Educatia

Este o componenta fundamentala a oricarei societati, asigura transmiterea si

reproducerea culturala si socializarea membrilor tinerei generatii.

Educatia este un raport intre oameni: unii pregatesc pe altii, in procese de

transmitere, influentare, modelare, se produce in cadrul unei interactiuni, act
esential pentru existenta educatiei.

Teoriile socializarii au identificat doua niveluri importante ale transmiterii

culturale:

Socializare primara-se produce prin interactiunile individului (cel mai

adesea referirea este la copii) cu familia si cu cei din grupul de prieteni,
adica in grupurile primare
Socializarea secundara-cuprinde fenomenele de invatare desfasurate in
grupurile secundare: cele din scoala, de la locul de munca sau alte tipuri
de organizatii

Invatarea se poate realiza planificat, organizat sau poate fi implicita si

neplanificata.

Se deosebesc trei tipuri de educatie:

Educatia formala-se desfasoara in cadrul institutiilor scolare sau in alte institutii

de educatie publica, este planificata si realizata conform tehnologiilor didactice
conventionale de la un moment dat

Educatia non formala-se refera la orice forma de instruire pe care educatorul si

educatul o sustin deliberat, iar ambele parti accepta sa comunice intre ele in
afara sistemului educativ scoalar. Are obiectivul transformarii directionale a
individului care invata, se realizeaza folosind mijloace ne-standarde

Educatia informala-este educatia implicita care se produce in situatii si in

momente neplanificate si neorganizate, se realizeaza spontan in cadrul relatiilor
si interactiunilor sociale

Una dintre caile educatiei o reprezinta insusirea unei limbi naturale deoarece
educatia insasi are loc intr-o limba.

Basil Bernstein a analizat codul restrans si codul elaborat al limbii folosite de

grupuri de elevi. Sociologul englez a examinat in ce mod sistemele simbolice sunt
efecte si factori de reglementare ai stucturilor sociale. In viziunea sa, diferite
forme sau coduri de vorbire simbolizeaza forma relatiilor sociale creeaza pentru
vorbitori diferite ordine de relevant si relatie

In opinia lui Bernestein exista un:

Cod restrans-ansamblul semnificatiilor implicite deduse din numarul mic de
informatii pe care copiii din grupui defavorizate il retin din predare ca urmare a
particularitatilor cultural ale comunitatii lor.

Cod elaborat-capacitatea de a individualiza toate informatiilor concordant cu o

anumita situatie

S-a ajuns la concluzia ca elevii din familii munitoresti ar avea un handicap din
cauza limbajului lor. Scoala transmite cunostinte in alt limbaj decat cel din
familiile de origine. Copiii din familii defavorizate intrebuinteaza numai codul
restrans, ei comunica mai mult despre experienta practica si sunt interesati in
mai mica masura de ideile abstracte. Cei din familiile clasei de mijloc se folosesc
de ambele coduri. Codurile elaborate ii orienteaza pe copii catre semnificatii
universaliste, iar codurile restranse ii indreapta spre semnificatii particulariste.

Functiile educatiei
Educatia indeplineste anumite functii in viata sociala, ceea ce-I confera un statut in orice
societate.

O prima functie o consta in ingrijirea copiilor. Fara o ingrijire corecta din punct de
vedere sistematic si permanenta din partea familiei si a institutiilor sociale nu s-ar
putea asigura cresterea si dezvoltarea fizica si intelectuala a copiilor
Functia de transmitere a experientei de viata si de munca exprima imperativul educarii
noilor generatii in spiritual mostenirii lasate de generatiile anterioare. Continuitatea
intre generastii si continuitatea istorica nu sunt posibile fara aceasta asimilare de catre
tineri a experientei acumulate in timp
Functia de pregatire a copilului ca membru al societatii este sarcina actului educative.
Viata sociala nu ar fi posibila daca omul nu are cunoaste cum este organizata
societatea, daca nu ar fi constient de locul lui in viata sociala, de drepturile si
raspunderile care-i revin.

Prin educatie se transmite valorile culturale, iar aceasta functie il ajuta pe individ sa-si
insuseasca limba maternal si, prin intermediul ei, valorile societatii sale, concomitant cu
asimilarea valorilor cultural de pretutident. Educatia are ca scop dezvoltarea capacitatii de
asimilare, intelegere si interpretare a valorilor cultural.

