Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Sociologia romneasc
Primele idei despre societate in cultura romana au fost formulate de catre Dimitrie Cantemir,
in lucrarea sa Descrierea Moldovei in care sunt infatisate si explicate procese si fenomene
sociale din acest spatiu.
Functionalismul
El a definit cultura prin funciile ei n a satisface nevoile umane. ntruct
fiecare component a culturii are o funcie n a rspunde unei trebuine
umane, cultura n ansamblul ei funcioneaz n temeiul unui scop
concret.
Examinarea funciilor i disfunciilor societii a fost ntreprins de R.K.
Merton cu
aplicabilitate la societile industrializate. El delimiteaz funciile
manifeste de cele
latente. Funciile manifeste sunt cele cunoscute i intenionate de oameni
cnd desf-
oar o anumit activitate. Funciile latente sunt consecine ale unei
aciuni, necontientizate
de ctre indivizi. Funciile, susine Merton, permit adaptarea sau reglarea
sistemului. Pentru ca un sistem s supravieuiasc trebuie s fie
ndeplinite anumite
funcii. Altfel, sistemul poate s dispar. ntr-o societate se cuvine s fie
asigurate condiiile
pentru funcionarea principalelor sale componente, iar fiecare instituie s
fie
organizat pe problemele ce in de competena ei.
Perspectiva conflictualist
Reprezentanii acestui curent teoretic explic evoluia i funcionarea
societii prin
conflict. Acesta este definit ca lupt ntre indivizi, grupuri, clase sociale,
partide,
comuniti, state, declanat din diverse motive, i finalizat cu
dezordinea i tensiunea
social. Dup cum s-a putut observa, la funcionaliti conflictul constituie
un element
al dezechilibrului social i el trebuie nlturat. Adepii teoriei conflictului
dimpotriv,
investesc conflictul cu virtui reale ale schimbrii sociale. S menionm
originarea
acestei teorii n ideile lui . Durkheim, K. Marx i Max Weber, dezvoltate
apoi n doctrine
despre rolul conflictului n dezvoltarea social
Structuralismul
Structuralismul a dezvoltat principii metodologice proprii: studiul structurii
sociale
al oricrui fenomen sau proces social, analiza structural se aplic
modelelor de realitate
social i nu realitii nsi, concentrarea analizei structurale pe relaiile
i forma realitii
sociale. Metoda structuralist a fost utilizat n studiul mass media, al
ideologiei
i culturii, dar s-a dovedit ineficient n analiza activitii economice sau
politice.
Interactionismul
Aceast perspectiv studiaz bazele cotidiene ale interaciunii sociale.
Mead, putem spune c acesta a fost interesat de construcia si
dezvoltarea sinelui individual n societate. Limbajul ne ajut s devenim
fiine contiente de sine prin intermediul simbolului. Prin simboluri omul i
reprezint obiecte, idei, evenimente. n orice grup exist un sistem de
simboluri universal semnificative, iar simbolul mediaz nelegerea
si comunicarea dintre oameni n cadrul interaciunilor reciproce. Goffman
formuleaz ideea c n viaa social oamenii actioneaz asemenea
actorilor. Asa cum actorii prezint, prin jocul lor, anumite imagini, la fel
indivizii prezint numai unele dimensiuni ale personalittii lor, jucnd roluri
adecvate, si ascund alte trsturi. Pentru a avea succes, individul trebuie
s-si joace rolul astfel nct s fie acceptat de ctre
ceilalti. Pentru aceasta, el este nevoit s cunoasc bine regulile sociale si
s fie astfel credibil.
2.Cultura
Cicero a caracterizat filosofia drept o cultur a spiritului, sens preluat i
dezvoltat n ideea c o cultur reprezint cultivarea valorilor umane,
dezvoltarea si emanciparea spiritului uman.
Cultura constituie procesul de asimilare a unor valori eterne, derivate, cu
precdere, din domeniul
artelor si literaturii. Tot ce nu este n acest cadru nu merit interes. n
aceast optic, problemele vietii cotidiene nu ar avea tangent cu sfera
culturii. Abordarea sociologic si antropologic a lrgit mult continutul
culturii.
