MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Lucru Individual
TEMA: Situatia internationala privind conflictul
dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan

Student: Florea Radu gr.206

Lector: Bancu Cristina

Chiinu 2015
Introducere
Situatia internationala dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan este un conflict de
actualitate si de durata in acelasi timp. Conflictul a nceput pe 7octombrie 2001 cnd a fost
nceput Operaiunea Enduring Freedom (OEF) de armata SUA mpreun cu armata britanic, ca
rspuns la atacurile asupra SUA de la 11 septembrie 2001. Marea Britanie din 2002 a condus
propria sa operaiune militar, Operaiunea Herrick, ca parte a aceluiai rzboi din Afganistan.
Caracterul rzboiului a evoluat de la o lupt violent cu Al-Qaeda i susintorii si talibani la un
complex efort contrainsurgent.
Momentul cheie care a declansat razboiul a fost caderea turnurilor gemene , World Trade Center
din 11 septembrie 2001. Din acest punct se incepe o lupta acerba contra terorismului, mai ales in
statele Iraq si Afganistan. Se duce o politica de eradicare a gruparilor terosiste precum Al
Qaeda, condusa de Osama bin Laden si care este responsabila pentru dezastrul cauzat la 11
septembrie 2001, curmand viata a aproximativ 3000 de persoane si ranind inca 6000 de
persoane. Cifrele financiare sunt absolut ametitoare pentru acest conflict. In cei 12 ani de
conflict, Statele Unite ale Americii au investit aproximativ 400 de miliarde de dolari. Spre
exemplu, in 2011, in conflictul din Afganistan s-au investit 110 miliarde, fata de 44 de miliarde
in Iraq. Banii investiti pe cele doua fronturi de catre statul american, i-au facut pe acestia sa se
retraga pana la urma de pe un front, parasind Iraq-ul. In Iraq, SUA a investit 750 de miliarde din
2003 pana in prezent, fata de 400 de miliarde cat costa razboiul din Afganistan. Astfel, pentru
cele doua fronturi pe care SUA a luptat si lupta, au fost necesar circa 1.300 de miliarde de dolari.
Dreptul international are putine de spus in conflictul militar de pe teritoriul
Afganistanului. In nici un caz, nu se poate apela la institutii precum Curtea Internationala de
Justitie sau la Tribunalul de Arbitraj pentru rezolvarea diferendelor. Nu se poate de asemenea nici
negocia sau media acest conflict intre America si rebelii care isi manifesta inclinatiile teroriste
din motive religioase, economice sau rasa.
Observam de asemenea, prezenta unui organism interesant din punct de vedere al
dreptului international si anume armata privata Blackwater. La momentul actual, SUA are in
Afganistan 68.000 de soldati, urmati de Marea Britanie cu 9.000 si Germania cu 4.400 de soldati.
Romania are in Afganistan 1.600 de soldati romani.
 Situatia internationala privind conflictul dintre Statele Unite ale Americii
si Afganistan

