Dieta Young PDF

Dr.
Robert O'Young Shelley Redford Young
Dieta Young
MIRACOLUL PH
PENTRU o sNTATE PERFEcT
ediia a lll-a
Traducere de
Nicolae Damaschin
PARALELA 45 Ld
Pentru Antoine Bechmp. Dac vocea gi cunoagterea lui nu ar fi fost reduse la
tcere, muli oameni ar fi fost ferili de cele mai grave aspecte ale bolilor
infeclioase gi degenerative ale secolului al XX-lea.
Pentru copiii nogtri minuna[i gi frumogi: Adam, Ashley, Andrew 5i Alex.

i pentru ginerele nostru Matthew gi nepotul nostru Charlee, o dovad vie
a eficienfei acestei diete.
i, in fine, pentru viitorul nostru - copiii confruntafi cu o lume vegnic in

schimbare gi care ii pune mereu la incercare. Speranta noastr este ca mesajul
c(ii de fa! s igi gseasc ecou in minfile gi inimile lor gi s devin temelia
unei lumi mai sntoase gi mai fericite.
MULTUMTRT
Dr. Robert O'Young
Dac am vzut mai departe este pentru c am stat pe umrul unor

gigani.
Sir lsaac Newton
Acest citat reflect sim!mintele mele fal de brbalii gi femeile care

au avut un impact puternic asupra muncii gi misiunii mele in viaf.
Darul lor de ?n[elepciune, cunoagtere, insuflelire gi incurajare m-a
ajutat in a realiza Miracolul pH.
Viala gi cercetrile savantului francez Dr. Antoine Bechamp (1816-
1908) au pus bazele modului in care inteleg formele i funcliile pe care
le poate avea materia, doctrin pe care el o numea pleomorfism. Dac i
s-ar fi dat gansa, cercetrile sale biologice ar fi revolufionat medicina prin
sondarea profund a naturii vielii, oferind astfel tratamente pentru nume-
roase boli pe care gtiinta ?nc le caut cu asiduitate. Activitatea sa mi-a
deschis ochii gi inima gi m-a indrumat pe calea cercetrii gtiinfifice gi a
descoperirii naturii bolii gi a sntfii. Pentru aceasta ii sunt etern recu-
nosctor.
Medicina modern occidental propovduiegte gi practic doctrina
chimistului francez Louis Pasteur (1822-1895). Conceptul de bacterii
specifice care nu se modific gi care produc boli specifice mi se prea
perfect logic, la ?nceputul formrii mele. Chiar dac acum nu mai
imbrligez doctrina monomorfismului, ?i sunt recunosctor lui Pasteur
pentru c mi-a oferit baza gndirii microbiologice contemporane, care
m-a insuflelit in cercetarea asupra naturii microorganismelor gi in
cutarea adevrului privind materia.
Am fost binecuvntat din plin cu un gir de strmogi de seam care,
in multe feluri, gi-au lsat amprenta asupra mea. Str-strbunicul meu,
Brigham Young, m-a ajutat s ?nfeleg natura materiei, spunnd c
,,materia nu poate fi nici creat, nici distrus". Aceast afirmalie foarte
profund a avut ecou ?n mintea mea gi am inleles c materia este etern
gi doar capt diferite forme gi funclii.
Paftenera, prietena gi dragostea viefii mele, Shelley, a fost un izvor
de inspiralie gi lumin. Prin dragostea ei fa1 de oameni, ?n special de
Dr. Robert O'Young s Shelley Redford Young
copii, prin creativitatea gi inteligenla ei, a adoptat Miracolul pH gi a fcut

ca toat lumea s poat invla, ?nfelege gi tri in spiritul acestei Noi
Biologii.
Cu cliva ani in urm, Dr. Neil Solomon 5i solia lui, Frema, au venit
la casa noastr din Alpine, Utah, pentru a evalua eficienta muncii noastre
de o via!. Eram emofionat gi incntat in acelagi timp, deoarece gtiam c el
este un mare om de gtiinf gi cercettor. in urma vizitei, ei ne.au devenit
buni prieteni i sus[intori ai muncii mete. intr-o lume in care schim-
brile in gtiin[ nu sunt primite intotdeauna cu bralele deschise, ii sunt
recunosctor unui cercettor Tn domeniul medical care a avut curajul s
exprime deschis importanla acestei munci gi nevoia de continuare a
investigafi i lor gti in[ifice
Nu voi uita niciodat ziua in care am primit un telefon de la un
autor de mare succes, James Redfield, care mi-a spus c a dat una dintre
crlile mele precedente Dianei Baroni, editor la Warner Books. El i-a
spus c trebuie s citeasc aceast cafte gi s se gndeasc la publicarea
autorului. Fr ajutorul lui James gi increderea lui in experienla per
sonal privind Miracolul pH, nu ali fi citit acum aceast carte.
Apoi am avut marele noroc de a o tntlni pe Diana Baroni. Ne-am
dus la New York, creznd c ne vom intlni cu o persoan de genul
angajat al unei corporalii. in schimb, am dat peste o persoan foarte
cald, priceput, atent gi cu care tli face plcere s colaborezi.
Diana ne-a prezentat apoi lui Collen Kapklein, care a devenit parte-
nerul nostru in a face din MiracolulpH un dar frumos gi simplu, de oferit
lumii. Mulgumirile noastre lui Collen pentru numeroasele ore de munc
devotat.
Nu pot s nu amintesc frumoasa prefaf scris de prietena gi sus]i-
ntoarea noastr Jane Clayson. Mulumesc, Jane, pentru c ai oferit
aceast mrturie privind Miracolul pH!
i, in fine, mai ales ctre Creatorul meu, cel care d toate darurile
bune, suflarea a tot ce este viu, care d sens vielii s misiunii mele. i
care m-a invlat adevrata natur gi adevratul rost al sngelui gi
fpturilor vii care compun toat materia organizat. Dup cum spune El:
,,Via[a gi moartea sunt in Snge; din frn est i in [rn te vei
intoarce".
Dieta Young
Shelley Redford Young
Pentru mine a fost o cltorie incredibil s merg alturi de un

asemenea mesager ?nzestrat gi generos. Nu am cuvinte s imi exprim pe
msur gratitudinea fat de Robeft, pentru sprijinul lui, devotamentul gi
perseverenla in a arta acest adevr gi aceast lumin unei lumi aflate in
suferin[. El este un slujitor devotat. Contribufia lui fa! de omenire mi-a
permis s ?mi triesc dorinlele cele mai arztoare ca oamenii s fie
-
sntogi, intregi gi fericifi. A fost o mare binecuvntare s ?mprtgesc
intregii lumi, alturi de Robeft aceast in[elepciune vindectoare.
Doresc s imi exprim cea mai profund apreciere fa! de fiii nogtri,
Adam, Andrew gi Alex; gi fa! de minunata noastr fiic, Ashley Rose. Ei
au fost ?n!elegtori, ne-au suslinut gi au avut rbdare in lipsa noastr, de-
venind studenli devotali gi exemple pentru Noua Biologie. V mullu-
mesc pentru imensa bucurie pe care ne-afi adus-o!
Printre prietenii dragi al cror sprijin a fost deosebit de important
pentru aceast lucrare doresc s includ rudele mai fndeprtate, din ra-
murile Young gi Redford, care m-au incurajat s compun re[ete gi s le
pu, ,,acolo", la indemna publicului. voi gtili cine sunteli gi c v iu-
besc!
Sunt extrem de recunosctoare pentru contribufiile la relete din
partea unor vindectori binevoitori: Marer Hale, Angelique gi
Chrystyanna Queensley gi Lonnie Birdsall. V mullumesc c ali creat
aceste reJete care vindec din interior.
?n fine, o vorb pentru bunii prietenii Russ gi Mary Anne Creen. V
mullumesc pentru dragostea voastr nesfrgit, incurajarea gi susfinerea
prin acest carusel numit via!.
Cu dragoste gi lumin de la Creatorul care ne hrnegte pe toli.
CUVANT INAINTE
Echipa de la emisiunea The Early Show o numeste in glum ,p?
din mlagtin": amestecul de verdeluri pe care ?l beau ?n fiecare dimi-
nea!, pe stomacul gol, la 4:30. tiu c pare ciudat, dar este un stimulent
-
rapid, natural, oxigenant mai sntos ca orice doz de cafein. Este
doar un aspect al unui regim un mod de vial care mi-a salvat
-
sntatea gi m-a adus la o nou inlelegere.
L-am intlnit pe Dr. Robert Young cu zece ani ?n urm. Mama
vorbea de mai mulli ani despre experienla ei de a-l cunoagte, dar, sincer,
eu eram sceptic. Apoi m-am imbolnvit. O boal pe care nici unul
dintre numerosii medici tradilionali pe care i-am consultat nu o puteau
inlelege sau vindeca. Aveam probleme digestive grave care au fost
atribuite diferitor cauze, de la parazili la sindromul colonului iritabil.
Nici mcar doi medici nu au putut cdea de acord asupra bolii, gi cu att
mai pulin asupra tratamentului de urmat.
in fine, ?n disperare de cauz, am cedat. Dr. Young a acceptat s m
consulte, degi inc aveam dubii cnd am intrat in cabinetul lui. Oare ce
ar putea un microbiolog s gtie despre sntatea mea? Ce ar putea face el
?n plus fa! de un specialist in medicin?
Dr. Young a petrecut cea mai mare parte a dup-amiezei schimbn-
du-mi, ?n esen!, viala. El mi-a recoltat o prob de snge gi a analizat-o.
Fr a fi la curent cu suferinlele mele, Dr. Young mi-a descris In detaliu
simptomele. El imi ,,citea" sngele la microscop gi examina ceea ce
acesta dezvluia in legtur cu corpul meu gi cu mine.
Dr. Young mi-a spus c am dou opfiuni. Ag putea continua pe acea
cale, acceptnd s triesc avnd o sntate precar. Sau ag putea face
schimbri serioase in ceea ce privegte dieta, vitaminele, mineralele gi,
astfel, ceva mult mai impoftant: un mod de viaf complet nou. Cu ceea
ce am aflat de la Dr. Young in cursul consultaliei iniliale despre alimente
verzi, apa pur, evitarea zahrului gi evitarea unui pH acid al sngelui,
am oblinut rezultate imediate. Sntatea mea s-a ?mbuntfit in cteva
sptmni.
De atunci, am urmat cu grij tot ceea ce arat aceast carte privind
planul pentru Miracolul pH. Nu sunt ?ntotdeauna perfect gi uneori
cedez tentaliei zahrului gi altor mizerii cu care fusesem obignuit.
Totugi, sunt congtient de modul in care reaclioneaz corpul meu gi
revin repede pe calea cea bun.
10 Dr. Robert O'Young s Shelley Redford Young
Este adevrat, eu nu pot spune una dintre acele istorii incredibile

despre cum modul acesta de a mnca (gi de a tri!) poate opri un cancer
aflat in faza a patra, dar gtiu c Dr. Young a fost martorul unor asemenea
cazuri. Chiar gi acum, dup atlia ani, este clar pentru mine cum acest
mod de a mnca poate schimba radical viafa. Este o revelalie, un mod de
a privi lumea ?ntr-o lumin complet nou. Ea afecteaz modul in care ne
vedem pe noi ingine, boala gi felul in care alimentele afecteaz tot ceea
ce facem. Dr. Young v va schimba nu doar viziunea asupra modului tn
care funcJioneaz corpul, ci gi spiritul dumneavoastr. Dieta Young v
afecteaz att mintea, ct 5i corpul gi este intim legat de suflet.
Poate f dificil la inceput. Programul poate prea o schimbare
drastic, dar, cnd vedeli ct de bine v simlili gi ct de mari sunt
avantajele, opliunea este simpl.
Mi-am educat corpul s triasc altfel.
i lui ?i place. Ador acest lucru.
Jane Clayson,
co-moderator The Early Show
Partea I
TEORIA
Cnprolur 1
Noua Biologie a sntfii
lncepe o nou zi. O zi a adevratei sntli holistice, a vitalitlii gi a

strii de bine. Un timp al energizrii celulelor noastre, al amplificrii
maxime a fo(ei vitale a corpurilor noastre. O er a fizicului suplu gi
puternic! Cartea de fal este cheia pentru a primi aceast lumin in viala
ta. Mai ?nti, te ajut s inlelegi gtiinla revolulionar pe care eu (Rob) o
numesc Noua Biologie, apoi explic modurile practice de a{i schimba
dieta gi de a desctuga intreaga putere a corpului tu de a se autovindeca.
De fapt, lumina aceasta a aprut la orizont cu mai bine de o sut de
ani in urm. Dar opera radical a ctorva mari deschiztori de drumuri in
domeniul cercetrii a fost trecut cu vederea de un curent medical prin-
cipal att de adnc in propriile sale mituri tnct a fost orb la adevruri mai
mari. Pn acum. Acum vom da jos ochelarii de cal gi vom privi la un
model cu totul nou al sntlii umane gi al bolii. Muncind de decenii la o
cercetare exhaustiv - a mea proprie, ca gi aceea a acelor deschiztori de
-
drumuri vom descoperi cile spre boal gi sntate. Ve[i avea parte
de gtiint, bine?nfeles, dar gi de aplicaliile practice care v vor permite s
pune[i gtiinla in slujba voastr.
Este vorba doar despre echilibru. Universul opereaz prin menlinerea
in echilibru a contrariilor, iar universul conlinut in corpul vostru nu face
excepfie. Cnd survine un dezechilibru, avem semnele bolii: energie
sczut, oboseal, digestie proast, exces de greutate, gndire neclar,
dureri, ca gi alte tulburri majore. Aceast cafte este despre refacerea
echilibrului (snttii): energie, limpezime a minlii, func[ionare bun a
tuturor sistemelor corpului, ochi luminogi, piele curat gi un corp suplu gi
in form. Cu programul din carte, toate acestea sunt gi la indemna
dumneavoastr ?n decurs de cteva sptmni.
Tot ce trebuie s faceli este s aruncali o privire in jur pentru a vedea
c majoritatea oamenilor care triesc in stilul nostru modern de via!
14 Dr. Robe O'Young & Shelley Redford Young
sufer de dezechilibru. Sunt obezi. Obosili. imbtrnili prematur. Probabil

c aga v simgili gi voi. Exist sanse ca minimum una dintre persoanele pe
care le iubili s sufere de una dintre primele trei boli ucigage din Statele
Unite - boli de inim, cancer sau diabet. Cnd am Tntrebat publicul la una
dintre conferinlele mele cfi dintre ei au un membru din familie care
sufer de una dintre aceste trei mari rele, 7O-BA'L au ridicat minile. De
fapt, jumtate dintre noi vor muri de boli de inim sau diabet. O treime
vor muri de cancer.
Dac egti ca majoritatea oamenilor din societatea noastr, acum te
gndegti: ,,Bine, dar de ceva trebuie s mori". Am uitat c este firesc s
- -
mori gi s triesti sntos! De fapt, este dreptul tu din nagtere
s triesti sntos, pn in ziua cnd mori. A face din aceast viziune o
realitate este marele dar al acestui program. i credefi-m, nu are nimic
de-a face cu descoperirea genomului uman, cu tehnologiile medicale de
vrf sau cu produsele farmaceutice, chiar mai puternice gi mai pericu-
loase. Vestea bun este c rspunsul e mult, mult mai simplu dect toate
acestea. $i este disponibil chiar aici gi acum. Astzi.
lndiciul evident este legat chiar de cei trei principali ucigagi (cance-
rul, bolile de inim gi diabetul). Toate aceste boli sunt legate direct de
diet. De fapt, opt dintre cele zece cauze ale deceselor din prezent in
America sunt legate de diet (fr a mai menliona c dieta este in mod
evident cauza obezit[ii a 60o/o dintre american). A mnca alimentele
potrivite gi a lua cele mai bune substanle nutritive in mod echilibrat v va
ajuta s evitali toli acei ucigagi, o dat cu mizeria gi slaba calitate a vielii
care att de des precede moartea, uneori cu cteva decenii. Miracolul pH
Tnseamn doar simplele secrete ale combinaliilor corecte.
insgi curentul medical principal este de acord: ,,Hrana conline sub-
stanle nutritive esenliale pentru funclionarea normal a metabolismului,
iar cnd apar probleme, aceste a rezult din dezechilibrele ?n aportul de
substanle nutritive gi din interacfiunea duntoare cu alli factori. Pentru
americanii adulli care nu fumeaz gi nu beau excesiv, una dintre op{iunile
persona/e pare s influen[eze mai mult dect oricare alta persoective/e pe
termen lung pentru sntate - ceea ce mncm" (din ,,Raportul Autoritlii
Medicale Cenerale asupra Sntfii gi Nutrifiei": Sublinierea ne aparfine).
De la raportul-cheie al lui C. Everett Koop (gi chiar mai devreme, ?n
funclie de cercurile pe care le frecventali), americanii au trecut de la
mania unei diete la alta nu numai in incercarea de a scpa de bagajul in
exces pe care majoritatea dintre noi il crm, ci gi ca un mod de regsire a
Dieta Young 15
unei bune sntli. Rezultatul? Suntem (ca naJiune) mai gragi ca niciodat.
i cu siguran! nu suntem mai sntogi.
Problema este c dieta, care este cheia nu numai spre slbire, dar gi
spre sntate general gi stare de bine, trebuie s fie o diet care echili-
breaz corect procesele chimice din organismul nostru. Dar toate dietele
pe care le-au incercat americanii - nu numai ,,dieta americanului mediu",
ci gi regimuri presupus sntoase, precum cele cu confinut redus de
grsimi, piramida alimentelor s dietele vegetariene - creeaz dezechili-
bre puternice in reacliile chimice ale organismului. Chiar cnd un mod de
hrnire ?i face s scape de kilogramele in plus (de obicei temporar) sau
reduce nivelurile de colesterol sau diminueaz tulburrile digestive ale
unor persoane, el nu acoper promisiunea unei bune snt[i simple.
Suntem att de obignuifi cu maginria noastr medical modern inct, de
fapt, acea sntate bun numai lucru simplu nu pare a fi. Sunt aici pentru a
v spune: este simplu!
Uitali de msurtorile colesterolului. Uitafi de calorii gi gramajul ta
grsimi. Uitafi de tensiune, de glicemie, de niveluri hormonale sau de
oricare alli indicatori ai sntlii cu care suntefi obignuili din cabinetul
medicului. Se pare c singura msurtoare mai important pentru sntate
este pH-ul sngelui gi al lesuturilor ct de acid sau de alcalin este.
-
Diferitele zone ale corpului au diferite niveluri ideale de pH, dar pH-ul
sngelui este cel mai gritor dintre toate. Aga cum temperatura corpului
este reglat tn mod foarte strict, sngele trebuie menlinut ?ntr-un domeniu
foate ingust de pH - usor bazic sau alcalin. Corpul va face eforturi mari
pentru a-gi menline acest pH, inclusiv provocnd dezastre asupra altor
lesuturi sau sisteme.
Nivelul pH al lichidelor noastre interne afecteaz fiecare celul din
organism. intregul proces metabolic depinde de mediul alcalin. O h-
peraciditate cronic va coroda lesutul gi dac este scpat de sub control,
va intrerupe toate activitfile gi funcliunile, de la btle inimii pn la
combustia neural a creierului. Cu alte cuvinte, hiperaciditatea interfe-
reaz cu viala insgi. Ea se afl (dup cum vom vedea mai in detaliu in
capitolul urmtor) la rdcina tuturor bolilor gi tulburrilor.
Dac acest Iucru nu este de ajuns pentru a v trezi interesul in echi-
librarea pH-ului organismului vostru ?n mod natural, nedistructiv, [ine[i
minte acest lucru: hiperaciditatea este gi cea care ne mentine gragi (mai
multe despre asta mai trziu).
16 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young
Obiectivul acestui program - gi ceea ce el ili permite s faci - este de

a realiza echilibrul alcalin din corp. Modul de a face acest lucru este prin a
te alimenta cu hran acid gi alcalin intr-un mod corect echilibrat.
Aceasta inseamn ca B0% din diet trebuie s fie alimente alcalinizante,
cum sunt legumele verzi. (Procentul va scdea intructva, o dat ce v-a[i
reechilibrat cu succes.) Astfel, tn farfuriile noastre rmn po(ii mult mai
mici de hran acid (cum sunt carnea gi cerealele). in plus, alese cu grij,
suplimentele de inalt calitate v vor ajuta s atingeli gi s menlineli
echilibrul pH-ului. Veli afla mai mult despre toate acestea in detaliu, in
capitolele urmtoare.
Asta este! Asta e tot! Cel pulin trei sferturi din ce aveli in farfurie s fie
hran alcalinizant, folosili suplimentele a5a cum se explic in aceast
carte gi veli fi in form bun.
Urmtoarele capitole prezint detaliile lui de ce, iar restul cr[ii v
arat in mod specific ce gi cum. Ve[i beneficia de propriile mele cercetri
exhaustive gi de munca unor minli luminate care au parcurs aceast cale
inaintea mea gi veli primi de asemenea experienfa practic a lui Shelley,
pentru a vedea cum s faceli ca toate acestea s dea rezultate gi pentru voi.
Concluzia: Acest program v va imbuntli calitatea gi durata vielii.
V garantez c veli simfi o imbunttire imediat. Energia voastr va
cregte, vefi dobndi o nou limpezime a minlii gi noi puteri de concen-
trare, v vefi intri puterea gi rezisten]a gi veli pierde grsimea in exces, in
timp ce masa muscular va creqte. Veli avea ochi luminogi gi tenul curat.
Veli arta mai bine. V veli fmbunt[i performanlele sportive. intregul
vostru organism va funcliona mai eficient. Orice problem de sntate cu
care v-a[i confruntat se va reduce gi este foarte probabil c se va evapora
total. Pe scurt, v veli recpta fr nici un efort energia gi starea de bine
pe care credeali c le-ali pierdut o dat cu copilria. Prin vindecarea,
plenitudinea gi reintinerirea pe care acest program le aduce, vefi sim1i,
poate pentru prima dat ?n via[, o sntate personal strlucit.
Tot mereu primim mrturii de bucurie, ugurare gi recgtigare a liniStii
sufletegti de la cei care au scpat de boli grave sau cronice, de la cei care
au slbit gi care se chinuiau de ani de zile, de la cei crora le-a sczut
nivelul de colesterol, li s-a curgat pielea, li s-au oprit durerile 5i 5i-au
recgtigat energia. Am vzut persoane care n-au mai avut nevoie de
injec!iile cu insulin pentru diabet. Persoane ale cror dureri gi chinuri au
disprut. Chiar persoane care au fost diagnosticate cu cancer, ale cror
tumori au disprut gi care au fost diagnosticate apoi ca vindecate de
Dieta Young 17
cancer. Auzim frecvent de oameni care nu erau capabili s munceasc de

luni sau ani gi care s-au intors la munc, oameni ale cror alergii cedeaz,
persoane ale cror infeclii s-au vindecat. Persoane care sunt bine, integre
gi pline de energie din nou. Persoane ca Sharon sau soful ei. O voi lsa
s-gi spun povestea:
,,Ajunsesem la o greutate record de S7 kg. Eram deprimat gi

obosit gi incercasem aproape orice diet cunoscut de omenire. Sl-
beam gi apoi m ingrgam la loc dup ce m ?ntorceam la vechile mele
obiceiuri alimentare. Eram din ce in ce mai descurajat. M sturasem
s tot fiu bolnav, obosit g gras! tiam c era timpul s fac nigte
schimbri majore in stilul meu de via[.
i am urcat inc o dat in caruselul dietelor, mergnd la o orga-
nizafie local pentru slbire. Primele cteva luni a mers. Am slbit 9 kg,
mi-am schimbat sucul cu ap gi am inceput s fac gimnastic. Am crezut
c de data aceea chiar a5 fi putut s rezolv problema.
in acelagi timp, soful meu a fcut o cerere pentru o poli de asi-
gurare pe via!. Descoperirile companiei care a fcut analizele medicale
ne-au speriat de moarte. Colesterolul lui de 340 era practic in afara li-
mitelor. Avea nigte excrescenle de grsime la umr. i el era foarte gras:
103 kg. Pentru cineva cu o tnlfime de 174 cm, asta inseamn o greu-
tate greu de crat. Din raportul medical reiegea c el era o bomb
ambulant cu ceas. Un accident pe cale s se intmple. Ca gi mine, gi-a
dat seama c trebuia s fac nigte schimbri serioase. Dar nu prea gtia ce
gi cum s fac.
Pn s fac ceva, ne-am mutat intr-o cas nou gi am plecat in
vacanl. Am revenit la vechile mele obiceiuri alimentare, am ?ncetat s
mai fac gimnastic gi am pus la loc 9 din cele 1a kg pe care le ddusem
ios. Miracolul pH a intrat in viala noastr atunci cnd lucrurile s-au mai
linigtit gi mi-am dat seama c trebuia s facem ceva.
Amndoi am avut acela prim gnd: Cum o s ne putem schimba
att de drastic felul nostru de via[? i acelagi al doilea gnd: trebuie s
incercm. in seara aceea ne-am angajat s incepem programul - gi
imediat ne-am indreptat spre un restaurant local favorit pentru a ne in-
frupta din ultimul nostru cotlet de porc la grtar gi plcint. Din dimi-
neala urmtoare ne-am schimbat dietele - 5i ne-am schimbat viafa. Nu
ne-am mai uitat inapoi.
Colesterolul so[ului meu a sczut la 242 in gase sptmni, iar
acum este sub 200. Avea artrit la 5old 5i se gndea la o intervenfie
chirurgical" Dar durerea a disprut! Pentru prima dat ?n viafa mea nu
mai sunt deprimat. Nu mai sunt o mnccioas nestpnit; nu mai
1B Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young
mnnc pn mi se face ru - c?, pe urm, s mai mnnc ceva. Nu mai

sunt o sclav a dependenlei mele de zahr gi pine. Alimentele dup
care rvnesc acum sunt avocado gi soia. Ambilor ne-ar plcea s mai
slbim pulin, dar nu ne mai facem griji in legtur cu asta. i nu ne vom
mai ingrga la loc pentru c nu mai tnjim dup alimentele care ne
fceau s fim bolnavi, obosifi gi mai ales gragi.
A reegit c pierderea in greutate este aproape un beneficiu se-
cundar. Ceea ce am realizat cu adevrat din asta este faptul c ne simfim
mai bine. Spiritele gi corpurle noastre sunt mai puternice. Nu ne mai
simfim ru gi obosi[ tot timpul. Chiar gi rela[iile noastre au avut de
cgtigat. Avem o via[ mult mai implnit. Putem s ne bucurm mult
mai mult de lucrurile cele mai bune din via! * ?n principal de copiii
nogtri.
Vorbind de copiii nogtri, ii introducem gi pe ei treptat in program.
Au fost crescufi cu fasrfood gi pizza, dulciuri 5i sucuri acidulate. $i
deveniser dependenfi de zahr, pine i carne - gi erau obosifi, obezi
g depresivi din aceast cauz, ca atfia allii din generafia lor. Cine ar fi
crezut c ei vor bea vreodat suc de plante verzi ca mc dejun? T hrnim
cu alimente sntoase gi iau de asemenea gi suplimente. Inc mai m-
nnc ceva zahr din cnd in cnd, dar ne dm seama c nu se poate
face o schimbare brusc, peste noapte. intreaga familie se tndreapt in
direclia bun.
in afara volumului uriag de povegti de genul acesta - din care v voi

mai impftgi pe parcursul c(ii - am vzut dovada gtiinlific a unei astfel
de transformri cu propriii mei ochi, degi nimic nu este mai convingtor
dect schimbrile radicale din via[a de zi cu z a oamenilor. Am observat
mii de probe de snge, inclusiv niveluri de pH, de la oameni din intreaga
lume, pi am vzut transformrile care se produc - chiar pn la nivelul
celulelor individuale - cnd oamenii lgi schimb modul Tn care se hrnesc.
cuM AM Af UNS S tvtr.rCtvt iru rrlul ACESTA

Acest proces de vindecare se produce deoarece lumea este dispus
s-gi asume responsabilitatea pentru propria sntate gi s fac schimbrile
necesare. Aceasta a fost o misiune pe care Shelley gi cu mine ne-am asu-
mat-o pentru noi tngine incepnd cu douzeci de ani in urm. Dar ne.a luat
ceva timp s ne dm seama c ceea ce prea a fi optim ne lsa totugi obosili,
aparent predispugi la orice rceal gi incapabili s lum ce era mai bun din
via[a noastr. in cele din urm, inv!nd dn gregeti - expermentnd pe noi
Dieta Young 19
?ngine -, ffi dezvoltat programul Miracolul pH gi am gst, ?n final, modul

de a avea o sntate deplin, permanent, holistic - pregtili fizic s ne
trim viata din plin.
intotdeauna am fost activi, ?n cutarea unor ci de a ne imbuntfi
sntatea. Prin 1980, [ineam un regim pe care-l credeam a fi un regim
vegetarian strict ideal - in majoritate carbohidrati complecgi, tmpreun cu
zaharuri simple, proteine gi grsimi. Ne conformam cu ceea ce prea a fi
cea mai bun nutrilie posibil pentru corpurile noastre gi ne-am crescut
copiii in acest mod.
Mncam cele mai bune alimente care se vindeau in magazinele
noastre favorite de hran sntoas. i totugi simleam acea oboseal de
dup-amiaz. Rezistenla noastr sportiv prea s fi atins un prag gi nu
puteam aduce nici un fel de imbuntliri mai departe. Nu aveam puterea
gi energia pe care le doream. Prezentam, ?ncet, dar sigur, un semn comun
de ?mbtrnire dup altul. i totul prea s mearg mai ru pe msur ce
imbtrneam.
Ceea ce nu gtiam atunci era ce dezastru produceau toate acestea in
reacliile chimice ale organismului nostru, ct de periculos mreau acidi-
tatea corpurile noastre, fcnd loc tuturor consecinfelor dezastruoase
explicate in capitolele urmtoare. Slav Domnului c intreaga familie a fost
in general sntoas, dar cu ceea ce gtim acum putem s ne dm seama c
am fost norocogi. Ne pregteam singuri pentru o mullime de potenliale
necazuri. Ne-a luat o mullime de timp s ne dm seama ce se intmpl gi ce
am putea s facem. Cnd am gsit solu!ia, ce diferen! spectaculoas! in
primul rnd, degi nici unul dintre noi doi nu era supraponderal, amndoi
am slbit cteva kilograme. Eu am slbit aproape 9 kS - 10 cm in talie.
Shelley a dat jos in jur de 7 kg gi are acum aceeagi msur pe care o avea
?n liceu (42). i mult mai important, ne simlim mult mai bine. Nu numai
asta, dar am constatat schimbri gocante in sngele nostru, inclusiv privind
nivelurile pH-ului. Un lucru bun despre aceast dur cltorie de cinci-
sprezece ani pe care am fcr-t-o dezvoltnd acest program a fost c mi-a
dat timp s realizez unele tehnici de laborator noi (pentru mine) cu care
am putut s ?nregistrez progresul nostru (pe care-l voi descrie tn carte pe
larg, mai trziu).
Deoarece noi eram in general sntogi, eram nerbdtor s testez
efectele schimbrilor de diet pe care le fceam pe persoane care se
confruntau cu probleme grave de sntate, ca diabetul, cancerul, obezi-
tatea, boli de inim, lupus, gut gi artrit. ?ntr-adevr, in studiile mele am
20 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young
constatat aceleagi semnificative tmbuntliri in sngele lor. Toli au spus c

se simt mai bine gi c au pierdut din greutate. lar in multe cazuri, chiar
bolile grave se vindecau sau dispreaul Fiind martorut acestor rezultate
remarcabile, am gtiut c am descoperit ceva mai mult dect un mod de
alimentalie care s-a intmplat s fie bun pentru noi gi familia noastr.
Csisem ceva ce doream s ?mprtgim gi altora. Aplicm dieta Miracalul
pH de mai bine de cinci ani gi nu exist nici un dubiu in minlile noastre:
nu ne vom intoarce niciodat. Am cgtigat prea mult i nu vrem s mai
renuntm niciodat. Chiar dac imbtrnim, continum s ne sim[im mai
bine. i gtim c ne protejm de ravagiile bolilor care fac attea victime
tntre concetlenii nogtri americani. Am gsit un mod de a ne asigura c
vom fi alturi unul de cellalt, pentru munca noastr, gi mai ales pentru
copiii nogtri, pentru mult timp.
O bun sntate ar trebui s fie a doua noastr natur, dar pentru
multe persoane pare foarte dificil de menlinut. Miracolul pH schimb
aceasta pentru totdeauna. V va permite s v regsi[i ceea ce este pe
drept al vostru, v va incuraja s v lua[i responsabilitatea pentru propria
voastr stare de bine gi s v recgtigali marele dar al sntlii.
tiu, exist o mullime de formule pentru a te face bine. i multe dintre
ele au un palmares bun gi o reputalie pozitiv. Deseori, aceasta se in-
tmpl pentru c se ocup parlial (probabil fr s gtie) de ceea ce vom
invla aici. De asemenea, puteli s v simlili mult mai bine fr a fi
complet vindecat, deci trebuie s v gndili c treaba este fcut fr a
obline cele mai mari avantaje posibile. O dat ce veli experimenta com-
pleta, vibranta stare de bine care vine o dat cu schimbarea fundamental
a dietei, veli gti exact ct de colosal poate fi diferen[a. V invitm deci s
incepem aceast cltorie gi s experimentali rezultatele pentru voi tngiv.
Trezili-v in lumina unei noi zile!
Cnrrolul 2
ABC-ul: Acid, snge, candida-
inainte de a face pagii specifici pentru transformarea modului de a v

hrni - li a modului ?n care v simli[i -, eu (Rob) vreau s v prezint pe
scurt fundamentul gtiin[ific care s v ajute in acegti pasi. Cndi1i-v la asta
in acest fel: am vegti bune gi vegti proaste - i o s v dau mai inti vegtile
proaste. Vom avea vegtile bune destul de curnd - cile prin care puteli s
v protejali de toate aceste vegti proaste gi delicioasa hran pe care putel
s-o mncali in cursul acestui proces -, dar acum vreau s inlelegefi cte
ceva din fundamentul gtiinlific pe care am cldit programul Miracolul pH.
O dat ce veli ?nlelege aceasta, cred c veti vedea clar de ce respectarea
programului este att de important gi poate aduce o astfel de schimbare
profund ?n viaa voastr.
Din primul capitol gtiJi c esenla celui mai important concept al
acestui program o repreznt echilibrul acidlbaz in organismul vostru,
mai ales ales ?n snge, aa c vom incepe s aprofundm pufin acest
subiect. Vom aborda apoi una dintre cele mai grave consecinfe ale unui
organism excesiv de acid: fiarele slbatice care prosper acolo, printre
bacterii, drojdii (candida din titlul acestui capitol), fungi gi mucegaiuri.
A VINE DE LA ACID
Pornim de la premisa c dintre toate echilibrele pe care corpul uman
se lupt s le menfin, cel mai important este acela dintre mediul acid gi
bazic (sau alcalin). Corpul face mari eforturi s menfin caracterul adec-
vat, slab bazic, al sngelui su. Dar este foarte usor i mult prea frecvent ca
lesuturile corpului s devin acide. Un astfel de dezechilibru creeaz
cadrul pentru haos, deschiznd uga pentru suferinle gi boli. Pe scurt, o
.
in original, ABC reprezint inlialele cuvintelor Acid, Blood, Candida (n. tr.).
22 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young
sntate bun are nevoie de un corp aflat intr-un echilibru adecvat

acidlbaz. O diet adecvat (cum este cea prezentat in aceast carte) este
unicul mod de a asigura acest echilibru.
RelaJia dintre acid gi baz este cuantificat gtiinlific pe o scar de la 1
la 14 cunoscut ca ,pH" .Pe aceast scar, Z inseamn mediu neutru. Sub
7 este mediu acid gi peste 7 este mediu bazic sau alcalin. Din punct de
vedere tehnic, pH-ul reflect concentrafia de ioni de hidrogen' (molecule
incrcate pozitiv) din orice solulie dat. Dar nu este nevoie s inlelegeli
aici detaliile de chimie. Doar s gtili c aceste dou tipuri de medii chi-
mice - acid gi bazic - sunt opuse gi cnd se intlnesc in anumite proporfii
se pot anula unul pe cellalt, crend un pH neutru. in snge este nevoie
aproape de douzeci de ori mai mult mediu bazic pentru a neutraliza o
cantitate dat de acid, deci este mai bine gi mai usor de menlinut dect de
recgtigat ech il ibrul.
B REPREZINT SAruCELE--
Aga cum temperatura corpului nostru trebuie menlinut la 36,7"C,
sngele nostru se menline ideal la un pH de 7,365 - foarte usor bazic. (Un
medic clasic ar accepta pn \a7,4, dar asta e problematic, dup cum vom
vedea mai trziu.) puteli msura de asemenea pH-ul urinei sau al salivei,
dar sngele este cel mai important gi trebuie s se menfin ct mai strict
intre limite. Oricum, diferitele po(iuni ale corpului au diferite cerinle
privind pH-ul. De exemplu, sngele gi Jesuturile trebuie s fie slab bazice,
dar intestinul gros trebuie s fie ugor acid, iar urina slab acid sau neutr.
Saliva are tendinla s aib un pH neregulat. lndicele pH al urinei poate
furniza cea mai bun estimare a ceea ce se intmpl in lesuturile corpului,
dar nu este intotdeauna precis; pH-ul sngelui este mai sigur, fiind un
indicator mai bun al strii interne.
Boala fiziologic este aproape intotdeauna rezultatul a prea mult acid
care afecteaz echilibrul pH-ului din corp in asemenea grad inct oblig
corpul s manifeste simptomele de boal. (Boala mai poate fi gi simplul
efect toxic al unei surse exterioare, dar acest lucru este mult mai rar.)
Simptomele pot fi expresia acelui stres, dar ele mai pot fi gi un semn al
efortului fcut de corp pentru echilibrare. in funclie de nivelul stresului,
' De fapt, ioni de hdroniu, H:* (n. tr.).

" Vezi nota de la inceputul capitolului (n. tr.).
Dieta Young 23
simptomele pot sau nu pot fi clar vizibile. Culmea este c excesul de acid
este ceva pe care ni-l facem singuri, datorit op[iunilor fcute. Vestea bun
este, agadar c, o dat ce recunoagtem acest fapt, putem avea alte opliuni.
Toate mecanismele de reglare a organismului (inclusiv respiralia,
circula!ia, digestia gi producerea de hormoni) lucreaz pentru echilibrarea
rapoftului fragil acid/baz. Corpurile noastre nu pot tolera dezechilibre
acide mari. in stadiile timpurii ale dezechilibrului, simptomele ar putea s
nu fie foarte intense gi cuprind fenomene ca: erupfii cutanate, dureri de
cap, alergii, rceli, gripe gi probleme cu sinusurile. Pe msur ce situalia
scap gi mai mult de sub control, apar situalii mai serioase. Organele gi
sistemele slbite incep s cedeze, avnd ca rezultat disfunclii ale glan-
delor: tiroid, suprarenale, ficat etc. Dac pH-ul lesutului deviaz prea
mult spre partea acid, nivelurile de oxigen scad gi metabolismul celular
inceteaz. Cu alte cuvinte, celulele mor. Sunte[i mo(i.
De aceea nu poate fi permis o scdere a pH-ului. Pentru a preveni
acest lucru, cnd se confrunt cu un aport mare de acid, sngele incepe s
extrag minerale alcaline din fesuturi pentru compensare. Exist o familie
de minerale potrivite in mod special pentru neutralizarea sau detoxifierea
de acizi puternici, de exemplu sodiu, potasiu, calciu gi magneziu. Cnd
aceste minerale reacfioneaz cu acizii, ele creeaz mult mai puline sub-
stanfe duntoare, care sunt apoi eliminate de corp.
Un organism sntos menline o rezerv din aceste minerale pentru a
intmpina cererile de urgen!. Dar dac ele nu exist in cantitfi suficiente
in diet sau ?n stoc, sunt mobiIizate de altundeva gi pot fi extrase din oase
(cum este cazul calciului) sau din mugchi (magneziu) unde ele sunt,
-
binein[eles, necesare. Aceasta poate usor conduce la carenle - la multe
gi variate simptome care apar o dat cu ele.
Acesta este doar vrful aisbergului. Dac suprasolicitarea acid este
prea mare pentru ca sngele s-o echilibreze, acidul in exces este condus
spre lesuturi, pentru stocare. Apoi sistemul limfatic (imunitar) trebuie s
neutralizeze ce poate * gi lncearc s se debaraseze de restul. Din pcate,
,,a se debarasa" de acidul din lesuturi ?nseamn s-l trimit din nou in
snge, crend un cerc vicios de a retrage inc mai multe minerale de baz
de la funcliile lor obignuite gi stresnd in plus ficatul gi rinichii. Ulterior,
dac sistemul imunitar este suprasolicitat, sau vasele sale nu funclioneaz
corespunztor (o stare cauzat adesea de lipsa de migcare), acidul se
acumuleaz in lesuturi.
Acest dezechilibru in pH-ul sngelui duce la iritalie gi inflamalie gi

pregtegte terenul pentru boal. Bolile acute sau cronice rezult att din
incercarea corpului de a mobiliza rezervele de minerale pentru prevenirea
distrugerii celulare, ct gi din intervenliile de urgen! pentru detoxificarea
corpului. De exemplu, corpul poate elimina acid prin piele, producnd
simptome ca eczeme, acnee, furuncule, migrene, crampe musculare,
umflturi, iritalii, inflamalii gi tot felul de dureri. Simptomele cronice apar
cnd toate posibilitlile de neutralizare sau eliminare a acizilor au fost
epuizate.
Cnd reziduurile acide se acumuleaz in corp gi intr in snge, sis-
temul circulator va ?ncerca s se debaraseze de ele sub form lichid, prin
plmni sau rinichi. Dac exist prea multe reziduuri, ele sunt depozitate
in diverse sisteme organice, inclusiv in inim, pancreas, ficat gi colon, sau
sunt ?nmagazinate in lesutul adipos, inclusiv in sni, golduri, coapse,
abdomen - gi creier. Acest proces de descompunere a reziduurilor acide
gi de depozitare poate fi numit gi ,,proces de imbtrnire".
C VINE DE LA CANDIDA
Reziduurile acide pregtesc Ai terenul pentru eventualele efecte dis-
trugtoare cauzate de o serie de microorganisme ?n organism, incepnd
cu Candida. Candida este numele latin pentru ceea ce in mod obignuit
este cunoscut ca un ferment in corpul uman, dar de fapt este un fel de
ciuperc. Fermentii gi fungii (i rudele lor apropiate, mucegaiurile) sunt
forme unicelulare de organisme vegetale care populeaz pmntul, aerul
gi apa. Sunt absolut peste tot. De exemplu, Candida se gsegte in mod
normal in tractul gastrointestinal. De fapt, am muri fr ea. Totugi, ea
poate s se inmulleasc excesiv, provocnd o larg varietate de simptome,
de la suprtoare la cronice sau chiar fatale. Este germenul cu care mult
prea multe femei sunt obignuite prin ,,infeclii de tip candidoze", iar prinlii
au avut de-a face cu el in cazul ?n care copiii lor au avut vreodat afte (care
sunt chiar Candida care se dezvolt in gt).
in timp ce medicina tradifional recunoaste acestea gi o serie de alte
probleme medicale care provin de la fermenli gi fungi, adevrul este c
marea majoritate a oamenilor sufer, dn cauza dietei americane tipice, de
nigte afecliuni scpate de sub control -, iar efectele sunt dezastruoase. De
fapt, excesul de Candida este unul dintre cele rele. Suntem asaltali de o
sumedenie de ,,microorganisme" - fermenli, fungi gi mucegaiuri, precum
Dieta Young 25
gi bacterii gi virugi. Mai ru inc, suntem afectali nu numai de microor-

ganismele in sine, ci gi de secreliile lor otrvitoare, sau ,,micotoxine" gi
,,exotoxine" (de Ia ,,myco" insemnnd ciuperc, ,,exo" insemnnd bacte-
rie, iar ,,toxin" insemnnd, bineinjeles, otrav). Microorganismele pro-
duc aceste reziduuri acide atunci cnd diger (de fapt fermenteaz)
glucoz, proteine gi grsimi - aceleagi substan[e pe care corpurile noastre
caut s le foloseasc pentru energie.
Candida gi alte microorganisme pun stpnire pe zonele cele mai
slabe din corp, otrvindu-le gi suprasolicitndu-le. intr-un mediu acid, ele
au practic fru liber s deterioreze fesuturi gi procese din corp. Ele triesc
pe seama glucozei din corpul nostru, pe care o utilizeaz pentru energie,
gi ne folosesc lipidele gi proteinele (chiar gi acizii nucleici, materia noastr
genetic!) pentru dezvoltare gi cregtere. Practic, aceste organisme ne
mnnc de vii! igi trimit apoi reziduurile lor (acide) ?n fluxul sanguin, ca gi
in interiorul celulelor, polund gi mai mult sistemul.
Ca s aveli o mic perspectiv de ct de ?nfricogtor este potenlialul
prejudiciu: de peste sute de milioane de ani de cnd fermenfii, fungii gi
mucegaiurile sunt pe pmnt, ele s-au dezvoltat in peste cinci sute de mii
de diferite forme identificabile. au suferit foarte puline modificri
genetice. Evident, n-au avut nevoie, deoarece sunt mari oportunigti gi
supravieluitori, perfect potrivili pentru ceea ce fac. Pot trece de la cregteri
explozive la sute de ani de stagnare. (Au fost gsifi spori vii in mormintele
egiptene recent deschse.) in plus, exist mai mult de o mie de toxine
produse de fermenli, fungi gi mucegaiuri.
Nu bacteriile, fermenlii, fungii gi mucegaiurile sunt cele care produc
simptome ?n organism, ci reziduurile lor. Nici nu iniliaz boala. Ele doar
i;i fac sim[it prezenla din cauza unui mediu compromis. A;a cum scria
Rudolph Virchow: ,,]n!arii caut apa sttut, dar nu ei sunt cauza pentru
care balta devine sttut".
Aceste organisme gi reziduurile lor contribuie direct sau indirect la o
list mare de simptome. Majoritatea bolilor, in special cele cronice gi
degenerative, sunt urrharea inmullirii microorganismelor. intre extreme,
cum sunt banalele ciuperci la picior gi SIDA, exist tnmulliri excesive ale
fermenlilor gi fungilor care duc la diabet, cancer, ateroscleroz (artere
infundate), osteoporoz, oboseal cronic gi ?nc multe altele, incluznd
infeclii care par s fie transmise de la persoan la persoan. Semnele ge-
nerale ale inmullirii lor constau tn dureri, infeclii, oboseal gi disfunclii ale
corpului cum ar fi dereglri ale glandelor suprarenale/tiroid, indigestii,
diaree, foame continu, dureri intestinale, depresie, hiperactivitate, com-

poftament antisocial, astm, hemoroizi, rceli gi grip, probleme respiratorii,
piele uscat 5i mncrimi, afte, gingii retractile, ciuperci ale unghiilor (de la
mini gi picioare), ameJeli, dureri afticulare, halen, ulcere, .olit", arsuri la
stomac, gur uscat, sindrom premenstrual gi probleme menstruale, irasci-
bilitate, ochi umflali, lips de apetit ru*uui, erupfii cutanate gi eczeme,
lupus, dispozilii schimbtoare, dezechilibru hormonal, nfeclii vaginale,
chisturi 5i tumori, artrite reumatoide, amorleli, febra fnutui, acnee, g-
zelbalonri, staz intestinal, hipoglicemie, hernie hiatal, migrenu, i.irr-
gie/oboseal, insomne, tendinle de suicid, rceal/frisoane, infeclii, supra
gi subponderalitate, sensibilitate la substanle chimice, memorie slab,
dureri musculare, alergii (la factori din aer sau hran), usturimi de ochi,
scleroz multipl, malabsorbgie gi infeclii ale vezicii urinare (aoleu!). toate
i
acestea nici mcar nu includ acea general gi omniprezent stare de ru,
att de obignuit in zilele noastre. Puteli foafie bine s invinuili pentru asta
microorganismele scpate de sub control gi toxicele lor reziduuri acide.
r AA, NE TNTOARCEM 1A... AC|D

Microorganismele prosper in... aciditate! Le place s inoate in pro-
priile lor reziduuri. Le plac, de asemenea, nivelurile sczute de oxigen din
mediul acid. Pe lng aceasta, reziduurile pe care le produc sunt i ele
puternic acide. Doar in cazul in care aveali nevoie de o dovad in plus in
legtur cu importanla de a v readuce organismul la normal, vizualizafi
imaginea mental a corpului vostru forfotind de mucegai gi ciuperci.
Totugi, vestea bun este c a v hrni adecvat gi a utiliza infelept
suplimentele este tot ce aveJi nevoie s faceli ca s puneli corpul vostru s
foloseasc gi s controleze microorganismele de care are nevoie, fr
riscul aparifiei de dezvoltri excesive sau forme negative afe acestora.
Menlinerea echilibrului acid/baz prin diet furnizeaz mediul optim doar
pentru niveluri sntoase de microorganisme.
Toli oamenii trebuie s fie preocupali de microorganisme, chiar dac
nu au avut (inc) experienla unor semne vizibile de dezvoltare excesiv.
Aceasta se datoreaz faptului c dezvoltarea excesiv are loc in dou
etape. in pri ma, faza dezvoltrii in[iale, microorganismele se dezvolt in
mici colonii gi, degi sunt probabil vizibile in snge, poate c nu sunt
detectate prin senzalii fizice sau simptome. in cea cle-a doua etap, faza
acut sau cronic, complicaliile gi disconfortul devin evidente. Acum este
Dieta Young 27
att de ru tnct organismul vostru se plnge, emi!nd semnale de alarm

gi cernd ajutor. Etapa a doua de dezvoltare excesiv poate aprea relativ
repede sau poate dura cfiva an.
Chiar ?n acest al doilea stadiu mai grav, tot ce trebuie s facefi pentru
o schimbare radical este s creafi in organismul vostru un mediu intern
care s nu ajute microorganismele. Este nevoie doar de echilibrarea
pH-ului sngelui gi lesuturilor prin suplimente nutrilionale gi o diet
alcalin cum este cea detaliat in capitolele urmtoare. Bine?nleles c ar fi
mai bine inc s le oprili din drumul lor inainte chiar ca lucrurile s ajung
lntr-un stadiu att de ru, de aceea oricine poate beneficia de pe urma
acestui program.
Cnd organismul parcurge drumul ?napoi de la acid spre baz, fer-
menlii, fungii gi mucegaiurile se opresc din dezvoltare gi redevin benigne.
Reziduurile lor toxice pot fi apoi legate de anumite grsimi gi minerale gi
eliminate din corp.
cruD pEsnt suNT BoLNAVI, scHtMBATt ApA

Cndi!i-v la corpul vostru ca la un bazin cu pegti. lmaginafi-v ce-
lulele gi sistemele de organe ca fiind pegtii, scldali tn lichide (inclusiv
sngele) care transport substanlele nutritive gi evacueaz reziduurile. S
presupunem apoi c aduc o magin gi pun leava de esapament spre filtrul
de alimentare cu aer care furnizeaz oxigen spre bazin. Apa se umple cu
monoxid de carbon, fcnd-o acid. Apoi arunc ?n bazin prea mult
hran, sau un tip gregit de hran, iar pegtii sunt incapabili s consume sau
s digere tot, aga c hrana incepe s se descompun. Reziduurile toxice
acide gi substanlele chimice se acumuleaz pe msur ce hrana se des-
compune, fcnd apa gi mai acid.
in ct timp vor pieri pegtii?
Nu ali face niciodat asa ceva nici celor mai obignuii peStigori exo-
tici, gi totugi noi, oamenii, cam asta le facem in fiecare zi corpurilor
noastre, sngelui nostru, distrugndu-le prin poluare, hran excesiv,
hran acid gi multe altele. Pegtii plutesc cu bu(ile in sus, dar este ca gi
cum nu i-am vedea, sau nu gtim ce inseamn asta.
Acum, ?napoi la acvariul cu pesti poluat. Ce facefi dac afi atins o
astfel de stare de lucruri regretabil? Veli trata pestii pentru bolile pe care
fr indoial c le vor dobndi? Nu - ve[i schimba apa.
Facefi aceeagi favoare corpurilor voastre. Schimbali apa. Cur]a!i

mediul. i apoi menlinel-l curat. Programul din aceast carte v arat
cum.
rsToRtc, PTERDUT r REGS|T

Biologia clasic, bazat pe Iucrrle lui Louis Pasteur de la sfrgitul
secolului al X|X-lea, se bazeaz pe ideea c boala provine din germenii
care invadeaz din exterior corpul. Studiind ?ns uimitoarea, dar ruginos
de ignorata oper a contemporanului lui Pasteur Antoine Bechamp s a
urmagilor si, inclusiv Cnther Enderlein, Claude Bernard, Virginia
Livingston-Wheeler gi Caston Naessens, am aflat c, intr-un mediu acid,
bacteriile gi alte microorganisme pot proveni din propriile noastre celule.
,,Cermenii din aer" ai lui Pasteur pot contribui la boal, dar nu sunt,
contrar credin[ei populare, necesari pentru ca boala s apar. Efectele lor
negative se adaug pur gi simplu la mediul compromis deja existent in
organ ism.
Dup ce c generm diverse microorganisme in corpul nostru, noi ti
mai introducem gi prin sistemul nostru respirator gi prin tractul intestinal
-
(prin hrana noastr dar mai mult despre acest subiect, mai trziu).
lnvadatorii bacterieni par astfel c se dezvolt ?n corp, producnd haosul
caracteristic lor. Dar ceea ce se intmpl cu adevrat este c prezenla lor
iniliaz o dezvoltare similar a bacteriilor deja prezente in organis-
mul-gazd, depinznd, din nou, de mediu.
Un mediu acid ofer mai ugor und verde acestui proces. Pentru a
contracta o infeclie, trebuie s fii predispus la ea din interior. Trebuie s ai
deja ceva microbi in organism gi trebuie s ai aciditatea care s le permit
s se menfin. De aceea, unele persoane expuse iau o rceal sau alt
microb; iar unele nu. Cndi!i-v pu[in la epidemia de grip din 1918. A
fcut ravagii pe planet, ucignd aproape 30 de milioane de oameni din
intreaga lume. Dar s-a intmplat intr-o cas, ins nu gi la vecini, unuia din
membriifamiliei, dar nu gi celuilalt. De ce? Dac arunci seminle pe beton,
ele nu vor ?ncol1i. Trebuie s aib un sol fertil. La fel este gi cu microbii.
Dup ce ptrund in organismul tu, dac mediul nu este plcut gi acid, ei
nu pot cregte, nu se pot se inmulli gi nu te pot imbolnvi sau ucide.
Dieta Young 29
FORME NUMEROASE
Cellalt factor-cheie legat de microorganisme este c igi pot modifica
rapid formele gi func[iunile. Bacterii]e se pot transforma in fermenli,
fermenlii in fungi gi fungii in mucegaiuri. Cum domeniul acesta este
dominat de cercetarea lui Pasteur, am pierdut timp mai mult de o sut de
ani din vedere un fapt critic, anume c boala este o stare a propriului
nostru mediu interior, nu ceva cauzat de atacul unor entitli strine.
Acest capitol pierdut de istorie relev faptul c exist ceva inde-
pendent in celulele gi lichidele corpului, care este capabil s evolueze
spre forme mai complexe. Aceste elemente sunt cunoscute ca microor-
ganisme. gi sunt con[inute in toate formele vii. Degenerarea gi regenerarea
igi au amndou originea in microorganisme. Toate celulele evotueaz
tncepnd de la ele. in condiliile gi mediul corespunztor, microorganis-
mele evolueaz in forme mai complexe, cum sunt bacteriile gi fungii. Este
un drum cu dou sensuri: bacteriile pot de asemenea s invol ueze, reve-
nind la faza de microorganisme. Totul incepe de la microorganisme gi se
termin cu microorganisme. ce se ?ntmpl, depinde de mediu.
Capacitatea microorganismelor de a evolua, de a-gi schimba forma gi
funcfiunea, in func]ie de mediul lor, este cunoscut ca polimorfism (,,poli"
insemnnd mai multe gi ,,morfos" fnsemnnd form). Teoria mea este c
globulele rogii pot gi ele s fac acest lucru: ele pot de-evolua gi re-evotua
apoi ?ntr-un alt tip de celul de care organismul are nevoie celute -
osoase, celule musculare, celule dermale, celule nervoase, celule hepa-
tice gi aga mai departe. Printr-un tip de proces paralel, bacteriile, fermenfii,
fungii gi mucegaiurile sunt evolu[ii morbide ale ce]ulelor sntoase (in-
clusiv globule rogii, celule nervoase gi celule hepatice).
Sunteli deja famliarizali cu un exemplu de polimorfism: tranzilia de
-
la ap obignuit la abur sau fulgi de zpad. Structura chimic nu se
schimb - este tot HzO, dar forma da, in funclie de mediu.
Pun pariu c pute[i ghici ce tip de mediu stimuleaz modificrile
morbide ale microorganismelor din corpul uman. Asa este: aciditatea.
Microorganismele nu devin ?ntotdeauna bacterii, iar bacteriile nu evolu-
eazin fungi, gi nici fungii nu devin intotdeauna mucegaiuri - pentru asta
'in original, ,,microzymas" (,,micro" insemnnd mic, iar ,,zyma" insemnnd fiin!) (n. tr.).
e nevoie de un mediu acid. Organismele polimorfe duntoare nu pot

evolua tn condiii sntoase (alcaline).
Cu un microscop de inalt rezolulie, un aparat video gi o imprimant
am reugit s inregistrez evolulia organismelor polimorfe de la bacterii in
form de bastonase (bacili) la forme sferice (coci) gi apoi la fermenli gi
mucegai - i pe urm, in sens invers. Polimorfismul a fost de asemenea
observat in imaginile de microscopie electronic a lesuturilor de animale.
Experimente spectaculoase au demonstrat dimensiunea transform-
rilor posibile. De exemplu, un tip de amoeb (un organism unicelular) se
hrnegte cu bacterii, iar alt tip, care produce dizenterie, se hrnegte cu
orez. Ambele au ADN specific formei lor. Dar se intmpl un lucru
surprinztor dac le schimbali dieta, una dintre amoebe trecnd la orez,
iar amoeba care produce dizenterie, trecnd la hrana cu bacterii: de fapt, li
se modific materialul genetic! Practic se transform dintr-una intr-alta!
Aceasta face ca polimorfismul microorganismelor s fie chiar mai profund
dect transformarea unei omizi ?n fluture, gi cu att mai fantastic cu ct se
poate intmpla foarte rapid, cteodat fiind o chestiune de secunde.
Prietenii lui Pasteur aflali ?n pozilii inalte, talentul lui de prezentator
gi abilitatea lui de a se vinde pe el gi munca lui, totul a favorizat cu decenii
in urm ,,teoria microbilor", iar curentul medical principal a aderat la ea
pn ?n ziua de azi. Aceast traditrie este att de puternic, iar alternativele
att de revolulionare, inct chiar cnd ceva este ugor de vzut, observabil
cu ochii liberi, totul rmne nevzut. Speranla mea fierbinte este c acest
lucru incepe s se schimbe, chiar dac prea incet.
Mai exist un motiv pentru care aceast istorie pierdut se recupereaz
att de greu. Aga cum microorganismele pot evolua, ele pot s gi revin la
starea lor inifial. De exemplu, in bere, dup fermenta]ia cerealelor sunt
prezente numai urme din fermentul adugat inilial intr-o garj, nemaifiind
vizibil pentru un ochi neavizat. Rmne numai alcoolul - pur gi simplu o
micotoxin. Unde s-au dus microorganismele? De fapt, nu au plecat, doar
s-au transformat. in mod similar, orice tumoare canceroas este inconju-
rat de acid tactic - o alt micotoxin -, dar microorganismul poate s fie
sau nu acolo. De aceea, chiar gi cei care incearc s-l vad nu-l vor gsi
intotdeauna.
Aceia care sunt doritori s se uite atent gi cu privire limpede vor fi
rsplti1i cu secretele unei sntli permanente. Ne putem autovindeca
prin schimbarea mediului din interiorul corpurilor noastre. Potenlialii
Dieta Young 3I
invadatori periculogi nu vor avea atunci cum s se dezvolte gi vor deveni

inofensivi.
DEZECHILIBRUL ACID ESTE ABSOLUT FRESC... ATUNCI

cruD sUNTEM MoRTn
Haosul dezechilibrului acid gi ?nmul!irea excesiv a microorganis-
melor sunt procese perfect naturale gi in regul atunci cnd viala se
termin. Corpul devine automat acid dup moarte. O dat ce un corp se
opregte din respirat, nivelurile de oxigen bineinleles c scad, crend un
mediu anaerobic (,,fr oxigen") ?n care microorganismele prosper (in
plus fa! de acidul care le place). i micii ticlogi se pun apoi pe treab.
Principala lor funclie - gi unul dintre motivele pentru care sunt parte a
corpului uman normal - este c ei sunt principalii ,,ciocli" atunci cnd
murim. Aceste micotoxine sunt proiectate s ne descompun cadavrele.
Microorganismele gi toxinele lor exist pentru a ne reduce la cele mai
simple prli componente - inapoi Ia microorganisme. Biologii il numesc
ciclul carbonului. Este sensul literal al expresiei ,,cenug din cenug gi
!rn din !rn". intr-un limbaj mai pufin tehnic sau poetic ei sunt cei
care fac s ni se descompun cadavrele.
Cu o dezvoltare excesiv a microorganismelor in corpurile in via
preponderent acide, acest proces se pune ?n migcare prematur. Fermenfii
5i fungii ?gi ?ncep slujba inc din timpul vielii noastre. Practic, ne degra-
dm din interior. Fermentm. Mucegim. Dumneavoastr alegegi!
Re!ineli, totugi, c microorganismele nu au nimic ru intrinsec. Ele
sunt mai degrab bune. Celulele din corp trebuie s moar gi s se rein-
noiasc in mod constant pentru a ne menline sntogi gi vigurogi. Mcro-
organismele se afl acolo pentru a se ocupa de recictare, ca s nu se
acumuleze reziduuri.
MICROBII - SIMPTOME, SAU BOLI?

Din nefericire, Pasteur a confundat boala cu simptomele, iar aceast
major ne?nlelegere a devenit de-a lungul generatiilor o lege gtiinific. in
realitate, boala este o stare general, fundamental, nu simptomele pe care
le diagnosticm. Dac sunt implicafi microbi, ei sunt doar sirnptome ale
acelei stri fundamentale. Amintili-v c microbii vin din celulele noastre gi
c microbii care ne invadeaz corpul din exterior pot doar s contribuie la
starea de dezechilibru gi stimuleaz simptome secundare. Ceea ce majori-
tatea oamenilor numesc boal este in realitate doar o colecJie de asemenea

simptome secundare. Microbii sunt doar expresia strii de boal (hiperaci-
ditatea gi inmullirea excesiv a microorganismelor).
De-a lungul ultimului secol, curentul medical principal a decis cau-
zele precise ale ctorva ,,boli" . Dar multe alte boli grave par s fie inc un
fel de mister... pn cnd veli in[elege c, indiferent de simptomele care
v deranjeaz, cauzele directe sunt intotdeauna aceleagi: aciditatea 5i
inmullirea excesiv a microorganismelor.
PROBLEME OBrN UrTE ALE H TPERACTDITII I
Organismul sufer tot felul de deteriorri dac este lsat s devin

prea acid sau este fo(at s se lupte prea tare gi prea mult timp ca s se
menfin bazic, sau dac acumuleaz microorganisme toxice in exces.
Dup cum am spus mai devreme (gi fr ?ndoial c o voi spune din nou),
dac cercetali destul de adnc, aceste probleme-gemene stau la baza
tuturor dificult1ilor voastre. Vreau s trec in revist cteva dintre cele mai
comune simptome care apar.
G reutatea
Puteli s mulumili mediului intern hiperacid pentru excesul de gre-
utate de care suferi[i. Printr-o manevr defensiv, corpul creeaz celule
adipoase pentru a indeprta acizii din organele noastre vitale in incercarea
de a le proteja. intr-un fel, grsimea v salveaz via[a! De aceea corpul
vostru nu vrea s renunfe la ea. Cnd v veli hrni astfel inct organismul
vostru s fie mai bazic, el nu va mai avea nevoie s pstreze acea grsime.
Problemele de greutate mai pot aprea gi datorit fermenlilor 9i ciu-
percilor care intervin in digestia hranei. Deficienlele nutrifionale create
pot de fapt s determine corpul s depoziteze kilograme in plus, ?n parte
din cauz c sunteli mereu flmnzi. i mai frecvent, sngele otrvit de
micotoxine merge in ficat pentru detoxificare, iar acest stres suplimentar
distrage ficatul de la metabolizarea eficient a grsimilor gi zahrului.
Haosul dintr-un corp dezechilibrat va extenua glandele suprarenale,
rezultnd un nivel redus de energie, ce va contribui la cregterea in greu-
tate. Un alt ru asemntor este oboseala glandei tiroide, care controleaz
viteza metabolismului. Dorinla de a mnca dulciuri, apetitul excesiv de
mare gi nivelurile reduse de zahr in snge, toate acestea sunt urmarea
Dieta Young 33
unei dezvoltri excesive a fermenlilor, fungilor gi mucegaiurilor neperi-

culoase.
Toate aceste modele cumulate fac s fie mai ugor s ne ingrgm
dect s slbim. De asemenea, in completare, pot aprea sau se pot agrava
digestii greoaie gi posibile depresii. Acestea sunt numai cteva din marea
varietate de moduri in care haosul dezechilibrului se poate exprima, asa
cum s-a ?ntmplat ?n cazul Tarei (vezi in caset). in mod ironic, degi a
?ncercat timp de mulli ani s-gi controleze greutatea, Tara a reugit s dea
jos kilogramele in plus - fr ca mcar s incerce asta, numai dup ce ;i-a
schimbat, tn sfrgit, modul de a se hrni, nu pentru a slbi, ci pentru a se
ocupa de simptomele care o afectau.
!.
:!
Ji
i!
POVESTEA TAREI
ii Anl finut regim de slbire de cnd m gtiu - cel pulin de cnd aveam unspre-
zece ani. lmi supuneam corpul la infometare, dar imediat ce m apucam s
mnnc ceva apropiat de ,normal", puneam la loc toate kilogramele pe care le
ddusem jos gi cteva in plus. in afar de kilogramele in plus, m-am consi-
-
derat ?ntotdeauna sntoas, puternic gi energic.
Toate acestea s-au schimbat cnd, dup o infeclie serioas a uterului, am fost
supus unei operalii de histerectomie pentru o mare tumoare de tip fibrom. Am
simlit c nu m-am refcut niciodat dup operafie. Mi-au aprut dureri in snul
stng. Doctorii au crezut c ar fi un nodul, dar dup mamografie gi ultrasunete
s-au decis c era doar un chist. Totugi, nimic nu explica (sau usura) durerea.
Eram obosit in aga msur lnct, dac m duceam pn la magazin intr-o zi,
trebuia s-mi petrec restul acelei zile gi toat ziua urmtoare in pat.
Aga am dus-o cliva ani. Doctorii imi recomandau antidepresive, dar le'am
refuzat. Ceea ce mi se intmpla era cu siguranf deprimant, dar nu m simfeam
depresiv. Am un sof minunat, o mulime de preocupri gi multe lucruri pe care
vreau s Ie fac ?n via[. Am cheltuit mii de dolari urmnd diferite ci de a-mi
restabili sntatea gi ?n cele din urm am fost capabil s-mi mresc energia de
la 2Oolo fa1 de normal la aproximativ 70%.
Chiar atunci am dat intmpltor peste programul Young. in cteva zile am avut )l
toate suplimentele necesare gi am inceput s ne schimbm felul de a mnca. :i

ii
Renun[asem la cofein, alcool, carne gi lactate de ceva timp, aga c zahrul era ii
l
acum singura mare ?ncercare. Primele zile au fost dure. imi era mil de mine gi ii
,I
it
?mi lipsea desertul. Totugi, ceea ce-mi doream cu adevrat era sntatea mea!
Era prima oar cnd [ineam o ,diet" nu pentru a-mi schimba greutatea, ci
1T:r::"1::..:_1_T:i5 ::._=,
ll
ri
il Dup patru sptmni, s-a intmplat s fiu in casa unor prieteni unde am vzut ii
un cntar. Noi nu mai aveam cntar, deoarece devenise un instrument de

totur in timpul regimurilor mele continue de slbit. M-am urcat pe el gi abia
mi-a venit s cred ceea ce vedeam: slbisem 1 1 kg! Observasem c hainele imi
deveniser mai largi, dar nu simJisem c a fi ginut vreun regim deoarece nu m
infometasem. A reiegit c gi solul meu slbise 11 kg. A trebuit s-gi cumpere
pantaloni noi, cu talia mai mic cu 10 centimetri.
in afar de kilogramele in plus, solul meu se credea destul de sntos - a [inut
programul ca s m suslin, gi ii voi fi intotdeauna recunosctoare pentru
ajutorul lui afectuos. Dar a obinut mai mult dect credea la inceput. O analiz
de snge mai veche indica un dezechilibru al prostatei, degi nu avea alte
simptome. Dup gase sptmni de program, la repetarea testului, toate sem-
nele de dezechilibru dispruser!
Suntem incntafi c organismele noastre merg spre normal. Energia noastr s-a
imbuntlit continuu. Suntem mult mai stabili din punct de vedere emolional.
Chiar sub stres mare nu mai reaclionm exagerat. Nu mai am dureri la sn gi au
disprut,,granuloamele" - mici umflturiintrite sub piele - pe care amndoi le
aveam. Suntem mai vioi din punct de vedere mental gi observm ce adormii
par allii. Cred c ne.am petrecut cea mai mare parte a vielii noastre intr-o ceal
produs de zahr.
Ne controlm urina cu hrtie de pH. Cnd am inceput, pH-ul era 6,0 sau chiar
mai sczut. Acum ne incadrm intre 6,8 gi 7,0. cel mai bun lucru, prietenii
nogtri sunt coplegili de schimbrile pe care le vd in noi. Toli ne spun: ,,Artali
grozav!
:i o'--- facefi?" Le.am"-r------r'
Cum"'---3' gi despre suplimente.
spus despre dieta noastr-5'-.--r'-*--r Dar,
------t
jj
I de fapt, eu cred c pur )r

d Pur gi >ililPlu ildr
simplu ?ntinerim impreun! ii
r!::s.:=rc:ffi :r:ffi
-^:_i:li
La cellalt capt al spectrului, fermen!ii gi ciupercile produse intr-un

corp hiperacid se pot hrni cu proteinele voastre gi alte substan[e, inter-
venind in absorblia a orice mncali pn la aproape de 50%. Aceasta v
poate face excesiv de slabi, ceea ce nu este mai sntos dect a fi su-
praponderal. Pe msur ce restabilili un echilibru sntos ?n mediul
corpului vostru cu o diet bazic (alcalin), veli incepe s v ingrgali gi
apoi s v stabilizali la greutatea ideal.
Organismele sntoase nu sunt supraponderale sau subponderale.
Un corp sntos igi menline in mod natural greutatea sa ideal.
Alergii
Toxinele produse de microorganisme intr-un corp hiperacid lipsit de
oxigen contribuie semnificativ la ceea ce in mod obignuit sunt considerate
Dieta Young 35
simptome de alergie. Micotoxinele streseaz puternic sistemul imunitar,

astfel inct este stimulat continuu, suprasolicitat gi dereglat. lmagina!i-v
c ali incerca s v curJali casa in timp ce mizeria este aruncat inuntru
pe fereastr! Rezultatul inseamn sensibilitali la factori chimici sau nutri-
lionali - reaclii alergice (iritatrii gi inflama[ii) la mncare, substanle aflate in
suspensie ?n aer, diverse substanle chimice (inclusiv,,febra fnului"), astm
alergen (cum este cel de care suferea Jennifer - vezi caseta de la pag. 37),
sensibilitti la mediu gi sensibilit1i la hran sau ,,alergii". lnflamalie,
umflare, lcrimarea ochilor, nas care curge gi eczeme, toate sunt moduri
de eliminare a toxinelor acide.
Dac nu aveli fermenli gi ciuperci generatoare de simptome va fi
imposibil s suferili de alergii- un alt motiv pentru a v men[ine echilibrul
acid-baz din corp.
Oboseala
Oboseala este probabil simptomul sau problema major a unui corp
hiperacid sau a unui corp infestat cu microorganisme negative (vezi caseta
de fa pag. 37, ,,Povestea luiJennifer"). Microorganismele duc la fermentarea
zahrului din corpurile noastr, pe care, altfel, l-am utiliza pentru energie
(apoi, pentru a inrutli lucrurile, ele degaj, ca rezultat, reziduuri acide).
Este ca gi cum ali incerca s v umplefi rezeryorul de benzin al mainii in
timp ce altcineva v scurge benzina din el. Fr energia de care are nevoie
ca s mearg, magina voastr n-o s ajung foarte departe sau nu se va
comporta prea bine. Toxinele produse intr-un corp acid reduc absorblia
proteinelor, mineralelor gi a altor substanle nutritive, ceea ce slbegte
capacitatea corpului de a produce enzime gi hormoni gi alte sute de com-
pugi chimici necesari pentru energia celulelor gi activitatea organelor. Acest
lucru duneaz de asemenea reconstrucliei celulelor gi a altor compugi
chimici necesari producerii energiei. Rezultatul: oboseala, rezistenfa slab,
o incapacitate de a cregte tonusul muscular gi slbiciune general (ca gi
modificri nedorite ale greutlii corpului gi boal). Pancreasul, ficatul gi
glandele suprarenale, care joac roluri majore in controlarea nivelurilor de
energie, sunt toate susceptibile de efectele negative ale micotoxinelor.
Microorganismele - fermenfi, fungi gi mucegaiuri - diminu eaz rapid
rezervele de vitamine B, fier gi alte minerale. Chiar numai asta poate cauza
oboseal. Un alt rezultat al golirii corpului vostru de substanle nutritive de
ctre microorganisme este acela c aveli cderi rapide ale nivelului de
gliceme (glucoz) din snge, ceea ce iar poate crea oboseal, rezistenf
slab gi slbiciune. Fermenlii gi fungii dezechilibreaz procesul care

controleaz conlinutul ?n ap si mineral al celulelor (echilibrul electroli-
tic), care este necesar pentru activitatea celulelor, impiedicnd astfel
fluxul normal de energie.
Cercul vicios numrul 1 al oboselii: nivelurile sczute de energie
favorizeaz dezvoltarea excesiv de microorganisme duntoare.
tiind toate acestea, nu veli fi surpringi s aflai c microorganismele
sunt principalii participanli ?n sindromul oboselii cronice, care poate
implica ravagiile cauzate de fermenli gi fungi in lesutul nervos gi duneaz
transmisiei prin nervi din cauza descompunerii neurotransmi!torilor. in
plus, micotoxinele acide pot s indeprteze teaca de mielin care acoper
gi protejeaz nervii gi permite transmiterea impulsurilor.
Pentru a v da doar un exemplu din mecanismele aflate in spatele
fenomenului de oboseal, s privim la o micotoxin, denumit acetqlde-
hid, care se formeaz la fermentalia zahrului ( la sfrgitul acestui
paragraf veli avea un alt motiv serios pentru a renunla la zahr). Acetal-
dehida poate reduce rezistenla gi puterea, poate cauza oboseal excesiv,
gndire confuz gi poate bloca ambilia. Una dintre cile prin care se
produce aceasta este reducerea absorbliei proteinelor gi mineralelor,
scznd capacitatea de a produce enzime gi hormoni esenliali. Un alt mod
este acela c distruge enzimele esenliale, reducnd energia celular. in al
treilea rnd, acetaldehida distruge direct neurotransmiftorii, care sunt
compugii chimici responsabili pentru finalizarea tuturor impulsurilor
neryoase. Un al patrulea mod este c se lipegte de perelii globulelor rogii,
ca un lipici molecular, fcndu-le mai pulin flexibile gi de aceea mai pulin
capabile s intre gi s ias prin capilarele sistemului circulator. Aceasta
duce la infometare gi lips de oxigen in fesuturi. Mai departe, ficatul
convertegte acetaldehida in alcool. Acest proces priveaz corpul de
magneziu, sulf, hidrogen gi potasiu, reducnd astfel energia celular. i
bineinleles c alcoolul in sine are efecte negative. De fapt, poate s
produc aceleagi simptome ca gi befia, fcndu-v s fili dezorientali,
amelili sau confuzi. Cercul vicios numrul 2: cu ct exist mai pulin
oxigen in corp, cu att se produce mai mult alcool.
Dieta Young 37
POVESTEA LUr f ENNTFER
ii--:r:-"jj
ii inca de cnd am inceput s joc volei in echipa gcolii, astmul era un necaz li
constant. Senzalia de sufocare m speria intotdeauna, dar nu am lsat ca pro-

blemele mele de respiralie s stea in calea jocului pe care l-am indrgit att de
mult de la bun ?nceput.
Un an mai trziu ins, ?n timp ce jucam pentru o echip din afara gcolii, pri-
mvara,,energia mea a inceput efectiv s slbeasc. Am crezut c de vin era
inhalantul, aga c mi-am fcut un control Ia medicul de familie. Mi-a mai dat un
alt inhalant pe care s-l folosesc dimineala impreun cu cel pe care-l adminis-
tram deja tnainte de meciuri.
Ca s nu fiu dependent de inhalan[i, familia mea m-a ajutat s-mi schimb dieta,
eliminnd complet zahrul gi produsele lactate. Acest lucru mi-a fost de oare-
care ajutor la astm. Totugi, dac nu foloseam inhalantul inainte de meci, ag fi
fcut o criz. Tot timpul aveam senzatia de oboseal.
Primvara urmtoare dormeam paisprezece pn la cincisprezece ore pe zi. La
5coal nu puteam s merg dect la cte o or pe rnd. Simleam c-mi pierd
legtura cu prietenii, deoarece tn week-end eram prea obosit sau deprimat ca
s merg impreun cu ei. A trebuit s folosesc o parte din vacanfa de var ca
s-mi recuperez orele la care nu putusem s merg ?n timpul anului.
A mai trecut un an inainte s aud despre Miracolul pH, i de faptul c fermenlii
din organismul meu erau cauza oboselii extreme, a somnolenfei gi a depresiei.
Am postit trei zile cu suc de vegetale verzi proaspete, am inceput s iau su-
plimente gi am inceput s mnnc numai legume verzi. Mai trziu am adugat
curcan, cereale, varz de Bruxelles gi legume galbene.
Mi-am recgtigat puterea gi aveam mai mult energie dect inainte. Simleam c
pot s fac din nou ceva in via!. Am slbit 2,5 kg?n prima sptmn. Am reugit
s joc un sezon intreg volei i s m duc la un club de volei. Urmez din nou
programul tntreg de ore la gcoal. M duc la gimnastic, muncesc cu program
redus gi am energie gi vitalitate s merg din nou cu prietenii. i cel mai bun
Iucru, astmul mi-a disprut!
Dac n-ar fi fost acest program, cred c singurul mod in care as fi putut participa
la volei ar fi fost s citesc despre el tn pagina de sport. Cnd citesc acum in ziar
despre echipa gcolii mele, imi vd adesea numele la rubrica celor care au
marcat cele mai multe goluril ii
;l
:===:.--..J]
Tulburri de dispozitie gi dezechilibru neurologic

Ca gi in experienla lui Jennifer, depresia gi alte tulburri de dispozilie
sunt un alt rezultat al corpurilor acide gi al inmullirii excesive a micro-
organismelor, atingnd propo(ii epidemice.
Modul obignuit este interuenlia micotoxinei in producerea coenzimei A.
Coenzimele se combin cu algi compugi pentru a produce enzime, care
sunt necesare ln aproape orice proces al organismului, inclusiv ?n cele ale
creierului gi sistemului nervos. Cnd nivelul coenzimei A scade, depresia,
anxietatea, atacurile de panic, irascibilitatea, strile schimbtoare gi
sindromul premenstrual apar adesea sau se inrutfesc. Alte simptome
apar doar in urma intoxicrii: paranoia, a nu avea controlul asupra pro-
priilor acfiuni, a gti ce trebuie fcut, dar a fi incapabil s faci acel lucru,
incompeten! mental gi o serie de alte tulburri comportamentale, emo-
!ionale gi psihologice. O alt varietate o reprezint reacliile de tip ipo-
hondric ale unui comportament nevrotic gi al instabilit!i emolionale.
Oamenii pot s fie ingrijorali de comportamentul lor gi s se simt foarte
ru din cauza asta, dar tot nu sunt capabili s se autocontroleze din cauza
toxinelor acumulate in organismul lor.
Dezvoltarea ?n exces a microorganismelor provoac o cregtere a
acidit1ii, care conduce gi ea la alte probleme neurologice cum sunt
durerile de cap, migrenele, incapacitatea de concentrare, deficienle de
memorie, confuzie, ameleal, senza[ia de a fi ,,in ceaJ" gi chiar simptome
de scleroz multipl, precum vorbirea neclar sau lipsa coordonrii
musculare.
Metabolismul zahrului
Nivelul sczut de zahr din snge (hipoglicemia) gi nivelul crescut de
zahr in snge (diabetul) sunt foarte frecvente in prezent 5i distrug o
mullime de vie1i. Amndou ii au originea - surpriz! - in dezvoltarea
excesiv a microorganismelor gi in fermentarea zaharurilor din organism
cauzat de fermenfi, fungi gi mucegaiuri. Micotoxinele gi exotoxinele
penetreaz, suprasolicit gi otrvesc pancreasul, ficatul gi glandele su-
prarenale (printre altele) gi perturb metabolismul glucidelor.
De exemplu, celulele pancreatice sunt direct intoxicate gi distruse de
micotoxina numit aloxan. Pancreasul nu produce numai enzime pentru
digestie, ci gi insulin, hormonul care controleazglucidele din snge gi le
Dieta Young 39
permite s ptrund in celule gi s produc energie. O carenf de hormoni

care controleaz insulina reprezint o cale spre hipoglicemie.
Fermenlii gi ciupercile se hrnesc de asemenea cu hormoni gi pot
determina in felul acesta deficien!e. Ele se hrnesc gi direct cu glucidele
din snge, distrugnd echilibrul din organism, scznd nivelurile de zahr
gi suprasolicitnd ficatul, pancreasul gi suprarenalele. lntoxicarea ficatului
afecteaz in mod direct producerea glucozei.
Alte simptome suprtoare

Sper c pn acum m-am fcut inleles c aciditatea gi dezvoltarea in
exces a microorganismelor negative ?n organism reprezint cauzele de
baz ale tuturor simptomelor, bolilor gi tulburrilor (care sunt de fapt in
sine numai simptome). Aici vreau doar s menlionez cteva dintre
simptomele obignuite care reprezint rezultatul direct al hiperaciditlii gi
al dezvoltrii excesive a fermenlilor gi fungilor. Printre ele se numr
infecliivaginale, dureri menstruale, impotenJ, sterilitate, prostatit, dureri
rectale, infeclii ale tractului urinar gi urinare frecvent gi dureroas. Ma-
nifestrile respiratorii abund: in afar de alergii (vezi pag. 34), congestii,
exces de mucus, secrelii nazale, tuse frecvent, dureri de gt, dureri de
urechi gi chiar astmul sau brongitele sunt adesea rezultatul acliunii unor
fungi. La fel este predispozilia de a se molipsi de orice boal care ,,umbl
prin jur" - orice rceal gi grip. Pielea are gi ea o varietate de moduri de
manfestare a inmulirii excesive a microorganismelor: ciuperca picioru-
lui, iritalii in zona genital, eruplii, alunile, semne din nagtere, pete he-
patice, inrpetigo, piele aspr pe dosul bragelor, ciuperci ale unghiilor
(unghia este o piele modificat), acnee gi chiar tumori ale pielii.
suGARil r copilt suNT Exput iN MoD DEOSEBIT

Majoritatea infecliilor gi simptomelor din copilrie sunt cauzate de tn-
mullirea excesiv a microorganismelor; printre aceste probleme se numr
spuzeal de la scutece, afte, infeclii la urechi, amigdalit, colici, constipalii gi
diaree. Chiar gi pulin inlelesul sindrom al mo(ii instantanee este legat de
aceasta. Pe msur ce copiii cresc, pot aprea boli ca deficitul de atenlie,
hiperactivitate, agresivitate, compoftament iralional, lips a respectului de
sine, deficienle de invlare gi capacitate redus de concentrare.
Hiperaciditatea sau dezvoltarea in exces a microorganismelor nega-

tive la mam il va afecta cu siguran! i pe nou-nscut, mama gi copilul
avnd deseori probleme asemntoare.
CE GRAD DE ACIDITATE AVETI?

