Sub 1

SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, meninerea constant a

compoziiei corpului uman.
Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;
- activitatea de secretie si excretie;
- mentinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii.
Kcal= cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad
Celsius. KJoule= energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu
o forta necesara de 1 Newton= forta care transmite unei mase de un Kg o acceleratie de
1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor
metabolice vitale. Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste
valorile metab.bazal in functie de activitatea indeplinita.
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ;
b. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; scade treptat la 1.5-1.7
cal/kg/h la adolescenti; ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani
metabolismul scade din nou, la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.
c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar
lactatie creste cu 10-20%.
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate corporala.
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii.
Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a
organismului la un aport alimentar redus.

SUB 29. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei.

- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt.
acesta;
- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al osului;
- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;
- absorbtie defectuoasa a P;
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;
- intarzieri in cresterea staturo ponderala;
- hipotonie musculara;
- transpiratii, spasmofilie;
- tendinta la convulsii in stari febrile.
SUB.49 :Influenta variatiei presiunii partiale a N ( azotului ):
- in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09%
- este considerat ca un diluent al oxigenului pana la proportia la care sunt adaptate
organismele
- la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat la presiune poate produce unele
tulburari
- submarine,chesoane,scafandri
- in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni crescute care
determina concomitent si cresterea presiunii partiale a azotului =>azotul in tra in organism in
cantitati mari intr-un interval foarte scurt de timp
Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi,
mai ales in cele bogate in lipidenarcoza hiperbarbara sau betia adancurilor
-prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, neliniste, agitatie, tulburari senzeriale
-a doua faza- de inhibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie, bradipnee, hiporeflectivitate
lipotimie
Sindromul de decompresiune:revenirea la suprafata
-decompres rapidaembolii gazoase-creier,cord,pulmon
-semne prodromale:dureri articulare, musculare, hiperestezie cutanata, emfizem subcutanat,
pareze
-prevenirea:decompresiune lenta in trepte,
-selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare

SUB.78. Poluarea apei: procesul de autopurificare

Autopurificarea apei reprezinta capacitatea acesteia de a se debarasa de
impuritatile primite partial sau total. In autopurificare intervin factori fizico-
chimici si biologici.
-Factorii fizico-chimici sunt reprezentati de:
dilutie- dupa deversarea apelor reziduale in bazinul natural se produce
amestecul dintre cele doua medii lichide ceea ce deterina scaderea
concentratiei poluantilor; gradul dilutiei este exprimat prin raportul Q/q
unde Q este debitul receptor, iar q debitul apelor uzate; in situatia in care
raportul are o valoare are gradul de dilutie este ridicat;
sedimentarea reprezinta depunerea treptata a suspensilor pe fundul
albiei; eficienta depinde de adancimea albiei si de viteza de curgere a apei;
asigura imbunatatirea transparentei precum si reducerea continutului
microbian si de substanta organica;
radiatia solara si in special cea ultravioleta are un efect bactericid sau
bacteriostatic la suprafata apei;
temperatura scazuta determina distrugerea in scurt timp a florei
conditionat patogene si patogene ce necesita temperatur ridicate pentru
supravietuire.

-Factorii biologici sunt reprezentati de:

 concurenta microbiana- flora saprofita distruge microorganismele
patogene prin fenomenul de antagonism microbian; aceasta flora exercita
un efect antibiotic sau intervine prin consumul substratului nutritiv;
concurenta microbiana este eficienta la temperaturi mari cand metabolismul
germenilor este activ;
distrugerea de catre organismele acvatice (protozoare, infuzori,
crustacei) care folosesc bacteriile din apa drept suport nutritiv;
actiunea litica a bacteriofagilor se realizeaza prin multiplicarea
acestora pe bacteriile omoloage pe care le distrug;
interventia bacteriilor in procesele biochimice din apa - ele actioneaza
asupra sustantei organice sau anorganice pentru a-si asigura substratul
nutritiv; materia organica este transformata in molecule cu greutate mica
pana la mineralizare, materia anorganica este degradata total pana a
disparitie.
SUB 2

SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea

musculara.
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente -> se realizeaza pentru fct. De digestie,
are ca scop eliberarea substantelor nutritive din alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea
in conditii normale a functiilor organismului.
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc cant. de E respective si
ulterior se determina din nou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare->1850
Kcal/24h. Surplusul de 150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS.
Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor si mai ales de met. intermediar al
substantelor nutritive.
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de
energie.Intensitatea efortului depinde de numarul de grupe musculare angajate in effort, de
volumul grupelor musculare,de masa corporala, de valoarea raportului intre efort si pauza.
Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in:
-profesii cu cheltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatori-consum
calorii-2400 femei si 3000 barbati.
-profesii cu cheltuiala medie de energie:lucratori din ind usoara(textile,confectii),
,studentii,gospodine-consum caloric-2700 femei si 3300 barbati.
-profesii cu cheltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori,
militari-consum caloric-3000 femei si 3700 barbati.
-profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori, mineri-consum caloric
4100 barbati.
Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul
caloric cu 200cal, iar pt femei intre 41-60 ani cu 300 cal.

SUB.31.Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-70%,transport-tata prin

caile limfatice si raspandita in tesuturi. Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-
lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de: -modif.degenerative ale cel. din tubii
seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei
embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de
retinol.Roluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e entioxidant protejand
vitam.A si ac.grasi polinesaturati de oxidare;-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza
eritrocitele de hemoli-za;-prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie hepatica;
-anticancerigen.

SUB.50 :Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului:

- in aerul atmosferic are o concentratie de 20-21% e indispensabil organ; conc e cst:echilibru
intre producere si consum
Surse de oxigen: asimilatia clorofiliana, respiratia nocturna a plantelor
Consumul de oxigen:respiratie,descompunerea substantelor organice,arderi industriale
- variatii ale concentratiei de oxigen din aerul atmosferic, in sensul scaderii sau cresterii se
pot intalni in cazul in care oxigenul atmosferic scade in incaperi aglomerate cu aer viciat, fantani,
adaposturi contra gazelor sau submarine, in mine adanci sau in urma exploziilor de mine
- concentratia oxigenului scade proportional cu altitudinea si cu gradul de rarefiere a
aerului
- cresteri ale cantitatiii de oxigen din aer sunt foarte rare, numai in administrarea artificiala
( in scop terapeutic, aviatori, cosmonauti, la scafandri)
Raul de munte:2500 3000 m
-oboseala ,tahipnee,dispnee,tahicardie,cefalee,vertije,
somnolenta,cianozaepsitaxis hemoptizie chiar deces
pp O2 scade cu altitudinea PpO2= (concO2 x pres atm)/100
Deficitul de oxigenare la nivelul plamanului produce starea de hipoxie, anoxemie, anoxie, care
desemneaza scaderea mai mult sau mai puitn accentuata a oxigenului in intreg organismul si in
unele organe si tesuturi
- scaderi ale oxigenului in aerul atmosferic pana la 18% nu prod tulburari
- intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii arteriale, marirea nr de
hematii in sangele periferic, vasodilatatie periferica
- 15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa
- in conditii de hipoxie intensa afectarea centrului respirator, bradicardie, in final colaps
respirator si cardiovascular

SUB.71:Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si

cu coagulare)si filtrarea:
-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.
*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in
care partic in suspens se depun; Sedim partic e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp
apei,marimea partic
-prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa
*Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine
coloidale,greu sedimentabile
-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de Al,sulfat
feros,clorura ferica,sulfat feric
-coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.
Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se
face prin act mecan si oxid biologica
-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol
form din microorg veg si anim;
-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in
micoorg oxidante; retinerea e in special mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%
SUB 3

SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta,

climatul,cresterea, sarcina, alaptarea.
Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere
energetic,datorita dezv fatului, placentei si anexelor sale si prin sporirea masei corporale a
mamei.Intreaga perioada necesita suplimentarea aportului energetic cu 80000cal, repartizate
diferit pe parcursul sarcinii:150kcal/zi in primul trim si 350kcal/zi urmatoarele 2.
Alaptarea pe o perioada de 6 luni cu o secretie de lapte de 850ml/zi corespunde unel valori
energetice de 612 cal.Femeia trebuie sa primeasca echivalentul in calorii al acestie cantitati de
lapte(612kcal+150kcal pt efortul secretor=cca 750kcal/zi).Pt ca femeia acumuleaza in timpul
sarcinii o rezerva de tesut adipos, se recomanda 200kcal din rezervele proprii sis a primeasca
550kcal din alimente.
Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.Ei pierd
mai multa caldura prin procesul de termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea
necesita un aport caloric mai crescut:1-3 ani-1360 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si fete 2350.De
aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloric suplimentar datorita cresterii si
dezvoltarii.
Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi
intensifica termogeneza, procese ce au loc cu consum crescut de energie.Se recomanda ca pt
fiecare scadere cu 10 grade C a mediei termice anuale sa creasca aportul energetic alimentar cu
3%, iar in cazul cresterii acesteia, ratia alimentara sa fie diminuata cu 5% pt fiecare 10 grade.