Conflictul dintre militar de mari proportii dintre Statele Unite ale Americii si Afganistan
par sa aiba declansatorul in data de 11 septembrie 2001, cand doua avioane au lovit turnurile
gemene World Trade Center, inalte de 110 etaje. Avioanele, care erau conduse de membri ai
gruparii teroriste Al Quaida. Al Quida transcris de asemenea ca al-Qaidah, al-Qaeda, al-
Qaida sau al-Quaida si tradus ca Baza sau Fundatia, este o grupare terorista ce a fost fondata in
anul 1988 si definitivata in 1989, avand ca scop principal, sprijinirea activatilor extremist
islamice.
Fondatorul, liderul, si principalul finantator al acestei organizatii teroriste este Osama Bin
Landen, gruparea fiind intai axata pe respingerea fortelor sovietice din Afganistan.
F.B.I a definit terorismul ca fiind utilizarea in afara legii a fortei si a violentei impotriva
persoanelor sau proprietatii, in scopul de a intimida sau a obliga un guvern, populatie civila sau
alt segment de acest fel, pentru a obtine unele avantaje politice sau sociale. Legat de actiunea
terorismului, o afirmatie de nuanta si care contureaza bine lupta dificila impotriva terorismului
este ca pricipalul pericol impotriva ordinii mondiale, nu consta doar in armarea nucleara
puternica a unor state ci in fenomenul terorismului. Deoarece, securitatea impotriva terorismului
nu poate fi vazuta tocmai prin numarul de tancuri si rachete, terorismul vizeaza populatia ca
mijloc de presiune asupra populatiei si este foarte greu de depistat; serviciile secrete au aici un
rol determinant. De exemplu, gruparea terorista Hamas, conform declaratiilor date de membrii
acestei grupari, are la dispozitie in permanenta un numar de 5-20 membri care sunt dispusi in
orice clipa sa comita un suicid terorist, cu motivatia de a ajunge la Allah. Al Quida, fiind o
grupare terorista de asemenea, este foarte bine cunoscut faptul ca membrii sunt foarte devotati iar
suicidul terorist este prezent si in aceasta grupare. Gruparea a cunoscut o popularizare mondiala
dupa incidentul de pe 11 septembrie 2001, cand doua avioane pilotate de doi teroristi, au lovit
cele doua turnuri World Trade Center, cauzand aproximativ 3000 de morti si inca 6000 de
persoane ranite grav.Pe 11 septembrie 2001, ministrul taliban Wakli Ahmed Muttawakil a spus
denuntati-l pe cel care este in spatele acestui atac terorist. Urmatoarea zi, presedintele Americii
pe atunci, George W. Bush a spus ca aceste actiuni sunt mai mult decat un act de terorism, sunt
practic declaratii de razboi. Abdul Samal Zaeef a afirmat apoi pe 13 septembrie, ca talibanii iau
in calcul extradarea lui Osama bin Landen daca se aduc probe solide ca acesta se afla in spatele
atacului. Mai tarziu, in 2004, se va afla adevarul, in sensul ca insusi Osama bin Landen
recunoaste ca el a planificat atacul de pe 11 septembrie 2001.
S-a crezut in politica de militarizare a Statelor Unite ale Americii, s-a crezut in forta uriasa pe
care o are acest stat, in faptul ca investeste in armata mai mult decat investesc statele in top 5 la
un loc.
Trupele americane si in special cele britanice au dat startul, pe 7 octombrie, unui razboi
de lunga durata si foarte dureros in Afganistan.
S-a inceput prin bombardarea cu rachete in Kabul si Kandahar, in jurul orei 5 George W.
Bush a confirmat atacul din Afganistan. Principala tinta a atacurilor vor fi amplsamentele
teroristilor si zonelor de antrenament al acestora. Facand apel la umanitate, s-a afirmat ca
medicamente si mancare vor sosi pentru femeile, barbatii si copiii nevinovati in acest conflict.
Legat de aspectul oamenilor nevinovatii, trebuie precizat ca mii de persoane mor in
Afganistan si Iraq pentru ca se afla in mijlocul acestui conflict. Nu este vina lor ca se afla intr-un
teatru de operatii, nu au ales sa fie acolo. Drept exemplu, pe 7 aprilie 2009, comandatul roman
Vasile Unguras a decedat in urma unui atac cu I.E.D (Dispozitiv, explozibil improvizat). Fortele
romane, nu au dreptul de ataca in Afganistan, decat ca riposta impotriva unui atac iminent.
Scopul fortelor romane este de a mentine pacea, fata de cel al americanilor care impun pacea.
Revenind la exemplu, convoiul roman, nu a facut nimic altceva decat sa asigure perimetrul, sa
cheme Medevac-ul (elicopterul destinat ingrijirlor medicale pentru soldatii raniti) si sa anunte
statul american despre ambuscada. La cateva minute dupa incident, americanii au aparut cu un
commando care au inaintat catre satul in care se presupunea ca atacatorii s-au retras. Avand in
dotare, mitraliere de 12.0 mm (cel mai mare calibru, cu gloante care explodeaza la impact), au
ciuruit satul respectiv, demoland efectiv cladirile. Dupa, manevra, s-au gasit mai multe
cadavre, printre care femei si copii. E drept, ca in Afganistan, pentru plantarea unui astfel de
dispozitiv, se plateste cu 5 dolari, pe cand in agricultura se plateste cu 50 de centi ora, daca nu si
mai putin. Exemplul de mai sus este relevant pentru victimele din Afganistan, femei, copii,
barbati nevinovati care nu au facut nimic altceva decat sa stea la ei in tara. Observam aici o
incalcare a suveranitatii unui stat, problema des intalnita in dreptul international public, mai ales
in cazul conflictelor militare. Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea
suprema politica asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor insasi