Puteli s v controlafi nivelul pH-ului acas, cu band de hrtie de
pH, disponibil ?n multe farmacii, sau cu un electrometru de pH cu
baterii, disponibil ?n cataloagele de sntate (vezi secliunea de Resurse
din aceast carte).
Benzile, care sunt relativ ieftine gi sunt usor de gsit, testeaz pH-ul
din saliva sau urina voastr. Nivelul pH-ului salivei este mult mai variabil,
de aceea este mult mai bine s v testaJi urina. i pH-ul urinei se modific,
in funclie de ce mncali, de aceea momentul ideal pentru testare este
diminea[a, dup repausul din timpul noplii, in care n-a]i mncat.
Benzile igi schimb culoarea pentru a indica mediul acid sau bazic, gi
sunt mai deschise sau mai inchise, in funclie de intensitatea citirii. Sunt
lnsolite de un etalon al culorilor pentru a v ajuta s transpuneli culoarea
?ntr-un numr. in majoritatea cazurilor, este bine s aveli o band de
culoare verde mediu - nu inchis, nici albstrui, care inseamn prea bazic,
nici deschis sau glbui, insemnnd prea acid.
Mai puteli folosi pH-metrele pentru testarea salivei sau urinei, gi se
aplic aceleagi recomandri: este mai bine s v testali prima urin de
diminea[. Aceste pH-metre sunt destul de precise gi v dau pH-ul sub
forma unui numr - fr culori care s v deruteze. Dar ele pot fi greu de
gsit gi sunt mai scumpe, in jur de cteva sute de dolari.
Testali-v deci pentru a vedea la ce pH sunte[i acum, apoi testali-v
regulat pentru a vedea progresul. Puteli observa singuri efectul hranei
asupra pH-ului, testndu-v regulat cu un pH-metru. Degi rezultatele nu
sunt categorice, cel pulin veli fi capabili s vedefi tendinlele. Testafi-v
dup mesele bazice, cum sunt cele descrise mai departe in aceast carte gi
comparali rezultatele pe care le aveli cu dieta voastr obignuit.
Medicul v poate face o analiz de pH al sngelui. Dup cum am mai
menlionat, pH-ul ideal al sngelui este 7,365. Cadrele medicale din
America accept 7,4, dar valoarea asta este deja prea alcalin gi indic de
fapt o acidifiere a lesuturilor. lndic faptul c organismul adun gi depo-
ziteaz minerale alcaline pentru a neutraliza excesul de acidtate. Dac
Dieta Young 41
n-ar trebui s riposteze acidit1ii, organismul n-ar avea nevoie s devin

att de alcalin.
v cotrrFRUNTAfr cu EXCESUL DE MtcRooRGANrsME?

Dac urina sau saliva (sau sngele) sunt acide, este sigr.rr c ave[i un
exces de microorganisme. Majoritatea oamenilor sunt in aceast stare.
Prin analiza sngelui proaspt se detecteaz mai direct excesul de
microorganisme. intr-o evaluare standard de laborator, picturile de snge
sunt uscate pe o lam pentru a fi examinate la un microscop obignuit cu
cmp luminos, unde multe dintre aceste microorganisme negative nu pot
fi vzute. Prin contrast, analiza sngelui proaspt se face pe sngele
nealterat, tn cmp intunecat special, la microscoape cu contrast de faz.
Microscopul de inalt rezolulie poate mri obiectele pn la douzeci gi
opt de mii de ori, astfel inct se pot vedea in detaliu bacteriile, fermenlii,
fungii gi mucegaiurile din snge. Se mai pot vedea gi globulele rogii gi albe
din snge, microorganismele cristalizate, micotoxinele, colesterolul,
metalele, cheagurile de snge, grsimile nedigerate gi multe alte lucruri -
toate tntr-o singur pictur de snge viu. in concluzie: in afar c v poate
furniza o mullime de alte informalii, analiza sngelui proaspt v d o idee
limpede despre ct de aglomerat este sngele vostru cu microorganisme
nedorite.
Analiza de snge proaspt necesit un echipament tehnic cu adevrat
costisitor gi specialigti foarte bine calificai gi experimentali pentru a
nterpreta ceea ce se vede. S-ar putea s nu fie ugor s gsifi un specialist in
zona?n care v aflali, degi testul cgtig rapid in popularitate, pe msur ce
este in[eleas importanla lui. Puteli telefona la lnner Light Biological
Research Center pentru o trimitere (vezi Resurse).
Dup ani de cercetare a tehnicilor germane in analiza sngelui uscat,
am pus la punct un test numit Micotoxic/Oxidative Stres Test (Azl/OSTXtestul
stresului oxidant/micotoxic), care implic o cantitate mic de snge lsat s
se usuce gi s coaguleze pe o lam de microscop. (Contactafi lnner Light
Biological Research Center pentru trimitere. Vezi Resurse.) Sub microscop,
sngele oamenlor sntogi formeaz un model standard - o lestur dens
de zone rogii legate ?ntre ele prin linii intunecate, neregulate. Sngele
persoanelor aflate sub stres oxidant/micotoxic - insemnnd aciditate in
exces gi aglomerare de microorganisme gi reziduuri duntoare - prezint
o varietate de modele caracteristice care deviaz de la norm. O anor-
malitate comun (gi frapant din punct de vedere vizual) este prezenla
zonelor ,,transparente" sau albe ce ?ntrerup modelul standard. Extinderea
9i forma zonelor transparente reflect simptomele ce pot s apar ca
rezultat al acidit1ii in exces gi al inmullirii excesive. Modelul sngelui
relev astfel nu nuntai inmullirea excesiv a microorganismelor gi excesul
de aciditate, ci gi modurile particulare in care dezvoltarea lor excesiv
afecteaz individul. Unele modele se potrivesc anumitor boli, cum ar fi
diabetul, artrita, ateroscle roza gi cancerul.
Totugi, de fapt, nu sunt necesare chiar toate detaliile legate de situalia
voastr exact (dei vizualizarea propriei analize de snge proaspt poate
fi mai motivant dect orice altceva!). Oricine !ine o diet american
standard are, intr-un grad mai mare sau mai mic, un dezechilibru acid.
Dac aveli unele simptome, puteli fi siguri c suferili de un dezechilibru.
Pe de alt parte, dac urmri[i programul prezentat in aceast carte, dac
face!i ceea ce este bine pentru organismul vostru, puteli s v bizui[i pe el
c se va ocupa de detaliile autoreparrii. Rezultatele voastre, modul cum
artafi gi v simli[i vor vorbi de la sine. Eliberat de supraincrctura acid,
nu veli mai avea nici un simptom, ve[i fi plini de energie gi cu mintea
limpede. De asemenea, ve[i atinge o greutate ideal, cea mai sntoas
pentru organismul vostru.
cE PROVOACA DEZECHTLTBRU t O INMULIIRE EXCESVA

A MICROORGANISMELOR?
intre hperaciditate gi dezvoltarea excesiv a microorganismelor
exist o legtur care nu poate fi rupt. Microorganismele sunt o surs
important de acid pentru organism. Acidifierea le creeaz un mediu
confortabil. Ne predispunem singuri la ambele situa[ii prin diverse stre-
suri. Principalul factor de stres este o diet inadecvat, degi toxicitatea
cronic din surse externe 9i alte stresuri psihologice (inclusiv o digestie
proast, despre care urmeaz mai multe in Capitolul 3) joac gi ele nigte
roluri importante. Tulburrile emolionale, tiparele de gndire negativ gi
alte stresuri psihologice contribuie gi ele. Acesta este ceea ce eu numesc
ciclul dezechilibrului. i este un cerc vicios, tot rotindu-se pe msur ce
s-a format - dac nu intervenili gi nu aclionali.
Mai inti apare ceva care v perturb organismul in vreun anume fel,
fie o diet inadecvat, un mediu poluat, o gndire negativ, suferin! spi-
ritual sau emolii distructive. Orice ar fi, tulburarea fizic sau emolional
Dieta Young 43
inilial declangeaz acidifierea organismului vostru gi perturb chiar celu-

lele voastre. Celulele aclioneaz pentru adaptarea la scderea pH-ului din
mediul lor compromis. EIe se descompun gi evolueaz in bacterii, fermenlii,
fungi gi mucegai. Acestea, la rndul lor dau, propriii lor produgi secundari -
acizi cu efect nociv - care polueaz suplimentar mediul. Acest lucru re-
prezint el lnsugi o perturbare pentru sistem gi, astfel, intreg ciclul se repet
in continuare.
PROGRAMUL DE FAT SCHIMB TOATE ACESTEA

Nu conteaz cum ali ajuns acolo sau ct de grav este, o diet sn-
toas bazat pe plante gi un stil de via! cu mai putn stres v vor menline
echilibrul acidlbaz gi vor gzdui numai microorganismele utile. Singurul
lucru impoftant pe care-l puteli face pentru voi gi sntatea voastr este s
mncali tipul corect de hran.
Acest program v va reda sntatea, armonia gi echilibrul corpului
printr-o diet bazat pe vegetale alcalinizante, seminle gi nuci- sau alune de
pdure germinate gi inmuiate, uleiuri esenliale gi fructe cu conlinut redus de
zahr. Veli experimenta un nou nivel al strii de bine, energie gi claritate
mental. Normalizarea pH-ului sngelui gi esuturilor va reduce cantitatea
de microorganisme cauzatoare de simptome din corp, reducnd astfel
simptomele. Cu acest program puteli avea corpul zvelt gi suplu pe care vi
l-a!i dorit ?ntotdeauna. Pe msur ce v intoarceli la aspectele fundamen-
tale, corpul va incepe in mod natural s-gi gseasc greutatea ideal.
Miile de probe de snge din lumea intreag pe care le-am studiat relev
schimbrile celulare fantastice care apar o dat cu schimbarea dietei. Pe
msur ce o persoan mnnc mai mult hran alcalinizant, in special
legume gi verdeluri crude, observ imbuntfiri extreme ale integritlii
globulelor roii, ale oxigenrii sngelu gi ale nivelurilor de microorganisme
negative. Aceleagi metode pe care le-am aplicat pentru msurarea dez-
echilibrului acid gi a cregterilor in exces v vor confirma c suntefi pe
' Pe parcursul c4ii, termenul nuci este folosit pentru a desemna, alturi de nucile pro-
priu-zise, gi alune de pdure de diferite tipuri, migdale, fistic etc. (n. rr.).
drumul cel bun o dat ce incepeli s mncafi conform acestui plan. Bine'
in{eles c nu vefi avea nevoie de teste pentru a verifica disparifia
simptomelor voastre gi vitalitatea redobndit sau reinnoit v vor spune cu
adevrat tot ce aveli nevoie s gtili.
Cnprrolul 3
D vine de la Digestie
O digestie bun este eseniial pentru o sntate bun. Corpul uman

are nevoie de o digestie eficient gi o excrefie adecvat pentru a-gi men-
!ine nivelurile de stare de bine gi de energie. Nu exist o disfunclie fizi-
ologic mai des intlnit la oameni dect indigestia, cu multele gi
minunatele ei forme. Cndi[i-v: medicamentele antiacide (pentru a !ine
sub control numai una dintre aceste forme de indigestie) sunt cele mai
vndute medicamente fr relet in Statele Unite. Atunci cnd tolerm sau
ignorm aceste stri, sau le mascm cu diverse substanfe farmaceutice,
omitem semnalele urgente pe care ni le trimit corpurile noastre.
Trebuie s ascultm. Disconfortul ar trebui s ne serveasc drept
sistem de avertizare timpurie. lndigestia st la baza majorit[ii bolilor gi a
simptomelor lor deoarece tulburrile digestive stimuleaz cregterea ex-
cesiv a microorganismelor gi a toxinelor rezultate. (Exist un alt ciclu
vcios: inmufirea excesiv a fermenlilor, fungilor gi mucegaiurilor con-
tribue de asemenea la indigestie.) O digestie proast incurajeaz un flux
de snge acid. in plus, nu ne putem hrni corect dac nu ne digerm
corect hrana; fr o hrnire corect, nu putem fi pe deplin gi permanent
sntoi. in fine, indigestia frecvent sau cronic poate fi in sine mortal,
impiedicnd treptat funclia intestinal, fapt care poate trece neobservat
pn cnd apar bol grave ca maladia Crohn, sindromul colonului iritabil
gi chiar cancerul de colon.
1,2,3
Digestia are trei componente-cheie, gi toate trebuie s funclioneze
bine pentru men[inerea unei bune snt[i. Dar problemele sunt comune
fiecruia dintre cele trei stadii ale digestiei. Mai inti este indigestia, care
incepe in gur gi continu in stomac Ai intestinul subire. in al doilea rnd,
exist o absorbfie redus in intestinul sublire. in al treilea rnd, exist un

blocaj al intestinului gros, care se poate manifesta ca diaree, scaune rare,
compactri ale fecalelor, balonare 5i gaze.
lat un tur al tractului vostru digestiv pentru a v ajuta s inlelegeli cum
toate aceste elemente se leag gi se intreptrund. Digestia incepe de fapt
chiar din momentul in care v mestecali hrana. in afar de tiere gi zdrobire
cu dinlii, saliva incepe s descompun mncarea. in momentul in care
hrana ajunge in stomac, acidul din stomac (o substan! foarte eficient)
continu s descompun hrana in p(ile ei componente. De aici, hrana
digerat trece in intestnul sublire pentru un traseu lung gi gerpuit (oamenii
au pn la 9 metri de intestin sublire), ?n cursul cruia substanlele nutritive
sunt absorbite pentru a fi utilizate in corp. Urmtoarea gi ultima stalie este
colonul, sau intestinul gros, unde se absorb apa gi unele minerale. Apoi,
ceea ce corpul nu a absorbit este excretat ca reziduu.
Este un sistem ordonat gi eficient atunci cnd funclioneaz corect.
Este chiar destul de rezistent. Dar de obicei ne suprasolicitm sistemul
digestiv cu hran de calitate slab, aproape lipsit de elemente nutritive -
ca s nu mai menlionm stresul in care trim majoritatea dintre noi -, pn
la punctul fn care, la marea majoritate a americanilor, digestia pur gi
simplu nu decurge asa cum ar trebui. i asta fr a mai pune la socoteal
dezvoltarea in exces a microorganismelor sau mediul acid!
BACTERT t,,PRtETENOASE"
Aceasta este anatomia de baz. Cellalt component esenlial al sis-
temului digestiv uman pe care trebuie s-l inlelegeli il reprezint bacteriile
gi celelalte microorganisme aflate acolo in permanen!, in cantitJi mari.
Pn cnd modurile noastre de via! gi obiceiurile se intrerup, aceste
bacterii prietenoase, cunoscute sub denumirea de probiotice, exist in
organism pentru a ne ajuta de fapt s rmnem sntogi. Ele sunt indis-
pensabile - esenliale nu numai pentru sntate, ci gi pentru viata insgi.
Bacteriile probiotice men[in integritatea perefilor intestinali gi a me-
diului intern. Ele prepar hrana pentru absorblie gi asimilarea de substanle
nutritive. Ele ajut la asigurarea unui timp potrivit de tranzit al hranei di-
gerate, pentru a permite maximum de absorblie al substanlelor nutritive, dar
gi o eliminare rapid. Bacteriile probiotice secret o varietate de substanle
benefice, cum sunt acidul lactic Ai acidofilin, antiseptici naturali care ajut
-
de asemenea digestia. Ele produc ai vitamine bacteriile probiotice pot
Dieta Young 47
produce aproape toate vitaminele B, inclusiv niacin, botin, 86,812 gi

acid folic, gi transform o form de vitamin B in alta. in unele cazuri, ele
pot produce chiar gi vitamina K. V protejeaz impotriva microbilor: avnd
culturile adecvate ?n intestnul subire, chiar gi contaminarea cu salmonella
nu v-ar afecta gi ar imposibil s contracta[i o aga-zis ,,infeclie cu fermenfi".
Bacteriile probiotice neutralizeaz toxinele, prevenind absorblia lor in
organism. Ele mai au un alt rol-cheie: s controleze bacteriile inamice gi alte
microorganisme duntoare, prevenind dezvoltarea lor in exces.
intr-un sistem digestiv uman echilibrat, sntos, este de agteptat s
existe o cantitate de 1,5 - 2 kS bacterii probiotice. Din pcate, eu estimez
c majoritatea oamenilor au mai pulin de 25'lo din cantitatea normal.
Mncnd produse animale gi hran procesat, ingernd substan[e chi-
-
mice, cum sunt medicamentele cumprate cu gi fr relet -, supra-
alimentafia gi excesul de stres de toate tipurile perturb gi slbesc coloniile
probiotice gi compromit digestia. Acest lucru, la rndul lui, permite
dezvoltarea ?n exces a microorganismelor cauzatoare de simptome gi a
tuturor problemelor care decurg din aceasta.
Bacteriile probiotice gi condiliile care le favorizeaz descurajeaz
microorganismele cauzatoare de simptome gi pot chiar s le determine s
involueze in forme inofensive. Din nou, pH-ul este critic. in interiorul
intestinului sublire, pH-ul trebuie s fe bazic (7,5-8,0), dar ?n stomac Ai
colon, trebuie s fie usor acid. Un domeniu de aciditate intre limite foarte
stricte tncurajeaz bacteriile probiotice gi previne dezvoltarea fermenfilor
periculogi, a ciupercilor gi a altor microorganisme, inclusiv a parazililor.
Fr pH-ul adecvat, bacteriile probiotice nu vor funcliona corect. De fapt,
intr-un mediu dur, chiar gi bacteriile probiotice prietenoase igi pot permite
un compoftament de supravieluire, producnd acelagi tip de dezastru in
organism ca gi cohortele de microorganisme neprietenoase. (Este intere-
sant de observat c pn i bacteriile probiotice, degi sunt de ajutor in
tractul digestiv, sunt distructive in snge gi alte lesuturi.) in plus, un mediu
usor acid este necesar pentru iniiierea peristaltismului, contracliile mus-
culare ritmice ale perelilor intestinali care asigur deplasarea materiilor.
Aciditatea din stomac ai colon variaz in functie de hrana pe care o
mncm; alimentele cu un mare conlnut de ap i conlnut redus de
zaharuri, cum sunt cele recomandate in acest program, provoac mai
pulin aciditate. Pe msur ce hrana avanseaz spre intestinul sublire,
dac este necesar, pancreasul adaug in amestec substanle alcaline (8,0
pn la 8,3) pentru a cregte pH-ul. Corpul are deci modurile sale de a
modifica mediul acid sau bazic Ia nivelurile necesare. Dar, prin dietele
noastre obignuite foarte acide, noi suprasolicitm aceste sisteme. A incepe
prin a te hrni corect va degreva organismul de stres gi va lsa procesul s
aib loc in mod natural gi ugor.
Un nou-nscut are deja diferite feluri de microorganisme intestinale.
Nimeni nu gtie cnd ,,invadeaz" ele, degi exist o probabilitate ca aceasta
s se produc prin canalul nagterii. Totugi, copiii nscu! prin cezarian au
gi ei microorganisme. Eu cred c ele nu invadeaz deloc, ci c sunt, mai
degrab, celule specializate ale corpului nostru care evolueaz de fapt din
microorganisme existente deja in noi. Aga cum microorganismele pri-
mejdioase nu trebuie s ne,,infecfeze" pentru a ne provoca simptome, la
fel n-o fac nici cele utile.
INTESTINUL SUBTIRE
Cei 9 metri de intestin sublire merit ceva mai mult atenlie dect
le-am acordat-o ?n aceast rapid trecere in revist. Trebuie s mai gti[i c
pere[ii si interiori sunt acoperili cu mici proeminenle numite viloziti,
care servesc la mrirea suprafelei disponibile, adic mai mult spaliu cu
care hrana s vin in contact in drurnul su gi o mai mare capacitate
de absorbXie a materiei utile din acea hran. Prin urmare, aveli o suprafal
de aproape 800 m'in intestinul sublire - cam ct un teren de tenis! i aveli
nevoie de ea. Viala voastr depinde literalmente de capacitatea corpului
vostru de a absorbi substanle nutritive din hran. Organismul nu glumegte
atunci cnd trebuie s asigure aceast treab.
De aceea este o batjocur s intervenim in modul in care majoritatea
dintre noi o facem (fr s gtim), crend condiliile care permit dezvoltarea
exploziv a fermenlilor gi fungilor gi a efectelor toxice ce apar ca rezultat.
Acestea gi alte microorganisme interfereaz cu substanlele nutritive
absorbite. Ele pot acoperi por[uni largi din membrana ce cptugegte interi-
orul intestinului sublire, lund locul bacteriilor probiotice 9i impiedicn-
du-v corpul s-gi ia substanla bun din ceea ce mncali. Aceasta v poate
lipsi de vitamine, minerale i in special de proteine, in funclie de ceea ce
mncali. Estimez c mai mult de jumtate dintre adul!i din Statele Unite
diger gi absorb mai pulin de jumtate din ceea ce mnnc.
Dzvoltarea in exces a microorganismelor, care se hrnesc din ele-
mentele nutritive pe care ar trebui s le primim noi (i care produc reziduuri
otrvitoare), inrut[egte mai mult lucrurile. Fr o nutrilie adecvat, corpul
Dieta Young 49
nu poate s vindece sau s-gi regenereze lesuturile aga cum trebuie. Dac
nu puteli digera gi asimila hrana, lesuturi[e vor suferi de foame. Aceasta nu
numai c va decima nivelul de energie, ci v va face s v simlili ru,
accelernd de asemenea procesul de imbtrnire.
Dar aceasta este numa o parte a problemei. Jinefi cont de asemenea
c atunci cnd vilozitlile prind hrana ce trece, ele o transform in globule
rogii. Aceste globule rogii ale sngelui care circul prin corp se transform
ele insele ?n celule ale corpului de diferite tipuri, inclusiv din inim, ficat gi
creier. Cred c nu veli fi surpringi s aflali c pH-ul intestinului sublire
trebuie s fie alcalin pentru ca hrana s se transforme in globule rogii. Deci
calitatea hranei pe care o mncm va determina calitatea globulelor rogii
ale sngelui care determin calitatea oaselor, mugchilor a organelor gi aga
mai departe. Sunteli, absolut la propriu, ceea ce mncafi.
Dac peretele intestinului este invadat de microorganisme gi acoperit
cu mucus lipicios (vezi pag. 51), aceste celule cruciale nu se pot forma asa
cum trebuie. Cele care se formeaz sunt subnutrite. Corpul va trebui atunci
s recurg la fabricarea globulelor rogii din propriile lui lesuturi, lund, ?ntre
altele, din oase gi mugchi. De ce se transform celulele corpului ?napoi in
globule rogii? Numrul de globule rogii din snge trebuie s fie peste un
anumit nivel pentru ca organismul s funcJioneze gi pentru ca noi s trim.
De obicei avem in jurde 5 milioane per milimetru cub, gi numrul lorscade
rareori sub 3 milioane. Sub 3 mlioane, rezerua de oxigen (pe care il dis-
tribuie globulele roii) nu ar fi indeajuns pentru a ajuta organele, gi probabil
c ele se vor opri din funclionare. Dect s lase s se intmple asta, mai
degrab celulele corpului se transform in globule rogii.
FACETT CUNOT!NT CU pROpRTUL COLON

Colonul, sau intestinul gros, este canalul colector al corpului. El
elimin reziduurile neutilizabile aclionnd ca un burete, pompnd ap gi
minerale ?n circuitul sanguin. in plus fa! de bacteriile probiotice cum sunt
cele discutate mai sus, intestinul mai gzduiegte niSte fermenli gi ciuperci
utile, care ajut la inmuierea scaunului, contribuind eficient la eliminarea
reziduurilor.
Pe msur ce hrana digerat ajunge ?n colon, majoritatea materialului
fluid a fost extras. Aga ar trebui s fie, dar se pune o problem poten!ial:
dac faza final a digestiei nu decurge chiar cum trebuie, colonul s-ar
putea acoperi cu o crust de reziduuri vechi (toxice).
50 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young
Colonul este foarte sensibil. Orice leziune, operalie, sau alt stres,
inclusiv suprrile emo[ionale gi gndirea negativ, pot schimba bacteriile
sale rezidente prietenoase, ca gi capacitatea sa general de a funcliona
bine gi eficient. Digestia incomplet pregtegte terenul pentru dezechili-
brul intestinal in tractul digestiv, iar colonul poate s devin chiar o hazna.
O digestie dificil in intestine impiedic adesea o descompunere cores-
punztoare a proteinelor. Proteinele digerate parfial, nefolositoare pentru
corp, mai pot inc s fie absorbite in snge; in aceast form, ele nu
servesc altui scop dect de a hrni microorganismele, crescnd cantitatea
de reziduuri pe care o produc acestea. Fragmentele de proteine stimu-
leaz de asemenea o reaclie a sistemului imunitar.
POVESTEA LUr fOY
.j Nimeni n-are timp s fie bolnav, mai ales cnd ceilalgi depind de tine. Sunt un
ri printe singur, ingrijind gi de un tat invalid, gi am nevoie de toat fo4a mea
pentru a-mi gospodri viata de acas. Dar am fost bolnav mai mult de dou
decenii. Am ajuns in punctul unde mi-a fost mai ugor s stau acas gi practic s
m indeprtez singur de rasa uman.
Eram intr-o zi la bibliotec, incercnd s-mi revin dup unul dintre atacurile
mele ingrozitor de dureroase, cnd am dat peste o carte cu un capitol despre
sindromul colonulu irtabl - o boal care imi fusese diagnosticat, alturi de
nenumrate altele, de-a lungul anilor. Menliunea despre aloe vera gi
acidophilus m-a fcut s merg imediat la un magazin de hran naturist din
apropiere, unde am inceput s pun tntrebri.
Vnztoarea a fost foarte indatoritoare. M-a intrebat de ce caut aceste produse gi
i-am spus despre colonul meu iritabil gi disfunc[iile la glandele tiroid gi su-
prarenale, despre hernia, endometrioza, infecliile la rinichi gi numeroase alte
infeclii de care sufeream. Antibioticele erau un mod de viaf pentru mine.
Doctorii mi-au spus in final s m obignuiesc s triesc cu ele, dar vnztoarea
m-a asigurat c gtia oameni cu istorii asemntoare cu a mea, care s-au vindecat
de bolile lor. Mi-a fcut cunogtin! cu o femeie a crei poveste era asemn-
toare cu a mea. Ne-am imprietenit imedat, gi ea mi-a povestit cum i-a schimbat
viala programul Young.
Am gtiut fr urm de indoial ce trebuie s fac. Mi-am schimbat imediat dieta gi
am inceput un regim antifungic Ai ?nlocuirea florei intestinale cu una sntoas.
Tn dou luni nu mai eram prizoniera durerilor. M simt mult mai bine, in
drumul meu spre sut la sut. O greutate imens mi s-a luat de pe umeri. Viala
mea s-a schimbat in bine.
Dieta Young 51
MAI MULTE DESPRE MUCUS DECAT ATI TIUT

VREODAT C vOtATr S 5il11
Degi tindem s-l asociem cu rcelile gi alte boli mai rele, mucusul e
de fapt o secrefie normal. Este o substan! limpede, alunecoas, pe care
corpul o produce pentru a proteja suprafefele membranelor. Unul dintre
modurile in care face acest lucru este acoperirea a tot ce ingerafi, chiar gi a
apei. De asemenea, ?nghite orice toxin pe care se intmpl s-o introdu-
ce[i ?n corp, gi fcnd aceasta, devine groas, lipicioas gi tulbure (ca
atunci cnd suferim de rceal) pentru a ,,bloca" toxinele gi a le scoate
afar din corp.
Multe dintre mncrurile americane mncate cel mai des provoac
acest mucus ingrogat. Ele conlin gi toxine sau se descompun intr-un mod
toxic in tractul digestiv (sau ambele). Cei mai ri agresori sunt produsele
lactate, urmate de proteinele animale, fina alb, alimentele procesate,
ciocolata, cafeaua gi buturile alcoolice. (Vegetalele nu provoac forma-
rea de mucus aderent, ceea ce reprezint tnc un motiv pentru ca ele s
ocupe un loc impoftant in dieta voastr.) in timp, aceste alimente pot
acoperi intestinele cu mucus gros 5i substanle fecale gi alte resturi pe care
le fixeaz. Aceast mzg este ea insgi destul de nociv, fr a lua ?n
considerare c ea creeaz un mediu care incurajeaz dezvoltarea micro-
organ ismel or negative.
Stresul emolional, poluarea mediului, lipsa de migcare, enzimele
digestive insuficiente gi absenfa bacteriilor probiotice din intestinul subire
gi din cel gros pot contribui la formarea acestui mucus pe perefii colo-
nului. Pe msur ce se formeaz, timpul de tranzit pentru substanlele ce
trec prin intestinul gros se mregte. Cantitatea redus de fibr din diet
incetinegte gi mai mult tranzitul. Pe msur ce masa aderent ?ncepe s se
lipeasc de peretele colonului, se formeaz un buzunar ?ntre mas gi
perete, care este locul ideal pentru microorganisme. Treptat, substanlele
ader singure la mzg, pn cnd multe dintre ele se opresc cu totul din
migcare. Colonul absoarbe fluidele care au mai rmas, formaliunea lncepe
s se ?ntreasc, iar casa organismelor neprietenoase devine o fortrea!.
Arsurile la stomac, gazele, balonarea, ulcerele, grelurile gi gastritele
(iritarea perelilor intestinelor din cauza gazului sau acidului) sunt toate
rezultatul tractului intestinal suprapopulat cu microorganisme. La fel este
constipalia, care pe lng c este un simptom neplcut, provoac multe
probleme gi mai multe sirnptome. Constipalia se prezint adesea sau este
insolit de o limb incrcat, diaree, crampe, gaze, miros neplcut al gurii,

dureri intestinale gi diferite forme de inflamalie, precum colita gi
diverticulta. (Toli am auzit remarca despre o persoan egocentric in-
clinat s cread c,,scaunul" lui nu miroase. Adevrul este c nici nu
trebuie s mroas! Dac da, atunci Natura v bate la ug ca averlisment.)
Mai ru, microorganismele pot chiar strpunge peretele colonului,
trecnd in circuitul sanguin. Asta inseamn nu numai c microorganis-
mele insele au acces la intregul corp, ci gi c aduc toxinele gi substantele
intestinale in snge. De aici, ele pot cltori rapid gi se pot stabili oriunde
in corp, invadnd destul de ugor celule, lesuturi 9i organe. Toate acestea
streseaz grav sistemul imunitar gi ficatul, care se strduiegte cu disperare
s elimine ceea ce nu igi are locul acolo. Necontrolate, microorganismele
ptrund mai adnc in lesuturi gi organe, in sistemul nervos central, in
structura scheletului, ?n sistemul limfatic ai ?n mduva osoas.
Nu este doar o problem de conducte curate. Asemenea fenomene
pot afecta toate celelalte organe ale corpului deoarece interfer cu ceea ce
ar trebui s fie reflexe automate g trimit mesaje nepotrivite. Un reflex este
un traseu nervos in care impulsul merge de la punctul de stimulare pn la
punctul de rspuns, fr s treac prin creier - ca atunci cnd doctorul v
lovegte genunchiul cu ciocnelul de cauciuc gi gamba se migc. Reflexele
pot de asemenea s rspund in alte locuri dect cele care au fost stimu-
late. Corpul vostru este un ghem de reflexe. Unele reflexe-cheie se afl in
intestinul gros, conectate prin trasee nervoase spre fiecare sistem impor-
tant de organe din corp. Substanlele incastrate sunt ca un intreg escadron
de ciocnele de cauciuc lovind gi trimi!nd impulsuri perturbatoare in alte
p(i ale corpului. (Aceasta este, de exemplu, o cauz important a dure-
rilor de cap.) Chiar numai atta poate perturba gi slbi oricare sistem din
organ ism.
Organismul produce mucus ca o form de aprare natural impotriva
acizilor, ca un mod de a-i lega gi de a-i elimina din corp. Mucusul nu este,
?n sine, un lucru ru. De fapt, ne salveaz vielile! De exemplu, cnd
mncafi produse lactate, zaharul specific numit lactoz este fermentat,
transformndu-se in acid |actic, care este apoi legat cu mucus. Numai
atunci cnd dieta continu s fie excesiv de acid se produce prea mult
mucus, iar amestecul mucus/acid devine lipicios gi congestiv, producnd
digestie proast, mini reci, picioare reci, ameleal, congestii nazale,
congestie pulmonar (ca in astm) gi nevoia continu de curlare a gtului.
Dieta Young 53
RESTAB r Lr REA SANATATT r
Ca punct de plecare, trebuie s completm bacteriile probiotice care

populeaz tractul nostru digestiv. Cu o diet adecvat, se va reface o
populalie normal. Putefi contribui la promovarea procesului cu supli-
mente probiotice.
Acestor suplimente li s-a fcut atta reclam in unele locuri inct
puteli crede c sunt un fel de remediu atotvindector. Dar nu funclioneaz
doar prin ele ?nsele. Nu puteli arunca in intestin anumite culturi fr a
realiza modificrile nutrilionale adecvate pentru a menline echilibrul de
pH potrivit, altfel efectul va fi foarte redus. Sau s-ar putea intoarce impo-
triva dumneavoastr. Trebuie s pregtili mediul ct mai bine cu putin!
(aga cum se arat mai incolo in aceast carte) inainte de a folosi supli-
mente probiotice.
Cnd alegeli un supliment, gndi!i-v c exist in general diferite
bacterii predominante ?n intestinul sublire gi colon, cci fiecare organ are
un scop diferit gi un mediu diferit (acid sau bazic) - de exemplu, bacteria
util bacilul lactic, care are nevoie de un mediu alcalin, in intestinul
sublire, iar bacteria bifidus, in colon, se dezvolt intr-un mediu usor acid.
Nici una nu va avea neaprat efect imediat ce ajunge in intestin - gi in
nici un caz, dac pur gi simplu ?nghi!i!i suplimentele fr a face nici o alt
schimbare. Chiar dac nu aclioneaz, ele pot totugi imbuntli mediul in
drumul lor, ajutnd la proliferarea bacteriilor bune care exist deja acolo.
Ele trebuie s fie capabile s supravieluiasc procesului de digestie, gi cele
mai bune produse sunt proiectate pentru a le ajuta s fac asta. Bfi-
dobacteriile vor avea o cltorie deosebit de lung dac le veli lua pe cale
oral, deoarece trebuie s parcurg tot drumul prin intestinul subire pn
la colon. Ele nu vor supravielu alcalinitfii intestinului subtrire, gi ar trebui
administrate recta[, prin clism. in plus, bacilul lactic trebuie luat separat
de bifidobacterii, deoarece se pot anula unul pe cellalt dac sunt luate
impreun (in afar de cazul cnd bifidobacteria este administrat rectal).
O alt opliune o reprezint prebioticele - o hran special pe care o
consum doar bacteriile probiotice - care stimuleaz dezvoltarea bacte-
riilor,,prietenoase" care sunt deja in organismul vostru. O familie de
carbohidrali numit fructooligozaharide FOZ hrnegte in special
bifidobacteriile, ca gi lactobacillus. Pot fi luate ca supliment, ca atare sau
?ntr-o combinalie. Le puteli lua de asemenea direct din surs, din spa-
ranghel, anghinare, sfecl, ceap, usturoi sau cicoare.
Pe de alt parte, fiecare caz ?n parte este ?ntructva diferit. Fifi pru-
denli, pentru binele vostru. Dac ave[i vreo ?ndoial c nu faceli ceea ce
trebuie sau c nu funclioneaz asa cum ar trebui, consultali un specialist
in nutrifie.
in afar de imbuntlirea general a sntlii gi a faptului c v ajut s
slbi1i, ca urmare a acestui program v veli curfa intestinele gi v veli
restabili bacteriile probiotice, v veli echilibra pH-ul gi controla dezvoltarea
microorganismelor. Putefi vedea de pe acum c toate acestea se leag. Pe
msur ce pH-ul sngelui gi al lesutului se normalizeaz, iar intestinele sunt
curlate, asimilarea de substanle nutritive gi eliminarea reziduurilor se
normalizeaz gi ele gi veli fi pe calea insntoSirii complete.
.i:r ovEsrEA LUt

POVESTEA LUI KATE KATE ll
5l:;:+:.]'.._.ffi
Am avut cliva ani o serie de indispozilii misterioase pn cnd, in sfrgit, un

doctor m-a diagnosticat ca fiind infestat cu amoebe gi parazili. Pe acegtia ii
luasem din America de Sud. Sistemul meu digestiv era att de afectat, inct a
rmas dereglat chiar gi dup ce am urmat un tratament. Nimic din ce-am in-
cercat, mijloace clasice sau alternative, nu prea s-mi redea sntatea. Dar cu
aceste modificri simple de diet gi cu adaosul de pulberi concentrate de ve-
getale (incluznd iarb de gru, iarb de orz gi iarb de kamut) sunt acum in
stare s-mi diger hrana gi am observat imbuntliri extraordinare ale snttii in
general gi ale energiei. Nu mai am dureri abdominale, gaze, indigestii sau
greluri. Am cincizeci gi apte de ani gi m simt ca de douzeci gi gapte.
Jineam o diet fr grsimi, fr zahr gi degi voiam s slbesc, nu puteam s
reduc cantitatea de mncare. Orice fceam, m dobora oboseala. Eliminnd
doar alimentele recomandate aici (pentru mine asta insemnnd mai ales s
renun[ la carne, cu exceplia unor cantitli reduse de pegte, la produsele cu
drojdie, la produsele lactate, cele cu fin alb rafinat gi la majoritatea fruc-
telor) - gi mncnd totu5i aproximativ acelagi numr de calorii gi, cu siguran!,
nefiind niciodat flmnd -, ?ffi slbit 16 kg care nu voiau s se duc inainte,
prin diet tradiional gi gimnastic.
Sotul meu este medic gi cnd a vzut rezultatele mele a inceput gi el acest
program gi gi-a schimbat gi el dieta.
Cnpro-ul 4
A mnca asa cum trebuie
imi dau seama c toate informaliile despre microorganisme, mico-

toxine gi mucus pot f coplegitoare, ca s nu mai vorbim c sunt neapeti-
sante! Vreau doar s prindeli pulin din gtiinla aflat la baza recomandrilor
noastre, ca s ?nlelegefi cu adevrat cum puteli s facefi ce este cel mai
bine pentru corpul vostru. Ag mai vrea s tnlelegeli importanla acestui
lucru. Dar nu v ingrijorali - solufiile sunt mult mai simple dect pro-
blemele. i v sunt foafte la indemn.
Partea a doua a acestei c(i prezint in detaliu cum anume s puneli
acest plan in practic in viala de zi cu zi. Reletele din Partea a lll-a v vor
da un bun impuls pe acest drum nou. Chiar aici gi acum, v voi prezenta
liniile fundamentale ale dietei: alimentele pe care trebuie s le includeli gi
cele pe care trebuie s Ie evita[i.
ldeea care st la baza ?ntregului sistem este s v menfineli corpul
bazic, avnd d rept con seci n! im bl n zirea m i croorgan i smel o r, el i m i narea
micotoxinelor gi asigurarea unei sntli strlucite. Pentru aceasta, va
trebui s v axali pe alimente care v alcalinizeazcorpul gi s le evitafi pe
cele care-l acdific.
Toate alimentele digerate in organism se metabolizeaz, adic sunt
arse, pn la un reziduu, ca o cenug. Aceast cenug poate fi neutr,
acid sau alcalin, depinznd in principal de conlinutul mineral al ali-
mentului original. De exemplu, potasiul, calciul, magneziul, sodiul,
zincul, argintul, cuprul gi fierul dau o cenug alcalin; sulful, fosforul,
clorul gi iodul las o cenug acid. Majoritatea elementelor sunt alcaline.
Din fericire pentru noi, fiecare aliment este ugor de clasificat dup ce
fel de cenug las. in general, alimentele de origine animal carnea, -
oule, lactatele -, limentele procesate gi rafinate, produsele cu drojdie,
alimentele fermentate, cerealele, indulcitorii aftificiali, fructele gi zaharu-
rile sunt acidifiante, ca gi alcoolul, cafeaua, ciocolata, ceaiul negru gi
buturile carbogazoase. Pe de alt parte, vegetalele sunt alcalinizante.

Acestea includ gi cteva care sunt de fapt fructe: avocado, rogia, ardeiul, in
timp ce ciupercile sunt o exceplie. Cteva fructe citrice nedulci sunt de
asemenea bazice in organism, la fel cum sunt seminlele, nucile gi cerea-
lele germinate. Cerealele sunt acidifiante, degi cteva (meiul, hrigca,
alacul) sunt numai foarte usor acide. Alimentele in stare crud sunt mai
alcalinizante, in timp ce mncarea gtit este mai acidifiant.
Pentru men[inerea unui pH echilibrat in snge gi lesuturi, dieta tre-
buie s cuprind cel pulin 7o-}OYo alimente bazice, nu mai mult de
2A30'lo almente acidifiante (gi cel pulin jumtate din cele 70-80% tre-
buie s fie in stare crud). Acestea sunt msurtori vizuale, nu cantitative
sau in calorii. Cu ct dieta este mai alcalin, cu att mai rapide vor fi
imbuntlirile. Spre deosebire de cunoscuta piramid a alimentelor, care
are un efect general acid, acest program v va aduce inapoi la un pH
bazic.
Fazele iniliale ale programului (descrise in Paftea a ll-a) sunt cele mai
restrictive. lndicaliile de aici sunt esen[iale pentru intrelinere, o dat ce
v-ali adus organismul pe calea cea bun. Aceste principii generale le-am
impr[it in dou secliuni: ce trebuie s mncali gi ce trebuie s evitali, cu
toate cauzele gi efectele. Mai inti, vom privi la ceea ce trebuie s in-
cludefi in dieta voastr: alimente bune gi alcalinizante, cum sunt legu-
mele, proteinele de origine non-animal, alimente crude gi ap pur. Apoi
vom discuta despre alimentele acide pe care trebuie s Ie evitali, cum sunt
carnea, zahrul gi fermen[ii.
CE TREBUIE S NruCNI
Legume
Legumele trebuie s reprezinte centrul dietei voastre, grosul oricrei
mese pe care o luali, materia care s acopere cea mai mare parte din
farfuria voastr. Oricum veli vrea s le privili, aceste legume trebuie s fie
noii vogtri prieteni gi cei mai buni. Sunt alimentele cu cel mai sczut
conlinut de calorii, cu cel mai sczut conlinut de zahr g cele mai hr-
nitoare alimente de pe planet. in afar de asta, ele furn izeaz (aga cum se
va detalia mai jos) vitaminele gi mineralele, fibra, clorofila, enzimele,
substanlele vegetale nutritive gi srurile alcaline care regleaz microor-
ganismele gi micotoxinele lor. Cine ar putea cere mai mult?
Dieta Young 57
Alegeli o varietate ct ma mare de legume, majoritatea verzi. lat de

ce: legumele sunt o surs excelent de sruri alcaline care protejeaz
impotriva dezvoltrii in exces a microorganismelor gi a micotoxinelor
asociate gi ajut la neutralizarea acizilor din snge gi lesuturi. in esenf, cu
ct mai multe, cu att mai bine. Prospefimea este esenfial gi preferabil s
fie cultivate organic.
Culoarea verde a legumelor este dat de clorofil. Eu o numesc
sngele plantelor, deoarece structura sa molecular gi componentele
chimice sunt similare cu cele ale sngelui uman. Hemoglobina din snge
este format din carbon, hidrogen, oxigen gi azot, grupate in jurul unui
atom de fier. Clorofila este acelagi lucru, cu excepfia faptului c atomul
central este magneziu in loc de fier.
Clorofila ajut celulele sngelui s livreze oxigen in corp. Reduce de
asemenea fixarea substanlelor cancerigene de ADN-ul din ficat gi alte
organe. Dac acestea nu sunt destule beneficii pentru voi, !ineli minte c
ea distruge depunerile de calciu - calculii pe care corpul ii creeaz pentru
a neutraliza gi elimina excesul de acid.
Legumele gi ?n special legumele verzi au o densitate incredibil de
substanle nutritive gi furnizeaz aproape toate vitaminele, mineralele gi
oligoelementele de care ali avea nevoie.
Legumele sunt pline de fibre care sunt esenliale pentru dieta voastr.
in afar de beneficiile cunoscute ale fibrei ?n reducerea riscului de cancer
gi a altor probleme grave, studiile au artat c fibra scade sensibil
micotoxicitatea. Fibra aclioneazca un burete, absorbind acizii din corp.
Aclioneaz $ ca o mtur, cur!nd intestinele.
ril:: --::-:=i.:is f i-::
;!i
iii'li POVESTEA lULlEl ;l
Doctor dup doctor mi-au spus c nu voi reugi niciodat s rmn insrcinat ii
fr intervenlie medical, din cauza unei deficienfe imunologice. Dup zece ,]
ani de tratamente de fertilizare, corpul meu era plin de medicamente pentru ii

fertilitate gi infepturi de injeclii. Odat tratamentele intrerupte, eram u cn- ,;
didat cu sanse mari pentru cancer. A existat o solulie gi pentru aceast pro- ii
,*.,t.-.y.t-*.ii
blem: anticonceplionalele gi cercul vicios al oscilaliilor hormonale. i cel mai ii
ru dintre toate: tot nu aveam un copil.
Apoi am auzit despre programul Miracolul pH. Am simlit c am fost binecu-
vntat cu a doua gans gi am inceput ,,s fac curlenie in cas" - in propriul
meu corp - utiliznd alimentatia sntoas pentru a gterge toate gregelile pe
5B Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young
care le fcusem de la douzeci la treizeci i ceva de ani. inlelegerea modului

cum funclioneaz cu adevrat corpul meu mi-a dat puterea s controlez felul in
care m simleam, ceea ce mi-a adus pace interioar gi incredere. Mai mult dect
efectul fizic, am simlit ?n mine o schimbare spiritual. Prea c eul meu cndva
depresiv, obosit gi preocupat a devenit o entitate plin de speranle, energic gi
linigtt. Lupta intern a fost inlocut de sentimentul unui scop clar.
La cteva Iuni dup ce am inceput acest program, m-am simfit ugor bolnav gi
am descoperit, spre completa mea surpriz gi bucurie, c eram insrcinat! A
fost un soc enorm pentru mine, avnd ?n vedere toate dificult1ile pe care le
avusesem in trecut, s fiu insrcinat fr ca mcar s incerc. Copilul nostru
minune, zburdalnicul nostru bebelug,,Verde" s-a nscut anul trecut. Este o feti!
, fericit, sntoas, degteapt gi frumoasl Dup gase luni de alptare la sn, a
i inceput cu hrana solid, pe care i-o prepar eu insmi, utiliznd lapte de mig-
, dale, cereale organice gi legume (broccoli, varz, morcovi,
lelin, fasole verde,
i spanac, ptrunjel, coriandru, mrar), avocado, cartofi noi gi cartofi dulci. ii
i place s ron!ie castrave[i gi ardei. ii plac salatele pasate, cu zeam de lmie gi
'i ulei de msline. tiu c acest final fericit nu ar fi fost niciodat posibil fr noul
,i -^--^- .----r -r, - rv
*:"::.:::Tgi:::111
Legumele sunt surse bogate de enzime, care sunt necesare pentru
orice reaclie chimic din corpul uman. Sunt mii de enzime gi avem nevoie
de toate pentru rezervele noastre de energie. Practic, cu ct ne consumm
mai repede rezervele, cu att mai repede murim.
Pe lng multe alte funqii pe care le indeplinesc, enzimele ajut la
digestie. Diferite enzime sunt cerute in funQie de alimentele ingerate, de
tipul de aliment gi de modul in care acesta a fost procesat. Orice pot en-
zimele ingerate s infptuiasc in legtur cu digestia inseamn mai pulin
activitate pentru enzimele digestive din corp. Conservarea acestui lntreg
potenJial poate determina cregterea energiei globale a organismului. in
schimb, corpul poate produce mai multe enzime metabolice pentru a fi
utilizate de organe qi lesuturi pentru continuarea funcliilor lor metabolice
gi pentru a asigura reparaliile asociate deteriorrilor cauzate de micotoxine.
inclzirea (peste 4B"C) distruge enzimele, de aceea trebuie s luali
ct mai multe enzime din alimentele negtite - sau mcar ct mai pulin
gtite posibil. Hrana gtit oblig organismul s produc toate enzimele
necesare, crend un stres inutil gi consumnd resursele necesare pentru
alte sarcini.
Dieta Young 59
RUMEGAIT r ASTA RONTrrr-O CNOrrOn
in afar de a nu le distruge, cel mai bun lucru pe care puteli s-t faceli pentru a
ajuta enzimele s-gi fac treaba este s mestecali foarte bine alimentele. Ideea
este s beli solidele gi s mestecafi lichidele. Asta inseamn s mestecati ali-
mentele solide att de mult ?nct s le dali o consisten lichid in gur gi s nu
inghilili lichidele fr a le amesteca impreun cu secreliile din gur. Degi
procesul din urm poate nu este prezentat Tn crfile de maniere elegante, el d
procesului digestiv ajutorul necesar pentru a putea extrage din hran tot ce este
mai bun.
Trebuie s v asigurali c mugcali imbucturi mici. Atunci cnd hrana solid
este mestecat asa cum trebuie, ea igi mregte considerabil volumul. De aceea
imbucturile iniiale mari pot provoca inghiirea prematur. i in sfrgit,
opriti-v din mncat inainte s sim[i!i c suntefi cu stomacul plin; dafi o gans
stomacului vostru s-gi dea seama c a mncat destul.
Substanlele nutritive din plante (fitonutrienti), sau substan!ele

fitochimice, dup cum mai sunt cunoscute, sunt foarte active din punct de
vedere biologic gi extrem de benefice. Exist intr-un numr gi o varietate
impresionant. Unele substanle fitochimice dau culoarea plantelor, gal-
ben, oranj gi rogu la dovleacul de var, morcovi gi ardei (iar clorofila d
culoarea verde, bineinleles).
Acegti fitonutrienfi ajut la prevenirea cancerului, scderea coleste-
rolului, vindecarea artritei gi osteoporozeit opregte transformarea hormo-
nilor in acizi gi altele. Unii argumenteaz c aceasta se face prin contra-
cararea radicalilor liberi, dar adevrul e c, degi efectele au fost observate,
modul ?n care o fac este rar inleles. Eu cred mai degrab c secretul lor
const in capacitatea de a elimina microorganismele periculoase gi toxi-
nele lor. Elementele vegetale nutritive leag in general acizii (fie neutra-
lizndu-i, fie eliminndu-i).
tuATr-vA LEGUMELE PROASPETE DE AtCt!
lat o list, parlial, a unor legume excelente, de culoare galben gi verde

inchis. Mncafi-le in cantitate ct mai mare:
Sparanghel
Sfecl
Broccoli
Varz de Bruxelles
B rusture (Arcfi u m I appa)
Varz
Morcov
Conopid
Jelin
Castravete
Vinete
Usturoi
Dovlecet verde gi dovleac galben de var
Fasole verde
Verdeluri de toate tipurile (inclusiv spanac, frunze de mugta r, varz crea! din
varietatea Brassica oleracea, salat, nsturel gi tulpini de sfecl)
Bame
Ceap
Ptrunjel
Pstrnac
Mazre (proaspt)
Ridichi
Ardei gras rosu gi galben gi verde
Culie
Barba-caprei
Hasme (All ium ascalonicum)
Plante marine: nori, wakame gi hiik
Cermeni de cereale, de boabe sau seminle
Napi
Castane de balt (Trapa nafans)
(Atta timp ct prezentali simptome, lsali-o usor cu legumele care confin multe
zaharuri cum sunt morcovii, sfecla gi dovleacul de iarn).
O grup mare de fitonutrierrfi o reprezint bioflavonoidele, compa-

nionii solubili in ap ai vitaminei C, care se gsesc din belug in regnul
vegetal.
Dieta Young 61
!erburile
Benefciile aduse de
Beneficiile de legume se dubleaz in cazul ierburilor.
Sunt sigur c deja afi observat aici o potenlial problem. De fapt, nu
suntem erbivore. Ce ar trebui s faceli - s pstrali iarba dup ce tunde[i
peluza?
Nici o grij. Degi putefi gsi iarb de gru in majoritatea magazinelor
de produse naturiste sau mncruri aromatizate cu Cymbopogon citratus
la restaurantele thailandeze, cam astea sunt toate ierburile comercializate
pentru consumul uman. Dar ceea ce recomandm este utilizarea unui
supliment pentru doza de ierburi -fie s luali capsulede pulbere, fie, de
preferat, s amesteca! pulberea in ap pentru a obline ,,o butur verde".
Voi intra mai mult in detalii in capitolele urmtoare, din moment ce
suplimentele,,verzi" nu sunt toate la fel. in esen!, trebuie s cuta[i o
varietate mare de ierburi (iarb de gru, iarb de orz, iarb de ov2, pir,
iarb de kam ut lTriticum turgidum), Cymbopogon citratus gi coa-
da-calului) gi s evitai toate algele, ciupercile gi altele asemenea (pentru
detalii, vezi ,,Ce trebuie evitat" la pag.77).
lerburile sunt incredibil de bogate in substanfe nutritive, chiar mai
mult dect legumele, in general. (in definitiv, cum credeli c se poate
descurca o vac?) De exemplu, iarba de gru sau de orz este o surs bun
in special pentru clorofil, clorofila este cea care ii confer ierbii puterea
de a ne regenera corpurile la nivel molecular i celular. Ca s v dau doar
dou exemple:
larba de gru confine peste o sut de elemente nutritive, in-

cluznd fiecare mineral identficat gi oligoelement gi fiecare
vitamin din familia complexului B. Are unul dintre cele mai
mari confinuturi de provitamina A dintre toate alimentele gi este
bogat in vitaminele C, E gi K. sucul din iarb de gru confine
25olo protein, un procentaj mai mare dect ?n carne, pete, ou,
produse lactate sau fasole. in plus, are cantitfi mari dintr-o
substan! antifungic, antimicotoxic, numit laetril.
larba de orz se mndregte cu un conlinut de patru ori mai mare
de tiamin (vitamina B1) dect cel din fina de gru integral gi
de treizeci de ori mai mare dect cel din lapte. Are chiar mai
mult vitamina C dect portocalele (de fapt, are de gapte ori mai
mult vitamina C).
Plante cu continut redus de carbohidrafi

Carbohidralii complecgi genereaz o cantitate mare de acid atunci
cnd se descompun, de aceea nu trebuie s depgeasc 2oolo din dieta
voastr. Plantele pe care le alegeli trebuie s fie deci, in principal, acelea
cu mai pulini carbohidrali (cum sunt legumele proaspete enumerate in
caseta de la pag. 59 gi 60) gi va trebui s mncali legume gi cereale ?n
cantitli limitate, deoarece au un conlinut mare de carbohidrali com-
plecgi.
Dietele cu 50% sau mai mult de carbohidrali complecai - care ar
cuprinde o mullime de diete fr grsimi, vegetariene, aparent ,,perfecte"
ca gi oficiala piramid a alimentelor - furnizeaz un mediu favorabil
pentru dezvoltarea in exces a microorganismelor chiar gi intr-un tract
intestinal sntos. Carbohidrafii simpli - fructele, zahrul, fina alb -
conduc chiar mai mult la dezvoltare excesiv, iar dieta american tipic
abund in ele.
Legumele cu un conlinut ridicat de carbohidrali, cum sunt cartofii,
dovlecii de iarn (nuci din specia Juglans cinerea, dovlecei) gi cartofii
dulci pot fi consumate cu moderalie. Cnd le mncali, asigurafi-v c sunt
proaspete, c n-au fost depozitate o perioad lung de timp gi verificali-le
cu atenlie, s nu aib pete de ciuperci (mai ales cartofii). Cartofii noi rogii
sunt cea mai bun alegere din familia cartofului deoarece ei sunt cartofi
din acel an. Cartofii din ldaho gi aliii pot avea civa ani in momentul in
care ajung la voi, fiind depozitali in silozuri. Cartofii rogii sunt mai
proaspeli dect alli cartofi (cu exceplia celor pe care-i culegeli din propria
voastr grdin), dar tot trebuie folosifi cu msur.
Dac triam intr-o lume ideal, ali fi putut alege gi boabe proaspete
(de tip fasole gi mazre). Dar aproape toate cele vndute in magazine sunt
uscate sau conservate - totugi eu cumpr boabe de soia congelate de la
magazinul meu local de alimente sntoase. Evitali fasolea la conserve, in
orice caz, dar dac alege[i boabele, le lsa1i la inmuiat gi le cltili bine,
inainte de a le gti, le puteli utiliza in cadrul celor 2olo din dieta voastr.
Fasolea are de fapt proprietli antifungice - chiar dac gsili cteva boabe
stricate, nu veli vedea niciodat un sac intreg mucegit, deci in cantitli
moderate, ea este o alegere bun. Amidonul din boabe este motivul
principal pentru limitarea canttli. Cea mai bun alegere dintre toate este
de a mnca fasole germinat (vezi pag.72).
Dieta Young 63
Majoritatea legumelor de tip fasole gi mazre sunt ?n esen! amidon:

fasole lat, fasole pinto, fasole adzuki, fasole neagr, fasole alb, nut,
mazre, Vigna unguiculata gi fasole Phaseolus chitrensis. Dou confin in
principal proteine gi de aceea este in regul s le includem mai des:
boabele de soia (in special edamame, proaspete g intregi) gi Iintea.
Cerealele pe care le mncali trebuie gi ele s fie proaspete, nu ps-
trate in depozit. Cuta[i un furnizor care s v asigure c lua[i cereale din
-
acel sezon cereale care nu au mai mult de trei luni de cnd au fost
recoltate. intrebaEi la magazinul vostru gi interesali-v de furnizorii lor.
Cerealele depozitate sunt pline de fungi si micotoxinele lor (vez pentru
detalii ,,Ce trebuie evitat" la pag. 77). Cerealele formeaz acizi atunci cnd
sunt descompuse, ds c reducefi cantitatea pe care o mnca[i gi folosifi
numai din cele proaspete, organice. Cele mai bune sunt cele germinate
(vezi pag.72).
Cele mai obignuite cereale cu carbohidrali complecgi sunt cele mai
mari generatoare de acid: fina gi orezul. (f te formeaz gi mucus.) Acestea
trebuie s rmn in limita celor 2O"1" din dieta voastr. Porumbul trebuie
5i el evitat (urmeaz mai multe despre aceasta). Pe de alt parte, gtrul,
Chenopodium quinoa gi alacul sunt doar slab acide, iar meiul gi hri;ca
sunt slab alcaline, deci nu contribuie la formarea de mucus lipicios.
Exist gi alte avantaje ale acestor cereale. Crupele de hrigc (strict
vorbind, hrigca este de fapt o smn!, dar e utilizat drept cereal) gi
meiul sunt bogate in proteine gi se diger lent, pstrnd echilibrul zah-
rului din snge. Alacul confine mai multe proteine, grsimi sntoase gi
fibr dect grul. Alacul abund de asemenea in mucopolizaharide -
zaharuri complexe vitale care efectiv menlin corpul la un Ioc, lubrifiaz
articulafiile gi sus[in func{ia imunitar. Este de asemenea bogat in 817,
care este o vitamin anticanceroas.
Alimente crude
Deoarece gtitul dstruge toate enzimele importante, cu ct mncai
mai multe legumele crude, cu att mai bine. Cutafi s aveli cel puin 4}oh
(msurate din ochi) din hrana voastr negtit mergnd pn la 75-80%,
-
pe msur ce v obignuifi cu acest program. Cndi[i-v la salate. Salate
mari, uriage. intr-o varietate infinit.
Alimentele crude confin energie sau fo(a vielii (ele sunt,,biogenice"),
pe care v-o pot transfera vou, in timp ce alimentele gtite sunt moafte.
Alimente organice, proaspete

Alimentele organice v permit evitarea expunerii la pesticide gi la
toate acele substanle chimice care se gsesc ?n mod obignuit in majori-
tatea produselor. Ele sunt de obicei mai nutritive, din moment ce solul (de
unde igi extrag plantele substanfele nutritive) este mai pulin srcit dect
devine prin tratamentul brutal de la fermele standard. Un produs organic
este cam cu 300% mai bogat in substanle nutritive dect unul neorganic.
A mnca alimentele ct mai proaspete posibil este un alt element-
cheie. Din minutul in care ceva este cules, substanlele nutritive incep s se
degradeze. in mod ideal, am locui toli intr-o lume unde am putea s ne
plimbm prin grdinile noastre, ne-am culege alimentele, le-am prepara
imediat gi ne-am aseza s ne bucurm de mas in decurs de o or. imi dau
seama c acest lucru nu este posibil pentru majoritatea dintre noi, in
majoritatea timpului, dar pentru a obline ct mai mult din ceea ce mn-
ca!i, cutali s v apropiali ct puteli de aceast experien!.
Cnd nu puteli alege un produs organic, luali cel mai proaspt produs
gi cur[afi-l cu ajutorul produselor de curlare pentru legume, disponibile
in magazinele de hran naturist, sau inmuiali-le timp de zece pn la
cincisprezece minute in ap in care a[i adugat clorit, ClO2 sau peroxid
de hidrogen - clti1i bine dup aceea (15 picturi la litru).
Apa
Capitolul 5 se ocup de ap, in detaliu, dar mesajul principal merit
repetat: mult ap - dar ap pur, curat - este absolut crucial pentru
crearea unui pH sntos gi a unui corp sntos. Corpul este format in pro-
porie de 70olo din ap - iar sngele gi mai mult de att: 941, ap - gi trebuie
s-l aprovizionm cu o mullime din acest component fundamental. Asta
include gi alimentele care au conlinut mare de ap. Asta ?nseamn - a!
ghicit - legume!
Proteine de origine non-animal
lat o intrebare care ni se pune adesea:,,De unde v asigurali pro-
teinele?" intrebarea presupune, mai inti, c proteina provine numai din
carne, lactate gi ou gi in al doilea rnd, c a asigura destule proteine este
intructva dificil. Adevrul este c exist o mullime de proteine ?n plante.
i dac asigurali destule calorii pentru a fi sntos, gi mncali o varietate
rezonabil de alimente, ingerali gi destule proteine. Nu trebuie s m
credeli pe cuvnt in acest sens: un studiu medical publicat in Journal of
Dieta Young 65
the American Dietetic Association, o publicalie cu tendin! foarte con-

servatoare, a analizat dietele unor consumatori de carne, ale unor vege-
tarieni care mnnc in plus lactate i ou gi ale unor vegetarieni stricli,
aplicnd criterii stricte pentru ct protein acoper usor necesitlile
copiilor in cregtere gi ale femeilor insrcinate. Nu numai c cele trei diete
furnizau destule proteine, dar toate asigurau de fapt dublu fa! de necesar.
Mesajul este c nimeni nu trebuie s se ingrijoreze c n-ar primi destule
proteine. Dac mncali cantitli normale dintr-un aliment rezonabil, veli
avea destule proteine.
Majoritatea oamenilor par s cread c proteinele trebuie s provin
din carne gi produse lactate. Chiar gi cei mai ,,ini1ia1i" in sntatea alter-
nativ au subscris mult timp la teoria conform creia proteinele vegetale
erau oarecum de categoria a doua gi necesitau ,,combinri" adecvate
pentru a fi complete. Dar vegetalele conlin to!i aminoacizii (elementele
constitutive ale proteinelor) de care are nevoie organismul. Nu orice
vegetal ii conline pe toli, bineinleles, dar dac mncali o varietate larg
de vegetale, in special vegetale de culoare verde ?nchis gi vegetale cu
frunze de culoare verde inchis, gi suplimentafi cu ierburi, vefi avea destul
din toli aminoacizii esenliali.
Organismul are o rezerv de aminoacizi liberi, care contribuie zilnic
la formarea a aproape 70 g de protein. Toli avem aceste rezerve de
proteine, ?d c doar dac aveli simptome specifice ale carenlei de pro-
teine (pierderi de lesut muscular, cderea prului, unghii casante), atunci
puteli fi siguri c nu ingerafi destul protein.
Mncm pegte poate de dou ori pe lun. in afar de asta, mncm
tofu de cteva ori pe sptmn. Mncm des legume gi o mulfime de
soiuri de nuci crude, seminfe gi boabe germinate, avocado, care au toate
proteine de inalt calitate gi se asimileaz mai bine dect proteinele de
origine animal. Restul de proteine de care avem nevoie le lum din
vegetale. Secretul asigurrii corpului cu protein este calitatea, nu canti-
tatea.
PROCTNTAIUL DE CALORII PROVENITE DIN PROTEINELE

DI N ALI M E NTELE ALCA LI N IZANTE
Aliment Calorii Aliment Calorii

din din
roteine
Vegetale Fructe
Muguri de lucern 40"1o Avocado (California) 22olo
Anghinare 29olo Avocado (Florida) 15o/o
Sparanghel 25"/o Crepfrut 5Yo
Muguri de bambus 26r1, Lmie 13%
Tulpini de sfecl 22olo Suc de lmie 5o/o
Broccoli 49olo Tomate verzi 12Yo
Varz de Bruxelles 49r/, Tomate rogii 1B%
Varz chinezeasc 12olo
Varz rogie 20,1o Psti
Conopid 27olo Nut 25olo
Jelin 10% Linte 30%
Frunze de sfecl 24olo Fasole de Lima, 9"/o
proaspt
Hasm 1B% Muguri de Vigna radiata 3B%
Varz creat (frunze) 4B'lo Fasole Navy 26',\o
Yarz creaf (tulpini) 36olo Mazre verde proaspt 6olo
Nsturel 26olo Fasole rogie uscat 23o/o
Castravete 10% Boabe de soia uscate 34olo
Ppdie 27olo Soia proaspt 1lolo
Vinete 12olo Cermen de soia 6olo
Fenicul 28olo Tofu 43olo
Usturoi 20olo
Varz crea[ (frunze) 60,1o Nuci Ei semin[e
Praz 22olr Migdale 19olo
Salat de Boston 12olo Nuci de Brazilia 14olo
Salat, frunze verzi 42olo Alune de pdure 1 3o1o
Salat iceberg 27olo Semin[e de dovleac 29o1o

Salat cu frunze rare 13olo Seminfe de susan 19olo
Tulpini de mugtar 22olo Seminfe de floarea- 240/,
soarelui
Bame 24olo Seminfe de floarea- 33olo
soarelui germinate
Dieta Young 67
Aliment Calorii Aliment Calorii

din din
teine proteine
Ceap (verde) 15Y, Cereale
Ptrunjel 36% Orz 10%
Ardei verde 12To Mei 10%
Ardei roSu 1 4Yo Orez brun B%
Ardei rogu iute 13% Cru 1701,
Ridichi 10% Tr[e de gru 1 6Ta
Rubarb 11%
Alge marine, dulse 2501,
(Rhadymenia
palmata)
Spanac 49olo
Napi 30%
Nsturel 110/
L IO
Iarb de gru 25Yo
Dovlecei 26olo
Soia
Soia reprezint un adaos excelent la dieta voastr, ca surs de pro-
tein gi avnd o mare varetate de elemente nutritive. Boabele de soia
conlin o mul[me de substanle benefice:
. lzoflavona, un tp de fitoestrogen (,,estrogen vegetal"), ajut la
prevenirea dezvoltrii formelor de cancer dependente de hor-
moni, cum sunt cele de sn.
. Daidezena, o izoflavon special, inhib dezvoltarea cance-
rului. Susline de asemenea diferenlierea celular la animale *
celulele canceroase fiind nediferen[iate.
. Cenisteina este o enzim care inhib dezvoltarea tumorilor gi
ajut Ia diferenfierea celular. Studiile au artat c ajut la bloca-
rea dezvoltrii celulelor cancerului de prostat gi ale cancerului
de sn.
. lnhibitorii de proteaze (enzime) blocheaz ac{iunea enzimelor
care pot stimula dezvoltarea tumorii gi aclioneaz ?mpotriva
multor forme de cancer, inclusiv unele dintre cele mai comune *
de colon, sn gi de ficat.
Acidul fitic cheleaz micotoxinele care stimu leaz dezvoltarea

tumorilor, legndu-se de ele gi eliminndu-le din corp. studiile
au artat c el poate reduce numrul gi mrimea tumorilor la
anmalele de laborator hrnite cu micotoxine.
saponinele, dup cum arat unele studii, scad riscul unor anu-
mite forme de cancer, inclusiv cele de sn, prostat, stomac ai
plmni. (Saponinele se mai gsesc in nut gi ginseng.)
Soia aclioneaz in prevenirea unor forme de cancer, protejeaz
inima gi echilibreaz hormonii.
Cea mai bun alegere o reprezint mugurii de soia (vezi ,,Muguri",

pag. 72) sau un supliment de muguri de soia (vezi Capitolul 10). Alte
variante sunt boabele de soia, edamame, tofu, ulei de soia gi lecitina (un
subprodus lichid sau sub form de granule, putnd fi utilizat in relete
culinare sau presrat in salate gi supe ori luat ca supliment). De obicei,
laptele de soia nu este o alegere bun, din moment ce aproape toate
tipurile confin adaos de sirop de orez pentru a le indulci, iar siropul
fermenteaz gi creeaz mai mult aciditate. Laptele de soia neindulcit este
bun. Soia organic este cea mai bun gi intotdeauna prospelimea este
esen!ial.
Recomand mugurii fr rezerve, dar boabele integrale sunt usor
acide, iar boabele de soia procesate necesit unele precaufii. in boabele
-
de soia procesate, bobul intact este alterat celulele distruse, stratul
protector indeprtat, ceea ce activeaz microenzimele inerente s inceap
s descompun ce se afl in jurul lor. i bineinleles, multe produse de soia
(cum sunt crenvurgtii de soia) sunt la fel de prelucrate gi procesate ca gi
alimentele tip unk foo{. Mi-ar plcea ca toli s avem acces la tofu
proaspt oricnd dorim, ca s o putem mnca in aceeagi zi in care a fost
produs. Dar in realitatea curent, cea mai bun alegere este s folosili o
marc ambalat care este datat, s o clti1i bine gi s o utilizali ct mai
repede posibil. Nu o lsafi s stea prea mult in frigider.
Jinnd cont de asta, tofu este o surs foarte bun de protein gi este
mult mai bun pentru voi dect alimentele de origine animal sau lacta-
tele. (Un studiu subliniaz utilzarea de tofu ca fiind singurul factor asociat
cu un risc sczut al cancerului de prostat printre brbalii japonezi care
in traducere,,,hran-guno", adic alimentele procesate, cu aditivi gi conservanli (n. tr.).