SUB.32.Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea sangelui catalizand

sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii: protrombina(II),proconvertina(VII),
fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare si fosforilarea oxid.
Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta
sa se poate intalni la adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a vitam.K.
38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in me-
tabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-
xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2 sau aldehida si
CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In
insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in
cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt reprez.de
carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.

SUB.51:Influenta variatiei presiunii partiale a CO2

- concentratiile de CO2 in aer - 0,03-0,04%
Producerea CO2 se realizeaza prin:
- transformarile biochimice naturale din sol ( procesele de descompunere a materiilor organice)
- transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata marilor si aceanelor
- degajari provenite din procesele tehnice, in dustriale
 - activitatea vulcanica
- respiratia nocturna a plantelor
- respiratia umana si animala
Consumul de CO2 se realizeaza prin:
- procesul de asimilatie clorofiliana
- transformarea carbonatilor din apa marilor si aceanelor in bicarbonati
In ultimul timp s-a observat o crestere a CO2 in atmosfera, ca rezultat al utilizarii considerabile a
combustibilului pt producerea de energie.
Concentratii reduse se pot intalni in:
- spatii inchise ( locuinte aglomerate, Sali publice )
- in mediul in dustrial
- in industria extractiva mineriera, metalurgica si chimica
- in adaposturi, submarine, fantani adanci
Cocentratii crescute de CO2:
- 1-2% - polipnee
- 2-3% - creste ritmul si amplitudinea respiratorie
- 4-5% - dispnee accentuata, constrictie toracica, tulburari senzoriale, cresterea TA
- 6-8% - cefalee, vertije, greata, varsaturi, adinamie, somnolenta
- 9-10% - lipotimie
>16%CO2-paralizia centrilor respiratori

SUB.71:Tratarea apei de S in scop potabil:

filtrarea:
-
Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se
face prin act mecan si oxid biologica
-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol
form din microorg veg si anim;
-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in
micoorg oxidante; retinerea e in special mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%
SUB 4

SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si biochimice.

Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii
alimentare, in special scaderea aportului proteic, cu aparitia de modificari morfo-functionle in
organelle si tesuturile de importanta vitala.
Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult.
La copil exista mai multe stadii:
-std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta
scazuta la infectii, cresterea mortalitatii infantile.
-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P sanguin, acidoza accentuate,
Ksanguin crescut, edem), scaderea proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa
difuza, tulb tegumentare(piele uscata, marmorata, eritem, descumatii)
-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se
foloseste o alimentatie corespunzatoare.
Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii
improprii, fara produse almentare de origine animala.Simptome:edeme declive sau generalizate,
hipotrofie musculara, diaree, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie, anemie,hipopotrinemie.
La adult exista 3 stadii:
-stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie marcata.Testele de laborator
sunt in limite normale datorita posibilitatilor de adapatare.
-stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, piele uscata,
hiperpigmentarea,unghii friabile),manifestari digetstive,anemie hipocroma si microcitara,
proteinemie sub 6%.
-stdIII:de vindecare.

SUB.33.Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de tiamin-pirofosfat intervine in

me-tabolismul intermediar al hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor
enzyme(decarbo-xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si CO2
sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a ac.alfacetoglutaric convertindu-l in
ac.succinic.In insuficienta vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se
elim.in cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-vos.Sursele alim.sunt
reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de bere,fasole boabe.

SUB.53:Presiunea atmosferica- importanta pt organism:

Organismul uman este adaptat fiziologic la variatiile mici de presiune diurne sau sezoniere.
Variatiile de presiune mari, neregulate, cu amplitudini de 20-40mmHg, survenite la intervale
scurte de timp, nu produc dezechilibre la persoanele sanatoase. Ele sunt considerate ca factori
cauzali in dezechilibrele care survin la persoanele meteosensibile ( accentuarea crizelor de astm,
cresterea tensiunii arteriale )
- persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 2000-2500 m,
- calatorii cu aeronavale
Manifestari patologice apar datorita hipoxiei celulare, alcalozei, dilatarii gazelor din organele
cavitare.
Simptome:
- circulatorii(tahicardie,HT,cianoza)
- repiratorii ( creste frecventa si amplitudinea respiratiei)
- gastro-intestinale (meteorism,greturi, varsaturi,dureri abdominale)
- nervoase (ameteli,cefalee,vedere neclara oboseala placutapierderea cunostintei)
Contraindicatii:
- zbor cu avioanele, cabine nepresurizate
- ATS, infarct, afectari valvulare decompensate, angina, HTA, pneumotorax, AB, ulcer
Populatia ce locuieste la inaltime- aclimatizare:poliglobulie, cresterea Hb si circulatiei
sangvine,creste volumul respirator, torace globulos, reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb

SUB.80.Dezinfectia apei: metode chimice curente (avantaje si

dezavantaje)
-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor
saprofiti pana la limita potabilitatii.
*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie
epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest scazand
f mult.
-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
-nu prod miros sau gust
-act sa nu e infl de pH sau temper;
-dezav: cost ridicat.
*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa
SUB 5

SUB. 34.Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na este constituientul a 2

enzime: flavinmononu-cleotid si favin-adenin-dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care
preiau ioni de H de la NAD,NADH si ii transfera la citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a
aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-ce-toacizi si a
xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare
2,5-3g/zi.S

SUB.54:Poluarea aerului:surse de poluare:

-naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, eruptiile vulcanice
-artificiale: - procese de combustie ( oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, aldehidele si
acizii organici, hidrocarburile, funinginea, pulberile)
- transporturi,diverse procese industriale
Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de C,aldehide,acizi organici,
hidrocarb aromatice)
-carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de C, de N,aldehide,hidrocarburi)
Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,acizi organici
Procese industriale: poluantii depinde de profilul industriei:
-industria cimentului-pulberi
-azbociment- azbest
-industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida aresenioasa
-industria chimica foarte poluanta.

SUB.80.Dezinfectia apei: metode chimice curente (avantaje si

dezavantaje)
-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor
saprofiti pana la limita potabilitatii.
*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie
epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest scazand
f mult.
-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
-nu prod miros sau gust
-act sa nu e infl de pH sau temper;
-dezav: cost ridicat.
*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa
BILET 6

SUB.35.Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in reactia de decarboxilare,de

dezami-nare,transaminare,etc;-convertirea triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;-
desfacerea gli-cogenului in glu-fosfat;-biosinteza unor horm.hi-pofiz.si gonadali;-in
metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ATS;-in prezenta B6 glucidele sunt
rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in trat.cu anticonception.;-tulb.de glico-reglare;-apare
la copii mici hraniti cu lapte praf.

SB70:Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor
anter poluarii.
-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.
*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a
suspensiilor din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad
solare(exercita o act bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai
scazuta se ditrug mai repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org
acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact
omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din apa( microorg din apa realiz un
continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org
nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase.

SUB.82. Ozonizarea, dezinfectia cu UV, ultrasunete si radiatii

ionizante
Ozonizarea consta n tratarea apei cu ozon, oxidant puternic care are si el
avantaje si dezavantaje fata de clor. Avantaje: Necesita timp mai putin
pentru reactie (10 minute, fata de 30 minute la clor); activitatea bactericida
este de 20 de ori mai puternica; nu este influentat de pH-ul apei; nu persista
n apa si nici nu da produsi remanenti (se degaja oxigen); nu produce
clorfenoli si nu afecteaza nici n alt fel gustul. Dezavantaje: Nu are efect de
durata, remanent n retea; eficienta e afectata n prezenta substantelor
organice, care "concureaza" bacteriile pe care ar trebui sa le atace; produce
compusi toxici cum sunt ozonidele, greu de dozat...
Ultravioletele sunt o metoda de dezinfectie aplicabila apelor foarte curate,
deoarece depind de transparenta apei. Trebuie aplicate n strat subtire si
timp relativ ndelungat, fapt ce face metoda aplicabila numai pentru volume
relativ mici de apa. Se formeaza si anumite cantitati de ozon, care la rndul
lui da derivati toxici, deci nici tratarea cu UV nu e perfect "curata".
Razele gamma sunt radiatii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai rar
pentru dezinfectie.
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de nalta frecventa care pot ucide
microorganismele. Sunt rar folosite.
BILET 7

SUB5.Proteine:clasificare
Proteine simple:-protamine si histone-in cel seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.
-prolamine si gluteine-seminte de cereale
-albumine
-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina
-sclero proteine-colagenul,elastina,keratina.
Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina
-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic Castle
-lipoproteine
-cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza
-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina
-nucleoproteine

SUB.36.Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar

dupa combinarea cu el e transportata in ileon unde e absorbita.Participa le
metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala a cellule-lor maduvei
spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea si
transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimi-
dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig.
prin modificarile atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.