Investitii financiare pentru conflict

Cifrele financiare sunt absolut ametitoare pentru acest conflict. In cei 12 ani de conflict,
Statele Unite ale Americii au investit aproximativ 400 de miliarde de dolari. Spre exemplu, in
2011, in conflictul din Afganistan s-au investit 110 miliarde, fata de 44 de miliarde in Iraq. Banii
investiti pe cele doua fronturi de catre statul american, i-au facut pe acestia sa se retraga pana la
urma de pe un front, parasind Iraq-ul. In Iraq, SUA a investit 750 de miliarde din 2003 pana in
prezent, fata de 400 de miliarde cat costa razboiul din Afganistan. Astfel, pentru cele doua
fronturi pe care SUA a luptat si lupta, au fost necesar circa 1.300 de
miliarde de dolari. Costul unui soldat in Afganistan se ridica de la 500.000 de dolari in 2009/an,
la 700.000 de dolari in 2013/an. Pe de alta parte, liderii afgani s-au imbogatit seminificativ prin
actiuni de coruptie si prin succese de delapidare a fondurilor alocate de coalitia NATO pentru
reconstructie. Hamid Karzai a fost reales in 2009 ca presedinte al Afganistanului prin alegeri care
au fost vizibil fraudate. La momentul actual, guvernul din Kabul, extrem de corupt nu mai
beneficiaza de increderea populatiei afgane.
Merita tot in acest context mentionat, ca alaturi de la armata americana, lucreaza si
organisme sau subiecte de drept international nerecunoscute. Spre exemplu, Blackwater este o
companie privata de paza, infiintata de Erick Prince si care are contributii serioase in domeniul
militar american; este recunoscuta a fi cea mai puternica armata privata din lume. Statele Unite
ale Americii, au investit serioasa in aceasta companie, mai ales in perioada lui George W. Bush,
cand in Iraq, soldatii din Blackwater[3] ajunsesera sa fie aproape egali ca numar, cu soldatii
americani. Sunt recunoscuti pentru agresivitatea lor, pentru neumarate victime pe care le-au
impuscat fara niciun motiv. Scandalul de la care au fost mediatizati a fost din Piata Nisour din
Bagdad, pe 16 septembrie 2007 au ucis in jur de 20 de civili fara absolut niciun motiv, nu a
existat nici cea mai mica amenintare.
Legat de acest aspect, am putea vorbi acum despre cum guverneaza dreptul international
armatele private. De mentionat, ca in cazul incidentului de mai sus mentionat, soldatii respectivi
nu au fost trasi la raspundere, in mare parte din cauza acoperirilor facute de statul american. La
urma urmei, cine ar fi extradat niste soldati americani in Iraq pentru a fi judecati (sau mai clar
zis omorati) ? Iar dreptul international nu reglementeaza armatele private ca subiecte de drept
international.
Se afirma tot mai des in presa americana ca razboiul din Afganistan nu poate fi castigat
militar. Ce-i drept, nu e un razboi tocmai fata in fata cu adversarul. Teroristii sunt grupati cate 3-
5 care provoaca victime prin ied-uri, stau mereu ascunsi si fug. De aceea armata americana
sufera cu toata tehnica de carebeneficiaza. Se insista tot mai mult pe retragerea trupelor
americane din Afganinstan, pe premisa ca ar fi cea mai buna solutie atat din punct de vedere
economic cat si din punct de vedere international, in domeniul pacii. Personalul de specialitate si
experrti americani, afirma cu tarie ca Afganistanul nu are nicio pozitie strategica benefica pentru
SUA. Cu toate acestea, o miscare de retragere din Afganistan prea brusca ar parea ca America
este slabita si ar incuraja teroristii la contraatac. La momentul actual, SUA are in Afganistan
68.000 de soldati, urmati de Marea Britanie cu 9.000 si Germania cu 4.400 de soldati. Romania
are in Afganistan 1.600 de soldati romani.
Victime civile
Nu exist nici o cifr unic oficial pentru numrul total de civili ucii de rzboi din
2001, dar estimrile pentru anumii ani sau anumite perioade au fost publicate de mai multe
organizaii. Potrivit unui raport al Organizaiei Naiunilor Unite, talibanii au fost responsabili
pentru 76% din victime civile din Afganistan n 2009. Un raport al ONU din iunie 2011 spunea
c 2777 de civili se tie c ar fi fost ucii n 2010, iar insurgenii sunt responsabili pentru 75%
din victime n rndul civililor. Un alt raport al Organizaiei Naiunilor Unite emis n iulie 2011,
spunea c: 1462 necombatani au murit n primele ase luni ale anului 2011, iar insurgenii
sunt responsabili pentru 80% din decese. n 2011, un numr record de 3021 de civili au fost ucii
n insurgena n curs de desfurare, a cincea cretere anual succesiv. Foarte puine persoane
din Afganistan nu au fost afectate de conflictul armat de acolo. Cei cu experien personal
direct alctuiesc 60% din populaie, iar alii declar, de asemenea, c au suferit o serie de
greuti. n total, aproape toat lumea (96%) a fost afectat ntr-un fel - fie personal, fie ca urmare
a consecinelor mai largi ale conflictului armat.
Cu toate acestea, conform lui Nicholas Kristoff, sistemul medical mbuntit n urma
rzboiului a salvat sute de mii de viei.