Dieta Young 69
triesc ?n Hawaii. Un alt studiu a evidenfiat o corelafie s.trns intre

consumul de produse din soia gi un risc sczut al cancerului de sn la
femeile din China.) Tofu este un aliment bun pentru a face tranzilia spre o
diet vegetarian gi ocazional, ca parte a unei diete complete, echilibrate.
Pe de alt parte, trebuie s evitagi produsele fermentate din soia, cum
sunt miso*, tempeh** gi sosul de soia (vezi pag. 89).
Pegte oceanc (ocazional sau ca aliment de tranzitie)

Apa in care triesc pegtii este plin de ciuperci, iar ei n-ar putea s
supravieluiasc dac nu ar fi fost rezistenfi la ele. lar peStele este bogat fn
grsimi omega-3 (acizi gragi esenliali), proteine gi numeroase substanle
nutritive. Totugi, pegtele are aceleagi proprietli ca toate alimentele de
natur animal: nu con[ine fibr gi formeaz aciz gi mucus aderent.
Jinnd seama de toate acestea, pegtele este totugi o alegere bun pentru a
face tranzilia spre o diet vegetarian sau pentru a fi utilizat ocazional in
contextul unei diete sntoase (bazice).
Dac alegefi s mncali pegte, trebuie s fie neaprat proaspt. Dac
nu este pescuit recent, sau dac are acel miros neplcut, este deja alterat,
aga c trebuie s-l evitali. Trebuie s fili siguri c provine din ape nepo-
luate. Alegeli somon, pstrv, pegtele Lutjanus campechanus, pegte-sabie
gi ton pentru conlinutul ridicat in uleiuri omega-3, dar evitali total mo-
lugtele. Moluqtele sunt adevrali gunoieri, ele mnnc orice, inclusiv
excrementele altor pesti. Drept consecin!, sunt pline de toxine. Evitali
pegtele uscat, care este utilizat in multe mncruri asiatice, mai ales in
supe, deoarece conline fungi gi micotoxine. (Degi FDA*** a anun[at recent
c pegtele-sabie 5i tonul pot conline doze mari de mercur gi ar trebui deci
evitali sau consuma[i in cantitate mai mic, cel pulin de ctre femeile
aflate Ia vrsta cnd pot avea copii, eu cred c uleiurile bune pe care le
luali din acegti pesti compenseaz de departe orice risc al intoxicrii cu
nlercur. in plus, urmnd programul din aceast cafte, cantitatea de pegte
pe care o vefi mnca este limitat.)
.
miso - past de fasole soia fermentat, cu sare, folosit la condimentarea supelor gi sosurilor
(n. r.).
..
tempeh * prjitur fcut din soia fermentat (n. r.).
...
Food and Drug Administration, agenfia american care controleaz regimul alimentelor gi
medlcamentelor (n. tr.).
70 Dr. Robert O'Young & Sheltey Redford young
SPORTIVII VERZI
Facem mult migcare -,alergm, ridicm greutli gi mergem ne plimbm in

i
fiecare zi gi ne bzm p".."it piogrr* pentru a ne ajuta. Alcalinizarea mregte
performanlele sportive, crend putere gi mugchi gi furniznd gi energie pur.
Aga c Miracolul pH poate fi literalmente salvatorut oamenilor bolavi, dar
constituie o binefacere chiar gi pentru cei mai sntogi gi in form dintre noi. Va
face bine oricui, dar in primul rnd v va feri de imblnviri gi v va men[ne ?n
forma cea mai bun, din punct de vedere fizic.
Am observat rezultatele pe noi ingine, bineinleles, dar la un nivel mai obiectiv
am vzut rezultatele la toate tipurile de sportivi. Am sftuit doi praicanli de
biatlon care se antrenau pentru Olimpiada din 2OO2 s se concentreze pe
vegetale; unul dintre ei a c5tigat recent locul trei intr-o competifie european
(europenii domin acest sport). Cnd ne.a solicitat ajutorul, el avea probleme
chiar 5i s ajung la finig la unele competilii! Lucrm de asemenea cu cea mai
bun echip de fotbal din Trinidad, care utilizeaz putbere concentrat de
vegetale pentru a-5i asigura combustibilul in timpul meciurilor internalionale.
Am trecut pe acest program gi echipa de gimnastic din West Point (vor urma
amnunte mai departe).
Dar cel care ne-a uimit intr-adevr este Stu Mittleman. in vara lui 2000, Stu a
alergat din San Diego la New York City in cincizeci gi gase de zile (alergnd
aproximativ dou maratoane zilnic). i a fcut-o tntrit de alimentele atcaline,
suplimente adecvate gi ,,butura verde" zilnic (de fapt, mai multe buturi verzi
zilnice). El mai deline gi recordul lumii la alergarea pe distanfe lungi: dac dorili
s il depgfi, va trebui s facefi mai mult de 1600 km in treisprezece zile sau
aproximativ trei maratoane zilnic.
Mnnc pegte aproape o dat la dou zile gi din cnd in cnd gi cte o friptur.
Dar in cea mai mare parte a timpului, Stu este personificarea Miracolului pH.
Vegetalele reprezint de departe cea mai mare parte din dieta sa.
Nu trebuie s ajungeli la aceast extrem pentru a experimenta cum poate
imbuntti programul Miracolul pH capacitile voastre sportive, degi noi
credem c este destul de stimulator de gtiut ce poate face chiar gi ln acest
domeniu. Este important de observat c vorba despre o moned cu dou fee:
gimnastca ?n sine accelereaz procesul limfatic (asta inseamn a transpira), v
scap de acizii tn exces gi de reziduuri prin acest important al ,treilea rinichi" -
pielea. Astfel: programul este bun pentru migcare; migcarea este bun pentru
program.
Acum ceva despre acei gimnagti. Aici avem ceva mult mai mult dect doar o
dovad anecdotic. Nu conteaz ct de impresionant este Stu, el fiind doar inc
un tip care face acest lucru. Dar la West Point, eu (Rob) am reu5it s fac un
studiu controlat. Am imp(it cei unsprezece gimnagti din colegiul Armatei in
Dieta Young 71
dou grupe (A gi B) gi am dat uneia dintre ele (A) pulbere verde concentrat gi
picturi pH adugate la apa but zilnic, (Am dat de asemenea fiecruia s
poarte un pandantiv special pentru a diminua efectele negative ale frecvenlei
electromagnetice, EMF.) Crupa B a but doar ap plat (gi a purtat un pandantiv
placebo). Dietele lor au fost aceleagi gi nu au fost alte modificri in stilul lor de
via[.
De'a lungul sezonului, antrenorul lor a linut o statistic a rezultatelor fiecrui
gimnast de la toate intlnirile, la toate cele gase evenimente (exercilii la sol,
srituri, bar, la paralele, cal gi inele), notnd numrul de exercilii ?ncheiate gi
numrul de exercilii reugite cu succes. Cei cinci gimna5ti competitori din grupa
A care luau suplimente au reugit cu succes la 66"1o din toate exerci[iile. Ceilalli
sase, din grupa B, au atins 3B%. Crupa A a depgit grupa B cu aproape 100%! i
asta doar cu un adaos de butur verde 5i picturi pH gi un pandantiv - nici
mcar cu programul complet de Miracol pH.
in plus, degi este ceva mult mai subiectiv, cred c merit subliniat c grupa A de
gimnagti a prezentat cregteri de putere gi rezistent, timpi mai mari de antre-
nament, atitudini imbuntlite faf de exercitiile suplimentare gi cel mai im-
portant dintre toate, timp mai scurtde recuperare dup exerciliile suplimentare,
comparativ cu colegii lor din grupa B gi cu ei ingiSi la inceputul stagiunii.
Am luat de asemenea probe de snge de la tofi gimnagtii gi am aflat c sngele
participanlilor din grupa A era semnificativ mai sntos gi mai puternic dect
cel al celor din grupa B.
Grsimi esenfiale
Una dintre cele mai periculoase dintre dietele ciudate din zilele
noastre este obsesia ,,fr grsime". Crsimile joac un rol crucial tn
corpurile noastre gi a le elimina total inseamn a ne expune organismul
unor carenle nutrilionale gi degenerescenlei provenite din acestea. Se-
cretul este s folosim grsimi sntoase, nu grsimile saturate (mai ales),
varietti care infund arterele, varietli nenutritive pe care majoritatea
americanilor le mnnc, gi uleiurile ,,pa(ial hidrogenate" (uleiuri lichide
modificate chimic in grsimi solide). Aproximativ 20olo din caloriile
noastre ar trebui s provin din aceste grsimi sntoase.
Acizii gragiesenia/i sunt cei de care are nevoie organismul vostru. Ei
sunt esenliali, vitali pentru o sntate bun. E reprezint elementele
constitutive din grsimi, care intresc perelii celulelor. Crsimle
polinesaturate ca uleiul de in, de limba-mielului, de Iuminil, de seminle
de struguri gi cnep construiesc membrane celulare, produc hormoni,
leag gi elimin acizi. Majoritatea uleiurilor confin att grsimi
72 Dr. Robe,t O'Ypgg & Shelley Redford young
mononesaturate, ct 5i polinesaturate, iar cele care sunt predominant

mononesaturate, ca uleiul de msline (ca gi cel de nuci crude gi avocado),
sunt de asemenea benefice. Sunt utilizate pentru energia ielular, in-
semnnd c organismele noastre funclioneaz pe bazalor in locul za-
hrului, atunci cnd in sfrgit ne echilibrm.
. Acizii gragi esenliali intresc imunitatea celular, ung articulaliile, izo-
leaz corpul impotriva pierderilor de cldur, furn ,zeaie energie gi sunt
utilizali pentru producerea prostaglandinelor care protejeaz impotriva
bolilor de inim, a infarctului, a hipertensiunii, a arteriosclerozei gi a chea-
gurilor sanguine 5i sunt necesare pentru un metabolism energetic gi imuni-
tate. Acizii gragi esenliali pot fi de folos gi in vindecarea artritelor gi astmului,
sindromului premenstrual, alergiilor, a problemelor tenului gi a unor tulburri
de compoftament, ca gi la imbuntlirea funclionrii creierului.
Nucile, seminlele gi avocado sunt toate surse de grsimi sntoase,
incluznd ,,omega-3" i ,,omega-6" de care trebuie s fi auzit (numite
cteodat ,,uleiuri de pegte" deoarece pegtele este o alt surs, dac nu
suntefi vegetarieni). Cele mai mari concentralii de acizi gragi esen!iali se
gsesc in uleiul de seminle de in, in uleiul de limba-mielului gi in cel de
cnep. Cuta1i uleiurile oblinute prin presare la rece, extrase gi ambalate
fr a fi inclzite. i nici voi s nu le incingeli! Adugali-le la legume dup
ce acestea au fost inclzite sau fiefte in abur, sau faceli un sos de salat
aromat prin simpla amestecare cu suc de lmie gi mirodenii. Ferili-v de
uleiurile rncede. Cumprali numai ct v trebuie pentru consum rapid,
pstrai-le in containere inchise la culoare g in locuri intunecoase gi
utilizali-le numai dac au miros proaspt.
Muguri
Ptini de vitamine, minerale 5i proteine complete, mugu'rii sunt poate
cea mai bun hran pe care o puteli mnca. Sunt alimente din plante vii,
biogenice, asta insemnnd c v pot transfera vou energia lor vitall
Seminlele devin mai alcaline cnd germineaz, iar mugurii sunt plini de
enzime.
in procesul de germinare, hormonii din plante sunt activa[i, protei-
nele sunt predigerate in aminoacizi esenliali, care aclioneaz ma ugor in
corpul uman, grsimile sunt descompuse in acizi gragi mai ugor asimilabili
iar amidonul este descompus in zaharuri vegetale mai ugor asimilabile,
Corpul are nevoie de ceva zahr, dar nu de zaharurle dure care distrug
pancreasul gi consum rezervele de energie!
Dieta Young 73
Mugurii - gi nucile gi seminlele inmuiate - sunt alcalinizanji, Sene-

ratori de via[, revitalizanli, alimente de inalt energie. Sunt bogali in
enzime, proteine complete predigerate, minerale sub form de complecai
chelafi, acizi nucleici gi vitamina 812. Hormonii plantelor sunt activali,
amidonul lor se descompune in zaharuri vegetale ugor asimilabile, pro-
teinele sunt prelucrate Tn aminoacizi liberi, usor de asimilat, iar grsimile
lor se transform in acizi gragi solubili. Conlinutul lor nutritiv cregte
vertiginos: conlinutul in biotin cregte cu 50% prin germinare, vitamina
85 cu 200%, 86 cu 500%, acidul folic cu 600%, iar riboflavina (82) cu
1 300% !
Poate c v gndii la muguri doar ca mugurii familiari de fasole gi
lucern. Dar mugurii iegili din aproape orice bob, cereal sau seminle sunt
sntogi gi deliciogi. Ca s v dm cteva exemple, ne plac mugurii de
fasole mung, mugurii de nut, mugurii de linte verde, mugurii de susan,
mugurii de floarea-soarelui, mugurii de hriSc i mugurii de gru. Dup
cum am mai spus,. cea mai bun form de soia este cea germinat. De fapt,
e modul ideal de a mnca toate Iegumele. Cerminate, ele sunt mult mai
usor de digerat gi nu vor da gaze intestinale, aga cum se intmpl cnd se
utilizeaz coapte gi gtite. Degi mugurii sunt disponibiliin magazinele cu
alimente naturiste, dac vi-i cregteli singuri v asigura[i prospelimea
absolut gi maximum de energie vital. Mugurii sunt usor de crescut in
propria voastr buctrie, in orice anotimp, asigurndu-v produse orga-
nice proaspete tot anul. (Mai multe despre cum se face aceasta, in Capi-
tolul i 1.)
Ierburi gi mirodenii
Ierburile gi mirodeniile v furnizeaz att arom, ct gi nutrifie. Cea-
iurile de plante pot fi de asemenea benefice. Din nou prospe[imea re-
prezint cheia: ierburile gi mirodeniile pot mucegi in timpul procesrii
(uscrii) Si al depozitrii.
;
Sucuri
Degi pierdeli beneficiile fibrei, sucurile sporesc toate celelalte bene-
ficii ale vegetalelor gi ierburlor. (Totugi, ar trebui s evitali sucul de fructe.
Detalii mai trziu, in acest capitol.) Cnd ,,beli vegetalele", organismul
primegte o concentra[ie mai mare de sruri alcaline ugor de folosit, vita-
mine, minerale, clorofil gi enzime, Si le poate asimila mai uor 5i mai
rapid.
Sucul din vegetale verzi este puternic alcalinizant. Dac aveli ceva
simptome trebuie s v limitali cantitatea de suc de sfecl gi de morcovi pe
care o folosi!i, deoarece sunt aga dulci din cauza conlinutului ridicat in
zahr (1 1 % gi respectiv 13%). Morcovii sunt in general alcalinizanli, dar
fiind att de concentrali in forma de suc, pot s adauge ?n timp rupia o
cantitate prea mare de zahr.
Degi din punct de vedere tehnic nu sunt sucuri, as vrea s menlionez
aici 5i ciorbele de legume, din moment ce gi ele sunt att de alcalinizante,
in special ceIe cu castraveli, ceap gi usturoi. Putegi s le faceli singuri sau
s le cumprali gata pregtite (verificali doar ca s fii siguri c nu conlin
conservanli gi drojdie).
Lmi, lmi verzi gi grepfrut
Degi trebuie s evitali aproape toate fructele (vezi detalii mai departe
in capitol), lmia, lmia verde gi grepfrutul (nedulce) sunt de fapt be-
nefice. (De obicei, grepfrutul alb este mai pulin dulce dect cel roz, dar
numai gustul este cel mai bun indicator pentru ct de dulce este.) Fructul
in sine nu este nesntos de fapt majortatea fructelor sunt bogate in
-
substanle nutritive, dar zahrul conline fermenli ca orice alt zahr,
dndu-v peste cap organismul. Este crucial s evitali cu strictele fructele
cnd v apucaii de acest program, degi, o dat ce sunteli din nou echili-
bra!i, corpul vostru va fi capabil s tolereze o bucat de fruct proaspt, de
sezon, din cnd in cnd, ca un rsf1.
Degi lmia, lmia vede gi grepfrutul sunt din punct de vedere
chmic acide, testele mele au artat c, atunci cnd ele sunt metabolizate
?n corp, au de fapt un efectalcalinizant. Contrin foarte pulin zahr (lmia
gi lmia verde conlin 3olo, grepfrutul nedulce conline 5%). i au un
conlinut mare de oxigen. Aminti!i-v, microorganismele nu se simt bine in
prezenla oxigenului, agadar aceste alimente previn dezvoltarea ?n exces a
m croorgan ismelor.
Stoarceli de-a lungul zilei lmie sau lmie verde proaspt in apa
-
voastr purificat gi ma ales inainte de culcare. Nu luali lmie sau
lmie verde cu o jumtate de or Tnainte de mas sau zece minute dup
ce afi terminat de mncat. Este bine s beli cu o or inainte de a mnca gi
apoi agteptali pn cnd a avut loc digestia pentru a bea din nou.
Dieta Young 75
Rogii gi avocado
Rogiile gi avocado sunt de asemenea opliuni vegetale bune (desi ele
sunt de fapt fructe), deoarece mncate crude sunt alcalinizante. (Atunci
cnd sunt gtite, rogiile devin usor formatoare de acid.) Ambele au con-
finut mic de zahr (avocado - 2olo, rogiile * 3%).Avocado e bogat in
grsimi mononesaturate gi este o surs bun de proteine, deci gi o surs
bun de combustibil. i confin mai mult potasiu dect banane]e gi mult
mai pulin zahr.
pH-ul ALIMENTELOR
Urmeaz o list a alimentelor obignuite cu poten[ialele relative, aproximative

de aciditate (-) sau alcalinitate (+), prezente in 25 g de aliment..
Legume gi fructe cu Cereale Ei legume

con[inut sczut de zahr organice nedepozitate
Mazre matur +0,5 Orez brun -12,5
Sparanghel + ,'l
1 Cru -10,1
Anghinare + 1,3 Crupe hrigc 4r5
Ttneas + 1,5 Mei {r5
Varz verde, de martie +2,0 Alac -0,5
Salat +2,2 Linte + 0,6
Ceap + 3,0 Fin de soia +2,5
Ridichi albe (de primvar) + 3,1 Tofu +3,2
Rutabaga (Brassica + 3,1 Fasole de Lima + 12,0
napobrassica)
Varz alb +3,3 Boabe de soia proaspete + 12,0
Varz verde, de decembrie +4,0 Fasole alb +12,1
Varz de Savoia +4,5 Soia granulat (boabe de + 12,8
soia mcinate gi gtite)
Lptuci +4,8 Boabe de soia tnmuiate + 26,5
5i uscate in aer
' No[iunea de pH (concentraiia ionilor de hidroniu) este universal folosit ca msur a

acidtlii sau alcalinitii unei solu[ii. pH-ul reprezint valori exponeniale de la 1 la 14
(l acid, 1 4 bazic, 7 fiind valoarea unei solulii neutre) 5i nu are nici o legtur cu valorile
prezentate ?n acest tabel. Autorii anun! in subtitlu c prezint pH-ul alimentelor, dar in
continuare folosesc o scal convenfional proprie, pe care nu o definesc. Aceast observa]ie
este valabil gi pentru tabelele asemntoare urmtoare (n. tr.).
Mazre proaspt + 511 Lecitin de soia, pur + 38,0

C ulie + 5,1
Dovlecei +5,7 Nuci Ei seminfe
Varz rogie + 6,3 Crupe de hrigc -11,4
Tulpini de rubarb + 613 Nuci -8,0
Hrean + 618 Semin[e de dovleac . -5,6
Praz (partea alb) +7,2 Seminte de floarea- -5,4
soarelui
Nsturel +7,7 Nuci Macadamia -3,2
Spanac de martie + Br0 Alune de pdure -2,0
Rapi! +8,0 Semin[e de in -1,3
Lmie verde +8,2 Nuci de Brazilia -0,5
Arpagic +8,3 Seminte de susan +0,5
Morcovi + 9,5 Seminle de chimen + 1,1
Lmie ' +9,9 Seminfe de fenicul + 1,3
Fasole verde + 11,2
Sfecl rogie proaspt +11,3 Migdale + 316
Mcrig + 1 '1,5
Spanac (altul dect cel de + 13,1 Grsimi (uleiuri
martie) proaspete, oblinute
prin presare la rece)
Usturoi + 13,2 U lei de floarea-soarel ui -6,7
Jelin + 13,3 Unt topit -1,6
Rogii + 13,3 Lapte de cocos -1,5
Marul proaspt + 14,1 Ulei de msline + 1r0
Andive proaspete +14,5 Ulei de limba-mielului +3,2
Avocado + 15,6 Ulei de in + 3r5
Ridichi rogii + 16,7 Ulei de luminil +4,1
Piper de Cayenne + 1B,B Lipide de origine marin +4,7
Pipirig +21,7
Pir pduret +22,6 Ap
Ppdie + 22,7 Ap distilat (neutr)
larb de kamut +27,6 Suc proaspt de cocos +9,44
larb de orz + 28,7
Muguri de soia + 29,5 Pegte
Semin[e de ridichi germinate +28,4 Pegte de ap curgtoare -1 1,8
Semin[e de chia (Salvia +28,5
col u mbariae) germ i nate
larb de lucern +29,3
Castravete proaspt +31,5
larb de gru + 33,8
Ridichi negre de var +39,4
Dieta Young 77
CE TREBUIE EVITAT
Zahrul
Zahrul hrnegte microorganismele negative asa cum benzina intre-
!ine focul. Microorganismelor le plac toate formele de zahr (zahrul alb,
zahrul brun, zahrul gi siropurile obginute din prelucrarea sfeclei, trestiei
gi porumbului, sirop de arfar, miere, melas, zaharoz, fructoz, maltoz,
Iactoz, glucoz, manitol, sorbitol, galactoz, monozaharide, zahr de
curmale, bomboane, sucuri, patiserie, inghelat, cocolat, roscove gi da,
chiar gi zaharurile,,naturale" din fructe), in specal cele care provoac o
cregtere rapid a concentrafiei zahrului din snge (zahrul din trestie gi
din porumb). Orice brutar gtie ce se intmpl cu drojdia cnd se adaug
zahr in aluat * drojdia fermenteaz zaharurile, determinnd cregterea
pinii.
Cu ct microorganismele periculoase primesc mai mult zahr, cu att
mai repede se vor reproduce, gi cu ct se reproduc mai repede, cu att ele
descompun gi fac s fermenteze organismul din interior. Eliminafi
zaharurile.
Dup cum s-a mai spus, corpul are nevoie de niSte zahr, dar aceste
zaharur dure solicit excesiv organismul. Mai bune sunt zaharurile mai
blnde din vegetale, pe care organele noastre sunt mult mai pregtite s le
manipuleze. Urmrind acest program, vefi primi o mulgime din ceea ce
aveli nevoie in aceast privin!.
Asigurafi-v s nu tnlocui[i zahrul cu ?ndulcitori artificiali, care sunt
la fel de ri sau mai ri (vezi pag. 91). Dac avefi nevoie s indulcii ceva,
gnditi-v Ia plante din familia stevia* sau la cicoar, pe care le gsifi Tn
magazinele de produse naturiste.
Carbohidrafii simpli
inseamn cam acelagi lucru cu ce s-a spus mai sus, deoarece carbo-
hidrafii sunt zaharuri gi provoac aceleagi probleme. Aceast categorie
include fina alb (gi orice este fcut din ea, de exemplu pinea gi pastele),
orezul alb, porumbul (pe care oricum ar trebui s-l evitali din cauza
continutului in ciuperci) gi cartofii.
stevia * plant originar din Paraguay, folosit tradilional ca indulctor (n. r.).
7B Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young
Chiar gi carbohidraii complecAi trebuie limitafi (sau eliminali tem-

porar/ vezi Capitolul B, Purificarea), mai ales dac aveli simptome grave,
deoarece carbohidralii complecgi se descompun in cei simpli sau in
zaharuri complexe - i de aici direct ?n glucoz: zahr.
-
Alimentele procesate Ei rafinate
Trebuie s scpali de ,,junk food" (imi displace chiar gi s-o calific
drept hran!). Da, asta inseamn cartofi prji!i, prjituri, gogosi gi altele (la
nesfrgit), absolut orice cumprali de la restaurantele fast food. Dar in-
clude de asemenea multe alimente pentru care nu v-a!i fi fcut probleme
inainte, cum ar fi cina congelat cu conlinut redus de calorii pe care ali
luat-o asear, burrito congelat sau supa din conserv. Toate acestea sunt
rafinate gi procesate la maximum, iar substanlele nutritive conlinute inilial
sunt distruse prin procesare, chiar gi in produsele asa-numite ,,imboglite,,.
in plus, sunt pline de zahr, rur, coloranli anificiali gi arom", ditu,
conservan[i gi unt, margarin sau ulei hidrogenat sau pa(ial hidrogenat
(solidificat) gi deficiente in fibr. Bineinleles c sunt acidifiante.
Fructele
Degi fructele conlin multe vitamine gi minerale i sunt bogate in fibr,
sunt i pline de zahr. (Ananasul conline 28%, bananele 25olo, pepenele
-
galben - - -
21%, mango 1B%, merele 15olo, portocalele gi ciregele -
12olo, cpgunile - 11olo iar pepenele verde -9olo, pentru a da numai cteva
exemple.) in ciuda a ceea ce afirm unii nutri[ionigti, in organismul nostru
nu se face o diferen! ?ntre zaharurile ,,naturale" gi alt tip de zahr. Zahrul
este zahr, nu conteaz c este miere, jeleu, sirop de a(ar, o boab de
zmeur sau o felie de pepene. Microorganismelor le place zahrul in orice
form gi il vor fermenta in alcool gi alte micotoxine gi vor crea un mediu
acid in corpul vostru. Cu excep[ia lmii, a lmii verzi gi ocazional a
grepfrutului nedulce, care s-au dovedit a fi bazice, fructele trebuie evitate
pentru a avea un echilibru sntos al organismului. Puteli asigura toate
aceste beneficii nutrilionale din legume, fr partea de efecte negative. O
dat echilibrali, o porfie mic de fructe proaspete, de sezon, mncate
separat, poate constitui un mic rsf[.
Apropo, iat un mic secret care arat de ce fructele devin mai dulci pe
msur ce se coc: carbohidralii complecgi fermenteaz transformndu-se
in unii simpli gi mai dulci, care fermenteaz gi mai mult, pe msur ce
Dieta Young 79
fermenlii evolueaz gi fructuI se transform de fapt ?n alcool gi mucegai

practic, putrezind. Apetisant, n u?
-
Sucul de fructe este gi mai ru, deoarece zaharurile sunt mai con-
centrate (iar fibra se pierde). Cele mai multe sunt procesate gi pasteurizate,
gi aproape intotdeauna sunt fcute din fructe de calitatea a doua cele
-
care erau prea lovite, murdare sau stricate pentru a fi vndute intregi gi
deja contaminate cu microorganisme periculoase gi micotoxine.
-
pH-ul FRUCTELOR
Urmeaz o list cu fructele comune gi potenlialul lor relativ de aciditate (-) sau
alcalinitate (+), confinut in 25 g de aliment.
Mcege -'15,5 Cpguni -5,4

Ananas -12,6 Afine -5r3
Mandarine -1 1,5 Zmeur -5,1
Banane coapte -10,1 Prune galbene 4,9
Pere -9,9 Prune italienegti 4,9
Piersici -9,7 Curmale 4,7
Caise -9,5 Cirege -3,6
Papaia -9,4 Pepene galben -2,5
Portocale -9,2 Stafide ro5ii -2,4
Mango 4,7 Pulbere de smochine -2,4
Mandarine -8,5 Crepfrut -1,7
srafide -8,2 Pepene verde -1,0
Agrige coapte -7,7 Nuc de cocos, +0,5
proaspt
Strugur copli -7,6 Vigine + 3,5
Merigor -7,O Banane necoapte + 4,8
Stafide negre -6,1
Produse lactate
Ca multe alimente de origine animal, produsele lactate contin hor-
moni 5i reziduuri de pesticide, mcroorganisme, micotoxine s grsimi
saturate. Colac peste pupz, zahrul din lapte (lactoza) se transform ca
orice zahr gi hrnegte microorganismele periculoase. Vacile de lapte se
hrnesc cu cereale depozitate si imbibate cu hormoni gi antibiotice obinute
B0 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young
din ciuperci, care apoi se concentreaz in lapte. Apoi gi brnza gi iaurtul

sunt oblinute prin fermentafie. iar lactatele sunt lider ?ntie toate alimentele
formatoare de mucus. Sunt foarte mari formatoare de acid. Pot cregte riscul
de cancer, inclusiv cel ovarian gi uterin. in plus, pasteurizarea distruge
enzimele benefice pe care Iaptele le conline inilial. lar pasteurizarea nici
mcar nu are efect! Cu timpul, laptele pasteurizat va mucegi va mirosi, in
5i
timp ce laptele ,,crud" se acregte in mod natural gi rmne comestibil.
Cu aceste recomandri, puteli vedea de ce toate produsele lactate
trebuie eliminate din dieta voastr. incerca!i laptele de soia, de migdale
sau de orez, ca alternative (totugi aveli grij s le evitali pe cele cu adaos
de zahr, care sunt majoritare). Dac trebue s be!i lapte, folosili laptele
neprocesat de capr, de la capre hrnite organic. Acesta conline acid
caprilic, antifungic.
Nu conteaz de cte ori vi s-a spLts de ctre profesori gi prinli s v
bei laptele - fr a mai pomeni de reclamele cu copii avnd mustli de la
lapte, ideea c produsele lactate sunt sntoase este exagerare pur - un
mit cultural. Chiar dac vacile au trit intr-un fel de paradis bovin gi au
produs laptele perfect, hai s-o spunem: laptele pur gi simplu nu este un
aliment uman. Este destinat pentru vilei, ale cror necesitli sunt destul de
diferite de cele ale oamenilor. Laptele este plin de componente fr folos
pentru noi, care trebuie ori s fie convertite pentru a fi folosite (uznd
resursele organismului nostru in cursul acestui proces), ori eliminate ca
toxine. Nici o alt specie animal nu mai bea lapte dup ce se termin
alptarea * gi in nici un caz de la alte specii!
Laptele este doar inceputul problemei. Luali in considerare c trebuie
l0litri de lapte pentru a face 1 kg de brnz tip cagcaval, 12 litri pentru a
face 1 kgdeinghelat gi peste 21 de litri pentru a face 1 kgde unt. Amin-
tili-v c este nevoie de 20 de prli de alcalinitate pentru a neutraliza o parte
de aciditate, imaginali-v ct ar fi necesar pentru a contracara efectele unei
surse att de concentrate de acid! Dac ar trebui 20 de cni de ceva alcalin
pentru a neutraliza o can de lapte (deja destul de ru, nu credeli?), veli
avea nevoie de 12 ori mai mult - 24O de cni sau 60 de litr! - pentru a
neutraliza o can de inghelat.
Nu e de mirare c att de mult lume are attea probleme cu lacta-
tele. Nu e de mirare c att de mult lume sufer de osteoporoz in timp
ce mnnc totugi attea lactate. Nu e de mirare c atta lume are reaclii
alergice la produsele lactate sau nu tolereaz lactoza. Nu e de mirare c
oamenii pot s se ingrage rapid cu produse lactate gi pot s slbeasc att
Dieta Young 81
de rapid cnd renun! la aceste alimente foarte concentrate. Ele sunt prea
concentrate gi prea acide in fluxul sanguin.
DAR CALCIUT?
Ne-am pus adesea aceast problem. Este adevrat c acest element, calciul,
este vital pentru multe funclii din corp, dar marota de a acumula doze imense -
prin cantitfi mari de lactate gi suplimente alimentare * se bazeaz pe o tn[e-
legere gregit a modului in care organismul tl utilizeaz. Mult lume ?pi face
griji - total inutil- c dac sunt eliminate produsele din lapte dieta aceasta va
cauza carenfe de calciu.
Adevrul este c toate vegetalele verzi, cu frunze, gi ierburile sunt inevitabil
bogate in calciu (ca gi in fier, magneziu, vitamina C gi multe din vitaminele B,
dar aceasta este o alt poveste), la fel cum sunt lelina, conopida, bamele, ceapa,
fasolea verde, avocado, fasolea neagr, nutul, tofu, migdalele, alunele de
pdure gi seminlele de susan. Pe scurt, obine1i destul calciu urmnd o diet
care seamn cu cea descris in aceast carte. Cnd suntem intrebali de unde
ne asigurm calciul, adesea rspundem cu o intrebare: De unde tgi ia calciul
vaca?
Este de asemenea important de evaluat de ct de mult calciu este nevoie cu
adevrat pentru a-!i menJine sntatea oaselor gi a organismului. Pentru a face
aceasta, trebuie s inlelegeli c unul dintre lucrurile pe care le face in corp este
s neutralizeze acidul creat prin ingerarea proteinei animale. Cnd mncali
aceste alimente acide, corpul incearc s revin la starea lui alcalin prin sin-
gurul mod in care poate - lund calciu din oasele voastre dac nu este prezent
destul in alimentele pentru a face acest lucru. De asemenea rinichii vogtri v
jefuiesc calciul din oase pentru a elimina excesul de azot care se afl ?n pro-
teinele de origine animal.
Recomandrile obignuite, gi anume 1000 mg sau mai mult de calciu pe zi,
presupun o diet american obignuit - care const ?ntr-un aport de protein de
1,5 pn la 4 ori mai mare dect necesar, crend o cerere nefireasc de calciu.
Mulli expe(i consider c aceast supraalimentare cu proteine este responsa-
bil pentru osteoporoz, boala aproape epidemic a oaselor fr rezstenf. De
fapt, nu e deloc o lips de calciu! Sau, mai degrab, este o problem de furt al
calciului, nu o carenf de calciu. Trebuie s incetm s ne facem probleme in
legtur cu necesarul de calciu gi s fim atenli s nu consumm prea multe
proteine. in acelagi timp, ironia este c degi consumm destule produse lactate
bogate fn calciu, ele ne pot lsa practic cu un echilibru negativ de calciu dup
ce toat cantitatea de proteine este tamponat.
Pentru a confirma c aducem destul calciu in corpurile noastre, intr-un mod pe
care chiar tiinfa medical clasic il poate Tnlelege, ne-am fcut amndoi, re-
BZ Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young
cent, teste de densitate osoas. Suntem in esenf vegetarieni de aproape do-

uzeci de ani 5i ambele teste au indicat denstJi cu mult peste ,udiu. Densi-
tatea osoas a lui Shelley a fost asemntoare cu a unei femei de douzeci
de
ani (cnd densitatea osoas este de obicei maxim), degi, cnd am fcut testele,
ea avea patruzeci gi gase de ani. Rob se inscria gi el in segmentul cu densitate
foarte mare (iar el avea patruzeci gi opt de ani).
coNItNUTUL iru Ce_ctu AL ALTMENTELOR ALCALTNE

(PER 100 g DE ALTMENT)
Aliment Calciu Aliment Calciu

Legume Fructe
Anghinare 51 mg Avocado (California) 10 mg
Sparanghel 23 mg Avocado (Florida) 10 mg
Tulpini de bambus 13 mg Crepfrut acru 16 mg
Tulpini de sfecl 119mg Suc de lmie 7mg
Broccoli 103 mg Rogii verzi 13 mg
Yarz de Bruxelles 36 mg Rogii-rogii 13 mg
Yarz chinezeasc 43 mg
Varz rogie 42 mg Psti
Conopid 25 mg Nut 150 mg
lelin 39 mg Linte uscat 79 mg
Frunze de sfecl BB mg Fasole de Lima 52 mg
proaspt
Arpagic 69 mg Muguri de fasole mung 118 mg
Brassica oleracea (frunze) 250 mg Mazre verde 26 mg
proaspt
Brassica oleracea (tulpin i) 203 mg Fasole rogie uscat 110m9
Nsturel 81 mg Boabe de soia 67 mg
proaspete
Castrave!i 25 mg Muguri de soia 48 mg
Frunze de ppdie 187 mg
Vinete 12 mg Nuci Ei semin[e
Fenicul 100 mg Migdale 234 mg
Usturoi 29 mg Nuci de Brazilia 186 mg
Kale (Bras sca oleracea) 249 mg Alune de pdure 209 mg
(frunze)
Kale (Bras sica oleracea) 179 mg Seminle de dovleac 51 mg
(tulpini)
Praz 52 mg Seminfe de susan 1160 mg
Salat, de Boston 35 mg Seminle de floarea- 120 mg
Dieta Young 83
Aliment Calciu Aliment Calciu

soa'relui
Salat tip aisberg 20 mg
Salat cu frunze rare 68 mg Cereale
Tulpini de mugtar 183 mg Qrz 34 mg
Bame 92 mg Mei 20 mg
Ceap (verde) 51 mg Orez brun 32 mg
Ptrunjel 203 mg Cru 46 mg
Ardei verde 9mg Trle de gru 119mg
Ardei rogu 13 mg
Ardei rogu iute 130 mg
Ridichi 30 mg
Rubarb 96 mg
Alge agar 567 mg
Alge dulse 296 mg
Spanac 93 mg
Pstrnac tulpini 246 mg
Nsturel de a 151
Sarea
Efectele negative ale srii sunt bine cunoscute gi totugi dieta obignuit
american este dominat de sare, existnd o solni[ pe aproape fiecare
mas din !ar. Chiar dac nu folosili niciodat o solni!, puteli ugor s luali
o cantitate prea mare de sare prin alimentele procesate in cutii, imbu-
-
teliate, in pungi, congelate sau in conseru -, prin mncarea de la resta-
urant 5i junk food, care, in general, sunt toate foarte srate, chiar dac
etichetele spun altceva.
Cutati s eliminafi orice sare adugat diete voastre, cu exceplia
srii alcalinizante, ca de exemplu Real Salt sau sarea cu adaos de vegetale.
Grsimile saturate gi alte grsimi nesntoase

Pe ct sunt de sntogi acizii gragi esenfiali, grsimile periculoase sunt
devastatoare. Cunoagtefi litania efectelor negative: artere infundate, boli
de inim, cancer gi aga mai departe. Cele rele sunt uleiurile hdrogenate
sau parlial hidrogenate (saturate, solidificate), margarina, untul, grsimile
saturate gi aproape toate grsimile animale (din carne, pui, ou gi lactate -
numai cele din pegte fac exceplie).
84 Dr. Robe ! fgung & Shelley Redford young
Scopul este, de asemenea, s elimina!i toate aceste grsimi pericu-

loase din dieta voastr. Nu prjili alimentete in ulei r.u alte grsimi
(fierbeli-le in abur) i nu le dai apoi prin grsime.
Doresc s fiu clar in aceast privin!: nu pledez pentru o diet fr
grsimi. Organismul are nevoie de grsimi bune pentru a supravielui gi
pentru a fi pe deplin sntos. Utilizafi uleiuri bune cum este cel de ms-
line, din seminfe de in gi din seminle de struguri (i favoritele noastre: Udo
gi Essential Balance, care sunt amestecuri!).
Carnea gi oule
Ca gi produsele lactate - ca toate produsele animale -, carnea (de
porc, vac, miel, pui, curcan gi aga mai departe) gi oule sunt pline de hor-
moni, pesticide, steroizi, antibiotice, microorganisme, micotoxine gi gr-
simi saturate, care contribuie la boli de inim, infarct gi cancer, pe lng
altele. (Degi sunt de acord c grsimea in sine este o parte a problemei,
gndi1i-v gi la faptul c grsimea este locul unde organismul animalelor
?5i depoziteaz toxinele la care au fost expuse.) in plus, ele sunt puternic
acide. Animalele sunt hrnite cu cereale depozitate gi transfer ?n carne
toate problemele asociate (vezi ,,Cereale depoztate",la pag. BZ). ceea ce
incerc s spun este c nu trebuie s aveli de-a face cu ele.
Exist o corelalie strns ?ntre proteina animal gi diverse tipuri de
cancer, mai ales cel de sn, al tirodei, prostatei, pancreatic, uterin, ova-
rian, de stomac gi de colon. Studiile arat c oamenii care igi iau 70% din
proteine din produsele animale au probleme de sntate majore compa-
rativ cu cei care iau doar 5% din proteinele lor prin acest mod: rata
moftalit[ii datorate bolilor de inim este de gaptesprezece ori mai mare,
de exemplu, gi probabilitatea de deces din cauza cancerului de sn (la
femei) este de cinci ori mai mare.
Consumul de ou este asociat cu un risc crescut de cancer de colon.
Nu m surprinde, din moment ce s-a dovedit c oule de la ginile hrnite
cu cereale confin micotoxine. (Propriile mele observa!ii au dovedit c, la
cincisprezece minute dup ce s-a consumat un ou, oamenii prezint
bacterii sau o inmulire a bacteriilor in snge.) Produsele lactate au fost gi
ele incriminate in acelagi studiu, cea mai strns asociere fiind in cazul
brnzei. lnteresant, un consum mai mare de carne rogie nu a crescut
riscul. Atribui aceasta faptului c studiul a fost fcut in Argentina, unde
vitele de carne de obicei pasc, in loc s fie hrnite cu cereale. Asta nu
Dieta Young 85
inseamn c o carne rogie de la animalele care pasc este un aliment bun,

ci doar c poate fi cel mai mic dintre dou rele.
Un studiu australian a demonstrat s el o legtur ?ntre consumul de
ou gi incidenla crescut a cancerului de colon, ca gi legtura cu consumul
de carne rogie, ficat, Iactate gi produse din carne de pui.
Cercettorii au studiat efectele dietei occidentale asupra femeilor
japoneze gi au descoperit c ele prezentau un risc mai crescut al cance-
rului de sn din cauza cantitlilor mai mari de carne ingerate. Cercettorii
au pornit pe aceast pist dup ce s-a observat c la femeile japoneze
cancerul de sn era foarte rar ?nainte de cel de-al Doilea Rzboi Mondial.
Un alt studiu corela consumul de carne de pui, gunc, salam, slnin
gi crnaJi cu un risc mrit al cancerului tiroidei, ca gi brnza, untul gi alte
uleiuri, in afar de cel de msline. (Uleiul de msline este de obicei fr
m icotoxine.)
lar un alt studiu suslinea faptul c tipul de grsimi consumate influ-
enfeaz frecvenla cancerului gastric, ovarian gi uterin, grsimile de origine
animal contribuind la un risc crescut. Subieclii din studiu care aveau
cancer mncaser mai mult slnin gi gunc, folosiser mai mult unt la
gtit gi buser mai mult lapte integral.
Un studiu suedez a descoperit un numr de factori de diet ce pot fi
asociafi cu cancerul pancreatic, inclusiv consumul mai mare de carne
prjit gi la grtar (ca gi margarina pe pine alb, ca s ne aduc aminte c
doar a fi vegetarian nu este de ajuns pentru a rezolva intreaga problem).
Carnea gi brnzeturile prelucrate sunt gi mai rele, din cauza
nitrozaminelor, gi sunt un factor de risc pentru creier gi tumorile mduvei
spinrii.
in afar de aceasta, alimentele de origine animal sunt pur gi simplu
moarte. Moarte in toate privinlele, incluznd gi lipsa enzimelor. Ali-
mentele vegetale, pline de enzime, energie gi substanle nutritive, sunt
mult superioare ?n orice privinJ.
Toate crnurile maturate in mod adecvat pentru consumul uman
sunt, prin defini!ie, parlial fermentate gi, astfel, impregnate de microor-
ganisme gi toxinele acestora. i,r definitiv, drojdia este cea care determin
maturarea, iar gustul gi textura final sunt determinate de natura proce-
sului de maturare microbian. (Aceasta ?n plus fa! de micotoxinele din
alirnenta[ia animalelor, care apar apoi ?n mugchii acestora - in carne.) Una
dintre micotoxinele specifice implicate a fost corelat cu diabetul. Dac
v-a!i pus problema, aflali c majoritatea micotoxinelor sunt rezistente Ia
temperatur, astfel inct nu sunt inlturate prin gtit, chiar dac se elimin
o parte din sursele lor.
lndiferent ce substanle nutritive se gsesc in hrana de origine ani-
mal, ele pur gi simplu nu merit riscul, fr a mai pomeni de efortul
impus organismului prin digestie gi energia necesar pentru a extrage
substanlele pe care le conlin.
Din punct de vedere anatomic Ai fiziologic, oamenii nu sunt fcufi s
fie carnivori sau omnivori. Tractul digestiv lung gi complicat al omului este
conceput pentru absorblia lent a hranei complexe i stabile de origine
vegetal. Carnivorele au intestine scurte gi simple care permit un tranzit
mininr al hranei instabile compuse din animale moafte. microorga-
nismele din intestinul lor sunt diferite de cele ale oamenilor.
Pe de alt parte, digestia amidonului este destul de complex la
oameni, in timp ce carnivorele mnnc pulin amidon sau deloc. Dac
oamenii ar fi fost carnivori, ar fi transpirat prin limb, nu prin piele. Car-
nivorele au dinli gi maxilare adaptate pentru a reteza buc! din animalele
proaspt ucise. Doar uneltele ne permit s depgim aceast limitare
natural evident, fr a mai menliona c nu asimilm nimic din ele-
mentele nutritive aflate in blan, pene, organe gi oase, spre deosebire de
adevratele carnivore. in fine, mncm rareori carne crud. Aproape
intotdeauna avem nevoie s o gtim pentru a distruge parazilii gi alte
microorganisme duntoare gi s deghizm cadavrul, toate aceste actiuni
nefiind necesare adevratelor specii mnctoare de carne. Oamenii sunt
fculi s fie vegetarieni, iar organismele noastre nu vor funcliona niciodat
optim dac Ie fo4m s fac ceva pentru care nu sunt echipate.
DAR PROTEINELE?
Trebuie s evalum de cte proteine avem cu adevrat nevoie. Cercetrile

sugereaz c avem nevoie de doar 25 g de proteine pe zi. Americanul mediu,
care mnnc ou, carne gi lactate consum probabil 75-125 g pe zi, de trei la
cinci ori mai mult dect este nevoie. Eu cred c proteinele ar trebui s repre'
zinte aproximativ 5-7% din dieta total.
Corpurile noastre conlin doar Tolo proteine (gi 70ol. ap, 2}ol, grsime, 1'2o1"
vitamine gi minerale, 0,5-1% zahr). Majoritatea crnurlor conlin 2O-25olo
proteine - furniznd deci mai mult dect are nevoie corpul. Dac nu mncali
Dieta Young 87
carne, nu v temeti: spanacul gi alte verdefuri au un confinut mai mare de

am inoacizi (el ementele constitutive ale protei nelor) dect fri ptu ra!
Laptele de vac este de asemenea bogat"tn proteine. Prin contrast, o surs de
protein anume destinat consumului uman - laptele matern - conJine doar
5% proteine (iar unele surse consider c nu are dect 1,4-2,2 %). Aceasta ar
trebui s constituie singura surs de nutrilie pentru un organism uman care
creste gi se dezvolt mai rapid dect Tn orice perioad a vielii - dublndu-gi sau
triplndu-gi masa corporal gi dimensiunea in primul an de via!. Dac am fi
avut nevoie de proteine superconcentrate pentru o bun crestere gi dezvoltare,
sigur c laptele matern ar fi conlinut un procentaj mult mai mare. Asa cum e,
cred c el reflect necesitlile reale ale corpului.
Unele dintre cele mai puternice animale din lume - de exemplu gorilele sau
elefanlii - nu mnnc deloc carne. Este evident c nu duc lips de proteine.
Din ce triesc ele? Din iarb gi frunze.
Cerealele depozitate
Cerealele depozitate ?nseamn recolta de anul trecut. Cerealele de-
pozitate incep de obicei s fermenteze in decurs de nouzeci de zile gi, in
scutt timp, sunt pline de micotoxine. Ele prezint de asemenea microor-
ganisme duntoare. Aga c este preferabil s folosili recolta de anul in
curs, preferabil in decurs de trei lun de la recoltare. Singurul mod pe care
il gtiu de a gsi cereale proaspete este s il rog pe geful de magazin s
verifice data ambalrii (in cazul ?n care cumpr ?n vrac) sau s verific la
furnizor. Este intotdeauna important s citili etichetele.
Cerealele nedepozitate constituie o parte sntoas a dietei, in ge-
neral, dar ar trebui s le eliminafi ?n primele B-12 sptmni ale progra-
mului nostru dup un regim de purificare sau atta timp ct v
confruntali cu simptome.
Consumul de cereale depozitate este, asa cum ne putem inchipui,
duntor pentru organism. De exemplu, un studiu din 1991 a artat o
corelalie cert intre consumul de cereale depozitate gi cancerul esofagian.
in acelagi an, cercettorii au identificat cerealele gtite (o form de cereale
depozitate) ca un factor de risc in cancerul de stomac.
Cartofii depozitali sunt la fel de periculogi. tat un exemplu: in cazul
femeilor gravide care consum mari canttl de cartofi, s-a constatat c
dou micotoxine produse de ciuperci aflate frecvent ?n cartofi au fost
incriminate ca o cauz a maladiei spina bifida la copiii lor.
BB Dr. RobertlJYoung & Shelley Redford young
Drojdia
Trebuie s elimina[i integral din diet drojdia gi alimentele care
conlin drojdie - fie ea dn bere, din produse de brutrie sau ,,nutrigional".
Evident, nu dorili s consumafi microorganisme in stare pur. in plus,
majoritatea modurilor de a consuma dro.idie sunt duntoare gi din alte
motive: berea gi vinul (un pericol dublu, legat gi de alcool), pinea gi
produsele de patiserie (un ru triplu, din cauza cerealelor depozitate din
care este fcut fina, a zahrului gi altor carbohidrali prezenli).
Consumul de drojdie g a orice este fcut cu drojdie poate stimula
dezvoltarea in exces a microorganismelor gi cregte cantitatea de
micotoxine (crescnd cantitatea aflat in propriul dumneavoastr corp, in
plus fa! de produsul in sine). Dac mai aveli nevoie de argumente pentru
a renun[a la ele, aflali c alimentele care con[in drojdie pot produce
calculi renali (precum gi pietre la ficat, vezica biliar gi chiar in creier),
depuneri osoase, osteoartrit, artrit reumatoid, boli de rinichi, de inim,
diabet (in cadrul unui studiu din 1990, toli goarecii hrnifi cu un regim
care conlinea 10% drojdie de bere s-au imbolnvit de diabet), sarcoidoz
(o boal de autoimunitate care afecteaz plmnii, ochii gi pielea), ciroz
gi numeroase forme de cancer, in special la sn, prostat gi ficat. Alte
simptome cuprind maladia Crohn gi colita.
Ctiti cu atenfie etichetele pentru a v asgura c alimentele, condi-
mentele gi ingredientele nu conlin drojdie.
Ci upercile,,comestibile"
Ciupercile de toate felurile gi in orice form - in afar de problema
evident c sunt rodul unor fungi - formeaz acizi cnd sunt digerate. Ele
conlin de asemenea mcotoxine care intoxic celulele umane gi duc la
maladii degenerative. Dup prerea mea, nu exist ceva numit ciuperc
bun. Cele ,,comestibile" sunt doar mai pufin toxice dect cele care ne
ucid imediat! Nu le mncali, nu le beli gi nici mcar nu le mirosili. Toate
ciupercile conlin diverse cantitli din micotoxina amintin, care, in con-
centralie mare, v poate ucide instantaneu. Cu cantitli mai mici rezultatul
este acelasi - doar c dureaz mai mult timp.
intr-un studiu din 1979, o important cercettoare in domeniul
cancerului a administrat goarecilor micotoxine dn fungi, in apa de but.
Ea a observat ca rezultat 21 de tipuri diferite de cancer. Acum gtim c toate
Dieta Young 89
ciupercile confin cel pufin cinci ingrediente active care sunt cancerigene
pentru animale.
Este adevrat c s-au prezentat numeroase efecte benefice asupra
sntlii ?n legtur cu anumite ciuperci, dar ele au ocazional gi efecte
secundare toxice - pe lng toate problemele comune pentru orice ciu-
perci. Cred c toate presupusele lor avantaje se pot obline usor prin alte
modalt[ - mai sigure.
Spirulina gi suplimentele din alge

Am dori s putem susline recomandrile entuziaste pentru spirulin gi
suplimentele din alge. in definitiv, ele sunt plante verzi bogate in clorofil,
proteine, minerale gi alte substanle nutritive. Dar ele se dezvolt ?n con-
dilii acide. i mai gndili-v ce sunt ele, de fapt: verdeala pe care o vedeli
dezvoltndu-se la suprafala iazurilor gi apelor stttoare. S-a dovedit c
toxinele din alge afecteaz ficatul gi sistemul nervos, iar una dintre ele se
pare c favorizeaz dezvoltarea tumorilor la animale.
Suplimentele din alge confin vitamina 812, care nu se gsegte in
plante in starea ei pur. Ea este produs de bacterii care ptrund ?n alge
prin pene gi excremente de psri. Puteli s m considerali nebun, dar -
cum avem propriile bacterii intestinale care pot produce vitamina B12 -
prefer s nu imi iau doza din excrementele de psri!
Din fericire, diferenfa intre o doz zilnic de alge gi o po(ie de
broccoli organic este mic, astfel inct puteli obline avantajele fr a v
confrunta cu riscurile.
Produse fermentate gi malfificate
Printre acestea se numr condimentele, precum oletul, mugtarul,
ketchup-ul, sosul pentru friptur, sosul de soia, maioneza, sosurile de
salat, sosul de chili, de hrean, miso, glutamatul monosodic (MSC) gi orice
tip de alcool, ca gi legumele murate, cum sunt mslinele verzi, varza acr,
castrave!ii murafi gi alte legume. Toate produc acizi gi mucus aderent gi,
cu exceplia glutamatului, sunt fermentate de ctre ciuperci.
Produsele mallificate, cum este laptele mallificat gi anumite cereale gi
dulciuri, sunt de asemenea fermentate de ciuperci si, in plus, conlin
niveluri ridicate de zahr, produc acizi gi creeaz mucus aderent.
90 Dr. Robert O'young & Shgluy Redford young
Alcoolul
Poate c este util s ne gndim la alcool ca fiind micotoxina produs
de drojdie. Aceasta se refer la vin, bere, whisky, coniac, gin, rom, vodc,
pentru a ne limita doar la cele mai obignuite. deja c abuzul de alcool
tili
duce la boli, cum sunt ciroza hepatic, degradarea creierului, cancer,
leziuni ale ftului gi moarte. Aceasta chiar fr a mai lua ?n calcul pro-
blemele cauzate de micotoxine - gi nu este nevoie de cantitlile consi-
derate de medicina clasic drept excesive pentru a se ajunge la probleme
grave. ?n plus, ficatul poate convefti alcoolul in alt micotoxin (acetal-
dehida), care are gi ea efecte nocive.
Cafeina
Principalele surse de cafein sunt ciocolata, ceaiul, buturile acidu-
late 5i toate formele de cafea - chiar gi cea ,,decafein izat" conline sufi-
cient pentru a avea un efect
-negativ. Toate aceste lucruri produc o
canttate mare de acid gi mucus. in plus, gndili-v la alimentele pe care Ie
mncafi o dat cu o can de cafea sau ceai (adesea micul dejun tradilional
sau deserturi), toate fiind productoare de acizi, gi vefi vedea c este refeta
pentru dezastru.
in plus, cafeina d dependen!. puteli s ii credeli pe cuvnt pe
cercettorii de la John Hopkins School of Medicine sau este destut s
constatali propriile dureri de cap de care suferili cnd sunteli lipsili de
cafeaua de diminea!. Optzeci gi dou de procente din voluntarii studiului
de la John Hopkins au prezentat simptome de sevraj cnd ti s-a dat un
placebo in locul dozei lor obignuite de cafein. Dup estimrile oficiale,
peste B0% dintre adullii din Statele Unite consum in mod regulat sufi-
cient cafein pentru a crea dependen!. Facef ce puteli pentru a reduce
aceast cfr statistic sumbr!
Porumb, produse din porumb, arahide, produse din arahide

Porumbul conline 25 de ciuperc diferite care produc micotoxine,
printre care unele cu efect recunoscut cancerigen! Arahidele conlin 26.in
plus, arahidele, nucile gi toate produsele similare sunt linte predilecte
pentru sporii de mucegai din aer gi rncezesc rapid. Aceasta se poate
vedea la nuci sub forma unei nuan[e intunecate sau negre. Contaminarea
se produce in timpul procesului de cregtere, deoarece plantele in sine nu
sunt rezistente. Oamenii care le mnnc ingereaz deci fungii gi produgii
lor toxici, inoculnd in tubul digestiv microorganisme duntoare.
Dieta Young 91
Studiile au artat legtura intre consumul de porumb gi cancerul

esofagului gi stomacului gi intre consumul de arahide gi cancerul de
pancreas gi ficat.
Anacardul gi nuca de cocos uscat sunt la fel de contaminate gi tre-
buie evitate.
Uleiurile tnclzite
Orice ulei care a fost inclzit la gtit sau la procesare a fost distrus din
punct de vedere nutrilional, inclusiv cele mai cunoscute mrci de ulei de
porumb, rapi! gi alte uleiuri vegetale. Cutali uleiurile virgine presate la
rece, cum sunt numeroase uleiuri de msline, alegnd desigur varietfile
sntoase.
Alimente pregtite la microunde

in primul rnd, microundele distrug enzimete, reducnd energia vi-
tal chiar prin gtit. Dar lucrurile sunt mult mai grave. Rugii, care au
efectuat cele mai serioase cercetri privind cuptoarele cu microunde gi
efectele Ior biologice asupra alimentelor gi oamenilor, au interzis utiti-
zarea acestora. ln urma cercetrilor lor s-a constatat c alimentele expuse
la energia microundelor au efecte cancerigene sporite gi valoare nutritiv
redus. Vitaminele gi mineralele erau anihilate in toate alimentele testate,
iar disponibilitatea biologic a elementelor nutritive, inclusiv a vitami-
nelor B, C g E gi a mineralelor esenliale a sczut. Proteinele din carne
deveneau lipsite de orice valoare (nu c noi am recomanda carnea ne-
trecut prin microunde, dar aceasta arat ct de puternice sunt efectele
acestor aparate - multe dintre cile lor de ac[iune fiind necunoscute).
Tratamentul cu microunde afecteaz caracterul digerabil at fructelor gi
legumelor. Colac peste pupz, prepararea cu microunde face ca toate
alimentele s fie formatoare de acid. in cadrul propriilor mele studii am
constatat un procentaj mai mare dect normal de celule sanguine anor-
male la persoanele care mnnc alimente gtite la microunde.
indulcitorii artificial i
indulcitorii artificiali au efect acid. Printre substanlele rele se numr
aspartamul (Nutrasweet), zaharina (Sweet and Low), neotam, suralose
(Splenda), acesulfam (Sunette, Sweet & Seif, Sweet One) gi ciclamatele.
Toate acestea se descompun ?n organism ?n acizi nocivi. De exemplu,
cnd ingerali aspaftam, unul dintre ingrediente, alcoolul metilic se
transform in formaldehid, o neurotoxin mortal gi cu efect cancerigen

cunoscut! Dar asta nu e totul. Mai departe, se transform in acid formic
(care este otrava folosit de furnici in lupt). lar acesta este
doar unul
d intre ingredientele un u ia d intre n umerosi i indulcitori artificial i.
O gam larg de simptome pot fi cauzate de ?ndulcitorii artificali,
printre care dureri de cap, migrene, ameleal, apoplexie, depresie, obo-
seal, iritabilitate, un ritm cardiac crescut, palpitalii, insomnie, probleme
de vedere, reducerea auzului, !iuit in urechi, cregtere ponderat, amor-
!eal, spasme musculare, dureri in articulalii, dificultgi respiratorii, crize
de anxietate, vorbire greoaie, pierderea gustului. induliitori artificiali pot
de asemenea s declanseze sau s agraveze artrta, oboseala cronic,
diabetul, fibromialgia, tumorile creierului, scleroza multipl, maladia
Parkinson, maladia Alzheimer, lupus sistemic, retardarea mental, de-
fectele de nagtere, dereglri ale tiroidei, limfom, epilepsie. Nu le permiteli
accesul in organism pentru a face ravagii.
indulcitorii siguri ar f cei oblinugi din plante cum sunt Srevia
rebaudiana sau cicoare, pe care le putefi gsi la magazinele cu produse
naturiste.
pH-ul alimentelor
lat o list cu alimente obi5nuite cu un poten[ial relativ aproximativ de aciditate

C) sa alcalinitate (+), prezent ?n aproximativ 25 g.
Rdcinoase
Porumb -9,6
Cartofi vechi +2,0
Carne, pui, pegte

Porc -38,0
Vitel -35,0
Vt '34,5
Pegte oceanic -24,0
Pui -18,0 pn la -22,0
Ou -18,0 pn la -22,0
strdi -5r0
Ficat -3r0
Organe -3,0
Dieta Young 93
Lapte gi produse lactate

Brnz tip cagcaval -18,1
Smntn -3,9
Lapte omogenizat -1,0
Zer + 113
Pine, biscuifi (cereale depozitate/aluaturi cu drojdie)

Pine alb -10,0
Biscui[i cu fin alb -6,5
Pine neagr -6,5
Pine graham 4,5
Pine de secar -2,5
Nuci Ei alune de pdure

Fistic -"16,6
Arahide -12,8
Macadamia -11,7
Anacard -9,3
Grsimi
Margarin -7,6
Ulei de porumb -6,5
Unt -3rg
Dulciuri
indulcitori artificial i -26,5
Zahr rafinat de trestie -17,6
Zahr din sfecl -15,1
Melas -14,6
indulcitor din mall de orz -9,8
Suc de trestie uscat (Sucanat) -9,6
Fructoz -9,5
Turbinado -9,5
Lactoz -9,4
Sirop din mall de orz -9,3
Sirop de orez brun -8,7
Miere -7,6
Condimente
Olet -39,4
Sos de soia -36,2
Mugtar -'49,2
Maionez -12,5
Ketchup -12,4
Buturi
Buturi alcool ice disti late -28,6la -38,7
Suc de fructe indulcit cu zahr rafinat -33,4
Ceai (negru) -27,1
Bere -26,8
Cafea -25,1
Vin -16,4
Suc de fructe ambalat, natural 3,7
Cnprrolul 5
Egti ceea ce bei: ap, suc gi ,,butur vende"
Modul in care bei este cel pulin la fel de important ca gi felul in care
mnnci, incepnd cu faptul c majoritatea dintre noi nu bem destul.
Apoi, cnd bem, majoritatea nu bem ceea ce ar fi bun pentru noi. La baza
programului de fa! se afl trei strategii simple pentru a schimba toate
acestea.
APA
Apa este de cea mai mare importanf pentru a fi gi a rmne sntogi.
Dar calitatea apei, deja ingrozitoare, se va deteriora, fr indoial, in
viitorul previzibil.
La fel ca pmntul pe care trim, corpurile noastre sunt compuse din
ToYo ap (iar sngele, din 94'lo). Dac trim cu ap poluat, inchipuili-v
efectul asupra organismului. De fapt, nu este nevoie s v ,,imaginati' -
probabil c deja v confruntali cu aceast problem.
Cel mai important lucru pe care il puteli afla din aceast carte este c
trebue s daii organsmului o cantitate mare de ap pur. i nu orice fel de
ap - ap alcalin. in mod ideal, trebuie s be[i cel pu!in patru Iitri de ap
bun in fiecare zi. Dac vi se pare mult, nu v faceli griji: pe msur ce v
hidratali adecvat corpul, veli fi tot mai insetali de ap. De remarcat c
nevoia de a mnca este adesea expresia nevoii de ap a corpului. Poate
c deja sunte[i mai insetali dect v dafi seama.
Prin cantitl generoase de ap alcalin (cu un pH ?ntre g gi 1l)se
neutralizeaz reziduurile acide gi, dac aceasta se bea zilnic in combinafie
cu o diet bun, se indepfteaz usor acizii din organism.
Sunt sigur c nu vefi fi surpringi s aflafi c apa de la robinet - chiar
-
dac o filtrai nu este sntoas. Majoritatea apelor din reelele muni-
cipale sunt ingrozitoare, mai ales cele otrvite cu clor gi fluor, adic cele
mai multe dintre ele. Apa imbuteliat, degi are de obicei un gust mai bun,
poate conline gi ea numeroase impurit[i sau poate fi pur gi simplu moart
in urma prelucrrii gi depozitrii. Standardele pentru ap potabil co-
mercal nu !in seam de mii de potenliali poluanli. EPA enumer apro-
ximativ 200 de poluanli primari principali ai apei, care trebuie testali in
apa potabil municipal gi comercial. Exist miide poluanli neidentificali
5i alte mii care sunt variante sau combinalii (dar nu sunt enumerate)'
Nimeni nu poate testa toate substanlele toxice din toate sursele de ap.
Unele proceduri de testare sunt inadecvate, iar unele sunt foarte scumpe.
Testele pentru unii dintre cei mai nocivi contaminanfi cost pn la 1200
de dolari - pentru fiecare substan! in parte! i nu v lsa1i pclili de gust.
Unii dintre cei mai nocivi poluanli sunt insipizi (unul dintre motivele
pentru care standardele oficiale ii pot ignora).
Dar nu disperali. Apa de la robinet se exclude, dar puteli avea ap
bun chiar de la robinet, prin distilarea sau filtrarea prin osmoz invers
(purificare). Dup cum gtili, distilarea inseamn vaporizarea gi apoi con-
densarea apei. Apa distilat se apropie cel mai mult de apa de ploaie care,
dac atmosfera nu ar fi att de poluat, ar fi sursa ideal de ap. Osmoza
invers este un proces de filtrare prin care apa este purificat de substanle
toxice gi cantitli mari de minerale. Apa oblinut prin distilare gi osmoz
invers - la fel ca gi apa de ploaie - are mai muli atomi de oxigen sau ioni
hidroxil (OH ) gi mai pulini ioni de hidrogen (H*).Mai mult hidrogen face
ca apa s fie mai acid, astfel inct apa de care am vorbit este neutralizat
gi ajut organismul s reduc reziduurile acide acumulate. Lsnd la o
parte explicaliile gtiinlifice, avnd echipanrentul adecvat instalat sub
chiuveta din buctrie, apa de but sntoas vine chiar de la robinet.
Ambele procese fac apa s fie mai neutr gi ea poate fi alcalinizat
dup necesitli adugnd picturi de pH, cum sunt peroxidul de hidrogen
(HzOz) sau dioxidul de clor (ClOr) - cinci picturi la 2 pn la 4 litri de ap
purificat. Cutali clorit de sodiu (NaClOz) la magazinele de alimente
sntoase sau peroxid de hidrogen la farmacii.
Cnd sunt adugate in apa pur, neutr, pe care o be!i, intrnd astfel
in fluxul dumneavoastr sanguin, picturile de pH aclioneaz ca un
catalizator de oxigen, avnd un efect de alcalinizare, neutralizare, oxi-
genare gi echilibrare a pH-ului ?n organism. Lsali s treac o or sau dou
up ce a[i mncat o canttate mai insemnat de proteine, inainte de a bea
ap cu picturi de pH, astfel inct s nu interfereze cu acidul din stomac la
d i gerarea protei nel or.
Dieta Young 97
Cunosc un sngur aparat casnic care ofer o simulare rezonabil a

modului de prelucrare a apei ?n natur, inclzind gi rcind alternativ apa.
El se numegte Living Water Machine (Aparatul pentru ap vie). Aparatul
produce ap distilat foarte pur, despre care se spune c ar fi biologic
activ - adic vie - eliminnd anumili solvenfi organici pe care alte
aparate ii pot transfera sau chiar concentra in apa distilat. Exist gi un mic
ventilator care ajut la oxigenarea ei suplimentar. in plus, este relativ usor
de curfat. Trebuie s v avertizez c este vorba despre un aparat scump.
Din fericire, sistemele de osmoz invers, care se atageaz direct sub
chiuvet, se pot obine la un pref rezonabil i sunt o solulie bun dac nu
v permiteli distilarea.
lndiferent ce metod alegeli - s cumprali ap distilat, s o distilaJi
dumneavoastr, s folosili filtre de osmoz invers, picturi de pH
faceli-v provizii de ap bun in frigider sau cmar. i beti-o! este deo-
sebit de impor-tant s beli intre mese. in cadrul acestui program poate c
nu veli simii nevoia s beli la mas, deoarece numeroase dintre legumele
recomandate confin foarte mult ap - multe dintre ele au 20-90% ap.
E bine s stoarceli lmie proaspt sau s puneli suc de lmie in apa
potabil, pentru a-i accentua efectul alcalinizant (este gi mai gustoas,
desigur).
SUCUL
Un pahar cu 200 ml de suc proaspt de legume reprezint ?nceputul
ideal pentru orice mas sau este in sine o gustare excelent. Toate avan-
tajele legumelor (gi verdelurilor) pot fi sporite prin transformarea lor in suc.
Substanlele nutritive sunt mai concentrate gi mai ugor disponibile pentru
organism. Prin extragerea sucului se pierd fibrele, dar astfel se elibereaz
substanlele nutritive. (Mestecatul nu are acelagi efect, nu att de complet
ca extragerea sucului.)
Avefi nevoie de fibre, aga c nu veli consuma in acest fel toate le-
gumele. Dar atunci cnd ,,beli legumele" organismul primegte o concen-
tralie mai mare de sruri alcaline, vitamine, rninerale, clorofil gi enzime
ce se asimileaz rapid, astfel ?nct sucurile vegetale au un efect foarte
alcalinizant. Ele au gi un important efect de curfare a intestinelor. A bea
suc de legume in loc de a le gti asigur gi ugurare din punct de vedere
enzimatic pentru organele digestive.
Cel mai bun gi mai alcalinizant suc se obine din legume verzi gi
ierburi. (Sucurile de fructe trebuie evitate mai ales la inceputul acestui
program, din cauza cantitlii mari de zaharuri.) La inceput, cnd gustul
dumneavoastr nu este ?nc obignuit cu dulceala mai subtil din verdeluri,
poate veli dori s adugali ceva morcovi, sfecl sau ardei gragi rogii,
galbeni ori portocalii. Puteli folosi chiar dovleac gi cartofi dulci. Aceste
legume sunt dulci deoarece conlin niveluri mai mari de zahr, aga c
folosifi-le cu moderafie, la un nivel de maximum 20% din suc adic -
sucul va conline B0% verdeluri. (Sfecla poate fi gi un purgativ energic,
inc un motiv pentru a fi prudenli, mai ales la inceput.) Pe msur ce
organismul dumneavoastr devine mai bazic, sucurile verzi v vor prea
tot mai gustoase gi atunci veli dori s reduceli proporlia de morcov sau
sfecl la 10% sau mai pulin, in favoarea verdelurilor. (Ardeii nu conlin
multe zaharuri, astfel inct ii pute[i folosi dup gust.) Secliunea cu relete
conline numeroase idei pentru combinalii de sucuri, iar bibliografia
cuprinde cteva crli bune despre prepararea sucurilor. in plus, fiecare
aparat de fcut suc este ?nsofit de cteva re[ete. Experimentali pufin,
pentru a gsi combinaliile care v plac cel mai mult. Toate legumele verzi
sunt minunate pentru oblinerea sucului (noi folosim felin, castraveli,
broccoli, ardei verde, dovlecei, fasole verde, salat, varz gi toate verde-
[urile cu frunze). Rogiile sunt de asemenea minunate pentru suc, dup
cum probabil gtili. Dar nu v bazali pe cele procesate gi conservate -
faceli-v propriul suc! Sucul din ierburi v asigur avantajele acestora, fr
a avea senzalia c rumegali. Faceli suc din tulpini fragede pentru a obline
dou feluri de beneficii, o concentralie inc gi mai mare a substanlelor
nutritive care sunt deja att de abundente gi un efect alcalinizant mai
puternic dect ?n forma integral. Puteli s condimentali sucul cu jicama.
(foarte slab), ptrunjel, ridichi, ghimbir gi usturoi.
Deoarece sucul concentreaz totul, este deosebit de important s
folosili produse de calitate. Folosili legume organice atunci cnd putefi gi
intotdeauna cumprali gi utilizali produsele in stare ct mai proaspt.
Splafi-le bine, in special in cazul produselor care nu sunt organice gi
eventual cufunda[i-le in ap curat alcalin (5 picturi de ClOz sau peroxid
de hidrogen la un litru).
. jicama,
Exogonium bracteotum - o legum tropical inrudit cu cartoful dulce, pe care unii
o descriu ca pe un hibrid intre mr gi cartof (n. r.).
Dieta Young 99
Cojiti legumele a cror coaj este puternic impregnat cu cear. Dar,

deoarece in coaj se afl numeroase substanle nutritive, evitafi cojirea pe
ct posibil. Nu uitafi s folosifi gi partea verde, de exemplu in cazul
morcovilor sau sfeclei. Dac nu puteli obline legume organice sau
proaspt culese, ?mbuntfili sucul adugnd ,,verdeluri" uscate, mcinate
(cum sunt cele descrise in Capitolul 10, Suplimente). Puteli folosi pulbere
de gru verde ca alternativ la extragerea sucului din iarba de gru (dac
v este greu s cumprali produsul proaspt sau dac extractorul de suc nu
face fa1).
Atunci cnd legumele sunt centrifugate, agitate gi presate pentru a
extrage sucul, microorganismele secret reziduuri acide, ceea ce face ca
sucul s fie usor acid, degi provine din legume alcaline. De aceea este
bine s alcalinizali sucurile dilundu-le cu ap distilat (o parte suc la
10-20 p( ap), apoi adugali picturi de pH (1-20 picturi la 250-500
ml).
Cea mai bun opliune este s v preparali propriul suc, pentru a fi
proaspt. Bei-l ct mai curnd dup ce l-ali fcut. Nu-l lsati s stea mai
mult de cteva minute. (Dac trebuie s stea mai mult de 10-1 5 minute,
adugatri 3-5 picturi de vitamin C coloidal in vasul cu suc, la umplere,
sau dizolvali 250-500 mg vitamin C cristalizat in 100 ml ap pur gi
adugali in vas inainte de a incepe.)
Sucul preparat de dumneavoastr va fi intotdeauna mai bun dect
produsele ambalate gi conseruate. Pasteurizarea sucului - aproape toate
sucurile, chiar gi cele din magazinele de produse naturiste sunt pasteuri-
zate - duce la evaporarea enzimelor gi distruge fo(a vital.
Faceti efortul de a alege un extractor de suc de bun calitate - merit.
Veli gsi o gam mare de prefuri, dar cele mai scumpe nu inseamn
neaprat c sunt mai bune. Pe ct posibil, discutali cu posesorii diferitelor
tipuri gi aflati prerea lor - vedeti dac v las s face[i o prob cu ele.
-
Cutali un aparat eficient, care poate lucra continuu ferifi-v de stor-
-
ctoare manuale gi care este ugor de curlat (s aib pufine piese ?n
migcare gi s se demonteze-monteze usor). Pentru a extrage suc din ierburi
sau ptrunjel aveli nevoie de un aparat de putere mai mare (verificali pe
ambalaj tensiunea gi puterea electric). Exist chiar gi un aparat care
ionizeaz sucul, ceea ce este un avantaj suplimentar dup prerea mea. El
funclioneaz de asemenea foafte bine cu ierburi, ceea ce nu este valabil
pentru orice aparat (vezi Resurse). Acest aparat nu inclzegte sucul, cum
fac altele. Aveli grij s cumprali un aparat care nu inclzegte sucul! Un
aparat care bate sau centrifugheaz sucul va produce inclzirea sa prin

ciocnirea moleculelor intre ele. La fel ca in cazul pasteurizrii, clura
duce la evaporarea enzimelor gi reduce sau distruge forla vital. Extrac-
torul meu este aclionat printr-un angrenaj gi are o capcan gravitalional
pentru suc (spre deosebire de un extractor centrifugal care necesit
sch imbarea fi ltru I ui).
,i .,::--'--:-
^^.,-:;^-:LUt- IUAN
povESrEA . ..
==*l
ii
.-rc
:j::::r!;
I Cu doi ani urm m-am imbolnvit de ceea ce credeam a fi o grip - pn." r* li

i observat snge in urin. Am fost la medic pentru control, iar acesta mi-a spus c ll
,' sufr de rinichi gi plecat acas dup o sptmn

5i m-a internat. Am ptecat diaenostic
sotmn cu dasnostc ji
i:
de boal renal, dar mi s-a spus c voi putea s revin destul de bine la viala mea ii
obignuit. Dar, cu trecerea lunilor, eram tot mai bolnav. Mersul la lucru gi
ij
activitlile cotidiene normale imi preau aproape imposibile. Am fost internat s ii
externat de patru ori gi de cteva ori am crezut c nu mai ies viu. Chiar in zilele ii
mele bune simleam ia , sting cu incetul. ii
La dou zile dup ce am auzit de programul Mira colulpH (Si inainte de a face ii
ceva din ceea ce am auzit) am leginat in biseric, avnd febr, gi am fost dus la li
spital. Solia mea a comandat pulbere verde concentrat gi picturi de pH - deSi li
doctorii nu le luaser in consderalie - gi am inceput s le folosesc imediat ce li
am ajuns acas. Dup aproximativ o sptmn am prins ceva puteri gi m-am ji

decis s-mi schimb viala gi s parcurg intregul program. Cu o diet radical nou i,
am observat rezultate remarcabile in decurs de o lun. Nu mai aveam snge in il
urin; nu mai eram permanent obosit; am inceput s m joc iar cu copiii. A

trecut aproape un an gi jumtate de la ultima internare. Niciodat nu m-am
simtrit mai bine! La controlul de acum dou sptmni doctorii nu au gsit nimic
in neregul cu rinichii mei sau altceva. Ei nu gtiu cum s-gi explice aceasta, dar
eu gtiu!
Voi vorbi pe scurt despre o alt opliune de prelucrare a alimentelor,

care, la prima vedere, pare similar cu extragerea sucului: pasarea gi
oblinerea ?ntr-un aparat special a piureului de fructe, legume gi chiar
cereale sub form de lichide sau crem. Prin acest proces se inglobeaz o
cantitate mare de aer in alimente, ceea ce nu este bine pentru stomac, dar
fibrele se pstreaz, iar ele sunt bune pentru organismul dumneavoastr.
Pe de alt pafte, fibrele fac substanlele nutritive mai pufin accesibile
pentru organism. Consistenfa cremoas v descurajeaz s mestecali gi v
Dieta Young 101
?ncurajea z s mncali fn grab, privnd astfel hrana de secreliile din gur

necesare pentru o digestie complet gi adecvat. impreun cu cantitatea
mare de materie solid, aceasta presupune un stres mai mare pentru
sistemul digestiv, in comparalie cu sucul.
Aga c, deSi exist anumite avantaje ale acestei metode, nu o folosifi
in locul extragerii sucului. Evita[i-o complet la inceputul acestui program
gi, dac decideli s o introduceli mai trziu, nu o folosili la aceeagi mas la
care beli suc.
,,BUTURA VERDE,,
lat un mod de a beneficia de o hidratare adecvat laolalt cu le-
gumele gi sucurile de legume: pulberile verzi. Acestea sunt ierburi, ce-
reale incollite gi legume verzi, uscate gi pulverizate, care sunt vndute ca
suplimente. Ele v aduc ?n organism vitamine, minerale gi aminoacizi
(elementele constitutive ale proteinelor) intr-o form usor de absorbit.
Aveli grij s cumprali produse cultivate prin metode organice.
Dup cum am mai spus, putefi s [e adugali in sucul dumneavoastr
de legume pentru mai mult ,,trie". Noi adugm de obicei pulberile
verzi in ap (adesea cu picturi de pH) ca parte a hidratrii zilnice -
,,butura verde" fcut prin amestecarea unei lingurile intr-un litru de ap
- adic trei lngurile la 3 litri de ap pentru o zi, ceva ap simpl in plus
fa! de cei trei litri de butur verde, deoarece trebuie s bei minimum 4
litri de ap pe zi. Aveli grij s evitali pulberi verzi cu alge, ciuperci sau
probiotice. Probioticele sunt bacterii gi uneori fermenteaz algele verzi,
fcndu-le acide. Probioticele sunt suplimente utile dar numai cnd sunt
folosite adecvat, separat (vezi Capitolul 10).
Pstrafi butura verde ?ntr-o sticl de ap pentru a o putea agita gi a
amesteca bine componenlii. Preparali cte o sticl gi !ine!i-o la tempera-
tura camerei. Organismul dumneavoastr trebuie s lucreze pentru a
inclzi o butur rece sau pentru a rci o butur cald, aga c puteli
reduce efortul in acest mod.
102 Dr. Robe O'Young & Shelley Redford young
PROGRAMUL ZIINtC DE HIDRATARE
La trezire: un litru de ap cu ClOz sau peroxid de hidrogen (cu suc de lmie,

9upe gust).
lntre micul dejun gi prnz: 1 Yz litri de ap cu 1 Yz tingurit de pulbere verde
gi 24 picturi de ClOz sau peroxid de hidrogen,
lntre prnz 5i cin: 1 Yz litri de ap cu 1 Yz lingurif de pulbere verde gi 24
picturi de ClOz sau peroxid de hidrogen.
intre cin 5i culcare: ap dup gust, cu-suc de tmie gi B picturi de ClOz sau
peroxid de hidrogen per litru.
Mulli m intreab la ce este bun apa alcalin din moment de ,,to!i

tiu" c ea ajunge in stomac, unde mediul este foarte acd. Problema aici
nu este c apa se intlnegte cu acidul, ci cu ceea ce ,,to[i gtiu". in corpul
nostru nu exist o pung cu acid clorhidric. Peretele stomacului produce
acid clorhidric instantaneu, in funclie de necesar. ,Necesarul" este de-
terminat ?n primul rnd de ceea ce este trimis spre stomac. Alimentele cu
un confinut sczut de ap, care formeaz acizi, cum sunt carnea, oule gi
pinea, duc la secretarea unei cantitli mai mari de acid clorhidric necesar
pentru descompunerea lor. Alimentele cu conlinut mare de ap, cum sunt
legumele fr amidon, necesit mult mai pulin acid clorhidric. Apa nu
declangeaz secretarea de HCl, astfel inct nu intmpin un mediu acid ?n
stomac dac este but separat sau cu alimente alcaline. Aga c be!i!
Cnprrolul 6
Combinarea alimentelor
Modul de combinare a alimentelor este un factor important pentru a

asigura o digestie adecvat. lar aici v prezentm idei destinate s v ajute
s inlelegeli gi s implementali diverse sisteme de combinare a alimen-
telor. Degi ideea este clar, majoritatea programelor existente sunt adesea
confuze, inexacte gi ofer de obicei recomandri contradictorii. i toate
sunt inutil de complicate.
Rolul meu este s v spun c lucrurile nu trebuie s stea aga. ldeea de
relinut este c sistemul digestiv al omului nu este conceput pentru mese
complexe. Alimentele diferite exercit solicitri diferite, specifice, asupra
sistemului digestiv. Faptul c putem digera numeroase tipuri diferite de
alimente nu inseamn c putem face aceasta deodat. De exemplu,
digestia proteinelor necesit un mediu foarte acid gi are loc ?n stomac. Prin
contrast vizibil, amidonul necesit un mediu ugor alcalin pentru digestie,
care are loc ?n gur gi in intestinul sublire. Acelagi lucru este valabil pentru
legume. (Crsimile necesit de asemenea un mediu ugor alcalin gi sunt
digerate in intestinul subire.)
Nu este greu de imaginat c alimentele din aceste dou tipuri nu se
impac atunci cnd sunt mncate impreun. Unul va interfera cu digestia
celuilalt, ducnd Ia digerarea incomplet a ambelor. Tot ce nu este digerat
eficient de organism va fi ,,digerat" de microorganisme duntoare. Acesta
este un alt cerc vicios: digestia compromis netezegte calea pentru mi-
croorganismele nocive, iar acestea pefturb gi mai mult digestia. Com-
binarea defectuoas a alimentelor este de asemenea o cauz major a
formrii de mucus aderent.
Cndi[i-v un minut la toate mncrurile ,,clasice" care combin
proteinele ;i amidonul - carne cu caftofi, pegte cu cartofi prji1i, pui cu
orez, hamburger cu cartofi prji!i, sandviguri cu gunc (orice tip de sand-
vig), pentru a numi doar cteva - gi veli ?ncepe s inlelege[i ct de mult am
abuzat de sistemul nostru digestiv. Majoritatea dintre noi nic nu gtiu

mcar ce inseamn s ai o digestie adecvat!
iF
=ryffi;ffi;ffi==r.:*.::= :=r.::.::s:::5:::fj::1
il
ll
:i orrtrrc,ra rrrr rr^r,
OVESTEA LUt LUCY ii
ii
::=.::. :.: : :::-::,:...

Dn cauza antecedentelor familiale privind nivelurile foarte ridicate du .oi;;- l]
terol 5i a groaznicelor consecinfe cardiacc, ?rn fost intotdeauna atent fi .. ll
,.n yloria.cminurui, gospodin

:I9T ^? glialist 9i mam a opt copii,
am fost intotdeauna atent la ce fel de mncre'ofeream familiei mele.'p; ll
li
msur ce sntatea mea s-a deteriorat, cu tot felul de simptome care m ae-
ii
ranjau, am experimentat diverse moduri de atimentalie ,,sntoas", jj
adaptnd u-m i mereu abordarea.

