Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOCIOLOGIA
$I
ABTA GUVERNARII
EDITIA II
www.dacoromanica.ro
TRAIAN BRAILEANU
PROFESOR DE SOCIOLOGIE, PICA $I POLITIC.A
SOCIOLOGIA
SI
ARTA GUVERNARII
ARTICOLE POLITICE
EDITIA II-a
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR:
Despre condifiunile constiinfei si cunostinfei, Cernauti, 1912.
Die Grundlegung zu eine, Wissenschaft der Ethik, Wien
und Leipzig, W. Braumii Iler, 1919.
Mtroducere in Sociologic, Cernauti, 1923 (epuizata).
Sociologia generaM, Cernauti, 1926 (epuizata).
Ethik und Soziologie, Ein Beitrag zur Losung des Problems
Individuum und Gesellschaft", Cernauti, 1926.
Politica, Cernauti, 1928 (epuizata).
Statul si comunitatea morals, ed. II-a, Bucuresti, 1940.
Teoria comunitcifii omenesti, Bucuresti, 1940.
Elemente de Sociologic, pentru el. VIII-a sec., ed. II-a, Bucuresti, 1940.
Etica, pentru cl. VIII-a sec., ed. II-a, Bucuresti, 1936.
TRADUCER!:
Immanuel Kant, Intemeierea metafizicei moravurilor,
Bucuresti, Casa $coalelor, 1929.
Immanuel Kant, Critica rafiunii pure, Bucuresti, Casa
$coalelor, 1930.
Immanuel Kant, Critica pulerii de judecare, Editura Acade-
miei Romine, 1940.
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
LA EDITIA A DOUA
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
Am strins in volumul de fats in primul rind articolele publi-
cate in revista Insemniz'ri Sociologice, Anul I si II (Aprilie
1935 Martie 1937), adaogind si citeva articole publicate in
alte reviste si anume:
Politica profesorald, in Axa, An. II (1933) No. 22;
Structura societatii bucovitzene inainte si dupd Unire, in So-
cietatea de mline, An. I (1924) No. 21;
Rolul social al invdtlitorilor, in Revista de Pedagogie, An.
VI (1936), Caetul II;
Noui teorli politice, ibid. An. V (1935) Caetul I;
Fundamentarea biologicd a sociologiei, ibid. An. IV (1934)
Caetul III.
Articolul Feminizare si Efeminare 1-am scris in colaborare cu
fiul meu ing. Gheorghe Brdileann.
Mai sint dator sa amintesc ca aceasta carte a fost tiparita
prin straduinta prietenului meu, prof. Constantin Zoppa, caruia
ii aduc pe aceasta cafe cele mai calduroase multumiri.
Articolele au fost rinduite dupd probleme, iar in totalitatea
for mi s'a parut ca pot fi prinse subt titlul Sociologia si Arta
guverndrii, deoarece aceasta e problema principals ce m'a preo-
cupat: sa arat in ce masura sociologia, ca stiinta teoretica,
poate contribui la constituirea unei tehnice sociale rationale si
mai ales a unei tehnice politice, presupunindu-se ea scopul ac-
tiunii e bine determinat si anume desavirsirea Statului national
romIn.
Am scris aceste articole cu gindul la cei ce-au luptat si an
murit, la cei ce lupta si sint gata s moara pentru implinirea
acestui ideal, la cei ce cred in biruinta Legiunii.
TRAIAN BRAILEANU
Cernauti, in Octomvrie 1937.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA
www.dacoromanica.ro
EROAREA INITIALA A SOCIOLOGIEI
www.dacoromanica.ro
10 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA 41 ARTA POLITICA 11
www.dacoromanica.ro
12 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $1 ARTA POLITICA 13
,,i toate acestea din cauza unei mici erori teoretice in funda-
mentarea sociologiei...
Nu glumim. S'a vazut doar cum o inventie a unui singur om
poate revolutiona toata viata omeneasca: inventia masinei cu
vapori. Tot astfel eroarea teoretica a pozitivismului a dat nastere
marxismului $i, in urma, ca aplicare practice, bolsevismului.
SA vedem in ce stA eroarea si sa incercrim a o rectifica.
II
www.dacoromanica.ro
14 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOGIOLOGIA 51 ARTA POL incA 15
www.dacoromanica.ro
16 TRA IAN BR A II,EANU
www.dacoromanica.ro
IDEEA COMUNITAJII ROMINEVI
Drumul porneste dela o Idea, ideea comunitatii rominesti
cunt or ttebai sit lie, coboara apoi $i se infige in realitatea
socialli romineasca, brazdind-o, rascolind-o pentru a o plamadi
si turna in tiparul acelei idei. In acest proces de infaptuire a
comunitatii rominesti ideate materia socialA trebuie prelucrata,
structurata.