Distrugeri
Pe lng Turnurile Gemene de cte 110 etaje din World Trade Center, numeroase alte
cldiri din zona World Trade Center au fost distruse sau grav avariate, inclusiv World Trade
Center 7, World Trade Center 6, World Trade Center 5, World Trade Center 4, Marriott World
Trade Center (WTC 3), i complexul World Financial Center i biserica ortodox greac Sfntul
Nicolae.

Cldirea Deutsche Bank de vis-a-vis de complexul World Trade Center peste strada Liberty a
fost demolat ulterior din cauza condiiilor toxice din interiorul turnului de birouri. Sala
Fiterman a Colegiului Comunitar Manhattan de la West Broadway nr. 30 urmeaz i ea s
fie demolat din cauza avariilor. Alte cldiri nvecinate, printre care West Street nr. 90 i
cldirea Verizon au suferit avarii majore, dar au fost restaurate. Cldirile World Financial
Center, One Liberty Plaza, Millenium Hilton, i Church Street nr. 90 au suferit avarii
moderate. Echipamentul de comunicaii de pe Turnul de Nord inclusiv antemele radio i
de televiziune au fost distruse, dar staiile media au rerutat rapid semnalele i au reluat
emisia. n comitatul Arlington, o parte din Pentagon a fost grav avariat de incendiu i o
seciune a cldirii s-a prbuit.
Refugiai
De la intervenia coaliiei n 2001, mai mult de 5,7 milioane de refugia i s-au ntors n
Afghanistan, dar 2,2 milioane de afgani sunt n continuare refugiai, n 2013, iar n ianuarie,
2013, ONU estima c erau 547.550 de persoane strmutate n interiorul rii, o cre tere cu 25%
de la 447.547 de persoane strmutate n ianuarie 2012 o cifr declarat de Amnesty International,
care afirma c sute de afgani au fost forai s-i prseasc casele lor de zi cu zi n cursul anului
2012.

