IASB), o condiieesenial n vederea dezvoltrii economice.
STANDARDUL INTERNATIONAL DE CONTABILITATE PENTRU SECTORUL
PUBLIC NR.1 PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

Standardul International de Contabilitate pentru Sectorul Public nr. 1 ,,Prezentarea


situatiilor financiarea fost publicat de catre Consiliul pentru Standarde Internationale de
Contabilitate pentru Sectorul Public din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC) n
ianuarie 2005 si tradus n limba romna de catre Corpul Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romnia (CECCAR) n aprilie.

Obiectiv
IPSAS 1 stabileste consideratiile generale pentru ntocmirea situatiilor financiare,
ndrumari privind structura lor si cerinte minime privind continutul situatiilor financiare
ntocmite pe baza contabilitatii de angajamente pentru a asigura comparabilitatea cu situatiile
financiare ale entitatii din perioade anterioare, ct si cu situatiile financiare ale altor entitati.

Arie de aplicabilitate
IPSAS 1 se aplica:
- la prezentarea tuturor situatiilor financiare de uz general ntocmite si prezentate pe baza
contabilitatii de angajamente, n conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate
pentru Sectorul Public (nu se aplica informatiilor financiare interimare condensate)
- att situatiilor financiare ale unei entitati individuale, ct si situatiilor financiare
consolidate pentru o entitate economica, cum ar fi situatiile financiare la nivel guvernamental.
- tuturor entitatilor din sectorul public, altele dect ntreprinderile guvernamentale de
afaceri.

Definitii ale termenilor folositi


Politicile contabile sunt principiile, bazele, conventiile, regulile si practicile contabile
specifice adoptate de o entitate la ntocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Contabilitatea
de angajamente reprezinta o baza de contabilizare conform careiatranzactiile si alte evenimente
sunt recunoscute atunci cnd apar, nregistrate n registrele contabile si recunoscute n situatiile
financiare ale perioadelor la care se refera. Acestea sunt: activele, datoriile, activele
nete/capitalurile proprii, veniturile si cheltuielile.

Activele sunt resurse controlate de o entitate ca urmare a evenimentelor trecute si care se


asteapta sa genereze pentru entitate beneficii economice viitoare sau potential de servicii.
Entitatea asociata reprezinta o entitate n care investitorul are o influenta semnificativa si care nu
este nici o entitate controlata, nici o asociere n participatie a investitorului. Costurile ndatorarii
sunt dobnda si alte costuri suportate de o entitate n legatura cu mprumutarea de fonduri.
Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. Echivalentele de numerar
sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile n sume
cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente ale acestuia. Situatiile
financiare consolidate sunt situatiile financiare ale unui grup de entitati economice prezentate ca
cele ale unei singure entitati. Contributiile de la proprietari reprezinta beneficii economice
viitoare sau potential de servicii cu care s-a contribuit n entitate de catre parti externe entitatii.
Controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare si de exploatare ale unei entitati
pentru a obtine beneficii din activitatile sale. Entitatea controlata este o entitate care se afla sub
controlul altei entitati (cunoscuta caentitate care controleaza). Entitatea care controleaza este o
entitate care are una sau mai multe entitati controlate. Distribuirea catre proprietari reprezinta
beneficiile economice viitoare sau potentialul de servicii distribuit de catre entitate tuturor sau
unora dintre proprietari, fie ca recompensare din investitie, fie ca recuperare a investitiei.
Entitatea economica reprezinta un grup de entitati care cuprinde o entitate care controleaza si una
sau mai multe entitati controlate. Metoda activului net este o metoda de contabilitate prin care o
investitie este nregistrata initial la cost si ajustata ulterior pentru a reflecta modificarea dupa
achizitionarea de catre investitor a valorii activelor nete/ capitalurilor proprii ale entitatii n care
s-a investit. Situatia performantei financiare reflecta partea investitorului din rezultatele
operatiunilor entitatii n care s-a investit.