Am crescut primind o alimentalie bun. Mama mea a urmat recomandrile
FDA din acea vreme, pregtind zilnic legume, cereale integrale, carne slab gi
fructe proaspete. in primii ani, ?n calitat de mam, ,* ,"rs carnea, am pus
accentul pe mai multe legume proaspete - de obicei le pregteam la abur ffi
-,
trecut la orez integral gi am inceput s fotosesc aditivi naturali. Mcinam sin-
gur grul integral gi fceam sptmnal pine proaspt. Am eliminat buturile
carbogazoase, zahrul, alimentele procesate gi taptele. Sntatea mi s-a ame-
liorat oarecum, dar nu total.
Sntatea a inceput s se deterioreze cu adevrat dup ce am nscut cet de-al
optulea copil, nagtere care a avut loc la o seclie de chirurgie de urgenf, cu
dou transfuzii de snge. Cum apreau gi alte simptome negative gi simleam c
energia gi vitalitatea mi se reduc, m-am strduit mai mult s aflu ce imi poate
oferi o nutrilie bun. Combinarea alimentelor a fost unul dintre primele lucruri
pe care le-am incercat, dar primele rezultate au fost descurajatoare.
Am incercat diferite strategii de-a lungul anilor. O mas tipic era compus din
pui la cuptor, cartofi prjl, broccoli congelat, o par din compot cu brnz de
vaci 5i o prjitur din fin de ov2. Dup aceea m simleam cam plin gi ag fi
vrut s m culc putn pentru a trage un pui de somn. i aveam in continuare
hipoglicemie, nivel ridicat de colesterol gi sinuzit, intre multe altele. Apoi am
adugat ceva mai multe cereale gi legume proaspete gi am redus carnea, asa
cum se sugera in ,piramida alimentelor" recomandat de FDA. O mas obig-
nuit consta ?n orez integral gi pui cu sos, broccoli proaspt, gtit in abur, o felie
de pine integral de cas cu unt gi compot de mere fcut in cas. Nivelul
zahrului s-a stabilizat, dar am continuat s tnjesc dup unele alimente gi...
alte probleme de sntate.
Apoi am incercat s nu mnnc nimic fn afar de fructe gi sucuri de fructe de
dimineaf pn seara. Restul zilei aveam grij s mnnc doar un singur ali-
ment ,,concentrat" (protein sau grsime) la o mas - gi fr fructe. Mncam
Dieta Young 105
carne, dar niciodat cu vreun aliment care s conlin amidon. Fructele in can-
titate mare m fceau s tnjesc dup dulciuri gi am trecut prin perioade de,
depresie in fiecare dup-amiaz. Niciodat nu am simlit c am energie dup ce
mncam carne. i mncarea nu-mi oferea satisfaclie. Asa c am revenit la dieta
anterioar - m-am ingrgat gi m-am confruntat cu noi probleme de sntate.
i a mers tot aga pn ce am auzit de programul Young gi de modul corect de
combinare a alimentelor. Din ziua cnd am inceput cu alimente alcaline gi cu 4
litri de ap cu picturi de pH gi pulbere verde concentrat zilnic, viala mea s-a
schimbat. Am constatat imediat o cregtere a nivelului de energie. Cele mai
importante schimbri au fost, in afar de a bea mult ap de bun calitate, s
mnnc o cruditate Ia fiecare mas, s m axez pe tegume verzi gi s folosesc
cereale mai alcaline.
La inceput voiam s am acea senzalie de a simli ceva solid in stomac, dar am
descoperit c alimentele cu conlinut mare de ap gi confinut mic de zahr tmi
ddeau o energie de durat, cu care nu eram obignuit. Cina const acum ln
mod obignuit in legume, tilei de soia gi tofu ugor clite sau, ocazional, o po(ie
mic de somon la grtar, orez galben cu migdale, sparanghel proaspt fiet in
abur gi cteva felii de ardei crud. La prnz mnnc intotdeauna o salat
proaspt din spanac, salat verde, avocado, castraveli, elin, morcov, ridichi,
seminle de dovlea c, varz de Bruxelles, pufin brnz tofu la cuptor, cu un sos
din suc de lmie, ulei de msline gi condimente. (De ani de zile am renuntat la
toate grsimile/uleiurile de orice fel datorit problemelor cu colesterolul. Nu
m-a ajutat nimic pn cnd nu am adugat cantitli generoase de uleiuri esen-
tiale bune, la dieta zilnic.) Cu salata mai mnnc gi o legum gi humus intr-o
tortilla din germeni de gru, sau o turt din orez brun cu unt de arahide. Micul
dejun const din mei fiert in abur cu avocado, rogii gi ulei din semin[e de in, sau
broccoli fiert pufin in abur gi cereale din hrigc. Asta m menline de obicei ?n
form pn dup-amiaza trziu. Nu m mai simt deloc obosit dup-amiaza.
Cteodat mnnc o mn de migdale inmuiate. Deseori fac o ciorb din le-
gume cultivate prin metode organice, pe care o beau dimineala, la prnz sau la
cin. Aceste alimente ?mi dau toat energia'de care are nevoie organismul meu.
Alimentele la care poftesc acum sunt alimente sntoase, alcaline, cu confinut
mare de ap gi sczut ?n zaharuri.
lnleleg acum c degi toli avem tendinfele noastre genetice, nu suntem deter-
minati de ele. Cena poate fi glonpl, dar trgaciul este stilul nostru de via!.
Acest stil de via! s-a dovedit un succes pentru mine gi familia mea, de peste doi
ani, mentinndu-ne sntogi, energici gi mullumifi. Hrana este delicioas gi
consistent. Mi-a fcut plcere s descopr relete care sunt tot att de sntoase
gi artoase pe ct sunt de gustoase. Ctesc in fiecare zi feluri alcaline de
mncare pentru familia mea compus din cinci persoane, iar duminicile, cnd
vin la noi la mas restul familiei gi prietenii, gtesc hran alcalin pentru do.
.l
:i
'i
Combinarea zahrului cu amidonul sau a zahrului cu proteinele

conduce la acelagi tip de probleme. i oare ce gsesti in pachelelele cu
mncare ale majoritlii copiilor din ziua de azi (ag fi gata s pariez)?
Sandviguri cu unt de arahide gi gem! Asta reugegte s strice totul dintr-o
lovitur, garantnd un dezastru digestiv.
Din fericire, solulia este simpl: nu amestecafi mai mult de patru
alimente, din cel mult dou tipuri de alimente, la orice mas. De exemplu,
mncali broccoli in abur gi o salat de verdeluri gi rogii cu tofu marinat
sau tilei de hrigc, dar nu amndou (trei legume i o protein, sau trei
legume gi un carbohidrat complex). Alegerea a ct mai puline alimente
asigur cea mai redus solicitare pentru sistemul digestiv. Jinnd cont de
asta gi urmnd principiile generale ale acestui program, dac Ia o mas
folosili numai o protein gi numai un carbohidrat complex, inseamn c
ali fcut aproape tot de trebuie.
Acordali o atenlie special combinrii alimentelor in sptmnile ce
urmeaz imediat dup o Purificare (vezi Capitolul B). O dat ce veli line o
diet total alcalin, va fi gi mai simplu. Cnd mncali in principal alimente
care au conlinut mare de ap gi conlinut redus de zaharuri, nu trebuie s
v mai faceli griji pentru combinarea adecvat. Nu aveli cum s nu le
combinali corect din moment ce eliminali in mare parte, sau limitai
majoritatea alimentelor problematice. Alimentele care au compozilia
foarte apropiat de cea a organismului nostru (conlinut mare de ap, 70olo
sau chiar mai mult; uleiuri naturale, 2Oolo pn la 30%; conlinut mic de
protein, 5 pn laTolo; gi un confinut gi mai sczut de zahr,0,5 pn la
3%) toate se pot combina intre ele fr nici o problem.
Cnd sunteli puternici gi nu aveli nici o problem, v putel rsfJa cu
mese mai complexe, fr nici un pericol real. Totugi, la ?nceputul pro-
gramului, dac sunteli grav bolnavi, sau dac vreli s v asigura[i c [ineli
un regim ideal, veli face bine dac acordali o atenlie strict regulilor care
urmeaz. (Vezi secliunea Resurse pentru unele c(i gi tabele cu mai multe
detalii despre combinarea alimentelor.)
Dieta Young 1A7
FUN DAMENTELE COMBI NARI I ALMENTELOR

Tot ce trebuie s faceli este s separali amidonul de proteinele ani-
male, gi s separali zaharurile, inclusiv fructele, de aproape orice. De
aceea, o dat ce ali fcut tranzi[ia complet la acest program, evitnd
proteinele animale, zaharurile gi majoritatea fructelor, combinarea nu mai
reprezint o problem. Pn atunci, iat regulile oficiale:
1. Legumele (sau fructele) cu conlinut sczut de zaharuri/confinut mare

de ap se combin cu orice, mncafi-le cu proteine, amidon sau
uleiuri obinute prin presare la rece - gi cu alte legume!
) Mncali alimente cu amidon impreun cu legume sau fructe cu
conlinut redus de zahr. Nu mncali alimente cu amidon (inclusiv
legumele cu amidon) cu proteine de origine animal, acizi, fructe sau
ulei. (in domeniul combinrii alimentelor, ,,acid" nu inseamn ne-
aprat acelagi lucru cu alimentele care fac corpul mai acid. Cele mai
importante exemple ale acestei exceplii sunt lmile gi rogiile, care
sunt in sine acide, dar de fapt fac organismul mai bazic.) Aadar, cnd
alegeli o cereal (inclusiv pine sau paste finoase) sau dovleac de
iarn sau cartofi, mncali-le cu legume, gi nu cu pegte, de exemplu.
3. Mnca1i proteinele de origine animal cu legume sau fructe srace in
zaharuri. Nu mncali proteine de origine animal cu amidon, ali-
mente acide sau uleiuri. Proteinele vegetale se pot combina cu le-
gume gi fructe bogate ?n ap gi srace in zaharuri, ca gi cu uleiuri
bune. Aici este reciproca celor de mai sus: Cnd mncafi pegte,
combnali-l cu legume gi nu cu o cereal. Renunlali la pae//a (peste
cu orez); lncercafi s mncafi petele cu legume gtite la abur, sau
peste o salat crocant.
4. Mnca[i fructele foarte dulci separat - dac mncali din acestea. (Nu
mncali fructe in amestec cu proteine, amidon, legume sau ulei. De
fapt, mai bine nu mncali fructe deloc cu excepla lmilor, lmilor
verzi, rogiilor crude, avocado, ardeilor rogii, galbeni, verzi sau por-
tocalii gi grepfrutului amar- pn cnd nu suntefi destul de sntogi,
gi atunci doar cu moderalie gi fructe de sezon.)
5. Mncali uleiuri (sntoase) cu legume gi fructe cu confinut sczut de
zahr (rogii, avocado, ardei gras gi rogii, galbeni, portocatii gi verzi,
lmie gi lmie verde). Ele se pot combina cu alimente bogate in
amidon (care trebuie menlinute la 20% sau mai pulin din dieta dum-
108 Dr. Robert p :gy!g & Shelley Redford young
neavoastr). Nu mncali uleiuri sntoase inrpreun cu grsimi ani-

male sau proteine. Seminlele, nucile gi avocado - toate surse excelente
-
de grsimi sntoase pot fi combinate cu proteine animale sau din
plante, alimente bogate in amidon sau chiar cu fructe mai bogate in
zahr. Nu stropili petele cu ulei sau unt - folosili in schimb suc de
lmie, sos cu ardei, sau ierburi aromate - i v va fi bine.
EXCEP}I NOTABILE: AVOCADO st ROst
Avocadoeste de fapt un fruct, dar pentru c este srac in zahr 5i relativ bogat in
protein, poate fi combinat cu legume, chiar gi cu cele cu amidon, precum gi cu
cereale. De aceea tmi place un sandvig cu avocado gi pine fr drojdie, sau
felii de avocado gi rogii cu suc de lmie in orez galben.
Rogia este tot un fruct. i degi este acid, are un efect alcalin fn organism,
datort conlinutului sczut de zahr. Ca gi avocado, poate fi deci combinat ca
gi cum ar fi o legum.
Acum, cteva explicalii ale regulilor de mai sus :

6. Majoritatea legumelor, gi a celor cteva fructe menfionate, reprezint
oricum cele mai sntoase opliuni, iar faptul c ele se combin cu
orice alt alegere sntoas le face chiar ideale ca baz a dietei
voastre.
7. Amidonul gi proteinele animale reprezint o combinalie proast,
dup cum s-a explicat anterior. Acizii blocheaz acliunea ptialinei,
un component al salivei care este necesar pentru digestia adecvat a
amidonului. Alimentele cu amidon, cum sunt cartofii, pinea sau
pastele (gi chiar gi cerealele integrale), se descompun in organisrn Tn
zaharuri simple, astfel c adugnd fructe foarte dulci, se pune zahr
deasupra zahrului - gi acid peste acid. Aceast combinalie creeaz
destul otrav inct ar putea de fapt s blocheze sistemul imunitar
-
pentru cinci ore sau chiar mai mult. Uleiul incetinegte digestia
amidonului dei aceasta n-ar fi o problem dac amidonul n-ar
-
reprezenta mai mult de 20% din masa voastr alcalin in rest. Uleiul
poate neutraliza acizii, deci nu trebuie s evitagi uleiurile sntoase.
8. Cnd proteina animal este digerat in stomac, ea creeaz acid. Cnd
se combin cu amidonul, zaharurile din amidon o fac gi mai acid,
conducnd la indigestie, arsuri gi gaze - peste celelalte efecte nega-
tive ale unui corp prea acid. Acelagi lucru se intmpl cnd aduga1i
Dieta Young 109
mai mult acid (inclusiv acizii rezultali de la digestia fructelor bogate

in zahr). Uleiurile incetinesc digestia proteinei animale, provocnd
constipa[ie gi chiar reflux acid, senzalie de arsuri gi gaze.
9. Fructele - cele mai multe - sunt bogate ?n zahr gi formatoare de
acid, aga c sunt problematice chiar gi ele in sine. Combinate cu
proteine formeaz o relet pentru acid in exces (ca indigestie gi gaze).
Amidonul gi fructele inseamn dublarea zahrului. in plus, au timpi
de digestie diferili (fructele se diger extrem de rapid), favoriznd
fermentafia chiar in tractul digestiv. Combinarea fructelor cu ulei
poate conduce la constipafie gi absorblie slab a substanlelor nutri-
tive. i ?n fine, ?n timp ce fructele sunt active in purificare, legumele
sunt constructori. Fr indoial c v stresafi organismul cerndu-i s
fac simultan dou acfiuni opuse.
10. Uleiul ?ncetinegte digestia proteinelor animale gi a amidonului (desi
ultima ar fi problem doar dac substanlele cu amidon depgesc cele
2Aoh din dieta voastr).
CATEVA OBSERVAIII
Lmile gi lmile verzi, sau sucul acestora, sunt de obicei conside-
rate a fi acide, dar ele de fapt au un efect alcalin in organism. Aga c ete nu
au contraindicaii de a se combina cu acizi gi pot fi utilizate impreun cu
amidon, proteine gi uleiuri.
SEPARAREA MANCRII DE EUTUN

O alt combinafie care poate fi proast in ceea ce privegte digestia
este mncarea cu butura, chiar gi cu apa. Nu udali mncarea cu o bu-
tur. Mai ales buturile reci provoac probleme, deoarece temperatura
sczut opregte activitatea digestiv la fel de usor cum conserv gi ali-
mentele. Apa (sau alt lichd) dlueaz substanlete digestive, asa c ar trebui
but cu cel pulin o jumtate de or inainte, sau la o or dup o mas ce
include proteine de origine animal. Dac aveli o mas strict vegetarian,
sunteli liberi s beli ?n timpul ei. V recomandm s mncali mai inti
alimentele mai zemoase, cum sunt legumele g salatele, pentru a netezi
drumul pentru felurile mai grele de mai trziu. Trebuie de asemenea s
gtifi c dup o mas, cteva inghi]iruri de ap cald ajut digestia.
Partea a ll-a
PROGRAMUL
Capitolele din aceast secliune furnizeaztoate detaliile privitoare la
imbarcarea in programul Miracolul pH gi modul de introducere a sa in
viala voastr, indiferent dac alege!i s abordali o situalie urgent sau s
adoptaii un ritm mai lent pentru o schimbare permanent. V voi expune
aici cele patru etape majore ale programului, fr a intra prea mult fn
detalii. Ag vrea s vedeli pdurea ?nainte de a vedea copacii.
Schema de baz a programului arat astfel:
Etapa 1: Tranzilia, pe o perioad de dousprezece sptmni, inlo-
cuind treptat gi eliminnd alimentele cu efect acid, fcnd trecerea spre o
diet alcalin.
Etapa 2: Purificarea, timp de o sptmn, cu unele suplimente gi
laxative blnde, naturale.
Etapa 3: Strict alcalin, timp de gapte sptmni, cu suplimente, in-
clusiv probiotice. Asta inseamn s mncafi numai alimente alcaline. in
timp ce dieta final vafi 70 - B0% alcalinizant, la inceput trebuie s !intili
spre 100%. in esen[, v axali pe legume cu conlinut mare de ap, in
principal cele verzi, gi mncate pe ct se poate in stare crud.
Etapa 4: intrelinerea. Acum putefi rnerge pe 70 sau B0% dn diet
alcalin gi s adugaJi intreg spectrul de alimente sntoase, inclusiv
pegte, cereale, soia gi legume cu amidon. Veli aduga gi spectrul tntreg de
suplimente, inclusiv cele de care avefi nevoie pentru abordarea unor
simptome specifice.
Pentru aceast carte, am ales indicaliile generale pe care Ie poate
urma oricine. Dar programul real poate fi individualizat. Ascultagi-v
organismul gi incepeli de unde v spune el c are nevoie. Observali cum
se modific pe msur ce parcurgeli etapele, gi mergeli ?n ritmul vostru
propriu. Nu exist nimic magic legat de perioada acestor patru etape, gi
cteva sptmni in plus la una sau un progres mai rapid la alta face parte
din experien!, atta timp ct v menfine[i pe traseu. Miracolul pH act-
oneaz pu[in diferit pentru oricine ?l urmeaz, degi rezultatul final - o
sntate radioas - este acelagi pentru toli.
Dac sunteli foarte bolnavi, ar trebui s treceli direct la etapa 2 pentru
a obline rezultate mai rapide, gi s urmali cea mai strict parte din program
(etapa 3) timp de aproape trei luni. Aceia dintre voi care incepeli nu prea
departe de echilibru ali putea avea nevoie doar de o lun pentru etapa 3
inainte de a trece la ?ntregul spectru de alimente. Totul depinde de pro-
gresul vostru.
Puteli de asemenea ?ncepe cu o Purficare inainte s incepeli pe-

rioada de tranzilie, dac vreli s v ajute s demarali, dar asigurali-v s
reveniJi la Purificare dup ce ali terminat tranzilia gi suntefi gata s treceli
la dieta alcalin strct. Unele sau chiar toate eiapele tranziei s-ar pute
s dureze mai mult de o sptmn - mergefi inainte gi fce1i ceea ce
trebuie. Este o investilie pe via! ceea ce faceli, aga c o fu.u corect este
mult mai impoftant dect a o face repede. "
Am vzut de multe ori acest program aclionnd la persoane foarte
grav bolnave - ca 5i la persoane care preau destul de sntoase la prima
vedere. Ceea ce funclioneaz pentru o persoan, sau chiar la majoritatea
persoanelor, poate totugi s nu funclioneze pentru oricine. Trebuie s v
ascultai organismul, nevoile gi reacliile lui gi s v asuma!i personal
responsabilitatea pentru el. in fond, nimeni nu gtie mai multe-despre voi
dect voi ingiv. Acest program este ales astfel inct oamenii s il gesti-
oneze singuri, dar este bine s cutali informalii de la medici bine in-
formali dac pare c este cazul. (Dac aveli probleme in comunicarea
complet a situaliei voastre, putefi cere medicilor cu care v consultai s
arunce o privire in aceast carte.) Pentru orice eventualitate, ar trebui s
consultali un dietetician inainte de a incepe aceast diet (sau oricare alta).
Cnprotut 7
TranziIia
Pentru a putea asimila hrana mai rapid, trebuie s luali ?mbucturi

mici. Efectiv nu trebuie s mugcafi mai mult dect putefi mesteca. Asta
inseamn s faceli tranzilia spre o diet alcalin. Luali-o mai incet dac e
nevoie, mai bine nigte victorii mici dect s incercali s stpnifi totul
deodat. Nu v descurajali tncercnd s schimbali prea repede prea mult.
Faceli schimbrile treptat. Oricum asa e cel mai bine pentru organism, gi
cresc in primul rnd gansele de a reugi, precum gi gansele c v veli fine de
diet pe termen lung. (Exceplia ar fi o boal grav, cnd o schimbare
drastic ar fi exact ceea ce v-ar trebui - sau cnd nu ali avea timp pentru o
abordare treptat.) A trece la un mod de vial alcalin este un proces - nu
un eveniment unic sau o transformare peste noapte. Bucurali-v de cl-
torie ?n timp ce mergeli spre ,,cas".
Familiei noastre i-a luat mai mult de doi ani pentru a face o tranzifie
complet (iar fata mea de treisprezece ani este inc ?n tranzi!ie). Asta i
pentru c am perfeclionat sistemul, pe msur ce ?naintam. Pe de alt
pafte, noi eram deja aproape dintotdeauna vegetarieni, astfel inct modi-
ficarea total nu a fost aga de dramatic cum ar fi fost dac incepeam de la
o diet american mai tipic. Oricare ar fi cadrul de timp specific care d
rezultate in cazul vostru, luafi-o pas cu pas, asa cum am fcut-o gi noi,
pentru rezultate clare gi durabile. Luali tranziliile pe rnd, acordnd cel
pu[in cte o sptmn gi chiar pn la dou sau trei sptmni dac este
nevoie, pentru a v aclimatiza la fiecare etap. Sau mergefi cu mai multe
deodat dac v simlili tn stare. Treceli mai departe cnd v acomodagi.
Puteti schimba ordinea tranziliilor. Veli construi o fundalie solid gi apoi
strat peste strat deasupra, construind pentru a dura.
lat programul nostru propriu tn dousprezece etape:
116 Dr. Robeft O'young & Shelley Redford young
TRANZITIA 1: MICUL DE,UN

Probabil c cea mai mare schimbare pe care o veli face prin acest
program este ceea ce veli mnca la micul dejun. Este un loc la fef
de bun
ca oricare altul pentru a incepe!
Americanii trebuie s-gi schimbe atitudinea gi concepliile ?n privinla
micului dejun. Aproape toate op!iunile - ou, cl1ite, siropl cereale calde
sau reci, fructe, suc, cafea, iauft, produse de panifica[ie, crna!i, gunc v
creeaz un mediu acid in organism gi favorizeaz (sau conlinl) ?ermenli
sau fungi sau alte microorganisme. Multe conlin cantitli uriage de z-
haruri 9i carbohidrali simpli, care acidific sngele gi
leiuturil, crend
mediul care favorizeaz microorganismele. Altele *nt ,rrse dense de
protein (gi aproape intotdeauna gi de grsime) care, pe lng faptul c duc
la o activitate parazitar intens , favorizeaz gi dezvoltaiea in exces a
microorganismelor. i toate aceste alimente acide sunt foarte srace in ap
- gi extrem de constipante. Nu e de mirare c laxativele sunt unul dintre
cele mai vndute remedii fr relet. i in plus fa! de toate acestea, le
mncm in combinalii ingrozitoare (ou gi crnali, cereale cu lapte, pine
prjit cu gem). Ce mod de a incepe ziua! Organismul vostru merit s fie
alimentat mult mai blnd gi mai sntos dup postul din timpul nopfii.
Nu lsali deci ca prima mas a zilei s v incetineasc. (i chiar v
incetinegte tranzitul - aceste alimente de la micul dejun acid sunt foarte
srace in ap gi constip.) in esen!, asta inseamn s aveli aceleagi opliuni
la micul dejun asa cum ali avea in orice alt moment al zilei. Poate prea
ciudat la inceput, dar v-a!i face o mare favoare trecnd la sup, sau legume
intr-un aluat sau salat. Sau ce spune[i de o farfurie mare cu broccoli fiert
in abur? Sau un suc vegetal colorat? Preferatul meu (al lui Shelley) este
Micul dejun Zippy (vezi pag. 263) fcut din hrigc (o smnl) in loc de
cereale cu amidon. Trebuie s inv!m din traditiile altor culturi - in
Japonia, de exemplu, ni s-a oferit sup la micul dejun. Cnd am cltorit in
lsrael, am fostincntali s vedem salate cu rogii gi castraveli la fiecare mas
de mic dejun. Modul american - doze fantastice de zahr gi proteine, ca
s nu mai amintim de o mare doz de cofein - poate s v dea inilial un
scurt imbold de energie, dar pe termen lung efectul negativ este consi-
derabil.
incepeli deci cu aceast nou strategie de mic dejun, incepndu-v
ziua cu o mas bogat in fibr, cu pulini carbohidra[i, cu confinut mare de
ap gi delicioas. incercali-o chiar gi numai pentru cteva sptmni dac
Dieta Young 117
nu v simlili gata pentru a o adopta pentru totdeauna. Dac sunteli ca

majoritatea oamenilor, veli afla c noul vostru mic dejun v furnizeaz o
mare cantitate de energie gi cu efect mai mare spre mijlocul zilei fr s
scad glicemia, lucru ce se produce att de des cu un mic dejun pe baz
de amdon gi dulciuri. O dat ce veli verifica ct de bine v puteli sim!i,
cred c micul dejun cu junk food vi se va prea ciudat.
TRANZITIA 2z 70130
Acesta este un alt pas uriag: s v compunetri fiecare mas astfel ?nct
s conlin cel pulin TOolo alimente alcaline (gi deci 30% acide). Mai bun
este rapoftul 80/20, care ar putea fi necesar dac sunteli bolnavi. Dac
faceli deja asta la micul dejun, pentru prnz gi cin va fi simplu s pro-
cedali prin compara[ie.
Este o msurtoare din ochi, nu o msurtoare prin greutate sau ca-
lorii. Dali legumelor rolul de vedet ?n farfuria voastr, in locul proteinelor
(cum ar fi carnea) sau a carbohidralilor (ca pastele), cum era inainte.
Puneli dou sau trei legume impreun cu ceea ce considerali inainte c
este ,,felul principa[". Sau compuneli o mas doar din aceste ,,garnituri".
Mncali cte un bol de salat sau sup de legume la fiecare mas.
Pmntul este format din 7Ool" ap. Corpul nostru are 70olo ap.
Compune!i-v la fel farfuria: cel pufin 7O"lo cu alimente cu con!inut mare
de ap, alcaline.
TRANZIIIA 3: CRUDTAfl
Ctirea alimentelor le ia efectiv viala din ele, le face mai greu de
digerat, deci, cu ct mncali mai multe alimente crude, cu att mai bine.
Alirnentele in stare crud sunt alcalinizante gi se incadreaz in cele
70-80% despre care tocmai am discutat. in mod ideal, trei sfefturi din
farfuria voastr trebuie s fie ocupat cu alimente crude, cu conlinut mare
de ap - cum ar fi o salat uriag de cruditti cu o garnitur de orez brun
sau fasole sau paste sau tofu. i cel pu!in jumtate din acea porlie trebuie
s fie din crudit1i. (Cealalt jumtate trebue s fie tot vegetarian gi
alcalinizant, cum ar fi o sup de legume, sau legume fierte in abur sau
clite ugor.) incepefi cu asta si pe msur ce v acomodali cu programul,
apropiafi-v de ideal.
Exist gi un alt motiv pentru care salatele mari gi o diversitate de tipuri
de salate sunt o parte att de mare a acestui program. Orice fel de muguri
'l18 Dr. Robert o'young &
sheiley Redford young
sunt ideali. Cu sosuri sntoase pentru completare, de exemplu aperitive,

antreuri sau Earnituri, legumele crude sunt un mod mnunat, colorat,
crocant gi sntos de a v hrni. Asigurafi-v s includefi cteva de fiecare
dat cnd v agezai la mas.
S mncali cruditli nu inseamn s mncali toat hrana rece. Merit
s invlali diferenfa dintre gtit gi simpla inclzire a hranei voastre.
Cnd
gtifi, faceli-o ct de repede posibil. De exemplu, eu (Shelley) sunt mare
amatoare de alimente clite rapid in ,,abur,, (ca gi clirea, doar c se
folosegte o cantitate mic de lichid in loc de ulei). tar atunci cnd fac o
oal mare de sup (cea ce se intmpl adesea), fierb legumele att ct s
fie pulin fcute - adic sunt inc destul de tari. in generil, aplicali cldura
blnd gi cu moderalie. problema este s nu depgili 48oc. (Cel m simplu
mod de a verifica este s v ?nmua1i degetul in ceea ce inclzili. Dac
puteli s-l menlineli fr s-l trageli imediat afar, sunteli in domeniul
corect- Dac trebuie s v trageli degetul afar, temperatura este prea
mare.) Evitali in special arderea, alimentele crocante gi rumenirea, care
pot transforma nigte alimente altfel sntoase in toxine. Este important mai
ales s nu ?nclzili uleiurile. Fierbeli mai degrab in abur alimentele dect
s le gti[i ?n ulei. (Puneli cantitJi generoase de ulei peste legume dup ce
le-a1i inclzit sau le-ali fiert ?n abur). puteli gi s utilizali un spray de gtit
antiaderent fcut din lecitin. S-ar putea s trebuiasc s experimentali un
timp pn s ajungefi s gtifi corect, dar beneficiile pentru sntate
merit. Deshidratarea alimentelor reprezint un alt mod de preparare
pentru o varialie de textur gi arom, fr a fi gtite (vezi Capitolul 'l 1).
Cnd vremea este rece, hrana gtit cald trebuie s ocupe un loc mai
mare in farfuria voastr (men[innd-o alcalin, totu;i), in timp ce in lunile
calde de var alimentele trebuie s fie mai crude, mai crocante. Nu facei
programul att de rigid inct s devin o btaie de cap. Menlineli-l flexibil
gi ugor, gi va deveni curnd ceva ce faceli mai degrab intuitiv dect ceva
la care trebuie s v gndigi mult.
TRANZIfIA 4: DESERTUL
Renunla[i la deserturile cu zahr. Un desert cu zahr poate distruge
chiar gi cea mai bun mas alcalin. Acas obignuiam s avem stocuri
de inghelat gi buntli de patiserie, ca mulgi alii. Mai inti am trecut
la iaurturi inghelate gi la acele prjituri ,,sntoase" tip Cranola-y, apoi la
batoane de Rice Dream@. De aici am trecut doar la fructe proaspete.
Dieta Young 119
Acum cnd suntem complet alacalinizafi, de cele mai multe ori nu

mncm deser-t. Pentru noi, un rsf1 tnseamn un ardei gras rosu, crocant
sau nigte felii subiri de jicama cu o dulcea! delicat. imi dau seama c
trebuie s fie greu de imaginat pn cnd nu ajungefi ?n aceeagi situafie.
Dar papilele gustative, care acum sunt insensibile datorit efectelor ex-
ceselor de zahr gi sare, vor ajunge s aprecieze dulceafa modest a
legumelor. O prjitur sau o bomboan vor prea mult prea dulci, chiar
insupoftabile. Veli vedea.
S-ar putea s mai tnjti dup dulciuri pn cnd dependenla voastr
de zahr se va diminua gi nivelul de zahr din snge se va stabiliza. A
inlelege de ce ave[i astfel de pofte ar putea s v ajute s scpali de ele.
Csili alte lucruri care s reduc presiunea, astfel Tnct s nu cedali la
primele tentalii. ,,Triarea" nu face dect ca poftele s dureze mai mult.
Totugi, dac mncali ceva ce nu era tn plan, nu pierdeli timpul
autolnvinuindu-v. intoarceli-v Ia planul vostru. i noi mai pctuim
uneori, ?n vacanf, dar numai cnd suntem echilibrali gi sntogi. lar
atunci mncm mai inti desertul, sau Tl mncm separat, tntre mese,
pentru a evita amestecul cu alimentele sntoase pe care le mncm. Apoi
revenim imediat la reguli.
TRANZITIA 5: CARNEA
Este ugor s eliminafi carnea din diet, dac o faceli treptat. Reducei
-
gi apoi eliminai mai tnti carnea rogie de vit, de porc, de miel gi de
orice altceva. Urmtorul care trebuie eliminat este puiul, apoi curcanul.
Urmeaz apoi pegtele oceanic. (S-ar putea s dorili s includeli, ca i noi,
ocazional nigte pegte tn meniurile voastre. Dac vreli s aveli ocazional
nigte protein anima[, v recomand pstrv sau somon, deoarece sunt
soiuri relativ benefice gi bogate in uleiuri omega-3, care sunt acizi gragi
esen[iali.)
lncepeli cu o mas vegetarian alcalinizant pe zi, apoi cu dou, pe
msur ce treceli spre programul complet. in acelagi timp, incercali s
includefi mai mult tofu gi nuci gi seminle crude, cum sunt migdalele,
alunele de pdure, Pecan gi seminfe de floarea-soarelui, dovleac, in gi
susan. Mai ales migdalele sunt bune - foarte alcalinizante gi bogate in
proteine gi calciu.
Evitai totugi arahidele datorit conlinutului lor ridicat de fungi. in
general, evitaii nucile gi seminlele rncede. Dac un pachet de seminle
decojite, de floarea-soarelui sau de dovleac, are cteva semin{e sparte sau

stricate, nu le mncafi. Ar fi posibil s le scoateli pe cele stricate in cazul
-
improbabil in care aveli destul timp gi rbdare. Dac simfili gustul de
rnced gi un gust amar tnleptor pe gt, aruncali pachetui.-in schimb,
seminlele de in gi de susan sunt intotdeauna bune. Migdalele gi alunele de
pdure trebue 5i ele s fe proaspt cojite gi s aib pielila maro prorec-
toare intact. Nu mnca{i nuci care sunt sfrmate.
TtNETt NUC|TE LA ?NMUIAT
inmuiai nucile gi seminlele pentru a activa enzimele, pentru eliminarea inhi-

bitorilor de enzime gi pentru digestia pa(ial a proteinei, crescnd astfel po-
tentialul lor nutrilional gi hidratant fcnd ca toate substanlele bune pe care le
conlin s fie disponibile rapid pentru organism. inmuierea face ca seminlele
mici cum sunt susanul gi seminlele de in s fie mai ugor de mestecat, gi deci de
digerat.
Puneli nucile lntr-un vas, acoperifi cu ap dou-trei degete peste nivelul nucilor
5i puneli-le in frigider timp de o ordou, iar migdalele, peste noapte. Se vor
umfla, absorbind apa gi oxigenul din ap. Apoi vor fi bune de mncat. Cltli-le
5i schimbali apa in fiecare zi. Jine[i-le complet scufundate. Mncali-le in rs-
timp de dou zile, pentru a preveni mucegirea sub coaja nucilor.
TRANZITIA 6: LACTATELE
Aceast etap poate fi de fapt cheia pentru micul dejun, dac sunteli
unul dintre acei mul1i, mulli oameni care nu se pot gndi la altceva s
mnnce dimineala - sau s le dea copiilor - dect la un bol de cereale cu
lapte.
Primul lucru este s renun!a[i la lapte. Treceli la laptele de soia (degi
este greu de gsit unul care s nu fie plin de adaos de zaharuri sub form
de sirop de orez) sau lapte de orez (tot indulcit). Trece[i la ,,lapte" din nuci
gi semin[e. Aceste produse sunt surse bune de protein gi calciu gi au
gustul gi consisten!a att de plcute. Le putefi dilua, dup plac. Sunt bune
pentru a da consisten! sosurilor de salat, sau supelor, sau pentru but.
(Degi, cnd e vorba de ceva de but, apa pur, alcalinizat gi sucurile
proaspete vegetale sunt intotdeauna cele mai bune opliuni.) Cel mai mult
folosesc lapte de migdale gi susan (aka tahini), gi ocazional gtesc cu lapte
de orez sau lapte de cocos. Puteli s vi-l preparali singur (vezi pag.294),
Dieta Young 121
sau, pentru comoditate, Pacific Foods produce un lapte bun gata preparat
din migdale (vezi sec[ia de Resurse).
Dup ce ali eliminat laptele, alte produse lactate, ca brnza, iaurtul gi
inghefata vor fi usor de scos, cutnd mai Inti nigte tnlocuitori de tranzifie
gi in final renun!nd gi la acegtia.
MANCATUT tA RESTAURANT
Unii oameni se tem c modificarea modului ?n care se hrnesc va insemna gi

sfrgitul socializrii in restaurante. Degi este adevrat c ve[ avea inc o tran-
ziJie de fcut gi aici, prin restaurantele pe care le alegefi sau felurile pe care le
comandafi acolo, nu sunteli nicidecum condamnat s gti[i vegnic acas. in
multe locuri exist acum restaurante vegetariene (exist chiar cteva care ser-
vesc hran negtit, crud!), gi din ce ?n ce mai frecvent, restaurantele ofer
feluri vegetariene gi chiar gi antreuri strict vegetarene. Dac v place buctria
asiatic, fili siguri c ve[i gsi opliuni vegetariene. lar majoritatea restaurantelor
au salate gi garnituri cu care puteli ?ncropi o mas bun dac nici unul dln
felurile de antreuri nu v mullumesc. De exemplu, putefi s v incropifi o mas
bun dintr-o salat verde, o por[ie din legumele zilei, alturi de fasole sau orez
sau cartofi copli. Binetnleles c orice bar de salate e bun (degi trebuie s v
alegeli cu atenfe baruri[e de salate, care sunt aproape intotdeauna aprovizio-
nate cu sosuri de salat acide, cu olet gi zahr gi o mullime de iunk food). i nu
-
v temeli s facefi comenzi mai speciale noi o facem tot timpul, Ei sunt
aproape tntotdeauna acceptate politicos. (Cele mai comune cereri ale noastre
sunt s nu pun brnz, s treac peste pine sau s nu pun ciuperci.) Cei mai
mulli dintre buctari sunt bucurogi s fac nigte legume clite rapid, dac le
cerefi.
TRANZIIIA 7 DROIDIA
Pinea reprezint un alt punct dificil pentru o mullime de familii, dar
trebuie s renun!a!i la drojdie. La noi in cas, am trecut mai inti la pinea
fr drojdie (ave1i ceva opliuni tn magazinele cu hran sntoas), apoi la
biscuifi din orez gi apoi Ia tortilla din gru integral germinat. La capitolul
Relete vefi gsi cteva feluri de pine fr drojdie gi biscuifi pe care s le
pute!i face singuri (vezi pag. 295). in plus fa[ de inlocuitori, trebuie s v
gndi[i la mese care s nu includ pine sau alte produse cu drojdie. Dac
faceli parte din acea categorie de persoane care nu gtiu ce s mnnce la
prnz dac acesta nu include un sandvig, sau la micul dejun, dac nu
include pine prjit, s-ar putea ca aceasta s fie cea mai mare provocare
122 Dr. Robertlf 'loung & Shelley Redford young
pentru voi. concentraJi-v mai degrab pe ce puteli mnca, ce este bun

pentru voi, dect pe ceea ce nu puteli mnca. Captolul Relete v d o
mullime de idei de meniuri, ?mpreun cu reletele, ca s v ajute in drumul
vostru.
Eliminali gi ciupercile. Ele sunt fungi, ca gi drojdia.
TRANZ|T|A 8: FtNA ALB

Dac ati eliminat pinea cu drojdie gi deserturile de patiserie,
aproape c-ali eliminat sursa cea mai important de fin alb din dieta
voastr. Cellalt mare obstacol il reprezint de obicei pastele. Cele mai
multe relete vor merge foarte bine dac folosili boabe intregi fierte de mei,
alac, orez gi hrigc. Pentru tilei, la noi in cas favorili sunt soba, din fin
de hrigc, gi satisfac nevoia unei mncri consistente, calde, mai ales
iarna. Ne plac Ai tileii de pelinari! gi de cartofi dulci. Dac folosim alte
paste dect soba, incerc s m asigur c sunt fcute cu legume gi fr ou
- gi servite ca garnitur, niciodat ca fel principal.
TRANZITIA 9: OREZUL ALB
lat ceva simplu pentru voi: Treceli la orez brun. Sau alternali, aga
cum fac eu, cu orez glbui sau orez basmati-, care sunt soiurile de orez alb
natural, sau orez slbatic (sau in combinalii). Ceea ce urmrim s elimi-
nm aici sunt toate cerealele rafinate. Trebuie s aruncali orice nu este
cereal integral. Cele mai bune, ca intotdeauna, sunt cerealele germi-
nate. i1ineli minte c cerealele gtite fac parte din categoria de 20 pn la
30% alimente acide din masa voastr (exceplie fac hrigca gi alacul, care nu
sunt acidifiante). Una dintre substanlele cu amidon pe care trebuie s-o
eliminali imediat este porumbul, datorit conlinutului mare de zahr gi de
fungi.
TRANZTTTA 10: ZAHRUl iru PLUS

Eliminarea desertului ar fi trebuit s rezolve in mare parte aceast
problem, dar este momentul s eliminm gi restul de zaharuri inutile.
Verificali-v cerealele, pinea gi orice cumprali gata preparat. Nu v
incredeli in indulcitorii artificiali, deoarece toli se transform in acizi
' orez basmati - sortiment de orez indian, cu bobul mic ai lunguie! (n. r').
Dieta Yaung 123
foarte toxici care pot afecta creierul. Dac aveli nevoie de un indulcitor
care s v ajute in tranzilie Tn timp ce se adapteaz papilele voastre
gustative, incerca! ceva natural, ca pulberea de rdcin de cicoare sau
pe baz de Stevla rebaudiana.
TRANZI} IA 1 1: FRUCTELE
Cu excepgia fructelor srace Tn zaharuri de care pomenesc intruna *
rogii, avocado, lmi, lmi verzi -, fructele sunt surse puternice de zahr
gi trebuie eliminate dac sunteli bolnav sau aveli simptome de dereglri.
O dat ajungi la echilibru, ali putea tnc s le utilizali rar gi cu precaulie (gi
corect combinate), ca pe un rsf1. Fructele au valoare nutrilional, dar
majoritatea au prea mult zahr pentru a fi consumate in cantitate mare.
TRANZITIA 12: CONDIMENTELE

Majoritatea condimentelor sunt pline de zahr, sare sau amndou.
Sau conlin ingrediente fermentate sau acidifiante. incercali s gsili al-
ternative la ketchup, mugtar, maionez, sos de barbecue, sos de soia gi aga
mai departe.
Cei mai buni aliali sunt uleiurile sntoase, lmile, usturoiul, ceapa,
ghimbirul gi mirodeniile. Ar trebui de asemenea s v obignuili cu Bragg'u
Liquid Aminos, pe care ?l folosesc cteodat in loc de sos de soia. Uleiu-
rile care-m plac cel mai mult sunt uleiul din seminle de struguri, uleiul de
seminfe de in, uleiul de dovleac gi uleiurile de msline. Folosesc o mul-
!ime de ulei Essential Balance gi Udo's Choice@ - combinalii de uleiuri
(vezi Resurse). Toate uleiurile ar trebui adugate la mncare dup ce
aceasta a fost gtit, deoarece inclzirea uleiurilor distruge componenlii
lor vitali. Mult mai bine e s-i folosili in sosul de salat. (Pentru cazurile
cnd nu il putefi prepara tn cas, un sos de salat care nou ne place este
Annie's Naturals Organic Creen Carlic.) Dect s gtifi in ulei, mai bine
fierbeli alimentele in abur gi adugali ulei atunci cnd le servili.
Lmia i lmia verde adaug prospelime gi dau viaf la aproape
orice fel, iar datorit conlinutului sczut in zahr, sunt alcalinizante. in
plus, taie gi pofta de dulce. Ele sunt un alt ingredient-cheie pentru multe
sosuri de salat. Cred c le pun in aproape orice fac, impreun cu un pahar
cu ap. Usturoiul, ceapa gi ghimbirul sunt toate antifungice gi antipara-
zitare naturale, fr a men[iona plcutele arome puternice, aa c puneli gi
din ele ct mai mult.
124 Dr. RobertlS'Ioung & Shelley Redford young
A f inventiv cu mirodeniile reprezint secretul unor mese delicioase

care sunt plcute pentru simluri. imi plac amestecurile de mirodenii cu
marca Spice Hunter, cum este The Zip, care conline ceap, ardei, arde
chilli, chimion, usturoi, jalapeno*,,coriandru, ardei iute de Cayenne gi
oregano. Ele elimin multe tatonri, dar pstreaz combinaliile intere-
sante, subtile (vezi Resurse). incercali-le!
POVESTEA MARSHEI
;;;;,;;;i*;;; ;b';;i ;ffi ;;"* ;;l;;h ; ;;-*l

la micul dejun, pine prjit cu gem sau cu unt pus in strat att de gros inct il
puteam s-mi vd urma din[ilor in etr. in fiecare zi. Niciodat nu m-am gandit la li
asta. i alunecam pe aceast pant tot restul zilei. ii
Artam de parc eram mereu bolnav, rcit sau alergic, pielea gi albul ochilor li
aveau o culoare glbuie, iar vederea mea era din ce in ce mai proast. Eram tot ii
timpul obosit, gi acceptam diminuarea energiei ca parte a procesului de im-

btrnire. Cnd am avut nevoie de alt relet pentru lentile de contact mai
puternice doar la trei luni de la ultima (din nou!), ffi-? speriat destul inct am
decis s m angajez ?ntr-o schimbare de diet, adugnd mai multe alimente
alcaline gi pulbere verde concentrat gi mult, nrult ap pur.
Am ?nceput cu micul dejun. Am trecut la hamburgeri vegetarieni in loc de
carne gi m-am reorientat spre margarina de soia in loc de unt. Apoi am invlat s
sfrm tofu ca s arate ca jumrile de ou - cu condinrente pe deasupra. C-
teodat pun gi bucfi de avocado pe farfurie, alturi de jumrile de tofu. Apoi
am trecut la ceva cu totul aparte pentru mine, cum este supa, sau avocado gi
castraveli peste hrigc crud (neprjit).
Eram obignuit s beau lapte degresat; acum am trecut la lapte de soia cu va-
nilie, sau lapte de migdale. Acum beau sucurl proaspete de legume sau pun
pulbere verde in ap gi doar cteodat beau lapte de soia sau de migdale.
Doar schimbnd micul dejun am cptat mai mult energie! Am renunlat gi la
obiceiul meu vechi de a ronfi ceva incepnd de pe la 10 dirnineafa. Cu un mic
dejun alcalinizant, nu-mi mai este foame pn la prnz. Apoi, in locul crnii, a
puiului sau a fructelor de mare (pentru cin), arn inceput s folosesc inlocuitot"i
pentru carne gi apoi tofu extra-tare. Acum mnnc de obicei fasole sau legume
clite cu broccoli sau alte legume alturi de o salat mare gi bun. Am inlocuit
' jalapeno * o varietate de ardei iute, de culoare verde sau galben, folosit la condimentarea
mncrurilor mexicane (n. r.).
Dieta Young 125
arahidele gi untul de arahide cu seminle de soia sau migdale gi unt de migdale

sau de soia. Folosesc avocado drept baz pentrL! supele-crem. La satate, am
trecut de la vinegret, la ulei de msline gi suc de lmie cu condimente.
Custrile mele dintre mese au devenit felina, ardeii gragi rogii, galbeni sau
oranj, morcovi mici sau castravefi, cu unt de migdale sau humus - in loc de
bonnboane sau chipsuri. Am ce s ron!i dup pofta inimii gi, in timp, dorinla
mea uriag de zahr a cedat.
De trei ani, de cnd am tnlocuit carnea gi lactatele, n-am mai fcut alergii,
rceli, dureride gt sau grip. Schimbndu-mi modul de a m hrni in propor[ie
de B0 pn la 100% alimente alcalinizante (de urde tnainte erau alimente att
de acide!) - treptat, dup posbilitfi, nu peste noapte - am dobndit mai mult
energie gi vigoare. M scol mai devreme gi stau treaz pn mai trziu, iar
nivelul meu de energie este satisfctor pe tot parcursul zilei. Coloralia galben
mi-a dsprut complet. Am slbit 18 kg gi am reugit s m menfin aga. Vederea
nu numai c nu s-a mai deteriorat, dar chiar s-a imbuntlit. Am schimbat dou ii
relete tn trei ani -cu dioptrii mai mici, de fiecare dat. ,
it
O dat tranzilia terminat, gi simptomele (dac le-a!i avut) au disp-

rut, gi a[i ajuns la o greutate statril, freasc, sntoas, organismul va fi
intr-un echilibru alcalin/acid adecvat. Degi afi intreprins toat aceast
acliune deoarece vrefi s adoptali un nou stil de viag, nu un plan de diet
pe termen scutt, vrealr s punctez faptul c un organism sntos, echilibrat
poate suporta un anumit grad de ,,abateri". Nu c le-ag recomanda, de-
slgur, dar nu vreau s credefi c un rsf! cu un aliment acid la o ocazie
special va distruge tot ce a[i realizat. Degi va trebui s fii foafte stric]i Ia
inceput, un rsff din cnd in cnd nu ar fi nici o problem pentru un
sistem echilibrat. (i noi mai ,,trism" cam o dat pe lun.) $i dac exist
vreo problem, acum gti!i cum s-o rezolva[i. Jineli minte, este nevoie de
douzeci de ori mai mult hran alcalin pentru a neutraliza o doz de
hran acid, aga c nu este lrine s face[i asta prea des organismului vostru.
Bombardamentul zilnic cu hran acid este cel care scoate complet
organismr-lt din echilibru. O dat ce afi trecut prin toate aceste etape gi
v-a[i modificat modul de a mnca, sunteli bine. Acum, pentru a v men-
fine sntogi, bineinfeles c va trebui s mergeli mai departe pe drumul pe
care afi pornit.
Cnprrolul B
Purif icarea
organismele noastre, supuse asa cum au fost dietei (acide!) tipic

americane, pot fi desemnate ca zone foarte poluate. Ele au nevoie urgent
de o cur1ire. Tranzilia treptat Ia o diet alcalin poate fi cea mai bun
cale de a face din asta un mod de viaf mai degrab dect o diet tip
pansament pe termen scurt. Dar, Ia un moment dat, dac vrefi s culegefi
toate beneficiile acestui progranr, va trebui s avefi nevoie s v debarasafi
de vechi pentru a face loc noului. Ca si pe un teren poluat, unde nu puteli
s plantali copaci gi s construili case noi * mai inti trebuie s cur[a[i
mizeria. Trebuie s faceli o Purificare pentru a scpa organismul de im-
puritli, pentru normalizarea digestiei gi a metabolismului gi pentru rec-
ptarea echil ibrului alcalin.
Dac aveli o problem de sntate grav gi imediat, ar trebui s in-
trali direct in program in acest mod. Tranzilia este bun dac aveli opliuni,
dar dac avefi simptome negative, ar fi de dorit o acliune mai drastic.
Altfel, dac faceli tranzilia in mod lent, gndi1i-v s faceli o Purificare
cnd suntefi aproape gata cu tranzilia, astfel ca dup Purificare s pute[i
continua direct cu o diet pur alcalin. in sfrgit, chiar dac v planificali o
tranzilie mai lung, puteli incepe cu o Purificare ca un fel de a lua avnt.
Bineinfeles c mai puteli face o alt Purificare dup ce sunteli pe dieta pur
alcalin oricnd e nevoie sau dorigi. Nou ne place s facem o Purificare
primvara, asa cum pmntul se reinnoiegte dup o iarn lung.
O Purificare const ?n esen[ ?ntr-un post cu sucuri deci nu este
-
chiar un post -, care tehnic const in a bea numai ap gi care necesit o
supraveghere medical mai atent. Eu m gndesc la Purificare ca la un
osp! lichid mai degrab, dect ca la un post, cci in realitate, te alimen-
tezi cu de douzeci de ori mai mult hran dect ai face-o in mod obi-
nuit, deoarece o bei intr-o form concentrat.
Durata unei Purificri va varia de la persoan la persoan, in funclie

de situalia curent a fiecreia gi dup cum tolereaz Purificarea. De
obicei, in trei pn la zece zile veli obgine rezultatele pe care le dorili.
Ar trebui s consultai un cadru medical inainte de a incepe o Puri-
ficare, asa cum ali face la orice post sau diet restrictiv.
PURIFICAREA
Purificarea elimin degeurile acide gi microorganismele negative din
organism, v detoxific sngele, lesuturile gi sistemul digestiv. Trebuie s
scpali de poluarea care s-a acumulat in organismul vostru, gi mai ales in
colon, din cauza alimentelor prost combnate, a hranei procesate, a
alimentelor prjite gi fierte tn exces, amidonului simplu gi zaharurilor.
Recomandm cel pulin dou-trei zile de Purificare (post cu lichide), gi
pn la zece zile dac sunteli grav bolnav (dar ar trebui s vi se acorde o
supraveghere pentru o Purificare extins). O perioad de gapte zile de
Purificare este foarte bun pentru oricine reugegte asta. Dac nu v con-
frunta[i cu nici o problem de sntate deosebit gi nu puteli s v acordali
prea mult timp din programul vostru, chiar gi numai patruzeci gi opt de ore
pot f benefice *. gi poate fi fcut la un sfrgit de sptmn (gi inc mai
bine, intr-unul prelungit). Postul mai scurt este bun gi pentru persoanele
mai ln vrst sau copii gi adolescenli. Puteli de asemenea s faceli o
Purificare scurt pentru a v reveni dup ce ali ,,intrecut msura", sau doar
ca s-i acordali organismului cte o pauz periodic. O dat ce afi fcut
tranzilia complet, v recomand o Purificare cu lichide cel pulin o zi pe
- -
lun douzeci gi patru de ore sunt de ajuns doar pentru a-i acorda
organismului vostru o pauz de la hrana solid. Oricare ar fi durata ei, o
Purificare va acorda organismului vostru o pauz benefic.
in timpul unei Purificri trebuie s beli cel pufin patru Iitri de ap
purificat pe zi, cu picturi de ClOz (dac vreli, cu lmie sau cu suc de
lmie). Pute[i include, in acegti patru litri sau in plus fa! de acegtia/ ase
pn la dousprezece pahare de 250 ml cu suc proaspt de legume,
pentru a ajuta curgarea toxinelor din organismul vostru gi pentru a-l face
mai alcalin.
incercagi s faceli suc din castravefi, broccol, telin, salat verde,
bame, iarb de gru, iarb de orz, nsturel de ap, ptrunjel, varz, spa-
nac, germeni de lucern * absolut orice alt legum verde care v incnt.
Capitolul de Relete confine multe combinafii de incercat, dar una cu-
Dieta Young 129
prinde numai culoarea verde: un castravete, o tulpin de lelin, cteva fire

de ptrunjel, o mn de germeni de lucern gi cteva frunze de spanac.
Cnd facei sucuri, in general, puteli folosi morcovi sau sfecl pentru
a le da un gust mai bun. Ele conin zahr care se concentreaz in suc, aga
c trebuie s Ie utilizali cu moderalie. Pe durata unei Purificri, mai ales
dac v confruntali cu o stare acut, mai bine s nu Ie folosili deloc.
Totugi, unor persoane le este greu la inceput s supofte sucurile pure
din verde!uri. Dac sunteli o asemenea persoan, ar trebui s incercali o
,,pregtire" pentru Purificare incepnd timp de cteva zile numai cu mor-
cov gi sfecl, doar pentru a v obignui s befi sucuri proaspete de legume,
apoi s eliminali treptat morcovii gi sfecla gi s mrili cantitatea de ver-
deluri. (Dac optali pentru aceast metod, aveli grij Ia inceput cu sfe-
cla - poate doar jumtate de sfecl mijlocie pe zi la tnceput - deoarece
poate mri considerabil efectul purgativ al sucului.)
Aveli grij tntotdeauna s dilua[i sucul cu ap (indiferent dac sunteli
sau nu la Purificare) - de zece ori mai mult ap dect suc - gi adugafi
patru picturi de ClOz la fiecare can. Aceasta va mri alcalinitatea sucului
de la 6,2 la 9,5.
!l
ii:t
POVESTEA I-UI LUCY
s-l ob1in. Dar intr-un moment de depresie al viefii mele am fcut o ]ist cu mai
mult de treizeci de simptome fizice cronice care m chinuiag, cteva dintre ele
epuizante. Printre ele se numrau fibromialgia, artrita, dificulti de respiralie gi
palpitafii. Cel mai tngrijortor era poate nivelul colesterolului, extrem de mare.
ingrijortor, dar nu surprnztor: Familia mea este monitorizat de Nationa/
lnstitute of Health din cauza hipercolesterolemiei ereditare.
Tatl meu a murit la patruzeci gi unu de ani de arterioscleroza aortei. Tatl
tatlui meu gi doi dintre fragii tatlui meu au murit la patruzeci gi, respectiv,
cincizeci de ani de boli cardiace. Cei doi frali ai mei au fcut operalii de bypass.
Sora mea mai mare a fcut dou operafii de bypass 5i un transplant de inim, gi
a murit dup a treia operafie de bypass. Colesterolul meu era de obicei in jur de
425. Cnd m-am tngrgat cu peste 23 kg in trei ani - intr-o perioad cnd
mncam mai putin gi fceam gimnastic mai mult ca niciodat in via! - am
gtiut c am atins un punct de criz.
Slav Domnului, c ?n final am gsit programul dr. Young! Simt c efectiv mi-a
salvat viala. Am inceput imediat s beau aproape 4 ltri de ap cu picturi de pH
5i pulbere verde concentrat, ?n fiecare zi. Cteva sptmni mai trziu am

trecut la o Purificare cu suplimente gi sucuri verzi, timp de o sptmn, urmat
de trei sptmni de legume verzi trecnd la o diet care era 90% alcalin. in
cteva sptmni m simleam mai energic, dormeam mai bine gi am slbit
-
6 kS. Dup trei luni am slbit 23 kg, gi jumtate din simptomele mele au dis-
prut. Dup gapte Iuni, am slbit 34 kg, gi aproape toate simptomele mele au
disprut. Energia sczut, simptomele ca de grip gi durerile provocate de
fibromialgie s-au diminuat usor. Sentimentele de anxietate 5i confuzie mental
s-au risipit 5i nu m mai simt fragil. M simt din nou sntoas gi energic! Dar
ce a contat cel mai mult poate pentru mine a fost faptul c valoarea coleste-
rolului mi-a sczut cu 150 de puncte, iar .rapoartele erau ?n limite normale
pentru prima dat in intreaga mea viaf (Si fr efectele secundare pe care le.am
avut cu toate medicamentele pe care le-am incercat pentru scderea coleste-
rolului). Pentru prima dat, sunt convins c m pot bizui pe inima mea.
Dac nu puteli s faceli suc proaspt, puteli folosi pulberea verde

amestecat cu ap (plus patru picturi de ClOz). Puteli aduga pulbere
verde intr-unul sau in toli cei patru litri de ap, indiferent dac beli sau nu
sucuri. Puteli de asemenea s luali una sau dou capsule de pulbere verde
cu lichide gi sucuri dac aveli nevoie de comoditate suplimentar.
in loc de suc, mai ales la orele la care obignuiali s luali masa, puteli
s mncali o sup pasat, din cruditli, cum este Supa Popeye (vezi pag.
218). Puteli de asemenea s beli supe ca Supa Vindectoare (vezi pag.
220), gi ceaiuri de trifoi rosu, chaparral, pau d'arco, EssiacrM (un amestec
special de ierburi) gi frunze de zmeur. Adugali trei linguri de uleiuri
esenliale (ulei de in presat la rece, ulei virgin de msline, limba-mielului,
primul (ciubolica-cucului)) in supe, sau lua!i-le cu lingura.
Degi multe persoane nu au probieme cu Purificarea, nu este intot-
deauna usor. Desigur c s-ar putea s v simgili pufin infometafi tn timpul
Purificrii. De fapt, sunt doar acele microorganisme lacome care strg de
foame, aga c rezistali oricrei tentalii de a renunja la regim doar dac
vedeli c nu putefi face fa! activitlilor zilnice. Accesele de foame de la
inceput sunt cele mai rele, dar o dat ce ali trecut hopul - de obicei ?n a
treia zi - puteli constatat o cregtere a energiei gi s nu mai sim[i[i nevoia de
hran solid.
Cnd v incearc foamea, suplimentele de minerale, in special
cromul, poate ajuta (vezi secliunea de suplimente, pag. 15i). incercali de
asemenea s beli foarte mult ap, sau ap cu un sfeft de linguri! de
pulbere verde concentrat la o can, pentru a atenua senzalia. Dac
Dieta Young 131
trebuie s recurgefi la hran solid, mncafi legume crude, proaspete, sau

Supa Vindectoare (vezi pag.22O) cu adaosul de legume opional.
SUPLIMENTE FU N DAMENTALE
Urmeaz un capitol intreg despre suplimente, aga c aici vreau doar
s menlionez pe cele cteva care sunt folositoare in special in timpul unei
Purificri. Aflali in Capitolul 10 detalii despre suplimentele individuale.
Suplimentele pot maximiza efectele unei Purificri gi pot aduce or-
ganismul mai repede la echilibru, controlnd microorganismele negative
gi excesul de aciditate. in general, suplimentele trebuie luate o dat cu
hrana sau cu buturile - cte o capsul de trei ori pe zi,la mese. Coloizii
trebuie 1inu1i sub limb, trei pn Ia cinci picturi de trei ori pe zi, intre
mese. Dac v-a[i confruntat cu probleme grave de sntate, luali de gase
pn la nou ori pe zi. Acolo unde indicaliile sunt diferite pentru un
suplment anume, ffi notat asta in descriere. Puteli urmri indicaliile de
pe ambalaj, dar !ineli minte c mai pulin gi mai des este mai bine dect
mai mult gi mai rar. Asta Inseamn c a lua cte o capsul de gase ori pe zi
este mai bine dect cte trei capsule de dou ori pe zi.
Sunt unele Iucruri pe care vi le recomand s le luali in timpul unei
Purificri. Cele mai importante sunt picturile de pH (Cl02 sau peroxid de
hidrogen) gi pulbere verde concentrat. Adugafi patru picturi de ClOz
sau peroxid de hidrogen Ia o can cu ap pur, tn toat apa pur pe care o
befi. Amestecali un sfert de linguri! de pulbere verde concentrat ?n 250
ml de ap pur, de trei ori pe zi, sau Iuai cte o capsul de trei ori pe zi la
,,mas" sau cu butura. Dac nu lua[i alte suplimente, luali-le mcar pe
acestea dou.
POVESTEA LUI
l '**-**"
Am rrfost diagnosticat cu cancer la vezic in urm cu trei ani, stadiul trei (din
li nm li
il
patru posibile) - nu era prea bine. Doctorii erau Tngrijorali c tumoarea malign il
ar fi putut s se rspndeasc ta ganglionii limfatici din apropiere 5i ar fi putut s

ias prin peretele vezicii. Blocase total una din ureterele legate de rinichi gi de
vezic. Am supoftat dou luni de chimioterapie, dar am avut o reacfie negativ
(sotia mea credea c o s mor); astfel tnct doctorii mi-au recomandat Tntre-
ruperea tratamentului. Din pcate, att ct fcusem nu avusese nici un efect
asupra tumorii. Doctorii au recomandat indeprtarea chirurgical a intregii

vezici.
Eram hotrt s m lupt cu cancerul, dar nu puteam s cred c o operalie ra-
dical era singura mea gans. M-am apucat s cercetez alternativele posibile gi
cutarea mea m-a dus la dr. Young. Sngele meu s-a dovedit a fi foarte acid, iar
analizele sngelui au demonstrat c exista un grad mare de toxicitate in com-
pozifia chimic a organismului. Celulele mele erau un dezastru dup anii in
care am mncat numai mizerii gi mi-am neglijat sntatea.
Am postit zece zile, cu sucuri de legume gi supe, gi, spre surpriza mea, nu a fost
chiar aga de ru. Am inceput s iau suplimentele recomandate, in special pi-
cturile de pH gi pulberea verde concentrat. Dup zece zile, am trecut la mese
vegetariene, urmnd programul cu strictele. A fost o schimbare radical de la
fosta mea diet, dar eram hotrt s inving cancerul.
Le'am spus doctorilor despre noua mea abordare gi degi erau sceptici, nu aveau
nimic altceva s-mi ofere in schimb Tn afar de operaie gi au fost de acord s-mi
monitorizeze tumoarea cu examene ecografice. Am avut multe disculii inl-
crimate cu sofia mea, care m-a ajutat foarte mult in acest sens, despre ce drum
s urmez. Unul din cei mai buni prieteni ai mei m acuza c incerc s m
sinucid. Dar am rmas pe pozilii. Nu mi-ag fi schimbat hotrrea de a vedea
real izat acest program.
in primele dou luni am slbit intre 7 gi 10 kg, care au confirmat suspiciunile
celor dragi, cci nu eram supraponderal. Dar m sim[eam mai bine cu fiecare
sptmn, aveam mai mult energie gi gndeam mai clar. tiam c fac ceea ce
trebuie, chiar inainte ca analizele mele de snge repetate s arate o imbunt-
lire considerabil.
Dup trei luni de program, nu era nici un semn de rspndire a cancerului, dar
doctorii continuau s-mi sugereze indeprtarea chirurgical a vezicii. M-am
impotrivit foarte tare la acest lucru, normal, mai ales c acum eram sigur c acel
program func[iona. Am acceptat o procedur de diagnosticare, care a relevat c
tumoarea nu numai c s-a redus, dar c era suspendat cu un peduncul de
ii'
peretele vezicii, nu mai era lipit. Orificiul ureterului era liber, gi au reugit s
ij ?ndeprteze toat tumoarea veche in timpul acestei proceduri. Doctorii au
'l
tj prelevat secliuni de lesut muscular din vezic pentru a le testa din punct de
ii vedere patologic (erau curate) gi au examinat ureterul pn la rinichi (tot curat).
ii Nu mai exista nici urm de cancer in vezica mea, ci numai resturi de carcinom
ij tn tu*oarea degenerat (gi ?ndeprtat). Am invins!
i Surprinztor, chirurgul nc imi recomanda indeprtarea vezicii pentru ceea ce
i! el numea o ,,vindecare". Continuu s fac ecografii pentru a-mi controla vezica,
,i drr. Stiu c atta timp ct menfin alcalinitatea organismului, cancerul nu va
i reveni. Tocmai i-am spus chirurgului c ii mulumesc frumos, dar nu e nevoie.
ll-*..-".:..:
ii
-,,.-",=J
Dieta Young 133
Al doilea lucru foarte apropiat ca importanl il

reprezint
multivitaminele gi multimineralele, cu sruri celulare. Fiecare capsul de
vitamine cu spectru larg trebuie s conlin cel pulin 500 mg 5i
multimineralele, 500 mg. Printre altele, deficienfele nutrilionale cresc
toxicitatea micotoxinelor, aga c trebuie s fili siguri c luati tot ceea ce are
nevoie organismul vostru. Mineralele au o importan[ special deoarece
toate celelalte elemente nutritive, vitaminele, proteinele, enzimele,
aminoacizii gi carbohidralii necesit minerale pentru funclionarea bio-
chimic normal.
in sfrgit, as recomanda gi clorofil; concentrat de Noni- pentru
proprietlile sale antifungice gi antiparazitare gi de activare a enzimelor;
argint, rodiu gi iridiu coloidal; g o formul antitoxin, combinnd in mod
ideal n-acetil cistein, l-taurin gi sulf organic.
!i I'POVESTEA LUI BOB
Cptugeam cu materiale foarte inflamabile un acoperig de rezervor de ap, in

timp ce partenerul meu lucra Tn interior. Pompa conectat la autocistern era
impmntat incorect, genernd o descrcare electrostatic in izolalia furtu-
nului, care a provocat o mare explozie. Colegul meu a avut arsuri pe mai bine
de 90% din suprafala corpului gi a murit la spital, patru ore mai trziu.
Flcrile au izbucnit spre cer, astfel inct am fost expus unei arsuri cauzate de
suflu. Am fost aruncat de pe acoperig gi am aterizat pe pmnt, cu arsuri pu-
ternice pe fa! si pe mini. Am fost luat de o ambulan!-elicopter gi dus la o
sectie pentru tratarea arsurilor.
Capul mi se umflase ?nc o dat fa1 de mrimea lui normal, aveam ochii
umflati gi fala neagr gi crpat. Nasul aproape c fusese acoperit prin umflarea
fefei, aga c au trebuit s mi se introduc tuburi de respirat in nri. Urechile erau
grav arse, vrfurile degetelor erau carbonizate gi paralizate, unghiile mi se
topiser.
Mi s-a spus c aveam arsuri de gradele ll gi lll pe fa! gi de gradul lll pe mini.
eful secliei mi-a spus c voi sta n spital dou sau trei luni gi c voi avea nevoie
de mai multe grefe de piele, mai ales la mini. Mi-a spus c el crede c-mi voi
il pierde vrfurile degetelor gi urechile.
iL_---.---:-'------------
. Noni fructul unui arbusf (Morinda citrifolia) care creste ?n Polinezia, avnd remarcabile
-
propriet1i vindectoare (n. r.).
134 Dr. Robert O'young & Shelley Redford young
Chiar a doua zi mama mi-a adus argint coloidal, cu indicalii s-l folosesc
att
extern ct gi intern, ct.de des posibil, deoarece ajut la cregierea
fesutului nou.
Mama invlase de la dr. Young c sarcina electiic negat a aigintului
neu-
tralizeaz sarcina pozitiv a suprafe[ei de corp afectate] readucdu-l la
echi-
libru 5i permi!nd organismului s se regenereze gi s se vindece singur. Mama
imi pulveriza argint coloidal nediluat pe zonele arse, gi luam pictuli de argint
coloidal sub limb. Am luat de asemenea gheara mei, germaniu, ulei -din
seminle de in, 5i vitamina C, aga cum a recomandat dr. Vorng, gi din momentul
?n care m-am sim[it destul de bine ca s pot mnca, multe-, multe veideluri.
lmediat dup ce nu am mai fost alimentat intravenos, mama mi-a adus suc dn
iarb de gru, sucuri de verdeluri gi pulbere verde concentrat pentru a susline
hrnirea gi vindecarea mea.
Mama mi-a aplicat argintul de mai multe ori pe zi. Se absorbea instantaneu ?n
piele- Era rcoros, m furnica gi imi reducea senzalia de strnsoare de pe fa!
5i
mini. Vrfurile degetelor gi pielea de sub unghii a ?nceput s pulseze gi sm}
furnice. Medicii mi-au spus c e din cauz c nervii se vindecau gi sngele
circula.
Dup numai o zi de tratament cu argint, era evident c vindecarea avea loc
foane rapid. Jesuturile gi pielea nou cresteau la loc intr-un ritm acceterat.
Umflarea capului s-a dminuat rapid gi aparatul de respirat a fost scos aproape
imediat. Chirurgul plastician mi-a spus c m vindecam de dou ori mai repede
dect oricare pacient ars pe care l-a vzut in lunga lui carier.
Cnd i-am spus c trebuie s fie din cauza a ceea ce mi-a dat mama mea 5i a
dietei alcaline, doctorul mi-a cerut s vad ce foloseam. A citit lista cu ingre-
dientele gi a spus c nu vede nimic ru in a-l folosi (de fapt, balsamul pe care ?l
folosea seclia de arsuri conlinea argint), dar a subliniat c spitalul nu poate fi
fcut responsabil dac se intmpl ceva ru, din moment ce nu era un medi-
cament prescris de spital.
inc am vrfurile degetelor gi urechile. Mi s-a fcut cte o gref de piele pe
fiecare mn, dar propria mea piele a crescut la loc att de repede cu ajutorul
argintului, inct grefele au fost inutile i, de fapt, au czut! Am iegit din spital
dup dou sptmni g jumtate - nu dup dou sau trei luni! Ce m-a minunat
cel mai mult a fost c noua mea piele arta mult mai bine (mai fin) dup ce s-a
vindecat, dect era inainte de arsur.
Personalul din sectie s-a minunat fiindc nu vzuse niciodat o astfel de vin-
decare. Asistentele au Tntrebat dac pot s foloseasc pozele mele pentru a le
arta altor pacienli argi, pentru a le ajuta s explice procesul de vindecare. Am
fost fericit s spun da, dar le-am cerut s le spun i despre argintul coloidal, gi
despre verdelurile pe care le mncasem. Au spus c o vor face.
tiu c sunt cu adevrat norocos c m-am vindecat de acele arsuri ingrozitoare
fr leziuni - gi fr cicatrice.
Dieta Young 135
o zt oBrNUTA IN CURSUL PURIFCARII

Toate aceste detalii pot prea la inceput descurajante, dar v vefi
obignui repede cu programul. in acelagi timp, pentru a v ajuta s v
organizali, iat un program tipic, pe care-l puteli modifica in aga fel inct
s vi se potriveasc:
7,OO a.m.: un litru de ap pur cu picturi de pH (dac vre! cu lmie
sau suc de lmie);
7,3O a.m.: suplimente coloizi;
8,00 a.m.: suc din legume verzi gi capsul de suplimente;
9,00-1 2,00 prnz: 1,5 litr de ap pur cu pulbere verde concentrat
gi picturi de pH;
12,30 p.m.: suplimente coloizi;
1,00 p.m. : sup de cruditi sau suc de verdeluri gi capsula de su-
plimente;
2,00-5,00 p.nr.: 1,5 litri de ap pur cu pulbere verde concentrat 5i
picturi de pH;
5,30 p.m.: suplimente coloizi;
6,00 p.m.: sup sau suc de verdeluri gi capsul de suplimente;
7,00-9,00 p.m.: ap pur cu picturi de pH ct dorifi (cu lmie sau
cu suc de lmie, dac preferali).
cND spuNEM puRtFtcARE, cHIAR iNSEAMrrl pun THCARE

Toate astea pot avea un efect destul de laxativ. Chiar numai sucul
verde singur poate face asta. in plus, acesta este modul in care organismul
elimin fizic toate substan[ele proaste. Ele nu se evapor. De aga ceva
aveli nevoie ca s fili siguri c scpali de poluarea care s-a acumulat ?n
organsmul vostru, gi mai ales in intestine gi colon. Pn cnd veli sti
rspunsul organismului vostru la acest program, este infelept s nu v
planificali altceva ca s v puteli concentra pe Purificare * gi !ineli aproape
de baie. Fili pregti!i s vizitali baia de cel pulin sase prr la zece ori pe zi,
pe msur ce toxinele ies din organismul vostru.
Dac ceea ce am descris mai sus nu are acest efect, va trebui s
adugali la programul vostru o formul ugoar de laxativ natural. Cutagi
una care s conlin scoa( de rdcin de nuc cenugiu, coaj de cascara
sagrada (Rhamnus purshiana), rdcin de rubarb, rdcin de ghimbir,
rdcin de lemn dulce, mugchi irlandez gi ardei iute de Cayenne. Luali
patru capsule la fiecare patru ore.
sucul de aloe vera este un alt agent de curfare. Ajut Ia desprinderea

aglomerrilor de proteine, mai ales din intestinl sublire. Adugali cte o
lingurif de suc obinut prin presare la rece din frunzele ?ntregi la sucul
vostru verde, sau lual-l in timpul ,,mesei,,.
lineli minte, aceste produse sunt concepute s aclionezel S nu fili
surprinPi, iar dac rezultatele sunt prea puternice, schimbali neaprt
abordarea.
Pentru purificri serioase, stri acute sau dificile cum sunt constipalia
cronic, maladia Crohn, sindrom de colon iritabil, sau diaree cronii,
puteli aduga (sau folosi in schimb) o formul de purificare pentru colon
sau alt purgativ. Cutai un amestec de ceaiuri care s confin cascara
sagrada (mai mult dect in laxativuI ugor), rdcin de rubarb turceasc,
semin[e de psyllium., rdcin de dracil, rdcin de ghimbir, semin[e
de fenicul, frunze de zmeur gi ardei iute de Cayenne. Lua[i cte patiu
capsule la fiecare patru ore in timpul Purificrii. Adulgii peste gaizeci de
ani ar trebui s ia una sau dou capsule la fiecare opt ore. Dac aveli
probleme cu eliminarea, aceast formul de purgare a colonului des-
cendent va face ca lucrurile s se migte!
LA CE TREBUIE S FITI ATENTI

in timpul unei Purificri, toxinele sunt urnite din locurile unde erau
depozitate in lesuturi gi in snge ca s poat fi eliminate. Asta inseamn c
pentru un timp, sngele vostru va fi mai murdar dect la inceput. Asta
poate insemna s v simfili mai ru inainte de a v simli mai bine. in
timpul ,,crizei de vindecare", in funclie de persoan pot aprea sau nu
diverse grade de neplcer, printre care: grea!, slbiciune, ameleli, dureri
de cap, eruplii, respirafie ru mirositoare, simptome ca de grip 5i obo-
seal. (O observalie despre erupfii sau alte reacfii ale pielii: Nu le com-
bate cu medicamente! Cel mult, utilizaf un agent de hidratare pur sau
vitamina E lichid.)
Cnd gi dac se intmpl asta, mult ap cu picturi de pH gi suc
proaspt de lmie v vor ajuta s splagi repede toxinele (gi efectele Ior
negative). Dac aveli simptome, mrili ralia zilnic de ap.
' psyllium - pulbere din coaja seminlelor unei plante asiatice (Plantago ovata), foarte
hidrofil, folosit in tratarea unor afecliuni digestive precum diareea gi constipalia, gi a
sindromului de colon iritabil, dar gi ca ingredient in buctria asiatic (n. r.).
Dieta Young 137
O criz de vindecare este de fapt un semn bun. Dar poate fi prea

intens i de aceea, s descurajeze sau chiar s fie duntoare. Aa c
monitorizafi-v indeaproape progresele. Este de agteptat un usor discon-
fort, dar nu trebuie s suportali un disconfoft excesiv. O criz de vindecare
trebuie s fie de scurt durat. Dac trecefi printr-o criz de vindecare
intens, mrili dozajele la toate suplimentele. Dac nu se diminueaz in
douzeci gi patru de ore, cerefi asisten[ pentru a gsi un mod de Purifi-
care care s funclioneze in cazul vostru. Oricine are probleme serioase de
sntate ar trebui s cear o monitorizare specializat ?nainte de ?nceperea
acestui program, i a Purificrii. Sub lndrumare, ar trebui s fili capabili s
minimalizafi sau chiar s evitali o criz de vindecare.
Nu se d medalie celui care poate s parcurg o Purificare de Iung
durat, aga c nu v fo4aii prea mult organismul de dragul de a atinge un
anumit numr de zile. Trebuie s sim!i[i c ali reugit, indiferent cte zile
pute!i !ine cura de Purificare. Fiecare zi in care putefi face Purificarea este
inc o zi de debarasare a organismului de acumularea de acid. Orice zi in
plus v aduce mai aproape de un stil de via! alcalin complet integrat.
BINE, SUNT PURIFICAT, ACUM CE URMEAZ?