Efecte pe termen lung

Urmri n plan economic
Atentatele au avut un impact economic semnificativ asupra pieelor americane i din toat
lumea. Bursa de aciuni New York (NYSE), Bursa American de Aciuni (AMEX) i NASDAQ
nu s-au mai deschis la 11 septembrie i au rmas nchise pn la 17 septembrie. Cnd s-au
deschis bursele de aciuni, indicele Dow Jones a sczut cu 684 de puncte, sau 7,1%, pn la
8921, o scdere record pentru o singur zi. Pn la finele sptmnii, DJIA a czut cu 1.369,7
puncte (14,3%), cea mai mare scdere a sa pe o perioad de o sptmn din istorie la acea
vreme, depit doar n 2008 n timpul crizei financiare mondiale. U.S. stocks lost $1.4 trillion in
value for the week.
Economistul i consultantul Randall Bell a fost angajat de statul i de oraul New York s
evalueze pagubele economice de la World Trade Center. El a scris n cartea sa, Strategy 360,
Daunele suferite de World Trade Center, estimate de Primria New York City, erau uluitoare:
Curarea i stabilizarea zonei WTC - 9,0 miliarde de dolari; Repararea i nlocuirea
infrastructurii distruse - 9,0 miliarde de dolari; Reconstruirea World Trade Center n cldiri mai
mici - 6,7 miliarde de dolari; Repararea i restaurarea altor cldiri avariate - 5,3 miliarde de
dolari; Pierderea chiriilor pe cldirile distruse - 1,75 miliarde de dolari.
n New York City, s-au pierdut 430.000 de locuri de munc-luni i 2,8 miliarde de dolari n cele
trei luni de dup atentatele de la 11 septembrie. Efectele economice au fost concentrate mai ales
n sectoarele economice de export. Produsul Intern Brut al oraului se estimeaz c ar fi sczut
cu 27,3 miliarde de dolari n ultimele trei luni ale lui 2001 i n tot anul 2002. Guvernul federal a
furnizat 11,2 miliarde de dolari fonduri de asisten pentru administraia local din New York
City n septembrie 2001, i 10,5 miliarde de dolari la nceputul lui 2002 pentru dezvoltare
economic i refacerea infrastructurii.
Atentatele de la 11 septembrie au afectat micile afaceri din Lower Manhattan din preajma
World Trade Center, distrugnd sau ducnd la mutarea a 18.000 dintre acestea. Small Business
Administration a oferit ajutoare n mprumuturi. Aproximativ 2.87 milioane de metri ptrai de
spaii de birouri din Lower Manhattan au fost avariate sau distruse. Muli s-au ntrebat dac
aceste locuri de munc vor reaprea i dac se va mai reface baza de impozitare. Studiile asupra
efectelor economice ale atentatelor 9/11 arat c piaa imobiliar a spaiilor de birouri din
Manhattan i locurile de munc din birouri au fost mai puin afectate dect se credea iniial din
cauza nevoii industriei serviciilor financiare de interaciune fa n fa.
Apaiul aerian nord-american a fost nchis timp de cteva zile dup atacuri i numrul de
cltorii aeriene a sczut dup deschidere, ceea ce a dus la o scdere de aproape 20% acapacitii
de transport aerian, i la exacerbarea problemelor financiare din industria aerian american.
 Concluzie