SUB.52:Influenta aeroionizarii asupra organsimului:

Factorii ionizanti agreseaza molecula neutracaptarea sau pierderea unui electron.
Ei se impart in :
- factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice ( infrarosii, UV, X, gama)
- factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama, descarcari electrice,
pulverizarea apei,furtuni,combustii
Clasificare:
- mici(predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral)
- mari(locuri poluate) pozitivi/negativi
Semnificatia biologica:
- transferul de sarcini electrice din aer in organismul umancreste stabilitatea particulelor
coloidale din plasma si elementele figurate
- modifica echilibrul hidro-mineral al organismului;
- modifica ph-ul mediului interngradient bazic sau acid
- modific neurohormonale
- ionii+ imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza metabolismul serotoninei, cresc
frecventa respiratorie siactivitatea sistemului nervos simpatic
 - ionii (- ) imprima caracterul bazic mediului intern ,inhiba metabolismul serotoninei, au efect
sedativ pt sistemul nervos central, favorizeaza parasimpaticotonia.
Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului respirator (catar, astm, bronsita
cronica), HTA, tulburari neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal

SUB.84. Boli viral si parazitare transmise prin apa

Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de
imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent enterococii.Imbonavirile det
manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta intre
prezenta virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile
parazitare afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza ,
balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode
( fas-cioloza det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de
nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-culus
medinensis )
BILET 8

SUB6.Rolul proteinelor in organism

1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare
-rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului nervos,secretia glandelor
2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica
3.rol in apararea organismului-Ig au structura proteica
4.rol endocrine-hormonii au str proteica
5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celula,iar proteinele raman in celula si retin
apa la acest nivel.
6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant primind si cedand H+ cand este necesar
7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal
8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea organismului prin asigurarea echipamentului enzimatic
necesar,prin mentinerea integritatii organismului.

SUB.55:Autopurificarea aerului:
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia
lor completa din aer
Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele
de apa, fact urbanistici.
Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza
poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat.
atm curentii orizontali disperseaza)
2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer
3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in
suspensieceataimpiedica difuziunea poluantilor.
-ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide.
Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;
-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia
termica.
-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z
ind.,instituirea z de protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de
aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor sanitare.

SUB.36.Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita pt.absorbtie factorul intrinsec,iar

dupa combinarea cu el e transportata in ileon unde e absorbita.Participa le
metab.prot.,glu.,lip.,acizilor nucleici si ac.folic si la functia normala a cellule-lor maduvei
spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic participa la for-marea si
transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea acestora in sint.bazelor purinice si pirimi-
dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig.
prin modificarile atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.

SUB.84. Boli viral si parazitare transmise prin apa

Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de
imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent enterococii.Imbonavirile det
manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta intre
prezenta virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile
parazitare afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza ,
balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode
( fas-cioloza det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de
nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-culus
medinensis )
BILET 9

SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor

1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali in proportii adecvate org
uman;majoritatea prot de origine animala.
2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar unii in proportii
insuficiente;alimente de origine vegetala(legume,fructe,cereale.
3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau mai multi aa esentiali(zeina
din porumb, collagen,lizina,treonina).

SUB.37.Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in creier si

suprarenala.Participa la reactiile de oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de
oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-tiveaza ac.folic in ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza
hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii
subperiostale,intramusculare,gingival-le,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea
tumorilor maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,dureri musculare,hemoragii gingi-vale si
perifoliculare

SUB.56:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org

Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si compusii,NH3,pulberi
Efecte cronice: *modificari functionale:alterari functionale la nivelul ap respirator.Modif
functionale:
-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar
-cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza mucusul spre faringe.In expuneri
prelungite , secretia mucoasa scade.
-poluantii iritanti scad miscarea cililor;
-scade lizozimul si Ig A.
*modificari mecanice urmeaza modific morfologice (hipertrofia gld.mucoase, hiperplazia celul
caliciforme)
Conc.la care apar modif sunt variabile.
Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.
La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si vapori,sunt mai active procesele
imunitare.
Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu lama de mucus in faringe-
inghitite sau expector
*cele din alveole- solubile- circ gener.-se fix in tes, org
-insolubile-fagocite(coniofage)-travers stomatele alveolarecai limf
cantonate in ggl intrahilar-> nodulifibrosidificultati in circul limfatica
-posibil in ggl mezenterici
*declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in z cu oxizi de N ce inhiba
mai mult proc imunitare nespecifice.Sunt implicati in special copiiise pregateste terenul pt
bronsita cronica.
*alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie la concentratii ce nu
influent patologia pulmonara, migrena, cancer pulmonar.
UB.85. Poluarea apei cu substante pesticide si implicatiile
asupra sanatatii
Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea
insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a
surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate
provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin
apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide
depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt
accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare
salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte :
hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-
cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei ,
pesticidele din apa sunt con-centrate de catre organismele acvatice
BILET 10

SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele

Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Aportul de proteine trebuie sa fie in
legatura cu costul de azot.1kcal2mg N2
1700kcal3400mgN23,4gN2
1gN26.25 g proteine
3,4gN221.25 g proteine.
La adult-0.8-1gproteine/kg
La copii-2 g prot/kg
La adolescenti-1-1,1gprot/kg
La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.
Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 10-14%din valoarea energetica a
ratiei, din care 30-40%trebuie sa fie de orogine animala.
Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale integrale,leguminoase,ciuperci.

SUB.38.Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma de nicotinamida intra in

struct.coenzimelor niacinice care participa la re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau
ionii de H din ciclul Krebs si-l trec enzimelor flavinice.Prin intrarea acestei vitam.in struct.a
numeroase enzyme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului etilic.Ratia: un echivalent-niacina
e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu 60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici
pt.1000calorii/zi sau 16-20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate. Sursele alimentare sunt
reprez.de carne,ficat,pes-te;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai mici de vitamPP,dar
cantit.mari de triptofan;legumi-noasele uscate,fructele si derivatele cerealiere cu exceptia
porumbului

SUB.57:Poluanti asfixianti:actiunea asupra org:

Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor.
Ex:CO, H2S,HCN, cianuri,nitriti.
Hb + COCOHb (VN: COHb- 0,5%din Hb)
Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;
2 10 % - tulb senzoriale
- tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, dexteritatea manuala si randamentul
intelectual
-10 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului cardiac si respir
-20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzoriale
-40 % - pierderea cunostintei
- 60% - moarte
Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol
SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn
Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)alterari miocdecompensari ale unei
cardiopatii,infarct mioc.
-5-10% COHb timp indelungatATS prin modificari enzimatice si de permeab vasculara;
-CO strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt.
SUB.83. Boli bacteriene transmise prin apa
Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore;
-febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de igiena gener si
a vaccin;
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere.
Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E.
Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella tiphy;
-incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv bazinelor de apa
de purtatori sau bolnavi;
-receptivit e mare prin lipsa de vaccin
Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.;
-propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la irigari,ape
reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa potabila
Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de
sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin urina si
dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin imbaiere,trecerea prin
apa contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si
dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin imbaiere.
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul
se contamin prin imbaiere.
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim
bolnave; -suprav in apa timp var.
BILET 11

SUB9.Lipidele:clasificare
1.lipide simple-gliceride
-steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-ficat,creier,ou,icre,lapte
-ceride
2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-ficat,lapte,galbenus
-sfingolipide-sfingomieline,
-sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)

SUB.39. Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros

caracteristic, dens1026-1034, ph 6,33- 6,59.1)Proteine-caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-
lactoglobuline-le(0,05%);-lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri
min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii mari;-cazeinat
acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae
jumatate sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult triptofan si
alti aa esentiali
2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;3)Glucide:-neu-
tre(lactoza);-azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in
gluc si galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 150 se
ingalbe-neste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si
acetil-metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-steride(colesterol
si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste
globule, plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic,
steraric, oleic 4)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)
-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de
fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel
uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian,
lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima la 40-50 grade;-inceteaza catre 70
sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii
alimentati la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti:
carote-nul, xantofila, lactoflavina

SUB.58:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org

Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg
-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana
-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun
1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si fungi,cea mai frecv cauza a
alergiilor respirat.
Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de : febra de san,rinita
periodica,astm br. polenic.
Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu activ),sa apartina
plantelor cu distributie mare in reg respectiva, sa apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor
transportabil la mari distante.
-sezonul alergogen polenic:15 mai 15 iulie.
Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,muschi,ferigi, plante cu
flori,furaje,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna, patlagina,trifoi,sulfina
Polinozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu simpt
caract(nazala,bronsica,conjunct)
2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii
Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac,
lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii.
Agentii fizici:caldura,lumina,frigurticarie
-mecan de act insuficient clarificat;
-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de mediatori de tip histamina
-alergia la caldura imbraca o f generurticarie colinergicaraspuns anormal la acetilcolina;
-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina solaraurticarei,edem,eczema
3)Alergii ind: Beriliure granulomatoasa, Coafect pulm, Parafenilen diaminaastm
br.,dermatoze
SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la expuneri anter la ac gaz.Posibil
ca microorg prezente in tractul resp sa gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata
mare de multiplicare.