Din sfera teoriei pure wide ideea comunitatii omenesti se
naste ca imagine desprinsa de conditiunile de timp si spatiu,
ectiuneo o atrage in cimpul infaptuirilor practice, punind-o in
contact cu substratul social concret si singular, supus deter-
inin'arii istorice si geografice. Din aceasta clips ideea devine o
forts creatoare. Ea pune in mi$care ritmica" si ordonata ele-
mentele sociale, indivizii, grupindu-i intr'o comunitate spirituala,
intr'o unitate insufletita de un ideal comun.
Ideea isi are deci originea in teoria pull, in stiitita sociala,
asa cum a fost elaborate si expusa" in luctirile noastre: Intro-
ducere in Sociologie", Sociologia generals" si Politica".
De aci ea s'a coborit in zbuciumul vietii sociale rominesti. In
Insemnarile" noastre se oglindeste lupta ei cu materia, drama
in care ideea, asa ngdajcittim, va iesi triumfatoare. Dar Insem-
narile" nu an numai rolul pasiv de oglinda, ci si de indreptar,
de verificare a teoriei $i calauzire a actiunii. In Insemnriri", in-
faptuitorii comunitatii rominesti ideale vor putea urmari drumul
parcurs, vor putea masura etapele, pe scurt, vor putea munci
dupe un plan bine chibzuit, fart primejdie de a devia dela
drumul drept.
Insemnarile" contin astfel o tehnica sociala, un ansamblu
de regule servind actitinea practice si intemeiate pe $tiinta".
Pornind dela Idea not nu suntem ulopi,sti.Noi n'am plasmuit
idealul nostru din dorinte vagi si himerice, ci acest ideal estero-
dul stiintei, al cumpenirii rationale a tintei spre care tinde ac-
tiunea noastra $i a mijloacelor potrivite pentru atingerea tintei.
2
www.dacoromanica.ro
18 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
ARTI$TI $1 ARTIZANI
www.dacoromanica.ro
20 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA BSI ARTA POLITICA 21.
www.dacoromanica.ro
22 1RAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $I ARTA POLITICA 23
II
www.dacoromanica.ro
24 TRA IAN BR A IL EAN U
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $I ARTA POLITICA 25
III
www.dacoromanica.ro
26 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 27
www.dacoromanica.ro
28 1 RA IAN BRA ILEANIJ
Iv
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 29
www.dacoromanica.ro
30 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
$TEFAN CEL MARE $1 ARTA DE A GUVERNA
I
www.dacoromanica.ro
32 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA sI ARTA POLITICA 33
www.dacoromanica.ro
34 TRAIAN BRA.ILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA 51 ARTA POLITICA 35
II
Cert este ca Stefan cel Mare n'a cunoscut teoria lui Ma-
chiavelli (Principele" e scris 1513), cum dealtminteri nici Ma-
chiavelli (care in anul mortii lui Stefan, 1504, era de 35 de ani),
n'a cunoscut politica domnitorului Moldovei, n'a avut posibili-
tatea sa studieze arta politica a acestui principe genial. Ispiti-
toare insa este ideea de a cerceta in ce masura Stefan cel Mare
corespunde imaginei Principelui" lui Machiavelli, si mai ales
in ce masura se deosebeste de ea. In cadrul expunerilor de fata
nu putem decit sa schitam problema,, care, pentru a fi analizata
in toata intinderea ei, ar cere un tratat voluminos. Aci, citeva
insemnari numai.
Citind Principe le" lui Machiavelli si amintindu-ne de feint
cum s'a comportat Stefan cel Mare in deslegarea practica a
problemelor, ne uimeste intuitia geniala a marelui Voevod prin
care cunoaste importanta diferitelor probleme si cum, in urma,
stie sa le dea, printr'o tehnica desavirsita, o deslegare per-
fecta. InlAturarea lui Petru Aron, Stefan cel Mare o considers
cu drept cuvint ca o conditie fundamentals pentru consolida-
rea domniei sale. Existenta lui Petru Aron implica doua pri-
mejdii pentru noul domnitor: amestecul strainilor (al Polo-
niei si apoi al Ungariei) precum si tradarea din partea unor
boieri ademeniti de fostul domnitor. Intrebarea e, dad Stefan
ar fi procedat in acelasi fel in cazul cind Petru Aron ar fi
fost numai un pretedent oarecare, iar nu si ucigasul lui Bog-
dan, tatal lui Stefan. Care este in aceasta actiune partea cal-
culului politic si care cea a setei de razbunare?