Cultura este orice produs al gndirii si activitii umane. Din aceast
descriere rezult c ea cuprinde toate produsele materiale si nemateriale
ale omului. Orice realizare a omului este cultur datorit actiunii sale
conforme unui plan, fie el chiar extrem de simplu
Cultura se refer, deci, la mostenirea social alctuit din modele de
gndire, simtire si actiune caracteristice unei populatii sau unei societti,
inclusiv expresia acestor modele n lucruri concrete
Relatia dintre cultur si societate este una de interdependent. Cultura
exist numai prin oameni, iar societatea solicit culturii furnizarea pentru
membrii si a setului de idei diriguitoare n comportamentul si gndirea
acestora.
Definim cultura ca ansamblu de comportamente, credinte, valori, atitudini
si idealuri nvtate si mprtsite de toti membrii unui grup sau ai unei
societti, care i ghideaz n viata social si personal.
1. Componentele culturale
Simbolul
Limba
Este un sistem alctuit din modele de sunete-cuvinte si propozitii, cu
ntelesuri specifice. Limba este probabil cel mai clar si complex produs al
omului. Ea este vorbit
si este simbolic, si din aceste particulariti decurg functiile ei pentru om
si pentru societate.
Limba este folosit pentru a exprima orice cu referire la tot ce priveste
gndirea,
trirea, actiunea si viaa uman. Limba are, deci, o functie fundamental
de comunicare.
Limbajul d expresie posibilittilor deosebite de comunicare ale omului.
Exist o
diferent ntre limb ca sistem de sunete si limb ca mijloc de comunicare
Norme
Ele reprezint reguli Si modele care determin ce comportament
este corespunztor sau nu este corespunztor ntr-o situaTie dat, conform
standardelor
de comportament cerute de o cultur. O norm, pentru a funcTiona,
trebuie s fie acceptat
si nteleas de individ sau de grup. Normele au un sens dup care oamenii
se orienteaz
n retelele sociale si culturale, astfel nct ei s ajung la acceptarea
reciproc a
convietuirii ntr-un spatiu social. Obligatiile de rol ntr-un grup social sunt
definite de
normele sociale ale grupului.
Normele sunt si scopuri. Li se atribuie calitti si functii, ele capt
caracterul unor
realitti construite si, de aceea, ele reprezint standarde prin care sunt
judecate actiunile
umane si sunt sanctionate comportamentele.
Functiile normelor sunt un reflex al culturii n care ele fiinteaz. Exist un
numr
de functii prezente n orice societate: exprimarea si promovarea cerintelor
functionale
ale unui sistem, expresie actional a cunostintelor acumulate, mod
simplificat de
decizie, modalitate simpl de exercitare a controlului, crearea consensului
si reducerea
Categorii de norme
Dupa gradul de generalitate-generale si particulare, care
genereaza ce nu trebuie facut din punct de vedere al valabilitatii
si functionalitatii
Dupa modul de manifestare-sociale sau juridice, represive sau
restrictive
Valori
Valorile sunt realitti abstracte cu privire la ceea ce este dezirabil, corect si
bun, asa cum sunt apreciate o fapt bun, un obiect, o actiune, o idee etc.
de ctre majoritatea membrilor societtii. Valorile furnizeaz modelele de
judecat dup care sunt evaluati oamenii, obiectele si evenimentele.
Adevrul, binele, frumosul sunt repere absolute n orice colectivitate
Cultura popular
Cultura popular prin comportamentele, normele simbolice, practicile
cotidiene fiinteaz paralel fat de cultura global a societtii. Ea exprim
valori existente n alte perioade de timp care persist n conditiile
prezentului. Cultura popular este ansamblul de modele culturale si norme
simbolice, constituind sisteme deschise n relatiile cu dinamica social si
politic si care exprim, n forme diverse si multiple, relatiile
-fiind centrata pe etnie ea se instituie ca o forma de reprezentare a
acesteia
Cultura popular concentreaz datul etnicsi-l red n obiceiuri, traditii si n
mentalitti
Cultura popular cunoaste evident o evolutie, ea fiind n actualitate prin
valori ce consoneaz cu cerinte si aspiratii actuale, fr a renunta la
specificitatea ei, de pstrtoarea identittii nationale.
