Sunteți pe pagina 1din 5

Grupuri sociale

Definitie
Grupul social este un concept cheie n sociologie. El reprezinta doi
sau mai multi indivizi care au un sentiment comun de identitate si se
influenteaza reciproc pe baza unui set comun de asteptari referitoare
la comportamentul fiecaruia. Starea naturala a omului este cea
colectiva sau grupala. Oamenii desfasoara cele mai multe activitati
n grupuri, fie ca acestea sunt familii, echipe, grupuri de munca, de
prieteni etc.

O definitie mai complexa a grupului este data de catre Robert A.


Baron si Donn Byrne (1997/2001) care spun ca Grupul consta din
doua sau mai multe persoane care interactioneaza si care urmaresc
scopuri comune, au relatii stabile, sunt oarecum interdependente si
isi dau seama ca sunt de fapt parte a grupului. De asemenea M. De
Cooster (1990, 125) reda o definite pentru grupul social Prin grup
social se intelege o formatiune sociala in interiorul careia indivizii
sunt in interactiune conform unor reguli fixe, impartasesc
sentimental de a constitui o entitate aparte, astfel incat membrii s-ar
recunoaste ca atare

Tipuri de grupuri

Grupurile se formeaza la ntmplare sau dimpotriva, prin decizia


individului, la alegerea lui. Este ntmplator n ce tara sau n ce
familie ne nastem, deci natiunea, familia din care facem parte sunt
grupuri n care intram ntmplator. Exista nsa si grupuri la care
aderam cu buna stiinta, din care am decis sa facem parte. Studiile
arata ca principalii factori care stau la baza alegerii unui grup
sunt apropierea (cadrul geografic imediat) si asemanarea.

Orice persoana doreste sa faca parte dintr-un grup, astfel pot


participa la diferite activitati ale grupului sau pot atinge mult mai
usor anumite scopuri comune

Grupurile informale se constituie fie ca subgrupuri n cadrul celor


formale, fie n afara unor cadre institutionalizate, pentru realizarea
unor scopuri specifice (grupurile de prieteni, de pensionari, pentru
petrecerea timpului liber etc.), acestea sunt consituite neoficial, fara
reguli fixe.
Grupul primar

Acest termen a fost utilizat pentru prima data de psihosociologul


american Charles H. Cooley. Ch. H. Cooley foloseste drept criteriu de
clasificare a grupurilor sociale, tipul de relatii care se statornicesc
ntre indivizi, respectiv relatii afective, formale, contractuale. n
conformitate cu acest criteriu, sustine eminentul sociolog, grupurile
pot fi primare sau secundare. Grupurile primare sunt grupuri mici, n
cadrul carora membrii desfasoara relatii personale, strnse si
durabile, relatii de tipul "fata n fata", ce sunt foarte importante
pentru dezvoltarea individului. Membrii grupului petrec o mare parte
din timp mpreuna, desfasoara activitati comune, au experiente
comune si se cunosc bine ntre ei, cu grija unul fata de altul, cu alte
cuvinte, relatiile dintre ei sunt profund afective, intime. n cadrul lor,
solidaritatea dintre indivizi nu se desfasoara la nivelul constientizarii
si este mai mult un fel de sentiment dect un calcul.1 Gr

Grupurile primare au urmatoarele caracteristici:

frecventa interactiunilor face to face


identificare puternica a membrilor cu grupul
relatii cu afective puternice intre membrii grupului
relatii multifatetate
existenta indelungata a grupului

Grupurile secundare sunt grupuri mai mari, cu durata determinata.