E grew sa presupunem ca setea de razbunare sa se fi mentinut
cu aceeas intensitate prin 12 ani, ci actiunea lui Stefan ni se pare
izvorita in primul rind din nazuinta sa de a inlatura orice posi-
bilitate ca vecinii Moldovei, Polonii si Ungurii, sa-1 ameninte cu
un pretendent la tron dind neintrerupt prilej unor boieri nemul-
tumiti de a unelti impotriva domnitorului.
Ca si in Italia lui Machiavelli, asa si in principatele romine,
partidele boieresti constituiau o statornica primejdie pentru con-
solidarea unei domnii. Stefan a stiut sa inlature aceasta pri-
mejdie, procedin'd cu mult tact. El n'a cautat sa guverneze numai
cu boierii cari 1-au ajutat la dobin'direa tronului, ci i-a primit
www.dacoromanica.ro
36 'IRA IAN BRA ILEAN U
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGLA $I ARTA POLITICA 37
www.dacoromanica.ro
38 TRA IAN BRA ILEANU
III
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $1 ARTA POLITICA 39
www.dacoromanica.ro
INCHEGAREA STATELOR NATIONALE
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 41
www.dacoromanica.ro
42 TRAIAN BRA ILEANU"
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA Si ARTA POLITICA 43
www.dacoromanica.ro
44 TRA IAN BRAILEANU
III
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA sI ARTA POLITICA 45
www.dacoromanica.ro
46 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA I ARTA POLITICA 47
www.dacoromanica.ro
48 'MALAN BRAILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA 51 ARTA POLITICA 49
www.dacoromanica.ro
50 TRA IAN BR A ILE ANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA 51 ARTA POLITICA 51
VI
www.dacoromanica.ro
52 TRA IAN BR AIL EAN U
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA CI ARTA POLITICA 53
www.dacoromanica.ro
54 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $I ARTA POLITICA 55
VII
www.dacoromanica.ro
56 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $t ARTA POLITICA 57
www.dacoromanica.ro
58 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $1 ARTA POLITICA 59
www.dacoromanica.ro
LEGIUNEA 51 PARLAMENTUL
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 61
www.dacoromanica.ro
62 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 63
II
www.dacoromanica.ro
64 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $I ARTA POLITICA. 65
www.dacoromanica.ro
66 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 67
III
www.dacoromanica.ro
68 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $I ARTA POLITICA 69
www.dacoromanica.ro
70 TRAIAN BRAILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 71
www.dacoromanica.ro
72 TRA IAN BR A ILE ANU
www.dacoromanica.ro
PROBLEMA IDENTITATII STATULUI
www.dacoromanica.ro
74 TRAIAN BRAILEANII
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $1 ARTA POLITICA 75
www.dacoromanica.ro
76 'IRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $I ARTA POLITICA 77
www.dacoromanica.ro
78 TRAIAN I3RAILEANU
II
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA 1 ARTA POLITICA 79
www.dacoromanica.ro
80 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA 81
III
Noi sustinem ca. Statul nostru este cel mai democratic din
lume. Circulatia elitelor este libera, neexistind nici stari sociale
privilegiate, nici marl deosebiri intre clasele economice, nici
antagonisme religioase. Vorbesc de Statul nostru national, adica
de natiunea romind suverana fata de alte natiuni. Forma de gu-
vernamint este monarhica, prin urmare Statul nostru Implineste
si conditiunea ceruta de Charles Maurras pentru asigurarea sta-
bilitatii si evitarea de lupte demagogice. Avem regim parla-
mentar, deci $i libertatea, dupa conceptia democratilor nostri,
este la adapost.
Si totusi exists primejdia comunista, adica primejdia ca Ji-
danii veniti in tara noastra s cucereasca puterea politica Si
s transforme Statul rominesc intr'o colonie jidoveasca.