SUB.85. Poluarea apei cu substante pesticide si implicatiile

asupra sanatatii
Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea
insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a
surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate
provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin
apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide
depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt
accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare
salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte :
hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-
cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-noleptice al;e apei ,
pesticidele din apa sunt con-centrate de catre organismele acvatice
BILET 12

SUB10.Rolul lipidelor in organism

1.rol energetic-1glipide-9kcal
2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle
3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura
4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele
liposolubile(A,B,K,E)
5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare
6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare
-intra in structura membranei celulare
-scad nivelul colesterolului
-intervin in procesele de oxidare
-stimuleaza activitatea enzimatica
-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor care influenteaza
tonusul vaselor sanguine
7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica,
sunt alimente care tin de foame
8.colesterolul-intra in str cailor biliare
-rol in formarea hormonilor sexuali
-intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.

SUB.40. Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii: -1-12 ani-400-600ml;-adolesc-300-

500ml;-ma-tern-400-600ml;-adulti-250-300ml;-pers expuse-500ml;-varstnici-300-
500ml.Branza:20-60g.
-con. insuf: cresterea incompleta,rahitism, intarz dezv staturo-pond, diminuarea rezist.la infectii
si stari toxice;-regim lactat sau lacto-fainos prelun-git duce la anemie feripriva si hipovit C;-
contra-ind: gastrite hipo si anacide, enterocolite de ferm, colite ulceroase-se recomanda branz cu
cheag.

SUB.59:Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org

*PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor neferoase, ind sticlei, a cauciucului, circul auto,
fabrici de coloranti;
Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva (calea resp e mai periculoasa).
-de la nivel perete alveolarcirc sghematii si plasma
-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi
Eliminarea:urina( 79%) si prin fecale
Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei, creste coproporfirinele urinare
si ac.delta aminolevulinic seric si urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul
bazofile,scade Hb,creste reticulocite),
infl SN, ap CV si tractul GI.
-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de
tranzit,dureri articul.
*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor,ingrasaminte, fumat,fotocelule de raze UV,coloranti.
-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest
Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ gener,special in hematii. Se
fixeaza de asem in rinichi,tiroida,splina,ficat.
-act toxica se exercita:metab proteic,liposteroizi.
-intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In popul afect rinichiul,ap CV(
ATS, HTA)
-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice.

SUB.86. Poluarea apei cu detergent si implicatiile asupra

sanatatii
D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici .
Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor
reziduale menajere si industriale precum si tratrarea agricola cu insecticide
care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu
detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice.
Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un miros specific , la 6-7 mg /l se
distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig
,ceea ce favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila
detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l
BILET 13

SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse

Necesar:20-35%din valoarea energetica a ratiei(20%pt varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu
afectiuni hepatice, pancreatice.cu boli de malabsorbtie si 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un
efort mare in microclimat).Jumatate sau 1/3 trebuie sa fie grasimi ca
atare(ulei,margarina,unt).Raportat la necesarul pe kg corp:
-0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari
-1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active
-2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.
Acizii grasi trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,iar raportil acizi grasi esentiali
pe acizi grasi neesentiali trebuie sa fie mai mare ca 1 pt a preveni ATS.
Surse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana.
Efectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la dislipidemii cu tulburari metabolice
si biologice, iar cresterea consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.

SUB. 41 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva

-una din componentele principale ale ratiei alim. Si absolut necesara in alim. copiilor si
adolescentilor ;
-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare
Proteinele
se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si contin toti AA. Esentiali
- tes muscular este componentul principal al carnii
- tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia sa a colagenului si
elastinei care sunt sarace in AA esentiali (metionina, izoleucina, lizina, histidina) si lipsite de
triptofan. Prin fierbere prelungita, cea mai mare parte a colagenului se hidrolizeaza in gelatina,
usor digerabila ; elastina rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu este digerata si se elimina
prin fecale
- au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata de infectii si substante
toxice
Lipidele
- difera in functie de animal ( aprox. 5-24%)
- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui
- carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati comparativ cu cea de porc, pasare,
peste
- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se gaseste in creier
Glucidele
- prezente in carne sub forma de urme
Elem Minerale
- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe
- spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus
- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt
incluse si oasele
- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata
- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai
Viataminele
- in special, Riboflavina si Acidul Nicotinic
- carnea de porc Vit. B1
- Vit. A, D ficat, plamani , rinichi, carnea grasa
- Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic carnea imbibata in sg
Datorita continultul ridicat de Lizina poate completa val nutritive a produselor cereale
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se gasesc in speciala in
carnea pregatita si produc o puternica secretie de suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura
o activitate digestiva buna.

SUB.60:Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org:

MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara
-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de
Hg,fungicide,vopsele
-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp (70-80%).Din circ sg trec in tesuturi.
-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier
-in par se conc f mult
-eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100
ml
-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,anxietate,manif renale si CV,hiperiritabilitate
ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg,extractia
si rafinarea metalelor neferoase
-calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin blocarea gr SH; alte efecte:
iritante, cancerig
-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi, capilare,piele,fanere;
elimin:urina,fecale,lapte,transpir
Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative
(conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan, hiperpigmentaredegenerari maligne

SUB.87. Efectele carentei si excesului de fluor din apa asupra

organismului
Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia
acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de fluor caria dentara
reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o
dizolvare acida a suprafetei externe a dintelui , carenta de fluor fin recunos-
cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu
dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-
plimentarea orala de fluor prin comprimate de la anstere pana la varsta de
19 ani.Aplicatii locale fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic.
Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia
echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia
acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) ,
intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa.
BILET 14

SUB12.Glucide: clasificare
1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina
-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate crude,piersici,prune;
-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
-mucopolizaharidele;
-polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.

SUB.42 Ouale : str anatomica

Ouale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusul
Coaja
- reprez aprox 10,9 % din greut oului
- compusa din carbonati de Ca (94%), fosfati si subst organice (3%), insolubile in apa si
prez pori de diferite dimensiunu dupa specia lor
- prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi
Sub coaja se afla membranele cochilifere parielala captuseste fata interioara a cojii
- viscerala acopera albusul
Pe masura ce oulu se invecheste, spatiul se umple cu are prin partea rotunda a oului, unde coaja
are mai putini pori.
Albusul
- reprez 57% din greut oului
- contine apa (85,8%), subst proteice (12,7% ) sub forma de ovoalbumina 8%,ovoglobulina
4,7%, gliprot sub forma de ovomucoide si ovomucina.
- Lipidele se gasesc in cant mici 0,3%
- Glucidele 0,32 0,55%
- Sarurile minerale (K, Na, Cl, Ca, Fe, P) si Vitmaine( B2) sunt reprez in cant mici
Galbenusul
- reprez 32% din greut oului
- este situat in centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite salaze, care se prin de
membrana cochilifiera, la cela e 2 extremitati ale oului. La oule vechi, salazele sunt slabit, inact
galbenusul nu mai este mentinut in centru
- contine intr-o masa coloidala toate subst azotate necesare dezvoltarii organismului,
globule fine de lipide, vitamine, saruri minerale, enzime intr-um mediu apos de 50,8%
- subst proteice (16,8% ) ovovitelina si globuline in cant mici
- lipidele 31,7%din compozitia galbenusului, din care TG-63%, Lecitina-33%, Cefalina-
8-15%, Steride- cu prezenta relativ mare a colesterolului-0,2%
- elem minerale cele mai imp din albus : P, Ca, Fe, S
- oligoelemente

SUB.88. Efectele carentei de iod din apa asupra organismului

Iodul este singurul oligoelement integrat in structura unui hormon, majorit
iodului din org este in tiroida 15 mg din totalul de 25 mg. Apa potabila, ca
sursa de iod, aduce doar 10-15% din totalul necesarului zilnic al omului, dar
ea este importanta prin faptul ca reflecta concentratia iodului din sol si
respectiv din alimentele produse de aceleasi terenuri.
Carenta de iod gusa endemic
BILET 15

SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei.

- principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal.
- Pot lua urm. cai metabolice:
o Sunt oxidate imediat, eliberand energie pt. tesuturi;
o Sunt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind o rezerva de energie
rapid metabolizata;
o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele de glicogen se
epuizeaza
- creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie si sunt foarte
sensible la scaderea glicemiei
- pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este necesar ca ratia alimentara
sa asigure un minim de 50-80 g de proteine
- glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de solicitate in multe reactii
anabolizante si catabolizante
- in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari,
tesuturile prefera glucoza fata de acizii grasi, pt. ca aceasta contine in structura ei maim ult
oxygen;
- intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si mucoitinsulfonic,
heparinei, ac. nucleici, galactolipidelor (SN), imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii),
factorului intrinsec Castle

SUB.43 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic

- proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina
- fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica
- proteinele din albus( in special albuminele ) au valoarea biologica ceam mai ridicata pt
adulti si copii
- grasimi de calitate (lecitine ), AG nesaturati
- actiune acidifianta prin predominanta niliechivalentilor acizi ( combinatii de fosfor, sulf,
clor )
- sursa de Fe(~1,5 mg/ou)
- Ca (~30mg/ou )
- Galbenusul sursa de Vit A, contine cant mici de tiamina, acid nicotic, riboflavina. Nu
contine acid ascorbic
- Colesterol ( ~ 250mg/ou )
- Albusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade digestibilitatea
proteinelor
- In albus exista o subst glicoproteica avidina care se combina cu biatina (Vit H)
rezultand un produs rezistent la actiunea enz digestive
Consumul zilnic :
Sugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a IV-a
Prescolari jumatate de ou/zi
Scolari si adolescenti 1 ou / zi
Femaia gravida 4-5 oua /zi, iar in per de lactatie 1 ou/zi
Adult muncitor 6-7 oua/ sapt
Varstnici 2-4 oua /sapt

SUB.81.Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc

reprez clasa de boli cu cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu
de ceselor .Etiopatogenia BCV este incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este
reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile privind importanta acestui fac-tor
sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-
potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector
impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator
Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii
acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte
astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de MG det
modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele
dure cont o cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de
aceea la pop cu risc crescut de ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-
trop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului. Zincul effect lipolitic , se o-pune
aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA.
BILET 16

SUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.

Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemicelulozele, pectinele, gumele si
mucilagiile); lignina- polimer neglucidic
- Aceste glucide raman nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte biologice:
o Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul;
o Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si
intestinala;
o Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, Mg);
o Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri biliare, colesterol), produsi de secretie si
de descuamare ai tubului digestive, microorganisme;
o Prin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele
digestive, scad coeficientul de absorbtie al substantelor digestive
o Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la sintetizarea vit. din
grupul B)
o efecte nefavorabile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative ale tubului
digestive(gastrite, ulcere,duodenite, enterite, colite de fermentatie), favorizeaza volvulusul de
sigmoid
o Lipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii associate cu aceasta:
diverticuloza colonului, colite spastice, hemoroizi, cancer de colon)
o Nevoia de fibre: 15-25g

SUB.39. Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor dulceag,miros

caracteristic, dens1026-1034, ph 6,33- 6,59.1)Proteine-caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-
lactoglobuline-le(0,05%);-lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri
min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii mari;-cazeinat
acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae
jumatate sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult triptofan si
alti aa esentiali
2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;3)Glucide:-neu-
tre(lactoza);-azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in
gluc si galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si incepand cu 150 se
ingalbe-neste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si
acetil-metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-steride(colesterol
si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste
globule, plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic,
steraric, oleic 4)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)
-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de
fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel
uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian,
lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima la 40-50 grade;-inceteaza catre 70
sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii
alimentati la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti:
carote-nul, xantofila, lactoflavina
 In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale
microclimatului,florei, faunei,constructiilor sau altor obiecte.
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20%
nr zilelor inorate;
-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din
aer.
Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din
atm,ceea ce permite o permeabilit mai mare pt rad UV.
B)Efecte asupra florei si faunei:
*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea
atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar
*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice
-poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,
-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.
C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:
-ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;
-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor precum si a ob
metalice(acoperisuri,burlane, garduri metalice,autovehicule.

SUB.81.Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc

reprez clasa de boli cu cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu
de ceselor .Etiopatogenia BCV este incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este
reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile privind importanta acestui fac-tor
sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-
potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector
impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator
Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii
acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte
astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de MG det
modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele
dure cont o cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de
aceea la pop cu risc crescut de ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-
trop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului. Zincul effect lipolitic , se o-pune
aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA.
BILET 17

SUB.16 Calciul: absorbia

-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 95% se concentreaza in oase si dinti;
calcemia N= 9-11 mg%;
Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 10-40%. Copii in perioada de crestere,
femeile gravide si cele care alapteaza absorb 40% sau mai mult din Ca adus de alimente. Sarurile
de Ca sunt mai solubile in mediu acid=>aciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca.
Cresterea motilitatii GI scade cantitatea de Ca absorbita din intestin. Imobilizarea prelungita a
baolnavilor reduce absorbtia Ca si favorizeaza pierderea acestuia din oase. Emotiile prelungite,
stresurile nervoase duc la o balanta negativa.
Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; raportul egal dintre Ca si P, lactoza si ac.
Lactic.
Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. Oxalic sin ciocolata, cacao, spanac, ac. Fitic din
cereale, excesul de grasimi, de fosfati, de fibre alimentare.
Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca, alti autori: cresc excretia si
duc la instalarea osteoporozei.
Glandele paratiroide (in conditii de scadere a concentratiei plasmatice) secreta PTH, care creste
absorbtia de Ca, mobilizeaza Ca din oase si este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De
asemenea mentine raportul normal Ca/P in sange. Calcitonina tiroidiana scade calcemia (efect
antagonist PTH).
70% din Ca ingerat se elimina prin fecale.

SUB. 41 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva

-una din componentele principale ale ratiei alim. Si absolut necesara in alim. copiilor si
adolescentilor ;
-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare
Proteinele
se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si contin toti AA. Esentiali
- tes muscular este componentul principal al carnii
- tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia sa a colagenului si
elastinei care sunt sarace in AA esentiali (metionina, izoleucina, lizina, histidina) si lipsite de
triptofan. Prin fierbere prelungita, cea mai mare parte a colagenului se hidrolizeaza in gelatina,
usor digerabila ; elastina rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu este digerata si se elimina
prin fecale
- au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata de infectii si substante
toxice
Lipidele
- difera in functie de animal ( aprox. 5-24%)
- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui
- carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati comparativ cu cea de porc, pasare,
peste
- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se gaseste in creier
Glucidele
- prezente in carne sub forma de urme
Elem Minerale
- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe
- spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus
- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt
incluse si oasele
- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata
- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai
Viataminele
- in special, Riboflavina si Acidul Nicotinic
- carnea de porc Vit. B1
- Vit. A, D ficat, plamani , rinichi, carnea grasa
- Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic carnea imbibata in sg
Datorita continultul ridicat de Lizina poate completa val nutritive a produselor cereale
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se gasesc in speciala in
carnea pregatita si produc o puternica secretie de suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura
o activitate digestiva buna.

SUB.61: Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu:

In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale
microclimatului,florei, faunei,constructiilor sau altor obiecte.
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20%
nr zilelor inorate;
-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din
aer.
Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din
atm,ceea ce permite o permeabilit mai mare pt rad UV.
B)Efecte asupra florei si faunei:
*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea
atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar
*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice
-poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,
-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.
C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:
-ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;
-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor precum si a ob
metalice(acoperisuri,burlane, garduri metalice,autovehicule.

SUB.82.Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati
rezultati din mineralizarea materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in
cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intens mineralize.2.patrundere in apa a materiilor
organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apa din soluri intens tra-tate
cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , met-
hemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare are la baza transformarea
ni-tratilor in nitriti numia acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen.
se combina cu henoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul este astfel
legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de methemoglobinemie se
manifesta:cia-noza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare
incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise
de nitrite in apa , cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea
conc de nitrite, ins-truirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg;ementarea
utilizarii de ingrasaminte
BILET 18

SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei.

- intra in compozitia scheletului;
- intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)
- activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza;
- activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12;
- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.
- Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act. parasimpaticomimetic);
- +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Spasmofilie, tetanie,
convulsii;
- Participa la ment. Ech. A-B.
Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la
adulti si varstnici. Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI
si endocrine.
Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere.
La adult poate apare dat. Hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care
consuma mult lapte si alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI.

SUB.43 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic

- proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina
- fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica
- proteinele din albus( in special albuminele ) au valoarea biologica ceam mai ridicata pt
adulti si copii
- grasimi de calitate (lecitine ), AG nesaturati
- actiune acidifianta prin predominanta niliechivalentilor acizi ( combinatii de fosfor, sulf,
clor )
- sursa de Fe(~1,5 mg/ou)
- Ca (~30mg/ou )
- Galbenusul sursa de Vit A, contine cant mici de tiamina, acid nicotic, riboflavina. Nu
contine acid ascorbic
- Colesterol ( ~ 250mg/ou )
- Albusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade digestibilitatea
proteinelor
- In albus exista o subst glicoproteica avidina care se combina cu biatina (Vit H)
rezultand un produs rezistent la actiunea enz digestive
Consumul zilnic :
Sugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a IV-a
Prescolari jumatate de ou/zi
Scolari si adolescenti 1 ou / zi
Femaia gravida 4-5 oua /zi, iar in per de lactatie 1 ou/zi
Adult muncitor 6-7 oua/ sapt
Varstnici 2-4 oua /sapt
SUB.83.Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care
exercita a-supra organismlui efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene
poate avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata
populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea sau tratarea conductelor de
apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA),
compusii N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de impurificare sunt
devarsarile de ape uzate urbane, menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele +
nitrozamidele au o raspandire mare in mediul inconjurator si effect puternic
cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este cel mai
reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si
toxice. Subs radioactive radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in
mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;-radioactv artificiala-contaminarea apelor
cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati

- DEZINFECTIA
- distrugerea in mediul fizic inconjurator, a formelor vegetative microbiene, in scopul
prevenirii infectiilor si bolilor transmisile
- Metode fizice
- se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al radiatiilor UV
- dezinfectia prin spalare , la temperaturi de 60-95 grade C
- radiatii UV in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria alimentara
- Metode chimice
- Cele mai importante substante chimice utilizate sunt :
- cloramina, var cloros, hipoclorit de sodiu
- formol,
beta-propiolactona, solutii de ulei de pin
- glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic
BILET 19

Sub19. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei.

-sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul glucidelor si respiratia
celulara.
-rol in ech, A-B
-deprima excitabilitatea neuro-musculara;
-reglarea secretiei PTH;
-hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia;
-ech. Ca/Mg trebuie respectat;
-Mg se mobilizeaza mai lent din oase.
Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. Sunt asemanatoare cu cele
din hipocalcemie, de aceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 cationi. Diareea
prelungita poate duce la hipomagnezemie.
Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului
muscular si a excitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.

SUB.44 Legumele : compozitia si valoarea nutritiva

Compozitia
- apa 3-96% determina gradul de peristabilitate al legumelor
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu
exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza,
sorboza-se gaseste in unele legume, zaharoza cea mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul
- hemicelulozele-polizaharide mixte ( varza, gulii, salata) insotesc celuloza
- alte polizaharide : insulina ( gulii, napi, cicoare, papadie ) pectinele (in produsele
horticole )
- lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva
- proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina in soia
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul
lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in
schim confere un gust specific
- Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina ); vegetalele frunze sunt surse
bune de riboflavina
- Fitosterolii provitaminele D2 spanac, varza si in frunzele mai multor legume
- Tocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza rosie
- Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele
- Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla rosie )
- Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti )
- Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi,
tomatidina din tomate, pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri
minerale, acizi organici, uleiuri aromatice
- reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor
produse alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea unor
microorganisme ( bacili, protozoare, helminti ) aflate in tractul intestinal

SUB.62:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor

infectioase:
*Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si
germeni(virusi,bacterii,micete) si care sunt eliminate prin stranut
-au dimens variabile si au grd de contaminare de 100%
*Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau
bronsica,cu stabilit mare ce raman un timp mai lung in aer;
-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd
lor de contamin e de 50 %.
*Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din
pic Flugge,nl de picatura sau din prod patolog.
-vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili
difterici,streptococi,stafilococi.
Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor
contaminate (picaturi, nl de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept
hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).
De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera
germ sunt de regula mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la
nivelul cailor resp( mucus,cilii)
Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli, Streptoc
pyogenes,Micobacteriumtuberculosis
-conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella
pneumoph,
stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium
-accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris,
stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla.

SUB.84.Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica.

Fcatorii de microclimat: temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp
radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp mediului pt care procesele metabolice se desf
cu pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae termica are valoare diferita in fct de
microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-14
pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica
pana la o temp critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea
pierderilor de caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si
evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact .Convectie
=pierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din
mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si
respiratiei, scade prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea
TSHului.
BILET 20

SUB 21 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.

- in fenomene electrice de membrane
- contractia musculara
- influenteaza presiunea osmotica
- excitabilitate
- ech. A-B
- metabolismul glucidelor
- influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiace
Scaderea K: astenie musculara marcata; areflexie osteotendinoasa; apar modificari ECG
specifice, somnolenta, stare depresiva, confuzionala, aritmii.
Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare depresiva, modificari
ECG.

SUB.44 Legumele : compozitia si valoarea nutritiva

Compozitia
- apa 3-96% determina gradul de peristabilitate al legumelor
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu
exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza,
sorboza-se gaseste in unele legume, zaharoza cea mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul
- hemicelulozele-polizaharide mixte ( varza, gulii, salata) insotesc celuloza
- alte polizaharide : insulina ( gulii, napi, cicoare, papadie ) pectinele (in produsele
horticole )
- lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva
- proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina in soia
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul
lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in
schim confere un gust specific
- Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina ); vegetalele frunze sunt surse
bune de riboflavina
- Fitosterolii provitaminele D2 spanac, varza si in frunzele mai multor legume
- Tocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza rosie
- Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele
- Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla rosie )
- Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti )
- Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare : alicilina din usturoi,
tomatidina din tomate, pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate de vitamine, saruri
minerale, acizi organici, uleiuri aromatice
- reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea acidifianta a altor
produse alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi ) inhiba dezvoltarea unor
microorganisme ( bacili, protozoare, helminti ) aflate in tractul intestinal

SUB. 64 Contaminarea aerului : masuri de combatere si profilaxie

- VENTILATIA
- asigura aer de buna calitate in spatiile inchise
- asigurarea cubajului necesar incaperilor, in functie de nr de persoane si de activitatile care
se desfasoara
- aerul trebuie schimbat periodic prin introducere de aer curat, necontaminat, nepoluat si in
departarea celui existent in incapere incarcat cu microorganisme si diversi agenti chimi
- asigurarea volumului ventilatiei si a multiplului de schimb conform gradului de
aglomerare a incaperii
- in spitale, ventilatia ar trebui sa fie amia mare
- utilizarea sistemelor de aer conditionat, in care aerul este debrasat de microorganisme
anterior introducerii in incaperi, este una din cele mai bune metode
- aerisirea organizata a incaperilor prin deschiderea usilor si ferestrelor, prin aerisire in
curent continuu ( deschiderea ferestrei si a usii concomitent ), timp de 15 min

SUB.93. Termorglarea chimica a organismului

Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara. Caldura
solara se acumuleaza la suprafata solului de unde e cedata aerului
atmosferic. Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de
intensitatea radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera si anuala care e
det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata de :
altitudine , caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie
sau de prezenta centrelor poluante. Temp aerului are multiple semnificatii
igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al
orgamismului;-este factor determinant in stabilirea caracterului climatic;-este
determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone
sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de
morbiditate
BILET 21

SUB. 22 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.

Na e element care domina extracelular.
- influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel.
si invers
- mentine ech. A-B;
- excitabilitatea neuro-musculara;
- favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei.
Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, crampe musculare, anorexie, greturi,
varsaturi, stare de agitatie, scad reflexele osteotendinoase.
Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA

SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic

- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu
exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-
se gaseste in sucul de mere, cirese, in numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, gumele si
mucilagiile, asemanatoare cu pectinele (aflate pe coaja unor pomi sau in unele fructe sau samburi
)
- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant mici ( 0,1 0,6%)
ajungabd in cant mariin alone si nuci ( 51-57% )
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul
lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in
schim confere un gust specific
- glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ), mertilena ( affine
)
- vitamine
Necesar zilnic
- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele calorice si trofice ale
organismului
SUB. 87. Radiaiile ultraviolete: efectele asupra organismului.
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct eritematos; C- (sub 280
nm)- efect bactericid.
-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se exercita la niv.teg., Ochilor
precum si asupra mediului
Tegumente:
-efecte imediate:
pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la iradiere. Initial se
manifesta o pigmentare usoara precoce ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului
melanic preexistent, nu e insotita de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce
atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. Pigmentului melanic de catre
melanocite.
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a cresterii celulare;
Fav. Sinteza Vit. D
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer cutanat
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea tranzitorie a vederii insotita
uneori de leziuni ale cel. senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect bacteriostatic, mare- bactericid

- CURATENIA
- indepartarea microorganismelor, prafului si subst organice de pe suprafetele obiectelor
din incapere
- aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o decontaminare de 95-98%
- spalarea cu apa calda, la 35-40%C, la care se adauga1-2% carbonat de sodiu sau sapun,
detergenti anionici sintetici
- curatenia se intretine prin stergerea umede a suprafetelor cu carpe curate
- curatenia prin aspirare este recomandata numai cu aspiratoare umede
BILET 22

SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic

- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu
exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-
se gaseste in sucul de mere, cirese, in numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, gumele si
mucilagiile, asemanatoare cu pectinele (aflate pe coaja unor pomi sau in unele fructe sau samburi
)
- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant mici ( 0,1 0,6%)
ajungabd in cant mariin alone si nuci ( 51-57% )
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul
lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in
schim confere un gust specific
- glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ), mertilena ( affine
)
- vitamine
Necesar zilnic
- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele calorice si trofice ale
organismului

SUB.88.Radiatii infrarosii efecte asupra organismului: Pielea are o mare acpacitate de

adsorbtie a RIR , datorita continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR
de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv
tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar necroza.Repetarea expunerii
pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a pleoapelor.Efecte
asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de inchiderea a
ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra
meningelui- insolatia, paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform,
greata , convulsii.Expunerile prelungite det 1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a
organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3. reducerea spermatogenezei

DEZINFECTIA
- distrugerea in mediul fizic inconjurator, a formelor vegetative microbiene, in scopul
prevenirii infectiilor si bolilor transmisile
- Metode fizice
- se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al radiatiilor UV
- dezinfectia prin spalare , la temperaturi de 60-95 grade C
- radiatii UV in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria alimentara
- Metode chimice
- Cele mai importante substante chimice utilizate sunt :
- cloramina, var cloros, hipoclorit de sodiu
- formol,
beta-propiolactona, solutii de ulei de pin
- glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic
BILET 23