Ali tndeprtat grmezile de degeuri din organismul vostru, cur!nd
drumul spre o sntate optim. Urmtorul pas, dup ce ali eliminat ceea
ce organismul nu avea nevoie, este s-i furnizali ceea ce are nevoie.
Dac-i dali materialele vitale de care are nevoie s construiasc celule noi
gi sntoase, organismul vostru se va vindeca singur gi va reveni la echi-
libru gi armonie. Aceast a doua faz trebuie s se desfgoare de-a lungul a
cel pu!n cinci sptmni, idealul este de gapte sptmni, dup ce Puri-
ficarea este incheiat (pentru un total de ase spre opt sptmni, aga c
mai adugali cteva zile dac Purificarea nu a durat o sptmn ?ntreag).
in acest scop, evident, o diet adecvat este esenlial. Cheia ?n
aceast faz, cnd reveni la hrana solid, este reintroducerea unor
categorii inc Iimitate de alimente sntoase, ca gi evitarea altor alimente.
Trebuie s aveli un consum foarte sczut de carbohidrafi, s v axa]i
pe legume de culoare verde inchis gi galben; germeni de soia, de seminle
gi cereale; nuci gi acizi gragi esen[iali. Cel pulin 4}olo din ele trebuie s fie
crude. Cu ct este mai mare nivelul de enzime din hrana voastr, cu att
-
mai repede v ve! repara gi v veli reconstrui organismul iar gtitul
distruge enzimele naturale ale alimentelor gi forfa lor vital.
. Continuali cu sucurile verzi zilnice, dar aduga[i ceva varietate. Dac

beli sucurile chiar inainte de o mas solid este bie pentru digestie, dar ar
trebui s le begi gi separat. in afar de asta, in aceastfaztrebuie s evitali
(in plus fa! de alimentele nesntoase descrise in capitolele anterioare)
toli carbohidralii complecgi, inclusiv legumele cu con!inut mare de car-
bohidrali (cartofi, cartofi dulci, mazre, dovleac de iarn), toate cerealele
gi legumele cu amidon (cu exceplia boabelor de soia gi a lintei), ca gi
fructele dulci.
in rest, trebuie s mncafi asa cum s-a expus mai devreme ?n aceast
carte, concentrndu-v pe legume, in special pe cele verzi 5i galbene, gi s
includeli uleiuri sntoase, fructe srace in zahr (rogii, avocado, lmie gi
lmie verde), boabe de soia, tofu, linte gi seminle gi nuci crude (tipurile
sntoase), preferab I inm u iate.
Dac Purificarea a fost mai scurt de gapte zile, sau a inclus ceva
hran solid, va trebui s continuali chiar cu mai mult de B0% alcaline in
dieta voastr timp de gase pn la opt sptmni.
in timpul acestei faze, principiile combinrii adecvate a alimentelor
sunt cruciale (vezi Capitolul 6).
ALTE SUPLIMENTE
in acest punct trebuie s continuali cu suplimentele cu care deja ali
tnceput gi mai adugai cteva. Veli gsi mai multe informa[ii despre
suplimente in Capitolul 10, aga c aici Ie voi menfiona pe acelea care sunt
in mod deosebit de folos in aceastfaz. Cele mai general aplicabile sunt
enzimele digestive, cuprinznd amilaz, proteaz, lipaz, papain gi
bromelain, precum gi o formul antifermenfi conlinnd acid caprilic sau
acid undecyclenic. in afar de acestea, in funclie de starea voastr, ur-
mtoarele suplimente op[ionale pot fi necesare sau valoroase: un amestec
probiotic de acidophilus gi bifidus, o formul antiparazitar conlinnd
coaf de nuc negru.
MERCETI MAI DEPARTE

Felicitri! Acum sunteli gata s treceli mai departe in programul
complet, presupunnd c ali fcut progrese mari pn ?n acest moment.
Acum puteti aduga cte o por[ie la o mas din urmtoarele alimente,
combinate adecvat gi nedepgind 2O1. din dieta voastr: legume cu
amidon (mazre, cartofi, dovleac de iarn, cartofi dulci), legume gi cereale
Dieta Young 139
organice integrale nedepozitate (mei, alac, hrigc, kamut, quinoa, orez

brun i gru). i asta-i tot. Sunteli alcalinizali.
Pe msur ce introduceli un aliment dup o Purificare, observafi cu
atenfie reacliile corpului vostru. Dac revine vreun simptom, s-ar putea
impune o perioad mai lung de mese total alcaline, pn cnd are loc
vindecarea.
in acest punct, puteli aduga suplimente care s se adreseze simp-
tomelor specifice (dac mai ave!i). Puteli citi mai mult despre cum s facei
asta in Capitolul 10.
A DOUA NATUR
Toate acestea par a fi pulin coplegitoare la inceput. Este normal,
atunci cnd cineva este confruntat cu o mullime de nformafii noi. Nu v
descurajali. Acordali-v rgaz s v familiarizafi cu aceste concepte noi.
Nu v lsa1i intimidali. V amintifi ce complicat era s conduceli o ma-
gin, la inceput? Acum a devenit att de banal pentru voi inct, dac
sunteli ca majoritatea celorlalii, puteli s v gndii Ia multe alte lucruri in
timp ce gofali. Acelagi lucru se va intmpla pe msur ce cptafi expe-
rien! cu noul vostru stil de via!.
Combinarea Purificrii, atunci cnd este necesar sau benefic, cu o
diet bun este destinat s v menfin organismul ?n echilibru pe termen
lung. Astfel se va restabil echilibrul pH-ului, se va opri dezvoltarea in
exces a microorganismelor gi se vor vindeca efectele cauzate de toxinele
pe care le emit. Vreau s subliniez, totugi, c atta timp ct abordarea
biochimic poate s v duc spre starea de bine, nu puteli trece cu ve-
derea factorii de mediu, de ordin intelectual, psihologic, emofiona] gi
spiritual, care influenfeaz de asemenea starea de bine general. Pentru a
atinge cu adevrat sntatea optim, trebuie s distruge!i tiparul negativ
care alimenteaz starea de ru intr-o boal. Trebuie s v mai ocupafi gi de
expunerea chimic, medicamente, ligri gi nicotina din ele), gi mai pufin
evident de gndurile, cuvintele gi faptele negative.
Cu ct aderali mai strns la indicafiile din acest capitol - din aceast
cafte -, cu att mai bune vor fi rezultatele. Ar trebui s incepefi s v
bucurali rapid de succes, asa c vreau s v avertizez c dac v simgili
mai bine, s nu credeli c sunteli cu adevrat sntogi. Mai ales pentru cei
care s-au luptat cu probleme de sntate, acesta poate fi un teritoriu
nefamiliar. Ugurarea simptomelor este bun, dar insista!i cu programul gi
cu un mod de hrnire complet alcalin gi vefi avea parte de o stare de bine

total, care poate fi mult peste ceea ce v imaginali atunci cnd sunteti
afectat de sirnptome.
Un mod de via! sntos ar trebui s fie instinctiv, dar e clar c, pe
undeva, oamenii au pierdut abilitatea de a-l intui. in acest moment, sunt
necesare mijloace extraordinare pentru recuperarea lui. Din fericire,
detineti aceste mijloace chiar acum. Dar ceea ce trebuie s facem cu tolii
este s ne linem sntatea sub control gi apoi s depgim subiectul. Nu
lsali s devin o obsesie. Nu deveniti sclavul ei. Un corp sntos gi o
minte sntoas ne pun in pozilia de a ne servi mai bine universul nostru.
El reprezint nigte leluri care merit efortul. Dar s nu v lsa[i att de
absorbili de atingerea lor ?nct s pierdeEi jocul imprevizibil al VieEii!
Cnprrolur- 9
Motiva[ia
Acestea sunt agadar etapele practice implicate in trecerea organis-

mului vostru spre noul mod de hrnire. Tot ceea ce au nevoie oamenii ca
s Tnceap este s descompun in elementele sale acest mod, lundu-l
cu incetul mai degrab dect fcnd o schimbare peste noapte. Mai inti
s ?nleleag de ce, apoi cum... gi aga pornesc pe acest drum.
Dar exist un proces intern important care are loc de-a lungul pre-
gtirilor practice, gi poate fi o piedic pentru unii oameni. Persoanele care
sunt deja avansate probabil c au trecut prin asta chiar fr s congtien-
tizeze. Pentru noi ceilalli, iat o trecere in revist a ceea ce trebuie s se
intmple pentru ca s permit o asemenea schimbare.
lat intregul proces: congtientizare, investiga[ie, cunoagtere, potenli-
al, motivalie, acliune, rbdare, rezultate. Trebuie s ?ncepeli cu con5ti-
entizarea. Poate v-a!i uitat in oglind intr-o zi gi v-a!i dat seama: ,,Ooo! M
ingrag!" Sau afi recunoscut c nu v simlili la fel de bine ca ?nainte. Sau ali
decis o dat pentru totdeauna c v-a!i sturat de senzalia de great gi
oboseal.
Aceast congtientizare v impinge spre investigafie. A! fost la doctor,
ali luat legtura cu un dietetician, ali cumprat aceast carte. Atri inceput s
cerceta[i cum gi de ce afi ajuns in situafia in care v aflati gi cum pute[i s-o
imbuntlili sau s ieili din ea.
Aceasta inseamn s ajungeli la cunoastere. in acest caz, a[i invfat
despre acizi gi baze, fermenli gi fungi, mucus i mucegai, gi ce fac toate
-
acestea organismului vostru gi variantele de prevenire a tuturor preju-
diciilor gi de restabilire a sntlii optime. Poate c ali vzut c sistemul
funclioneaz in viala altcuiva. Pe scurt, v identificali poten[ia/u/. Aceasta
inspir motivafia, care ne duce spre acfiune, gi, cu rbdare, ne conduce
spre rezultatele pe care le dorim.
'---li
i
ti
:%re
POVESTEA LU JO il
?ffix-::_::::ffi::**t=:rc _:.rexss;*,.
ri nm pierdut o mullime de timp gi energie curnd forma fizic;;:;;l

j obsedat de exerci[ii gi alergri. Eram la o dete strict fr grsimi. A.u* gtiu c ii
de fapt triam din zahr, dar atunci credeam c numai consumul de caiboh.
draJi imi putea asigura energia de care aveam nevoie pentru acele alergri de
20 km. Dar, pe msur ce timpul trecea, in loc s-m creasc energia, m ob-
servat c oboseala, irascibilitatea gi deprimarea deveniser parte din viafa mea.
ii
intr-un fel, nu eram surprins, cci vzusem o mulgime de persoane din famla ji
mea confruntndu-se cu tulburri mentale. Parte din lucrurile la care am fost
martor era gi modul in care starea lor se deteriora ca rezultat al medicamentelor
pe care le luau i care ar fi trebuit s-i ajute, a5a c am refuzat tratamentul
medicamentos. Dar nu voiam s continuu s triesc in modul acela.
Din fericire, atunci am gsit programul Miracolul pH. Am reugit s-mi dau
seama c oboseala gi deprimarea erau chiar expresia modului in care mncam,
triam gi gndeam, ceea ce imi ddea peste cap reacfiile chimice din organism.
Cnd mi-am curfat sngele prin diet gi mi-am schimbat stilul de via[, s-a
schimbat totul. Nu mai sufr de depresie gi stri de spirit oscilante. intreaga mea
atitudine a devenit optimist de cnd mi-au revenit energia gi cheful de via! pe
care le aveam cnd eram tnr. Asta inseamn motivafie!
inc mai am, ca majoritatea oamenilor, momentele mele de slbiciune, cnd
gndul la gogogi gi covrigi ?mi joac in cap. Din cnd in cnd imi ingdui ceva
de care am poft. Diferen[a mare este c acum doar vreau ceva aparte - nu din
cauz c sunt disperat dup ceva dulce! Oricum, dulciurile nu mai au acelagi
gust bun. Mai degrab vreau legume gi buturi din verdefuri, iar poftele mele
pentru junk food apar foarte rar.
Cnd Tmi amintesc de senzaliile de grea! gi oboseal dinainte de acest pro-
gram, este foarte usor s imi pstrez motivalia. i pe urm mai este gi felul in
care solul meu m privegte cnd sunt imbrcat cu o pereche de blugi mulali!
Printre alte lucruri, gtiu c gi el este motivat s fie sntos. Este o problem de
opfiune de fapt doar o simpl alegere, o dat ce ai inleles-o pe deplin, e
-
ji simplu de ales gi simplu de pstrat.
,l=.:-- -.:-.. ."=:
Puteli s v situali oriunde in acest spectru chiar acum. Dac vi se

pare c sunteli blocafi, aruncali o privire pentru a identifica exact in ce
faz afi cedat. Poate sunte[i motiva[i, dar nu v-a]i organizat pentru a
acliona. Poate afi aclionat, dar v-a[i pierdut rbdarea gi n-a[i vzut nicio-
dat rezultatele care ar fi trebuit s apar. Dar nu exist leacuri miracu-
loase sau solulii instant! Poate afi investigat, dar nu a[i ,,prins" cu adevrat
Dieta Young 'i.43
rspunsul - nu afi ajuns cu adevrat la cunoagtere. Poate agteptaf ca

aceast cunoagtere s v pice din senin gi nu ali intreprins nici o investi-
gafie. Poate nu a!i avut nici mcar acea senzalie inilial c ceva trebuie s
se schimbe, gi agteptali acea congtientizare.
Oriunde ali fi blocali, iegifi de acolo gi mergeli pn la capt. EfortuI
congtient este de obicei tot ce avefi nevoie ca s pornili procesul. i !ineli
minte, cnd parcurgeli procesul, de cte ori aveli probleme, putefi s v
?ntoarceli aci pentru a vedea unde sunteli blocali. Poate c ali eliminat
carnea i zahrul, dar nu putefi renunla la fructe. Acest proces v va ajuta
s reugili chiar gi in asemenea tip de detalii. Va trebu s v agteptafi la mai
mult de un obstacol pe care trebuie s-l depgili pentru a cgtiga cursa!
Unele persoane vor face acegti pagi in alt ordine a lor. Cea mai
obignuit varialie este s incepeli prin a trece la fapte, chiar dac n-a!i
dezvoltat congtientizarea sau chiar nu credeli c este posibil. incercali
acest program. Este o abordare mai mult sau mai pulin prin incercare gi
eroare, sau o atitudine ,,agteapt-5i-vezi". Pentru unii oameni, acest sistem
este cel mai convingtor. Dac incercali programul gi incepeli s avefi
rezultate, atunciveli recunoagte cu adevrat potenlialul, veli experimenta
cunoagterea, v ve!i angaja din nou in investigalie gi veli trece la fapte, cu
rbdare reinnoit gi, in final, chiar cu rezultate mai bune.
Dac facefi parte dintre acei pe care nu i-am convins inc, gndi!i-v
s v incerca[i norocul, verificafi singuri. Ali putea s fili singurii care v
puteli convinge. Nimeni nu v cere s depuneli un jurmnt de credin[
pe via[ fa! de program ca o condilie preliminar. Aga c dali-i drumul!
Nu aveli nimic de pierdut incercnd, ci totul de cgtigat.
Motivaia este att de important - gi cteodat att de dificil, inct
vreau s dedic acest capitol explorrii ei. Trebuie s v concentrali ?n-
totdeauna pe motiva!ie - i pe rezultatele pe care vrefi s le vedeli - cnd
incepeli s faceli aceste schimbri importante care s v aduc vindeca-
rea. Dac uitali de cevre!i sfacefi schimbarea, exist riscul sincepeli s
vedeli programul mai degrab ca pe un fel de priva[iune dect ca pe un
dar de via! gi sntate, cum este, de fapt. Trebuie s aveJi o motivalie
precis de a face din acest program un nou mod de via[, nu doar un
traseu temporar. Aceast concentrare v va ajuta atunci cnd veli pofti la
alimente care nu sunt bune pentru voi, sau atunci cnd prieteni bine
intenfionali sau familia vor s v rsfe[e cu ele. Dac rmneli concentra[i
pe propria voastr motivalie, gi blnd dar ferm , refuzali alimente care ar
putea contribui la starea voastr proast, cei din jurul vostru v vor in!e-
Iege in cele din urm gi v vor respecta opliunile. (i cnd vor vedea
rezultatele pe care le-ali oblinut, s nu fili suipringi daca vor vrea s gtie
cum s-o fac gi ei!)
lnceperea acestui program inseamn a v face o promisiune vou
ingiv, vielii voastre, sntlii voastre, strii voastre de bine. V propun o
abordare in cinci etape pentru a fi siguri c onorali acea promisiune gi c
-
v onorali pe voi.
1. Definifi-v gi inregistrafi-v motivafia. Primul pas in concentrarea pe
motivalie este s formulali schimbarea pe care vre[i s-o vedeli in viafa
voastr. Identificafi-o ct de specific puteli, in forma unui rezultat
dorit: ,,vreau s scap de durerile de cap pentru a m bucura de mai
multe activitli cu familia mea"; sau ,,Vreau s fiu slab,,; sau: ,,Vreau
s am energie pentru a m bucura de viala mea, de familie gi de
munca mea"; sau ,,Vreau s-mi fie cu adevrat bine". Cineva cu o
boal acut poate spune simplu: ,,Vreau s triesc!" chiar gi cineva
care este sntos are poate o motivalie: ,,Vreau s previn gi s evit
boala gi s m bucur de o viaf lung." O dat ce v este clar care v
este motivalia, scrie{i-o! Scrisul pe hrtie o face cumva mai real gi
mai serioas.
2, Stabilili un plan realist gi adecvat. Pentru a face schimbarea care este
eficient gi dureaz, trebuie s fim sinceri cu noi ingine. S luali in
considerare cu seriozitate exact ceea ce veli avea de fcut pentru a
face din ideea voastr motivafional o realitate, !ine[i cont de unde
plecali exact, gi planificali pagi specifici pe care trebuie s-i faceli
pentru a ajunge acolo. Asigurafi-v c e un plan realist gi c rmne
asa. Dac v planificali prea mult, prea repede, v veli descuraja
singuri chiar din start. Dac simplificali excesiv, cednd ?n fala iluzi-
ilor, nu ve[i obline niciodat rezultate.
Stabilii-v un termen in timp, dar aveli in vedere faptul c medalia nu
se acord neaprat primului care depgegte linia de sosire. Ritmul
este vital. Seamn mai mult cu un maraton dect cu un sprint.
Descompuneli in etape fiecare nou schimbare de comportament.
Acest program ar trebui s fie un program incitant, nu o intrecere
brutal, coplegitoare.
Cu ct sunteli mai dezechilibrali sau mai bolnav, aveli mai multe
argumente ca s fili motivali gi aveli nevoie de mai mult angajare
pentru a gsi echlibrul gi integritatea. Dac sunteli foafte departe de
cas, nu vefi putea s ajungefi tnapoi mergnd doar jumtate din
Dieta Young 145
drum. Dac aveli in cas gunoi care atrage mugtele, nu puteli scpa
de mute aruncnd doar jumtate din gunoi. in acelagi fel, nu veli
proteja interesul pentru o sntate de durat... planificndu-v s
renunlali la cafea sau la bomboane, dar continund s mncali pine
gi fructe (degi ali putea s sim!i!i ceva imbuntliri - doar c nu tre-
buie s confundaf asta cu a fi intr-adevr sntos). Mai ales dac
sunteli grav bolnav, trebuie s evitali extremele.
Un plan mai realist ar suna cam asa: ,,in urmtoarele gase luni voi face
tot ce pot pentru a scpa de durerile de cap. Voi face cte dou
tranzilii majore in fiecare lun, pn cnd voi obine toate schimb-
rile necesare pentru a aduce organismul meu fntr-o stare de echili-
bru." Ar trebui apoi s rostili cu voce tare detaliile specfice pentru voi
gi starea voastr, cum ar fi: ,,Voi incepe s beau sucuri proaspete de
Iegume 5i voi incerca o mas alcalin de cel pulin trei ori pe spt-
mn", gi: ,,Voi elimina toate zaharurile in plus, timp de o sptmn,
apoi voi elimina fructele cu conlinut mare de zahr pn cnd voi
atinge o stare de echilibru", gi: ,,Voi bea patru litri pe zi de ap corect
preparat, din care unul amestecat cu pulbere verde."
Aceast cafte stabilegte etapele fundamentale, intr-o ordne ralional.
Dar fiecare va acliona ?n felul su gi trebuie s-gi asume personal
responsabilitatea. Sunteli unici gi tot ce poate face un program con-
ceput de altcineva este s v ofere o temelie solid. Voi trebuie s v
construili propria cas. Este gansa voastr de a adapta modelul pentru
a fi siguri c v simlili bine ?n noua voastr cas - gi de a v spori
succesul.
Scrie!i-v ?ntregul vostru plan gi [ine!i-l la vedere.
3. Puneli in practic noile obiceiuri. Oricare ar fi planul vostru, incepeli
s-l aplicai. Exersali cu un mic dejun total alcalin de cel pulin trei ori
pe sptmn, apoi de cinci ori, apoi de gapte ori. Exersali s nu mai
luali un desert dulce, greu, dup mas. Exersali evitarea buturilor
alcoolice inainte sau ?n timpul mesei. Exersali alegerea unui aperitiv
vegetarian la restaurant.
Exersare inseamn repetare, iar repetarea oricrei aptitudini v cregte
abilitatea in acea aptitudine. Pe msur ce practicali aceste obiceiuri
noi, sntoase, veli dobndi un mod intuitiv, abil de a v hrni or-
ganismul cu ceea ce-i trebuie, fr sentimentul de privaliune. in loc s
v gndili la ce nu putet mnca, v vefi simli binecuvntafi de
abundenta pe care o avefi la dispozilie
4. Evalua!i, revizui!i gi recompensa{i-v progresul. Monitoriza!i-v

simptomele. S-au diminuat sau au disprut? v simlili mai ugori, mai
limpezi, mai energici? A1i slbit? V vin mai bine hainele? intrebali-v
dac v-a!i incadrat in plan gi dac planul vi se potrivegte. Dac aveli
probleme cu schimbarea, reevaluali-v lelul. Dac pare prea dificil -
sau prea lax - ajustali-l (in limitele adecvate strii voastre) astfel ?nct
s fie mai rezonabil de realizat. i ?n msura in care ali fcut ceea ce
v-a!i planificat s faceli, recompensali-v. De fapt, cea mai bun
rsplat pentru aducerea organismului la echilibru va fi probabil
simpla disparifie a simptomelor. Dac dorili o alt recompens in
afar de asta, fili atenli s evitali tendin[a comun de face din hran o
recompens - mai ales din hrana nesntoas. Cumprali-v o nou
pereche de pantaloni potrivili pentru noua voastr msur. Csifi-v
timp ?n programul vostru pentru a face ceva ce v place dar apucali
rareori s faceli: citili o cafte, faceJi o baie cu spum, ascultali o
melodie favorit. Duceli-v la un curs care v-a strnit de mult curio-
zitatea. Puneli-v tablouri noi in cas. Alegeli ceva care s v hr-
neasc sufletul asa cum noua diet v hrnegte corpul.
5. Dac,,a!i czut din cru!", pur gi simplu v suili din nou. A v simli
vinovali sau deprimali din cauza gregeliiinseamn pierdere de timp i
de energie. Iertali-v gi incepefi s mergeli din nou inainte. Refor-
mula[i-v motivalia gi scopurile.
Dac vi se pare foarte greu s v menlineli in program gi ceda[i prea

usor sau prea des, poate veli ?nlelege c a mnca des este pentru cei mai
mulli dintre noi nu doar ceva fizic, ci este gi un act profund emolional. De
multe ori folosim hrana pentru a ne consola, ca reaclie la stres, cnd ceea
ce avem nevoie cu adevrat este s gsim un mod de a ne reduce per-
manent stresul. Trebuie s ?nlelegem de ce ne orientm spre mncare
pentru consolare, gi unde altundeva putem gsi acea consolare. Dac vi se
pare prea greu s explorali singuri acest lucru, sau dac sim!i!i c sunteli
foarte lezali din punct de vedere afectiv, v sftuiesc s cuta[i un consilier
bun pentru a v ajuta s faceli lumin in zonele intunecate.
Pentru ca acest program s funclioneze, trebuie s existe o modificare

in modul in care v hrnli si trili. i poate cel mai important, ar trebui o
schimbare in felul ?n care gndigi. Exist o serie de atitudiniinrdcinate -
dar periculoase gi autodistructive, care impiedic oamenii s-gi gseasc
Dieta Young 147
integritatea gi vindecarea oferite de acest program. Vreau s le trec in

revist aici, pe scurt, astfel inct dac vreunul dintre ele v pare familiar,
puteli s v analizafi atitudinea.
Sufr de o boal de familie/ asa c nu pot s mai fac ceva ?n legtur
cu ea. Aceast atitudine, ca gi a lui Michelle (vezi tn caset), v ?mpiedic
s v asumali responsabiltl personale pentru propriul vostru organism gi
propria voastr sntate, gi deci de a face pagii pentru controlarea, eli-
minarea gi prevenirea bolii. Unele slbiciuni aparente sau predispozilii la
simptome pot fi mogtenite, dar inc puteli face multe pentru a invinge
destinul. Evitarea acestui tip de resemnare constituie primul pas. Cenele
nu spun niciodat intreaga poveste (Si de obicei nici nu tiJi dac chiar
aveli genele respective). Chiar dac este vorba de o mogtenire genetic,
exist ?ntotdeauna ceva ce puteli face pentru a reduce, a opri sau a [ine sub
control o boal.
Doctorii spun c ei au fcut tot ce au putut. Michelle a trebuit s
treac gi prin asta (vezi caset). Ceea ce a inleles este c nu conteaz ct de
minunali sunt doctorii vogtri; dac v chinuiesc inc simptomele, in-
seamn c nu s-a fcut totul. Dar cel mai important lucru aici este c
responsablitatea final v revine vou, nu vreunui medic. i voi sunteli
cei mai buni judectori a ceea ce merge gi a ce nu merge gi ce simlili c ar
trebui s ?ncercali gi ce nu.
ii
it
POVESTEA LUI MICHELLE
::i*-. -5r:ar':j:-: r:::-i].:=.ffi ;_: :=:,::ffi aJ:ffi .,-:::ffi
j in afar de faptul c am muncit continuu gi am fost mam a trei copii groraui,

il
ij am fost un fel de pacient profesionist in ?ntreaga mea viat adult. Am ?nceput il
ii foane nr, cu probleme cronice ale cilor respiratorii superioare de trei ori il
ii pe an, pn la vrsta de zece ani. De aici lista a continuat dou accese serioase ji
ii de pneumonie, probleme gastrointestinale cronice, tulburri menstruale, pro- ii
ii bleme grave de concentrare gi refinere a informafiei, probleme cu
slandele ii
ri suprarenale gi tiroida, oboseal, ameleli, hernie, anemie, hipoglicemie, tulbu-
ir rri musculare, disfunqia glandei pituitare, tensiune nevoas grav, depen-
,; denfi periodic de amfetamine (la indicafia medicitor), tutburri alimentare
ri care au necesitat spitalizare, gi depresie.
il n* avut dou sute de medicamente prescrise ca s nu mai vorbesc de cele -
ri luate fr prescriplie - dar nimic nu a dat rezultate. Acum gtiu de ce. Dar la acel
i moment era tot ce puteam face pentru a-mi gsi puterea de a merge inainte gi de
i a acliona ca gi cum totul era bine.
De aceea veli infelege de ce aproape c prea o veste bun cnd doctorul mi-a
sugerat o histerectomie total cnd am fnceput s sufr de disfunc[ii ovariene
grave. Mi-am zis: ,,Bine." Mama murise de tnr de cancer ovarian. Am crezut
c histerectomia imi va rezolva toate problemele de sntate. Poate c totul
provenea dintr-un dezechilibru hormonal.
Dup operafie, doctorul a venit gi mi-a spus c el crede c-a gsit motivul pentru
care am suferit atta de disconfort abdominal - uterul meu era de mrimea unui
pepene mare. ,,crozav!" m-am gndit eu - dac am scos pepenele, toate pro-
blemele mele vor lua sigur sfrgit.
i abdomenul meu a fost mai bine. Dar asta a fost tot. Din nou aveam multe
dintre aceleagi vechi probleme. Un doctor mi-a spus c femeile au tendinfa s
devin depresive gi s aib probleme gastrointestinale gi c ar trebui s m
obignuiesc. Mi-a recomandat terapie de substitulie hormonal (care m-a fcut
doar s m simt mai ru) gi a observat c aveam Candida in jurul unghiilor,
pentru care mi-a prescris Diflucan.
Un alergolog mi-a spus c aveam deficien! de anticorpi, gi m-a recomandat
unui alt doctor care mi-a dat mai mult Diflucan. Nu mi-a ajutat prea mult, gi am
fost ingrijorat pentru potenlialele leziuni ale ficatului.
Am gsit un doctor care m-a pus s incerc tot felul de medicamente noi, fr
efect. Apoi mi-a recomandat indeprtarea chirurgical a unei prti din intestinul
gros. Ce catastrof s-a dovedit a fi! Am avut attea complicafii, infecii gi anti-
biotice nct spitalizarea mea planificat pentru patru zile s-a lungit la gaptes-
prezece. E nevoie s v mai spun c ?n momentul n care am iegit din spital gi
am retnceput s mnnc, toate simptomele mi-au revent?
Din nou pretindeam c totul era bine, cu ajutorul ocazional al amfetaminelor
pentru a m menline in funcfiune. Dar gtiam c nu era ln regul. N-ar trebu s
ai nevoie de medicamente de nici un fel, zi de zi. i nu ar trebui s te simli
groaznic tot timpul (cu sau fr medicamente). Mi-au aprut dou noi simp-
tome: Mi-a slbit auzul gi imi pierdeam vederea la un ochi. Mi-am pierdut-o
complet intr-o sear, dup ce am mncat o bucat de tortl Cnd zilele mele
proaste au inceput s depgeasc cu mult numrul celor bune, am luat o decizie
de Anul Nou de a m face bine.
Primele indicii reale le-am avut dintr-o cate pe care am gsit-o in magazinul de
hran naturist. Am inceput s fac propriile mele cercetri, dar cnd am cutat
un medic care s se ocupe de mine mi s-a spus iar g iar c era doar o aduntur
de prostii.
Apoi vrul meu mi-a vorbit despre dr. Young. Cum am auzit de programul
lvtiracolulpH, imediat am sim[it c vorbea despre mine gi problemele mele. Am
gtiut, Tn sfrgit, c nu era doar o nscocire de-a mea - gi c exrsta o solu[ie. Am
fost de asemenea bucuroas s vd c nu eram singur. Nu v puteli tnchipui ce
povar mi s-a luat de pe suflet in ziua aceea.
Dieta Young 149
Dup o sptmn de la tnceperea programuIui, energia mi-a crescut. Sistemul

meu digestiv a artat o imbuntlire. Cea mai important schimbare a fost
luarea ,,ce[ii de pe creier". Am cptat vioiciune, iar nivelul meu de concentrare
a devenit cu 100% mai bun. (Am fost capabil s stau jos gi s scriu asta!) Ochii
mei inflamali, rogii s-au limpezit complet. Pielea, prul gi unghiile mele str-
luceau de sntate. Nu-m amintesc o perioad in care s m fi sim[it a5a de
bine, dar acum sunt gata pentru o sntate de durat. ii
--.-.:...-..===--j
intr-o zi, tot o s mor cnd imi va veni timpul, aga c ar trebui s m
bucur gi in rstimp s mnnc tot ce vreau. lndiferent dac credeli sau nu
c zilele v sunt numrate de vreo autoritate superioar, st ?n puterea
voastr s v umplefi zilele care v-au rmas cu satisfaclii mizere, prin abu-
zuri nelimitate asupra organismului vostru - sau s v bucurali de fiecare
ultim minut pe care-l mai aveli fiind intr-o stare excelent de sntate.
Moartea poate nu e ceva de speriat, dar reducerea masiv a calitlii vielii
care o precede, de obicei, este.
M voi ruga pentru vindecare. Dumnezeu m va vindeca. Nu e de
contestat faptul c rugciunile gi credinfa ne pot vindeca, gi eu cred in
miracole. Dar a cere s ne vindecm in timp ce refuzm s cooperm la
orice mod de vindecare prin noi ingine este, dup mine, o incercare
inutil. De asemenea, a cere integritatea in timp ce gtili c ?nlesnili pro-
cesul de imbolnvire, sun cam asa: ,,Ajut-m, chiar dac eu singur nu
m ajut."
Valoarea schimbrii o reprezint rezultatul. in acest caz, pacea gi
armonia care pot aprea prin adoptarea schimbrilor din acest program ca
parte a vielii de zi cu zi vi se ofer la cerere. AJi ajuns asa departe deoarece
voiali ce e mai bine pentru voi gi pentru cei pe care-i iubii, gi prin urmarea
acestor etape veli fi integri gi puternici gi capabif i s v bucurali de ce v
ofer mai bun aceast lume. Dac asta nu este o motivalie, atunc nu gtiu
ce ar putea fi!
Cnprrolul 10
Suplimente
Chiar dac dieta voastr ar fi ideal, tot v-as recomanda suplimente.

Alimentele din ziua de azi sunt doar o umbr a ceea ce au fost cndva gi a
ceea ce ar trebui s fie. Sunt cultivate cu fertilizatori artificiali in soluri
srcite gi stropite cu pesticide pn aproape de uciderea complet. Sunt
culese prea timpuriu gi transportate pe distanle lungi, gi se vestejesc in
camioane gi depozite gi pe rafturi, pierznd elementele nutritive cu fiecare
minut care trece, cu mult inainte s ajung in buctria voastr. Sunt gi
exceplii, bine?nleles, dar tabloul general este dezastruos.
i chiardac ali avea o diet perfect, din alimente perfecte, corpul
vostru este att de asaltat de mediu din punct de vedere fiziologic, inct tot
ati avea nevoie de suplimente ca s compensali. O persoan obignuit este
expus zilnic Ia cinci sute de substanle chimice. (i nici nu vorbim aici
despre ce introducem congtient in organism atunci cnd mncm prost.)
Aga c in acest capitol, eu (Rob) am s detaliez pentru voi supli-
mentele zilnice pe care le recomand oricui, ca gi suplimentele ce vizeaz
anumite simptome. Veli regsi unele dintre suplimentele discutate in
capitolul despre Purificare, tratate mai aprofundat, precum gi sugestii
suplimentare.
irucrprfr cu PRoDUSELE porRtvtrE

Exist multe produse bune, dar tot trebuie s v alegeli cu grij su-
plimentele. Evitali orice conline adaosuri indulcitoare. Asigura[i-v c nu
luafi produse cu alcool sau zahr - dou ingrediente pe care multe
companii le folosesc drept conservanli. Unele suplimente sunt contami-
nate cu fermenli gi fungi sau cu sporii lor gi sunt deci evident contrapro-
ductive ?n cel mai bun caz, iar tn cazul cel mai ru sunt de-a dreptul
duntoare. Ferili-v de produsele care conlin alge sau fungi. Trebuie s
verifica! orice companie de la care cumprali pentru a vedea dac sunt

sensibili la acest subiect gi ce sisteme de proteclie aplic. Dac ele nu
controleaz in vreun fel conlinutul, eu nu as cumpra de la o astfel de
companie. Cteva nume de mrci de calitate sunt Source Naturals,
soloray, lnnerlight de la Darius lnternational gi Nature's way.
DOZAJUL
Nu puteli lua intotdeauna suplimente conform instrucliunilor de pe
pachet. V dau aici indicafiile mele. Pentru suplimentele recomandate
care sunt sub form de capsule, luagi una sau dou capsule de cel pulin
trei ori pe zi. (Asta inseamn pn la un maximum de 3000 mg per in-
gredient pe zi, degi cele mai multe le veli utiliza in combinali, aga c nu
atingeli maximum pentru vreunul dintre ingrediente, gi nici nu trebuie s
incerca!i.) Lichdele (cu exceptia ClOz) trebuie s le puneli sub limb, 3-5
picturi de 3 ori pe zi. lndiferent de form, in boli grave puteli cregte
frecvenla (pstrnd cantitatea aceeasi) pn la 6-9 ori pe zi. Acolo unde
indicagiile de dozaj sunt diferite, am subliniat acest Iucru in descriere.
Dimensiunea capsulei standard in industria suplimentelor este de
500 mg. Pot conline pn la 500 mg dintr-un singur ingredient, sau un
amestec de ingrediente (dintre care unele pot fi inerte) pn la un totaf de
500 mg per capsul. Preparatele coloidale ar trebui s conlin 5-10 prfi
per milion (ppm).
Nu sunt de fapt foarte strict in legtur cu ct de mult lua[i exact din
fiecare ingredient in aceast limit pentru capsule gi lichide. Majoritatea
celor pe care le recomand sunt amestecate cu alte produse, gi veli dori cu
siguran! s profitali de combinalii pentru a menline numrul total de
capsule pe care le luali in limite rezonabile. Combinaliile (cel pulin cele
de la companiile bune) amestec ingredientele care se completeaz unul
pe altul, aga c dac lua[i odat 25 mg mai degrab dect 50 mg, probabil
c luali 25 mg din altceva care aclioneaz similar in amestec. Exist un
acord general despre nivelul la care este eficient fiecare ingredient, gi
majortatea folosesc cam aceleagi cantitli. Dac v uita[i la toate op[iunile
din rafturile de alimente naturiste, ve[i vedea c exist mcar un oarecare
consens despre ct de mult trebuie s consumali. Acolo unde conteaz
efectele specifice, le-am detaliat in descrierile de mai jos.
Jineli cont c dozajele recomandate aici sunt generalizate 9i se refer
la o greutate corporal de 70 kg. Reacliile chimice ale fiecrui organism
Dieta Young 153
sunt unice gi poate c vefi avea nevoie de o cantitate mai mare sau mai
redus dect cea sugerat, in funclie de greutatea voastr, de tipul de
organism, de bolile cu care v confrunta[i gi de sensibilitate. Dac sunteli
mai slab, sau mai sensibil la suplimente, menlineli-v la limita de jos a
domeniului pe care l-am prezentat" Dac suntefi mai gras, sau nu observafi
rezultatele pe care le dorili, mergefi spre Iimita de sus. Vei gsi ce vi se
potrivegte. Ascu ltali-v organ ism u I !
Ca la orice program cu suplimente, ar trebuie s v consultali cu
medicul tnainte de a tncepe s luafi ceva.
COLOIZII
Multe dintre cele pe care le recomand sunt in form coloidal, sau
Iichid, aproape homeopatic. Coloizii sunt cele mai mici forme biologice
din orice materie, gi sunt destul de mici pentru a trece prin membrane. in
aceast form, elementele nutritive ocolesc procesul digestv gi sunt usor
absorbite gi gata de a fi utilizate de organism. Nu e nevoe de consum de
energie pentru a le converti tntr-o form utilizabil, ca la suplimentele
standard. Acest lucru este important mai ales dac aveli o boal dintre cele
care v afecteaz digestia, crescnd riscul de a rmne malnutrili exact
cnd avefi cea mai mare nevoie de elemente nutritive.
Lichdele nu sunt neaprat superioare altor forme, dar ele sunt
aproape intotdeauna o idee bun. Dac folosili gi lichid gi capsule, ve[i
asigura organismului o serie de beneficii.
Suplimentele colodale pot fi Iuate oricnd, dar la intervale fa! de
mese, cu dozele distanate de-a Iungul zilei. Puneli picturile sub limb,
mai degrab dect s le tnghi!i[i, pentru o absorbgie rapid, direct in
circuitul sanguin. Puteli lua in felul acesta un supliment dup altul; totugi
trebuie s lsali un interval de i 5 secunde intre ele. Sau puneli-i pe to[i
tntr-un pahar de ap pur gi bei incet,,coctailul coloidal". in orice fel agi
face-o, trebuie s tncercali s luafi cte 3-5 picturi de 3 ori pe zi. Jinei
minte c 3 picturi de 5 ori pe zi reprezint o formul mai bun dect 5
picturi de 3 ori pe zi.
FOLOSI REA SU PLIMENTELOR

Cnd cumprali suplimente, poate c nu veli gsi intotdeauna com-
binaliile exacte descrise aici. Am enumerat in general ingredientele in
ordinea importanfei, aga c degi am o mare credin in puterea combina-
!iilor, vei obline cel mai mare beneficiu dintr-un amestec cuprinznd cel
pulin prima pereche de ingrediente de aici.
Mai departe tn acest capitol, vom detalia suplimentele specifice
pentru anumte simptome gi boli. Vreau s incep, totugi, cu lucrurile
fundamentale din care fiecare va beneficia lundu-le zilnic, cum sunt
vitaminele gi in special mineralele; carenlele nutrilionale pot cauza pro-
priile lor probleme, bineinleles, dar in plus, ele cresc i toxicitatea
micotoxinelor (gi, intr-un cerc vicios, micotoxinele interfereaz cu ab-
sorblia elementelor nutritive, crend carenle). Mineralele sunt importante
in special deoarece fr ele vitaminele gi enzimele nu au efect. in plus,
mineralele sunt ceea ce lipsegte din solul nostru, gi deci din alimente. Prin
exercilii fizice, ele sunt eliminate din organism. Detoxifierea (ca in cazul
Purificrii descrise in cafte, sau doar trecerea la o diet alcalin), specific
scopurilor noastre, necesit nutrienli minerali suplimentari.
Dac ceea ce urmeaz pare prea mu[t, !ine1i minte c puteli obline
rezultate suficiente doar folosind pulbere verde concentrat gi picturi de
pH, tmpreun cu o diet restructurat. O formul multivitaminic gi
multimineral formeaz urmtorul strat fundamental. in afar de aceasta,
beneficiile sunt prezentate aici pentru a v ajuta s decideli ce este cel mai
bine pentru voi (in colaborare cu un medic). Toate suplimentele de aici
completeaz schimbrile de diet pe care le faceli, v ajut ?n timp ce
facefi aceste schimbri gi v protejeaz atunci cnd nu mncali corect.
Sunt nepreluite atunci cnd v confruntali cu anumite simptome. Dar
-
trebuie s stabilili ce merge cel mai bine in cazul vostru inclusiv cte
suplimente puteli s folosili.
STARURILE
Iat ceea ce trebuie s ia zilnic oricine :
Dioxid de Clor (CtOz ) sau peroxid de hidrogen (HzOz), sau ,,picturi
de pH" sunt substanle sigure, stabile care elibereaz oxigen in organism 5i
blocheaz materiile strine. Aminti!i-v, microorganismele rele sunt
anaerobe, prospernd in absen[a oxigenului, oxigenul eliberat de aceste
substanle trece in sistem gi elimin fermenlii gi fungii 5i inhib sporii lor.
Pute[i folosi peroxid de hidrogen obignuit. Sau cutali o solulie
concentrat de clorit de sodiu (NaClOz), un precursor al ClOe' Cloritul
poate gi s creasc eficienla enzimelor oxidante, care ajut celulele sis-
temului imunitar, numite macrofage, s inghit la propriu microorganisme
Dieta Young, 155
gi toxine, asa c primili un bonus sub forma reacliei mai bune a sistemului
imun itar.
Studiile efectuate la Stanford University School of Medicine au do-
vedit c ClOz este foafte eficient tmpotriva Candida albicans. Cercetri
ulterioare au furnizat dovezi solide c ClOz poate influenla favorabil
rezultatul diverselor probleme de sntate. Spectrul larg de beneficii
indic faptul c ClOz aclioneaz la nivel celular, fr efecte secundare
nedorite.
Aceste picturi v ajut organismul s se menfin alcalin, neutrali-
znd gi echilibrnd aciditatea pH-ului. Trebuie s folosili o solulie de
concentralie 2%, aga cum au majoritatea produselor. Adugai 16 picturi
Ia litru de ap pur * gi beli patru litri de acest fel pe zi (pentru po(ii mai
mici, aduga!i 4-6 picturi la 250- 350 ml deap). Sau urmai indicaliile
de pe etichet.
Pulbere verde concentrat. in mod ideal, 3 din cei 4 litri de ap cu
picturi de pH trebuie buli in amestec cu cte o linguri! de pulbere
concentrat de verdeluri i ierburi. Diverse companii fac acest tip de
supliment, iar pe pial sunt o mullime de tipuri diverse de pulberi verzi
concentrate. Pulberile cu un singur ingredient (doar iarb de gru sau de
lucern, de exemplu) pot fi mai usor de gsit, dar ar trebui s cutali un
amestec de ierburi gi verdeluri, care sunt usor asimilabile gi rapid
alcalinizante, gi combinalii care sunt bogate in mod natural in fibr, care
se fixeaz de toxine gi le elimin din organism. lngredientele-cheie sunt
iarba de gru, iarba de orz, gi iarba de kamut (cultivate prin metode
organice). EIe trebuie amestecate cu o varietate de legume verzi ca
broccoli, varz crea! gi spanac - este mai pugin important care anume, ci
doar simpla asigurare a unei varietfi largi. O formul conlinnd alge rogii,
o iarb bogat in sruri alcaline, care poate lega micotoxinele gi le poate
scoate din organism, ar fi o variant excelent. lngredientele germinate
sunt de asemenea bune, deoarece faza de germinare are loc cnd planta
se afl la apogeul su nutrilional.
Pulberea verde este bogat in elemente nutritive (inclusiv proteine
usor de digerat) gi ajut la modificarea lent a sngelui gi lesuturilor
voastre de la pH acid spre cel alcalin, atingnd un echilibru de pH ideal,
firesc.
O formul de multiminerale de spectru larg cu sruri celulare. Tre-
buie s luagi ,,macromineralele", care sunt calciu, magn eziu, mangan, zinc
gi fier, plus toate oligoelementele - din care exist vreo optzeci gi gapte.
Cu ct varietatea pe care o luali e mai mare, cu att mai bine, dar in cazul
in care nu le gsili pe toate optzeci gi ceva, asigurafi-v s luafi fosfor,
i
potasiu, zinc, seleniu, cupru, crom gi iod. Trebuie s tuali cte mg din
fiecare dintre srurile celulare (sruri minerale, cunoscr .u sruri tisu-
lare, care reprezint fundamentul pentru fiecare celul, gi fr de care am
muri). Ele sunt: sulfat de potasiu, fosfat de magneziu, clorur de sodiu,
fosfat de sodiu, sulfat de sodiu, fosfat de calciu, rrlfat de calciu, fluorur
de calciu, fosfat feric, clorur de potasiu, fosfat de potasiu gi silice. Fiecare
capsul dn formula multimineral pe care o alegeli trebuie s fie 500 mg,
asa cum sunt majoritatea.
O formul de spectru larg de multivitamine cu sruri celulare. Din
nou/ cutali o varietate ct mai mare de vitamine, combinate in mod ideal
cu sruri celulare (aceleagi ca mai sus). Trebuie s luali cel pulin vitam-
nele: A, tiamin (81), riboflavin (82), niacin (B3), colin (B+, pantotenat
de calciu (85), hidroclorur de piridoxin (86), biotin (87), inositol FCC
(BB), acid folic (89), cianocobalamin (812), vitamina C, vitamina E gi acid
paraaminobenzoic.
Deoarece vitaminele B sunt att de importante, ar trebui s v gndili
s luali in plus o formul de B-cornplex Iichid. Vitaminele B sunt utilizate
in formarea celulelor, sunt importante pentru longevitatea celulelor gi sunt
folosite la producerea enzimelor. Puteli folosi o capsul de 500 mg care s
combine toate vitaminele B (in doza obignuit de 1-2 capsule de 3 ori pe
zi), sau un lichid pe care-l puteli gsi attin stare coloidal, ct gi in form
obinuit. Orice tip de lichid folosili, doza este aceeagi: 3-5 picturi de trei
ori pe zi. Sau poate veli dori s urmafi instrucliunile de pe ambalaj, in
special pentru Iichidele necoloidale, cci fiecare variant de productor
difer pulin.
Acizii gragi esen[iali (EFA), care se gsesc in pegte gi uleiurile din
semin!e, includ acizii gragi omega-3 gi acizii gragi omega-6. Acizii grag
sunt componente normale ale celulelor umane gi abund in special in
celulele creierului, sinapsele nervoase, receptorii vizuali, glandele su-
prarenale gi glandele sexuale. Dac mncafi o mullime de uleiuri sn-
toase gi nu aveli simptome speciale, s-ar putea s n-aveli nevoie de
suplimente, dar acizii gragi esenliali sunt att de importanli inct trebuie s
asigurali un apoft suficient, Tntr-un mod sau altul.
Haideli s privim mai inti la acizii gragi omega-3 .Acidul
eicosapentaenoic omega 3 (EPA) gi acidu/ docosahexaenoic (DHA) sunt
antimicotoxice, scznd nivelurile de proteine de restaurare (un semn de
Dieta Young 157
micotoxine in snge) din artere. Proteinele de restaurare sunt implicate gi

in evolulia aterosclerozei, aga c reducerea lor ?nseamn un beneficiu
dublu.
Acizii gragi omega-3 ofer mult mai mult proteclie inimii: ei ajut la
dispersia acizilor gragi satura!i, crora le place s stea adunali la un loc,
evitnd astfel aglomerrile de grsime din snge care atenueaz sarcina
electric. Ei impedic globulele sngelui s devin prea aderente, avnd
ca efect scderea probabilitaii de formare a cheagurilor care pot deter-
mina atacuri de inim sau infarct. Ei scad nivelul trigliceridelor pn la
65o1.. Ei reduc nivelul colesterolul gi al lipoproteinelor de joas densitate
(LDL). Ei reduc la jumtate nivelul Iipoproteinelor de densitate foarte joas
(VLDL). Nivelurile crescute ale trigliceridelor, in mod special LDL gi
VLDL, sunt asociate cu bolile cardiovasculare: hipertensiune, ateroscle-
roz, deficienle ale inimii gi ale rinichilor, congestie cerebral gi atac de
cord. in plus, organismele noastre produc prostaglandina PC3 din EPA.
PC3 ajut la prevenirea infarctului gi a atacurilor de cord, scade tensiunea
(prin blocarea producfiei de PC2 aflate in carne, care favorizeaz creg-
terea tensiunii), gi prevne coagularea patologic a sngelui in plmni gi
vase de snge"
i dac asta nu este destul pentru voi, studii pe animale au demonstrat
c EPA gi DHA inhib dezvoltarea gi metastaza tumorilor.
EPA gi DHA se gsesc la soiurile de pegte de ap rece gi la alte ani-
male rnarine nordice. Pstrvul, somonul, macroul, sardinele, tonul gi
{iparul sunt cele mai bogate surse de acizi gragi omega-3. Pentru cei care
vor s evite produsele animale, exist o mullime de surse pentru un
precursor al EPA gi DHA, un alt omega-3 numit acid alfa-linoleic (ALA),
cum sunt uleiurile din seminfe de n, cnep, nuci gi boabe de soia.
Organismul trebuie s ac{ioneze pentru conversii de acizi gragi esenliali
de genul acesta, care necesit diferite stagii, iar Tn cazul unui sistem slbit,
ar fi mai bine s se ia omega-3 preformate (de origine animal).
Asigurafi-v c acizii gragi esenliali pe care-i luafi sunt proaspefi,
pentru a da rezultate bune. (Deschide[i o capsul - nu trebuie s existe
miros de ,,pegte".)
Acizii gragi omega-6 se gsesc ln semin[ele de limba-mielului, ciu-
bofica-cucului, floarea-soarelui i coacze negre, ca gi in uleiurile de
pegte. Acidul gamma-linolenic (CLA) este principalul. Uleiul din semin[e
de Iimba-mielului conline pn la 24o1, CLA, uleiul de ciubolica-cucului
cam jurntate dn aceast concentralie. Limba-mielului conline de ase-
158 Dr. Robertl?]loung & Shelley Redford young
menea cam 34% acid Iinoleic, un alt omega-6. ofrnelul conline 79olo,
floarea-soarelui 69%, migdalel e 26oh, seminlele de dovleac 42olo, gi nap
28Yo. Uleiul de cnep conline trei prli de acizi omega-3 la o parte de
acizi omega-6 - ca gi uleiurile de pegte.
Acizii omega-3 gi -6 aduc o palet larg de beneficii pentru sntate:

. scad tensunea, colesterolul gi riscul de infarct gi atac de cord;
r normalizeaz metabolismul grsimilor in diabet gi scad canti-
tatea de insulin de care au nevoie bolnavii de diabe|
o previfi Ieziunile ficatului datorate alcoolismului, reduc simp-
tomele de sevraj ce apar la cei care renun! la alcool, gi reduc
starea de mahmureal;
o contribuie la producerea unei prostaglandine care este de folos
Tn unele cazur de schizofrenie;
r proVoac pierdere in greutate prin cregterea vitezei de metabo-
lizare gi de ardere a grsimilor;
. amelioreaz durerile menstruale de sn gi sindromul premen-
strual. Uleiul de limba-mielului in combinafie cu vitamine gi
minerale s-a dovedit eficient la aproape 90% dintre pacieni;
r previn uscarea gi atrofierea glandelor lacrimale gi salivare (sin-
d rom ul Sjgren);
r previn artritele, conform unor studii pe animale;
. tmbuntlesc starea prului, unghiilor gi pielii;
o atenueaz unele tipuri de eczeme;
. ?ncetinesc sau opresc progresul sclerozei multiple, mai ales
dac se incepe destul de repede dup diagnosticare. (Uleiurile
de pe;te au fost utilizate cu aceeagi eficien!.);
. aiut la tratamentul degenerrii nervoase (neuropatie diabetic)
in diabetul de tip ll, cnd gi zahrul gi grsimile saturate sunt
eliminate din diet;
. distrug celulele canceroase (celule infestate cu mucegai sau
micotoxine in culturi de !esut), fr s afecteze celulele nor-
male.
Dieta Young 159
SUPLIMENTELE DIN PLAN SECUND

Dac sunteli gata s extindeli folosirea suplimentelor, urmtorul loc
?n care trebuie s cutali este lista cu suplimentele cele mai utilizate in
timpul Purificrii. Ele formeaz baza unui program de suplimentare.
Concentrat de fruct noni, care este antifungic gi antiparazitar. Func-
!ioneaz prin activarea enzimelor gi permite organismului s-gi reinno-
iasc celulele gi s refac sntatea sngelui gi a lesutului. imbunt[egte
de asemenea digestia gi absorblia elementelor nutritive, datorit influenlei
sale enzimatice, gi ajut celulele s foloseasc proteinele. Fructul noni
regleaz sntatea proteinelor celulare, asa cum sunt ele folosite in
crearea dfertelor substanle ale corpului. Fructul noni era folosit in mod
tradiional in Polinezia pentru o gam larg de simptome, inclusiv pro-
bleme digestive, parazili intestinali, bolide piele, alergii, aftrite gi diabet.
lngredientul activ, xeronina, se mai gsegte gi in papaia gi este activ
fziologic in cantitli infime. Cantitli mici apar de fapt tn toate celulele
sntoase ale plantelor gi animalelor. Fructul noni conline g cantitfi
importante dintr-un un precursor al xeroninei, anume proxeronina.
Alegeli un supliment coloidal. i nu v fie team, noni este un fruct
foarte amar - srac in zaharuri. in consecin!, muf te suplimente sunt pline
de zahr suplimentar sau alli indulcitori, aga c aveli grij s-i evitagi.
Trebuie s evitali gi orice produse cu fructe noni pasteurizate. Majoritatea
le vefi gsi probabil sub form de pulbere, in capsule. Ar trebui totugi s
cutafi gi un preparat coloidal.
Argintul coloidal ajut sistemul de aprare propriu al organismului gi
este un alcalinizant puternic. El ajut in organizarea celulelor la formarea
de lesut nou. Cutali preparate coloidale.
Clorofila. Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le extrageli din
sucurile de verdeluri este clorofila. Pulberea verde concentrat este o alt
surs excelent. Dar mai puteli cumpra extracte lichide de clorofil, pe
care Ie puteli Iua separat sau le folosili pentru a spori efectele sucului. (Nu
le folosili in loc de suc.) Dac nu suntefi obinuili cu gustul sucului de
legume, vefi constata c nigte clorofil lichid cu arom de ment tl
imbuntlesc. (Evitatri preparatele cu adaos de zahr/ care se introduc de
obicei atunci cnd se adaug ment.) Clorofila este livrat ca lichid;
adugali 1 lingurif la 250 ml de ap pur.
Rodiul gi iridiul, care sunt minerale ce se gsesc in form coloidal,

asigur hrnirea celulelor care au fost atacate de micotoxine, permi!n-
du-le refacerea capact1ii de a comunica eficient unele cu altele
Conductivitatea ADN a crescut de zeci de mii de ori cnd s-a adugat
cte un atom de rodiu Ia ambele capete ale spirale. Bineingeles c asta s-a
fcut intr-un laborator, gi inc nu s-a determinat dac orgrnirrul face asta.
Dar arat c potenfialul superconductiv (permiterea trecerii curentului
electric fr rezisten!) al unui metal poate fi biologic activ. Cercetri
fcute la U.S. Naval Air au artat c celulele din lesuturile vii comunic
intre ele in mod superconductiv, dar nu a fost determinat identitatea
superconductorilor. Degi exist inc multe de inleles despre proces, este
clar c aceste metale conductive sunt eficiente in stimularea impulsurilor
electrice la nivel celular, inducnd fluxul de electricitate in gi ?ntre celule.
Extract din coai de pin. Una dintre cele mai valoroase bioflavo-
noide este extractul din coaj de pin, care ajut la reducerea acidit!i,
reducnd in acelagi timp inflamalia (durerile) din corp. S-a demonstrat c
se leag direct de lesuturile conjunctive ale corpului, ?ntrefinndu-le gi
reparndu-le. Extractul din coaj de pin este o exceplie de la regul prin
faptul c este disponibl in capsule de dimensiune normal, majoritatea
produselor conlinnd doar 25-50 mg de substanf, ceea ce este bine.
Trebuie s luali 1-2 capsule, de 3 ori pe zi.
O formul antimicotoxinic combinnd n-acetilcstein, l-taurn,
sau sulf organic, toate sunt excelente pentru eliminarea micotoxinelor gi la
legarea lor pentru a le elimina din corp, ca gi inlturarea acizilor din corp.
Le putefi lua separat sau impreun. Mie imi place combinalia. Sulful
organic Tn sine este o alegere popular, iar dac luagi doar un tip, trebuie
s fie n-acetilcistein. Dozele uzuale aplicate: 1-2 capsule de 3 ori pezi,
iar dac lua[i ma mult de una dintre acestea, trebuie s Iuali mai pu!in din
fiecare, s spunem in jur de 1 capsul de 3 ori pe zi.
Cel mai important dintre acestea trei este n-acetilcisteina, o form de
protein, care controleaz microorganismele negative gi este o antimico-
toxin puternic, furniznd o proteclie excelent impotriva unui domeniu
larg de riscuri toxice (inclusiv acroleina din toxine, din preparatele la
grtar gi fumul de ligar gi gazele de egapament; paraquat, un erbicid;
supradoze de acetaminofen, un calmant al durerilor din Tylenol; halotan,
un anestezic; gi a efectelor secundare ale medicamentelor anticanceroase
Adriamicin gi ciclofosfamid). Studiile arat c n-acetilcisteina se poate
Dieta Young 161
combina gi cu metalele grele toxice precum plumbul, mercurul gi cadmiul

gi Ie elimin din corp.
Clutationa, un antioxidant important, avnd roluri-cheie in activitatea
enzimatic, este un derivat al n-acetilcisteinei gi poate fi un element-cheie
?n valoarea de protecfie a proteinelor. Un adaos de n-acetilcistein a artat
o cregtere a nivelurilor de glutation din rinichi, mduva osoas gi mai ales
din ficat, care utilizeaz ambii compugi pentru protecfie ?mpotriva
m icotoxinelor.
Cercetri legate de n-acetilcistein in relalie cu acetaldehida (o
micotoxin primar a fermenlilor gi fungilor, care se gsegte gi in fumul de
t8ar) arat ct de eficient este aceasta. intr-o serie de teste cu mai multe
elemente nutritive diferite, l-cisteina s-a dovedit a reduce efectul nociv al
acetaldehide cu 29olo. Clutationa le reduce cu 33%. Dar n-acetilcisteina
le reduce la zero! Acest antidot puternic la mediul modern poluat este o
component normal a corpului, dar pentru a prim beneficiile sale ma-
xime este nevoie de o suplimentare.
O formul antifermenfi conlinnd acid caprilic sau acid undecyle-
nic. Acidul caprilic controleaz microorganismele negative gi toxinele lor.
Este un acid gras saturat antifungic aprobat de FDA in 1984 pentru vnzare
fr prescriplie. Studiile au demonstrat c pacien[ii trata!i cu acid caprilic
au eliminat complet fungii din scaun. Poate s produc o remisie a
simptomelor in probleme de sntate legate de fungi, gi pare s fie sigur gi
eficient, fr efecte secundare grave. Cele mai eficiente formule cu acid
caprilic sunt acelea destinate a fi eliberate in colon, unde se gsesc ma-
joritatea fungilor. Alturi de eficienla ?n eradicarea fungilor, acidul caprilic
este folositor dup tratamentul gutei, indigestiei, infecfiilor cu fermenfi,
ciupercilor de la degetele picioarelor gi erupliilor, ca gi in scop preventiv.
Cutafi printre componen[ii amestecului cte 25-50 mg de acid
caprilic sau undecyclenic. Aproape intotdeauna veli utiliza o formul, gi
poate c il veli gsi pe unul sau pe cellalt Tn form coloidal.
ii ,,ritrrcTr ,. t r rr .F yr rrrr rF ^. ^r il
ii Cand fiica mea Cheryl s-a Tmbolnvit att de grav Tnct a trebuit s fie internat ii
il gi supus unui tratament antipsihotic att de purernic inct exista

riili;" ii
ii provocrii de traume nervoase permanente, doctorii au recunoscut c nu erau ,i
ir siguri despre ce era vorba. Schizofrenie? Sindrom bipolar? Un episod psihotic? ij

'162 Dr. Robet O'Young &
Shelley Redford young
Am Stiut c e foarte grav, atunci cnd unul dintre mulii doctori pe care i-am
consultat in cutrile mele pentru ceva mai bun pentru Cheryl * un psihiatru
att de bine cunoscut lnct dac li folosesc numele l-a[i putea recunoagte mi-a
-
spus: ,ii vor da bolii ei un nume gi ii vor da un medcaent, dar nu gtiu de fapt
ce fac 5i despre ce e vorba." Asta venea de la un om a crui treab eia s le dea
acestor lucruri un nume gi s le prescrie un medicament, gi care, de fapt, de-
venise celebru fcnd asta! Mi-a sugerat s gsesc o unitate tip sanatoriu gi s-o
internez acolo pentru cel pufin un an - gi chiar gi eu s m odihnesc!
Nu voiam s-o dau iar pe Cheryl pe minile altor doctori gi psihologi, nici unul
dintre ei neavnd nici cea mai mic idee de ceea ce se intmpla u de ce ar
trebui fcut pentru a fi bine. Mi-am orientat cutrile spre medicina ,alterna-
tiv" 5i am gsit un psihiatru care trata depresiile gi ,bolile mentale" prin nu-
trilie. Dup propriile mele cercetri am inceput s-o trec pe Cheryl pe o diet
complet organic, cu multe proteine gi cu aproximativ dou sute de suplimente
pe zi. Acest doctor a fost de acord cu abordarea gi a adugat sptmnal injeclii ji
cu vitamina 812. Cheryl prea s mearg mai bine. ii
Dup opt luni gi gase mii de dolari cheltuili cu acest regim, Cheryl inc avea ii
modificri violente ale strii de spirit gi depresie, iar n final a czut din nou in jj
psihoz. A fugit de acolo gi a trecut un an inainte ca s-o aducem din nou in li

spital. A trebuit s-i strecor suplimentele in ambalaje de plastic - culmea iro- ji
niei! - pentru cereale cu zahr. Nu erau permise suplimentele pentru pacientii ii
,,bolnavi mental" -- numai antipsihoticele periculoase, dar zahr Si cofein ct il
voiau. i nu m puneli s vorbesc despre hiana pe care o primeau. Nu a* prirt ii
aborda subiectul nutrile cu doctorii ei, cu att mai pufin s le spun c lua sute
de vitamine pe zi. Cnd lui Cheryl i s-a fcut iegirea din spital mai devreme
dect multora dintre pacienlii mai pulin bolnavi dect era ea la Tnceput, doctorii
au atribuit rapida ei revenire noului lor medicament-minune.
Dup ce a iegit din spital, am dus-o in Mexic pentru terapie cu celule vii pentru
suma de cincisprezece mii de dolari. Asta i-a permis renun[area la medica-
mente, dar nu i s-au oprit strile oscilante sau depresia. A plns aproape in
fiecare zi din mai pn in septembrie. $i eu la fel.
in toat aceast perioad sntatea mea s-a deteriorat grav. Mi-am neglijat
organismul, iar stresul incredibil a fcut ravagii. Eram umflat peste tot (acum
gtiu, de la fermenfi). Aveam dureri Tn tot corpul. Cu vederea stteam att de
prost inct adesea abia vedeam. Nu aveam energie s vorbesc.
in sfrgit, am aflat intmpltor de dr. Young. Cheryl i cu mine ne-am fcut
analizele de snge pe loc gi am aflat despre parazlii dn sngele ei, care-i
provocau anxietate gi depresie. Am aflat despre acest program gi am gtiut c in
cele din urm am gsit solu[ia.
Am fcut amndou Purificarea gi am inceput s lum o mullime de formule
antifungice/antimicotoxice, confinnd acid caprilic coloidal, acid undecylenic,
germaniu gi n-acetilcistein, rodiu gi iridiu pentru creier, amilaz antifermenti,
Dieta Young 163
bromelain, papain, gi lipaz, multivitamine cu sruri celulare. l-taurin gi

uleiuri omega-3, gi am continuat apoi dieta complet.
Depresia lui Cheryl s-a vindecat. Mintea ei este limpede. Rde adesea.
Sunt in extaz. Copilul meu este bine. Eu sunt sntoas cum n-am mai fost de
mult. Mintea mea e limpede gi se limpezeSte gi mai mult. Mi-a crescut atenta
vizual gi mental. Pielea mea arat minunat gi pot s-mi vd din nou pomefii
pentru prima oar dup douzeci de ani. Am din ce in ce mai mult energie gi o
senza[ie general de bine.
Buctria noastr este plin de boluri cu muguri de toate felurile. Mncm
aproape numai crudit1i, gi Cheryl inventeaz multe relete minunate gi unele s
zicem ,,interesante". Sperm s incepem curnd un Curs de gtit. Cheryl ar vrea
s deschid un ,Centru de Diete" bazat pe principiile Miracolul pH, unde
oamenii pot veni s se fac bine. Datorit acestui program, gtiu c oricare ar fi
visele ei, ea va fi in stare s le realizeze.
Acidul undecyclenic, oblinut prin distilare in vid a uleiului din boabele de
ricin, este un alt acid gras care s-a dovedit a eradica sau reduce fermenlii gi
fungii, contracarnd toxinele lor. inregistrat tn U.S. Pharmacopoeia pentru ii
utilizarea ca un antifungic curent, acidul undecylenic poate fi folosit si pe cale ll
ii
oral pentru tratamentul psoriazisului, neurodermatitelor gi ciupercilor intes- il
,j
tinale. Unele studii au demonstrat c acidul undecylenic este chiar mai eficient ii
ii
ii dect acidul caprilic. i|
rl
ENZIME
Bromelaina este utilizat att pentru enzimele sale digestive ct gi
pentru proprietlile sale antifermentalie. O veli putea gsi probabil in
combinalie cu acizii caprilic gi undecyclenic, care este un mod excelent
de a o utiliza. Bromelaina, o enzim din ananasul gi papaia proaspete, este
un antifungc, antibacterian gi antiparazitic sigur gi foarte eficient. Reco-
mand bromelaina in primul rnd pentru c ajut la descompunerea re-
ziduurilor sedimentate gi a mucusului uscat, gi este de folos mai ales in
intestinul gros, unde se gsesc majoritatea ciupercilor. Bromelaina inde-
prteaz bacteriile moarte gi fungii gi tncurajeaz flora sntoas rein-
trodus prin suplimente probiotice. Aga cum aclioneaz aceste numeroase
suplimente, reducnd gi eliminnd fermenfi gi fungi, bromelaina des-
prinde gi dizolv rmgi[ele de membrane celulare gi alte resturi.
Bromelaina este gi un antiinflamator care poate reduce umflturile,
durerea gi inflama!ia rnilor, ulcerelor gi articulaliilor. Aclioneaz prin
echilibrarea unor substan[e asemntoare hormonilor, numite prosta-
glandine, care ajut la rndul lor in controlul inflamaliei. Bromelaina
164 Dr. Rober-r O,young & Shgllgyj"dford young
imbuntlegte sntatea cardiovascular prin

curlarea depunerilor de pe
vasele de snge 9i prin reducerea tendinlei de
,glo*re a celulelor
san8uine -reducnd riscul de atac cerebral gi J. inim. Brornelaina
imbuntlegte digestia, mai ales a proteinelor.
Puteli lua capsule de pn ra 500 mg de bromerain
obignuit de 1-2 capsule de 3 ori pe zi aeii nu se gsegte -
in dozajut
-
form 5i nici nu este necesar. Bromelaina se gsegte
des ?n aceast
mai es in combinalie
cu alte enzime digestive (vezi mai jos). Cuta1i for*ul
care s conJin
cel pulin 50 mg de bromelain.
Enzimele digestive, cum sunt amilaza, proteaza,lipaza, papaina,
ca
gi bromelaina, sunt cruciale dac sunte! ?nc in perioada
de tranzifie, mai
ales cnd consumali proteine de origin animal. O dat ce treceli
la dieta
complet alcalin, la alimente cu conlinut mare de ap gi cu conlinut
sczut de zahr, este improbabil s aveli nevoie de adaosuri de
enzime
digestive. Dar dac aveli greluri cnd mncagi, diverse alergii la alimente,
suferili de arsuri gastrice , gaze, balonare, regurgitare, durer abdominate
sau crampe dup ce mncafi, sau suntefi constipali adesea, aceste enzime
pot s v ajute la restabilirea unei digestii bune. chiar dac dieta voastr
i
este ideal, ar fi in[elept s luali enzime atunci cnd mncali alimente
gtite.
Un cuvnt de aveftizare aici. Aceste enzime sunt preparate frecvent
pe baz de fermenli. Este foarte important ca purificarea gi iestarea care se
fac ?n timpul fabricaliei s asigure c nu rmn organisme, spori, sau ali
produgi secundari in produsul finaf . Verificali la productori, pentru a ii
siguri c aplic sisteme de control.
Enzimele din plante aduc cam aceleagi beneficii. Cutali o formul
care s includ frunze de papaia, frunze de ment, rdcin de ghimbir,
ctugnic gi fenicul; toate acestea se pot gsi 9i in combina!ie cu
bromelaina. Papaia este ?n special folositoare deoarece ajut la finalizarea
dgestiei proteinelor, descompunndu-le in aminoacizii componenli,
fcndu-le imediat utilizabile pentru organism.
Enzimele antimicotoxinice includ superoxid-dismutaza (SOD), ca-
talaza, glutationa, Blutation-S-transferaza, glutation-peroxidaza gi metio-
nin-reductaza. Acestea nu sunt enzime digestive; mai degrab ele se leag
de acizi, permi!nd eliminarea acestora din organism. Un supliment
concentrat de gru organic incollit (iarb de gru) este o surs excelent.
Puteli lua gi capsule, in modul obignuit. Cutali o combinalie cu 25-50 mg
din fiecare enzim, la un total de 500 mg per capsul.
Dieta Young 165
Aceste enzime sunt gi antioxidanli, sau neutralizatori de radicali liberi

- substanle potenlial vtmtoare, foarte reactive, create ca subprodugi ai
reacliilor cu oxigenul. Radicalii liberi sunt necesari in unele reaclii chi-
mice, gi sunt chiar utilizali pentru a contracara alte elemente periculoase.
Totugi, cantitatea de radicali liberi poate scpa ugor de sub control, gi
atunci ei pot leza celulele sntoase gi substan[ele esenfiale. De exemplu,
e nevoie doar de o molecul de radical liber pentru a rupe membrana unei
celule. O astfel de leziune ne slbegte, accelereaz imbtrnirea gi solicit
mai mult procesele de reparare, producerea de enzime, sistemul imunitar
gi rezervele de energie. SubstanJe nutritive gi antioxidanli ,,adun" in
esen! radicalii liberi in exces gi previn astfel deteriorrile.
Sunt sigur c v-a[i familiarizat destul cu toate astea deja, datorit
publicitfii recente fcute antioxidanlilor. Fr indoial c ei sunt benefici,
iar radicalii liberi sunt un pericol potenlial. Dar din toate astea lipsegte un
punct important: adevralii vinovali tn majoritatea deteriorrilor atribuite
radicalilor liberi sunt procesele de fermentalie, gi micotoxinele pe care ele
le produc. Fermentalia morbid d nagtere unor substanfe care se oxi-
deaz (crend radicali liberi) - dar organismul produce radicali liberi ca
reaclie la produgii secundari micotoxici de fermentafie.
in plus, dac sistemul imunitar incepe s reaclioneze excesiv, este
posibil ca aceasta s se intmple intr-o criz, sub un stres extraordinar.
Fr stresul micotoxinelor din organism, excesul de stres ar interveni mult
mai greu gi mai rar. Sistemul imunitar este deja destul de ocupat intr-un
organism sntos. Nu-l for[a!i! in orice cazt asa cum am spus, sistemul
imunitar nu poate produce sntate.
A5a c aprovizionali organismul cu o mullime de enzime, da - dar
facefi-o pentru proprietlile lor antinricotoxinice, ct gi pentru beneficiile
antioxidante.
SUPI-IMENTE CU ROL EPISODC

Urmtoarele substanfe nutritive sunt foarte folositoare in readucerea
organismului tnapoi la echilibru. O dat ajungi aici, sunt op[ionale, degi ar
fi lrine s continuafi cu ele.
Toate acestea sunt bune luate gi separat, dar se gsesc adesea gi in
formule combinate. Atunci cnd evaluali produse gi diverse combinafii,
iat cteva dintre cele mai benefice ingreciiente pe care ar trebui s le
cuta[i.
166 Dr. Robe O'young &
!hd"y Redford young
Extract din frunze de mslin: aclioneaz impotriva microorganis-
melor nocive, este un excelent agent care aclioneaz impotriva
micotoxinelor 5i are proprietli antibiotice. Aduce beneficii gi sistemului
cardiovascular prin proteclia la oxidare a colesterolului HDL (,,coleste-
rolul bun")- Botanigtii cred c prezenla compusutui chimic numit
oleuropein, in lemn, fructe, frunze, rdcini gi scoarla de mslin este
-
cea care il protejeaz de insecte gi bacterii. Mai departe, elenotatul de
calciu, format de unul dintre produgii de descompunere a oleuropeinei
(acid elenolic) este un distrugtor important, sau inhibitor de ciegtere
pentru multe tipuri de microorgansme. Un alt subprodus, aglicon, are un
efect inhibitor similar. Extractul din frunze de mslin acjioneze impotriva
diferililor fungi, ca gi impotriva salmonellei;i a bacteriei Staphytoto..r,
aureus. Puteli folosi extract din frunze de mslin separat, degi ar trebui s
notafi c mai exist o alt excep]ie: capsulele solo conlin 25-50 mg de
extract din frunze de mslin gi asta este destul de bine. Trebuie s cutali
cantitli similare in fiecare capsul de 500 mg de combinalie.
Usturoiul a fost mult utilizat in medicin gi vindecare timp de secole.
De exemplu, att poetul roman Vergiliu ct gi medicul grec Hippocrat il
menlionau ca remediu pentru pneumonie gi mugcturile de sarpe. Degi nu
spune nimic legat de mugcturile de sarpe, gtiinJa modern ne spune c
usturoiul este un bun agent antifungic gi antibacterian gi inhib fermenlii gi
mucegaiul, ca gi fungii gi bacteriile. S-a dovedit a fi eficient impotriva
bacteriei Staphylococcus aureus gi E. coli. mai ales, ca gi in cazul Candida
albicans. Dintre toate aceste trei organisme comune, Candida s-a dovedt
a fi cea mai sensbl la sucul de usturoi.
Chiar gi cantt! mici de usturoi sunt eficiente, dar componentul
chimic care este cel mai terapeutic (alicina) ii d usturoiului gi mirosul su
puternic. Aga c ferifi-v de formulele,,fr miros" (degi ar putea fi bene-
fice pentru nivelul colesterolului gi metabolismul grsimilo0.
Suplimentele de usturoi sunt importante mai ales dac nu v place
gustul sau mirosul de usturoi gi nu-l mnca[i Tn mod obignuit.
Acidul butiric, un alt acid gras saturat cu Ianf scurt, ajut la neutra-
lizarea micotoxinelor care duc la cregterea lipoproteinelor de densitate
joas (colesterol LDL). Vindec mucoasa stomacului gi cea a intestinulor
sublire gi gros. Poate, de exemplu, s repare ravagiile pe care le produce
Candida albicans prin perforarea pere[ilor intestinali. Acidul butiric ajut
gi funcfia imunitar prin detoxifierea sistemului limfatic de fermenli 5i
fungi gi micotoxinele lor asociate. Acidul butiric, care se gsegte sub form
Dieta Young 167
lichid, separat, sau cu ali agenli antifungici, este greu de gsit. Atta timp
ct lua!i acid caprilic sau undecyclenic, nu trebuie s v facefi griji c nu
pute[i gsi acid butiric.
Acidul tioctic sau acidul lipoic leag micotoxinele care se acumu-
leaz in ficat gi normalizeaz enzimele ficatului. S-a demonstrat c poate
elimina mercurul, arsenobenzolii, tetraclorura de carbon gi coloranfii
anilinici. Experimentele demonstreaz o cregtere important tn furnizarea
gi folosirea de oxigen la tratamentul cu acid lipoic. Acest lichid poate fi gi
el la fel de greu de gsit. Cel mai bine ar fi s-l gsifi intr-o combinafie cu
acidul caprilic sau undecyclenic, gi din nou, dac luali unul sau amndoi
acegti acizi, atunci acidul lipoic nu mai este aga important.
Cermaniul organic este un metal care ajut la eliminarea fermenlilor
gi fungilor, datorit stimulrii producerii de interferon, care are activitate
antitoxic gi antiparazitar. imbuntlegte reacliile chimice metabolice
bazate pe oxigen (care ?n organismul uman sunt majoritare). Cermaniul
organic stimuleaz gi impulsurile electrice la nivel celular, ajutnd corpul
s-gi descarce anumite cmpuri electrice nedorite gi s permit trecerea
curentului att de necesar. Cu alte cuvinte, el ajut la stabilirea echili-
brului electric dorit. Acest lucru este crucial deoarece electricitatea fur-
nizeaz organizarea fundamental gi controlul in organism - ca un cadru
pentru toate celelalte procese. Capsulele de germaniu conlin de obicei
doar 25-50 mg; dac luai o combinafie, cutali s fie aceeagi cantitate de
german i u.
Metale rare (inclusiv rodiu gi iridiu, de mai sus), ?nseamn aur, galiu,
osmiu, ruteniu, paladiu gi platin. Toate acestea sunt coloizi, asa c
trebuie luate 3-5 picturi de 3 ori pezi, sau s urmali instrucliunilede pe
flacon.
Aurul ajut sistemul natural de aprare a organismului. A fost folosit
cu succes pentru a trata artrite, ulcere de piele, arsuri, anumite operatii de
terminalii nervoase, diferite tipuri de ln[epturi, obezitate gi cancere
inoperabile, dar a iegit din uz o dat cu aparilia antibioticelor gi a altor
medicamente (toxice). Aurul este un conductor de electricitate, care poate
ajuta tn comunicafia celular, metabolism gi regenerare. Cercetrile au
artat c aurul are posibilitatea s repare ADN-ul lezat. Aurul poate avea
un efect de echilibrare psihologic gi armonizare, atenund depresiile,
tulburrile afective trectoare, melancolia, tristefea, teama. Disperarea,
angoasa, frustrarea gi chiar tendin[ele spre suicid. Forma sub care trebuie
168 Dr. Robeft O'Young & Shelley Reclford young
cutat: bijuterii scumpe. Clumeam! in mod serios, forma coloidal este

ceea ce v trebuie.
Galiul ajut la formarea compugilor anttumorali. Are spalu specific
gi activitate enzimatic in creierul uman gi s-a raportat c reduce incidenla
cancerului de creier la animalele de laborator. Cercetri britanice au
demonstrat c femeile ?nsrcinate care iau suplimente de galiu reduc
riscul cancerului de creier la copiii lor.
osmiul, ruteniul, paladiul, platina, ca gi rodiul gi iridiul, au propri-
etfi extraordinare de conductibilitate electric. Ca gi germaniul, sunt
electrostimulatori, dar cu o specialitate diferit: mresc capacitatea
ADN-ului de a conduce electricitatea gi imbuntfesc comunicalia Tntre
celule" Ele stimuleaz metabolismul. Alege[i un preparat coloidal.
Cercetrile de la laboratoarele Bristol-Myers-Squibb arat c utiliza-
rea metalelor prelioase in prezenla cancerului poate corecta ADN-ul
alterat. Cercettorii au cuplat aceste elemente cu celulele printr-un transfer
de lumin - emisii codate de lumin laser ultraviolet. Electronii care trec
printr-un supraconductor se cupleaz gi se convertesc in lumin. Supra-
conductorii ajut transferul de lumin, iar galiul, aurul, rodiul, iridiul,
osmiul, ruteniul, paladiul gi platina sporesc lumina prezent in organismul
uman.
i
1
POVESTEA EDNEI 1l
1l
,l Tot ce voiam s fac era s dorm. Stteam in biroul meu gi ?mi ddeam seama c
I nu puteam s stau treaz. M duceam acas seara gi adormeam pe podea pn
I cnd era ora de culcare. Nu funcionam bine gi nu fceam munca pe care jj
ll
i trebuia s-o fac. Nici nu puteam s incerc s fac migcare. Eram att de stresat i ir
J
, palid inct lumea m intreba dac m sim[eam bine.

l:
li
,i
j Eram gata s tncerc orice, aga c atunci cnd mi s-a sugerat s fac analiza de l,
1i
i snge viu, m-am gndit c aga excentric cum suna, voi merge s vd despre ce
:ii era
vorba. tiind
+
ceea ce gtiu acum despre ce mncam (i ce nu), nu am fost
surprins c analiza a artat un dezechilibru acut privind fermenlii/fungii, stres,
; glande suprarenale gi hematii de form neregulat.
,i Am inceput o Purificare cu suplimente gi legume verzi fcute suc. Dup trei
i zile, am adugat tot felul de legume, gi curcan gi pegte. Mncam legume in-
i bugite la cin, ronfiam morcovi gi tulpini de lelin la prnz, gi beam suc de
i legume la micul dejun.
Dieta Young 169
:;;-r::=:s:-_..s ;:_j-_:-_r .w:H
n*
:;
ii inceput s iau vitamina 85, beta-caroten, multiminerale, picturi de pH, ii
i acid undecyclenic gi caprilic, bromelain, citron (Citrus medica), crom, vana- i
;i diu, omega-3, limba-mielului gi uleiuri de ficat de pegte, argint coloidal gi c-

i teva combinalii de plante cu cel pulin douzeci de ingrediente. Nu-mi venea s
:i cred cte pastile trebuia s iau! Dup ce.mi luam suplimentele i beam pulin
j; suc, eram deja plin.
;l A* !inut acest regim timp de dou luni fr s-l incalc. Treptat, m-am simit din
,; ce in ce mai bine. Dup prima sptmn mi-a revenit culoarea in obraji 5i
il aveam mai mult energie. Dormeam mai bine noaptea. Cel mai important lucru
ll pentru mine era c puteam s merg acas gi s pregtesc cina pentru familia
I mea de nou membri. Pe lng c m simleam mai bine gi aveam mai mult
ii energie, am mai avut un beneficiu: am slbit27 kg. Solul meu spune c pn gi
;; ochii mei sunt mai strlucitori.
.i n* mers la cumprturi gi mi-am cumprat o rochie
gi o fust strmt. N-am
,1 mai purtat o fust strmt de douzeci de ani. Dulapul meu e ticsit cu haine de
I msuri de la 42la 52, gi am aruncat tot ce era peste msura mea de acum: 44!
,i La urmtorul test de snge, am fost incntat s vd Tmbuntlirile pe ecranul
l monitorului. De data asta aveam hematii perfect rotunde, ar fludul era cur1at
ii de majoritatea bacteriilor gi aveam doar foarte pulini fermenli.
i Tmi place cu adevrat ceea ce mnnc acum. inainte nu as fi putut niciodat s
ii mnnc nuci crude sau avocado. Mi se prea c aveau un gust ingrozitor. Acum
ij mi s-au schimbat papilele gustative, gi chiar legumele au gust dulce! Rogiile sunt
i: un adevrat ospf pentru mine. il
il ncest program mi-a redat starea de bine gi mi-a permis s pierd multe kilograme il
.. pe care nu as fi fost capabil s le pierd tn alt mod. Efectiv, mi-a salvat sntatea. ii
oPTToNAL
Aceste suplimente nu sunt pentru oricine, dar dac se potrivesc si-
tualiei voastre, veli vedea c sunt neprefuite:
Probioticele pot fi folositoare in restabilirea microorganismelor s-
ntoase la populaiii de dimensiuni normale ?n tractul digestiv. Nu toat
lumea are nevoie de ele. Dac ali fost constipaji, subponderali, supra-
ponderali sau afi luat antibiotice in ultimul an, sau avefi o digestie slab,
incercali-le totugi. Amestecali 1 pn la 2 capsule Intr-un pahar de 250 ml
de ap pur gi lsali-le s stea timp de B ore pentru a creste considerabil
microflora. Beli cu o jumtate de or inainte de fiecare,,mas" ?n timpul
Purificrii, sau la mesele adevrate care urmeaz. nupl aceasta, dac
digestia gi evacuarea sunt bune, puteti s nu mai lua[i. ln caz contrar/
continuali ct timp este necesar.
170 Dr. Roberl O'Young & Shqlley Redford young
Ar trebui s utilizali un produs care s combine diferite bacterii cele

t-at" le veli
-
P9-
vedea in mod obignuit sunt acidophilus, lactobaci//us gi
bifidus. Ar trebui s luali cte 50-250 mg din fiecare, in funclie gi de ce
altceva mai exist in amestec.
C alt opliune este s face[i o clism cu o formul probiotic in fie-
care diminea! (incepe[i in timpul Purificrii, dac uruii). Amestecali 4
capsule de formul probiotic cu 250 mt de ap pur gl lasagi-le s itea
timp de B ore, sau peste noapte. Utilizagi jumtate din amestec
Ai lineti
clisma timp de 15 minute. Repetali dup o jumtate de or.
O formul antiparazitar con!ne coji de nuc negru. Luali 4 capsule
de 3 ori pe zi timp de 10 zile, apoi pauz 4 zile. Repet1i acest ciclu de ce!
pufin 6 ori. Degi putefi lua acest produs separat, eu prefer combinaliile
care Ie includ.
FOLOSIREA DE SUPLIMENTE PENTRU ABORDAREA SIMPTO-