Analizind realitatea socials, descoperim lesne ca regimul no-
stru parlamentar nu este nici tip englez nici tip american nici
tip francez. Ci este specific rominesc. El este rezultatul unei
evolutii istorice in care putem deosebi, dela 1859 incoace, patru
faze cari coincid aproape cu cele patru domnii. Mai Milli' o
oscilatie intre monarhia absoluta $i regim parlamentar; apoi
6
www.dacoromanica.ro
82 TRA IAN BRA ILE AN U
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA sI ARTA Po LiTic 83
www.dacoromanica.ro
84 l'RA TAN BB AILEANU
www.dacoromanica.ro
EL1TELE
www.dacoromanica.ro
ELITA ASCETICA-
I
www.dacoromanica.ro
88 TRA IAN BRA ILEANLT
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 89
www.dacoromanica.ro
90 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 91
II
www.dacoromanica.ro
92 TRA IAN BRA ILEANU
III
www.dacoromanica.ro
EL ITELE
93
www.dacoromanica.ro
94 TRAIAN BRAILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 95
www.dacoromanica.ro
96 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EL !TELE en
www.dacoromanica.ro
98 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
ELITEIX 99
VI
www.dacoromanica.ro
100 TRAIAN BRAILEANIJ
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 101
VII
www.dacoromanica.ro
102 TRA IAN BRA MEANLY
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 103
www.dacoromanica.ro
104 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
CIRCULAJIA ELITELOR $1 DEMAGOGIA
www.dacoromanica.ro
106 TRA IAN BRA ILE ANU
Ii
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 107
www.dacoromanica.ro
108 TRA IAN BR MLEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 109
III
www.dacoromanica.ro
110 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
ELITELE 111
IV
www.dacoromanica.ro
112 TRA IAN BRA IL EANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 113
VI
www.dacoromanica.ro
114 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
EVITBLE 115
VII
www.dacoromanica.ro
116 TRAIAN BRALLEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 117
www.dacoromanica.ro
PUTEREA CELOR BOGATI $1 BOGATIA CELOR
PUTERNICI
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 1.19
www.dacoromanica.ro
120 TRA IAN BRA ILEAN U
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 121
n
Trebue sa ne dam deci seama ca infiltratia jidoveasca s'a
produs in urma luptelor intre partidele politice rominesti, in
Vechiul Regat inainte de Unire intre partidul conservator $i cel
liberal, iar dupa Unire intre partidele nascute din intilnirea eli-
telor regatene, ardelene, basarabene $i bucovinene. Aceste lupte
nutrite de demagogia votului universal, au impiedicat functio-
narea normala a aparatului Statului $i au dat na$tere unei stari
haotice $i anarhice. Imperialismul iudaic a profitat de aceasta
stare pentru a incerca cucerirea tarii noastre cu mijloacele apli-
rate in toate tarile conduse dupa principii democratice".
Lupta tinerei generatii", a nouei elite rominesti, nu poate
avea tinta de a spori haosul, adaogind la partidele existente un
nou partid si aruncind in arena politica un numar mai mare sau
mai mic de demagogi, cari ar don sa profite de curentul anti-
semit" pentru ca, ridicati de el la 'suprafata, ss stea la tocmeala
cu masoneria jidoveasca asupra partii ce li se cuvine din avutul
national. Straduinta nouei elite trebue sa fie de a atrage in
sfera ei $i de a supune influentei ei hotaritoare pe toti Rominii
cari apartin clasei conducatoare.
www.dacoromanica.ro
122 'MA IAN BRA ILBANU
www.dacoromanica.ro
ELITELE 128
III
www.dacoromanica.ro
124 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 125
www.dacoromanica.ro
126 TRAIAN BRXILEANW
IV
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 127
www.dacoromanica.ro
128 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 129
www.dacoromanica.ro
130 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 131
www.dacoromanica.ro
FUNCTIONARISM 51 BIROCRATISM
1
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 133
www.dacoromanica.ro
134 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 135
www.dacoromanica.ro
136 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 137
III
www.dacoromanica.ro
138 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE
139
www.dacoromanica.ro
140 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DESAVIRSIREA STRUCTURII ELITEI LEGIONARE
www.dacoromanica.ro
1-12 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 143
www.dacoromanica.ro
144 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
ELITELE 145
www.dacoromanica.ro
146 TRALAN BRAILEANU
II
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 147
www.dacoromanica.ro
148 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
EL ITELE 149
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR!! Si T1NERETUL
www.dacoromanica.ro
POLITICA PROFESORALA
www.dacoromanica.ro
154 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 155
www.dacoromanica.ro
156 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
ADEVARURI PARADOXALE
www.dacoromanica.ro
158 TRAIAN BR A.ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII $1 TINERETUL 159
www.dacoromanica.ro
STUDENTII
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI T1NERETUL 161
www.dacoromanica.ro
162 1RAIAN BR AILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUL 163
11
www.dacoromanica.ro
164 TRAIAN BRAILEANU
III
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUI, 165
www.dacoromanica.ro
166 TRA IAN BRAILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII $1 TINERETUL 167
www.dacoromanica.ro
168 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
-EDucAToRii 51 TINERETUL 169
www.dacoromanica.ro
170 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUGATORII $1 TINERETUL 171
www.dacoromanica.ro
172 TRAIAN BRAILEANU
VI
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUL 173
$i curata grajdul lui Augias, celor ce, poate, vor trebui s im-
brace cama$a lui Nessus....