Sistemul de invatamant in Romania

Educatia se desfasoara in institutiile sociale de catre persoanele specializate, cadrele didactice.
In acest mod copilul cunoaste un nou tip de socializare, diferita de continut si modalitate de
cea din familie.

Pentru sociologia educatiei, sistemul scolar este obiect de analiza din perspective relatiilor
acestuia cu societatea, cu componentele ei, cu procesele de mobilitate profesionala si sociala
Sistemul scolar din Romania cunoaste ample procese de schimbare,
declansate din necesitatea ca invatamantul sa devina o forta reala a
dezvoltarii tarii.

O caracteristica a invatamantului romanesc in perioada postbelica a fost

trecerea prin reforme radicale. Intr-o jumatate de veac invatamantul
romanesc a fost supus la modificari radicale. Un exemplu ar fi reforma din
1948 introdusa ca urmare a impunerii, prin constrangere a unui model
strain de scoala romaneasca fara sa se lase loc, macar in unele domenii,
continuarii experientelor productive din sistemul romanesc

Programele de dezvoltare a scolii din perioada de dupa anul 1963 cand s-a
renuntat la institutiile straine, au tintit o crestere a calitatii pregatirii
scolare si vocationale si o adaptare a scolii la cerintele societatii
romanesti.

In perioada 60-80 studiile inteprinse asupra sistemului de invatamant au

relevat disfunctionalitati, cu deosebire in ceea ce priveste valorificarea de
catre societate a competentelor pregatite scolar.

In perioada postdecembrista, se cauta adoptarea celor mai eficiente

modalitati de asigurare a autonomiei institutiilor de invatamant, de
modificare a programelor scolare in consens cu transformarile sociale de
aliniere a scolii romanesti la standardele internationale. In aceasta
perioada s-au produs fenomene necunoscute sau cu o intensitate redusa
inainte de anul 1989:abandonul scolar in crestere de an la an,
analfabetismul activ si pasiv, scaderea dramatica a numarului de copii din
medii taranesti si muncitoresti in invatamantul liceal si universitar, cu
deosebire la unele specialitati.

In perioada comunista s-a urmarit ca toate persoanele dintr-o generatie sa

fie scolarizate, ajungandu-se pana la cuprinderea tuturor copiilor in
invatamantul obligatoriu de 10 ani, ceea ce a condus la manifestarea unor
puternice diferente de pregatire scolara intre generatii.

Datorita disfunctionalitatilor din sistemul de invatamnt si din sociotate se

prefigureaza o noua situatie a generatiilor:majoritatea tinerilor sa fie
absolventi ai scolii generale, iar majoritatea adultilor sa fie posesorii
diplomei de absolvent al liceului (Schifirnet 1997, p.28).

Directii in evolutia invatamantului la nivel mondial

Putem identifica trei principii care ghideaza noile politici educationale din
lumea contemporana:managerialismul, marchetizarea si vocationalismul
Managerialismul reprezinta guvernarea si conducerea institutiilor de
invatamant si reflecta trecerea la principii de conducere analoge celor din
mediul economic concurential.Un astfel de principiu, intens evocat in
majoritatea dezbaterilor educationale din ultimele decenii, este cel al
eficientei educationale.

Un exemplu de reforma este cel introdus in anii 80 in Marea Britanie, unde

conducerile scolilor sunt apreciate in functie de evolutia scorurilor la
testele standardizate ale elevilor. Potrivit autorilor, responsabilizarea
directorilor fata de rezultatele elevilor este explicatia cresterii scorurilor
medii ale elevilor britanici in testarile internationale

Marchetizarea semnifica mutatia reprezentarii activitatii educationale din

bun public, cu valoare aproape metafizica, in serviciu tranzactionat de pe
piata, a carei pretuire este data de echilibrul dintre cerere si oferta. In
planul practicilor, tendinta spre marchetizare a insemnat introducerea unor
mecanisme concurentiale intre furnizorii de servicii de invatamant, prin
extinderea dreptului de alegere a scolilor de catre parinti si elevi la toate
nivelurile, pe de o parte, si finantarea per elev/student.Anumite politici de
marchetizare au efectul de a accentua diferentierea dintre scoli si de
avantaja elevii din familii mai prospere, contribuind astfel la sporirea
inegalitatii sociale.