A4ELOR
in afar de elementete de baz, suplimentele corecte sunt instru-
mente puternice in clarificarea simptomelor specifice. Puteli aduga
suplimentele de mai jos la dieta pe care v-a!i stabiliro deja gi, ulterior, s
le adaptali situafiei voastre specifice. Folosi!i-le pn cnd simptomele
dispar, lua[i-le apoi ocazional dac este necesar, preventiv. Dac aveli
nevoie de acelagi supliment pentru mai mult de o boal, nu multiplicali
daza - dar utilizali doza maxim recomandat.
Simptome sinusale: Dizolvafi dou capsule de combinalie antifer-
ment intr-o sticl de solulie salin (disponibil in farmacii). Pulverizali in
nri de cel pulin 3 ori pe zi, urmrind instrucliunile de pe ambalaj. Putefi
s folosi!i gi 1 sau 2 picturi de argint coloidal sau extract lichid din scoar!
de pin in fiecare nar, o dat sau de dou ori pe zi. Dac nu puteli gsi
extract lichid din scoart de pin, folosili pulbere amestecat cu ap pur,
puneli in fiecare nar o dat sau de dou ori pe zi. Simptomele sinusale ar
trebui s dispar sigur de la sine, pe msur ce toxinele sunt eliminate dn
organism gi este restabilt o digestie bun.
Frobleme cu ochii sau urechile, cum sunt cataractele, glaucomul,
rogea!, vedere ?ncelogat, vedere slab, senzalie de !iuit ?n urechi, dureri
de urechi, inflamalii sau umflturi ale urechilor, leziuni ale timpanului,
dificult1i de auz, gi (?n cazuri rare) pierderi de auz: Puneli 1 pictur de
argint coloidal local, direct in ochi sau in ureche), de 3 ori pe zi.
Dieta Young 17'l
Congestie: Aveli trei opliuni de experimentat, pentru a vedea care

aclioneaz mai bine pentru voi:
1. dac nu le folosili deja, aduga1i 3-5 picturi de ClOz (dioxid de
clor) ?n 250 ml de ap pur de 3 ori pe zi.
2. puneli 3-5 picturi de argint coloidal sau extract lichid din coaj de
pin, de 3 ori pe zi, sub limb.
3. folosili uleiuri de semin[e, cum este uleiul din seminle de in sau
uleiul de limba-mielului, in capsule, ca la oricare supliment. Sau
luali cte 1 linguri! de 3 ori pe zi. Sau folosili mai mult in diet!
Probleme hepatice. Ficatul, care filtreaz toxinele din organismul

vostru, ar trebui el insugi detoxifiat de cel pulin trei sau patru ori pe an.
Cutali o formul pentru ficat care s combine produs hepatic glandular,
rdcin de ppdie, trifoi rosu, ilice, rdcin de gtevie, coaj de cascara
sagrada, rdcin de lemn dulce, rdcin de 5mi/ax, semnle de lelin,
rdcin de brustur, echinacea, Oregon grape root, coaj de arlar cu !epi,
coaj de crugin, ardei iute de Cayenne, alge (Laminariales) i rdcin
mexican. Luafi 2 capsule mcar cu o jumtate de or inainte de fiecare
mas (3 mese pe zi), cu 250 ml de ap pur, la un total de 180 de capsule
in 30 de zile. Dac folosili o formul probiotic, luafi formula pentru ficat
impreun cu aceasta. Abordarea poate fi de ajutor in cazuri de hepatite,
ciroze gi icter.
[Produsele glandulare (cum este produs hepatic glandular in acest
caz, produs pulmonar glandular, mai jos, gi altele din acest capitol) sunt de
fapt produse animale, oblinute de obicei de la vaci. Ele sunt in aceste
formule un fel de mesageri specifici care transport substanle nutritive
spre zone specifice. intr-adevr, ele transport substanle nutritive spre
partea corpului de unde provine glanda. De exemplu, dac marcali
formula de mai sus cu izotopi radioactivi gi-i urmri!i apoi prin corp, ve[i
vedea componentele mergnd direct spre ficat. (Astfel de studii au fost
fcute.) Puteli lua produse similare fr cele glandulare dac vreli neprat
s nu folosifi produse de origine animal, degi nu vor fi la fel marcate.]
Probleme ale plmnilor, cum sunt pneumonia, astmul, brongita,
laringita, tuberculoza, rcelile, gripa, febra fnului gi emfizemul: Cutali o
formul pentru plmni care s con[in produs pulmonar glandular,
rdcin de Asc/epias tuberosa, coaj de cireg slbatic, coaj de ulm cu
coaj neted, ptlagin, frunze de lumnric, rocoin, voronic, rdcin
de lemn dulce, ardei iute de Cayenne, alge gi palmier pitic. Luali 2 capsule
172 Dr. Robe.t p t'ggng & Shelley Redford young
la fiecare mas. Puteli folosi 5-10 picturi de argint coloidal sau extract din
coaj de pin intr-un dispozitiv respirator. Adugali ap gi pictur! coloi-
dale gi se creeaz un aerosot care poate fi inhalat, fnU bun p.ntru con-
gestii pulmonare sau nazale.
'I
:l
::*:*-il
POVESTEA tUI SHIRLEY l1
mai scap de ceva ce credeam c era o rceal teribil, gi tugisem aproape

continuu zi i noapte timp de aproape o sptmn. Aga c doctorii m-au primit
pentru analize. La inceput au crezut c e pneumonie. Apoi ftiziologul a crezut
c era un altfel de infecfie la plmni. Medicamentele pe care mi le-a prescris
ri
ii
li
preau s-mi fac bine gi am plecat acas dup cteva zile.
ri
] Chiar ?nainte de Crciun, doctorul m-a sunat s-mi spun s m intorc la spital
I
!l
,
dup vacan! pentru mai multe teste. intoars la spital, doctorii au descoperit
rl
dou ,pete" pe ficatul ffiqu, gi un nivel de sodiu foarte sczut, gi mi-au spus c
m suspectau de cancer!in ziua urmtoare mi-au gsit o formaiune in ptmn.
Apoi, la un examen tomografic, mi s-a descoperit o tumoare n partea dreapt a
creierului gi ?nc una in spatele ochiului stng. in final au stabilit originea
cancerului in bronhii.
Doctorii le-au spus fiicetor mele - dar nu gi mie - c aveam cancer cu celule
mici, o form foarte agresiv. Dac fceam chimioterapie ag fi avut doi-trei ani
de trit. Fr asta, ag fi avut cam sase luni. Doctorii le-au rugat pe fetele mele s
nu-mi dea detalii despre ct rnai aveam de trit, nu voiau ca s-mi pierd spe-
ranla.
Am fcut primul tratament de chimioterapie, care a durat trei zile. Am inceput
-
apoi tratamente de iradiere pentru tumorile de la cap cincisprezece trata-
mente Tn trei sptmni.
in acest timp, fata mea a venit s stea cu mine, Tncrcat de sticlule cu pastile si
c(i gi casete despre principiile dr. Young. Mi-a schimbat complet dieta gi a
nceput s-mi dea o mullime de suplimente. Jinea pe msufa mea de toalet
cam zece sticlute maronii cu ceva ce ea numea coloizi, gi imi ddea din ele
tnaintea gi in timpul meselor, asa cum recomanda dr. Young, pn am invfat
cum s le iau singur. Am inceput s observ o senzafie diferit in capul meu, ca
gi in piept.
Dup aproape dou sptmni de la tratamentul cu Miracolul pH, am avut
prima lntlnire cu doctorul dup ce prsisem spitalul. Mi-a spus c sngele
meu gi-a revenit la normal. Prnd pu[in confuz, m-a ?ntrebat dac am fcut
radialii la torace. Nu fcusem. Mi-a spus c formaliunea din bronhii a disprut -
Dieta Young 173
gi cdin moment ce cancerul nu mai era la locul de origine, probabil c nu mai

era nicieri in corp!
Vorbind pentru a doua oar cu doctorii (dup diagnostic), nu puteam s cred
ceea ce auzisem. Au trecut cteva ore pn s inteleg. Ce greutate mi s-a luat de
pe umeri - gi de pe ai familieil Ce-am mai srbtorit!
Totugi, am mai fcut ?nc dou gedinle de chimioterapie (cred c nici doctorilor
nu le venea s cread). Formula sngelui continua s revin aproape de normal,
ceea ce este foarte neobignuit. La urmtoarea programare la doctor, la o lun
dup ultimul control, am primit rezultate uimitoare de la tomografie: tumorile
din cap au disprut definitiv! Doctorul mi-a intrerupt chimioterapia gi mia spus
s revin la control dup alte dou luni. Ultimele Iui cuvinte inc-mi sun fn
urechi: ,,Orice afi fcut, [ine[i-o tot aga!"
Probleme ale pancreasului, cum sunt hipoglicemia gi hiperglicemia

(diabetul): Cuta[i o formul pentru pancreas care s includ produs
glandular pentru pancreas, strugurii ursului, rdcin de ppdie, p-
trunjel, rdcin de genfian, frunze de afin, frunze de zmeur, frunze de
buchu, fructe de palmier pitic, alge lam inariaceae, gi alge Ascophyl/um gi
Fucus. Luali dou capsule la fiecare mas, gi 3-5 picturi de crom lichid
sau coloidal gi vanadiu lichid Inainte de fiecare mas, sub limb. Vanadiul
aiut la asimilarea cromului pentru a ajuta la producerea de interac[iuni
eficiente intre glucoz gi insulin.
Frobleme cu glandele suprarenale (simptomele pot fi insomnie,
oboseal, tensiLne mic, circulafie proast, senzafie permanent de frig,
ameieal la ridicatul in picioare, aftrit la ?ncheieturi gi la spate, somno-
len! sau picoteal dup-amiaza, dureri cronice): avefi patru opliuni pe
care le puteli lua impreun:
1. cu fiecare mas, luafi 2 capsule dintr-o formul suprarenal confi-
nnd produs glandular suprarenal gi acid pantotenic (vitamina B5);
2. luafi 3-5 picturi sub limb, de 3 ori pe zi, dintr-o formul
antimicotoxinic conlinnd n-acetilcistein, l-taurin gi sulf organic.
Acid caprilic gi undecyclenic, extract din coaj de pin gi extract din
smburi de struguri ar fi nigte suplimente bune;
3. Iuafi 3-5 picturi sub Iimb, de 3 ori pe zi dintr-o formul confinnd
crom gi vanadiu;
4. luali 3-5 picturi dintr-un B-complex de 3 ori pe zi, sub limb.
Frobleme a!e tiroidei: Cutali o formul de tiroid con!innd alge

Laminariales (pentru a furniza iod), rdcin de gen{ian, fructe de pl_
mier pitic, ardei iute de Cayenne g mugchi irlandez. Luali 1-2 capsule la
fiecare mas.
Ugurarea digestiei: Pentru atenuarea gazelor intestinale (flatulenlei),
a enteritelor, colicilor g arsurilor, cutali o formul care s conlin frunze
de papaia, frunze de ment, rdcin de ghimbir, ctugnic, seminle de
fenicul gi fructe de palmier pitic. Luali dou capsule la fiecare mas. Mai
aveli gi alte dou posibilitai:
'f. luali 1-2 capsule de concentrat de fruct noni inainte de mese cu o
cantitate mic de ap gi 1 sau 2 capsule de o formul antifermen[i
conlinnd acizi caprilic Ai undecyclenic gi enzirne ca bromelaina i
papsina, gi plante care ajut la digestie, la o jumtate de or dup
fiecare mas;
2. pentru digestia grsimilor, la fiecare mas, 1-2 capsule de concentrat
de fruct noni gi o formul antimicotoxinic confinnd n-acetilcistein,
l-taurin gi sulf organic, cel pulin, eventual gi acid caprilic gi
undecyclenic, extract din coaj de pin, gi extract din smburi de
struguri.
Blocaj limfatic: Aveli dou opliuni:

1. luali 1 capsul dimineala g una seara dintr-o formul limfatic din
acelea care s conlin ulei de ficat de pegte, beta-caroten, rdcin de
lemn dulce gi ptrunjel;
2. degi acesta nu este un supliment, este o abordare foarte folositoarein
cazul blocajului limfatic, aga c am vrut s-l includ aici: o serie de cel
-
putn 24 de masaje limfatice masaje care pun in migcare lichidul
limfatic gi ajut la eliminarea toxinelor din ganglionii limfatici prin
masarea cu minile in direcfia vaselor limfatice - fr migcri in jos.
Masajele limfatice incep de la degetele de la picioare spre picioare/
de la trunchi spre inim, de la partea de jos a spatelui spre partea de
sus a spatelui, de la umeri spre inim gi de la degete spre brale, spre
umeri gi spre inim. Consultali un terapeut in masaje experimentat in
aceast zon. O terapie cu masaj obignuit poate fi gi ea foarte bene-
fic. Chiar mai usor, poate, este perierea zilnic a pielii. Pur gi simplu
luali o perie de corp de la un magazin de produse naturiste gi peri-
a!i-v, umed sau uscat * dar intotdeauna ?nspre inim.
Dieta Young "175
:;:----'-:-j.-- '.
if ii
lt
rr POVESTEA LUI KIM

ii
ti
;.
lr
,,
A* fost sub un stres extrem pentrumult timp gi au inceput
. chinurile
, fizice;
-_ __, ri
,1
ii tensiune mare, bti de inim neregulate gi fibrilalii" M-am Iuptat ani de zile cu ,i
o durere ?n snul stng gi cu un ganglion |imfatic sub braful stng, cu o energie

redus care m fcea disfuneional intr-o mare msur.
Durerea a devenit din ce in ce mai rea gi am descoperit un nodul in snul stng.
inelept sau neinlelept, am ales s nu-mi fac o mamografie, optnd ?n schim-b
pentru intuilie gi convingere. Nu eram pregtit pentru o biopsie, biopsie cu
ace, medicamente, operafie, chimioterapie, sau orice altceva care ar putea
s-mi pun ?n pericol viala, aga c mamografia nu ar fi servit oricum vreunui
scop. Mi-am dat seama c-mi asumam un risc, bineinleles, dar voiam s-i dau
corpului meu sansa de a fi vindecat ?ntr-un mod natural gi holistic.
Am tnceput s iau argint coloidal dup ce un prieten mi-a spus c a aflat de la
Dr. Young c este un antibiotic natural cu spectru larg care omoar fermenl,
fungi, parazili gi virugi. Am aflat gi despre ceaiul de plante Essiac - conforrn
articolului pe care l-am citit, medicul personal al pregedintelui Kennedy s-a
vindecat singur numai cu Essiac. Mai degrab am folosit forma coloidal in loc
s-l folosesc drept ceai. Apoi am invfat de la dr. Young despre enzime anti-
fermenfi, iod (pentru hipotiroidia mea), combinalia de antifermenii/fungi de
acid caprilic Ai acid undecyclenic s extractul din coaj de pin.
Spre uimirea gi incntarea mea, dup patru zile de cnd am inceput s iau
Essiac 5i acid caprilic, nodulul mi-a disprut total! Energia mea este clar im-
buntlit. inc m mai lupt cu nigte probleme de sntate, dar mi-am dat
seama c este vorba de un proces, i pe msur ce m indrept spre o diet
alcalin, cum este cea din Miracolul pH, i m odihnesc mai mult, gtiu c ti
sntatea mea va fi din ce in ce mai bun. ii

ii
Controlul greutfii gi metabolismul grsimilor gi al glucozei: Aveli

cteva opliuni - puteli s le combinali gi s le adaptafi:
1. lua[i zilnic 1-2 capsule de multivitamine gi 1-2 capsule de formul
mineral. Lundu-v substanle nutritive intr-o capsul care este
predigerat economisi[i energie gi se va produce mai pufin acid sau
deloc in asimilarea lor,
2. luali 2-3 capsule din extract de coaj de pin cu o or inainte de fiecare
mas gi 3-5 picturi de crom coloidal i vanadiu de 3 ori pe zi, sub
limb (folosili capsule dac nu le pute[ gsi ?n form eoloidal).
3. luafi 1-2 capsule, de 3 ori pe zi, o dat cu mncarea, dintr-o formul
pentru glanda pituitar/tiroid conlinnd alge Laminariales, rdcin
de genlian, fructe de palmier pitic, ardei iute de Cayenne gi mugchi

irlandez.
4. pentru femei: Luali o formul lichid de aminoacizi (cutali una cu
lizin, metionin, arginin, leucin, tirozn, triptofan, gi fenilalanin
printre altele), calciu coloidal gi bor coloidal, 3-5 picturi din fiecare,
de 3 ori pe zi, sub limb. i 1-2 capsule dntr-o formul pentru femei,
conlinnd agengi glandulari pentru ovare gi uter, rdcin de btack
cohosh (Cimicifuga racemosa), rdcin de lemn dulce, frunze de
zmeurt pasiflor, mugefel, schinduf, pducel, fructe de palmier pitic,
Mitchella repens, rdcin de Dioscorea villosa gi alge Laminariales.
Pentru brbali: Luali o formul lichid de aminoacizi (cutali, printre
altele, lizin, metionin, arginin, leucin, tirozin, triptofan gi
fenilalanin), zinc coloidal g vitamina B6 coloidal, 3-5 pcturi din
fiecare, de 3 ori pe zi, sub limb.
5. o formul conlinnd lecitin.
6. citron sau garcinean cambogia, un fruct alcaln amar, care ajut la
reducerea aciditlii gi deci reduce gi necesitatea organismului de a
reline grsimea.
7. iat inc ceva care nu este un suplment: respectali strict dozajul din
dietele din acest program! Creutatea voastr se va autocorecta natural
o dat ce v hrnili alcalin. V va fi de ajutor gi s beli cte 250 mi de
suc din legume de culoare verde inchis de 6-8 ori pe zi, ca in prima
parte a Purificrii.
Dureri de articula[ii gi musculare: Ave]i patru variante:

1. luali 3 capsule de calciu gi 4 capsule dintr-o formul cu lipide marine/
ulei de limba-mielului Ia fiecare mas. Pentru a fi siguri c se combin
corect, luali uleiul la mas compus din legume sau suc de legume.
) Luali cte 3-5 picturi de calciu coloidal, bor coloidal gi o formul
antimicotoxinic (cu n-acetilcistein, l-taurin gi sulf organic ,
eventual, acid caprilic Ai acid undecyclenic, extract din coaj de pin
gi extract din smburi de struguri), de 3 ori pe zi, sub Iimb.
3. luali o formul pentru articulalii gi mugchi care s conlin glutation
coloidal (3-5 picturi, de 3 ori pe zi sub limb), calciu 9i magneziu
(2-3 capsule de 3 ori pe zi la mese), gi zinc (2 -3 capsule de 3 ori pe
zi,la mas). Pentru stri acute sau cronice, lua!i 4-6 capsulede 3 ori
pe zi.
Dieta Young 177
4. luali o formul care s conlin planta yucca, reduce inflamalia,

durerile gi umflarea.
Tulburri ale organelor reproductive: Aveli dou variante:

1. luali 3-5 picturi de rodiu coloidal gi iridiu de 3 ori pezi, sub limb.
2. femei: Cutali un ,,tonic feminin" care s conlin agenli glandulari
pentru ovare gi uter, Caulophyllum thalictorides, rdcin de lemn
dulce, frunze de zmeur, pasiflor, mugelel, schinduf, coaj de p-
ducel, fructe de palmier pitic, Michella repens, rdcin de Discorea
villosa gi alge Laminaria/es. Luali 2-3 capsule la fiecare mas, 3-5
picturi de pregnenolon lichid, calciu coloidal gi bor coloidal de 3 ori
pe zi sub limb. O formul de muguri de soia (fcute prin deshidra-
tarea a 600 g de muguri de soia ?n 30 g de supliment prin deshidratare
prin inclzire la temperatur joas) poate fi substituit de pregnenolon
lund 3-5 picturi de 3 ori pe zi la mese, asa cum gi progesteronul ca
unguent poate fi folosit conform indicafiilor.
brbafi: luafi 1-3 capsule dintr-o formul pentru brbali, care s in-
clud agent glandular pentru prostat, ptrunjel, fructe de palmier
Serenoa repens, mtase de porumb, frunze de buchu, ardei iute de
Cayenne, alge Laminariales gi seminle de dovleac la fiecare mas gi
cte 3-5 picturi de zinc coloidal, vitamina B 6 coloidal gi o formul
lichid de aminoacizi (cutali printre altele lizin, metionin, argi-
nin, leucin, tirozin, triptofan gi fenilalanin), de 3 ori pe zi, sub
limb.
lnfecfii gi simptome degenerative, cum sunt SIDA gi cancerul: in-
cercali formule coloidale de osmiu, ruteniu gi paladiu; coenzima Q1
(CoQ1, cunoscut ca acronim din cauza denumirii chimice extrem de
lungi, NADH); acizi antifermenfi undecyclenic ai caprilic, gi enzime ca
bromelaina 5i papaina.
Stres toxic (oxidare gi micotoxine): incercafi vitamina C coloidal sau
lichid, Echinacea, glutation, calciu, bor, argint, litiu, seleniu,
pregnenolon, extract din coaj de pin, progesteron (pentru femei - care tn
acest caz nu mai au nevoie de pregnenolon), ulei din ficat de pete,
beta-caroten, rdcin de ppdie, silur, rdcin de nalb mare, rdcin
de lemn dulce, ptrunjel, n-acetilcistein, l-taurin, sulf, acid caprilic gi
undecyclenic, extract din smburi de struguri, multiminerale gi o formul
de muguri de soia. Progesteronul se d fr prescripfie, ca unguent;
mugurii de soia sunt o alt surs natural de hormoni.
Suplimentele sunt aliali puternici in acest program. Ele vor amplifca

rezultatele oblinute prin Purificare gi prin dieta alcalin. Dar nu exist un
-
leac miraculos un remediu unic pentru toate problemele, sau s v
menlin sntogi tot timpul. i aga puternice cum sunt, nu pot face faf
marelui flagel, anume dieta tipc american. Dac nu v schimba[i felul de
a v hrn organismul, orice supliment veli lua va fi anihilat. Secretul
const in combinalia diet i suplimente.
Cnprrolul- 11
S le punem cap la cap
Pe msur ce urmali acest program, v va fi tot mai ugor s-l urmali.

Organismul vostru se adapteaz la el, gi voi Ia fel. Va ajunge s vi se par o
a doua natur. Dar ?n acest moment ave[i de lnfruntat o curb abrupt de
?nv[are. V bombardali cu o mullime de informalii deodat gi probabil v
gndili la schimbri destul de semnificative in modul vostru de via!.
Experienla este cel mai bun profesor. Dar tn timp ce cptali experien!,
vrem s v oferim cteva strategii practice de aplicare a acestui program.
Vegi invla aici cum s v aprovizionali buctria cu alimente gi aparate
electrocasnice, ca gi felul in care s v cultivai singuri mugurii, gi cum s
v deshidratali alimentele. in sfrgit, Shelley v va ?mpgi cteva dintre
,,secretele" ei pentru aplicarea acestui program in viala voastr obignuit
de zi cu zi, fr indoial deja ocupat.
APROVIZI ONAREA CTUNI I

V pregt! s pornili ?ntr-o aventur pe via! - aventura unui stil de
viaf dttor de sntate. AIi ascultat partea gtiinlific i acum vreli s gtili
cum s aplicali continuu aceast gtiin[ in buctrie. Cnd privifi la ceea
ce se afl acum de mncat in casa voastr, veli ?nfrunta probabil crunta
realitate c multe dintre alimentele pe care le ave[i nu sunt bune pentru
voi, acum cnd infelegeli Noua Biologie. Probabil c aveli o mulime care
sunt lipsite de substanfe nutritive gi fibr, gi mai multe care au un efect
foarte acid ifiant asupra organismul ui.
Pentru a face acest program s fie simplu de urmat, va trebui s faceli
o restructurare. Dar o dat ce v-a[i transformat buctria, veli afla ct este
de ugor, de simplu gi de natural de respectat principiile unei diete alcaline
sntoase. Unul dintre secrete este s pstrali toate produsele de baz pe
180 Dr. Robeft O'Young & Shetley Redford young
care le vefi folosi mult, la indemn, in cmar sau frigider, ca s pute[i

prepara un meniu delicios alcalin ct ai bate din palme.
- -
Dac scotociJi prin cmara mea cteva minute, iat ce veli gsi:
Condimente. Doar pentru cazul ?n care nu pot s iau unele proaspete,

am condimente uscate, pe care le cumpr vrac. Sunt intotdeauna aprovi-
zionat cu pudr de usturoi, fulgi de ceap, chimion, busuioc, frunze de
coriandru, ardei iute de Cayenne, curcuma, scorfigoar, curry gi ptrunjel.
i am intotdeauna o sare alcalinizant. Prefer marca Real Saltr' ; sare de
mare Celtic (mai greu de gsit), sare vegetalizat (care conline legume
deshidratate pe lng sare), Trocomare (un condinrent cu sare de mare,
legume, ardei chili gi hrean), gi Herby (un condiment destul de iute din
cauza piperului negru pe care-l conline). O alt alegere bun include
Bragg" Liquid Aminos ca substitut pentru sosul de soia (tot este pu!n
acid, dar este de departe mult mai bun dect sosul de soia fermentat). in
afar de asta, ?mi place s folosesc combinafii de condimente
preamestecate pentru a evita incrcarea inutil a rafturilor gi pentru sim-
plificarel Sunt un fan al mrcii Spice Hunter (vezi capitolul Resurse). i
combinaliile m inspir, fie mexicane, italiene, thailandeze, jamaicane,
chnezegti, curry, sau ierburi de Provence. Puteli face ca acelagi fel de
mncare s aib cu totul alt gust in funclie de ce presrali peste el.
Seminle. Am o rezerv de seminle (crude) de in, susan, floa-
rea-soarelui, lucern gi dovleac, ca gi combina[ii de muguri. Mai am gi
tahini (past din seminle crude de susan).
Nuci. Am intotdeauna la indemn nuci crude, de obicei migdale,
alune de pdure, seminle de pin, nuci de Brazilia gi Macadamia, dar gi
Pecan proaspete, gi castane gi unt de migdale crude.
Cereale. Am alac, hrgc, mei, kamut, quinoa, orez brun basmati gi
amarant, prjituri din orez brun fr sare, paste din quinoa gi alac, tifei
din hric, orez gi soba, tortilla din gru incolit, biscuigi La Vosch (fculi
din tofu, fr drojdie), gi fin (din gru integral, alb dar nealbit, de alac,
orez brun, secar gi mai ales de mei - fina de soia gi orez sunt bune gi ele
dac nu sunt !inute prea mult timp). Mai !in in congelator pine de gru
integral nedospit (cum sunt Nature's Path Manna Bread gi Earth Seeds
Bread) de Ia raionul de produse congelate.
Boabe. Am de obicei boabe de soia (cunoscute uneori ca boabe de
edamame - cutali-le la sectorul de alimente congelate din magazinul
vostru), boabe de adzuki, linte, boabe de mung (Vigna radiata), boabe de
Dieta Young 181
merigor, fasole neagr, mazre, nut, boabe de pinto gi fasole comun.

i
intotdeauna am i humus in frigider.
Plante de mare. Folosesc deseori foi de alge nori, fulgi de alge dulse,
gi aramie, aga c le !in prin preajm.
Tortilla. Cuta1i sortimente de gru incolgit. Unele restaurante pot s
v vnd tortilla pentru acas. Dac puteli s comandali (ca firm) de la
compania productoare gi distribuitoare de alimente SYSCO, puteti lua o
varietate de tortilla de diferite arome - imi plac de spanac, ceap, usturoi
gi ardei. Costco vnd gi ei tortilla, sau puteli s vi le faceli singuri (vedefi
releta la pag. 253)"
Uleiuri sntoase. intotdeauna am o varietate disponibil, ?n special
ulei de msline presat la rece, ulei din smburi de struguri, ulei de susan gi
ulei din seminle de in gi un amestec (cum este Udo's Choice@ sau Essential
Balance, sub marca Omega Nutrition, sau Arrowhead Mills). Uleiul de
cnep are un miros destul de puternic, dar il folosesc Ai pe el cteodat.
Cutali Essential balance la secfiunea de produse congelate... gi pstrali-l
in frigider sau congelator. Este un amestec de ulei cu o arom minunat,
din in organic, floarea-soarelui/gofrnel, dovleac, limba-mielului gi susan.
Este singurul ulei procesat organic, din seminle organice gi nerafinat
deloc. Se vinde in sticle de culoare neagr pentru a impiedica lumina s-l
degradeze.
,,Lapte". Pentru cnd am nevoie gi nu am timp s mi-t fac singur, am
la indemn lapte de migdale, soia sau de orez.
Ap. Pstrez ap distilat sau ap purificat prn osmoz invers tn
containere de 5 litri.
Soia. intotdeauna am ceva tofu la indemn, inclusiv tofu gtit, gi
adesea am hamburgeri de soia in congelator (imi plac Boca Burgers,
varietatea vegan.)
Producfie proprie. Din moment ce produsele trebuie s fie proas-
pete, evident c nu le pstrez pe termen lung degi din cele pe care le
-
pstrez, cum este usturoiul, ghimbirul (am o rdcin intreag in conge-
lator gi rad din ea cnd am nevoie), ceap, ardei iuli proaspefi gi uscafi,
lmi gi lmi verzi, cumpr indeajuns ca s am mereu Ia inclemn. din
i
moment ce am Tntotdeauna ceva pus la incolit, am o recolt proaspt in
orice zi. (Favorita mea este un amestec de proteine superioare din boabe
de fasole mung, fasole adzuki., linte, mazre gi seminle de floa-

rea-soarelui, 5i adesea mai folosesc un amestec de lucern gi alte semin[e
mici.) Nu-mi lipsesc niciodat din cmar rogii uscate la soare gi conser-
vate in ulei de msline, ardei gragi copli gi conserva[i in ulei de msline, gi
ciorb! de legume (alegeli un sorriment fr drojdie).
in afar de asta, fac cumprturi de dou ori pe sptmn pentru
produse proaspete gi am mereu in cas o coleclie de legume gi fructe cu
con[inut sczut de zahr, toate proaspete. Nu le pute[i gsi pe toate
deodat, binetnleles, dar eu am de multe ori plante tinere, salat verde,
broccoli, spanac, varz crea!, varz rogie gi verde, lelin, morcovi,
castrave!i, conopid, dovleac, dovlecei, sfecl, ridichi, avocado, rogii,
ardei gras, frunze de sfecl, sparanghel, fasole verde, praz gi vinete - de
{.pt, o varietate de alimente care se pot mnca in cadrul acestui program.
intotdeauna am verdea! proaspt in buctrie, mai ales ptrunjei, bu-
suioc Ai frunze de coriandru, 5i de obicei ceva safsa proaspt (fcut cu
suc de lmie sau lmie verde, niciodat cu o[et).
Exist multe, multe alte tipuri de produse pe care nu le-am men1ionat
aici. Seleclia pe care o faceli trebuie s reflecte gusturile personale gi pe
cele ale familie, ca gi reletele pe care le folosili cel mai des. Buctria
voastr nu va arta exact ca a mea, dar o dat ce este bine aprovizionat, vi
se va prea usor gi firesc s urmafi acest mod de a mnca. (Jine[i minte s
citili cu atenlie etichetele pentru a evita alimente duntoare ascunse, in
special acid citric, indulcitori, indulcitori aftificiali, drojdie, o!et, alune
gi sirop de porumb.) Nu trebuie s mergeli gi s cumprali fiecare articol in
parte de pe list. incepeli cu cteva din fiecare categore gi mai adugafi
dup aceea, treptat. Faceli o aventur din crearea unei seleclii de opliuni
pentru alimente alcalinizante pentru voi gi pentru cei dragi!
I NSTRUMENTELE POTRIVITE
Puteli prepara un meniu grozav alcalinizant folosind doar un cu[it - gi
o mullime de timp. Totugi, asa cum gtie orice megter bun, sculele potrivite
fac treaba mai repede, mai ugor gi cu rezultate optme. lat o trecere in
revist a lucrurilor pe care eu (Shelley) le gsesc indispensabile pentru
buctria mea.
'fasole adzuki - un soi de fasole australian, cu bobul mic, de culoare rogie (n. r.).
Dieta Young 183
Cutitele bune sunt o necesitate pentru cur[at, tiat gi mrunlit le-

gumele. Am folosit destul de bine timp de ani de zile un set de trei culite
pn cnd am investit intr-un set mai mare. Le folosesc de multe ori pe zi,
gi pur gi simplu nu se poate fr ele. Dac ave[i culite de slab calitate sau
neascufite, veli fi surpringi ct de mult conteaz un cufit de calitate gi bine
ascufit. Sunt un fan al cufitelor Cutco, care au garanlie pe via! gi aproape
c nici nu trebuie ascufite.
Un robot de buctrie v va economisi timpul pentru tiat, mrunfit
gi amestecat cu pn Ia 90%, in special cnd pregtili hran pentru mai
multe persoane. Eu folosesc Cuisinart. Am inceput cu mrimea standard,
care este bun pentru necesitfile zilnice. (Acum folosesc mrimea 16
cnd prepar mncare pentru mai multe persoane odat.) Cutali modelul
cu lame tn S asculite, ct gi cu margini moi, ca gi cu discuri pentru tocat i
feliat. Lama S asculit este bun la amestecat, mrunlit, tiat fin gi mai
grosier, amestecarea unor alimente ca humusul, pentru diverse emulsii,
cum ar fi sosul de salat, pentru a mcina ingrediente ca nuci, semin!e,
cereale gi tortilla uscate in pulberi. Folosesc lama S cu margini moi ca s
amestec aluatul pentru tortilla. i mrunlesc tot felul de chestii - ceea
ce-mi place pentru c astfel e mai usor de fcut salate frumoase.
Un blender este gi el folositor pentru amestecare gi mrunlire. Eu
folosesc Vita-Mix@. Are un motor puternic Ai o varietate bun de op[iuni
pentru controlul vitezei (i ,,invers"). Are o caracteristic unic, i pe care o
folosesc mult, aceea c dac ?l lagi s mearg mai mult, fric[iunea generat
inclzegte alimentele * aga c relete ca supele crude pot f fcute foarte
repede gi servite imediat din blender. (Bineineles c le puteli servi gi reci
- doar mixate o perioad scurt de timp.)
Fierbtorul de orez este aproape mereu in priz, plin de orez brun
fiert in abur, hrigc, sau alte cereale din care s se serveasc familia la
orice or din zi. Folosesc marca Zojirushi@, care fierbe gi legume. Cte-
odat ?l pun in funcliune tnainte s merg la culcare gi astfel avem orez cald
pentru micul dejun.
La fel, nu m-as descurca fr (de fapt nu yreau s m descurc fr)
centrifuga pentru salate. O folosesc tot timpul pentru splatul gi uscatul
verdeluri lor intr-o cl ipit.
imi place gi ,,mandolina" cu care tai legumele in forme deosebite.
Aspectul mncrii este o pafte-cheie a felului in care percepi masa, gi este
un mod de a face ca felurile de mncare s fie mai elegante gi mai apeti-
sante.
Sunt 5i fan al unui mic aparat manual numit Saladacco, care face
,,paste" foar-te fine din legume ca dovleacul (folosesc dovleac galben de
var sau dovlecei, dar merge cu orice fel de dovleac.) Mai face minunate
i
tieturi care arat ca ghirlandele havaiene, din legume ca sfecl gi mor-
covi.
O dat ce suntefi hotrli s preparali in majoritate alimente crude
pentru mesele voastre, putel s luali gi asemenea jucrii. lnvestifi in ele in
msura posibilului, pentru a v prepara hrana mai simplu gi mai amuzant
(gi cteodat gi mai drgul). Experimentasi gi bucura[i-v!
GERMINAREA
Mugurii, cu proprietlile lor fantastic de regenerative, sunt incredibil
de hrnitori gi alcalinizanli. Toat gama de vitamine gi minerale dintr-o
smn! sau un grunte explodeaz atunci cnd germineaz. Cerminarea
ia amidonul, proteinele gi agenii hormonali din smn! gi le transform
in proteine foarte alcalinizante, usor de asimilat, gi zaharuri vegetale
delicate, iar substanlele fitochimice care lupt impotriva cancerului apar
in plante imediat ce ele germineaz. Cred c o persoan poate tri doar
din muguri fr absolut nici o problem (fizic).
Aga c am tot timpul o mulgime de muguri proaspeli in preajm - eu
ii cultiv. Nu e nevoie de talent pentru asta. Serios! Procesul este simplu. in
scurt timp, cteva seminle se transform aproape ca prin farmec in pro-
duse proaspete, avnd de mai multe ori greutatea lor, unele in doar dou
zile.
incepei cu seminle produse organic. Puteli depozita seminfele pen-
tru germinat pe perioade mai Iungi de timp (pn la zece ani, dac sunt
?nchise ermetic, gi unu pn la doi ani, dac ambalajele sunt deschise, dar
!inute in loc uscat gi rcoros), aga c stocali gi pstrali mai multe tipuri la
indemn. Unii dintre cei mai usor de crescut muguri sunt cei de lucern,
fasole mung,, nut, linte verde, susan, floarea-soarelui, hrigc gi gru.
Tabelul CHID DE CERMINARE v furnizeaz indicaliile de baz pentru
mulli muguri obignuili.
Las seminlele la inmuiat peste noapte in ap purificat, pn cnd se
umfl, le torn in tv de germinare, le las s se usuce gi pun tvile ?ntr-un
dulap intunecos gi cldu[, apoi le umezesc de dou ori pe zi. De fapt !in
tvile acolo unde pstrez apa, asa c atunci cnd iau prima ?nghilitur
Dieta Young 185
dimineala gi ultima seara, le dau si mugurilor de but, cltindu-i gi apoi

scurgnd apa.
in dou sau trei zile, majoritatea mugurilor vor fi gata de mncat
(verificali Tn tabel). Mugurii ar trebui s fie crocanfi gi pulin dulci * nici-
odat acri. Dac sunt acri, s cum sunt adesea cei cumprafi din maga-
zin, au stat prea mult i atunci trebuie s ?ncepeli din nou. Mugurii nu
trebuie s fie maron sau blogi. Pstrali mugurii in frigider intr-un borcan
de sticl sau tntr-o pung de plastic bine inchis. Vor line aproape o
sptmn.
Puteli s mai cregteli muguri folosind borcane de 1 litru cu tifon prins
cu elastic deasupra sau borcane speciale pentru germinare cu capace de
drenaj in loc de tvi. incercali cu oricare din metode, pe care o gsili cea
mai simpl!
V recomand echipamente de la Life Sprouts company ca s v ajute
s incepeli cu germinarea (vezi capitolul Resurse). Majoritatea magazi-
nelor de produse naturiste au vase de germinare, ca gi seminfe gata pre-
gtite pentru germinare.
GHID DE GERMINARE
Semin[e Cantitate Timp de Ctt/ Timp nlfime de
inmuiat Scurs de recoltare
(ore) (zil- cules (in cm)
nic) (zile)
Lucern 2 lnguri 6-B 2 3-6 2,5-5
Yarz chine- 1 can 6-B 2 3-4 1,25-2,5
zeasc
Schinduf 1 can 6-B 2-3 3-4 1,25-2,5
Nut 1 can 16 2-3 34 1,25-2,5
Linte 1 can B-1 2 2-3 2-4 1,25-2,5
Fasole mung Yz can B-12 2-3 2-4 1,25*2,5
Mazre Yz -1 can B-12 2-3 2-3 1,25-2,5
Ridich 2 linguri 6-B 2 34 1,25-2,5
sau 1 can
Trifoi rogu 2 linguri B
.l,25-5
2 3-6
Susan % can B 2 i-3 o-2,5
Boabe de soia % -1 can 16 3 3-5 1,25-2,5
Floarea-soa- Yz-1 can 6-B 2 1-2 0-1,25
relui, decojite
186 Dr. Roberr O'young & Shg]l.y Redford young
MODURI DE A FOLOSI MUCURII

Mugurii sunt grozavi cruzi, cli1i sau fie(i in abur, simpli sau ?n
sandviguri sau salate, sau presrali in rlp". incercali-i in toate
felurile - cu
ct mncaJi mai mulli muguri, cu att mai bine. Mugurii
ar trebui s fac
parte din dieta zilnic a fiecruia.
Aproape orice fel de muguri sunt buni in salate, gi eu (Shelley) ii fo-
losesc tot timpul ?n sandviguri gi pachete, supe gi sucuri,
in mncruri
fcute la abur li Shiveci. Sunt grozave gi ca gustri. lat sugestiile
mele:
salat: lucern, varz chinezeasc, schnduf, nut, linte, boabe de
fasole, mazre, ridichi, trifoi rosu, floarea-soarelui.
Sandvig: lucern, ridichi, trifoi rosu.
suc: lucern,varz chinezeasc, ridichi, trifoi rogu.
sup: nut, linte, boabe de fasole mung, mazre, boabe de soia.
Chiveci : nut, susan, soia.
Custri : schinduf, susan, floarea-soarelui.
Fiert in abur: linte, boabe de fasole mung, mazre, soia.
Asta e doar ca s v dea startul! Folosili-v imaginalia, experimentali,
urmali-v gusturile! Doar s mncali muguri!
DESHIDRATAREA
Folosirea unui usctor este un mod minunat de a v asigura masa
cldu!, dar nu gtit. Face mai ugoar pstrarea legumelor verzi proas-
pete in cmara voastr (odat uscate, legumele proaspete puse ?ntr-o
pung sau o cutie inchis etang se vor menline cel pulin un an intr-un loc
uscat, rcoros). Deshidratoarele de alimente sunt utile gi pentru inclzirea
amestecurilor tocate gi a felurilor de mncare tip turt inainte de a fi
servite.
Legumele gi nucile deshidratate sunt nigte gustri excelente gi gar-
nituri grozave. Mncafi-le separat sau cu un sos sau amestec de toctur
preferat. Sunt foae frumoase presrate deasupra supelor, adaug con-
sistenf la salate gi pot decora frumos orice platou.
Deshidratarea majoritlii legumelor este ct se poate de simpl. Le
curfali gi le po(ionali (cam 5 mm grosime), le marinali dac vrefi, le
scurgeli gi le puneli pe un raft uscat gi curat din deshidratorul vostru.
Deshidratali pn cnd toat apa din legume s-a dus gi au devenit cro-
cante.
Dieta Young 187
Putefi face asta cu aproape orice tegume. imi plac mai ales morcovii,
rogiile, ceapa, felina gi ardeii gragi. Legumele rdcinoase cum sunt
dovlecii de iarn, morcovii gi rdcina mexican imi place s le marinez o
or in BraggrM Liquid Aminos, usturoi, ghimbir gi condimente.
incercagi s deshidratali gi nuci. incepeli cu nuci inmuiate, marinate,
ca mai sus, intr-un bol adnc, intre o or gi dousprezece ore. Scurgeli
bine, punefi-le tn deshidrator gi uscafi pn devin crocante. Pstrali-le
intr-un container etang, ?n frigider.
Eu folosesc un deshidrator marca Excalibur@ deoarece ?mi place felul
tn care circul aerul prin fiecare tav, nu doar de jos in sus. Rafturile
flexibile, din teflex, ajut la preparat aluaturi subliri, cum sunt chips-urile
din in deshidratat (vezi pag. 301), i Ia desprinderea alimentelor dup ce
s-au uscat.
SFATURT r TRUCURT
lat cteva dintre scurtturile mele favorite pentru a face gi a aranja
rapid gi ugor mese alcaline:
. Pstrati tot timpul o salat uriag in frigider. Eu prepar una care
s lin aproape trei zile, cu buntli ca spanac, ceap rogie,
seminge de pin, cuburi de tofu, morcovi gi sfecl ras, ridichi gi
muguri de floarea-soarelui. Pot astfel s mnnc la repezeal o
salat sau s-o folosesc ca umplutur rapid. E bine s fie la in-
demn cnd vin copiii hmesigi de la gcoal.
. Face[i ?ndeajuns din sosul de salat preferat ca s v ajung toat
sptmna.
. Folosifi combina[ii de condimente gata pregtite. Eu am intot-
deauna in cmar asemenea condimente pentru a face mai in-
teresant gi mai variat orice fel pregtesc.
. Pstra[i un bol de migdale tnmuiate tn frigider. Sunt grozave
pentru o gustare dulce, crocant, sau in salate, in loc de cru-
toane. Sunt bune gi cnd bat repede ,,lapte" de nuci, ca s fac
frigc. Acoperili nucile crude cu mult ap, lsali la inmuiat
peste noapte gi schimbali apa zilnic. Se pstreaz cam trei zile"
Amestecali pastele favorite, cum ar fi pesto* sau humus, pentru a

inmuia in ele legume crude, ca sos pentru legume in abur sau
pentru a-l intinde pe biscuili, sau ca umplutur. Puteli gsi unele
bune la magazinul vostru local de produse naturiste, chiar gi
pesto fr produse lactate, dar intotdeauna trebuie s citili cu
atentie etichetele pentru a gti exact ce cumprali.
Dublali sau triplagi cantitatea de ingrediente dintr-o relet a unui
fel de mncare pe care ?l gtili gi congelali pentru mese ulte-
rioare sau gustri rapide.
Pstrali la indemn lmi gi lmi verzi pentru a le folosi ca
?nlocuitor pentru olet gi pentru a le stoarce in apa de but de-a
lungul zilei. Eu folosesc lmie aproape la orice mas.
Lua[i cteva pachete de tortilla din gru incollit gi punefi-le la
uscat peste noapte pe blatul din buctrie. Sau coaceli-le in
cuptor la temperatur joas, aproximativ 150" C, timp de cinci-
sprezece, douzeci de minute pn cnd devin crocante dar nu
se rumenesc. Trebuie s se rup usor, ca un biscuit. Mcinali-le
in mixer sau robot pn cnd devin ca o fin, pentru a Ie utiliza
la o refet cu pesmet sau fin alb. Pstrali-le intr-un container
etang. Se vor menline timp de sptmni intr-un loc rcoros gi
uscat (mai puin pe timp umed).
Profitai de congelator. Pstrali in el pachete cu cte o porlie de
nuci, ierburi gi chiar uleiuri bune, cum este cel din seminle de
in, pentru a le avea la indemn (ele se vor menline proaspete 5i
se decongeleaz repede). Eu pstrez a rdcin de ghimbir ?n
congelator, gi este ugor de ras atunci cnd am nevoie la vreo
relet. Totugi cel mai mult imi place s-l folosesc proaspt, s-mi
fac un ,,ceai" de ghimbir cu lmie, dup o mas bun.
Jineli un fierbtor de orez in buctrie cu o po(ie de legume
sau cereale la abur pentru acele 20-30 de procente din dieta
voastr.
invlali s v faceli singuri mugurii 9i s-i pstrali proaspeli la
indemn pentru o gustare grozav - sau pentru adaos nutri-
lional la orice mas.
pesto - un sos italian din busuioc, usturo, ulei de msline 9i brnz (n. r.).
Dieta Young 1Bg
Fili pregti[i pentru atunci cnd poftii la gustri crocante, ps-

trnd nigte preparate sntoase, usor accesibile, cum sunt
tortilla coapte din gru incollit, migdale crude (cele mai bune
sunt cele inmuiate), legume crude (una dintre favoritele noastre
este cea din tulpini dulci de jicama, care sunt bune oricum, dar
care pot ajuta cnd aveli poft de zahr), gi tofu copt.
Jineli un stoc de ap bun - gi be!i-o! Atunci cnd mesele
voastre sunt B0o/" alcaline, s-ar putea s nu sim!i[i dorin[a de a
bea f n timpul rneselor, din moment ce majoritatea legumelor au
deja ap in proporlie de 70-90%. Dar cel mai bun lucru pe care
puteli s-l facei pentru voi este s be!i ap intre mese.
Partea a II l-a
RETETE
ALEGEREA REIETEI CORECTE
V voi imprtgi un secret: inainte s inleleg cum vindec alimentele,
niciodat nu lmi prea plcea s gtesc. Era doar inc o corvoad care-mi
mnca timpul gi generatoare de mizerie gi trebuia fcut din nou
aproape imediat dup ce fceam curfenie. M simleam ca gi cum eram
?nlepenit in buctrie cnd ag fi vrut mai degrab s fiu afar, in lume.
Dar din momentul in care arn inleles ct de mare este impactul a ceea ce
mncm asupra sntlii gi strii de bine, imi place s creez feluri vin-
dectoare. i venerez aceast ?ngrijire palpabil pe care o reprezint
hrnirea familiei mele. Totugi, inc imi doresc ca procesul s fie eficient!
imi place s petrec ct mai pulin timp pregtind o mncare * gi o mulgime
de timp relaxndu-m gi savurnd fiecare inghilitur (gi s m bucur de
compania familiei mele, ceea ce iargi face parte din puterea de vinde-
care, dac vreli s gtili!).
vreau s creez ceva ce as vrea s mnnc gi care s-i plac gi fa-
-
miliei mele. Aceast secJiune este deci compus din relete pe care le
folosesc pentru a ne menline pe to[i fericili. Nu stau prea mult in buct-
rie, toli mncm sntos gi ne place ceea ce mncm. Mncm cu poft, ag
putea s adaug, din moment ce unii oameni par s cread la inceput c
acest mod de a mnca este ,,pentru psri", sau ,,hran pentru iepuri,,.
Toate aceste feluri preamresc varietatea, textura 5i savoarea parc de pe
alt lume, la fiecare mas. Nu este niciodat plictisitor. (Toate acestea sunt
ugoare 5i pentru buzunar. Nu cost mai mult s cumperi ingrediente
organice dect dai pe carne, brnz, dulciuri, bere gi altele.) Acest pro-
gram nu e nici pe departe un fel de privaliune, este un dar pe care ni-l
facem nou ingine.
O mullime de oameni vor afla c simful gustului li s-a tocit dup atta
non-hran artficial gi dup atta stimulare artficial cu dulciuri con-
centrate gi arome srate, gi sunt insensibili, Ja Tnceput, la finefea alimen-
telor naturale, complete. Dac tot aga gndifi gi voi, nu v fie team: pe
msur ce v obignuit s mncafi in acest raport de 80/20, veli descoperi
c papilele gustatve se vor trezi la senzaliile delicioase cu care le tratafi.
Ve[i lsa in urm acel straniu entuziasm de a v autodistruge pentru
plcere. Am vzut asta la atfia oameni pentru care hrana este una dintre
marile distraclii ale vielii. Unii oamen triesc ca s mnnce, degi ar
trebui s fie exact invers. in acest program hrana igi regsegte propriuisu
Ioc mncm ca s trim * fr s-gi piard atraclia colosal pe care o
-
exercit asupra sim[urilor. O mas bun poate fi inc nemaipomenit de

plcut 9i s furnizeze o satisfac[ie deplin. Nu trebuie s v omoare
pentru a face asta.
Multe dintre re[ete nu sunt de folosit pe durata purificrii (degi multe
dintre sucuri sau supe sunt). i multe nu sunt nici pentru sptmnile
imediat urmtoare unei Purificri. Multe dintre cele incluse aici sunt
pentru tmpul cnd v veli reechlibra organismul. Atta timp ct v
confruntali cu simptome, variantele mai simple,,,mai crude" vor fi cele
mai bune pentru voi. Majoritatea sunt bune pentru aproape orice perioad
(degi poate nu la Purificare), i ar trebui intotdeauna s reprezinte pentru
voi cea mai mare parte a meselor voastre, indiferent ?n ce stadiu v aflali.
Jineli seama agadar de indiciile pe care le-afi aflat din aceast carte atunci
cnd selectali refetele care sunt bune pentru voi, oriunde v-a!i afla in
program. Puteli s v uitali gi la listele cu meniuri sugerate pentru diferite
faze, pe care le-am inclus pentru a v ajuta s v orientali. Arunca[i o
privire gi asupra ideilor de mic dejun, gustri sntoase gi mese cu ade-
vrat rapide. Odat familiarizali cu lucrurile fundamentale, acest program
-
ar trebui s fie nu doar sntos, dar gi simplu gi ugor ca gi plcut gi
delicios!
RETETE PENTRU PURIFICARE
Suc din legume Basic Green

Butur verde de grdin
Cocteil din toate legumele
intritor pentru snge (suc)
Butur din legume/ierburi *
Butur Basic Creen*
Cocteil Creen Power*
Butur Spring Creen*
Potassium Special (suc) *
Cenerator de insulin (suc)*
Butur bogat in vitaminele C 5i E*
Purificare pentru piele (suc)*
Sup anticancer
Sup AsparaZincado
S up de broccol i/conopid
Sup de lelin
Sup de lelin/conopid
Dieta Young 195
Sup crem sau crocant de broccoli

Sup crem de legume
Cazpacho
Gazpacho la Madrid
Sup din legume crude
Sup vindectoare
Sup fals din mazre
Sup Popeye
Consomme din ardei dulci
Minestrone de legume
Lapte de migdale (proaspt, crud, neprocesat)
Salat din muguri de lucern**
Salat alcal iniiant/energizant de castraveli * *
Salat din muguri de fasole**
Salat de broccoli**
Salat de conopidt*
Yarzcolorat (eliminali morcovii dac beti sucuri)++
Salat cu potasu (eliminali morcovii dac beli sucuri)+*
Salat curcubeu (eliminai sfecla, morcovii, jicama dac beti sucuri)**
Salat de spanac* *
Salat de linte germinat **
Salat de gru germinat (eliminai morcovii dac face[i sucuri)++
Salat de dovlecei * *
* Omitei morcovii gi sfecla Tn timpul Purificrii. Vezi Capitolul B pentru mai multe
informalii la folosi rea sucurilor.
** Punef intr-un mixergi mncafi ca o supin timpul unei Purificri. Sau puneti ingre'
dientele intr-un extractor de suc gi facei un suc proaspt - renun[a]i la morcovi gi sfecl
atunci cnd sunteli la Purificare.
ldei pentru micul deiun

Sa/at. Un mic dejun rcoritor mai ales pentru cnd vremea este
cald, dintr-o salat bun cu o mullime de muguri, dreas cu
ulei din seminle de in, lmie gi Bragg's (sau sosul vostru
preferat).
Hrigc cu lapte de migdale, este ceva rapid gi sfios pentru o
dimineal rece. Boabe sau crem de hrigc gsi[i tn majori-
tatea magazinelor cu produse naturiste.
Cerea/e germinate (vezi pag.301).
Sup. imi place s m inclzesc cu o sup la micul dejun ?ntr-o

diminea! rece. in zilele calde aleg supele recil (supa
AsparaZincado VZi pag.21 Zr, Supa popeye veZi pag. 218r,
gi Supa crem de broccoli uvezi pag.215, sunt starturi deosebit
de satisfctoare pentru o zi.) Supele gi fierturile copioase um_
plu stomacul gi creeaz o energie care line ore intregi.
Suc de legume. un pahar de suc proaspt este perfect pentru a fi
but pe stomacul gol, usor, dar g incredibil de hrnitor.
Mic dejun Zippy. Acesta este favoritul la noi in cas. Este o op-
liune copioas. De obice nLr mai simt foamea pn du-
p-amiaz, dup un mic dejun Zippy! Este compus in esen!
din orice cereal integral pu!in ?nclzit, cu avocado gi rogii
plus alte legume pe care le dori[i pentru garnisit, stropit cu
ulei bun, suc de lmie gi Bragg's, gi presrat cu The Zip
(marca Spice Hunter) sau alt sos picant (vez Mic Dejun
Zippy, la pag. 263).
Umpluturi. O legtur de legume proaspete sau gtite la abur,
seminle inmuiate sau nuci, gi cteva roii uscate la soare intr-o
tortilla de gru incollit (sau aproape orice alte combinalii aveli
chefl este ugor de transportat, rapid de preparat gi delicios.
Conopid la caserol. Acest fel este bun oricnd (vezi pag. 273),
dar deosebit de slios pentru micul dejun.
Broccoli la abur. Jineii in abur usor buchetele, timp de 5 minute.
Aduga[i ceap tocat gi/sau alte legume verzi, amestecafi cu
Sos bazic de salat (vezi pag.214) presrali migdale sau
alune de pdure inmuiate.
ldei de mese rapide
Salat. Pstra! in frigider legume curlate, uscate gi cteva sosuri
de salat, astfel inct tot ce aveli de fcut este s le turnali
peste cliva pumni de orice buntli tocate care v ?ncnt in
ziua aceea, gi masa e gata!
Umpluturi. incepeli cu o tortilla din gru incolit de dimensiunile
unui burito, uns cu humus sau cu alt past favorit. Adu-
gali cliva muguri, fasole, avocado,rogii 5i sau orice alte Ie-
gume aveli la indemn sau avefi chef. Stropi[i cu Bragg TM
Liquid Aminos Silsau puneli salsa proaspt sau pesto. Asta da
umplutur!
Dieta Young 197
Sup. Luali o relet rapid, cum ar fi Cazpacho la Madrid (vezi

pag. 222) pentru a o ?ncropi cnd sunte[i gata. Sau facefi o
cantitate mai mare in week-end ca s v ajung g ?n timpul
sptmnii. Cu supele crude servite reci nu mai trebuie s
pierdei timp nici ca s le inclzifi!
Refete pentru orice moment

Aceste re[ete nu necesit gtire (sunt crude) gi sunt alcalinizante intre
90 gi 100%. Pot fi utilizate in orice moment, inclusiv in primele sptmni
ale programului, in cele imediat urmtoare unei Purificri, sau cnd v
confrunta[i cu dezechilibre specifice sau simptome grave. O dat echili-
brai, ele sunt perfecte pentru cele 70-80 de procente alcaline din meniul
vostru.
Salat din muguri de lucern.
Salat de castravefi alcal inizant/energizant.
Crem AvoRado AvoCado.
Salat din muguri de fasole.
Salat de broccoli.
Salat de conopid.
Varz colorat"
Crem Pretty Ribbon.
Salat cu potasiu.
Salat curcubeu.
Salat de spanac.
Salat de linte germinat.
Salat din muguri de gru.
Salat de dovlecei.
Refete de intrefinere
O dat ce v sim{ili echilibrati 5i nu v mai confrunta[i cu simptome,
vefi avea un grup mai nlare de relete de explorat menfinnd totugi raportul
7Ol3O sau 80/20 din meniurile voastre - aceste retrete lncadrndu-se ln
cele 20-30 de procente. De exemplu, a1i putea s mncali o salat mare cu
o Barnitur de chiftele false italiene din tofu.
Aceste variante adaug mai mult consisten! gi o varietate att de
important repertoriului vostru. Cteva dintre aceste relete sunt calde,
procesate sau gtite, aga c necesit mai mult timp de digestie. Nu re-
prezint nigte op!iuni potrivite pentru primele sptmni dup o Purifi-
198 Dr. Robe.t {qrng & Shelley Redford young
care, sau cnd aveli de-a face cu o boal acut sau cu un dezechilibru al
organismului.
Aceste meniuri sunt opliuni bune pentru cineva care face o tranzilie
mai lent spre un mod de hrnire alcalin, eliminnd treptat alimentele
acide cum sunt carnea, lactatele, zahrul sau fructete.
Pastele favorite ale Alexandrei.
Dovlecei umpl uli cu migdale/morcovi/ghimber.
Cltite de toamn cu curry gi umplutur de legume condimentate.
Falafel copt.
Fileuri ?mbrcate in ierburi.
Legume umplute cu varz.
Fasole rogie in stil Cajun gi orez brun.
Chiveci cu conopid.
Pachelele reci cu tofu.
Chiveci Doc Broc.
Turte edamame.
Past de ghimbir gi migdale.
Pita cu tofu gi chili verde.
Chiveci de legume.
Pachelele Maren's Torti I la.
Biscuili de mei/hrigc.
Cartofi cu mei gi rdcin mexican.
Curry nepalez cu legume.
Carne fals din nuci.
Plcint cu spum Popeye.
Sup de legume cu edamame sotat.
Fasole a la Shelley.
Super tortilla lui Shelley.
Super umpluturile lui Shelley.
Chiveci cu fasole germinat.
Dovleac galben umplut.
Rulouri din varz umplut.
Salat asiatic Rsrit.
Salat din trei feluri de fasole.
Chiftele italiene false din tofu.
Tuile din tofu.
Aluat cu tofu gi spanac.
Tocan cu tofu.
Dieta Young 199
Tifei soba cu varz crea! gi seminle de pin pcante.

Legume clite n abur.
Mic dejun Zippy.
B0 sau 20?
Aceste relete se incadreaz intr-unul dintre rapoaftele 80/20 sau
70[30, dup cum sunt crude sau gtite. Cnd sunt gtite, ele trec de la B0
la 20 (sau de la 7O la 30).
Sup anticancer.
Sup AsparaZincado.
Sup de broccol i/conopid.
Sup de lelin.
Sup de lel in/conopid.
Sup cu bucfi de legume.
Sup crem sau crocant de broccoli.
Sup crem de legume.
Linte rogie cu dovleac Ai curry.
Cazpacho.
Sup verde crud.
Sup fals din mazre.
Sup Popeye.
Sup de nuci prjite/lelin cu ceap caramelizat.
Sup special de morcovi.
Consomm din ardei dulci.
Piure din sup de fasole alb.
Minestrone de legume.
Borg de legume.
Gustri sntoase
Aceste gustri sntoase satisfac nevoia de ron!it pe care copiii de
toate vrstele o au, gi sunt perfecte atunci cnd v trebuie ceva rapid sau
sunteli pe fug. Sau poate ave[i in cas unul dintre acei copii care par s
triasc doar cu gustri? Acestea sunt folositoare in perioada de tranzilie gi
adesea ajut in perioade cnd ave[i poft de dulciuri. Unele dintre e
funclioneaz cu adevrat bine, aga c pute[i fi siguri c v vefi hrni
continuu indiferent unde suntefi gi ce faceli.
Binetn[eles, puteli tntotdeauna s luafi o gustare simpl ca unt de
migdale crude pe o turt de orez brun sau pe o tortilla din gru tncolgit.
200 Dr. Robet O'Young & Shelley Redford Young
Dar dac sunteli in dispozilie creatoare, sau doar vrefi ceva diferit, sau
aveli chef s v rsf1agi, incercali urmtoarele:
Cocteil din toate legumele.
Pate de migdale.
Rulouri cu legume nori a la Ashley.
C ustare cu avocado/rogi i.
Pine rustic.
Castraveli reci rcoritori.
Crupe de hrigc crocant.
Umplutur crocant cu ridichi.
Umplutur de legume cu curry.
Chipsuri din in deshidratat.
Legume gi nuci uscate pentru ron!it.
Pine Essene.
Castravefi proaspe[i cu mrar.
Umplutur de spanac proaspt.
Past de nut.
U mpl utur Carden Variety.
Creat Ole Cuacamole.
Umplutur slioas cu nuci.
Varz crea[ cu sos de usturoi egiptean.
Sos-su rpriz,,spi rid ug".
Orez mexicali.
Plcint fals de dovleac.
Bame cu rogii in stil creol.
Pate din Pecan crude.
Fasole recoapt.
Fasole verde cond imentat.
Dovleac de iarn condimentat.
Crutoane din Pecan Picante.
Cereale germinate.
Pine din gru germinat.
Muguri clili in abur.
Past de tofu Pentru salat.
Crisine gi biscuili vegetali.
Yummus H ummus.
Past picant de nut.
Dovlecei in stil italian.
Dieta Young 2O1
SALATE
Salatele sunt felul meu favorit. Adesea mnnc una la micul dejun *
de fapt, aproape de fiecare dat cnd m agez s mnnc. in mod tradi-
[ional, o salat a fost un gest simbolic in comparalie cu masa ,,adevrat",
dar trebuie s regndim acest lucru. Salatele sunt felul principal. Alte feluri
vegetale, cum sunt cerealele, supele, tortilla, pateurile sau alte alimente
inclzite gi gtite, trebuie s fie mai degrab complementare la salat, gi nu
invers.
Din fericire, nimic nu poate fi mai usor de fcut dect o salat gro-
zav. Chiar gi cei complet novici tn ale buctriei pot s strluceasc aici,
din prima zi. lar varietatea este limitat doar de accesul Ia ingrediente gi
imaginafia voastr. E adevrat c ia mai mult timp dect apsarea ctorva
butoane la cuptorul cu microunde pentru a incropi o mas. Dar o salat
mare, linut ln ambalaj in frigider, se va menline proaspt cam trei zile.
(Folosili o centrifug de salat pentru indeprtarea excesului de ap gi
pentru uscarea temeinic a vegetalelor astfel inct ele vor rmne cro-
cante.) Jineli frunze de salat gi spanac verde ?nchis, curate, uscate in
frigider intr-un vas acoperit gi cu un prosop de hrtie pus pe fund.
Fili inventivi la salate. Servili simplu legumele doar cu cteva in-
grediente, sau dali-v mari cu o interacliune complex a unui intreg
mnunchi de adaosuri. Servifi-le cu grmjoare din fiecare ingredient
agezat separat, sau amesteca!-le pe toate la un loc, ca ?ntr-un ghiveci.
Combinali modurile in care pregtili legumele tocate, tiate cuburi,
-
-
feliate, rase, mrun!te gi aga mai departe sau menlinefi forme asem-
ntoare. Faceli-le monocromatice (verdele fiind o schem de culoare
popular) sau ca un curcubeu strlucitor. Facetri-le usoare sau facegi-le
extra copioase prin adugarea de cuburi de tofu (sau cuburi de tofu ma-
rinat sau coapt), seminle de pin, migdale inmuiate, muguri, boabe
deshidratate (cum sunt crupe crocante de hrigc, pag. 30i), sau bucfi de
falafel cald. Amuza!i-v, explorali orizonturile salatei * gi mncafi bine.
Salat de castrave[i alcalinizant/energizant

3 porlii
Castravete/e este unul dintre cele mai alcalinizante 5i energizante

alimente pe care Ie putefi mnca. Se crede c are un efect purificator
asupra sistemului digestiv gi este foarte benel'ic pentru pr gi piele.
(Pentru un lifting rcoritor, puneticte o felie de castrayete pe fiecare

ochi 5i intinde[i-v timp de cteva minute sau freca[i cu o fetie faa
dup ce ali curat-o, pentru a v tonifia gi purifica tenul.)
2 cni de castraveli, tocali
2 linguri de ptrunjel, tocat
1 lingur de suc de lmie
't lingur din ulei de seminle de in sau utei de msline
1/3 can de ment tocat mrunt
intr-un bol mic pentru servit, amestecali castravelii, ptrunjelul,

sucul de lmie, uleiul gi menta. Rcili cteva ore sau peste
noapte. Amestecali din nou inainte de a servi.
Salat curcubeu
B-12 porlii
imi ptac culorile legumelor! Aranjarea unei mese alcalinizante mi-
nunat aranjate poate fi o art. in plus, a mnca un curcubeu de
alimente colorate ajut le echilibrul energiilor din corp. Aceast sa-
lat este reteta mea de baz pe care o fac in fiecare sptmn.
Raderea legumelor le dezvluie dulceaa lor natural.
1-2 cpfni de salat cu frunze verzi, splate, uscate gi rupte in

bucfi de mrimea unei inghilituri
1-2 cp[ni de salat cu frunze rogii, splate, uscate gi rupte tn
bucli de mrimea unei inghi[ituri
1 pachet de frunze tinere presplate de spanac organic
1 cp[n de varz verde, tocat
1 cpfn de varz rogie, ras
3-4 sfecle, rase
4-5 morcovi, ragi
2-3 dovleci de var (Balbeni) sau dovlecei, ragi, sau % dovleac pl-
cintar* ras
.
dovleac plcintar - un soi de dovleac de iarn (Cucurbita moschata), in form de par, cu
miez galben intens gi dulce (n. r.).
Dieta Young 203
113 - Yz dintr-o jicama mare, ras

1 ardei gras din fiecare culoare, rosu, galben gi portocaliu, tiat in
felii
1-2 castraveli, felii
1-2 pachete (aproximativ 250 s) de muguri din seminfe de floarea-
soarelui, sau un amestec de muguri, sau mugurii pe care-i preferali
450 g mazre verde proaspt din psti
1-2 linguri de sos de salat per por[ie la alegerea dumneavoastr
Umpleli un bol mare cu frunze de salat. (Putefi inlocui cu un

amestec de salat: luali-o ct mai proaspt posibil gi alegefi una
organic.) Aranjali legumele rase peste cele verzi, incepnd cu
cele de culoare mai intens, mai ?nchis la exterior gi mergnd
cu culori mai deschise spre interior pentru a crea un efect de
curcubeu. Puneli ardeii gi castravelii feliali deasupra. Presrali
muguri gi mazre. Puteli pune sosul de la inceput peste toat
salata sau gi-l poate aduga fiecare, pe po(ia sa. Alegeli oricare
sos din refetele din aceast cafte, sau unul cumprat, dar care
corespunde acestui program. Sau doar turnali pe deasupra un
ulei sntos, Bragg Liquid Aminos, suc proaspt de lmie gi
condimente, dup gust. Sper c o dat ce ali incercat asta, v veli
simli liberi s improvizali propriile voastre ingrediente, proporlii
gi aranjamente.
Salat din linte germinat
4 po(ii
Aceast salat este foarte sgioas gi merge bine gi ca umplutur
pentru iumti de ardei gras.
2 cni de linte germinat
Yz can de ceap tocat
1 lingurif BraggrM Liquid Aminos
1 linguri[ de ulei din semin[e de in, ulei Udo's Choice$ sau omega
Nutrition/Essential Balance
1 clel de usturoi, mrunfit
1 linguri[ de amestec curry (Spice Hunter)
Intr-un bol mic, amestecafi uleiul, sucul de lmie, Liquid

Aminos, usturoul, zip gi pulberea de curry. intr-un alt bol
amestecali lintea cu ceapa.
Opfional: Adugali gi nigte boabe de nut germinate!
Salat de spanac I
2-3 po4ii
1 legtur de spanac
Yz can de conopd, tat in bucfi mici
2 tulpini de [elin, tocate
6 ridichi, tocate
intr-un bol mare, puneli toate ingredientele 9i amestecali bine.

Turnafi peste ea sos esenfial (vez pag. 213).
Salat de spanac ll
2-3 po4ii
1 legtur de spanac
Yz can de conopid, tiat in bucfi mici
2 tulpini de [elin, tocate
6 ridichi, tocate
2 hasmaluchi, tocate (sau 1 ceap mic rogie)
Yz can de busuioc tocat
2 ardei rogii, tocali
4 linguri de seminte de pin
intr-un bol, punefi toate ingredientele gi amestecali bine. Pune[i

sos esen[ial (vezi pag. 213).
Salat din muguri de fasole

4 po(ii
Yq can de ulei din seminle de in
2 lingurife de suc proaspt de lmie
2 linguri de BraggrM Liquid Aminos
Dieta Young 205
Yz linguri! de piper proaspt mcinat

2 linguri de seminle de susan (inmuiate peste noapte)
Y* de can de ceap verde tocat fin
% can de ardei gras (dulce) tocat fin
2 cni de muguri proaspe[i de fasole
1 clel de usturoi zdrobit
Pentru sos, amestecali in blender ulei, suc de msline, Liquid

Aminos, piper, usturoi gi seminfe de susan gi pasafi-le.
Cltili mugurii de fasole cu ap rece gi scurgeli-i. intr-un bol
amestecali mugurii de fasole, ardeiul gras gi ceapa. Amestecali
apoi usor cu sosul fcut piure.
Salat din trei feluri de fasole

2 porlii
Amestecali fntr-un bol mare:
180 g de fasole verde proaspt fiart in abur
180 g fasole galben proaspt fiart in abur
180 g fasole boabe rogie, fiart gi scurs
Vz can de ceap verde, tocat
Yq can de ptrunjel proaspt tocat
Sosu/:
y4 can de ulei din seminle de susan, Udo's oil, sau Omega
NutritioniEssential Balance Oil
1/B can de BraggrM Liquid Aminos
2 c[ei de usturoi, zdrobili
Yz linguri[ de amestec ltalian (Spice Hunter)
Turnali sos peste amestecul de fasole, puneli la rece 2 ore. Chiar

inainte de servire, pune[i cu o lingur potrvit amestecul de
fasole pe un pat de salat verde.
Salat cu potasiu
4 porlii
1 cp[n de varz (verde sau alb), tocat ?n mixer sau fin tocat
3/q can
de ptrunjel tocat
3 morcovi ragi
1 avocado, mrun[i[i in bucfi de dimensiunea unei imbucturi
(op[ional - adaug gi mai mult potasiu)
Sosu/:
213 can de ulei din sernin[e de in

Y* can de BraggrM Liquid Aminos
Alge dulse, usturoi pudr, ceap pudr
Puneti legumele intr-un bol mare. Amestecali bine. Stropili cu

sos, dup gust.
Salat din muguri de lucern

6 Po(ii
3 cni de muguri de lucern
3 cni de dovleac de var tocat
2 ardei rogii, tiali cubule[e
2 cepe verzi tocate
% can de ceap rogie tocat
Sosu/;
1 can de ulei din seminfe de in

sucul de la 1 lmie sau lmie verde proaspt
1 lingurit de Real SaltrM
1-2 linguri[e de amestec de condimente (op!ional), cum sunt cel
italian sau mexican (eu folosesc marca Spice Hunter)
Puneli legumele intr-un bol mare. Amestecali-le cu sosul pentru

a le da gust.
Dieta Young 207
Salat din muguri de gru

6 po(ii
3 cni de muguri proaspeli
1 can de morcovi ragi
\lq can de ceap tocat
3 linguri de ulei din seminle de in, Udo's O1, sau Essentia!
Balance/Omega Nutrition Oil
1 Yz linguri de suc proaspt de lmie
boia iute
Amestecali toate ingredientele in afar de boia iute. Pe aceasta o

presrafi pe deasupra. Servifi pe pat de salat verde.
Salat de broccoli
2-4 porlii
1 cptn de broccoli
1 can de lelin tiat cubulefe
4 hasme tocate
1 ceap rogie mare tocat
1/3 can de sos cu ptrunjel sau sos de salat din ierburi (vezi pag.
214 gi 210)
Tiali broccoli crud in bucli mari ct o inghilitur. Amestecali

toate ingredientele, rcili 1 or.
Varz colorat
4 porlii
Varza este con siderat unul dintre cele mai puternce alimente te-
rapeutice din lume. Multe studii au fcut legtura dintre consumu/ de
varz gi reducerea incidensei cancerului, rnai a/es a cancerului de
colon. De asemenea, sucul de varz s-a dovedit a aiuta la vindecarea
ulcerelor gastrice gi la prevenirea cancerului de stomac,
2 cni de varz rogie, tiat fgii
2 cni de varz verde, tiat fgii
1 morcov, ras
1 ardei rosu, tiat tn lung
1 ardei galben, tiat in Iung
1 ardei portocaliu, tiat in lung
4 linguri hasme, tocate
4 linguri ptrunjel, mrun[it
% can de suc de lmie
3 linguri de ap
1 lingur ulei (extravirgin de msline, din seminle de in sau Udo,s
Choice@)
1-2 lingurife de ardei rosu chili uscat
un pic de BraggrM Liquid Aminos
Pune!, toate ingredientefe intr-un vas. Amestecali-le gi lsali

aromele s se intreptrund cel pulin o jumtate d orinainte
de a servi.
Salat de dovlecei
4 porlii
1 salat medie cu frunze rogii
1 salat verde mic cu frunze lungi
2 dovlecei medii, felii subliri
1 can de ridichi feliate
3 cepe verzi, felii
Sosu/:
Yq can de ulei din seminfe de in

2 linguri de Real SaltrM
1 ctel (sau mai mulli) de usturoi, sfrmat
Ya lingurit de frunze de tarhon uscate
Puneli toate ingredientele ?ntr-un vas mare. Amestecali cu sosul.
Salat de conopid
4 porlii
1 salat verde mijlocie cu frunze lungi
-
Yz conopid mic (rupt in buchete 2 cni)
Dieta Young 209
Yq can de ridichi, tiate

Sosu/;
Yq can de ulei din seminfe de in

1 ceap verde, tocat
1/a lingur de mrar
uscat
sare cu vegetale sau sare de mare
piper proaspt mcinat
Agezali jumtate dn salat gi conopid in vasul de salat. Pune!i

deasupra ridichi gi apoi restul de salat gi conopid. Puneli toate
ingredientele sosului, amesteca! gi turnafi peste salat.
Castravefi cu mrar proaspt

6 porlii
2 castravefi mari, curla]i de coaj gi tiafi in felii subliri
Amestecaf i;
2 linguri de mrar proaspt
1 lingur de suc proaspt de lmie
3 linguri de ap distilat
Yz linguri! de Real SaltrM
un praf de ardei iute de Cayenne
Scurgeli bine castravelii, adugali sosul. Amestecali bine. Aco-

perili gi lsali la rece peste noapte.
SOSURI DE SALAT
Puteli s ?ngrogali sosurile dup plac cu seminle de in mcinate,
pulbere din seminle de psyllium, agar agar*, sau din rdcin de kuzu**.
Toate le putefi gsi in magazinul local de produse naturiste.
.
agar agar - gelatin vegetal asiatic extras dintr-o alg marin (Cetidium amansii), folosit
ca baz pentru dulciuri gi deserturi. Se ?ncheag fr s fie pus la rece (n. r.).
'. kuzu - plant asiatic (Pueraria thunbergiana) foarte hrnitoare, asemntoare cu jicama,
folosit sub form de pulbere pentru a ingroga un sos (n. r.).
21O Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young
Sos de scortisoar gi ment
4 porlii
Acesta este un sos cu gust proaspt gi nu este srat.
5 linguri de suc de morcovi

Yz can de ulei de msline
1/3 can de suc de lmie
1 linguri[ de amestec de piper gi ghimbir portocaliu (Spice Hunter)
Yz lingurit de piper galben
Yz lingurit scorti goar
1/B lingurif de boia iute
1 lingur de ment proaspt, tocat fin
Puneli toate ingredientele, cu exceplia mentei, intr-un robot sau

blender. Mixali bine. Puneli apoi menta gi amestecafi manual.
Sos de soia gi castravefi
4 portrii
Un sos delicat 5i rcoritor
2-3 linguri[e din suc de morcovi
1 castravete mare (eu il prefer curtat de coai Ei de seminfe)
Yz ardei gras rosu
Yz ceap mic
1 can de lapte de soia
1 lingurif de busuioc uscat (sau 2 lingurite proaspt)
1 lingur de BraggTM Liquid Aminos sau Real SaltrM, de gust
Mixali bine toate ingredientele intr-un robot de buctrie sau

blender.
Sos de salat din ierburi

2 Porlii
1 linguri[ de mugtar uscat
1 linguri! de ptruniel proaspt
Dieta Young 211
1 lingurit de mrar
Yz lingurif de Real SaltrM
% linguri! de tarhon
7c lingurif de piper negru mcinat
1/8 lingurit de cimbru
1/3 can de ulei preferat (ulei de msline virgin, din smburi de
struguri, Udo's, din seminle de in, sau Essential Balance)
un praf de oregano
Amestecali toate ingred ientele.
Sos asiatic condimentat
4-6 porfii
Acest sos este usor de fcut in robotul de buctrie 5i confer sala-
telor o minunat savoare asiatic. Dac nu v place prea condi-
mentat, atunci folosiEi jumtate din cantitsile de condimente din
list.
113 can + 1 lingur de past de seminte de susan
% can ap
Yz Bragg Liquid Aminos
2 lingurile de ceap deshidratat
6 linguri de ulei din seminfe de in
y2 - l lingurif de pulbere de rdcin de cicoare (indulcitor)
3 linguri de rdcin de ghimbir ras
Yz lingurif amestec chinezesc 5 condimente
1i8 - 1/c lingurit de ardei iute de Cayenne sau Hot Zip (Spice
Hunter)
Yz lingurif de chimion
Optional: Adugati ap pentru a sublia dac este nevoie
Puneli toate ingredientele ?ntr-un robot de buctrie pn cnd

se face past gi se amestec bine. Acest sos poate fi pstrat cteva
zile in frigider.
Sos iute de migdale gi morcovi
4 po(ii
Acest sos este simplu, rapid 5i grozav de aromat. Am descaperit c
cel mai bine este s cur[ai pielia la migdalele inmuiate. Deoarece
aces[ sos confine suc de morcov, este foarte perisabil, a5a c facei
doar att ct s folosiEi intr-o zi sau dou.
Yz can de migdale, ?nmuiate gi cu pielifa curlat (un val! de cau-
ciuc pentru usturoi indeprteaz rapid pielifele)
1 can de suc proaspt de morcovi
1/3 pn laYz lingurif de pulbere de curry
Yz lingurif de ceap uscat
un strop de BraggrM Liquid Aminos, de gust
Pulin suc de lmie sau lmie verde, de gust
Oplional: 1 clel de usturoi proaspt sau 2 cfei de usturoi copt
Punefi toate ingredientele intr-un mixer gi amestecali bine. Dac

vreJi un sos mai gros, punefi mai multe migdale gi mai pulin suc
de morcovi gi preparali [a consistenla dorit.
Sos /crem de susan
a po(ii
1 can de susan crud
1 linguri! de ptrunjel uscat sau Yz can de ptrunjel proaspt
1 lingur de ceap uscat sau 1 ceap mic, tocat
2-3 rogii uscate la soare
Yz castravete, curtat gi tocat
1 rogie proaspt, tocat
2 linguri de suc de lmie sau lmie verde (eu folosesc mai mult)
1 linguri[ de frunze de coriandru proaspt, tiat fin
Yz linguri! de chimion
1-3 clei de usturoi sau 4-6 cfei de usturoi copt
pulin BraggrM Liquid Aminos, de gust
1 linguri! de Real SaltrM
un vrf de culit de ardei iute de Cayenne sau Zip (Spice Hunter)
Dieta Young 213
Puneli toate ingredientele in robotul de buctrie gi mixali pn

cnd se omogenizeaz. Subliali cu ap/ulei pentru sos, sau lsali
in frigider pentru crem.
Sos Wowie Zowie din unt de migdale

6 po(ii
Este un sos bogat, dulce care e foarte gustos pentru salate, cu orez,
sau peste orice legum fiart in abur. Copiilor le place in mod special
acest sos dato rit gustului de unt de migdale. Adugagi ap pentru
subiere dac dorigi.
1 can de unt de migdale crud (eu folosesc marca Marantha)
Yz-l can de ap
sucul de la o lmie
1 lingur de BraggrM Liquid Aminos sau 1 lingurif de Real SaltrM
2 lingurife de pulbere de rdcin de cicoare (indulcitor)
1 lingurif cu vrf de ceap uscat
2 clei de usturoi
1 lingur de rdcin de ghimbir proaspt, ras
1 lingur de ulei de susan
Yz linguri! de Zip (Spice Hunter)
intr-un blender sau robot de buctrie, amesteca[i unt de mig-

dale, ap, suc de lmie, Bragg rM Liquid Aminos gi rdcin de
cicoare. Dup ce toate acestea sunt amestecate se adaug ceap,
usturoi, ulei gi Zip. Mixali bine gi adugali ap dac este necesar,
pentru o consisten! mai fluid. Poate fi servit cald sau rece.
Sos esen[ial
4-6 porlii
1 can din uleiul preferat (Udo's, Essential Balance, de msline,
seminle de in, sau smburi de struguri)
Y* can de Bragg Liquid Aminos sau 1 linguri! de Real Salt (dup
gust)
sucul de la 1 lmie proaspt
yz-l lingurit de orice condiment preferafi, cum este cel italian,

mexican (Spice Hunter), pesto, pulbere de usturoi, pulbere de
ceap, ptrunjel, busuioc sau oregano
Amestecali bine toate ingredientele intr-un robot de buctrie

sau punefi-le intr-un flacon pentru sos de salat gi agitali-l pentru
a se amesteca bine. Rcili gi servili.
Sos bazic de salat
6 porlii
1/3 can de suc proaspt de lmie sau lmie verde
1 can de ulei de msline extravirgin, presat la rece, sau orice alt
ulei preferat, cum ar fi Essential Balance
Yz linguri{ de oregano mcinat
Yz linguri! de chimion mcinat
Yz linguri! pulbere de usturoi
y2 linguri! de Zip, de la Spice Hunter (sau pulin ardei iute de
Cayenne)
1 lingur de Bragg Liquid Aminos
Puneli toate ingredientele in mixer sau robot de buctrie gi

mixali pn se omogenizeaz.
Sos de ptruniel
4 Porlii
1 \lq can de ap
2 tulpini de [elin
l/3 can de ulei preferat (virgin de msline, Essential Balance, de
seminte de in)
1-3 clei de usturoi
% can de ptruniel
Opfionat: sare, Bragg Liquid Aminos, sau alte condimente la alegere
Amestecafi toate condimentele. Folosifi-l la salate, legume.