Din materialul redactat in mod sumar, se observa conflictul militar dintre Statele Unite
ale Americii si fortele teroriste din Afganistan. Se vede cum suveranitatea statului Afganistan
este violata atat de gruparile teroriste, din cauza guvernului slab si istovit de puteri, dar si de
armata americana care are un cuvant greu de spus in guvernarea statului.
Dreptul international are putine de spus in conflictul militar de pe teritoriul
Afganistanului. In niciun caz, nu se poate apela la institutii precum Curtea Internationala de
Justitie sau la Tribunalul de Arbitraj pentru rezolvarea diferendelor. Nu se poate de asemenea nici
negocia sau media acest conflict intre America si rebelii care isi manifesta inclinatiile teroriste
din motive religioase, economice sau rasa.
Observam de asemenea, prezenta unui organism interesant din punct de vedere al
dreptului international si anume armata privata Blackwater. Armata privata pe car Momentul
cheie care a declansat razboiul a fost caderea turnurilor gemene , World Trade Center din 11
septembrie 2001. Din acest punct se incepe o lupta acerba contra terorismului, mai ales in statele
Iraq si Afganistan. Se duce o politica de eradicare a gruparilor terosiste precum Al Qaeda,
condusa de Osama bin Laden si care este responsabila pentru dezastrul cauzat la 11 septembrie
2001, curmand viata a aproximativ 3000 de persoane si ranind inca 6000 de persoane.
Cifrele financiare sunt absolut ametitoare pentru acest conflict. In cei 12 ani de conflict,
Statele Unite ale Americii au investit aproximativ 400 de miliarde de dolari. Spre exemplu, in
2011, in conflictul din Afganistan s-au investit 110 miliarde, fata de 44 de miliarde in Iraq. Banii
investiti pe cele doua fronturi de catre statul american, i-au facut pe acestia sa se retraga pana la
urma de pe un front, parasind Iraq-ul. In Iraq, SUA a investit 750 de miliarde din 2003 pana in
prezent, fata de 400 de miliarde cat costa razboiul din Afganistan. Astfel, pentru cele doua
fronturi pe care SUA a luptat si lupta, au fost necesar circa 1.300 de miliarde de dolari.e SUA o
recunoaste si o finanteaza puternic.
 Bibliografie

Jeremy Schahill, Blackwater ascensiunea celei mai puternice armate private din lumie, Editura
Litera, Bucuresti 2009
Carta Naiunilor Unite din 26 iulie 1945
Calin Scripcaru, Precis de Criminiologie Clinica, Editura Libris, Iasi, 2009, pag 129
http://www.academia.edu/3770190/Solutionarea_pasnica_a_diferendelor_internationale_teroris
mul_
Drept international public V. I, Eduard Serbenco , Chiinu, 2014
Reglementarea prin mijloace panice a diferendelor dintre state, Bucureti, Editura Politic,
1980
tefanu I., Arbitrajul ca modalitate de soluionare a diferendelor internaionale, Teza de
doctorat, Bucureti , 2011
Rezoluia nr. 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului
Declaraia Comitetului de Minitrii al Consiliului Europei din12.09.2001 i Declaraia
Comitetului de Minitrii al Consiliului Europei din 21.09.2001 privind lupta mpotriva
terorismului international
http://www.arduph.ro/domenii/conducerea-ostilitatilor/reglementarea-pasnica-a-diferendelor-
internationale/
http://www.juspedia.ro/13179/rolul-ter%C8%9Bilor-in-rezolvarea-diferendelor-interna
%C8%9Bionale-prin-mijloace-politico-diplomatice/
Bua Viorel, Simetrie i asimetrie n aciunile militare, n Revista de tiine Militare, nr.
3/2010.
Pipes Daniel, Militant Islam Reaches America, Editura WW Norton, 2002
Pop Virgil Ovidiu, Afganistan, ara conflictelor fr sfrit, Editura Academiei Forelor Terestre
Nicolae Blcescu, Sibiu, 2014.
www.wikipedia.org;
www.nato.int.