Una dintre caile educatiei o reprezinta insusirea unei limbi naturale deoarece
educatia insasi are loc intr-o limba.
S-a ajuns la concluzia ca elevii din familii munitoresti ar avea un handicap din
cauza limbajului lor. Scoala transmite cunostinte in alt limbaj decat cel din
familiile de origine. Copiii din familii defavorizate intrebuinteaza numai codul
restrans, ei comunica mai mult despre experienta practica si sunt interesati in
mai mica masura de ideile abstracte. Cei din familiile clasei de mijloc se folosesc
de ambele coduri. Codurile elaborate ii orienteaza pe copii catre semnificatii
universaliste, iar codurile restranse ii indreapta spre semnificatii particulariste.
Functiile educatiei
Educatia indeplineste anumite functii in viata sociala, ceea ce-I confera un statut in orice
societate.
O prima functie o consta in ingrijirea copiilor. Fara o ingrijire corecta din punct de
vedere sistematic si permanenta din partea familiei si a institutiilor sociale nu s-ar
putea asigura cresterea si dezvoltarea fizica si intelectuala a copiilor
Functia de transmitere a experientei de viata si de munca exprima imperativul educarii
noilor generatii in spiritual mostenirii lasate de generatiile anterioare. Continuitatea
intre generastii si continuitatea istorica nu sunt posibile fara aceasta asimilare de catre
tineri a experientei acumulate in timp
Functia de pregatire a copilului ca membru al societatii este sarcina actului educative.
Viata sociala nu ar fi posibila daca omul nu are cunoaste cum este organizata
societatea, daca nu ar fi constient de locul lui in viata sociala, de drepturile si
raspunderile care-i revin.
Prin educatie se transmite valorile culturale, iar aceasta functie il ajuta pe individ sa-si
insuseasca limba maternal si, prin intermediul ei, valorile societatii sale, concomitant cu
asimilarea valorilor cultural de pretutident. Educatia are ca scop dezvoltarea capacitatii de
asimilare, intelegere si interpretare a valorilor cultural.
Pentru sociologia educatiei, sistemul scolar este obiect de analiza din perspective relatiilor
acestuia cu societatea, cu componentele ei, cu procesele de mobilitate profesionala si sociala
Sistemul scolar din Romania cunoaste ample procese de schimbare,
declansate din necesitatea ca invatamantul sa devina o forta reala a
dezvoltarii tarii.
Programele de dezvoltare a scolii din perioada de dupa anul 1963 cand s-a
renuntat la institutiile straine, au tintit o crestere a calitatii pregatirii
scolare si vocationale si o adaptare a scolii la cerintele societatii
romanesti.
Studiu de caz
Un sistem bine gndit poate face dintr-un elev obinuit, unul excepional.
Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume i cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage aten ia lumii
atunci cnd se constat c elevii si obin constant poziii de top la testele PISA teste interna ionale menite s
verifice nu att cunotinele tinerilor, ct mai ales modul cum ace tia gndesc
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele n jurul unei idei c
numai educaia poate duce la bunstare i punea bazele a ceea ce avea s devin cel mai performant sistem
educaional din lume. Ideile acestuia au prins rapid i populaia finlandez a nceput s investeasc, mai nti
efort i apoi bani n educaie. n prezent, nvmntului i revine nu mai pu in de 14% din bugetul de stat.
Guvernul a hotrt s reseteze sistemul i s abordeze o alt direc ie, dedicnd astfel fonduri importante
educaiei, cercetrii i tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educa ional. Iar acest sistem se refer de
fapt la egalitate de anse pentru toi copiii, indiferent de mediul socio-economic din care ace tia provin.
Conceptul este peruskoulu i el desemneaz o coal comprehensiv pentru to i elevii ntre 7 i 16 ani.
Primul lucru care s-a decis a fost ca coala elementar s fie format din nou clase. Este o coal finan at de stat
i care ofer tuturor copiilor educaie gratuit, o coal obligatorie i disponibil pentru to i, dar i o coal fr
examene de admitere i fr taxe.
Sistemul este unul egalitarist, oferind anse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care
provin, sau de zona n care locuiesc, au acelai poten ial de a nv a i trebuie s aib acelea i anse la o educa ie
de calitate. n Finlanda nu exist coli mai bune i coli mai proaste. Nu exist nv mnt privat. ntregul sistem
universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzis.
Aceast ar consider pur i simplu c absolut to i copiii trebuie s beneficieze de acela i tratament. Copiii cu
dizabiliti nva n colile normale. Copiii cu cerin e educaionale speciale nu studiaz la domiciliu, nu sunt
exclui sau izolai n coli speciale, ci particip la ore n clase normale, indiferent dac au handicapuri grave.
n Finlanda, coala pune pre pe calitatea profesorilor, investind doar n cei care realizeaz performan e.
Finlanda trebuie s ai facultate ca s predai la grdini i masterat ca s predai la coal. Astfel, legea impune
fiecrui cadru didactic s aib la baz cinci ani de facultate i un masterat n pedagogie. Pozi ia de profesor este
drept una cu o mare responsabilitate i, n consecin, nu oricine poate intra n sistem.
In Finlanda nu trebuie s plteti nimic pentru serviciile educaionale nici mcar cnd faci o facultate, masterat
sau doctorat. n plus, elevilor li se asigur un prnz gratuit i transport gratuit dac locuiesc la mai mult de 5 km
de coal. Legea finlandez oblig ca meniul s fie gratuit, nutritiv, i cu multe feluri de salate i fructe. Dac orele
se prelungesc pn dup-amiaz, coala are obligaia de a oferi o gustare elevilor.