Anastasiei Ionut Andrei

Drept FR, Anul I, Sem.2

Tema nr.2

Separarea puterilor in stat este un principiu fundamental al statului de drept si presupune o

distribuire a puterii catre instante diferite, independente, inzestrate cu atribute si prerogative de
conducere. Scopul separarii puterilor in stat este acela de a impiedica acumularea, detinerea sau
exercitarea absoluta a puterii.
Divizarea puterii poate garanta adoptarea si aplicarea corecta a legilor precum si respectarea
drepturilor fundamentale ale oamenilor. In statul nostru aceasta divizare reprezinta existenta a
trei puteri si anume puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca.
Puterea legislativa este exercitata de catre Parlament, acea institutie care reprezinta
principiul suveranitatii poporului, este organul reprezentativ, suprem al poporului roman si unica
autoritate legiuitoare a tarii.
Atributiile cele mai importante sunt: adoptarea legilor, obligatorii pentru toti cetatenii,
organizarea armatei si apararii nationale, organizarea administrativ teritoriala a tarii, organizarea
invatamantului, adoptarea bugetului.

Puterea executiva este realizata de Guvern, care pune in aplicare legile, asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii si conducerea generala a administratiei publice.

Puterea judecatoresca este realizata de Instantele Judecatorestie care vegheaza la

respectarea legilor.
Separarea celor trei puteri, Parlament, Guvern, Instante Judecatoresti desi au organizare proprie,
functii si atributii specifice, nu inseamna izolarea acestora, ci interdependenta si controlul
reciproc. Potrivit acestui principiu nici una deintre cele trei puteri nu prevaleaza asupra celeilalte,
nu se subordoneaza una alteia si nu isi asuma prerogative specifice celorlalte. Intre ele nu exista
o ierarhie.
Constitutia a folosit acest principiu pentru ai impiedica pe cei care ar dori concentrarea puterii in
mainile unui grup restrans sau unui singur om, ceea ce ar duce la instaurarea unui regim totalitar.
Avand in vedere cele spuse mai sus, aceste trei puteri se afla in relatie de interdependenta,
inclusiv Parlamentul si Guvernul, depinzand una de alta.
Anastasiei Ionut Andrei
Drept FR, Anul I, Sem.2

Parlamentul este compus din Camera Deputailor i Senat, acestea fiind alese pentru un
mandat de 4 ani, care se prelungete de drept n stare de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de
urgen, pn la ncetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputailor i pentru Senat se
desfoar n cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Durata mandatului Guvernului intr-un regim parlamentar este data de durata mandatului
Parlamentului (in realitate, de durata existentei majoritatii parlamentare), iar intr-un regim
prezidential de durata mandatuluui Presedintelui. Mandatul Guvernului poate inceta si inainte de
data validarii alegerilor parlamentare generale, adica in urma demiterii Guvernului.

Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu oricare functie publica de

autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. Specific sistemului parlamentar este
cumulul dintre calitatea de parlamentar si cea de membru al Guvernului. Nu este totusi de
conceput ca un parlamentar, adica un ales al poporului, sa detina o functie care sa-l puna intr-un
raport de subordonare fata de un membru al Guvernului. Astfel, nu este posibil ca un ministru
care este seful administratiei specializate rspective sa fie si director in acelasi minister sau in alt
minister. In practica au aparut discutii cu privire la semnificatia expresiei functii publice de
autoritate, interesand daca intra aici functiile din consiliile de administratie ale societatilor
comerciale cu capital de stat, functiile de consilieri locali, functiile didactice, functiile de
directori de edituri sau diverse publicatii.

Astfel, functia de profesor universitar nu este incompatibila cu aceea de ministru, in

schimb functia de director, prorector, decan, deci functiile de conducere din invatamant au
caracterul unor functii publice de autoritate.

Criteriul general care opereaza in aceste situatii este urmatorul: orice functie de
conducere din organele administrative ne apare ca o functie publica de autoritate, incompatibila
cu functia de membru al Guvernului. De asemenea, intra in aceasta sfera functiile de conducere
ale diferitelor servicii publice administrative din invatamant, sanatate, nu insa si functia de
specialist intr-un asemenea serviciu public.
Anastasiei Ionut Andrei
Drept FR, Anul I, Sem.2

Conform art. 82 din legea 161/2003, in cadrul Parlamentului Calitatea de deputat i

senator este, de asemenea, incompatibil cu:

funcia de preedinte, vicepreedinte, director general, director, administrator, membru al

consiliului de administraie sau cenzor la societile comerciale, inclusiv bncile sau alte
instituii de credit, societile de asigurare i cele financiare, precum i la instituiile
publice;

funcia de preedinte sau de secretar al adunrilor generale ale acionarilor sau asociailor
la societile comerciale prevzute la lit. a);

funcia de reprezentant al statului n adunrile generale ale societilor comerciale

prevzute la lit. a);

Potrivit articolului 71 din Constitutie, nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si

senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii
publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului. Constitutia prevede totodata ca
alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica. Deputatul care se afla intr-unul din cazurile
de incompatibilitate va trebui sa demisioneze din functiile care sunt incompatibile cu mandatul
de deputat, in termen de 10 zile. Termenul de 10 zile curge de la data aparitiei cazului de
incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continua sa se afle intr-unul din
cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din functia de deputat.
Anastasiei Ionut Andrei
Drept FR, Anul I, Sem.2

Bibliografie:

1. Legea 161/2003

2. Legea 90/2001

3. Constitutia Romaniei

4. Legea 96/2006
Anastasiei Ionut Andrei
Drept FR, Anul I, Sem.2