Cheltuielile reprezinta descresteri ale beneficiilor economice sau ale potentialului de


servicii n timpul perioadei de raportare, sub forma de iesiri sau consum de active sau aparitii de
datorii care au ca rezultat descresteri n activele nete/capitalurile proprii, altele dect cele legate
de distribuirile catre proprietari. Diferenta de schimb valutar este diferenta care rezulta din
raportarea aceluiasi numar de unitati dintr-o valuta n moneda de raportare la cursuri de schimb
valutar diferite. Elementele extraordinare sunt venitul sau cheltuielile care rezulta din evenimente
sau tranzactii care se delimiteaza clar de activitatile obisnuite ale entitatii, nu sunt preconizate ar
aparea frecvent sau regulat si sunt n afara controlului sau influentei entitatii. Valoarea justa este
suma la care poate fi tranzactionat un activ sau poate fi decontata o datorie, ntre parti interesate
aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii desfasurate n conditii obiective. Un activ
financiar este orice activ care reprezinta: numerar, un drept contractual de a primi numerar sau un
alt activ financiar de la o alta entitate, un drept contractual de a schimba instrumente financiare
cu o alta entitate n conditii care sunt potential favorabile sau un instrument de capitaluri proprii
al unei alte entitati. Valuta este o moneda, alta dect moneda de raportare a entitatii. Operatiunea
din strainatate este o entitate controlata, asociata, o asociere n participatie sau o sucursala a
entitatii raportoare, ale carei activitati sunt localizate sau se desfasoara ntr-o alta tara dect cea a
entitatii raportoare. Erorile fundamentale sunt erorile descoperite n perioada curenta care au o
semnificatie att de mare nct situatiile financiare pentru una sau mai multe perioade anterioare
nu mai pot fi considerate a fi credibile la data publicarii lor. ntreprinderea guvernamentala de
afaceri este o entitate cu capacitatea de a contracta n nume propriu careia i-a fost desemnata
autoritatea financiara si operationala de a desfasura oactivitate, vinde bunuri si servicii, n cursul
normal al activitatii sale, catre alte entitati realiznd profit sau recuperarea totala a costurilor, nu
se bazeaza pe finantare guvernamentala continua pentru continuarea activitatii (alta dect
achizitionarea de produse ntr-o tranzactie desfasurata n conditii obiective) si este controlata de
o entitate din sectorul public. Asocierea n participatie este o ntelegere contractuala prin care
doua sau mai multe parti ntreprind o activitate supusa controlului comun.

Datoriile sunt obligatii curente ale unei entitati, rezultate din evenimente anterioare, a
caror stingere se asteapta sa determine o reducere a resurselor concretizate n beneficiile
economice sau potentialul serviciilor entitatii. Prag de semnificatie: informatiile sunt
semnificative daca omiterea lor sau prezentarea lor eronata ar putea sa influenteze deciziile
economice ale utilizatorilor, decizii sau evaluari facute de utilizatori pe baza situatiilor
financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea si natura omisiunilor sau erorilor luate n
considerare n anumite situatii de omitere sau de prezentare eronata. Interesul minoritar este o
parte din profitul net (deficit) si din activele nete/capitalurile proprii ale unei entitati controlate
atribuibile participatiilor care nu sunt detinute, direct sauindirect, prin entitati controlate, de
entitatea care controleaza. Activele nete/capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual n
activele entitatii dupa deducerea tuturor datoriilor. Surplusul / deficitul net cuprinde: surplusul
sau deficitul din activitatile curente sielemente extraordinare. Activitatile ordinare sunt orice
activitati care sunt angajate de o entitate ca parte aserviciilor sau activitatilor sale comerciale.
Activitatile ordinare includ astfel de activitati conexe ncare entitatea se angajeaza n promovarea
incidenta din sau care deriva din aceste activitati. Activul cu ciclu lung de productie este un activ
caruia i este necesara o perioada de timp importanta pentru a fi gata pentru scopul sau sau pentru
vnzare. Moneda de raportare este moneda n care sunt prezentate situatiile financiare. Data de
raportare este data ultimei zile a perioadei de raportare la care se refera situatiile financiare.
Veniturile din activitati curente sunt intrari brute de beneficii economice si potential de servicii
nregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci cnd aceste intrari se concretizeaza n
cresteri ale activelor nete/ capitalurilor proprii, altele dect cele legate de contributii ale
proprietarilor. Surplusul/deficitul din activitati ordinare reprezinta valoarea reziduala ce ramne
dupa ce cheltuielile ce deriva din activitatile ordinare au fost deduse din veniturile ce deriva din
activitatile ordinare.