Dieta Young 215
Sos de ghimbir/migdale
4 porlii
3 hasme (numai partea alb)
ghimbir proaspt cojit (o bucat de I cm)
2 ctei de usturoi
4 linguri de unt de migdale
1 lingurit de ulei din seminte de in
BraggrM Liquid Aminos, dup gust
1 can de ap, adugafi mai mult dac dorili
Op[ional: 1-2 rogii uscate la soare, conservate in ulei de msline
intr-un robot de buctrie, amestecali hasme, ghimbirul gi us-

turoiul pn cnd se omogenizeaz. Adugali untul de migdale,
uleiul gi Liquid Aminos gi amestecaji pn la omogenizare.
Adugali cte pulin ap pn la consistenfa dorit gi continuali
amestecarea pn cnd s-a omogenizat bine. Servili pe legume
fr amidon, salate gi altele.
SU PE
Sup crem sau crocant de broccoli

4-6 po(ii
Aceast sup cLt continut mare de protein este de baz pentru
amatorii de broccoli! $i ia doar 1 5 minute pentru preparare.
2 cni de sup de legume sau ap
3-4 cni de broccoli, tocat
1 ardei gras rosu, tocat
2 cepe rogii sau galbene, tocate
1 avocado
1-2 tulpini de felin, tiate in bucfi mari
Bragg Liquid Aminos sau Real Salt, dup gust
chimion gi ghimbir, de gust (incercafi cu mirodenii diferite!)
intr-o tigaie electric, inclzi1i 2 cni de ap sau sup, menlinnd

temperatura pn la 4Bo Celsius (testul cu degetul). Aduga1i
broccoli tocat gi ?nclzili 5 minute.
lntr-un mixer, sfrmali broccoli ?nclzit, ardeiul gras, ceapa,
avocado gi lelina, subliind cu adaos de ap dac este necesar s
atingeti consistenla dorit. Dac e nevoie, luali tulpinile de
broccoli, cur1a1i coaja tare exterioar, tocali-le intr-un robot de
buctrie pn cnd se fac bucli mici, gi aduga[i-le la sup
chiar inainte de a serui pentru a aduga ceva crocant!
servili-o cald, aromat cu Bragg's, ghimbir proaspt, chimion
sau alte condimente care v plac. Adugali o fetie de lmie
deasupra, ca decor.
Sup de crudtti verzi

a-6 porlii
Este o sup alcalinizant grozav pe care o prefer servit rece in lu-
nile de var si cald n lunile de iarn. ste energizant gi uSor de
digerat.
1-2 avocado
1-2 castrave[i, curfafi de coaj gi de seminle
1 ardei jalapeno, cur[at de semin[e
Yz ceap galben, felii
sucul de la % de lmie
1-2 cni de zeam dietetic de legume sau ap
3 clei de usturoi
1 lingur de frunze de coriandru proaspt
1 lingur de ptrunjel proaspt
1 morcov, tiat foarte fin
Pasali toate ingredientele (cu exceplia cepei gi a morcovului)

intr-un robot de buctrie sau Vita-Mix@. Folosili mai mult sau
mai pu[in ap, in funclie de consistenfa dorit. Adugali ceap
gi bucli de morcov crud crocante la sfrgit pentru a o garnisi.
Dieta Young 217
Sup AsparaZincado
3-5 porJii
Aceast sup grazav este bogat in zinc gi are o arom puternic de

ro5ii - 5i necesit numai I 5 minute pentru pregtit.
12 tulpini medii de sparanghel (sau 17 tulpini mai subtirele)

1 avocado
5-6 rogii mari
1 can ptrunjel proaspt
3-5 rogii uscate la soare (conservate in ulei de msline)
Yq can ceap uscat
4 cfei de usturoi proaspt
1 ardei gras rosu
Bragg Liquid Aminos, dup gust
1-2 linguri[e de Herbes de Provence de la Spice Hunter
2 lingurife de mrar Deliciously de la Spice Hunter
2 lmi sau lmi verzi, tiate in felii subliri
Tiafi vrfurile de la sparanghel, tocafi-le gi punefi-le deoparte

pentru garnisit. intr-un robot de buctrie sau mixer Vita-Mix
mixali sparanghelul gi rogiile, ptrunjelul, rogiile uscate, con-
dimentele, usturoiul, ceapa gi ardei gras rosu, amestecali apoi gi
avocado pn cnd supa este omogen gi cremoas. inclzili pe
o tigaie electric gi garnisili cu felii de lmie sau lmie verde
pe deasupra. Condimentali cu Bragg's dup gust sau servili rece
in timpul verii. Presrali vrfurile de sparanghel tocat deasupra
supei chiar inainte de a servi.
Sup de legume cu edamame sotat

6-8 po4ii
afi pasat-o - o etap n
Aceast sup este extrem de catifelat dup ce
plus, dar merit. Dac sotafi legumele pn cnd devin cafenii, vei
constata c supa are o arom grozav. Boabele de soia adaug
dulcea.
1 lingur de ulei din smburi de struguri

3 rogii mari, fr semin[e gi tiate in sferturi
1 ceap mare, felii
1 ardei rosu mare, tiat in fgii de 1 cm
1 morcov, felii
1 ctel de usturoi, zdrobit
2 litri de sup de legume (eu folosesc Pacific Foods de la marca
Oregon)
3 fire mari de ptrunjel
3/t lingurif de cimbru uscat
1 pachet de 300 g de boabe edamame (se gsesc in sectorul de
produse congelate)
Real Salt, dup gust
inclzili uleiul pe fundul oalei de sup, la foc mare. Puneli rogi-

ile, ceapa, ardeiul rogu, morcovul gi usturoiul. Sotali pn cnd
legumele sunt rumen-aurii, cam 15 minute. Luali apoi jumtate
din aceste legume din crati!, tocali-le fin gi puneli-le deoparte.
Adugali supa de legume, ptrun.ielul gi cimbrul la legumele
rmase, dali un clocot, apoi acoperil, dali focul mic gi mai fine1i
aga inc 10 minute. Luali de pe foc Ai rcifi incet.
Lucrnd cu trange, puneli supa intr-un Vita-Mix sau orice alt
blender gi pasa[i. Treceli printr-o strecurtoare agezat deasupra
unui vas. Turnali piureul gi trece[i-l prin strecurtoare in vas.
Arunca[i ceea ce rmne in sit gi puneli inapoi supa gi legumele
tocate rmase in oala de sup. Aceast sup ar trebui s aib o
frumoas culoare oranj. Adugali acum Real Salt dup gust. Eu
pun o linguri!. Adugatri boabele de edamame 5i fierbeli la foc
mic inc cinci minute.
Sup Popeye
4-6 po(ii
Aceasta este o sup alcalinizant grozav datorit castrave[ilor ,

legumelor verzi. Este gata in doar tA minute. Servigi-o cald cu o
torti I I a p roaspt pentru inm u i at.
Dieta Young 219
1 avocado
1 can de ap sau sup de legume (Pacific Foods de la marca
Oregon este fr drojdie)
2 castraveli
1 can de spanac crud proaspt
2 tire de ceap verde
1 clel de usturoi
Yz de ardei gras rosu
Bragg Liquid Aminos sau Real Salt, dup gust
condimente din orientul Mijlociu (Garam Masala de la spice
Hunter, Yz-l lingurif, condiment curry, Yz-l linguri!, i % de lin-
guri! de Zip)
Suc proaspt de lmie, dup gust
4 frunze de ment pentru garnisit
intr-un vita-Mix sau blender, puneli avocado gi jumtate din apa

sau zeama de legume si mixali, apoi adugali restul de ingre-
diente (cu exceplia frunzelor de ment) pe rnd, mixnd pn la
consisten[a dorit gi subgiind cu apa rmas, dac dorii. Puteli s
adugali gi cteva rogii uscate la soare gi tocate. incercali!
Aceast sup este bun gi in timp ce sunteli pe regim de lichide
in timpul Purificrii.
Variante de inclzire: Aceast sup poate fi servit cald sau
rece. Dac mixafi intr-un Vita-Mix, cu ct mixali mai mult, cu
att mai cald va deveni supa. Dac nu aveli un Vita-Mix, atunci
puteli s ?nclzili cu atenlie supa (fr s o fierbefi) intr-o tigaie
electric sau intr-un vas de inclzit, la foc mic. inclzii supa
numai ct s puteli line degetul in ea fr s trebuiasc s-l
scoateli. Aceasta va menline alimentele la aproximativ 48 grade
Celsius, ceea ce va menline alimentele crude, dar calde gi nu
fierte. Servifi cu frunze de ment deasupra.
220 Dr. Robert O'Young & Sheltey Redford young
Sup vindectoare
6-8 po(ii
Aceast sup este bun in orice moment, chiar gi cnd sunteti la
Purificare. Este calmant atunci cncl suntefi oboslisau stres a[i, sau
cnd ave[i o rceal sau o grip, i este foarte activ ca antifungic.
2-3 ctei intregi de usturoi
2 linguri de frunze de coriandru proaspt
1 ceap mare intreag
2-3 linguri de ghimbir proaspt tocat
3 linguri de zeam de legurne instant fr drojdie
2-3 ltr de ap
1 castravete
Real Salt, dup gust
1-2 morcovi (optional)
1 cpfn mic de varz sau broccoli (oplional)
3 tulpini de felin (optiona!)
Zdrobili cleii de usturoi gi treceli-i usor ?n abur. Pune!i- deo-

parte. Puneli ceapa intreag in ap intr-o crati! adnc, fierbeli
la foc mic pn cnd ceapa devine transparent (aproximativ 1
or). Adugali usturoi i zeama de legume. Feliali castravetele gi

orice alte legume opfionale pe care le folosili gi adugafi la sup.
Fierbeli la foc mic 10-1 5 minute. Aduga1i ghimbir, frunze de
coriandru gi sare, potrivli dup gust.
Varianta l: puteli s dai in clocot apa, apoi stingefi focul gi tur-
nali in ap legume asortate, tocate fin. Aceasta doar va ?nclzi
legumele , fr s le fiarb.
Varianta ll: puteli s radeli, s faceli suc sau s mixati ?ntr-un
robot ingredientele, obinnd o past umed gi apoi aduga1i-le
?n apa fierbinte.
Sup de broccoli/conopid
4 porfii
1-2 cni de broccoli, tocat
1-2 cni de conopid, tocat
Dieta Young 221
1 can de suc de castravefi sau sup de legume (Pacific Foods de la

marca Oregon)
Yz can de migdale inmuiate
1 ctel de usturoi, tocat
Ya de linguri! de chimion
% de linguri[ de pulbere de curry
1 lingur de suc de lmie sau lmie verde
1 lingur de BraggrM Liquid Aminos
Yz linguri[ de Real SaltrM
intr-un robot sau blender, amestecali migdalele cu sucut de

castravete sau zeama gi usturoiul. Tocafi bine. Cu robotul ?nc
mergnd, adugafi broccoli gi conopida gi tocafi pn se omo-
genizeaz. La sfrgit, mixali gi condimentele gi sucul de lmie
sau lmie verde, Bragg Aminos gi sare. Adugafi mai mult
zeam sau ap pentru consistenla dorit.
Variant: folosifi un avocado ?n loc de migdale gi folosili aceast
relet ca sos de salat.
Sup de felin/conopid
6-8 po4ii
1 ceap, cur[at gi tocat
1 telin intreag, curlat gi tocat (pstrafi cteva frunze de felin
pentru garnisit)
1 cpfn de conopid, curlat gi tocat
1 lingur ulei (de msline sau Udo,s)
1-2 I de zeam de legume
Yz-1 I de lapte de migdale
sare, piper gi mirodenii la alegere, dup gust
cl! ceapa in pulin ap gi ulei intr-o oal mare de sup cam 5

minute fr s se rumeneasc. Tocafi lelina gi conopida intr-un
robot, prin aclionrii scurte ale contactului, pn se toac fin.
Adugali amestecul de felin gi conopid ?n cratif gi ?nclziJi
pn se tnmoaie. Adugali zeama de legume gi laptele de mig-
dale gi inclzili la foc mic cam 15-30 minute, sau putel s le
lsali crude gi nefierte deloc.
Mixali amestecul de sup in blender sau robot pn cnd se

omogenizeaz. CondimentaJi cu sare sau alte condimente la
alegere. Se servegte cald sau rece.
Sup cu bucti mari de legume
4 porlii
2 Yz cni de suc proaspt de morcovi
1 avocado
6-8 tulpini de [elin
2 morcovi
1 dovleac de var
o legtur mic de arugula'
variante de condimente: ptrunjel, busuioc sau coriandru
Pentru sup, puneli in blender suc de morcovi, avocado gi 3-4

tulpini de felin. Rade[i dovleac, morcovi gi lelina rmas,
adugnd la sfrgit arugula fin tocat gi alte condimente verzi
proaspete. Servi[i in boluri sau cni, decorali cu verdefuri
proaspete.
Sup crem de broccoli

6 Porlii
4 cni de broccoli tocat
1 nap mediu spre mare, tiat
2 cni de ap pur
Yz de can lelin, tocat
Yz lingurit de Real Salt
1 ceap tocat
putin piper alb
2 linguri de ulei
Yz I de zeam de legume
1 lingurit cu vrf de lecitin pudr
' arugula - plant mediteranean (Eruca vesicaria sativa), cu gust 9i aspect asemntor cu cel
al spanacului (n. r.).
Dieta Young 223
Sotali cu grij felina gi ceapa in ulei. Adugali zeama de legume,

1 can de ap gi broccoli. Fierbeli la foc mediu aga inct broccoli
s fie usor crocant. intre timp, fierbeli in abur napul pn cnd
este fierbinte, dar nu foarte moale. Lsa1i s se rceasc ugor gi
mixali cu atta ap inct s obgineli o consisten! mai tare,
omogen. Adugali lecitina in blender 5i continuali s ameste-
cali timp de cteva secunde. PuneJi piureul obtrinut peste sup gi
condimentali. Mai fierbeli cteva minute ca s se ingroage.
Sup anticancer
2 po(ii
2 cni ap fierbinte
2 fire de ceap verde, tocate
2 linguri de seminfe de chimen
2 morcovi
cte 2 felii de varz rogie gi verde
2 bucli de broccoli
1 ardei rogu, felii
3 linguri de mrar proaspt
inmuiali seminfele de chimen in ap pur cu 24 de ore tnainte de

a le folosi, apoi scurgeli lichidul. Puneli intr-o oal cu capac
buchete de broccoli fin tocate gi tulpinile curlate gi tiate sub-
!ire. Radeli varz i morcovi peste broccoli gi adugali chimenul.
Mixali cepele in 2 cni de ap cald gi turnali sup peste legume.
Acoperi[i, lsali la foc mic 5 minute, garnisili cu mrar gi feliule
de ardei rogu (20 de minute pentru preparare).
Sup fals de mazre

4 porlii
2 morcovi, curlafi
2 leline, tiate cum dorifi
6 fire de ptrunjel
1 ceap
4 cni de ap sau sup de legume
2 cni de fasole verde dat pu[in la abur, al dente
224 Dr. RobertlJYoung & Shelley Redford young
1 Yz can de sparanghel dat pulin la abur, al dente

pufin nucAoar
1 frunz de dafin
Yz lingurif Real Salt sau Bragg Liquid Aminos, dup gust
% lingurif de chimion, mrar, sau Herbes de provence de la spice
Hunter (optional)
Tocali toate ingredientele vegetale intr-un robot gi adugafi 4

cni de ap sau sup de legume gi frunza de dafin intr-o oal de
sup. Fierbefi la foc mic pn cnd legumele doar se inmoaie,
cam 10 mnute, scoate!i frunza de dafin, apoi punel conlinutul
in blender gi mixa[i pn cnd oblinegi o textur groas, cre-
moas. Adugali sare gi mirodenii. Servili cald.
Minestrone de legume
4 po(ii
1 varz mic
1 ardei gras rosu
1 ceap
2 morcovi
2 tulpini de telin
1 dovlecel
1 dovleac galben de var
ulei din seminte de in, dup gust
ardei iute de Cayenne, dup gust
Tiagi legumele cum dorili, acoperili morcovii 9i !elina cu ap

sau sup de legume in oala de sup. Fierbeli usor pn cnd doar
incep s se inmoaie, apoi adugali legumele rmase. Nu fierbeli
prea mult. Servili-o cald, cu ulei din seminle de susan, Bragg
Liquid Aminos gi ardei iute de Cayenne, dup gust.
Dieta Young 225
Sup de [elin
2 porfii
4'5 tulpini de felin (inclusiv frunzele, dac sunt proaspete)
3 cni de ap pur
2 linguri de zeam de legume instant fr drojdie
ulei din seminfe de in, dup gust
Fierbeli felina pn se inmoaie. Adugali apa gi amestecul de

zeam de legume. Turnali totul intr-un blender. Mixafi 15-20 de
secunde. Reinclzili gi servili. Folosili ulei din seminle de in,
Bragg Liquid Aminos gi ardei iute de Cayenne, dup gust.
Sup special de morcovi

4 porlii
4 morcovi mari, felii
1 ceap mic, tocat
1 cfel de usturoi, tocat
1 lingur de ulei
Y+ lingurif de curcum'
% linguri[ de ghimbir
l/n lingurif de seminle de
mugtar
Ye linguri[ de chimion
Yn lingurit de Real Salt
un praf de scorfigoar mcinat
un praf de ardei iute de Cayenne
7 cni de ap
1/3 can de rdcin de kuzu
1 linguri! de lecitin lichid sau putbere
intr-o tigaie, clii ceapa in abur. Adugali morcovi, usturoi,

seminle de mugtar, condimente gi sare. Fierbeli 2-3 minute,
amestecnd continuu. AdugaJi vz de can de ap, acoperii gi
.
curcum - rizomul unei plante asiatice (Curcuma longa) inrudite cu ghimbirul (n. r.).
226 Dr. Robert O'Young & lhelley Redford young
fierbeli la foc mic pn cnd morcoviiincep s se inmoaie. Lsafi

s se rceasc.
lntr-o crati! mare puneli la inclzit cinci cni de ap, pn
aproape de fierbere gi apoi reduceli focul la jumtate. Amestecali
rdcina de kuzu intr-o can de ap rece. Turnali incet in apa
inclzit gi fierbefi pn se ingroag.
Punefi amestecul de morcovi rcili intr-un mixer gi mixali la vi-
tez mic pn se omogenizeaz, adugnd pulin ap dac este
necesar. Adugali lecitin gi amestecali un minut. Dac e nevoie,
ajustali consistenla.
Sup crem de legume

B porlii
Aceast sup sioas 5i trage consistena de la tofu. Asigura[i-v c

o mixa[i destul (cred c blenderul este cel mai potrivit) ca s obinei
o textur consistent, uniform, omogen, cremoas.
1 can de ceap tocat
2 ctei de usturoi, mrunlili
2 fire de praz, mari, tocate
3 tulpini de felin, tocate
2 cni de varz alb tiat
200 g sparanghel, tiat mic
1 pachet de tofu moale
4 cni de sup de legume
2 linguri de ptrunjel proaspt tocat
2 lingurite de mrar uscat
2 lingurite de busuioc uscat
1 linguri[ de oregano uscat
Real Salt gi piper, dup gust
intr-o tigaie, cli1i ?n abur ceapa gi usturoul pentru cteva mi-

nute. Adugali varza, felina gi sparanghelul. Transferali intr-o
oal mare gi adugali prazul gi supa de legume. Amestecali p-
trunjelul, mrarul, busuiocul, oregano, sare gi piper. Fierbe!i la
foc mic doar ct s se ?nmoaie legumele. Lsati pulin s se r-
ceasc, apoi mixafi intr-un blender sau robot cte dou cni
Dieta Young 227
deodat, cu nigte tofu gi turnali in alt oal. inclzi1i supa fr s

depgiti 48 grade Celsius gi serviEi.
Gazpacho
6 porlii (de 7 can)
4 cni de suc de rogii (fcut in cas)
Yz can de castraveti, tocali
Yc cdn de ardei gras verde, tocat
Yq can de felin, tocat fin
I lingur de ulei de msline
Yz lingurit de piper
1 lingurif de busuioc
Yz lingurit usturoi, tocat
Amestecali toate ingredientele. Acoperili gi lsali la rece peste

noapte.
Gazpacho la Madrid
6-8 po4ii
3 rogii mari
2 castraveli
1 ardei gras rosu
1 ardei jalapeno mic
1 I de ap pur
3 linguri de ulei de msline
2 lmi, suc
1 lingurit de chimion
2 linguri[e de Real Salt
usturoi, dup gust
Mixati legumele, apoi aduga1i ap, ulei, suc gi condimente.

Mixafi din nou (in po(ii, dac e necesar). Servili rece, garnisit cu
rogii tocate, lelin, ceap verde, castravefi, ardei gras rogu gi
avocado.
228 Dr. Robert O'Young ! Shelley Redford young
sup de dovleac plcintar copu[etin cu ceap caramelizat
6-8 po4ii
Aceast sup este foarte bun pentru zilele reci de toamn gi iarn.
Este de/icioas fcut gi din dovleac, fiind un excelent mic deiun,
prnz, cin sau gustare.
2 dovleci plcintar
3 tulpini de felin, tiate in buc[i mari
1 ceap, cojit gi tiat in inele sub[iri pentru garnisit
2 linguri ulei de msline sau ulei Udo
3-4 cni de sup de legume (eu folosesc Pacific Foods de la marca
Oregon)
scorligoar gi nucgoar sau sare gi piper, dup gust
Tia1i dovleacul pe jumtate 9i indeprta]i seminlele. Ungefi cu

ulei partea tiat a dovleacului gi buclile de lelin gi ceap.
Agezali dovleacul cu partea tiat in jos gi buclile de !elin gi
ceap pe o foaie de gtit uns cu ulei gi coace[i ?ntr-un cuptor Ia
200 "C cam 45 de minute sau pn cnd devine moale gi uor
maroniu. Scoateli cu lingura dovleacul moale din coa.i.
Mixali legumele coapte intr-un blender sau robot, cu pufin

sup. Dac vreti o compozilie mai omogen, treceJi supa printr-o
sit intr-o oal curat. Adugafi restul de sup, condimentati
dup gust gi pstrati-o cald.
Pentru a face garnitura de inele de ceap, prjili ceapa in ulei
timp de 10 minute pn cnd se face aurie gi pulin crocant.
Turnafi deasupra supei gi serv[i imediat.
Borg de legume
B porlii
1 can de morcovi, fgii
1 can de sfecl (tocat mai mare)
1 can de ceap (felii subliri)
1 Yz can de varz (tocat)
Dieta Young 229
sare cu legume sau Real Salt, dup gust

piper, dup gust
Amestecafi supa, morcovii, sfecla gi ceapa intr-o tigaie mare.

Clit usor pn cnd legumele se tnmoaie. Adugafi varz gi
ardei rosu, sare gi piper dup gust, gi clili inc 5 minute. Supa va
avea o arom bogat dac o rcili complet inainte de a o servi gi
apoi o reinclzi1i.
Consomm cu ardei dulce

6 po4ii
3 ardei rogii medii
2 rogii
1 ceap medie
3/t linguri! de Real Salt
1 clel intreg de usturoi
2 I de ap fiart
Tia[i ardeii ?n sferturi gi indepftali seminlele. Tiali in sferturi

rogiile gi ceapa. Puneli toate ingredientele in ap fiart. Fierbefi
la foc mic, acoperit, pentru 1 Yz or. Strecurali gi gustali pentru
condimentare. O sup delicat gi delicioas, care poate fi servit
fierbinte sau rece.
Sup crem de fasole alb
B porlii
1 kg de fasole alb uscat
2 cepef tocate
3 ctei mari de usturoi, tocat
7 cni de ap
1 foaie de dafin
2 fire de ptrunjel
1 frunz de sfecl tiat perpendicular
Real Salt sau Bragg Liquid Aminos, dup gust
piper negru/ proaspt mcinat, dup gust
230 Dr. Robert o'young & sheiley Redford young
inmuiali fasolea 24 de ore, in ap pur, de trei ori volumut

boabelor, gi scurgeli. Cligi cepele gi un clel de usturoi pn
cnd cepele se ?nmoaie. punefi ?ntr-o oal mare 7 cm
de ap,
adugali fasolea scurs, usturoul rmas, frunza de dafin, p-
trunjelul gi frunza de sfect, gi dali ?n clocot, dali focul mic,
acoperili gi fierbeli la foc mic 1 or. Adugali sare gi piper gi
continuatri
:.fierbeli pn cnd se ?nmoaie boabel. scoateli
frunza de dafin gi ptrunjetul. pasali supa ?n blender ?n porli.
Puneli din nou in oal gi adugali mirodenii. Poate fi congelai.
Castravefi reci rcoritori

6 porlii
4 cni de sup de legume fr drojdie
1 can de castravefi, tocali
mrar
AmestecaJi supa gi castravefii, rcili. Presrali fiecare po(ie cu mrar.
ANTREURI
Fileuri imbrcate in ierburi

4-6 porlii
Aceasta este o relet care poate fi utilizat pentru peSte oceanic,
pstrv, somon, sau chiar pentru tofu extra-dur tiat in felii subtr (S
pn la B mm). De obicei dublez sau triplez cantit{i/e acestei rEete,
deoarece imi place un strat gros la fileuri.
Yz can de ulei din smburi de struguri
3 linguri de boia
2 Yz lingurite de ceap uscat
Yz lingurit de Zip de la spice Hunter sau ardei iute de Cayenne
(incepeti cu Yq lingurit. Putefi oricnd s mai adugafi.)
1 Yz lingurit de cimbru uscat
1 Yz lingurif de oregano uscat
1 Yz linguri[ busuioc uscat
7e lingurit de chimion mcinat
Dieta Young 231
I linguri[ de Real Salt

Yq can de frunze de ment (proaspete), tocate, pentru garnisire
felii de lmie sau lmie verde
4 pn la 6 fileuri de pegte proaspt sau de tofu (120-180 S)
Punefi toate mirodeniile, cu exceplia mentei, ?ntr-un vas nu prea

adnc gi amestecali bine
Puneti ulei intr-un alt vas pu[in adnc gi punefi vasele unul lng
altul.
inclzili o tigaie electric sau una normal Ia foc mare. inmuiali
fileurile de pegte in ulei gi ungefi bine, apoi inmuiali-le in
amestecul de ierburi gi acoperili-le bine pe ambele p(i.
Prjili in tigaia fierbinte pe o parte pn cnd ierburile incep s
se inchid la culoare dar nu sunt arse (1-3 minute), apoi in-
toarceli gi prjili gi pe parlea cealalt.
Pentru ca pegtele s se ptrund mai bine, cteodat il prjesc
mai ?nti gol la foc mediu, pn cnd este prjit bine, apoi inmoi
?n ulei gi stratul pane gi il prjesc pentru a fi mai crocant.
Presrali ment tocat peste fileuri gi garnisifi cu felii de lmie
sau lmie verde, inainte de a servi.
Past din tofu pentru salat

4 porlii (3 Yz cni)
250 g tofu proaspt, bine scurs
3/q can de ceap verde tocat
1 can de felin tocat mrunt

3/ can cu morcovi toca[i mrunt
6 linguri imitafie de maionez (vezi pag. 275)

1 lingur de ptrunjel uscat
% lingurif de busuioc
Y+ lingurif de salvie
Ya lingurif de cimbru
1 Yz lingurif de sare vegetal sau Real Salt
Yz lingurit de pulbere usturoi
1/B lingurif de ardei iute de Cayenne
Amestecali toate ingredientele. Servi[i pe un strat de legume.

Pateuri cu tofu
6 porlii
1 pachet de tofu proaspt, scurs
3 linguri de ceap, tocat
3/B lingurit Real Salt
1 can de dovlecei, ragi
Yz lingur de amestec de sup de legume
inlocuitor de ou echivalent pentru 2 ou
Tiali ?n felii tofu gi dali la abur 5-10 minute. Tocali i scurgeli

bine. Cliti in abur ceapa. Adugali amestecul de sup vegetal
gi dovleceii gi amestecali bine. Aduga1i sare, tofu gi ?nlocuitori
de ou gi combinafi toate ingredientele. Face[i turtele. Pune]i pe
foi de gtit stropite gi aplatizali usor. Coaceli usor la 175 de
grade. intoarce[i pateurile cnd dedesubt sunt usor rumenite.
Termina[i de copt - nu le ardeli.
Ghiveci cu fasole germinat

6 po4ii
1 can de fasole mung, germinat
1 can de fasole lima, germinat
1 can de fasole pinto, germinat
1 ceap mare, tocat
1 ardei mare rosu sau verde, tocat mrunt
1 c[el de usturoi, tocat mrunt
3 cni de praz tocat
3 linguri Bragg Liquid Aminos
piper proaspt rncinat, duP gust
Prjiti ?n abur ceapa gi usturoiul. Adu gali praz, Bragg Aminos i

piper. Fierbeli la foc mic 15 minute. Adugali ardeiul tocat 9i mai
fierbeli 5 minute. Turnali peste fasole in vasul de sticl sau ce-
oC timp de 15 minute'
ramic. Amestecali ugor. Coaceli la 180
Dieta Young 233
Ghiveci cu tofu
B po4ii
2 cepe medii, felii

3 cni de ap
1 foaie de dafin
3 frunze de varz creaf, rupte in buc[i de dimensiunea unei im-
bucturi
1 Yz cni de fasole verde proaspt
2 fire de praz tiate la dimensiunea unei imbucturi
3 cepe mari, tiate in sferturi
1 pachet de tofu proaspt, consisten[a la alegere
intr-o tigaie de 3 litri, cu capac, prjili in abur ceapa tiat.

Adugali ap, foaie de dafin gi varza. Acoperili i fierbei la foc
mic pn cnd varza incepe s se inmoaie. Scoateli foaia de
dafin. Adugali fasolea verde, prazul gi sfefturile de cepe gi
continuali s fierbeli pn cnd fasolea se inmoaie.
lntre timp, scurgeli gi tiali in felii tofu gi adugali feliile in tigaie
la inclzit, sau fierbeli-le separat in abur. Adugali mirodenii
dac dori[i. Cnd servii, agezafi tofu deasupra.
Caserol Doc Broc

6 po(ii
Aceasta este o mncare grozav, garantat c poate s v fac copiii
s cread c mnnc hamburger. Copiilor micica 5i copiilor mari le
vor plcea chipsurile de cartofi cu ierburi presrate deasupra.
1 pachet de ?nlocuitor proteic de soia care seamn cu carnea to-
cat (marca pe care o folosesc este Lightlife)
buchetele de la dou broccoli mari (pstrati frunzele gi tulpinile pe
care le curfafi de coaj)
1 mnunchi mic de busuioc proaspt sau tarhon proaspt, dat la
abur gi tocat
1 can de tofu moale
1 lingurif de seminfe de mugtar mcinate (eu folosesc iuti)
234 Dr. Robert glYqrng & Shelley Redford young
213 can de ulei de msline

Real salt gi piper, dup gust (pute[i folosi
Zip de la spice Hunter)
1 pachet de chipsuri de cartofi marca Terra Red Btiss (eu folosesc
ulei de msline gi arom de ierburi fine)
Dali la abur buchetele de broccoli cu pulin ap intr-o tigaie

acoperit timp de 4-5 minute pn cnd se deschid la culoare gi
sunt moi/crocante.
Tocali frunzele de broccoli gi tulpinile decojite intr-un robot
pn se fac foarte fine.
Adugali tofu moale, mugtar, busuioc sau tarhonl sare gi piper in
robot cu mixtura fin de broccoli gi mrun!i!i. in timp ce robotul
merge, aduga1i incet uleiul de msline pn cnd se emulsio-
neaz bine gi lsali robotul s mearg pn cnd amestecul este
pstos gi omogenizat.
intr-o tigaie electric mare, incingeli o cantitate mic de ulei gi
pune[i inlocuitorul proteic de soia, mrun[ifi gi prji[i timp de
cteva minute, apoi adugali broccoli fiert gi turnali sosul (din
robot) deasupra gi amestecafi bine.
Luali punga de chipsuri de cartofi gi sfrmali chipsurile din
pung cu un fcle1 pn cnd se sfrm. Presrali apoi peste
mixtura de broccoli gi servili.
Rulourile Nori cu legumele lui Ashley

4-6 porlii (au 2-3 rulouri)
2 cni de orez gtit (basmati sau brun)
1 pachet de foi nori
sucul de la o lmie
2 linguri de Bragg Liquid Aminos
't linguri! de ulei de msline extravirgin sau ulei din semin[e de in
pulin scor[igoar sau ardei iute de Cayenne
2 morcovi, tiati in lung
3 hasme, tiate in lung
1 avocado, tiat in lung
1 dovlecel, tiat tn lung
1 castravete, tiat ?n lung
muguri de lucern
muguri de hrigc sau de seminfe de floarea-soarelui
Dieta Young 235
intr-un bol mic, puneli sucul de lmie, Bragg Aminos, uleiul gi

sco(igoara sau ardei iute de Cayenne. Punefi legumele intr-un
vas plat gi turnafi amestecul de suc de lmie peste ele. Lsali-le
deoparte.
Scurgeli legumele bine intr-o sit sau gtergndu-le cu gervete de
hnie.
Presrali un strat sublire de orez pe fiecare foaie de nori, lsnd o
margine de aproximativ 10 mm la capt. Ageza[i legumele ma-
rinate pe foile de nori, puneli mai mulli muguri gi rula!i-le. Lsali
s stea pn cnd igi pstreaz forma gi tiali in bucti de di-
mensiunea unei imbucturi cu un cutit asculit.
Variante: folosili orice fel de legume gi muguri dorifi. Servili cu
creme sau sosuri deasupra.
Rulouri din varz umplut

4 po(ii
1 varz mijlocie
1 frunz de dafin
1 clel de usturoi
1 can de ceap, tocat mrunt
1 pachet de tofu proaspt, scurs (tiat in bucti mici)
1/B linguri! de piper negru
Yz linguri[ Real Salt sau sare vegetalizat
1 linguri! de Bragg Liquid Aminos
3 cni de sup de legume, rece
Yz can de amestec de sup de legume
Ungefi cu ulei o caserol plat, de 2litri, cu un capac care s se

potriveasc bine. Rupeli gi aruncali frunzele ofilite de la supra-
fala verzei. Spla!i-o gi tia!i-o in dou. Tiali opt frunze mari.
Tocali destul din varza rmas inct s umpleli 2 cni gi ?m-
prgtiai-o in cratil. Adugali frunza de dafin, cJeii de usturoi gi
punefi cratila deoparte. Turnali ap fiaft cam 2-3 cm intr-o cra-
ti1 mare. Puneli cele opt frunze de varz gi sare. Acoperili gi
fierbeli la foc mic 2-3 minute.
intre tmp, prjili in abur ceapa tocat, tofu, piper gi Liquid
Aminos. Pune[i % de can din acest amestec in mijlocul fiecreia
236 Dr. Robe.t glYorle A Shelley Redford young
dintre cele opt frunze de varz gi rulagi fiecare frunz, punnd

marginile inuntru. Fixafi cu scobitori de lemn gi agezali-le peste
varza tocat de pe fundul cratilei.
omogenizali amestecul de sup de legume in sup rece de le-
gume gi turnali peste rulourile de varz cu cteva boabe de pi-
per. Acoperili gi fierbeli la foc mic,30 de minute. indeprtai
frunza de dafin gi servili.
Dovleac cu boabe Dhal'

B porfii
Putei s folosii orice tip de dovleac pentru acest grozav meniu cald.
Poate fi fcut gros ca o tocan gi servit peste orez sau subEiat ca o
sup cu care este grozav s incepi ziua intr-o diminea de iarn!
1 ceap galben mijlocie, tiat in sferturi

Yz cutie de cocos neindulcit sau lapte de migdale
3 clei de usturoi, tocat
2 ardei serrano sau chili thailandez, curlali de seminte pi tocali
1 lingur de rdcin de ghimbir proaspt, mrunfit
2 lingurile de garam masala"
1 linguri[ de chimion mcinat
Yz linguri[ de scorfigoar
1 linguri! Real Salt
% de lingurit de curcum
% linguri[ de coriandru mcinat
2 cni de sup vegetal sau ap
1 lingur ulei Udo's Choice sau ulei de msline
2 cni de rogii proaspete, tocate
2 pn la 4 rogii uscate la soare, tocate
4 cni de dovleac plcintar, curlat gi tiat ?n cubulele
2 cni de fasole pestri[ sau linte, fiart
2 cni de spanac sau varz creaf, tocate
.
dhal - termenul se refer Ia leguminoase uscate gi curlate de coai; poate fi vorba de Iinte,
mazre, fasole etc" (n. r.).
". garam masala - un amestec nepalez de condmente (n. r.).
Dieta Young 237
1 can de mazre verde

3 linguri de ment, mrun[it
Puneli ceapa, laptele de migdale, usturoiul, ardeii chili, rdcina

de ghimbir, garam masala, rogiile uscate la soare, chimionul,
sco(igoara, sarea, curcuma, coriandrul gi 3 linguri de sup sau
ap intr-un mixer. Mixal pn se face o past, adunnd de c-
teva ori ce se prinde de perelii laterali ai mixerului.
incingeli ulei tntr-o crati mare, apoi punefi pasta condimentat
gi prji1i, amestecnd des, timp de 10 minute. Adugali restul de
sup, rogiile gi dovleacul. Fierbeli la foc mediu, amestecnd des,
pn cnd dovleacul este doar moale, cam 20 de minute.
Amesteca[i fasolea, mazrea verde gi spanacul. Continua[i s
fierbeli, amestecnd des, pn cnd spanacul este moale, cam
Tnc 10 minute. Luafi de pe foc. Custa]i gi adugali condimente.
Amestecafi menta chiar inainte de a servi.
Falafel copt
B porlii (rezulte EO bucli)
Aceast refet este extrem de rapid dac folosii un robot. Frunzele
de coriandru proaspt 5i ardeii chili ii dau o culoare plcut. (Ardeiul
chili nu esfe chiar aga de iute, dar ave[i grij s scoate[i mai inti
nervurile din interior gi seminele.) Eu /e servesc calde, pe frunze de
varz sau frunze de salat, rulate, ca hors d'oeuvres, dar ar putea
foarte bine s fie un fel grozav cu o salat nare sau ar putea chiar
puse intr-o foaie de aluat sau lipie! Sunt foarte sgioase, deoarece au
att nut ct gi fasole, ceea ce /e d un con{inut bogat n calciu 5i
protein. Fo/osesc diferite tipuri de fasole pentru a schimba aroma gi
culoarea. Un alt avantai este c sunt coapte, nu prjite mult, asa cum
este falafetul in maioritatea cazurilor. Poft bunl
250 g (1 can) boabe de fasole, inmuiate peste noapte; scurgeli bine

gi fierbeti in ap clocotit cam 10 minute, sau puteli folosi o con-
serv la nevoie. Eu folosesc fasole neagr, fasole cranberry (borlotti)
sau fasole lat
7c can de ptrunjel proaspt, tocat mare
1/ can de frunze de coriandru proaspt,
tocat mare
1 Yz can de nut, cltit gi scurs (conserv de 450 g)

1 clel de usturoi, tocat
1 lingurif de chimion
1 lingurif de curcum
1 ardei iute chili rosu, cu seminfele gi nervurile scoase, tocat
1 lingur de suc proaspt de lmi verzi
3 linguri de fin (de alac, mei sau gru integral)
2 cpfni de salat sau varz de Savoia, cu frunze separate, ru-
peli-le pe cele mari in dou
6 rogii de tip cireag, tn sferturi, sau o ceap mic, tocat mrunt
sos de tofu gi tahini (vezi pag. 239)
1 lingur de seminfe de susan crude sau priite
1 linguri[ de sare
% can cu ceap rogie, tocat
intr-un bol de robot, tocali ptrunjelul gi frunzele de coriandru

foarte fin. Adugali nutul, fasolea, usturoiul, chimionul,
curcuma, sarea, ceapa roie, ardei chili gi sucul de lmi verzi.
Mixali pn cnd amestecul formeaz o past groas uniform
(asta implic curfarea perelilor gi amestecare de cteva ori).
Adugali fina si mixa[i pentru a o combina. Transferafi ames-
tecul intr-un vas gi punefi deoparte. Acest amestec poate fi fcut
cu o zi inainte gi rcit ?ntr-o cutie fnchis etang.
Pe o hrtie de copt neaderent puneli cte 1 lingur de amestec
de falafel gi coacefi la 1B0oC timp de 10-12 minute. Dac vrefi,
puteli s le ungeli cu ulei de msline gi s le coaceli pn devin
aurii.
Servili fiecare bucat cald, pe o frunz de salat sau de varz.
Carnisili ?n plus cu ceap, rogi, un cub de sos de tofu 9i tahini, 9i
presrali seminle de susan. infgurali varza in jurul bucfilor 5i
mncali-le ca pe nigte crochete hors d'oeuvres, sau servili-le cu o
salat la o mas grozav!
Dieta Young 239
Sos de tofu gi tahini

2 po(ii ( 213 can)
Servii acest sos crem os, rece, cu falafel copt (pag. 237), sau folosigi-l
ca pe o crem pentru legume proaspete sau peste legume la abur.
Poate fi folosit gi ca o past pentru umpluturi!
1 ctel de usturoi, tocat mrunt

2linguri (sau mai mult) de suc proaspt de lmie sau lmie verde
Y+ can tahini
1 Yz lingurif Bragg Liquid Aminos, sau Yz pn la 1 linguri! de sare
1 lingur ulei de mstine
Yz can de tofu moale (marca Nori)
seminle de susan, crude sau prjite, pentru garnisit
Punefi in robot usturoiul, sucul de lmie, tahini gi Bragg's.

Mixali pn se omogenizeaz. Cu robotul mergnd, adugafi
?ncet uleiul de msline prin tubul de alimentare, apoi adugali
tofu moale gi mixali pn cnd se omogenizeaz. Carnisili cu
seminte de susan; acest sos poate fi linut in frigider o zi sau dou
intr-un container etang Ia aer.
Pentru a coace uscat seminlele de susan, inclzi1i la foc me-
diu-mic o tigaie. Puneli seminlele de susan gi scuturali ugor tigaia
pentru a migca seminlele ca s se coac, dar s nu se ard.
Coaceli seminlele pn cnd sunt parfumate gi au prins pulin
culoare. Lsa!i-le s se rceasc pu[in inainte de a le servi.
Plcint cu spum Popeye

6-8 porlii
Aceast refet folosegte pudr din seminfe de psyllium pentru a aiuta

la legare. Cere(i la magazinul de produse naturiste acest produs, sau
putei cumpra seminfe de psyllium gi mcinai-/e ntr-o rpni rnic
de cafea. Face[i o foaie de plcint cu diametrul 25 cm,
Blat de migdale:
2-3 cni de migdale, inmuiate B-12 ore
240 Dr. Robert O'Young_& Shelley Redford young
2-4 linguri de ap sau suc de lmie

1 lingur de pulbere de psyllium
1 linguri[ de carlic Herb Bread seasoning (spice Hunter)
Spum Popeye
5 cni de spanac tocat mare
Yz can de seminle de pin crude
113 -'ll2 can de suc de lmie
1 lingur ap
1/z can de tofu tare
1 lingur de ceap rogie, tocat
1 lingur de mrar proaspt tocat, sau 1 1/z lingurif de condiment
Deliciously Dill (Spice Hunter)
1 tulpin de felin, tocat mare
2 lingurite de pulbere de psyllium
Pentru blat, puneli migdalele in robot pn cnd sunt mcinate

uniform de fin. Adugali Liquid Aminos gi mrun[i[i aclionnd
robotul intermitent. Adugali treptat apa pn cnd amestecul se
leag. in final, presrafi psyllium gi mirodenii ?n timp ce robotul
funclioneaz. Puneli-l intr-un vas cu un diametru de 25 cm gi
lsa!i-l deoparte.
Pentru spum, puneli ?n robot spanacul, lelina, sucul de lmie,
Liquid Aminos gi apa, apoi mixafi pn cnd se omogenizeaz.
Adugali tofu, seminfe de pin, ceapa gi mrarul. Continuafi pn
cnd amestecul se face ca un piure gros. Presrali treptat
psyllium in timp ce robotul merge. Presali imediat amestecul
peste aluat. Rcili cel pulin 30 de minute gi chiar pn la 24 de
ore ?nainte de a mnca.
Crem Pretty Ribbon

6-8 porfii
Acest fel este aspectuos, cu culori vii de la legumele crude. Se pre-

gte5te cu pulbere de psyllium. Folosii blatul de migdale de Ia reeta
Dieta Young 241
de plcint cu spum Popeye (pag. 239) gi puneipeste ea cele trei

straturi de crem.
Stratul unu:
2 Yz cni de spanac tocat mare
2 Yz cni de varz alb tocat mare
Yz can de suc de lmie
Yz linguri! de Real Salt
Yz cantofu (tare)
1 lingur de ceap rogie, fin tocat
1 lingur de Deliciously Dill (Spice Hunter)
Yz can de seminte de pin crude
1 Yz linguri! de pulbere de psyllium
Stratul doi:
1/z can de tofu (tare)
4-5 morcovi, tocali
1 ardei gras portocaliu
y2 - 1 linguri[ de pulbere de psyllium
Stratul trei:
Yz can de tofu (tare)
2-3 sfecle mijlocii, curfate gi tocate
1 ardei gras rosu
1 rogie mic
y2- 1 linguri[ de pulbere de psyllium
Stratul unu: pune[i toate ingredientele intr-un robot, cu excep[ia

pulberii de psyllium. Procesali pn cnd se amestec bine. Cu
robotul inc mergnd, adugali incet pulberea de psyllium.
Amestecali bine gi turnali peste aluatul de migdale. Puneli in
frigider pn cnd faceli stratul al doilea.
Stratul doi: mixali tofu, morcovii gi ardeiul gras portocaliu pn
cnd se omogen izeaz. Cu aparatu I inc mergnd, adugali
pulberea de psyllium gi continuali pn cnd se amestec bine.
intinde[i uniform peste stratul unu gi punefi la loc in frigider pn
ce pregtiti stratul trei.
242 Dr. Robe,t ! :gylg & Shelley Redford young
Stratul trei: urmali aceleagi indicalii ca pentru straturile unu gi doi
gi intindegi-l peste stratul doi. Puneli in frigider pentru a finaliza
rcirea inc 4-6 ore sau peste noapte. Tiatri gi servili cu garnitura
favorit sau dac dorili cu un sos deasupra. Un sos bun este sosul
de ghimbir/migdale (vezi pag. 215).
Superumpluturile lui Shelley

4 porlii
Umpluturile in ,,aluat" sunt soluia actual pentru un stilsnros de
fastood. Dac v aproviziona[i frigiderul cu cteva alimente de
,,baz", puteli s facegi o umplutur doar in cteva minute. Ele sunt
bune, iar dac include{i gi condimente/e voastre favorite, pot fi ire-
zistibile!
1 can de Hummus Yummus (vezi pag. 2S9) sau alt humus
1 borcan de pesto (eu folosesc marca Garlic Galore) sau reteta pesto
de primvar (vezi pag. 276)
1 salat verde sau orice alt salat preferat sau legume (?n maio-
ritatea timpului doar aleg din Salata curcubeu (vezi pag. 202) pentru
legumele cu care s umplu aceste cltite)
Yz can de migdale inmuiate
B rogii uscate la soare (conservate in ulei de msline)
Yz de ardei rosu, galben sau oranj, felii subtiri
2 morcovi, toca[i sau ragi
1 can de broccoli, tocat
1 can de conopid, tocat
Yz ceap rogie, felii
4-B ctei de usturoi copt
1 pachet de muguri de seminle de floarea-soarelui
1 pachet de 250 g de seminfe de pin crude
sucul de la o lmie sau lmie verde
condimente favorite dup gust
incepeli cu o tortilla, chiar una fcut dup releta lui Shelley de

Super Tortilla (de mai jos) sau o tortilla din gru incolit, de la
un magazin de produse naturiste, ori cteodat putel s gsili un
local care s v vnd tortilla gi pute[i s le pstrafi ?n congelator
Dieta Young 243
sau in frigider. Cere!i humus sau pesto fr lapte Ia magazinul de

produse naturiste.
Agezati tortilla gi unge[i cu humus sau pesto fr lapte (intot-
deauna le folosesc pe amndou!), sau orice vreli s ungefi.
Merg bine gi Sosul de ardei copli Macadamia (vezi pag.246) sau
chiar Pate de nuci Pecan crude (vezi pag. 287). Agezafi apoi mai
multe frunze de salat romaine in mijloc. Puteli s folosili gi alt
salat sau chiar amestec de salate verzi. Deasupra salatei verzi
puneli orice fel de ingredient. Rulai apoi foaia gi infgurali strns
cu folie de plastic (mai multe straturi). Mncali imediat, sau
mcar in aceeagi zi, deoarece tortilla poate deveni prea moale.
Supertortilla lui Shelley

6-8 po(ii
4 cni de fin (folositi orice amestec de fin dori[i, cum ar fi fina
de gru integral, alb nealbit, sau de alac)
2 lingurife de Real Salt
4 lingurife de condimente la alegerea voastr (eu folosesc amestec
mexican de la Spice Hunter gi Pizza California)
2 linguri de ceap uscat
12 rogii uscate la soare (conservate in ulei de msline)
2 linguri[e de pulbere de usturoi
2-4 frunze de busuioc proaspt
1 Yz can de lapte de cocos sau ap
Amestecali toate ingredientele intr-un robot cu o lam ?n form

de S pentru aluat. Aclionafi intermitent robotul pentru a preveni
supra?nclzirea motorului. Cnd aluatul a luat o form de sfer
mare, rsturnali-l pe o suprafa! plan presrat cu fin, rupeli-l
fn bucli mai mici gi intindegi-le pn la o grosime de 3-6 mm.
Punefi intr-o tigaie electric pulin uns cu ulei gi inclzit pe
ambele p( pn cnd veli vedea c se formeaz cteva bgici.
Oprili inclzirea gi lsati s se rceasc, apoi ?mpachetali ?ntr-o
folie bine strns, s nu ptrund aer, gi pstrali in frigider sau
congelator. Nu le coaceli prea mult, doar dac vrefi o tortilla
crocant pentru a o folosi la creme sau supe. Sau putefi s re-
244 Dr. Robep_Y_oung & Shelley Redford young
duce[i laptele sau apa gi adugafi in loc sucuri de vegetale

proaspete/ cum sunt cele de spanac, ptrunjel sau morcovi.
Curry nepalez cu legume

4-6 po4ii
1 ceap, tocat
1 frunz de dafin, frmilat
1 chili verde, tocat
1 clel de usturoi, mrunfit
2 cm de ghimbir, ras
% linguri! curcum
Real Salt sau sare vegetalizat, dup gust
Y, kg morcovi, tiati cubulefe
Yz conopid buchelele
1 can de mazre verde
cte 1 lingurif de coriandru gi chimion
1 can de ap fierbinte
Prjili usor in abur ceapa. Adugali frunza de dafin, chili, ustu-

roi, ghimbir, curcum gi sare. Puneli 5i morcovii gi sotafi-i usor.
Adugali ingredientele rmase. Fierbef incet la foc mediu pn
cnd legumele se ?nmoaie.
Chiftele italiene false din tofu

B-10 porlii (ies 10 chiftele de 5 cm sau 40 de 2,5 cm)
Este o
mncare grozav pentru perioada de tranziie, cnd se re-
nunl la carne. Dac se foloseste orez slbatic, veti obtine o arom
dulce de nuci. Pot fi servite calde, ca fel principal, dar pot fi 5i o
gustare rece grozav, direct din frigider. (Noi dublm intotdeauna
ingrediente/e acestei relete pentru c place tut.uror!)
Vz can de orez brun fiert
Yz can de orez slbatic fiert
2 pe[ioli de lelin cu frunze, tocate mrunt
1 ceap rogie mijlocie, tocat mrunt
2 cfei de usturoi, tocat
Dieta Young 245
1 kg tofu tare (Nigari), sfrmat

1 can de sup de legume (Pacific Foods de la marca Oregon)
% can de ovz integral fulgi
3 linguri Bragg Liquid Aminos
2 cni de busuioc proaspt, tocat mrunt
1 can de ptruniel
/+ lingurif de piper negru, proaspt mcinat
2 linguri[e Zip (Spice Hunter) sau pu[in ardei iute de Cayenne
1-2 cni de pesmet din tortilla
1 lingur de ulei de msline
Herbes de Provence, dup gust (cam 1 linguri[)
Luali B-10 tortilla de gru germinat gi lsai-le la uscat pe o

planget sau uscaii-le rapid intr-un cuptor la temperatur joas.
Rupeli-le in buc[i mici gi apoi mixa[i-le intr-un Vita-Mix sau
intr-un robot pn cnd se fac firimituri mici. Pune[i-le deoparte
tntr-un bol.
intr-o tigaie electric, clili lelina, ceapa gi usturoiul gi fierbeli
pn cnd se inmoaie, cam 6 minute. Transferali intr-un vas
mare. Puneli tofu, sup de legume, ovz gi Liquid Aminos ?ntr-un
blender gi mixali pn cnd se omogenizeaz. AdugaJi p-
trunjelul, busuiocul, piperul negru gi Zip gi aclionafi intermitent
pn cnd se amestec bine. Adugali-o la amestecul cu ceap.
Adugali Ia amestecul cu ceap orezul slbatic fiert, impreun cu
pesmetul de tortilla gi amestecali bine. Amestecul trebuie s fie
pulin lipicios dar s se poat forma chiftele din el. Dac ames-
tecul este prea apos, trebuie s mai adugali pesmet de tortilla.
Preinclzifi cuptorul la 200oC. Ungeli cu pufin ulei o oal de
copt sau o foaie pentru prjituri. Fasonafi amestecul in form de
chiftele gi tvlili fiecare chiftea prin firimiturile de tortilla r-
mase. Coaceli pn cnd se rumenesc pufin, 20-30 minute.
Serviti cu Sos de ardei cop! gi Macadamia (mai jos) pentru a
inmuia chiftelele ?n el.
Sos de ardei copt gi Macadamia

6-8 porlii
fste un sos bogat, minunat colorat, care poate fi ingrogat pentru a
folosi drept crem pentru felii de tofu fcute la grtar sau chiftele
false italiene5ti din tofu, sau poate fi subiat gi folo.sit ca sos de salat.
4-5 bucti mari de ardei rosu copt

6 cfei de usturoi copt
0,5 kg nuci Macadamia
Yz -1 can de ulei de msline
3 frunze mari de busuioc proaspt
Real Salt gi piper, dup gust
Puneli intr-un robot ardeii gragi copli, frunze de busuioc gi o

treime din ulei gi mixatri pn cnd se omogenizeaz bine. Cu
aparatul inc mergnd, aduga[i nuci Macadamia gi continua[i
s mixafi pn cnd se emulsioneaz bine. La sfrgit aduga1i
restul de ulei cu aparatul inc mergnd gi adugafi ap dac
dorili s sub1iali.
Varz umplut cu legume

6 porlii
B frunze de varz
1 can de fasole verde frantuzeasc
3 lingurile de fulgi de ceap deshidratat inmuiate cu suc de rogii
sau sup de legume
2 tulpini de telin
Yz can muguri de fasole
Yz ardei gras verde
1 lingurit ptrunjel (tocat)
Ulei din seminfe de in
Dieta Young 247
Oprili frunzele de varz cu ap fiart gi lsali-le acoperite ?n

oal cam y2 or. Toca[i mrunt toate legumele, aduga[i p-
trunjel gi amestecali. Puneli cte o lingur de legume pe fiecare
frunz de varz. Rulali strns gi puneli marginile spre interior.
Fixali cu scobitori, fierbeli la foc mic 1 or in sup de legume.
Servili, condimentate cu Bragg Liquid Aminos, ulei de seminfe
de in gi ardei iute de Cayenne.
Fasole rose in stil Cajun gi orez brun

B Porlii
0,5 kg fasole pinto uscat
2 cni de ceap rogie (tocat)
1 can de ceap verde (tocat)
1 can de ardei gras verde (tocat)
Yz linguri! de usturoi (tocat)
Ye lingurif de ardei iute de Cayenne
3/+ linguri[ de piper negru
Yz lingurif de Real Salt

% linguri! de oregano
% linguri! pudr de usturoi
30 g Bragg Liquid Aminos
180 g past de tomate
% lingurif de cimbru
1 linguri! de fulgi de lelin
6 cni de orez brun fiert
Spla1i fasolea gi apoi inmuiali-o timp de 12 ore. Scurgeli apa.

Umpleli o oal mare cu fasole, adugali ap pn la 1 cm de-
asupra fasolei. Adugali ingredientele rmase cu exceplia ore-
zului gi fierbeli la foc mic cam 2 ore,2 yr, cu capac. Servili peste
orez brun fiert.
Fasole gi orez
4-6 porlii
2 cni de fasole uscat obignuit, pinto sau nut, inmuiat ;i fiart
conform indicaliilor de pe ambalaj, scurs
Yz lingurit de chimion
% lingurif de pulbere de chili
I lingurif Real Salt
1-2 c[ei de usturoi mrunfit, dup gust
Tt can de ptrunjel proaspt tocat
Yz ceap, tocat
2 morcovi, ragi
Bragg Liquid Aminos
2-3 cni de rogii, tocate
orez basmati sau brun
Condimentali fasolea cu chimion, pulbere de chili, Real salt gi

usturoi. Adugali sup de legume doar ct s acopere amestecul
de fasole. Amestecafi ptrunjelul, ceapa, ardeiul gi morcovii gi
fierbeli Ia foc mic pn cnd se inmoaie ceapa. Adugafi Bragg
dup gust. Puneli rogiile chiar inainte de a servi, cu o grmjoar
de orez brun sau basmati. La nevoie, putet folosi gi fasole din
conserv. Pentru a face mncarea rnai energizant gi mai crud,
folosili muguri de nut sau de linte.
Dovlecel galben de iarn umplut

4 porlii
2 dovlecei galbeni, tiali pe jumtate gi curlafi de seminle
7+ can ap
Yz can ceap, tocat
Yz can morcovi, tocali
Yz can ardei gras rosu, tocat
Yz can dovlecei, felii groase
% linguri[ de usturoi mrun[it
spray vegetal antiaderent
Pre?nclziti Ia 180"C. Pulverizali un vas mare cu spray de copt.

Coaceli jumtlile de dovlecel galben ageznd cu partea tiat in
jos cu % de can de ap 10-15 minute. Cl! usor ingredientele
rmase, numai cteva minute, amestecnd mereu. Umpleli
Dieta Young 249
jumtlile de dovlecel cu legume. Coaceli 2A-25 de minute sau

pn cnd dovlecelul este moale.
Cltite de toamn cu umplutur condimentat gi curry

6 po4ii
Acest fel minunat colorat cu gust thailandez poate fi servit ca hors
d'oeuvre, gustare sau ca garnitur pentru un fel principal. ServiEi
cltitele proaspete de pe grtar, pe msur ce le facesi, sau punesi-le
in frigider gi umplei-le in dimineata urmtoare pentru un mic dejun
cu adevrat cald 5i condimentat!
1 can lapte de migdale (eu folosesc Pacific Foods de la marca
Oregon)
3 linguri de lapte de cocos neindulcit
Yz linguri! curcum
Y* linguri! praf de curry
pulin scorfigoar
1 Yz linguri! de inlocuitor de ou sau 1 Yz lingur de fulgi de agar
agar (gel de alge, se afl la magazinele de produse naturiste)
'/z
can ap
1 lingur ulei de msline
1 can fin integral (fin integral de alac, mei sau gru)
Yz linguri! sare (optional)
lntr-un vas, bateli impreun laptele de migdale, laptele de cocos,

inlocuitorul de ou sau fulgii de agar agar, ap, ulei, curcum,
scorligoar gi curry. Bateli apoi fina gi sarea, pn cnd nu mai
sunt cocoloage. Dac folosili agar agar, puneli amestecul intr-un
robot pn cnd se omogenizeaz. Puneli folie de plastic peste
vas gi rcili cel pulin Yz de or pn la o zi.
inclzii o tigaie mic neaderent (eu folosesc tigaia electric de
prjit) la un foc mediu spre mic. Dac aluatul a inceput s se
separe, amestecali ugor pentru a-l omogeniza la loc. Cnd tigaia
este fierbinte, punefi 2 linguri de aluat de cltite in tigaie gi rotili
tigaia pentru a se acoperi imediat fundul cu aluat. Dac aluatul
nu se rotegte usor/ puneli pulin ap pentru a-l subgia pulin.
Coaceli cltita pn cnd suprafafa arat uscat, dup un minut
sau dou. Folosnd o spatul, intoarceli ugor gi coaceli pn cnd

cltita alunec usor din tigaie, cam dup un minut sau dou.
Puneli cltita pe un gervet de hrtie sau pe o farfurie. Cltitele pot
fi fcute dinainte gi pstrate in frigider sau congelator.
Umplutur condimentat de legume

6 por[ii
Aceast umplutur este condimentat Si colorat! Pute{i s schimbai
legumele la alegere gi intotdeauna rese gustoas!Acest fel este bun
mai ales toamna 5i iarna datorit condimentelor calde gi coacerii.
10-12 bucli de sparanghel mai subfire, tiate in segmente de B cm
2 ardei gragi rogii mijlocii, cur[a[i de seminle gi nervuri, tia[i in
felii lungi
2 ardei gragi portocalii sau galbeni de mrime medie, curlafi de
seminfe gi nervuri
/z can mazre foarte tnr, in psti
% can ulei de msline
1 ceap galben, felii subfiri
1 lingur de ghimbir proaspt ras
4 c[ei de usturoi pisat
1 /e lingurif de chimion mcinat
1 lingur de pudr de curry
/z lingurit scor{igoar
7z can seminfe de pin
1 lingurit de Real Salt sau Bragg Liquid Aminos, dup gust
Yz spre 1 lingurif de seminle de mugtar mcinate
1/3 can de lapte de cocos (neindulcit)
inclzi!i uleiul de msline intr-o tigaie sau o tigaie electric la foc

mediu. Punefi sparanghelul gi mazrea gi prji[i, amestecnd
continuu, pn cnd ?ncep s se inmoaie gi s se deschid la
culoare. Adugali ceapa i usturoiul gi reducefi focul la jumtate.
Continuali s prji1i pn cnd ceapa se inmoaie pulin. Adugali
ardeii gragi gi cli[i cu pulin ap dac este nevoie s se inmoaie
mai bine ardeii.
Dieta Young 25'l
Adugali ghimbir, chimion, curry, sco(igoar gi seminfe de

mugtar gi inc pulin ulei de msline gi continuati s amestecafi gi
s fierbeli. Aduga[i sare, seminle de pin, lapte de cocos fierbegi
att ct vreli s fie de moale. Eu las legumele pulin a/ dente. Se
servegte cald, cu cltite de toamn cu curry (vezi pag. 261), sau
servifi cu orez sau orice alt cereal fiaft dorii.
Pachetele reci cu tofu

2 po(ii
1 pachet de tofu proaspt, tare sau extra-tare
3 hasme
% can coriandru proaspt tocat
Yd ardei gras rosu
1 linguri[ de seminfe de susan
1 can Bragg Liquid Aminos
inmuiai seminlele de susan. Scurgefi tofu. Tia]i in jumtate pe

diagonal, apoi tiali un buzunar ln fiecare triunghi. Tocafi
mrunt hasmele, coriandrul gi ardeiul. Punefi gi seminfe de su-
san. Umpleli fiecare bucat de tofu cu cte o .fumtate de
amestec de hasme. Turnali Liquid Aminos peste buzunarele de
tofu gi marinali in frigider cam 10 minute inainte de servire.
Legume clite
4 po4ii
1 lingur de ulei
1 felie de ghimbir proaspt, de 3 ffiffi, curlat de coaj
1 c[el mic de usturoi, zdrobit
Yz can broccoli (tiat mrunt)
Yz can conopid felii
Yz can fgii de ardei rosu
Yz can felii ceap
I can mazre psti
7+ Iingurif Real Salt
Yz can telin felii
252 Dr. Robert O loung & Shelley Redford young
uleiul preferat, dup gust

Puneli uleiul, ghimbirul, sarea gi usturoiul ?ntr-o tigaie cu fundul

bombat sau una normal, mare. Prjiti neacoperit la un foc care
s nu ard uleiul, amestecnd continuu timp de 2 minute.
Aduga[i broccoli, conopida, ardeii, ceapa, mazrea gi !elina,
amestecnd mereu timp de 3 minute. Stingeli focul, acoperili gi
lsali a$a 5 minute. Servigi, aromat cu Bragg, uleiul preferat gi
ardei iute de Cayenne, dup gust. Dac broccoli nu este suficient
de copt dup gustul vostru, incercali s-l aburif inainte de a-l
pune.
Legume clite alcaline

4 porlii
1 pachet de tifei de hrigc soba
% pachet tofu extra-tare, tiat cuburi
Sup de legume, ct este nevoie
1 ceap, tocat
1 cp!n de broccoli, tiat tn buchete, gilsau
1 mnunchi de sparanghel, tiat in bucfi de 2,5 cm
ulei de msline
serninte de susan crude, nedecorticate
usturoi
combinatii de condimente pentru clit gi isau ghimbir
Rupeli tileii in sferturi, pregtili-i conform indicaliilor de pe

ambalaj gi scurgegi. in timp ce ti[eii fierb, sota[i tofu, intr-o tigaie
mare, cu putin Bragg gi sup de legume cam 5 minute. Scoateli
din tigaie gi puneli deoparte. Sotafi legumele cam 5 minute fn
Bragg gi sup. Aduga1i tofu gi ti1eii. Punei pe deasupra ulei de
msline, seminle de susan, usturoi 5i condimente gi amestecafi
uor.
Dieta Young 2s3
Legume clite in abur
4 po4ii
1-2 lingurife de ghimbir proaspt ras (folosi[i o rztoare manual)
2-3 cfei de usturoi, zdrobili
Yz can broccoli (tiat mrunt)
Yz can conopid tocat
Yz can de felii de ardei rosu
Yz can felii de ceap
Yz can de dovleac galben
1 can de mazre psti
(gi alte legume dup dorin!, tiate julienne)
1 can tofu prjit (sau folosili tofu marinat de la magazinul de pro-
duse naturiste)
1z+ lingurif Real Salt
Sos clit in abur:

1i3 can de ap sau sup de legume
f lingurit de condimente Stir-Fry Ginger (Spice Hunter)
suc de la Yz lmie sau lmie verde
Tnclzii tigaia electric. Puneli pulin ap gi fierbeli in abur

ghimbirul gi usturoiul timp de cteva minute. Aduga[i tegu-
mele, tofu gi sarea gi fineli pn cnd legumele capt o culoare
deschis gi sunt usor inmuiate. Turnali amestecul de sos clit in
abur timp de ?nc 1 sau 2 minute. Servili imediat!
variant: cteodat adaug seminle de pin sau nuci pecan pentru
a imbogli acest fel!
Pachefele Maren's Tortilla

2-4 po(ii
Din asta ies 2 sandviSuri tip pachegel, care sunt delicioase! Servigi cu
sup sau salat. Aceste sandviguri inchise reprezint si un mod
grozav de a ascu nde umplutura! Le plac mai ales copiilor. Sunt bune
gi ca aperitiv!
2 tortilla din gru germinat sau alt tip de tortilla

254 Dr. Roberr O'young & Sllg!]gy Redford young
Umplutura la alegerea voastr, de exemplu:

Yz can humus, Yz can orezt Tq can salsa
Yq can pesto, 3/q can legume fierte ?n abur, I linguri[
de unt de
migdale
l/a cn salsa, Yz
can fasole neagr, yz canmei sau hriEc, fierte
Yz can avocado,ll3 can salsa, yz cancubulele de tofu la grtar
3/c can legume
rase, Y+ can rogii uscate la soare, % cande mig-
dale inmuiate, mrunlite
'l can de legume inbugite tn
abur
1 can de conopid la caserot (vezi pag. 272)
uleiul preferat
Real Salt sau Bragg tiquid Aminos
condimente (opfional), cum ar fi mexican, italian, Barbecue (eu
folosesc marca Spice Hunter)
Pregtili o friteuz pentru sandviguri. Faceli o form de carlon de

dimensiunea friteuzei. Setagi inclzirea la mediu-mediu puternic
gi lsai-o deschis. Agezali tortilla. Puneli modelut in mijloc ai
tia[i tortilla cu un culit asculit. (Folosifi bucfile rmase pentru a
face chipsuri prin coacere pe o foaie de copt la 160oc timp de
10 minute.) ASezali o tortilla fasonat pe jumtatea de jos a
friteuzei. Puneli umplutura in mijlocul fiecrei secliuni a presei,
cu o lingur, la distan! de margini. Agezali a doua tortilla de-
asupra gi inchideli capacul cam 3 minute, sau pn cnd se
auresc pu!n.
Servili cu sup sau salat sau pur gi simplu ca o gustare sn-
toas. Puteli s le faceli din timp gi se pstreazbine. incerca!i cu
propriile voastre combinalii de umpluturi!
Salat asiatic Rsrit

4 porfii
Este o sa/at copioas, dens, prin adugarea fasolei 5i a orezului.
/z can de fasole adzuki
Yz can de fasole neagr
Yz can mazre
Yz can orez brun
Dieta Young 255
Yz can orez slbatic

Yz ceap rogie mijlocie, tiat in felii sub[iri
1/3 can suc proaspt de lmie
1 lingur de Bragg sau 1 lingurif de Real Salt
1 linguri! de praf de curry
1 c[el de usturoi proaspt, tocat
1 linguri! Zip (Spice Hunter) sau 2 linguri[e de piper negru
1 cub de 2'3 cm de ghimbir proaspt, ras
2/3 can ulei de msline
1 morcov, tiat julienne (folositi un culit special tip mandolin)
Yz can de mazre cu psti comestibile, tiate gi tocate
1 can de muguri de fasole sau I can de orice fel de muguri (eu
folosesc amestec de muguri Pro-Vita de la Life Sprouts)
Puneli fasolea gi orezul intr-un vas mare.

intr-un robot mic puneli sucul de lmie, Bragg Aminos, usturoi,
pudr de curry, ghimbir gi piper. Adugali treptat uleiul de
msline gi mixali pn cnd sunt bine emulsionate.
Turna! sosul peste amestecul fasole/orez. Adugafi legumele
rmase. Amestecali bine gi apoi rcili 2 ore inainte de a servi.
Dovleac cu spanac Ai tofu

6-8 porfii
Aluat:
4 cni fin integral de gru
6 linguri de ulei preferat
putin Real Salt
pu[in ap rece
Umplutura:
2 cepe (tocate)
3/q can ulei vegetal
2 linguri de ptruniel (tocat)

2 linguri de mrar
2 cni de spanac (tocat gi fiert)
2 pachete de 300 g de spanac congelat
Real Salt, dup gust
2 cni tofu
Yq can de lapte de soia (dac este necesar)
Aluatul:
Puneli ingredientele gi frmntali aluatul pn faceli o sfer bine
legat.
intindeli coca pe o ptac presrat cu fin gi puneli-o intr-o tav
uns cu ule.
Umplutura:
Cll ceapa in ulei pn devine sticloas.
Adugali mrarul, ptrunjelul, spanacul (decongelat) gi sare gi
amestecafi-le bine.
Mixa[i tofu cu lapte de soia tntr-un mixer, dac este prea greu de
mixat manual. (A!i putea pune gi ptrunjelul in mixer ca s se
toace mai ugor.)
Turnali asta peste amestecul de legume gi amestecali-le impre-
un.
Puneli umplutura peste aluat gi coace[i la 190"C cam 30 de
minute.
Carne fals din nuci

6 por[ii
1 can de migdale, crude
213 can seminfe de floarea-soarelui, crude
Yz can nuci braziliene, crude
1/+ can seminle de in, mcinate
7z can ap
2 cepe mici, tocate
Yz can ptrunjel, proaspt
Yz lingurif Real Salt
Yz lingurit busuioc
Yz lingurif salvie
1/3 linguri! cimbru
Sosu/;
Yz can de migdale, mcinate

Dieta Young 257
2 cni de ap
1 linguri[ de mirodenii, la alegere
2 linguri fin de arorut'
putin ardei iute de Cayenne
7c linguri[ de Real SaltrM
Preinclzili cuptorul la 1B0oC. Mcinali nucile gi seminlele

intr-o rgni! sau mixer. Puneli celelalte ingrediente, amestecali
bine. Adugali ap gi mixali din nou. Puneli intr-o tigaie adnc
bine uns gi coacefi timp de 25 de minute la 1B0oC. Tiali felii gi
servili cu sos.
Combinali toate ingredientele sosului, inclzili pn aproape de
fierbere gi amestecali continuu. Dali focul mic Ai fierbeli pn se
?ngroag. Turnafi peste compozita de nuci.
Servili cu salat sau cu legume fierte. Este o gustare bun gi se
congeleaz bine. Ca o alternativ la condimentele din tabel, eu
folosesc Cowboy Barbecue Rub de la Spice Hunter gi 3 rogii
uscate la soare.
Pastele favorite ale Alexandrei
6 porlii
2 linguri[e de ulei de msline
1 conserv de 900 g de rogii, nescurse
2 clei de usturoi, tocat
500 g spaghete sau fetucine, nefierte
200 g brnz de migdale
1/B lingurif de fulgi de piper rosu
Tiafi rogiile in cubulee, fierbeli cu sucul la foc mic, cu usturoi gi

ulei de msline timp de 20 de minute.
intre timp, fierbeli pastele, scurgeli gi punefi intr-un vas pentru
servit. Adugai rogiile, brnza gi fulgii de piper rosu, amestecafi.
'arorut - plant indian (Marantha arundinacea) din a crei rdcin se extrage un amidon
alimentar (n. r.).
258 Dr. Roberr O'young & Shg!L"_y Redford young
Acoperigi vasul timp de 5 minute pentru a permite brnzei

s se
topeasc. Amestecaji din nou inainte de servire.
Paste cu sos pesto cremos
4-6 porlii
Esteun minunat 5i colorat mod de a garnisi cu legumepastele. Chiar
mai bine este s mncai legumele gi sosu/ fr paste. Vara seryesc
sosu/ crud gi legumele reci, iar iarna, calde.
3 cni de dovleac galben mic (merg gi dovleceii)

2 ardei gragi, cur!a!i gi tia[i tn fgii lungi
1 ceap rogie, tiat inele subliri (marinat in Bragg tiquid Aminos
gi/sau Real Salt)
1 can de rogii tocate
Yz can de rogii uscate la soare, tocate mrunt cu robotul
vz can busuioc proaspt, tocat (sau I lingur de busuioc uscat)
2 linguri de oregano proaspt, tocat (sau 1 linguri! de oregano
uscat)
1 lingur de rozmarin proaspt, curlat de pe tutpini gi tocat (sau yz
de lingurif de rozmarin uscat)
Yz lingurit de condimente Zip de la Spice Hunter
1 lingurif de usturoi tocat (sau Yz de lingurif de praf de usturoi)
1 lingurif de ghimbir tocat (sau Yq - % linguri! de pudr de ghim-
bir)
1/3 can de suc proaspt de lmie
500 g paste de legume fcute fr ou
1 compozifie de Pesto de primvar (vezi pag. 276) sau I sticl de
Garlic Galore Pesto cu roEii uscate la soare
1 conserv de lapte de cocos
Real Salt dup gust
Parmezan de soia (optional)
Cu un cufit de cojit legume, curla1i dovleac galben (sau do-

vlecei) tn fgii lungi, subliri, tiali prtile rmasein fgii lungi cu
un culit, sau pune[i dovleacul in aparatul Saladacco care-l taie tn
form de tilei foarte subliri. Amestecafi intr-un vas toate ingre-
dientele cu suc de lmie gi lsali deoparte. Preparafi pastele
Dieta Young 259
conform indicaliilor de pe ambalaj. Scurgeli gi amestecali cu o

cantitate mic de ulei de msline pentru a preveni lipirea. Ps-
trafi-le calde. Puneli pesto gi lapte de cocos tn mixer gi mixa[i
pn cnd devine cremos. Cu mixerul inc funcfionnd, adu-
gat ap la consistenla dorit. Adugali Real Salt dup gust.
Pentru a servi, aranjali pastele pe un platou, puneli deasupra un
amestec de legume, apoi sosul cremos de pesto. Presrali par-
mezan de soia dac vreti.
Dovlecei umplufi cu migdaleimorcoviighimbir

4 po4ii
1 ceap mare, cur[at gi tocat
4 dovlecei mijlocii
1 ctel de usturoi, tocat
4 morcovi mijlocii, cur[ati gi tocati mrunt
1 linguri[ de ghimbir proaspt ras
2/3 can de migdale inmuiate, tocate, sau nuci Macadamia crude
neinmuiate, tocate
Real Salt, dup gust
Zip (Spice Hunter) sau piper, dup gust
incingeli cuptorul la 190oC.

Cli! ceapa in ulei intr-o cratif mijlocie timp de 5 minute. Tiali
in dou dovleceii pe lung gi scoateli miezul pentru a face loc de
umplutur.
Tocali miezul de la dovlecei gi adugali-l la ceap ?mpreun cu
usturoiul, morcovii gi ghimbirul. Acoperili gi cli1i usor timp de
aproape 10 minute, pn cnd legumele sunt usor inmuiate.
Luati de pe foc gi adugagi migdalele tocate sau Macadamia gi
condimentafi dup gust.
Puneli dovleceii tntr-o tav uns cu ulei gi umplefi-i cu amestecul
de morcovi. Acoperili gi coace[i cam 30-40 de minute. Servifi
imediat.
260 Dr. Robert O,young & ShglleV Redford young
Turte edamame
4 po4ii
Acegtia sunt niSte hamburgeri veget ali mici care pot
fi prjii in tigaie
dac suntefi in vitez, sau deshl dratai 4-6 ore pentru
a-i face mai
crocansi la exterior. se fac dintr-o compoziie de
baz de edam ame
(boabe de soia din.pstaie) pe care putegi
s_i gsili in magazinele de
produse naturiste la seciunea de produ-se coigette.
3 linguri seminle de in, mcinate pudr (folosind mixerul
sau o rg-
ni!)
6 linguri de ap
1 pachet de 300 g boabe de soia (firma sno pack are o marc de
boabe curfate de psti, sau puteli s le luali cu psti gi s curla[i
singuri boabele)
1 morcov, ras fin sau tocat mrunt cu mixerul
2 c[ei de usturoi
1 linguri! de ceap uscat
Yz can ptrunjel
% lingurif mugtar uscat
7z lingurif de curcum
1 linguri[ de condiment mexican (Spice Hunter)
1/3 linguri[ Deliciously Dill (Spice Hunter)
1 lingurif de Real Salt
2 rogii uscate la soare (conservate in ulei de msrine)
Mcinati seminlele de susan gi punefi-le intr-un vas. Adugali

ap gi amesteca[i bine. Lsafi-le s se lege.
Punei morcovi, usturoi,ceap uscat, rogii uscate la soare, pasta
de in, gi toate mirodeniile intr-un mixer si mixali pn la con-
sistenla dorit. (Eu o fac destul de moale.) Adugafi apoi boabele
de soia gi mixali pn cnd sunt bine amestecate. Dac vreli, le
putet toca mai grosier ca s se vad boabele, sau mai mrunt gi
mai amestecat. Putefi folosi boabe de soia dac pasta este prea
umed. Trebuie s se poat modela usor ca turte. Facefi apoi
turte mici gi puneli-le intr-o etuv timp de 4-6 ore, sau folosigi
pulin ulei din seminle de struguri gi inmuiali pateurile in pesmet
Dieta Young 261
din tortilla de gru germinat gi prji[i pe ambele p4i.Servili apoi

cu sos de rogii (vezi pag.277) pentru un adevrat osp!!
Opfional: putefi folosi tot felul de condimente. Cteodat folo-
sesc condiment italian de pizza sau Carlic Herb Bread de la
Spice Hunter. Puteli aduga nigte nut sau alte boabe la alegere
pentru a diversifica releta sau pentru a aduga mai multe arome.
incercali!
Ghiveci de legume consistent

1 2 po(ii
2 cepe mari, tiate inele de grosime 8 mm
1 ardei verde mijlociu i 1 ardei rogu, tiat in fgii de 2,5 cm
1 can de orz germinat, parlial fiert (pstrali o can din apa in care
a fiert)
1 can din apa de orz (pstrat, de mai sus)
3 linguri de amestec de sup vegetal
3 morcovi mijlocii, tiafi in bucli
2 rogii mari, curlate de pielile gi tiate in sferturi
2 dovlecei mijlocii, tia[i in bucti de 4 cm
0,5 kg fasole verde, rupt in dou
Yz de cptn de conopid in buchete
2 clei de usturoi, zdrobili
f lingur de Real Salt
% lingurif ardei iute
1/q can ptrunjel, tocat
Cl!i ceapa gi ardeii gragi. Puneli toate ingredientele intr-o tav.