0 comunitate nationala puternic.a- nu se poate intemeia de-
cit prin straduinta neincetatl a fiecarui individ. Conditia este
ca in con$1iinta indivizilor cari nazuesc spre infaptuirea ei sa se
trezeasca imaginea ei dark ideea comunitatii perfecte, $i ca
sufletul for s fie plin de virtute $i de credintA ne$ovaitoare
in izbincla.
www.dacoromanica.ro
MAREA NEINTELEGERE INTERNA $1 MICA
INJELEGERE EXTERNA
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 175
www.dacoromanica.ro
176 MA IAN BE A ILEANIS
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR II SI TINERETUL 177
11
www.dacoromanica.ro
178 'MALAN BRAILEANU
tatenii acelui Stat sa, fie din aceea$ rasa, din acela singe, $i
aceasta este usor de interes. Mai intiiu indivizii de aceea rasa
se casatoresc obicinuit numai intre dinsii, caci numai prin Casa-
toria intre dinsii se mentine unitatea de rasa pentru toti acei
indivizi; apoi casatoria da nastere la sentimentele de familie2 cari
sunt legaturile cele mai puternice $i cele mai durabile din cite
leaga vr'o data pe indivizi intre dansii; $i cind tinem seama
ca aceste legaturi de familie se intind dela individ la individ
ping dud cuprind intregul popor al unui Stat, vedem ca toti ce-
tatenii cari constituesc Statul sunt atrasi unul catre altul prin
un sentiment general de iubire, prin aceea ce se numeste sim,-
patie de rasa. Mai mult decit atit. Dna tinem seama ca acela
singe curge in vinele tuturor membrilor unui popor, intelegem
ca toti acesti membri vor avea prin efectul ereditatii cam ace-
leasi sentimente, cam aceleasi tendinte $i chiar cam aceleasi
idei ; asa incit_ la vreme de nevoe, la ocaziuni maxi, inima
tuturor va bate in acela fel, mintea tuturor va adopta aceea$
opinie, actiunea va urmari acelas scop; cu alte cuvinte natiunea
care va fi de o singura rasa va avea un singur centru de gra-
vitate $i Statul care va fi format din o astfel de natiune, acela
si numai acela va fi in cele mai bune conditiuni de tarie, de
trainicie $i de progres. Prin urmare, dupd cerintele chiar ale
stiintei, cea dintiiu conditiune pentru existenta unui Stat este
ca poporul sa fie din aceea$ rasa. Ei bine, acest adevar este
acela pe care se bazeaza principiul nationalitatilor de care se
face atita vorba in lumea civilizata. Acest principiu al na-
tionalitatilor se intelege ca nu se raporta decit la rasa $i nicide-
cum la ceea ce se numeste supusii aceluias Stat, fard deosebire
de rasa, caci atunci principiul n'ar mai avea nicio aplicare. Ei
bine, acest principiu este atit de adinc inradacinat astazi in
constiinta tuturor oamenilor, fie oameni de Stat, fie simpli ceta.
teni, incit astazi toate constituirile $i reconstituirile de State
nu se mai fac in lumea civilizata decit dupa principiul natio-
nalitatilor. Apoi sa nu se mai zica atunci de catra publicistii
evrei, sau evreofili, ca baza Statului ar fi numai simplul interes
material comun al conceta'tenilor fiindca vedem din contra, ca
tocmai neamul nostru este acel care a dat nastere principiului
nationalitatilor, $i tocmai principiul acesta prevaleaza astazi din
ce in ce mai mult. 51 acest principiu este cu atit mai nece-
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII $I TINERETCL 179
www.dacoromanica.ro
180 TRAIAN I3RAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCAT01111 TINERETUL 181
111
www.dacoromanica.ro
182 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR!' 51 'IINERETUL 183
www.dacoromanica.ro
184 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII $1 TINERETUL 185
IV
www.dacoromanica.ro
186 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUL 187
www.dacoromanica.ro
IN FAGA$UL ISTORIEI
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 189
,
nizarea trebue sa cuprinda toata viata comunitatii $i nu se poate
margini la incercari de reforme inteun domeniu sau altul uncle
simptomele de criza s'ar manifesta mai puternic.
Legionarii au inteles deci, ca $i nationalistii din alte tan, ca
numai o reforms totalitar4, cuprinzind toata viata comunitatii,
poate opri desagregarea ei. Dar, de unde a izvorit oare aceasta
intelegere, aceasta intuire a primejdiei $i cine a dat expresie
clara nouilor imperative -politice, prinse sub denumirea de na-
tionalism integral", obiectivat la noi in organizatia legionara?