5. Metodologia de derulare a activittii unui standard contabil


international pentru sectorul public

6. Studiu de caz
Prezentarea Spitalului Judeean de Urgen "Sf. Pantelimon"
Focani
Cea mai mare unitate de gen din jude, Spitalul Focani ncepe ca Spital Municipal, cu o
capacitate proiectat de 700 paturi, transformndu-se apoi n Spital Judeean i din 2006
devenind Spitalul Judeean de Urgen "Sfntul Pantelimon" Focani.
La 37 de ani de la inaugurare, spitalul este autorizat cu un numr de 823 de paturi,
amplasate n trei corpuri de cldire : pavilionul central, unde sunt plasateaproximativ 740 de
paturi i alte dou secii exterioare situate n oraul Focani, pe str. Comisia Central i str. Maior
Sava.
Spitalul Focani asigur o nalt calitate a actului medical pentru aproape 100 000 de
pacieni internai anual, precum i pentru aprox. 60 000 de alte consulturi din judeul Vrancea,
dar i din alte judee.
Este meritul unei echipe sudate de profesioniti, format din 142 de medici i 550 de
asistente i a unui management orientat ctre pacieni i eficientizarea actului medical.
Managerul instituiei este juristul Mndril Constantin, care coopereaz n organizarea
instituiei cu dr. Valentin Ochean, n funcia de Director Medical, ec. Ionic Popescu, n funcia
de Director Financiar-Contabil i asistent medical principal Valerica Miron, n funcia de
Director de ngrijiri.
Conform Ordinului nr. 1582/2006 al Ministerului Sntii i Familiei, modificat prin
Ordinul M.S. nr. 830/2.6.2010, structura organizatoric a Spitalului este urmtoarea : Secia
Medicin intern, Compartiment Gastroenterologie, Compartiment Diabet zaharat, Nutriiei
Boli metabolice, Secia Cardiologie, Secia Chirurgie General, SeciaChirurgie i Ortopedie
Infantile, Compartiment Urologie, Compartiment Ortopedie-Traumatologie, Secia Obstetric-
Ginecologie, Secia Neonatologie, Secia A.T.I., Secia Pediatrie, Compartiment Oftalmologie,
Compartiment O.R.L., Secia Neurologie, Compartiment Oncologie medical, Secia
Pneumologie, Secia Boli infecioase, Secia Psihiatrie, Compartiment Dermato-Venerologie,
Compartiment Reumatologie, Compartiment Nefrologie, Centrul de hemodializ, Unitatea de
Primire a Urgenelor (UPU) SMURD, 3 farmacii, Bloc operator, Serviciul de anatomie
patologic, Laborator analize medicale, Laborator radiologie, Serviciul judeean de medicin
legal, Cabinet planificare familial, Dispensar TBC, Ambulatoriul de specialitate.

Situaia personalului este urmtoarea :

Total personal
1211Personal propriu, din care :

1211Personal medico-sanitar cu studii superioare, total


165-Medici
142Personal mediu sanitar, total, din care :
616-Asisteni medicali
566Personal auxiliar sanitar, total, din care :
286-Infirmiere
179-Personal TESA
55-Muncitori
65-Personal de deservire (paza, secretariat, buctari)

Realizarea veniturilor i efectuarea chetuielilor la Spitalul Judeean de Urgen Focani