Ele se constituie pentru un scop precis. Relatiile ntre indivizi sunt
"secundare", relativ impersonale. Investitia afectiva a membrilor
grupului este mica, relatiile dintre ei concentrndu-se mai degraba
asupra activitatii dect asupra nevoilor si dorintelor lor. Deseori,
membrii grupului au putine cunostinte unii despre altii.
Pe scurt, se pare ca grupurile primare se disting de cele secundare
prin urmatoarele trei caracteristici interdependente : 1) "ele sunt
fundamentale n formarea naturii sociale si ideilor individului" 2 2)
"ele sunt n mod practic universale, apartin tuturor tipurilor si
stadiilor de dezvoltare" 3 ; 3) "ele au o influenta mult mia mare dect
alte grupuri asupra copiilor si indivizilor maturi".4
Grupul de apartenenta desemneaza grupul caruia individul i
apartine ca "membru competent". Grupul de referinta este grupul la
care individul se raporteaza si ale carui valori, credinte,
comportamente valorizate le ia ca referinta, atunci cnd si
evalueaza situatia si atunci cnd adopta un anumit mod de a fi, a
simti, a gndi, a actiona.
Termenul de grup de referinta a fost introdus de Hyman (1952)
pe baza cercetarilor privind influenta explicita sau latenta a grupului
asupra indivizilor membrii sau simpatizanti.
M. Sherif defineste grupul de referinta ca fiind acesl grup caruia
individul aspira sa i se ataseze ca membru (de ex 22322d35w emplu,
pentru o studenta care ar dori sa devina manechin, grupul de
studenti este grupul de apartenenta, n timp ce grupul de manechine
reprezinta grupul de referinta). Newcomb face deosebirea dintre
grupurile de referinta pozitive (care exprima ceea ce indivizii ar dori
sa devina), si grupul de referinta negative (de care indivizii ar dori sa
se distanteze), de exemplu, n SUA pentru militantii anticomunisti,
liberalii traditionali (prea blnzi, prea confuzi)constituie un grup de
referinta negativ.
Grupul de referinta poate fi reprezentat de un grup, un individ
sau chiar o idee abstracta (ideea de libertate, de egalitate care
influenteaza modul n care oamenii gndesc despre ei nsisi ). Putem
spune, deci, ca grupurile de referinta nu sunt ntotdeauna grupuri n
sensul sociologic al termenului.
Formulnd asa numita "paradigma a socializarii anticipative", R.
K. Merton sustine ca indivizii tind sa interiorizeze mai degraba
valorile, normele si modurile de a gndi ale grupurilor de referinta,
dect cele ale grupurilor de apartenenta.
Grupurile de referinta au o functie dubla : comparativa si
normativa. Functia comparativa se refera la faptul ca grupul de
referinta ofera un model pentru a fi imitat, un standard dupa care
poate fi judecata corectitudinea unei persoane (exemplu, elevul
imita limbajul profesorului). Grupul de referinta comparativ este
acela ale carui caracteristici sunt diferite de cele ale individului.
(Individul nu poseda respectivele caracteristici, ci doar se compara,
se raporteaza la ele). Grupurile de referinta au si o functie normativa
pentru ca ele definesc forme adecvate de comportament, ce trebuie
sa faca si ce nu trebuie sa faca individul. Grupul de referinta
normativ este acela ale carui comportamente, norme, valori sunt
adoptate de individ. Unele grupuri sunt n acelasi timp si de
apartenenta si de referinta : familia, tovarasii de joaca, prietenii etc.
Alteori, grupurile de referinta difera de cele de apartenenta.
Studiul de caz

Cooley spune despre grupul primar ca este alcatuit din doua sau mai multe persoane,
situate in relatii directe unele cu altele sau in relatii intime si coezive. Grupul meu
primar este alcatuit de catre familia mea, mama, tata si sora mea cat si prietena mea
cea mai buna. Acest grup primar m-a format pe mine ca om, din acest motiv ei sunt
fundamentali pentru mine.In cadrul grupurilor primare oamenii experimenteaza
prietenia, iubirea, securitatea si sensul global al existentei. De-a lungul anilor am
experimentat toate acestea, astfel am experimentate faptul ca grupul primar este
singurul care va dura mult timp. Pentru ca grupul sa ramana cel primar au fost anumite
conditii:
Contacte permanente si stabile intre membrii sai (Un exemplu fiind faptul ca
am plecat la Bucuresti dar nu am incetat sa pastrez contactul cu parintii mei,
astfel vorbim zilnic atat la telefon cat si prin alte modalitati)
Contactul fata in fata: (Incerc sa ma duc destul de des acasa pentru ca sunt
primele persoane care ma inteleg si simt nevoia sa imi impart atat bucuriile cat
si necazuri)
Marimea grupului: Grupul meu primar este alcatuit din 4 persoane:mama, tata,
sora mea si cea mai bun prietena

Grupul secundar este alcatuita din doua sau mai multe persoane implicate intr-o
relatie impersonala si au un scop specific. Grupul secundar din care am facut parte a
fost clasa de liceu. Spre deosebire de grupul primar in care integrarea a venit de la
sine. In grupul secundar pentru a ma integra a trebuit sa respect anumite reguli pentru a
fi acceptata si sa imi realizez scopurile cum ar fi realizarea anumitor proiecte si teme
mai efficient si mai rapid, sa ma simt bine in acel colectiv si sa fiu intr-o relatie cat mai
buna cu membrii grupului. Deoarece grupul secundar, colegii de liceu, este alcatuit
dintr-un numar mare de persoane apartenenta la grup este mai slaba iar implicarea
emotionala este mai redusa. Intr-o clasa de liceu sunt foarte putine persoane cu care te
intelegi cu adevarat, in mare parte este nevoit sa te intelegi cu toate lumea pentru a nu
exista conflicte. In grupul primar ne sprijinim reciproc, astfel primesc din partea
parintilor o securitate emotional cand am anumite problem cu grupul secundar.