II
www.dacoromanica.ro
190 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR!! SI TINERETLIL 191
www.dacoromanica.ro
192 TRAIAN BRAILEAMI
111
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII TINERETUL 193
www.dacoromanica.ro
194 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII ti TINERETUI. 195
IV
www.dacoromanica.ro
196 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 197
www.dacoromanica.ro
198 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOBII 51 TINERETUI. 199
www.dacoromanica.ro
200 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 201
VI
www.dacoromanica.ro
202 'FRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 0l TINERETUL 203
www.dacoromanica.ro
204 TRAIAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR $i T IN ER ETUL 205
VII
www.dacoromanica.ro
206 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 207
www.dacoromanica.ro
208 TRAIAN BRAILEANU
VIII
www.dacoromanica.ro
EDUCATOBII $1 TINEBETUL 209
www.dacoromanica.ro
210 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR!! if TINERETUL 211
IX
www.dacoromanica.ro
ROLUL SOCIAL AL INVATATORILOR
Cea mai mare eroare a democratlilor moderne este credinta
ca s'ar putea organiza o societate pe principiile enuntate cu atita
zgomot de revolutia franceza: libertate, egalitate, fraternitate.
Adevarat este,ca in sufletul fiecarui om e vie dorinta de a fi
liber, de a fi egal $i frate cu tofi. Dar 'analizind mai deaproape
$i cu sinceritate aceasta dorinta va trebui sa marturisim ca fie-
care om vrea s fie liber, adica sa comande $i nu sa asculte, sa
fie egal, dar cu cei puternici, $i sa fie frate, dar Cu cei bogati.
Niciodata n'au ,existat $i nici nu vor exista vreodata societati
organizate in cari toti sa fie liberi, egali $i frati. Termenul de
societate sau asociatie implica pe cel de organizatie. lar orga-
nizatie inseamna ierarhie, discipline, deci inegalitate. Sociologia,
daca vrea sa fie $tiinta, trebue sa observe realitatea $i sa evite
a lua dorinte drept fapte. Observafia, intregita prin istorie, ne
arata ca, In societatea umana, in orice forma socialci, o minoritate
guverneaza $i o majoritate e guvernata. Acea minoritate poate
fi numita in general dila sau class conducatoare. Mai putem ada-
oga, ceea ce se poate verifica iarasi prin observafie $i istorie,
ca orice forma socials umana are o constitutie monarhica, fie cal
e vorba de familie, ginta, trib sau Stat. Puterea monarhului"
poate fi ,mai mull sau mai pufin absoluta, dar existenfa oefului"
e indispensabila,pentru orice societate. Astfel in familie barbatul
e monarhul natural, desi puterea sa nu e totdeauna $i pretutin-
deni neingradita. Chiar fara interventia Statului $i a legilor,
adeseori femeia ii reduce pretenfiile de stapinire absoluta. Astazi
femeile cer libertate $i egalitate $i in familie $i in Stat in temeiul
principiilor democrajiei integrale. De aci pink' la istituirea dicta-
turii for e numai un pas... Dar primejdia nu e Area mare, city
vreme funcfiunile biologice impun o ierarhie a sexelor, o divi-
ziune a muncii din care $efia" barbatului in familie rezulta ca
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 1 TINERETUL 213
www.dacoromanica.ro
214 TRAIAN BRAILEANIJ
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII $1 TINERETUL 215
11
www.dacoromanica.ro
216 TRA IAN BRA !LEAN U
www.dacoromanica.ro
EDUCATOB II $ I TINERETUL 217
www.dacoromanica.ro
218 TRAIAN BRAILEANU
111
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 219
www.dacoromanica.ro
220 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
FEMINIZARE 51 EFEMINARE
www.dacoromanica.ro
222 TRAIAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUL 223
II
www.dacoromanica.ro
224 TRAIAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR1I tiI TINERETUL 225
Ill
www.dacoromanica.ro
226 TRA IAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR!! I TINERETUL L_T
www.dacoromanica.ro
228 TRA IAN BRA ILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
EDUCAT01111 $1 TINEBETUL 229
www.dacoromanica.ro
230 'I RAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUGATORII 51 TINERETUL 231
www.dacoromanica.ro
232 TRAIAN BR XILEANU
VI
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII $1 TINERETUL 233
www.dacoromanica.ro
SCEPTICISMUL IN PEDAGOGIE SI SCOALA
NAJIONALA
1
www.dacoromanica.ro
EDUCATOI111 tiI TINERETUI. 235
www.dacoromanica.ro
236 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR11 :51 TINERETUL 237
www.dacoromanica.ro
238 TRA IAN BRAILEANU
II
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUI. 239
www.dacoromanica.ro
240 TRA1AN BRAILEAMJ
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR' I 51 TINERETUI, 241
;
cuno$tinte, ii putem pune la dispozitie biblioteci $i laboratoare
dar nu -1 putem face mai destept decum s'a nascut. Dar noi
it putem educa, i1 putem face mai bun, mai drept, mai vi-
teaz, pe scurt mai virtuos, deoarece virtutea" depinde de
instincte $i afecte ale cAror legi le putem cerceta $i cunoaste.