Factorii care au contribuit la mutatii esentiale in cultura populara sunt
industrializarea si urbanizarea.
-A crescut interesul social si turistic pentru produsele folclorice
Subcultura
Concomitent cu o cultur a tuturor membrilor societtii fiinteaz culturi
specifice grupurilor
subculturile. Ele deriv din contextele particulare de manifestare a
modului de viat caracteristic unor structuri sociale, profesionale sau
etnice. n consecint, sunt subculturi etnice, religioase, de vrst,
ocupaionale, teritoriale etc. Subcultura d expresie procesului de
interaciune dintre societate i cultur
Subcultura fiinteaz oriunde se manifest sau se exprim diferentele ntre
oameni, ntre grupuri, ntre societti, ntre culturi ntr-un cadru construit si
dominat de o cultur.
Contracultura
Contracultura este conceput ca realitate social ce se opune valorilor dominante
dintr-un grup. Membrii
structurilor organizationale ce aparin contraculturii si exprim direct, uneori cu
mijloace violente, opozitia fat de un sistem social.
Contracultura s-a manifestat puternic n anii 60 ai secolului al XX-lea n micri
sau n alte forme de protest ale generaiei tinere. Menionm numai gruparea hippy,
cu
mare ecou n epoc i cu efecte puternice n societile occidentale, i ntr-un mod
difuz
n societile comuniste. De altfel, conceptul de contracultur a fost elaborat i
utilizat
n cercetarea socio-uman n epoca puternicelor manifestri ale tineretului
occidental.
Contracultura a aprut ca reacie la tendinele de distrugere a mediului nconjurtor
printr-o politic industrial haotic i expansionist. De aceea, multe grupri
contraculturale
au luat natere ca urmare a interesului pentru ecologie.
Multiculturalitatea
Fiecare grup si fiecare ins are un cod cultural propriu. Subculturile si contraculturile
evidentiaz puternic
spatiul particular de exprimare a identittii unui grup, iar n anumite contexte, cu
deosebire
n cazul contraculturii, aceast identitate este exclusiv, fr nici o comunicare cu
ceilalti.
Status social
n viata cotidian ca si n activitatea institutional, omul, indiferent de contextul su,
detine o pozitie. Statusul reprezint pozitia ocupat de o persoan n societate.
Statusurile variaz dup personalitatea oamenilor, iar multe dintre interactiunile
sociale si interumane constau n identificarea si selectarea statusurilor.
Statusul atribuit reprezint pozitia acordat de societate, urmare a dimensiunii
psihosociale
(vrst, sex, religie, ras, mediu familial). Societatea atribuie statusuri persoanelor cu
talente exceptionale, din care deriv unicitatea pozitiei lor ntr-o comunitate.
Statusul dobndit este pozitia cstigat de o persoan prin nvtare sau prin efort.
El se contureaz si se obtine de ctre individ, n cadrul competitiei cu toti cei care
aspir la el si prin exprimarea optiunilor pentru pozitia dorit a fi ocupat. Student,
presedinte, director, actor, profesor sunt exemple de statusuri dobndite.