Spitalul Judeean de Urgen "Sf. Pantelimon" Focani, instituie public, funcioneaz pe
principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalului provin din sumele ncasate
pentru serviciile medicale furnizate pe baz de contracte ncheiate cu C.A.S. Vrancea precum i
din alte surse conform legii.Spitalul Judeean Focani monitorizeaz lunar execuia bugetar,
urmrind realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor n limita bugetului aprobat.
Spitalul Focani primete sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, sume care
vor fi utilizate numai pentru destinaiile pentucare au fost alocate, dup cum urmeaz :
-de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sntii ;
-de la bugetul Consiliului Judeean.
Spitalul Judeean de Urgen Focani poate realiza venituri proprii suplimentare din :
donaii i sponsorizri ; asocieri investiionale n domenii medicale sau de cercetare medical i
farmaceutic ; nchiriereatemporar, fr pierderea total a folosinei, a unor spaii medicale,
dotri cu medicamente sau aparatur medical ctre ali furnizori de servicii medicale ; editarea
i difuzarea unor publicaii cu caracter medical , .a.
Decontarea contravalorii serviciilor medicale se face conform contractului de furnizare de
servicii medicale, pe baz de documente justificative, n funcie de realizarea acestora, cu
respectarea prevederilorcontracttului cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale n
cadrul sistemului asigurrilor sociale de sntate. Salarizarea personalului de conducere din
Spitalul Judeean de Urgen Focani, precum i a celorlalte categorii de personal se stabilete
conform legii.

Monografie contabil
1.Spitalul Judeean de Urgen "Sf. Pantelimon" nregistreaz la sfritul lunii noiembrie
statul brut de salarii n valoare de 100 000 lei.
Instituia calculeaz i nregistreaz contribuiile angajatorului la bugetele publice ( CAS
20.8 %, CASS 5.2%, omaj 0.5%, accidente i boli profesionale 0.205%, fond de garantare
creane salariale 0.25%, concedii medicale 0.85% ), precum i contribuiile salariailor (CAS
10.5%, CASS 5.5%, omaj 0.5%, impozitul pe salarii 16% ).
a)Se nregistreaz cheltuielile privind salariile

641 = 421 100 000

b)Se nregistreaz contribuiile sociale ale angajatorului

6451 = 4311 20 800


6453 = 4313 5 200

6452 = 4371 500

6454 = 4315 205

6456 = 4373 250

6455 = 4317 850

c)Se nregistreaz contribuiile sociale ale salariailor

421 = % 32 500

4312 10 500

4314 5 500

4372 500

444 16 000

d)Se nregistreaz plata tuturor obligaiilor

% = 5121 60 305

4311 20 800

4312 10 500

4313 5 200

4314 5 500

4315 205

4317 850
4371 500

4372 500

4373 250

444 16 000

e)Se nregistreaz virarea salariului net angajailor

421 = 5121 67 500

2.Spitalul Judeean de Urgen Focani achiziioneaz n luna noiembrie obiecte de


inventar n valoare de 10 000 lei, TVA 24 %, care se dau n consum n aceiai lun.

a)Se nregistreaz achiziia obiectelor de inventar

% = 401 12 400

3031 10 000

4426 2 400

b)Se nregistreaz plata furnizorului

401 = 560 12 400

c)Se nregistreaz darea n consum

3032 = 3031 10 000

3.Spitalul achiziioneaz un autoturism n valoare de 250 000 lei, TVA 24%. Se acord
furnizorului un avans din contul bancar, reprezentnd 10 % din valoarea bunului.
La primirea facturii fiscale se storneaz avansul, iar diferena de plat se achit printr-o
cambie.

a)Se nregistreaz acordarea avansului furnizorului

% = 5121 31 000
232 25 000
4426 6 000

b)Se nregistreaz recepionarea autoturismului

% = 404 310 000

2133 250 000

4426 60 000

c)Se nregistreaz stornarea avansului acordat

404 = % 31 000

232 25 000

4426 6 000

d)Se nregistreaz plata diferenei prin emiterea unei cambii

404 = 405 279 000

e)Se nregistreaz scontarea cambiei

405 = 5121 279 000

Spitalul "Sfntul Pantelimon" achiziioneaz materiale consumabile n valoare de 15 000


lei pe baza avizului de expediie, factura urmnd a se primi n termen de 5 zile.
Furnizorul se pltete din resurse obinute de la buget.

a) Se nregistreaz achiziia materialelor consumabile pe baza avizului de expediere

% = 408 18 600

302 15 000

4428 3 600

b)Se nregistreaz primirea facturii


408 = 401 18 600

Concomitent

4426 = 4428 3 600

c)Se nregistreaz plata facturii

401 = 770 18 600