Instinctele $i 'afectele sunt strins legate de substratul fiziologic,
de corp, pe cind inteligenta are pretentia $i adeseori reuseste
s stApineasca instinctele $i afectele prin vointd. Vointa este deci
veriga de legatura intre instincte, afecte $i inteligenta $i for -
marea vointei constitue deci cheia pentru deslegarea problemei
educatiei.
Pus problema in acest fel, directia discutiei este bine sta-
bilita. Pentru a stapini instinctele $i afectele noi vom influenta
asupra substratului fiziologic. Vom cauta ca individul s se des-
volte in mod normal : s fie sawitos. In acest caz instinctele $i
afectele vor functiona $i ele in mod normal, $i noi vom putea
prevedea influenta for asupra vointei. lar daca vom constata de-
fecte fiziologice, ereditare sau dobindite, noi vom putea pre-
vedea $i in acest caz inriurirea instinctelor si afectelor depen.-
dente de substratul fiziologic $i raportul intre inteligenta $i
vointa. Chiar clack' am constata $i ar raminea un fapt bine
stabilit al psihologiei ca inteligenta nu poate transforma vointa,
nu o poate impinge s5-$i schimbe intensitatea, directia 51 obiec-
tivul, ea poate totus, prin functiunea ei specifics, sa -i ofere
vointei o mare valoare de mifloace pentru atingerea aceluia$
scop.
Un exemplu : dad cineva vrea s se imbogateasca, deoa-
rece instinctele $i afectele sale it mina in aceasta directie, lotus
mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt nenumarate $i au
devenit nenumaraie cu ajutorul cunostintelor dobindite prin inte-
16
www.dacoromanica.ro
242 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 1 TINERETUL 243
www.dacoromanica.ro
244 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII SI TINERETUL 245
IV
www.dacoromanica.ro
246 THAIAN BRAMEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 T1NERETUL 247
www.dacoromanica.ro
248 TRA IAN BRA ILEANCI
www.dacoromanica.ro
EDUCATORII 51 TINERETUL 24q
www.dacoromanica.ro
250 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
EDUCATOR1I 51 TINERETUI. 251
www.dacoromanica.ro
TARANii SI MUNCITORII
www.dacoromanica.ro
FORMULA ..STATULUI TARANESC"
I
www.dacoromanica.ro
256 TRA IAN BRA IL EANU
www.dacoromanica.ro
1 ARANII tiI muNcrrontr 257
II
www.dacoromanica.ro
258 TRAIAN I3RAILEANU
www.dacoromanica.ro
TABANII BSI MUNCITORII 259
www.dacoromanica.ro
260 TRATAN BRXILEANU
III
www.dacoromanica.ro
TARANII SI MUNCITORII 261
www.dacoromanica.ro
262 TRAIAN BRAILEANU
ar putea alege intre ele, dna n'ar avea ambitia, cum de fapt
o au, sa devie stapini absoluti in Rominia.
0 invoiala cu aceste partide nici nu infra in calculele lor.
Deoarece : niciunul din aceste partide nu le garanteazA distru-
gerea completa $i definitiva a dreptei" intransigente $i nici-
unul nu be poate asigura infaptuirea conditiei fundamentale a
dainuirii stApinirii jidove$ti, care este $i ramine desarmarea td-
canilor $i organizarea unei armate de mercenari, instrument al
despotismului terorist iudaic.
Deaceea Jidanii $i-au selectionat din sinul elitei politice Inca-
pute pe mina lor pe cei mai hotariti demagogi cari asculta or-
be$te de poruncile lor. Pe unii dintre ace$ti demagogi ii mina
ambitia $i trufia parvenitului, pe altii pe deasupra $i doctrina
marxista, fanatismul sectarului. Pentru ace$tia perspectiva de
a comanda, sau de a reforma societatea dupa dogmele unei
teorii utopice inabu$5 orice alts simtire, orice scrupule, $i-i
face instrumente docile ale ocultei jidove$ti. Ace$ti oameni sunt
dispu$i sa distruga Statul national $i democratic pentru a in-
lesni instituirea dictaturii comuniste.