Un tip special de status este statusul fundamental, element cheie n raporturile dintre
oameni. Vrsta si sexul, si, n anumite conditii, ocupatia sunt statusuri fundamentale.
n virtutea acestui status ceilalti asteapt de la noi un anumit comportament. Fat de
copil societatea manifest cerintele legate de abilitti si actiuni specifice statusului
acestei vrste, cum sunt pregtirea scolar, nsusirea normelor de conduit,
conformarea la regulile sociale, inocent, puritate etc. Si n cu totul alt mod este
perceput statusul de adult, judecat, n principal, prin asumarea responsabilitilor
sociale, competent profesional
Si social. ASadar, vrsta constituie una din cile de dobndire de ctre individ a
altor statusuri
Rolul social
Este totalitatea asteptrilor care definesc comportamentul oamenilor exprimate n
drepturi si responsabilitti ca fiind proprii sau improprii pentru ocuparea unui status si
punerea n act a cerintelor continute n status. n timp ce statusul este o pozitie
ocupat de un individ, rolul reprezint ndeplinirea unei atribuii.
Rolurile sociale pot fi dobndite sau pot fi atribuite. Fiecare rol are, n societate sau
n grup, semnificatia sa. De aceea, unele sunt clare pentru toti, cum sunt, de pild,
rolurile
profesionale sau rolurile familiale. Pe de alt parte, un rol nu fiinteaz autonom. Unui
status i este asociat un set de roluri, care exprim complexul de activitti ce-l pune
pe
individ n relaie cu ceilalti. De aceea, nu pot exista profesori fr studeni, medici
fr
pacieni, comandani fr subordonai, avocai fr clieni, soi fr soii, preoi
fr enoria
i etc.
Rolurile acioneaz ca un set de norme care definesc ndatoririle si drepturile.
Orice rol are cel putin un alt rol, reciproc, atasat lui. Drepturile legate de un rol sunt
ndatoririle
legate de alt rol. Oamenii se grupeaz n retele de roluri reciproce. Relatiile de
roluri leag pe oameni unii de altii deoarece drepturile unora sunt ndatoriri ale
altora.
n cadrul interaciunii indivizii experimenteaz aceste relaii stabile ca o structur
social
sub forma instituional: familie, scoal, armat, spital, universitate, ntreprindere.
Relaiile sociale
Societate
Ce este societatea?
4. Grupuri sociale
Structura grupului
Grup primar
este un grup format dintr-un numar mic de membri, aflati ntr-o relatie directa, coeziva si de lunga
durata.
- fiecare membru se simte angajat n viata si activitatea grupului, i percepe pe ceilalti ca membri de
familie sau prieteni.
- grupul reprezinta pentru membri acestuia un scop si nu un mijloc n vederea realizarii unor scopuri.
n cadrul acestui grup individul traieste sentimentul propriei identitati direct si totodata si afirma
specificitatea pe care ceilalti membri o accepta ca atare.
Grupurile primare au rol esential n socializare. Primele procese de socializare copilul le nvata n familie.
n cadrul familial copilul achizitioneaza normele si valorile prin intermediul carora descifreaza
mecanismele vietii sociale. Grupurile primare sunt punti ntre individ si societate pentru ca ele transmit si
ofera modele culturale ale societatii dupa care individul si organizeaza propria viata. Orice individ de
formeaza ca om ntre-un grup primar, de aceea grupurile primare sunt fundamentale pentru individ si
societate. n cadrul acestora oamenii experimenteaza prietenia, iubirea, securitatea si sensul global al
existentei.
Const din dou sau mai multe persoane implicate ntr-o relatie impersonal si au un
scop practic specific. Spre deosebire de grupul primar, relatia dintre membrii grupului
secundar este un mijloc pentru atingerea unui tel.
Exemple de grupuri secundare sunt corporatiile, scolile, unittile de munc, unittile
militare
Relatiile interumane se stabilesc n temeiul unor regulamente pe care, fie c le
accept sau nu, individul trebuie s le respecte
Mai mult, n acest tip de grup, oamenii se reunesc dincolo de diferentele ce-i
marcheaz, pentru c nu au alt cale de nfptuire a intereselor lor. Ilustrativ este n
acest sens grupul secundar specific unittilor de munc
Functia normativa - prin intermediul acestei functii grupul de referinta influenteaza direct
criteriile si standardele individului. Individul n tendinta sa fireasca, pentru o pozitie mai buna ntru-un
grup, n societate, adera la valorile si normele grupului de referinta. Aceasta se face prin adaptarea
stilului de viata, atitudinilor politice, preferintelor muzicale, alimentatiei specifice grupului de referinta.