Acoperili. Coaceli la 1BO.C timp de 1 or. Orzul trebuie s se
inmoaie.
Dovleac de iarn condimentat

2 porlii
2 cni de dovleac, ras
2 linguri ulei de msline
1 can dovleac galben sau dovleac alb turcesc
2 lingurife garam rnasala sau curry (Spice l-lunter)
putin scortiEoar
1 lingur lmie sau lmie verde sau amndou
2 linguri de ceap tocat
Puneli dovleacul, uleiul, condimentele, sucul, Bragg Aminos gi

ceap. Amestecali bine. Apoi puneli intr-o tigaie electric gi in-
clziti la foc mic chiar inainte de a servi.
Dovlecei copfi cu spanac proaspt

6 po4ii
2 Tz linguri ulei de msline
2 c[ei de usturoi, 1 tocat
7a linguri[ Real Salt gi sare vegetalizat
1/B lingurif de piper
500 g de spanac proaspt
2 cni de dovlecei tocafi
3/t can ceap tocat
inlocuitor de ou echivalent a 6 ou
% can de pesmet din gru germinat
intr-o crati! mare, cald, punefi 1 lingur de ulei, clelul de

usturoi intreg gi spanacul splat. Acoperili gi prjili 4 minute,
pn se inmoaie frunzele de spanac. ScoateSi usturoiul gi scurgeti
spanacul. inclzi1i cuptorul la 1BOoC. Reinclzi1i oala, adugali
1 y2 lingur de ulei, usturoi tocat, ceap, busuioc, 5i dovlecei.
Fierbeli pn cnd ceapa se inmoaie. Amestecafi cu spanacul.
Ungeli o tav de copt cu ulei. Turnafi ?nlocuitorul de ou peste
legume, migcnd pentru a distribui uniform amestecul. Presra[i
pesmet. Coaceli 10-14 minute sau pn cnd inlocuitorul de ou
s-a intrit.
Dieta Young 263
Mic dejun Zippy (favoritul nostru!)

1 porlie
Acesta este un fel delicios pentru orice moment, dar ne place s

incepem ziua cu el.
1-2 cni de orez fiert sau o cereal la alegerea voastr (eu folosesc
basmati, orez brun, sau orez slbatic, mei, quinoa sau hrisc)
sucul de la o lmie sau lmie verde (sau amndou)
1-2 lingurile de ulei (in, Udo, msline)
1-2 lingurife Bragg Liquid Aminos
1 avocado, feliat
1 rogie tare, tocat
Zip (de la Spice Hunter), dup gust
Puneli orez cald intr-un vas. Puneli deasupra avocado gi rogia

tiate felii. Stropili pe deasupra cu ulei, Bragg Aminos gi suc de
lmie. Presrali Zip dup gust. Pentru alte opliuni de cereale,
incerca[i crupe de hrigc, mei, quinoa sau alac.
Variante: cteodat mai pun gi ardei gras rosu, muguri din
seminle de floarea-soarelui gi pe deasupra migdale inmuiate ca
s fie mai crocant!
Pita cu tofu gi chili verde

6 po4ii
Acestea sunt niSte trigoane mexicane mici, cu o umplutur de tofu
proasptlfrunze de coriandru. Crozav pentru o gustare sau ca fel
principal alturi de o salat mare.
1 pachet de lipii sau tortilla
1 borcan mic de chili verde (tocat)
3 cfei de usturoi, tocat
1 pachet de tofu extratare (Nigari)
1 linguri! de condiment mexican (Spice Hunter)
2 lingurife de ceap uscat sau 1/q can de ceap proaspt, tocat
Yq can de parmezan din soia, ca tnlocuitor de brnz
1 linguri! de frunze de coriandru proaspt
264 Dr. Robert O'young & Shglluy Redford young

I borcan sau cutie de sos enchillada pentru tortilla
felii de avocado pentru garnisit
3-4 rogii uscate la soare pentru garnisit
Lurti lipia 5i tiali-o ca pe o plcint in opt buc[i triunghiulare gi

deschide!o pe fiecare astiet incr s putefi pune mplutu
rnuntru. lntr-un robot, tocali usturoiur, apoi adugali toate ce-
lelalte ingrediente cu excepxia tofu, a sbsutui de ecillada gi a
garniturilor gi aclio.naJi robotul pn cnd se mrunlete fin. Apo
puneli dispozitivul de ras gi radeli tofu amestecd inc pulin
pentru a se omogeniza.
Puneli umplutura ?n triunghiurile de pita gi puneli intr-o tav de
plcint. Punefi sosul de nchilada peste"pita gi inuntru, peste
amestecul de umplutur. Coaceli la lB0oC timp de 10-1 5 mi-
nute. Tiali rogii uscate la soare gi feli de avocado pentru a le
pune deasupra ca o garnitur chiar ?nainte de a o r" cald.
CARNITURI
Orez mexicali
6-8 porlii
Acesta este un orez cu salsa care se potrivegte grozav la o cin me-
xican.Servigi cu CreatOl Cuacamole (vezi pag. 285) gi Pita cu tofu
5i chili verde ca aperitiv (vezi pag. 263).
3-4 cni de orez fiert
1 ceap, tocat
Yz can de felin, tiat
1 cfel de usturoi, tocat
2 rogii mari, tocate mai mare
2 chili serrano, crora li s-au scos seminlele gi nervurile, tocali
2 linguri de frunze de coriandru proaspt, tocat
1 lingurit de suc de lmi verzi
/z linguri[ de oregano
1 lingurit de Real Salt
Dieta Young 265
Puneli jumtate din uleiul de msline intr-o tigaie obignuit sau

electric gi clili ceapa gi usturoiul pn cnd se inmoaie.
Adugali restul ingredientelor (eu le toc pe toate cu robotu[) cu
exceplia orezului gi a uleiului de msline gi clii pn cnd
legumele sunt aurii gi pulin crocante. Adugali 3-4 cni de orez
fiert gi restul de ulei de msline. Amestecafi bine gi servili cald.
Cartofi cu mei gi rdcin mexican (sau morcovi)

4 porlii
Meiul este o surs bun de fier, lecitin gi colin, iar rdcina me-
xican este bogat in vitamina E. Este o refet bun care aiut la
inrcatul de cartofii prili. Am dublat cantittile din aceast refet 5i
totugi a disprut in dou zile!
2 Yz cni de ap
Yz lingurit de Real Salt
1 can de mei
1 rdcin mexican (poate fi inlocuit gi cu morcov sau cartofi
dulci), curfat gi tiat in bucli semifine/mari
1 lingurit de ceap uscat
Yz linguri! de mrar Deliciously Dill (Spice Hunter)
y2 lingurif de condiment Garlic Herb Bread sau Vegetable Rub
(Spice Hunter)
'/z
Iingurif pudr de usturoi uscat (il pute[i folosi proaspt sau copt)
ulei din seminfe de struguri pentru uns
frunze de coriandru proaspt tocat pentru garnitur
Incinge[i cuptorul la 200oC. Punefi apa cu sarea la fiert intr-o

crati! mijlocie.
Puneli meiul, dali focul mai mic Ai fierbefi la foc mic timp de 15
m in ute.
Scoateli capacul gi punefi rdcin mexican tocat peste mei,
puneli capacul la loc ai tsali pe foc inc 10 minute. Transferali
intr-un vas mare.
Adugali toate condimentele rmase gi amestecali usor. Adu-
gali Real Salt dup gust, dar fr s acoperiti dulceala natural a
rdcinii mexicane.
266 Dr. Roberr O'young & ShqllSV Redford young
Amestecul trebuie s fie destur de lipicios g inchegat pentru a-gi

pstra forma atunci cnd este modelat in pateuri ovale.
Folosind o msur de % de can, Iuali din aluat gi modela{i pa-
teuri ovale cam de 1 cm grosime.
Ageza{i pe o foaie de copt uns cu ulei gi coacefi la 200.C timp
de 20 de minute pn se rumenesc.
Presrali peste ele frunze de coriandru proaspt tocat gi nigte
past de ghimbir/migdale (vezi pag. 280).
Poft bun! sunt grozave scoase imediat din cuptor. Mai trziu
punem humus pe deasupra gi le servim ca gustare!
Tifei din rdcin mexican cu varzcrea[ gi seminfe de pin

4 porlii
fste o gustare sioas, care inclzegte corpul.
1 legtur de varz creaf sau spanac proaspt
2 linguri de ulei din smburi de struguri
3 cfei de usturoi, tocali
'll3 can de sup de legume
2 linguri de Bragg liquid Aminos
sucul de la Yz de lmie
1 pachet tifei de rdcin mexican (marca Eden)
Yz can de seminle de pin, condimentate (vezi re[eta de Crutoane de
nuci Pecan condimentate de la pag. 2gS)
2 linguri de nori frmifate (optional)
Tia[i in bucli subliri tulpinile de varz crea! (sau spanac) gi

tocali mare frunzele sau pune!i-le intr-un mixer gi tocafi-le mai
grosier.
inclzili ulei intr-o tigaie mare, electric, la foc mediu. Cligi
usturoiul gi tulpinile de varz creaj timp de cteva minute, apoi
aduga!i frunzele, supa de legume gi Bragg. Continuali s cli1i
pn cnd varz crea! este moale gi aurie, cam B minute.
Adugafi suc de lmie gi mixali bine. Scoateli din tigaia elec-
tric gi lsafi deoparte. Observalie: dac dorigi, ?n acest punct
putet pune varza crea[ /spanac intr-un robot gi s-l facefi ca o
past fin gi omogen.
Dieta Young 267
ln aceeagi tigaie, preparafi semin[e de pin conform refetei de

Crutoane de nuci Pecan condimentate (vezi pag. 298) gi punegi
deoparte pentru a garnisi.
intr-o oal mare cu ap fiart, fierbegi tileii pn cnd se in-
moaie, apoi cltli cu ap rece gi scurgel bine.
Puneli tifeii fie4i intr-o tigaie electric gi adugali amestecul de
varz crea! deasupra. Amesteca[i bine cu tileii gi presrali
deasupra nucile condimentate gi nori frmi!at.
Turte la cuptor din mei/hrigc

6 por[ii
Acestea sunt un felde c/tite incredibil de sgioase gi dense fcute din
mei gi hri5c decorticat, crud, mcinat. Au o consisten{ de ,,ou"
gi sunt fcute dintr-un aluat gros. Hrigca are calitatea de liant gi nu
confine gluten. Este o smn{, fru o cerea/, i de aceea este mult
mai alcalinizant. Familiei noastre ii place s /e mnnce proaspt
scoase din cuptor, alturi de o salat mare, sau ca o gustarg pentru
micul deiun, prnz sau cin. Rezist bine la transport. Eu folosesc un
Vita-Mix pentru a mcina hrigca gi meiul. Uneori este mai bine s faci
cte o can odat.
incercai cu aceast refet cle baz gi schimbai tegumele gi condi-

mentele pentru a se potriv cu diferite variante (aveisugestii mai jos).
3 linguri de ulei din smburi de struguri sau ulei de msline, pentru
prjit
1 can de mei, mcinat ca o fin
1 yz-T cni de hrigc crud decorticat, mcinat
I rdcin mexican mic, cojit gi tiat mrunt
1 lingur de ptrunjel uscat (sau Yz can ptrunjel proaspt tocat)
2 cfei de usturoi
1 ceap, tocat sau tiat felii
2 cni de ap, orezt lapte de migdale sau lapte de soia
7+ lingurit de scortigoar (eu folosesc mai mult)
7+ lingurit nucgoar (eu folosesc mai mult)
1 !ingurif de real Salt
1 linguri[ de Vegetable Rub (Spice Hunter)
1 lingurif condiment mexican (Spice Hunter)
Mcinali meiul gi hrigca in vita-mix. puneli-le ?ntr-un vas mare gi

amestecafi-le bne impreun. in Vita-Mix (sau orice mixer) puneli
rdcina mexican, ceapa tocat, ptrunjelul, condimentel,
sarea gi apa gi amestecali pn cnd se mai omogen izeaz.
Turnali peste amestecul de fin gi amestecali bine. Aluatul
trebuie s fie potrivit de gros gi de tare.
lntr-o tigaie electric, inclzigi uleiul nu prea tare gi puneli alu-
atul po4ionat (cam 3-4linguri la prjitur) in tigaia cu ulei. prji!i
pn cnd se rumenesc pe o parte gi apoi intoarceli pe partea
cealalt gi prjili pn cnd sunt gata. Va trebui s mai adugali
ulei pe msur ce continuali s prjili gi restul de cltite. Ser-
vifi-le calde, sau servili-le reci, ca gustare.
o alt variant este s facefi cltite ptrate (familiei me!e ii ptac
cel mai mult):
Luali o tav de sticl termorezistent de 25 x 30 cm gi ungeli-o
bine cu ulei. Turnali tot aluatul in tava de sticl. Coaceli acoperit
intr-un cuptor preinclzit Ia 190oC timp de 30 de minute, apoi
scoatefi capacul gi mai coaceli inc 20-30 de minute pn se fac
usor maronii la suprafal. l-sai s se rceasc gi tiali ?n ptrate.
Pot fi mncate cu orice crem, pesto sau ce sos dorili peste ele.
Merg nemaipomenit crem AvoRado AvoCado (vezi pag. 279)l
Sugestii de inlocuire:
lncercafi s adugagi seminle de susan, seminle de floa-
rea-soarelui germinate sau seminle de pin pentru o textur mai
bogat in nuci.
in loc de rdcin mexican, folosili un caftof dulce, sfecl sau
morcovi.
in loc de ptrunjel folosifi varz crea!, spanac sau dovlecei ragi.
incercali gi alte condimente de la Spice Hunter: Deliciously Dill,
Carlic Herb Bread Seasoning, Herbes de Provence giZip.
Varz crea[ cu sos egiptean de usturoi

4 por[ii
Varza crea{ este foarte gustoas 5i merit s fie cunoscut mai bine.
Frunzele ei cu pliuri ajung la foc la un verde inchis 5i sunt o garnitur
plcut pentru orez sau alte cerea/e integrale. Varza creal este de-
Dieta Young 269
licioas cu un sos egiptean de usturaisotat gi coriandru mcinat. Nu

este chiar .Jn sos, ci un amestec de condimente -
un mod de a
aduga un buchet rapid de arome unei legume gtite. Este bun gi la
bame sau vinete coapte. Poate fi amestecat 5i cu orez brun gi do-
vlecei.
500 g varz creaf

2 linguri de coriandru mcinat
4 cfei mijlocii de usturoi, tocat
Real Salt, dup gust
Cltili varza gi indeprtali tulpinile, inclusiv nervurile mai tari din

frunze. Punefi frunzele una peste alta gi tia[i la mrime potrivit.
Fierbeli frunzele de varz crea! pn sunt moi-crocante, gi
transferali-le intr-un bol. Clifi usturoiul, cam 1 minut. Adugali
coriandru, sare gi ardei iute de Cayenne gi amestecali la foc mic
inc 15 secunde, ca s se lege. Amestecali imediat cu varza,
intr-o cratit sau ?ntr-un bol. Custali gi adugafi condimente.
Servili fierbinte.
Fasole la Shelley
4 po4ii
in tndiana 5i ohio, fasolea shetley este cunoscut ca fasole
cranberry. Aceast fasole colorat cu dungi rogii gi crem, este o fasole
mai dulce 5i mai delicat dect fasolea pinto. La fierbere igi pierde
modelul 5i se coloreaz mai mult. Aceast re{et copioas include
nuci Macadamia, ghimbir gi lmi verzi, care fac fasolea deose bit de
cremoas pi gustoas.
15-20 de nuci Macadamia

2 ctei de usturoi
o bucat de ghimbir de aproximativ I cm, ras pe o rztoare fin
de brnz
1 can de ap
1 lingurif de ulei de smburi de struguri
270 Dr. Robert O'young & Sheiley Redford young
1 chili mic, jalapeno, cur[at de seminfe gi tocat

1 linguri[ de coriandru
Yz lingurif de chimion
2 cni de fasole cranberry fiart
1 linguri[ de Real Salt
suc de lmi verzi, dup gust
1 lmie verde (gi cu coaj) tocat in robot
busuioc proaspt tocat sau frunze de coriandru pentru garnisire
Lsa1i fasolea la inmuiat in ap peste noapte gi fierbeli cu o

linguri! de Real salt pn este gata. Lsafi-o deoparte.
Puneli nucile Macadamia, usturoi gi ghimbir in robot. in timpul
tocrii aduga\i Yz can de ap gi mixali pn oblineli un sos ca
un lapte gros.
lntr-o tigaie, inclzili uleiul la o temperatur medie. Adugali
jalapeno gi prjili timp de cteva minute, apoi adugali corian-
drul gi chimionul. continuafi s prjiti inc un minut. Adugafi
fasolea fiaft gi continua[i s amestecali, inclzind fasolea timp
de alte cteva minute.
Adugai amestecul de lapte de nuci/ghimbir gi mai punet ap
dac dorili o consistenf mai sublire. Chiar inainte de a servi,
aduga1i sucul gi rondelele de lmie verde tocate. Amestecali
bine. servili cu frunze de coriandru tocat pe deasupra. Adugali
gi Real Salt dup gust. Rondelele de grepfrut sunt o garnitur
frumoas.
Dovlecei in stil italian

B por[ii
B-10 dovlecei mijlocii
2/3 can ceap, tocat mare
1 Yz can de rogii
2 cfei de usturoi, tocafi
1/B lingurif de piper
3 lingurife de ulei de msline
Dieta Young 27'l
Spla1i, tiali capetele gi tiaii in felii dovleceii. intr-o crari,

clili la foc mic usturoiul, ceapa gi dovleceii tiali fetii, timp de
10 minute, rsucind gi migcnd din cnd in cnd amestecul.
Luali amestecul cu dovlecei de pe foc gi puneli ?n el rogiile, pi-
perul gi sarea. Amestecali ugor gi bine in blender.
Turna[i amestecul intr-o caserol, acoperigi gi fierbeli Ia foc mic
30 de minute. Adugafi ulei de msline chiar ?nainte de a servi.
Bame cu rogii la Creole
6-8 po4ii
4 cni de bame tiate felii
1 can de ceap tocat
1/3 can de ardei verde tocat
2 cni de rogii tocate
Yz linguri[ de Real Salt
1/B linguri! de piper negru
1/B lingurif de pudr de curry
1/B linguri[ de cimbru
1 lingurif de lecitin pudr
Splali bamele, tiafi capetele, tocafi gi puneli deoparte. Tocali

ceapa gi ardeiul verde, clili-le intr-o tigaie mare pn cnd de-
vin transparente. Adugali bamele gi rogiile. Adugali amestecul
de sare, piper, praf de curry, lecitn gi cimbru. Fierbeli la foc
mic, acoperili 30-40 de minute sau pn cnd se ?nmoaie ba-
mele.
Muguri clifi
4 porlii
2 linguri de Bragg Liquid Aminos
Yz can de ceap tocat fin
Tz can de ardei gras verde sau rosu tocat mrunt
2 cni de muguri proaspeli de fasole, de orice tip
Cliti ceapa gi ardeii in tigaie, cu Liquid Aminos. Adugali

mugurii gi mai clili usor timp de 30 de secunde. servili imediat.
272 Dr. RobertlQ]oung & Shelley Redford young
Fasole prjit
6 porfii
3 cni de fasole pinto fiart
Yz can de ceap, tocat
1 lingurif de usturoi tocat
praf de usturoi, dup gust
piper negru, dup gust
Real Salt, dup gust
cliliceapa gi usturoiul. Pasali fasolea pinto cu ajutorul unui

robot sau mixer. Turnali piureul de fasole in tigaie. Amestecali
continuu fasolea pe foc mic spre mediu, pn se ?ngroag; puneli
gi condirnentele in timp ce fierbe[i. Servili fierbinte cu legume.
Fasole verde condimentat
6 po4ii
500 g fasole verde
Yz can de ap fiart
1 can de ceap fin tocat
7e lingurit nucgoar
3 linguri[e de ulei de seminfe de in
1 lingur de ptrunjel
Splali fasolea verde, rupeli capetele, apoi tia!i-o in lungime in

fgii subgiri. Puneli cu grij fasolea gi sarea intr-o oal cu ap fiart.
Fierbefi, acoperit, dar nu prea mult, pn cnd este nici moale
nici tare. intre timp, in tigaie cli1i ceapa. Scurgegi fasolea gi
puneli-o ?n tigaie Tmpreun cu un amestec de sare, piper 5i nuc-
goar. Sotafi 5 minute. Adugali ulei din seminle de in, 9i p-
trunjel. Amestecati bine gi servili.
Dieta Young 273
Conopid la caserol
4-6 porlii
V trebuie 20 de minute ca s-o prepara[i. Acest fel seamn mult la
textur cu cuscu 5ul, 5i este grozav ca garnitur Ia mic deiun, prnz
sau cin.
2 linguri de ulei (de msline, de in sau Udo's Choice)

2-4 lingurite de chimion
Yz lingurif de curcum
Yz de ceap rogie sau galben, tocat mrunt
1 can de ap
buchetele de la 1 conopid foarte mare sau de la 2 mici
1 ardei gras rosu, tocat mrunt
4 linguri de ptrunjel proaspt, tocat
Yz can de seminfe de pin crude
7-B rogii uscate la soare (cele de la marca Melissa sunt conservate in
ulei de msline)
Bragg rM Liquid Aminos, dup gust
Suc de lmie sau lmie verde, dup gust
2 c[ei de usturoi, tocat
intr-o tigaie electric, inclzii uleiul, chimionul gi curcuma.

Menlinnd o temperatur medie sau joas, adugafi ceapa 9i
lsali buchetele de conopid s se amestece timp de 2-4 minute,
apoi adugali apa gi ?nclzili. intr-un robot cu lam elicoidal,
tiali conopida ?n bucli foarte mici. Apoi tocali rogiile ?n bucli
foarte mici.
Adugali conopida in tigaie gi inclzili treptat, adugnd p-
trunjelul, usturoiul, rogiile gi seminle de pin. Condimentali cu
BraggrM Aminos gi suc de lmie sau lmie verde, dup gust.
Fasole gi morcovi cu ghimbir

a po(ii
500 g de fasole verde proaspt
4 morcovi, tiafi felii sub[iri
4 linguri de ulei
274 Dr. Robertl{Young & Shelley Redford young
1 lingurif de seminfe de mugtar

Yz -314 can de ceap tocat
Yq de lingurit de ghimbir mcinat
2 linguri de suc proaspt de lmie
Splali gi rupeli fasolea. inclzii cu grij uleiul in rigaie. Adu-

gali seminle de mugtar gi sotafi 30-40 de secunde (seminlele vor
sri). Puneli ceapa, morcovii g fasolea. Fierbeli, amestecnd, 5
minute. Puneli sare gi ghimbir, micgorali focul. Fierbeli 10 mi-
nute. Turnati sucul de lmie chiar inainte de a servi.
Gustare cu avocadolrogii
2-3 porlii
2 avocado
1 vnt mic, tocat
1 linguri[ de praf de curry
2 linguri de suc de lmie
2 ardei chili curtali de seminfe
Real Salt gi condimente, dup gust
2 sau 3 rogii, tiate in felii groase
Mixali toate ingredientele cu mixerul, cu exceplia rogiilor, pn

se omogenizeaz. Puneli pasta rezultat deasupra feliilor de rogii
inclzite.
Dieta Young 275
SOSURI
Sos de lmi verzi cu ghimbir
4-6 porlii
Poate fi folosit ca un sos grozav, sau pentru marinat"

Tc can suc de lmi verzi
Yq can ulei (din seminfe de in, de msline, sau Udo's Choice@)
1 lingur de BraggrM Liquid Aminos
% can de ap
1 lingur de ment proaspt
1 lingur de frunze de coriandru proaspt
1 linguri! de rdcin de ghimbir tocat
Y* linguri[ de ardei chili rosu tocat
2-3 lingurife de jicama proaspt sau suc de morcovi
1 lingurif de Real Salt, dup gust
pufin Zip (Spice Hunter)
Puneli toate ingredientele intr-un robot sau mixer gi mixali bine.
Sos consistent de roEii crude
4-6 porlii
Esteun minunat sos cu gust proaspt de rogii crude care merge foarte
bine cu paste. Eu il folosesc la dovleacul galben tiat fidea foarte
subire, pe care o fac cu un aparat numit Sa/adacco. Este un sos bun
pentru inmuiat diverse,5i poate fi servit rece sau nclzit, dar nu fiert.
3-5 rogii uscate la soare (eu folosesc marca Melissa, conservate in
ulei de msline)
4 rogii proaspete, tari, tocate
Yz can de busuioc proaspt, tocat
1 lingurif de ceap uscat
1 linguri[ de usturoi copt
1 lingurit de Real SaltrM
Pune!i toate ingredientele in robot gi omogenizali pn la con-

sistenla dort. Se poate pstra in ambalaj etang la aer in frigider,
pn la trei zile.
variant: ?n loc de busuioc proaspt 5i usturoi copt, folosi[i doar
1/4-u3 can de pesto, marca carlic calore. Este un pesto bun
fr lactate, care merge foarte bine gi la umpluturi. Se gsegte in
majoritatea magazinelor mari de produse naturiste.
Pesto de primvar
4 po4ii
6 c[ei de usturoi
4 cni de busuioc proaspt sau 1 can de busuioc uscat
1 can de ptrunjel proaspt
6 linguri de nuci crude (seminfe de pin, migdale, alune de pdure,
-
dovleac eu le folosesc tn combinafie gi le las la inmuiat peste
noapte)
1 can sau mai mult de ulei de msline
7z lingurif Real Salt
Yz lingurit de piper
2 linguri de rogii uscate la soare
Punefi toate ingredientele intr-un robot (cu o lam elicoidal) sau

intr-un mixer. Mixali pn se omogenizeaz.
Salsa Maren
6-8 po(ii
6 clei de usturoi tocat
Tocate mrunt:
1 ceap galben
Yz can de frunze de coriandru proaspt
Yz can de ptrunjel proaspt
7 rogii coapte
1 ardei verde
1 ardei rosu
sucul de la 1 lmie sau lmie verde (cam 10 linguri)
Real Salt, dup gust
Dieta Young 277
condiment mexican (Spice Hunter), dup gust

chimion, dup gust
Amestecali totul gi puneli la rece.
Sos de rosi Cravy
6-8 po(ii
6 linguri de ardei verde tocat mrunt
1 vnt mic, tocat
1 litru de piure de rogii curfate de pieli[
Real Salt, dup gust
Fierbefi pureul de rogii timp de 15 minute intr-o crati! la foc

mediu. Puneli vnta gi piperul gi stingeli focul. Cnd s-a rcit
pulin, adugali ngredientele rmase gi amestecali. Servili cald,
cu dovlecei cruzi sau la abur.
Sos de rogii
4-6 porfii (cam 3 Yz cni)

/z can de ceap, tocat
% can de sup de legume
3 cni de rogii, tiate in buc[i mari
% linguri! de oregano
/z linguri! de cimbru
% linguri! de busuioc
1 lingurit de pudr de usturoi
piper proaspt mcinat
Fierbeli ceapa in sup pn se inmoaie. Aduga1i ingredientele

rmase. Dali un clocot, acoperifi gi fierbeli Ia foc mic 30-45 de
minute. Adugali celelafte mirodenii gi plante pentru a da aroma
pe care o dorili. Pstrafi intr-un borcan de sticl in frigider pn
cnd trebuie folosit. Pentru combinalii bune, mncali cu leln,
ardei Bras, castravefi, vinete, bame sau dovleac de var.
278 Dr. Robert g:YgyIA& Shelley Redford young
Sos italienesc de rogii
14 porlii (1/2 can de porlie)

2 conserve de 800 g de rogii italienegti (mrunlite)
1 linguri[ de busuioc
Yz lingurif de oregano
1 conserv de 450 g past de rogii
1 frunz de dafin
5 lingurife de usturoi (tocat)
7z linguril de ardei iute de Cayenne
Amestecali toate ingredientele, fierbeli la foc mic timp de 2 ore.

Folosi!i-l la releta voastr italieneasc favorit sau servili cu
spaghete.
CONDIMENTE, CREME, PASTE I UMPLUTURI

incercatri s subgiali reletele de past cu sucuri de Iegume, ap, sau
ulei gi s le folosigi ca sosuri pentru salate.
Maionez fals
4 porlii
1 can de conopid fiart la abur
% linguri! de Real Salt
% lingurit de mugtar uscat
l/alingurit de boia
Yz lingurit de pudr de lecitin (optional)
yz -1 lingurif de ulei (Udo) pentru emulsionare (optional)
Bateli conopida cu pu[in ap gi ulei din seminle de in gi ad-

ugal ingredientele rmase sau amestecali-le intr-un robot pn
devine totul cremos gi omogen.
Dieta Young 279
Maionez fals de migdale

4 porfii
1 can de migdale ?nmuiate
Yz can de ap sau sup de legume
1 linguri[ de ceap uscat sau 3 lingurile de ceap tocat
3 lingurife de ardei gras rosu tocat
1 cfel de usturoi
1 lmie, decojit gi tocat
1 lingur de ulei (Udo's Choice@ sau ulei din seminle de in)
1 lingurif de oregano uscat sau 1 lingur oregano proaspt
2 lingurile de fulgi de alge dulse
2 lingurile de BraggrM Liquid Aminos
pu{in chimion, condiment de curry gi Zip (Spice Hunter)
intr-un robot sau un mixer puneli migdalele cu ap sau sup 9i

mixali pn cnd se omogenizeaz. Adugali lmie, ceap,
ardei rosu,, usturoi, ulei, oregano, Liquid Aminos, dulse, fulgi 9i
condimentele. Mixali pn cnd se omogenizeaz, folosind 9i
ap dac este necesar pentru oblinerea consistenlei dorite. Poate
f un sos grozav pentru salat sau ca o crem pentru legume
deshidratate.
Crem AvoRado AvoCado

6 po4ii
Este ocrem grozav, numai din cruditi si care va merge foarte

bine cu diferite condimente la alegerea voastr. Este grozav ca o
crem pentru inmuiat legume sau pus deasupra peste turte din
meilhrigc (vezi pag. 267).
1 can de migdale crude, mcinate sub form de pulbere fin in
Vita-Mix
Yz can ulei (eu folosesc de msline)
4 linguri de ap
1 avocado
2 linguri de suc de lmie sau lmie verde (eu le folosesc pe
amndou)
yz -1 linguri[ condimente Spice Hunter (eu fotosesc condimente

mexicane sau Zip)
Yz sau 1 lingurit de Real Salt
1/3 can de ardei rogu, tocat mrunt
113 can de ceap rogie, tocat mrunt
1 morcov, ras fin
Puneli migdalele in Vita-Mix gi mcinafi sub form de pulbere,

apoi adugali ulei, ap, avocado, suc de lmie sau lmie
verde, sare gi condimente la alegere. Amestecali bine in mixer,
desprinznd amestecul cu o spatul de pe perelii vasului.
Scoatefi din mixer gi puneli intr-un alt vas.
Tocali fin ardeiul gras rogu gi ceapa rogie in robotul de buctre
aparatul Cuisinart, apoi puneli lama de ras gi radeli morcovul
peste amestecul de ardei gi ceap. Amestecali totul gi punefi apoi
ln amestecul de avocado din bol. Amestecai totul gi apoi rcili
inainte de a servi.
Past de ghimbir-migdale
2-3 porlii
Aceast re(et este similar cu sosu/ Wowie Zowie din unt de mig-
dale (vezi pag. 213), dar este mult mai gros. incercai-l cu cartofi cu
mei (vezi pag. 265) scoSi fierbini din cuptor.
Yz can migdale (eu folosesc Yz can de unt de migdale, putefi folosi

alte nuci, cum sunt Macadamia sau Pecan)
y4- yz lingurif de Real Salt (dup gust)
sucul de la 1 lmie
1 lingur de ghimbir proaspt tocat
/z lingurit de ceap uscat
1 cfel de usturoi, tocat (poate fi copt, pentru o diferen[ plcut de
arom)
Puneli toate ingredientele intr-un robot 5i lsai s se invfteasc!

Adugaf ap dac dorili s fie mai subgire.
Dieta Young 281
Refet de baz cu condimente

6-8 porlii
40 g praf de ceap
15 g pudr de usturoi
60 g frunze de ttneas sau praf de frunze de telin sau amestec
Yz linguri! de piper rosu de ardei iute de Cayenne
% lingurit Real Salt
15 g pudr de rdcin de ghimbir
Amestecali toate ingredientele. Jineli intr-un borcan inchis etang

gi folosi!i ca un condiment vegetal.
Ulei cu ierburi
4 porlii (rezult: 3/4 can)
7z can de ulei de seminfe de in, Essential Balance sau Udo's
Yz linguri[ Real Salt
1/B lingurif piper negru proaspt mcinat
Yt can de ptrunjel proaspt tocat
Yz linguri! de frunze uscate de tarhon
pu[in ardei iute de Cayenne
Amestecaii bine toate ingredientele. Pstrafi Tn borcan, la frigi-

der. Crozav pentru salate, legume Ia abur.
Past din ardei verde
rezult 5 cni
6 ardei verzi mari
2 ardei chili iu[i, mici, proaspefi
ulei de in
Real Salt rM dup gust
chimion, dup gust
intr-un cuptor inclzit la 230oC puneli ardeii verzi gi chili intr-un

vas de copt plat. Coacefi 20 minute, intorcndu-i o dat. Puneli
apoi ardeii intr-un vas cu ap rece, cur[ali-i de coaj gi de

seminfe. Tiali-i foarte fin. adugali destul ulei de in pentru a
avea consistenla tartinabil. Adugafi Real Salt gi chimion dup
gust. Pentru gust mai dulce folosili ardei rogii in loc de verzi.
Pstrai intr-un borcan bine ?nchis, ?n frigider.
Past de nut
6 - B porli (rezult: 3 cni)
2 cni de nut germinat sau din conserv
1 ceap mijlocie tocat
2 linguri de ptrunjel tocat
1 linguri! de Real Salt
1 linguri! de coriandru
pulin praf de ardei iute de Cayenne sau praf de chili
7a can ap
Mixa[i totul intr-un mixer pn se omogenizeaz. Unge[i pe

tortilla din gru integral germinat (mai bun cu legume). Presra[i
muguri de lucern sau mncali cu legume.
Past Zippy de nut
6-8 porlii (rezult: 3 cni)

4 cni de nut germinat, fiert
3 linguri de tahini
3 lmi sau lmi verzi
5-6 clei de usturoi proaspt, zdrobit
1 ceap mijlocie, tocat
2 linguri de ptruniel uscat
pulin chimion
1 lingurit de coriandru
pu[in ardei iute de Cayenne, praf de chili, sau Zip de Spice Hunter
Yq can de ap
Dieta Young 283
Mixafi totul in mixer pn cnd se omogenizeaz. ungeli pe

tortilla din muguri de gru integral germinat, presrafi muguri de
lucern, sau mncali cu legume.
Cuacamole
2 porfii
1 avocado mare, copt
1 rogie, tocat mrunt
l/t lingurit de Real salt
1/B can de suc de lmie sau lmie verde
pulbere de chili, dup gust
Zdrobili avocado gi amesteca[i cu alte ingrediente. Folosifi ca sos

de salat sau servi[i ca pe o crem pentru ardeii gragi cruzi, !e-
lin, vinete, castravefi sau dovleac de var.
Umplutur de spanac proaspt

6 po4ii
1 / cni de spanac proaspt tocat mrunt
3 linguri de maionez fals (vezi pag. 2ZB)
1 lingur de ardei pimento* tocat
!/e lingurif pulbere de ceap
Punei toate ingredientele gi amestecali bine. condimenta[i dup

gust. Este delicioas pe tortilla din gru germinat.
Umplutur de ridichi crocante

6 po4ii
3/4 can de [elin tocat mrunt
Yz can de ridichi tocate mrunt
4 linguri de maionez fals (vezi pag. ZZB)
1 lingur de arpagic tocat
7c lingurif de Real Salt
' pimento - un ardei rogu, mic iute, ?n form de inim (n. r.).
cteva boabe de piper
Amestecali bine toate ingredientele. Crozav pentru umplut lelin,

de uns pe pine din gru germinat, sau in tortilla din gru germinat.
Umplutur Carden Variety

6 Porlii
3/e can de morcov ras
Yz can de felin tocat mrunt
2 linguri de brnz de soia ialapeno ras
3 linguri de maionez fals (vezi pag. 278)
1 lingur de ardei gras verde tocat mrunt
1 lingur BraggrM Liquid Aminos
1 linguri[ Real SaltTM
Vr linguri! ardei iute de Cayenne
cteva boabe de piper negru
Amestecali bine toate ingredientele. Excelent pentru umplut !e-

lin sau de mncat cu legume.
Sos de tofu/avocado
6 Porlii
1 pachet de tofu moale proaspt, scurs
1 Yz linguri[ de suc de lmie
1 linguri[ de pudr de usturoi
1 lingur de ceap tocat
2 linguri de frunze de coriandru proaspt tocat
/z linguri! de pudr de chili
1 rogie mic, tocat (oplional) sau 2-3 rogii uscate la soare
1 avocado mijlociu, pasat
Y2 -1 linguri! de Real SaltrM
Puneli intr-un mixer sau robot tofu, sucul de lmie, pulberea de

usturoi, ceapa, frunzele de coriandru 5i pudra de chili 9i !ine[i
pn Se omogenizeaz bine. Puneli amestecul Tntr-un vas,
aduga[i rogiile, avocaCo 5i sare 9i amestecali bine. Rci]i 9
Dieta Young 2BS
servili cu chipsuri sau legume proaspete sau pune[i toate ingre-

dientele in robot. Mixali pn se omogenizeaz, servili rece.
Tahini (Unt din seminfe de susan)

6 porlii
1 can de semin[e de susan
2 lingurite de ulei din seminfe de in (sau uleiul preferat)
Punefi intr-un robot sau mixer. Ac]ionafi robotul pn oblineli o

past omogen. Acesta este un aliment proteic, de mncat cu
legume ce nu conlin amidon. Folosili rapid. Jinegi la rece, inchis
etang.
Great Ol Cuacamole
6-8 porlii
Condimentele mexicane de /a Spice Hunter gi Zip ii dau cu adevrat
un foc acestei paste/ Folosii-o ca crem pentru legume proaspete.
Tiai legumele, de exem plu ardeii gragi 5i varza, cu formele de pr-
jituri pentru copii.
Sucul de la 1 lmie sau lmie verde (sau folosifi-le pe amndou)
1 rogie mare
3 avocado
1 linguri[ de condiment mexican (Spice Hunter)
% de lingurif de chimion
Yz lingwri[ de Zip (Spice Hunter)
1 linguri! de Real Salt sau dup gust
Pasali jumtate de rogie gi jumtate de avocado cu sucul de l-

mie, intr-un robot cu lam elicoidal, pn se omogenizeaz.
Tocali fin jumtatea de rogie rmas. Pasali restul de avocado,
lsnd bucfi de pulp. Combinagi ambele amestecuri, condi-
mentnd cu condiment mexican, chmion, Zip, sare gi, dup
gust, dac dorili, mai adugali suc de lmie. Ol!
Crem Zippy cu frunze de coriandru

6-8 porlii
1 sau 2 ardei chili iuti
Yz can de frunze de coriandru proaspt tocat
2 cni de mazre tnr, decongelat
1 pachet tofu proaspt, scurs
1 lingurif de chimion mcinat
Real Salt, dup gust
1 castravete mijlociu
Punel un sfert din cantitatea de frunze de coriandru gi toate

celelalte ingrediente, cu exceplia castravetelui, ?ntr-un robot gi
aclionali pn cnd se omogenizeaz, aproximativ 30 de se-
cunde la viteza maxim. Rcili 1 or. Agezafi suprapus felii
subliri de castravete gi incadrali cu frunzele de coriandru rmase.
Servili cu legume crude.
Sos-su rp riz,,Spi ri d u g"
6-8 Porlii
2 cni de spanac, tocat foarte mrunt
2 cni de ptrunjel tocat, foarte fin
1 can de ceap verde, tocat foarte mrunt
Yz can maionez fals (vezi pag.27B)
Amestecali bine. Servii cu legume proaspete.
Umplutur stioas de nuci

Yz can de unt de migdale
Yc de can de morcov ras
1 lingurif de ceap tocat
4 linguri maionez fals (vezi pag.278)
1 /z lingurif sare
7z ceap rogie miilocie, tocat mrunt
Dieta Young 287
Amestecali toate ingredentele, sau, dac dorili, puneli-le intr-un

robot. Excelent pentru umplut lelin sau de mncat cu legume.
Pateu de nuci Pecan crude

B porlii
Acest pateu se intinde bine pe tortilla gi elin. Din nuci Pecan crude
proaspete 5i legume rase se obgine un pateu dulce grozav pentru
copii!
2 cni de nuci Pecan proaspete crude
Y4 - Yz ceap rogie
1-2 lingurife condiment pentru pui (spice Hunter, de exemplu)
4-6 frunze de busuioc proaspt
174 can de morcov ras fin, sfecl gi /sau dovleac crud
Yt can de ptrunjel tocat fin (oplional)
intr-un robot cu lam elicoidal, faceli un ameste omogen din

nucile Pecan, ceap, condimentul pentru pui gi frunzele de
busuioc. Subliali cu ap (optional), pn la consistenfa dorit.
Adugali legumele rase si mixali pn cnd se omogenizeaz
bine. Punefi ptrunjelul mrun[it gi amestecafi din nou. puteli
chiar s faceli nigte mici turte gi s le tnclzi1i intr-o etuv ali-
mentar pn la temperatura gi consistenla dorit (intre 4 gi B
ore), dac vreli. Dac sunteli grbii, puteli s inclzii ugor pa-
teul intr-o tigae electric, chiar inainte de a-l servi. Putefi aduga
gi alte condimente, cum sunt spice Hunter's Vegetable Rub,
carlic Herb Bread seasoning, california Pizza sau Cowboy
Barbecue Rub. Tncercali!
Pateu de migdale
B-10 po(ii
3 cni de migdale inmuiate
1 can de suc de lmie
7+ can Bragg Liquid Aminos
yz -1 cfel de usturoi (puteti folosi gi usturoi copt)
2BB Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young
Puneli intr-un robot gi amestecaJi bine migdalele, sucul de l-

mie, Liquid Aminos gi usturoiul, pn se omogenizeaz. ps-
trali intr-un container in frigider.
variatiuni: Este o relet de past de baz utilizat pentru taftine.
Puteli s variafi prin folosirea seminlelor de pin, seminlelor de
susan sau altor nuci, cum sunt alunele de pdure inmuiate sau
Pecan. PuteJi s-l faceli mai cremos adugnd tahini. incercali
s-l condimentafi diferit, cu diverse condimente Spice Hunter.
Puteli s colorali i s aromafi cu verdeluri gi legume proaspete
sau uscate. Fi[ indrzne[i gi creativil Se poate folosi la umplut
ardei sau !elin. Unge[i biscuili sau lipii.
Pateu de tofu
6-8 po4ii
500 g tofu proaspt, scurs
1 lingur de tahini
1 lingur de ulei din seminfe de in
2 linguri de sup de legume fr drojdie
1 lingur de busuioc proaspt tocat
Puneli toate ingredientele intr-un bol de amestecat gi amestecafi

bine pn cnd se omogenizeaz. Presali amestecul intr-o form
i rcili timp de 2 ore.
Tiali felii sau scoateli cu lingura gi servili cu legume fr ami-
don.
Maionez verde
6-8 po(ii
500 g tofu, scurs
2 avocado
l/z lingur de praf de curry
sare, dup gust
Zip (Spice Hunter), dup gust
Dieta Young 289
Puneli toate ingredientele intr-un mixer gi mixali pn cnd este

omogen t cremos.
Maionez verde Guacamole (variant)

4 porlii
1 rogie, tocat gi decojit
Yz ceap, tocat
2-3 ardei chili verzi curlali de seminle
Omogeniza! toate ingredientele intr-un robot, pn la consis-

tenla de maionez.
Pentru a face Cuacamole dintr-o relet de maionez verde,
adugagi ingredientele enumerate in releta pentru maioneza
verde (vezi pag. 2BB).
Vara[iuni: Adugal ptrunjel, arpagic, tarhon sau alte condi-
mente, la alegere.
Yummus Hummus
6-8 po(ii
2-3 linguri de ulei de msline
sucul de la 1 lmie
1-2 c[ei de usturoi, tocali
1lB-114 can de tahini (crud)
1 borcan de 500 g de nut, scurs (pstrafi zeama de la nut)
Real Salt, dup gust
yz -1 linguri! de condiment Garlic Herb Bread (Spice Hunter)
Yz -1 linguri[ de chimion
Zip (Spice Hunter), dup gust
intr-un robot puneli ulei, suc de lmie, usturoi gi tahini gi pre-

lucrafi pn cnd se omogenizeaz. Aduga1i fasolea gi condi-
mentele gi prelucrafi in continuare pn cnd oblinei o crem.
S-ar putea s trebuiasc s sublia[i cu ceva ap in plus (de la
fasole), pentru consistenla dorit. Servii pe cltite, cu legume
crude sau in sandviguri cu lipie.
290 Dr. Robert_O'Young & Shelley Redford young
Varialii excelente: Adugali un avocado la aceast reJet pentru

a face humusul verde gi cremos, sau adugali 1 sau 2 ardei gragi
portocalii, pentru a face humusul mai dulce gi mai apetisant.
Adugali cteva rogii uscate la soare pentru un humus mai
aromat gi mai intens colorat.
Unt din morcovi dulci

B-1 0 porl
Este o past de uns cremoas, dulce, care este grozav pe lipii sau
folosit ca o crem de inmuiat pentru legume crude. Este bun mai
ales cnd e neyoie de ceva dulce. Copiilor le place 5i asta.
2 cni de nuci Macadamia crude

2-3 morcovi organici, tiafi mrunt
vanilie, dup gust
ulei de msline sau ap pentru subtiat
Amestecali nucile gi morcovii tn aparatul Cuisinart gi acfiona[i

pn cnd este omogen g cremos. Dac vreli, aduga1i cteva
picturi de vanilie, in timp ce omogenizali. in timp ce robotul
funclioneaz, adugafi ulei de msline gi/sau ap la consistenta
dorit.
Platou divers
8-1 2 porlii
Este un mod grozav de a prezenta o diversitate de gust si textur. Este

un aperitiv grozav 5i poate fi folosit oricnd ca fel principal. Este
minunat 5i pentru petrecer!
sos de ardeicopfi gi Macadamia (vezi pag. 246)
unt dulce de morcovi (mai sus)
pesto de primvar (vezi pag.276)
Yummus Hummus (vezi pag. 289)
Salsa Maren (vezi pag. 276)
Dieta Young 291
legume crude la alegere (de exemplu, baghete de morcovi, fii de

ardei gras, buchelele de broccoli gi conopid, felii de rdcin
mexican crud, castraveli, tulpini de jicama)
chipsuri de tortilla coapt
biscuiti
Pe un platou agezafi cte o grmad mare din fiecare sos gi servili

cu legume, biscuili gi chipsuri.
SUCURI
Suc de baz din legume verzi

1 porlie
Este o butur verde dttoare de energie. Nu exage ra[i cu ptrun-

ielul, deoarece are o arom puternic . in loc de asta, putegi s bei 1
linguri de pulbere verde concentrat, dizolvat in 250 ml de ap

pur.
2-3 tulpini de [elin
1 castravete
2-3 frunze de varz crea!
4-5 frunze mari de salat
2 cni de spanac
1/*- Yz can de ptrunjel
Butur din legume/iarb

1 porfie
30-90 ml de suc de morcovi (3 morcovi sau mai pufini, incercali s
mentinefi un continut de substanfe verzi de cel pufin 80"/")
90 ml de suc de telin (2 tulpini mari)
15 ml suc de ptrunjel (5 fire)
50 ml de suc de iarb de gru
292 Dr. Robert_OlYoung & Shelley Redford young
Suc de iarb de gru-sfecl

1 porlie
50 ml suc de iarb de gru
30 ml suc de sfecl
180 ml suc de castraveli
Butur verde de baz

2 porlii
4 cni de muguri de lucern gi sau alli muguri
4 cni de iarb de floarea-soarelui gi hripc
Yz can de morcovi
Yz can de ardei rogii dulci
Y+ can de ptrunjel
1 can de castraveli
Dac doriti, adugali 1 legtur de iarb de gru (gros de vreo 2 cm)
Butur verde de grdin

2 po4ii
4 cni de muguri
4 cni de vrfuri de plant
2 cni de varz crea! verde
1 can telin
Cocteil Creen Power

2 po4il
4 cni de muguri
4 cni de vrfuri de plant
1 can de varz creaf
1 can de sfecl
Yz can de iarb de gru
Dieta Young 293
Butur Spring Green

2 porlii
4 cni de muguri
4 cni de verdeturi
Yz can de frunze de ppdie
% can de hasme
1 can de morcovi
Suc cu potasiu
2 po4ii
100 g de morcovi
120 g de [elin
50 g de ptrunjel
100 g de spanac
Cenerator de insulin
2 po4ii
100 g muguri de varz de Bruxelles
100-200 I de morcovi
I00 g de fasole ctrtoare (Vigna unguiculata)
120 g de salat verde
Butur cu confinut ridicat de vitamine C gi E

2 porlii
200 g de spanac
50 g de salat verde
50 g de nsturel de ap
120 g de morcovi
50 g de ardei gras verde
intritor pentru snge

2 po4ii
250 g de telin
294 Dr. Robert O'Vgge & Shelley Redford young
100 g de castraveli
50 g de ptrunjel
100 g de spanac
Suc pentru curfarea pielii
2 po4ii
120 g cartofi
120 g de [elin
100-200 g morcovi
50 g nsturel
Cocteil din toate legumele

2 porfii
500 g de rogii proaspete
Yz lingurif usturoi
1 castravete, feliat
1 ardei gras verde
fire de ptrunjel proaspt
Ye ceap, tiat felii
2-3 frunze de salat verde
Yz lingurit de ghimbir
Omogenizali toate ingredientele intr-un mixer, la vitez mic.
LAPTE DrN NUC| r SEMTNTE
Lapte de migdale
2 po4ii
Yz can de migdale (?nmuiate 12 ore)
Vt can de seminfe de pin (inmuiate 6 ore)
1 can de ap filtrat sau de izvor
inmuiagi migdalele gi seminlele de pin. Puneli in mixer gi m-

cinali-le fin. Adugali treptat 1 can de ap, in timp ce continuali
Dieta Young 295
s aclionali mixerul la vitez mare. Scurgeli printr-o sit fin sau

un tifon (pute!i folosi pulpa de migdale ca perie de corp). Acest
lapte se va pstra trei pn la patru zile. Este grozav cu cereale
calde cum sunt cele de quinoa, crupe de hrigc, mei sau
amaranth. Nou ne place s adugm in cereale cteva migdale
tnmuiate, ca s fie crocante. Dac dorili, puteli s diluali cu mai
mult ap.
Lapte rapid din tahini

1 -2 por[ii
2-4 linguri de tahini
I can de ap
Tahini este un unt fcut din seminle de susan decorticate, folosit
de obicei intins pe pine. Din el se poate face gi un lapte foarte
nutritiv, bogat ?n calciu gi proteine. intr-un mixer, pune[i 2 lin-
guri de tahini cu ap. Mixali bine gi apoi gustali. Pentru un lapte
mai consistent, adugali mai mult tahini gi omogenizali din nou.
Acest lapte va [ine trei pn la patru zile.
prru r
Pine rustic
2 po(ii
2 cni de fin din gru germinat
4 linguri de praf de copt fr aluminiu
1 lingur de Real Salt
2 linguri de ulei (de msline sau Udo's Choice9
1 can de ap pur
Amestecali toate ingredientele, turnati uleiul, adugai apa gi

amestecali bine. Ungeli o tav, puneli aluatul, coaceli la foc
foarte mic. intoarceli.
296 Dr. Robert O'young & Shglley Redford young
pine Essene
2 po4ii
500 g cereale germinate
213 can de ap pur
Aduga[i apa la cereale gi mcinali intr-un vira-Mix. Modelali o

pine mic gi coaceli la i35oc timp de 3 ore, sau pn pride
crust.
Pine din gru germinat
1 -2 porfii
2 cni de fin
Pune[i la germnat dou cni de gru, timp de dou zile, apoi

mcina!i.
Face[i un strat de 3 mm din acest aluat.
coaceli pe o piatr plat, la soare in timpul verii, de diminea!
pn la prnz pe o parte, gi de la prnz pn seara pe cealalt
parte, sau, dac vremea este rea, coaceli intr-un cuptor usor
inclzit (135oC), pn se face usor crocant.
Este o adaptare a unei relete din Manuscrisele de la Marea
Moart gi este acelagi tip de pine pe care lisus a frnt-o i a
Tmprlit-o Ia cina cea de Tain. Este o pine gustoas, asem-
ntoare pesme[ilor.
GUSTRI CROCANTE
Biscui[i gi stixuri crocante din legume

B-1 0 porfii
Aceste gustri colorate reprezint un mod grozav de a-i dezv[a pe
copii si pe adulEi de produsele finoase cu drojdie. Sunt o gustare
rapid grozav gi completeaz 5i dau adaosul crocant unui fel ve-
getarian, cum ar fi supa sau sa/ata. 5e fac foarte repede 5i se menlin
bine. Eu folosesc forme mici de prjituri 5i se fac biscuiii sub form
Dieta Young 297
de mici dinozauri, avioane gi inimioare. Putei s le condimenta{i in

orice fel dorii, prin adugarea ctorva lingurie din candimentul
vostru favorit.
2 cni de fin (universal, de mei, de gru integral - eu folosesc
jumtate universal gi jumtate de gru integral)
1/z -1 lingurit
de sare
1 Yz linguri[ de praf de copt
3 linguri cu vrf de tofu moale
1-2 linguri[e de condiment la alegere
Yz '3/q can de ap rece sau suc proaspt de legume, sau amestec
intr-un mixer, omogenizali fina, sarea gi praful de copt. Adu-

gali tofu gi ulei de msline i omogenizali amestecul. Cu aparatul
mergnd, adugali treptat intre Yz { 3/a can de ap cu ghea sau
suc proaspt de legume, pn cnd aluatul se adun intr-o sfer
moale (aproximativ 1 minut).
Scoateli aluatul pe o suprafa! presrat cu pulin fin. Dali
aluatului o form rectangular ugor rotunjit, de aprox. 10-1 5
cm, apoi intindeli aluatul intr-o foaie cu latura de 20-25 cm gi o
grosime de 6 mm. Cu un culit ascult tiali aluatul tn lung in fgii
de 6 mm liime.
Cu minile, rulali ugor fiecare fgie in batoane de 4 cm lungime.
Pentru o variant rsucit, apucali ambele capete ale fgiei de
aluat gi le rsucili cu grij in direclii opuse. Pentru biscuili folosili
forme de prjituri (copiilor le plac!) gi aranjali pe foaia de copt.
Aranja!i lratoanele pe dou foi de copt, unul lng altul dar fr
s se ating. i presali capetele pe foaia de copt pentru ca ba-
toanele s rmn drepte in timpul coptului. Dac dorili, puteli
s ungefi pulin fiecare baton cu ulei de msline gi s presrali
sare sau condimente Ia alegere. Coacefi la 1B0oC pn cnd se
?ntresc gi sunt coapte bine, 14-18 minute.
Transferali batoanele gi biscuilii pe o sit ca s se rceasc. Le
puteli pstra ?ntr-un container etan, la temperatura camerei,
dou, pn la trei zile.
Variante:
Batoane de sfecl:2linguri de suc de sfecl, de la 1 sfecl mic.
Amestecali cu Yz de can de ap rece.
Batoane Popeye: y, can de suc de ptrunjel sau de spanac.
Amestecali cu Yq de can de ap rece.
Batoane Bugs Bunny: Ya can de suc de morcovi, cam de la 3
morcovi. Amestecali cu % can de ap rece.
Batoane cu rogii: Yt can de suc proaspt de rogii, cu 1-2 linguri
de pesto din rogii uscate la soare. Amestecafi cu 1/3 can de ap
rece.
Variante condimentate:
Batoane cu curry/curcum: 1 linguri[ de praf de curry, cu lz
linguri! de curcum mcinat,
Batoane cu chimion: 2 lingurile de chimion mcinat.
Batoane cu usturoi: 2lingurile de condiment Carlic Herb Bread
(Spice Hunter).
Batoane mexicane: 2 lingurile de condiment mexican (Spice
H unter)
incercali!
Crutoane de nuc Pecan condimentate

4-6 porlii
Aceste crutoane condimentate, vor aduce gust n orice salat. Asta

dac sunt puse intr-o salat - de obiceisfrgesc ca o gustare simpl.
Ardeiul iute de Cayenne adaug magneziu gi bioflavonoide pentru
activ are a ci rcu I ai e i.
2 linguri de ulei din smburi de struguri sau ulei de msline

1 can de nuci Pecan crude (merg bine gi migdalele sau seminlele de
pin)
yz -l linguri!
de ardei iute de Cayenne (?ncepeli cu Yz de lingurif pi
adugali treptat, dac v plac mai iuti)
1 tingurif de condiment de curry de la Spice Hunter sau chimion
mcinat mai grosier (eu folosesc chimion)
% Real Salt
Dieta Young 299
lntr-o tigaie inclzili uleiul la o temperatur medie spre joas.

Adugali nuci Pecan gi toate celelalte ingrediente gi sotali-le
pn cnd nucile sunt rumenite. Servili calde din tigaie, peste
salate. Se pot mnca imediat. Aceste crutoane sunt grozave gi
presrate peste legume clite ca sparanghelul sau fasolea verde.
Pot fi rcite gi folosite ca gustri.
O alt idee grozav pentru servit: faceli fileuri imbrcate ?n
ierburi (vezi pag. 230) gi sotali nigte sparanghel pentru a pune
peste pegte atunci cnd este fcut. Apoi, ca o garnitur, punefi pe
deasupra aceste crutoane din Pecan. Servili cu o Salat curcubeu
mare (vezi pag.202).
Crupe crocante de hrigc

6-8 porlii
2 cni de crupe de hrigc, inmuiate 6-8 ore
suc de lmie sau lmie verde (le folosesc pe amndou)
Zip (Spice Hunter) sau orice condiment, dup gust
Scurgeli crupele de hrigc gi puneli-le tntr-un vas intins. Adugali

Liquid Aminos gi suc pentru a le acoperi. Adugali condimente
dup gust. Jineli-le la inmuiat in aceast solulie timp de 1 or,
apoi scurgeli din nou. Puneli crupele intr-un deshidrator ali-
mentar pe folie teflex gi deshidratali pn la uscare complet (2-3
ore).
Sunt nite mici gustri grozave de ron!it gi care pot f folosite ca
crutoane in salat sau n cltite.
Chipsuri uscate din in

6-8 portii
1 can de seminfe de in
1 roie
Yz ardei gras rosu
1 ctel de usturoi
1-2 lingurife de condiment mexican, italian sau Garlic Herb Bread,
de la Spice Hunter, sau orice alt combinalie de condimente dorili
% sfecl
Real Salt rM, dup gust
inmuiafi seminlele de in in 2 cni de ap, timp de 2 pn Ia 4

ore. Mixali rogia, ardeiul gras, sfecla, usturoiul, condimentele
mexicane, ceapa gi Real salt. Lsali buclile mai mari. Adugali
seminfele de in ?nmuiate in amestecul mixat, puneli cu lingura
porlii de 5 cm pe o folie din teflex gi uscali la 40 pn la 45oC
timp de B-1 2 ore, sau pn sunt destul de crocante. intoarceli-le
pe partea cealalt dup 4-6 ore pentru a asigura o uscare egal.
Oplional: Presrali susan sau seminle de dovleac pe deasupra
inainte de deshidratare.
Chipsuri din tortilla

4-B porlii
4 tortilla mari din gru germinat, sau alte tortilla, la alegere
4 linguri de ulei de msline sau ulei din smburi de struguri, sau alt
ulei preferat
condimente Ia alegere, cum sunt seminfele de susan, usturoi sau
condimente: italian, mexican, Barbecue sau Herbes de Provence de
la Spice Hunter.
intindeli tortilla pe dou tvi teflonate. Cu o pensul de aluat sau

cu un gervelel ungeli fiecare tortilla in aga fel inct suprafafa s
fie acoperit cu ulei. Presrali condimente la alegere peste
tortilla gi coaceli la lB0oC pn se fac aurii sau doar aproape
crocante, cam 10 minute.
Rcifi gi apoi rupeli ln bucli pentru a le mnca la creme, supe
sau salate. Dac vre[i un biscuit cu marginile netede, puteli s
tia1i tortilla in bucfi cu un cufit de pizza inainte s le coaceJi.
Dieta Young 301
CEREALE I DESERTURI
Plcint fals de dovleac

6-8 porlii
Aceast refet afost rezultatul incercrii de a face ceva sntos in

locul plcintei cu dov/e ac de Ziua RecunoStinei. Este o alternativ
sntoas fcut din marcovi. ince rca[igi cu alte tipuri de dovtreac.
Faaia de plcint:
2 cni de migdale crude
2-3 linguri de lapte de soia sau lapte de migdale
2 linguri de fulgi de trfe de gru
Umplutura de plcint:
500 g de morcovi, curfafi gi rai
Yz linguri! de nucgoar
'/r linguri[ de scorfigoar
1/B lingurit de cuigoare
1 lingurif de vanilie
Yz can de migdale sparte sau intregi, pentru garnisit
Foaia de plcint: puneli migdalele crude intr-un robot gi acli-

onali intermitent pn cnd se macin fin. Aduga1i pe rnd
lapte de soia gi 1 lingur de trfe pn cnd amestecul se tine.
intindeli uniform tntr-o tav de plcint.
Umplutura plcintei: Fierbeli morcovi in abur pn cnd se
tnmoaie. Puneli intr-un mixer sau robot gi mixali pn cnd se
omogenizeaz. Adugali condimente gi vanilie dup gust. Tur-
nali amestecul tn foaia de aluat. Carnisili suprafala plcintei cu
migdale intregi sau sparte in buc1i. Lsa!i in frigider peste
noapte gi servifi rece.
Cereale germinate
2 po(ii
2 cni de boabe de gru sau de secar (organic, nefinut in depozit)
Yz -1 linguri! scorligoar
302 d young
lnmuiafi peste noapte cerealele in ap

distilat. scurgeli gi age_
zali borcanul pe-o parte, la germinat. Cltili
muguriidimineala gi
seara, gi lsali s germineze timp de
dou zile. naaug"xi desiul
ap la muguri pentru a-i mixa in robot. Turnali
?ntr-o crati! gi
fierbeli pn cnd amestecul se inclzegte pulin.
se poate servi
intr-un bol cu lapte de soia.
TNLOCUtTORt PENTRU RETETE

Mai mult ca sigur c v puteli bazape multe dintre
refetele voastre vechi
favorite in timp ce.urmafi acest program.
i cu cteva inlocuir creative, chiar
mai multe dintre ele se vor potriv bne cu noul vostru
mod de a mnca. lat
cei mai obignuili inlocuitori necesari pentru a v
face s incepeli:
Dac o relet necesit Putefi folosi ca inlocuitor

i pachet de drojdie -1
linguri! de praf de copt fr aluminiu
Fin de gru integral sau lncercaf fin de alac, hrigc, mei sau o combi_
alb natie din ele
Lapte Lapte de soia, lapte de orez, lapte de migdale,
lapte de susan
Olet Suc de lmie sau lmie verde
Sos de soia sau tamari BraggrM Liquid Aminos
Uleiur obignuite de gtt Uleiuri bune cum este cel de msline, floarea-
sau ulei de salat soarelui, seminle de in, limba-mielului, migdale,
smburi de struguri, sau Udo,s Choice@
Unt sau margarin Uleuri bune, ca mai sus
Brnz Mugur (evident, nu merg char ?ntotdeauna, de
exemplu cnd brnza trebuie topit)
Carne Produse din soia (asigurali-v c nu con[in droj-
die)
Ou inlocuitori de ou (aga cum este indcat pe
ambalaj)
Sare Real Salt ru sau Celtic Sea SaltrM sau sare cu
legume uscate
Castane sau nuci anacard Migdare, arune de pdure, pecan, seminfe de pin
Orez alb Orez brun organic, orez basmati brun sau alb
natural, alac, crupe de hrigc, mei, kamut,
qunoa, amaranth
Pne Pine din muguri, nedospit, fr drojdie
Paste finoase Paste vegetale, din alac sau anghinare
Rrsunsr
Medicale Echipament de buctrie:

Pentru referinte privind analiza The Living Water Machine
sngelui viu gi testul de stres mi- Crystal Clear
cotoxic / oxidant [Mycotoxic/ Regenesis 2000
Oxidative Stress Testl (M/OST), Water Purifier and lonizer
contactali lnner Light Biological Westbrook Farms Route 209
Research Center. Acesta este de Westbrookville, NY 12785
asemenea locul unde puteli obline Telefon : 845-754-8696 pentru
informalii despre produsele folo- mai multe informalii
site in caea de fa!, informalii www.johnellis.com
care nu sunt date in secliunea de
Resurse.
Green Power Juicer
lnnerlight Biological Research Comenzi: BBB-25 4-7336
Center
lnformalii : 562-9 40-4241
Fax: 5 62 -940-4240
134 E. 200 No.
Alpine, UT 84004 www.greenpower.com
801-7s6-7850 Cutite
www. i n nerl ightfoundation.org Cutco Knives
www.cutco.com
Catalogul Cutting Edge Catalogue
prezint numeroase afticole din Blendere
aceast categorie de tehnologie Vita-Mix Blenders
pentru sntate, inclusiv 861 5 Usher Road
pH-metre, sisteme de purificare a Cleveland, OH 44138^2199
apei gi c4i. 800-B4B -2649
Cutting Edge Catalogue www.vita-m ix.com
P.O. Box 5034
Southampton, NY 1 1969 Alimente
Comenzi sau catalogul: Condimente H unter Spices
8A0-497-951 6 San Luis Obispo, CA 93401
lnformalii : 51 6-287-381 3 BOA-444-3061
Fax:51 6-287-3112 www.spiceh unter.com
www. cutcat.com
E-mai I : cutcat@i-2000.com Real Salt
Redmond Minerals, lnc.
304 Dr. Robert_O=lYoung & Shelley Redford young
800-3 -7258
67 www. udoerasmus.com
www. realsalt.com www.florainc.com
Pentru un program minunat, usor, Arrowhead Mills

de oblinere a mugurilor, kituri de (Essential Balance/Omega
diferite dimensi un i, instrucli uni, Nutrition oil)
informalii privind diferite aspecte Vancouver, BC V5L 1P5
n utrilionale ale diferitelor semin[e: 800-661-3529
www. omegan utrition.com
Life Sprouts
P.O. Box 150 lmagine Foods, lnc.
Hyrum, UT 350 Cambridge Ave.
435-245-3891 Suite 350
Palo Alto, CA 94306
Exist numerosi distribuitori de www. imaginefoods.com
alimente organice, dintre care
Suplimente
mulli se afl in California datorit
climei care permite cultivarea in Pentru picturi de pH, pulbere
tot timpul anului. lat unul care verde gi altele:
imi place: lnner Light Foundation
BA1-7 56-7 850
Diamond Organics www. i n nerl ightfoundation.com
P.O. Box 2159
Freedom, CA 95019 Source Naturals, lnc.
1 9 Jan is Way
Comenzi prin telefon :
B88-674-2642 Scotts Valley, CA 95066

Comenzi prin fax : BBB-8S8-6777 800-815-2333
E-mail: Organics@ www.sou rcenatu ral s.com
d iamondorgan ics.com
Pacific Foods of Oregon Solaray
N utraceuti cal Corporation
Tualatin, OR 97062
503-692-9666 1400 Kearns Blvd., Second Floor
www.pacificfoods.com Park City, UT 84060
800-669 -8877
Udo's Choice@ www. n utraceuti cal.com
Flora, lnc.
Lyden, WA 98264 Creen Kamut Corporation
800-446-21 1 0 1965 Freeman
Long Beach, CA 90804
Miracolul pH 30s
Culinare: New York, New York

Seminarii privind prepararea de
alimente alcal inizante: The Healing Power of Chlorophyll
Shelley Young's Academy of from Plant Life
Culinary Arts Bernard Jensen
Alpine, UT Bernard Jensen Enterprises
801-756-7850 Escondido, California
Lecturi recomandate Herbal Nutrition al Medications

The Colon Health Handbook National Health Research Associ-
Robert C ray ation
Emerald Publishing Alpine, Utah
Reno, Nevada
Hidden Killers
Dressed to Kill Dr. Erik Enby
Sydney Ross Singer & Soma Sem melweiss-lnstitut
Crismaijer Steinweg, Cermany
Avery Publishing Croup
Carden City Park, New York A Holistic Protocol for the
lmmune System
Mindell's Soy Miracle
Earl Scott J. Cregory
Mindell
Earl Tree of Life Publications
Simon & Schuster Joshua Tree, California
New York, New York
/s This Your Child's World?
Enzyme Nutrition Doris J. Rapp, M.D.
Edward Howell Bantam Books
Avery Publishing Croup, lnc. New York, New York
Wayne, New Jersey The Juicing Book
Stephen Blaver
Fats That Heal-Fats That Kill Avery Publishing Croup, lnc.
Udo Erasmus Carden City Park, New York
AIive Books
Burnaby, British Columbia, Ca- Prescription for Nutritiona/
nada Healing
J. F. Balch and P. A. Balch
The H arperCol lins II I ustrated Avery Publishing Croup
Medical Dictionary Carden City Park, New York
HarperCollins
Health
Reclaiming Our Wheatgrass Book
John Robbins Ann Wigmore
HJ Kramer,lnc. Avery publishing Croup, lnc.
P.O. Box 1082 Wayne, New Jersey
Tiburon, Californ ia 94920
The Yeast Connection, A Medical
Slow Burn Breakthrough
Stu Mittleman William C. Crook
HarperCollins Professional Books
New York, New York Jackson, Tennessee
Touch for Health

John F. Thie, D.C.
DeVorss & Co.
Marina del Rey, California
Cupnrs
Stimali cititori,
Citind aceast carte, a1i intlnit informalii despre cteva produse, pe care
Dr. Robert O. Young le-a creat cu scopul de a ajuta organismul in pro-
cesul de alcalinizare gi energizare.
Mai jos dorim s vi le prezentm pe scurt:
SuperGreens (butura verde)
Supercreens este un puternic amestec din 49 de

ierburi organice, legume, seminle germinate, frunze
gi minerale cu o frecven! inalt de oscilalii, care
energizeaz gi hrnesc celulele, echilibrnd pH-ul
organismului. lngredientele vegetale naturale con-
!inute de Supercreens aduc organismului peste 125
vitamine, minerale, sruri gi ajut Ia neutralizarea
acizilor g redau echilibrul, adic starea ideal
alcalin a sngelui gi a lesuturilor. Pulberea verde,
Supercreens este de 4 ori mai puternic dect orice
alt pulbere din plante de pe pia[, datorit proce-
deului (patentat) de microionizare.
Prime pH (picturi alcaline)
Dizolvate in ap , favorizeaz eliberarea molecule-

lor de oxigen, ugurnd absorblia acestora tn orga-
nism. De asemenea, contribuie !a efectul de
potenlare al produselor de alcalinizare precum
SuperCreens.
in momentul ?n care adugai picturle alcaline
Prime pH in apa de but, aceasta va avea un pH :
9.5, aspect foarte important deoarece astfel vom
reugi s ne alcalinizm organsmul gi s eliminm
starea de acidifiere, care apare la majoritatea oa-
menilor din cauza alimentaliei nesntoase gi a unui
stil de viaf nepotrivit.
Miracolul pH 309
4Salts (4 sruri)
Are puternice proprietli antioxidante, anti-

bacteriene, antifungice, antiinflamatorii,
anticancerigene gi anti?mbtrnire!!l in mod
specific, aceste sruri pot ajuta in diminuarea
aciditii alimentare gi metabolice, contribu-
ind la menlinerea specificului alcalin al orga-
nismului gi la ?ncetinirea procesului de
im btrn ire.
Biolight (solufie coloidal)
Coenzima Q1 (NADP) reprezint o molecul ne-

cesar celulelor in obginerea de energie. Cu ct e
nevoie de mai mult energie, cu att se cere mai
mult coenzim Q1. Forma coloidal exclusiv de
CoQl este atras electric de fecare celul ca o surs
direct, suplimentar de vitalitate celular. Biolight
v ajut la cregterea nivelului de concentrare, aten-
!ie, rezisten! la efort gi Ia condus magina.
Alka-Blast" - produs special pentru sportivi
Alka-Blast'u a fost formulat de ctre Dr. Robert O.

Young, pentru a fi distribuit exclusiv prin interme-
diul companiei lnnerlight. Alka-Blast," a fost special
dezvoltat de ctre Dr. young pentru a aborda sis-
tematic schimbrile biochimice care au loc in or-
ganismul unui atlet in timpul efortului fizic suslinut
de la competi[ii. Dr. Young a conceput cu grij acest
produs de performanl 5i refacere, tn principal in
sport, care nu conline nici un ingredient compro_
miftor.
310 Dr. Robert O'young & Shq!1.V Redford young
Formula Alka-Blast'u v ajut s oprili producerea de ioni

de hidrogen gi
s preveniSi acumularea de acid lactic in mugchi pentru putea
a deprnl
efort pe o perioad mai lung de timp.
Produsul este natural, sigur gi nu confine steroizi, stimulanli
sau zaharuri
(absolut NICIUN fel de acizi toxici!). Alka-Btast'u
conline ingrediente
testate clinic, aprobate de wADA, loc, NCAA, NFL, Mtg, NHL,
MLB.
lngredierltele din Alka-Btast'u sunt permise gi de Agenlia American
Anti-Doping gi sunt considerate sigurelneprimedioase J" .atr" FDA.
Dorili s ?ncepeli programul ,,Miracolul pH,, cu un avantaj deosebit gi s

obinegi o sntate perfect ?
Puteli avea un suport sigur: apa purificat! Apa curat este un criteriu
esen!ial!
SimplyPure'u
Dr. Robert Young acord o importanJ de- ,"- t..l

r.-- .
svrgit hidratrii corespunztoare a corpu-
lui. Acest considerent st la baza Noi
-
Biologii teoria fundamental a Dr. Robert
Young. Apa, acest element vital, de multe ori
subestimat, este izvorul viefii noastre. Este la
fel de indispensabilvie[ii, ca gi aerul. ins este
foarte important ce fel de ap bem. Cu apa-
ratul complex de tratare a apei al companiei
lnnerlight, v puteli asigura c din fiecare
robinet, chiar gi din dugul dumneavoastr, va
curge mereu ap curat, lipsit de chimicale
gi de impurit1i. Este produsul perfect cu care
puteli realiza revelafia complet a alca]iniz-
rii.
incercai g dumneavoastr!
Aceste produse le puteti obline de la unicul distribuitor : Compania

lnnerlight, care a fost fondat de Dr. Robert O. Young - inventatorul
produselor bazate pe gtiin!. Viala organismului nostru, a fiecrei celule
este reprezentat de snge. Cnd avem un snge sntos, puternic, atunci
avem organe sntoase. Acesta este motivul pentru care Dr. Robert Young
Miracolul pH 311
a dezvoltat produsele Innerlight. Compania se bazeaz pe cercetri

gtiinlifce si pe o linie unic de produse, avnd deja 10 ani de testare a
produselor, de experien! gi de cregtere ferm.
Este de remarcat faptul c INNERLIGHT este singura companie care ofer,
prin produsele sale naturale, solulia pentru o viaf plin de energie,
vital itate gi sntate.
Pentru informalii despre toate produsele Dr. Robert Young, consultan! gi

comenzi, v rugm s ne contactali la:
0722 540 176 9i 0744 557 049

www.s-anatate-ph.com gi i,rww.ovid iq:bosalcu. ro
coMENZr - CARTEA PR|N PO$T
EDITURA PARALELA 45
Pitegti, jud. Argeg, cod 1 10174, str. Fralii Golegti 130
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492
Tel.: 0753 A40 444;
0721 247 918.
E-mail: comenzi@edituraparalela4S.ro
sau accesali www.edituraparalela4S.ro
: Tiparul executat la Craficprint

rraficDr
trf.ILAUtLI www.graficprint.eu
\- e-mai I : comenzi @grafi cpri nt.eu

Dieta Young PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dieta Young PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.

Robert O'Young Shelley Redford Young

Pentru copiii nogtri minuna[i gi frumogi: Adam, Ashley, Andrew 5i Alex.

i, in fine, pentru viitorul nostru - copiii confruntafi cu o lume vegnic in

Dac am vzut mai departe este pentru c am stat pe umrul unor

Acest citat reflect sim!mintele mele fal de brbalii gi femeile care

copii, prin creativitatea gi inteligenla ei, a adoptat Miracolul pH gi a fcut

Shelley Redford Young

Pentru mine a fost o cltorie incredibil s merg alturi de un

Este adevrat, eu nu pot spune una dintre acele istorii incredibile

Noua Biologie a sntfii

lncepe o nou zi. O zi a adevratei sntli holistice, a vitalitlii gi a

sufer de dezechilibru. Sunt obezi. Obosili. imbtrnili prematur. Probabil

Obiectivul acestui program - gi ceea ce el ili permite s faci - este de

cancer. Auzim frecvent de oameni care nu erau capabili s munceasc de

,,Ajunsesem la o greutate record de S7 kg. Eram deprimat gi

mnnc pn mi se face ru - c?, pe urm, s mai mnnc ceva. Nu mai

in afara volumului uriag de povegti de genul acesta - din care v voi

cuM AM Af UNS S tvtr.rCtvt iru rrlul ACESTA

?ngine -, ffi dezvoltat programul Miracolul pH gi am gst, ?n final, modul

constatat aceleagi semnificative tmbuntliri in sngele lor. Toli au spus c

ABC-ul: Acid, snge, candida-

inainte de a face pagii specifici pentru transformarea modului de a v

sntate bun are nevoie de un corp aflat intr-un echilibru adecvat

' De fapt, ioni de hdroniu, H:* (n. tr.).

Acest dezechilibru in pH-ul sngelui duce la iritalie gi inflamalie gi

gi bacterii gi virugi. Mai ru inc, suntem afectali nu numai de microor-

diaree, foame continu, dureri intestinale, depresie, hiperactivitate, com-

r AA, NE TNTOARCEM 1A... AC|D

att de ru tnct organismul vostru se plnge, emi!nd semnale de alarm

cruD pEsnt suNT BoLNAVI, scHtMBATt ApA

Facefi aceeagi favoare corpurilor voastre. Schimbali apa. Cur]a!i

rsToRtc, PTERDUT r REGS|T

e nevoie de un mediu acid. Organismele polimorfe duntoare nu pot

invadatori periculogi nu vor avea atunci cum s se dezvolte gi vor deveni

DEZECHILIBRUL ACID ESTE ABSOLUT FRESC... ATUNCI

MICROBII - SIMPTOME, SAU BOLI?

tatea oamenilor numesc boal este in realitate doar o colecJie de asemenea

PROBLEME OBrN UrTE ALE H TPERACTDITII I

Organismul sufer tot felul de deteriorri dac este lsat s devin

unei dezvoltri excesive a fermenlilor, fungilor gi mucegaiurilor neperi-

toate suplimentele necesare gi am inceput s ne schimbm felul de a mnca. :i

un cntar. Noi nu mai aveam cntar, deoarece devenise un instrument de

I de fapt, eu cred c pur )r

La cellalt capt al spectrului, fermen!ii gi ciupercile produse intr-un

simptome de alergie. Micotoxinele streseaz puternic sistemul imunitar,

slab gi slbiciune. Fermenlii gi fungii dezechilibreaz procesul care

POVESTEA LUr f ENNTFER

constant. Senzalia de sufocare m speria intotdeauna, dar nu am lsat ca pro-

Tulburri de dispozitie gi dezechilibru neurologic

permite s ptrund in celule gi s produc energie. O carenf de hormoni

Alte simptome suprtoare

suGARil r copilt suNT Exput iN MoD DEOSEBIT

Hiperaciditatea sau dezvoltarea in exces a microorganismelor nega-

CE GRAD DE ACIDITATE AVETI?

n-ar trebui s riposteze acidit1ii, organismul n-ar avea nevoie s devin

v cotrrFRUNTAfr cu EXCESUL DE MtcRooRGANrsME?

cE PROVOACA DEZECHTLTBRU t O INMULIIRE EXCESVA

inilial declangeaz acidifierea organismului vostru gi perturb chiar celu-

PROGRAMUL DE FAT SCHIMB TOATE ACESTEA

O digestie bun este eseniial pentru o sntate bun. Corpul uman

exist o absorbfie redus in intestinul sublire. in al treilea rnd, exist un

produce aproape toate vitaminele B, inclusiv niacin, botin, 86,812 gi