SUB. 23 Sulful: rolul n organism i efectele carenei

- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina.
- Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor, oaselor,
tendoanelor, pielii.
- Sunt bogate si sulf, keratina din par, unghii, piele, sulfolipide concentrate in substanta
alba a SN;
- Ia parte la multiple reactii de oxidoreducere;
- Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a multor substante
chimice cu potential toxic (benzen, fenoli) transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai
putin toxici

SUB. 46 Cerealele : str bobului de grau si compozitia chimica

Invelisul ( pericarpul )
- din care rezulta taratele
- reprez ~ 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza impregnata cu lignine,
gime si mucilagii, cant mici de proteine, unele minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul de Vit B
Miezul ( endospermul)
- format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma incarcata cu amidon
contine aproape tot amidonul din bobul de grau - , mici cant de proteine si urme de minerale si
Vit
- stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari de proteine si vit
Germenele (2,5% )
- contine aproape toata cant de lipide si Vit E
- continut bogat de proteine si unele Vit de complexul B, saruri minerale si enzime
- este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ( contine foarte multa tiamina )

SUB.65:Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ: *Zg.industr
(17%)-ind metalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini;
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze,tramvaie,metrou,transp
feroviare,transp aerian (in fc de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu
vibratii)
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor
publice(asfaltare,pietruire,macarale)
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si
zg prod de locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol
masini de scris,convorbiri telef
-in rap su sursa si distrib terit exista:
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
*Zg de intens > 90 dBsect de product f zgomotoase
Efecte asupra organ:
*Efecte asupra analiz auditiv:
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este
reversibila.
-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor
timpan,hemor otice.
-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni
la nivel melcului.

NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise de subst radioactive afla-te
in mod natural in toti factorii mediului ambi-ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad
de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din elem. radioactive ce alcatuiesc
scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele radioactive din sol sia apa migreaza in
plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor.
IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearo- electrice,
ac-tivitati industriale , exploatarile miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in
cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de iradiere a
populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-
diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu
energii inalte);-Curietera-pia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran
luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele
receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala: mineri, muncitori de la uzinele de tratare a
minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini.
BILET 24

SUB. 24 Fosforul: rolul n nutriie i efectele carenei

- este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a dintilor, a unor lipide
(cefaline, lecitine si a unor proteine);
- este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in sinteza proteinelor, in
multiplicarea celulara si in transmiterea caracterelor ereditare;
- ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei necesare activitatilor
vitale;
- Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale absorbtiei si metabolizarii
glucidelor, ac. Grasi si AA.
- Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;
- Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care se asigura
mentinerea constanta a PH-ului.

1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
2. se poate pregati in forme usor digerabile
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe
aluat porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in
alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, depresiunea),iritabilit psihica.
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale
pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi

SUB.102. Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor

RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si
fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere intensiva intre 10-
15 ani,ritmul se reduce dupa pubertate ca la 22-25 ani sa inceteze).
Ritmul dezvoltarii nu este uniform - se creste in greut. toamna si iarna ,iar in
inaltime primavera si vara
RITMUL dezvoltarii diferitelor organe, tesuturi, sisteme si aparate e diferit pt
aceeasi perioada de timp in dezvoltarea copilului;
DEZV FIECARUI TESUT SAU ORGAN SE FACE IN STRANSA CORELATIE CU
DEZV TUTUROR TESUTURILOR SI ORGANELOR IN CRESTERE (dezv SN
coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul
dezv.
DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULARIT. CARE LE DIFERENTIAZA(la
nastere inaltimea si greut.F e mai redusa ca la B,la F se observa o
dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si ponderale
este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-
ponderala la F e mai mare decat la B,capacit. de lucru si ef. musc. e mai
cresc.la B ca la F.
BILET 25

SUB. 25 Fierul: absorbia i eliminarea

Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in
stomac si ileon.
Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului.
Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea
Fe 3+ in Fe 2+.
Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala, cerealele sunt bogate in
Fe, dar sunt putin absorbite.
Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza, scad coeficientul de utilizare
a Fe prin formare de compusi putin solubili sau accelerarea tranzitului.
Conc. Fe plasmatic: 100-140g/100ml(B) si 80-120 g/100ml(F).
Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.

1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
2. se poate pregati in forme usor digerabile
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe
aluat porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in
alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele

SUB.76:Boli bacteriene transmise prin apa.:

Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore; -febra tif nu mai
reprez o probl maj de sanat dat masurilor de igiena gener si a vaccin;
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere.
Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E.
Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella tiphy; -incid mare se
explica prin contamin med ambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
-receptivit e mare prin lipsa de vaccin
Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.; -propagarea bolii e
legata de apa de baut, apa contam utiliz la irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal
sanit,insufic de apa potabila
Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte
anim cu rol de rezervor elim leptospire prin urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se
contamin prin imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si dejectele anim bolnave
si prin cadavre; -omul se contam prin imbaiere.
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul se contamin prin
imbaiere.
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim bolnave; -suprav in
apa timp var.

efectele ce apar la persoanele expunse la radiatii ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea
unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai grava manif. esteboala de
iradiere acuta , a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ).
Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3
ani.Pot sa apara tulb car-diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala
de iradiere in forma grava a acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, gre-
turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice obiectiveSTADIUL3:
manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
BILET 26

SUB. 26 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.

2 functii principale:
- 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var. Dupa presiunea gazului; O2
atasat la atomul de Fe din mioglobina este depozitat in muschi;
- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a
procesului de oxidare a multor substante.
Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.
Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara. Niv. Hb este cel mai
utilizat indicator.

extractie
- proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
- se poate pregati in forme usor digerabile
- proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe aluat
porozat
- se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in alimentatie
cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele

SUB.77. Poluarea apei: sursele naturale si artificiale (organizate si

neorganizate) caracteristicile lor
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din
apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si florei
acvatice
-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee?apa isi
modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-
menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); -
ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape reziduale
zootehnice (contin multe subst chim:antibiotice,pesticide, materii organice si
agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
 *surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii
incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat,
pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide
(gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor

SUB.91.Radionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere

cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai
multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a
cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel cancer au cond favor de
dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in
expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau
fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt
nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect
teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e
mai mare
BILET 27

SUB10.Rolul lipidelor in organism

1.rol energetic-1glipide-9kcal
2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle
3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura
4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi esentiali transp vitaminele
liposolubile(A,B,K,E)
5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare
6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare
-intra in structura membranei celulare
-scad nivelul colesterolului
-intervin in procesele de oxidare
-stimuleaza activitatea enzimatica
-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor care influenteaza
tonusul vaselor sanguine
7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica,
sunt alimente care tin de foame
8.colesterolul-intra in str cailor biliare
-rol in formarea hormonilor sexuali
-intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.

SUB.68:Surse de apa potabila si caract lor:

Surse de apa potabile:
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei
org sub infl florei autohtoneCO2,ce face apa oxigenta fata de sarurile minerale din sol.
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapidapa nu e buna.
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor contaminabile;
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const,
O2 scazut-NO3 trece in NH3SO4, SO4 H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de
potabilitate.
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare;
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 % ;desali.

SUB.93.Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact. materni :deficitele morfologice

cuprind insuficientele morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului
mamei(malfor-matii sau tumori uterine,bazin ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii
(hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce
la embrio sau fetopatii;- reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare
,anemii ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de
sarcina poate det malformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli
infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f
materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv fizica.Factori individuali:
genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise; transmit genetic caracterele de rasa,
nanismele ,gigan-tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe cai
metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale hidrocarbonatelor
,lipoizilor plasmatici ,
defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi hipotala-
mici ,hipofiza ant ,tiroida,suprarenale si pancreas.
h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei,
dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza
fixarea proteinelor( h este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica
activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h gonadici
,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica , a masei musculare si accelerarea maturarii
sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic
BILET 28

SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei

- intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de retinol); in structura cel.cu bastonase
si conuri;
- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba;
- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor;
- vit. A participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a ficatului, tiroidei si a
altor organe;
- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si mucoaselor;
- controleaza diferentierea celulara;
- reduce incidenta cancerului (in special caroteni);
- rol in troficitatea epiteliului genital
Efectele carentei:
- carenta primitiva de vit. A exista numai in tarile subdezvoltate ;
- prima cauza de cecitate definitiva din lume;
- carentele sec. Apar in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue.
Efectele carentei secundare:
- scade vederea la lumina slaba (=hemeralopie);
- keratinizarea cel. Epiteliale;
- uscarea conjunctivelor si tegumentelor;
- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza;
- crestere lenta la copil ;
- la gravide, carenta de vit. A poate duce la moartea embrionului, avortarea lui, nasterea
unor copii cu malformatii.

SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic

- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate formele chimice cu
exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care insoteste glucoza, sorboza-
se gaseste in sucul de mere, cirese, in numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, gumele si
mucilagiile, asemanatoare cu pectinele (aflate pe coaja unor pomi sau in unele fructe sau samburi
)
- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant mici ( 0,1 0,6%)
ajungabd in cant mariin alone si nuci ( 51-57% )
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, acidul succinic, acidul
lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin metabolizare reprez o mica sursa de energie, in
schim confere un gust specific
- glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, prune ), mertilena ( affine
)
- vitamine
Necesar zilnic
- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele calorice si trofice ale
organismului
SUB.77. Poluarea apei: sursele naturale si artificiale (organizate si
neorganizate) caracteristicile lor
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din
apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si florei
acvatice
-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee?apa isi
modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-
menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); -
ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape reziduale
zootehnice (contin multe subst chim:antibiotice,pesticide, materii organice si
agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii
incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat,
pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide
(gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor

SUB.92.Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea

interioara:Locuinta= mediu complex su elem artificiale si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa
asigure conditii pe pro-gresul si desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie sa-I
asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS pt o locuinta
sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ( asigurarea spatiului sufficient , o
ambianta tremica corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea
cu apa potabile , existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva
accidentelor in locuinta( utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile, evitarea
alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor individuale
de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa
asigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol ,
emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului me-najer se amplaseaza la min 5
m distanta de locu-inta.Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat
prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul
interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare.
Materiale de constructie preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie
de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %.
BILET 29

SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei.

- intra in compozitia scheletului;
- intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)
- activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza;
- activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12;
- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.
- Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act. parasimpaticomimetic);
- +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Spasmofilie, tetanie,
convulsii;
- Participa la ment. Ech. A-B.
Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la
adulti si varstnici. Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI
si endocrine.
Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere.
La adult poate apare dat. Hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care
consuma mult lapte si alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI.

SUB.31.Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-70%,transport-tata prin

caile limfatice si raspandita in tesuturi. Stocarea se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-
lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de: -modif.degenerative ale cel. din tubii
seminiferi;-reducere nr.si cresterea mortalitatii spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei
embrionul moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de
retinol.Roluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e entioxidant protejand
vitam.A si ac.grasi polinesaturati de oxidare;-rol in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza
eritrocitele de hemoli-za;-prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie hepatica;
-anticancerigen.

SUB.100. Factorii mediului intern care influenteaza

dezvoltarea copiilor si tinerilor
Fact. materni: -deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale
organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malformatii sau tumori
uterine,bazin ingust);
-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de
insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce la embrio
sau fetopatii;
-reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare
,anemii ale mamei;
-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de
sarcina poate det malformatii: antibiotice,sufamide ,supradozajul vit. c.,
sedative;
-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola;
-tulb de nutritie;
-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv
fizica.
Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f genetici: se
transmit genetic caracterele de rasa, nanismele
,gigantismele,condrodistrofiile, factori metabolici
modificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale
proteinelor plasmatice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici, defecte in
sinteza unor hormoni: a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem
minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitatea si pubertatea sunt controlate de
centrii nervosi hipotalamici,hipofiza, tiroida,suprarenale si pancreas.
h tiroidieni influenteaza: cresterea , stimuland dezv staturala,maturizarea ,dif
scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin
h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor (h este activ
doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in
perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h
gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica, a masei
musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de
crestere datorita rolului sau metabolic
BILET 30

SUB. 26 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.

2 functii principale:
- 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var. Dupa presiunea gazului; O2
atasat la atomul de Fe din mioglobina este depozitat in muschi;
- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a
procesului de oxidare a multor substante.
Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.
Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara. Niv. Hb este cel mai
utilizat indicator.

SUB. 46 Cerealele : str bobului de grau si compozitia chimica

Invelisul ( pericarpul )
- din care rezulta taratele
- reprez ~ 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza impregnata cu lignine,
gime si mucilagii, cant mici de proteine, unele minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul de Vit B
Miezul ( endospermul)
- format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma incarcata cu amidon
contine aproape tot amidonul din bobul de grau - , mici cant de proteine si urme de minerale si
Vit
- stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari de proteine si vit
Germenele (2,5% )
- contine aproape toata cant de lipide si Vit E
- continut bogat de proteine si unele Vit de complexul B, saruri minerale si enzime
- este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ( contine foarte multa tiamina )
1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1, PP, B2
2. se poate pregati in forme usor digerabile
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea alimentelor bazate pe
aluat porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se asocoaza in
alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si fructele

SUB.54:Poluarea aerului:surse de poluare:

-naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, eruptiile vulcanice
-artificiale: - procese de combustie ( oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, aldehidele si
acizii organici, hidrocarburile, funinginea, pulberile)
- transporturi,diverse procese industriale
Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de C,aldehide,acizi organici,
hidrocarb aromatice)
-carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de C, de N,aldehide,hidrocarburi)
Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,acizi organici
Procese industriale: poluantii depinde de profilul industriei:
-industria cimentului-pulberi
-azbociment- azbest
-industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida aresenioasa
-industria chimica foarte poluanta.

dezvoltarea copiilor si tinerilor

Clima si mediul geografic=temperatura mediului ambiant influenteaza
reactiile chimice , a procese biologice si enzimatice . Inaltimea si greutatea
sunt mai reduse in climatul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol
favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, inaltimea si greutatea copiilor din
zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia
sezoniera influenteaza dezv staturala si ponderala a sugarilor: mai redusa in
oct-martie si mai intensa in aprilie-iulie.
Conditiile de habitat= o locuinta insalubra influenteaza neg dezv si starea de
sanatate a copiilor din: supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gaze toxice,
bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata de contact si deci
posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.
Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o
locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului prin alterarea
sanatatii femei gravide.
Alimentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si
malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl
hormonogeneza ,imunogeneza si functiile enzimatice. Urbanizarea= s-a obs.
cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul
urban, fata de cel rural. Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in
ce mai serios.
Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de actiunea
formativa a mediului social,activitatea de instruire si educatie.
Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este
mai rezistent la agresiunile mediului.Atitudinea de indiferenta sau de raceala
afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social economice=exista
corelatii semnificative intre greut la nastere a copilului si venitul anual al
parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul
hotarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv
social economic
BILET 31

SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor

1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali in proportii adecvate org
uman;majoritatea prot de origine animala.
2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar unii in proportii
insuficiente;alimente de origine vegetala(legume,fructe,cereale.
3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau mai multi aa esentiali(zeina
din porumb, collagen,lizina,treonina).

SUB.37.Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in creier si

suprarenala.Participa la reactiile de oxidoreducere tisulara.Protejeaza vitam.A si E de
oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-tiveaza ac.folic in ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza
hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii
subperiostale,intramusculare,gingival-le,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea
tumorilor maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,dureri musculare,hemoragii gingi-vale si
perifoliculare

SUB.94.Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor:Clima si mediul geo-

grafic=temperatura mediului ambiant infl.vit.re-actiilor chimice , a proceselor biologice si enzi-
matice . Inaltimea si greut sunt mai reduse in cli-matul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol
favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor din zonele montane sunt
mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si pondera-
la a sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie-iulie.Conditiile de habitat=o
locu-inta insalubra influienteaza neg dezv si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa
de ventilatie, gazec toxice,bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata de contact
si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.Spatiul insuficient tulbura somnul
copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului
prin alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt
subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-
neza ,imunogeneza si functiile enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv staturo
ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban ,fata de cel rural.Totusi poluarea constituie un
potential nociv din ce in ce mai serios.Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este
influentata de actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si educatie.Relatiile
interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la agresiunile
mediului.Atitu-dinea de indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului
conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a copilului si
venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul
hotarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si de
trai

SUB.52:Influenta aeroionizarii asupra organsimului:

Factorii ionizanti agreseaza molecula neutracaptarea sau pierderea unui electron.
Ei se impart in :
 - factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice ( infrarosii, UV, X, gama)
- factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama, descarcari electrice,
pulverizarea apei,furtuni,combustii
Clasificare:
- mici(predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral)
- mari(locuri poluate) pozitivi/negativi
Semnificatia biologica:
- transferul de sarcini electrice din aer in organismul umancreste stabilitatea particulelor
coloidale din plasma si elementele figurate
- modifica echilibrul hidro-mineral al organismului;
- modifica ph-ul mediului interngradient bazic sau acid
- modific neurohormonale
- ionii+ imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza metabolismul serotoninei, cresc
frecventa respiratorie siactivitatea sistemului nervos simpatic
- ionii (- ) imprima caracterul bazic mediului intern ,inhiba metabolismul serotoninei, au efect
sedativ pt sistemul nervos central, favorizeaza parasimpaticotonia.
Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului respirator (catar, astm, bronsita
cronica), HTA, tulburari neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal
SUB.91.Radionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere
cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai
multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a
cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel cancer au cond favor de
dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in
expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau
fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt
nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect
teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e
mai mare

SUB.91.Radionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere

cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai
multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a
cel nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel cancer au cond favor de
dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in
expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau
fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt
nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect
teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e
mai mare