Functia comparativa - conform acestei functii individul face o evaluarea propriei activitati si
comportament prin comparatie cu standardele grupului de referinta. n acest fel, oamenii judeca viata,
comportamentul, valorile proprii precum sanatatea, inteligenta, nivelul de trai, pozitia sociala etc. Uneori
individul constientizeaza ca exista o diferenta ntre ceea ce reprezinta grupul de apartenenta si ceea ce
crede el ca ar putea fi, prin comparare cu grupul de referinta. n aceste situatii apare sentimentul de
deprimare relativa care contribuie la alienarea sociala.
Grupurile formale sunt constituite, n mod deliberat, de catre societate pentru ndeplinirea
unor sarcini sau atingerea unor obiective. Ceea ce caracterizeaza, att structura, ct si relatiile dintre
membrii grupurilor formale este faptul ca sunt reglementate oficial, institutionalizat, prin acte normative,
decizii etc.
Caracteristici:
- liderul grupului este desemnat sau ales n conformitate cu anumite reglementari legale sau
statutare;
De subliniat ca n cadrul grupurilor formale, dincolo de relatiile formale, obligatorii dintre membrii
acestora pot exista si relatii interpersonale foarte variate, de la relatii afective, prietenesti, pna la relatii
deschis conflictuale.
Grupurile informale apar fie n cadrul grupurilor formale (echipa de munca, clasa de elevi,
grupa de studenti), fie n afara acestora, independent de grupurile formale.
Grupurile informale sunt grupuri mici si primare, care nu creaza institutii formalizate. Se constituie n
mod spontan bazndu-se preponderent pe afinitati si contacte personale. Att structura, ct si relatiile
interpersonale, sunt informale n sensul ca nu sunt oficial reglementate. Liderii sunt recunoscuti spontan,
nu beneficiaza de un status oficial.. caracterul informal nu nseamna lipsa organizarii. Dimpotriva,
uneori grupurile informale au o organizare interna foarte bine pusa la punct, o structura ierarhica proprie,
anumite norme de conduita si valori proprii bine conturate.
Mass media ofer zilnic moduri de socializare din cele mai diverse medii, dar sunt i
mijloace de socializare datorit poziiei lor de comunicare ntre foarte muli oamenifr un
contact direct fa n fa.
Televiziunea, n special, a devenit un socializator eficient mai ales pentru copii,
nvndu-i pe acetia normele pentru un comportament acceptat. Problema studiatintens
este relaia dintre violena la televizor i comportamentul agresiv. Cercetrile scotn eviden
faptul c oamenii tineri care vizioneaz filme violente la televizor au tendinade a se
comporta agresiv sau violent, n special n situaii care duc la violen. Acestlucru este
adevrat n special pentru biei ntre 8 i 12 ani i pentru aceia care au tendineagresive
native, iar impactul este mai mare la brbai dect la femei.
O dimensiune important a cunoaterii mass media este influena mesajelor mediatice
asupra receptorului. Influena mass media asupra individului se produce ntr-unanumit
context social. Efectul comunicrii este un ansamblu de procese i consecinerezultate din
receptarea mesajelor. Preponderent n studiul efectelor mass media esteanaliza lor la nivelul
microefectelor
Minoriti
Minoritile sunt
definite ca grupuri cu atitudini i comportamente specifice fa de majoritate. O
analiz
a minoritilor include, alturi de numrul persoanelor, raporturile de putere i
influen.
Numai astfel nelegem de ce n Africa de Sud, pe o perioad ndelungat, populaia
neagr a fost dominat de grupul alb. n acest caz, sociologii au discutat despre
negrii din
aceast ar ca despre un grup minoritar pentru c ei au ocupat o poziie
subordonat n
cadrul societii.
Prejudecata
Discriminarea