Vocationalismul-incercarea de a indeplini functia tehnica a educatiei

prin renuntarea la continuturile si obiectivele academice ale educatiei si
concentrarea pe transmiterea cunostintelor utile pe piata muncii

Studiu de caz

Un sistem bine gndit poate face dintr-un elev obinuit, unul excepional.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume i cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage aten ia lumii
atunci cnd se constat c elevii si obin constant poziii de top la testele PISA teste interna ionale menite s
verifice nu att cunotinele tinerilor, ct mai ales modul cum ace tia gndesc

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele n jurul unei idei c
numai educaia poate duce la bunstare i punea bazele a ceea ce avea s devin cel mai performant sistem
educaional din lume. Ideile acestuia au prins rapid i populaia finlandez a nceput s investeasc, mai nti
efort i apoi bani n educaie. n prezent, nvmntului i revine nu mai pu in de 14% din bugetul de stat.

Guvernul a hotrt s reseteze sistemul i s abordeze o alt direc ie, dedicnd astfel fonduri importante
educaiei, cercetrii i tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educa ional. Iar acest sistem se refer de
fapt la egalitate de anse pentru toi copiii, indiferent de mediul socio-economic din care ace tia provin.
Conceptul este peruskoulu i el desemneaz o coal comprehensiv pentru to i elevii ntre 7 i 16 ani.

Primul lucru care s-a decis a fost ca coala elementar s fie format din nou clase. Este o coal finan at de stat
i care ofer tuturor copiilor educaie gratuit, o coal obligatorie i disponibil pentru to i, dar i o coal fr
examene de admitere i fr taxe.
Sistemul este unul egalitarist, oferind anse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care
provin, sau de zona n care locuiesc, au acelai poten ial de a nv a i trebuie s aib acelea i anse la o educa ie
de calitate. n Finlanda nu exist coli mai bune i coli mai proaste. Nu exist nv mnt privat. ntregul sistem
universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzis.
Aceast ar consider pur i simplu c absolut to i copiii trebuie s beneficieze de acela i tratament. Copiii cu
dizabiliti nva n colile normale. Copiii cu cerin e educaionale speciale nu studiaz la domiciliu, nu sunt
exclui sau izolai n coli speciale, ci particip la ore n clase normale, indiferent dac au handicapuri grave.

n Finlanda, coala pune pre pe calitatea profesorilor, investind doar n cei care realizeaz performan e.

Finlanda trebuie s ai facultate ca s predai la grdini i masterat ca s predai la coal. Astfel, legea impune
fiecrui cadru didactic s aib la baz cinci ani de facultate i un masterat n pedagogie. Pozi ia de profesor este
drept una cu o mare responsabilitate i, n consecin, nu oricine poate intra n sistem.

In Finlanda nu trebuie s plteti nimic pentru serviciile educaionale nici mcar cnd faci o facultate, masterat
sau doctorat. n plus, elevilor li se asigur un prnz gratuit i transport gratuit dac locuiesc la mai mult de 5 km
de coal. Legea finlandez oblig ca meniul s fie gratuit, nutritiv, i cu multe feluri de salate i fructe. Dac orele
se prelungesc pn dup-amiaz, coala are obligaia de a oferi o gustare elevilor.

Practic, experimente, lectur.

Copiii ncep coala la 7 ani i nu se confrunt cu examene pn la vrsta de 16 ani, cnd sus in singurul examen
important n sistemul lor educaional. Orele sunt scurte (45 min), intense i, mai ales, foarte participative. Au
foarte puine teme pentru acas, se stimuleaz raionamentul critic naintea memorizrii mecanice. nvmntul
finlandez pune mare pre pe tiine i pe practic, de aceea cele mai multe cursuri de tiine au loc n laboratoare,
n grupuri de maximum 16 elevi i se concentreaz pe experimente tiinifice.
n urma evalurilor internaionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligeni. Ei au obinut cele mai
bune rezultate la cunoatere tiinific i s-au clasat printre primii la matematic i apetitul pentru lectur.