Ei au aruncat in lupta partidelor politice formula Statului
taranesc" cu scopul de a ridica taranimea, adica massa taranilor
osta$i impotriva elitei politice militare romine$ti. Ei le MO-
duesc taranilor un Stat in care imensa majoritate va guverna
in interesul imensei majoritati" a$a cum zice Manifestul co-
munist. Ei le arata taranilor ca clasa conducatoare romineasca
e corupta, ca banii ce-i platesc Statului sunt furati $i cheltuiti
pe lux $i desfriu, etc. Prin urmare, conchid ei, taranii trebue
SA se rascoale, s rastoarne pe ace$ti trintori $i sa organizeze
un Stat al lor, al taranilor. Si chiar daca nu e vorba de revo-
lutie, ci numai de amenintari cu ievolutia pentru cucerirea pu-
terii, tinta este totu$ vadita: bol$evizarea $i apoi desarmarea
taranilor. Cad ace$ti demagogi $i stapinii lor presupun ca su-
primarea unei revolutii tarane$ti ca in 1907 nu va mai fi cu
putinta, ca politicianii de azi, strimtorati $i a$a de puterea jido-
veasca internationals, vor preferi mai degraba sa cedeze locul
demagogifor taranisti" decit sa intrebuinteze forta. far, ajun$i
la putere, ace$ti demagogi vor inabu$i $i distruge mi$carile na-
tionaliste $i vor da libertate deplina pentru organizarea gar-
zilor tArane$ti $i proletare", adica a sovietelor de tarani $i mun-
citori, avind scopul s rastoarne ordinea existents.
www.dacoromanica.ro
TARANII BSI NIUNCITORII 263
13/
www.dacoromanica.ro
264 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
UNIVERSITATEA TARANEASCA
www.dacoromanica.ro
266 TRA IAN BR AILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII SI MUNCITORII 267
www.dacoromanica.ro
268 TRAIAN BRAILEANU
') Vezi si I. Bryce, Les democraties modernes, Paris 1924, capitolul : De-
mocratie et Education.
www.dacoromanica.ro
TARANII $1 MUNCITORII 269
www.dacoromanica.ro
270 TRAIAN BR AILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII 51 MUNCITORII 271
www.dacoromanica.ro
272 TRA IAN BR 11 .EAN
11
www.dacoromanica.ro
TARANII BSI MUNCITORII 273
www.dacoromanica.ro
274 TRAIAN BRAILEANU
III
www.dacoromanica.ro
TARANII $l MUNC1TORII 275
www.dacoromanica.ro
276 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII $1 MUNCITORII 277
www.dacoromanica.ro
278 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII 51 MUNCITORII 279
www.dacoromanica.ro
280 TRAIAN BRAILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
TARANII $I MUNCITORII 281
www.dacoromanica.ro
282 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
PROBLEMA MUNCITOREASCA IN LUMINA
DOCTRINEI NATIONALISTE
www.dacoromanica.ro
284 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TAHANII $1 MUNCITORII 285
II
www.dacoromanica.ro
286 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII $1 MUNCITORII 287
www.dacoromanica.ro
288 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII SI MUNCITORII 289
www.dacoromanica.ro
PROBLEMA ECONOMICA IN STATUL NATIONAL
I
www.dacoromanica.ro
TArtArtir 51 MUNCITORII 291
www.dacoromanica.ro
292 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII $1 MUNCITORII 293
it
www.dacoromanica.ro
294 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARANII S1 MUNCITORII 295
www.dacoromanica.ro
296 TRAIAN BR AILEANU
III
www.dacoromanica.ro
TARANII BSI MUNCITORII 297
www.dacoromanica.ro
298 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
TARAN I I BSI NMUNCITORII 249
www.dacoromanica.ro
300 TR A IAN BRAII.EANU
IV
www.dacoromanica.ro
TARANII I MUNCITORII 301
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA
www.dacoromanica.ro
STRUCTURA SOCIALA A BUCOVINEI INAINTE
SI DUPA UNIRE
I
www.dacoromanica.ro
306 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOV INA 307
www.dacoromanica.ro
308 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 309
II
www.dacoromanica.ro
310 TRALAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 311
www.dacoromanica.ro
312 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 313
www.dacoromanica.ro
314 TRA IAN BR A IL EANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 315
III
www.dacoromanica.ro
316 TRAIAN BR AILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOV INA 317
www.dacoromanica.ro
318 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 319
www.dacoromanica.ro
320 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 321
21
www.dacoromanica.ro
322 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 323
www.dacoromanica.ro
324 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 325
www.dacoromanica.ro
MARTIRIUL BUCOVINEI...
I
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 327
www.dacoromanica.ro
328 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 329
www.dacoromanica.ro
330 TRAIAN BRAILEANU
II
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 331
www.dacoromanica.ro
332 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 333
www.dacoromanica.ro
334 TRAIAN BRAILEANti
III
www.dacoromanica.ro
BUCOVINA 335
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI
22
www.dacoromanica.ro
NOUI TEORII POLITICE
I
www.dacoromanica.ro
340 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOL OGIEI 341
II
www.dacoromanica.ro
342 TRAIAN I3RAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 343
www.dacoromanica.ro
344 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 345
www.dacoromanica.ro
346 TRA LAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 347
www.dacoromanica.ro
348 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 344
www.dacoromanica.ro
350 TRAIAN BRAILEANU
III
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 351
www.dacoromanica.ro
352 TRAIAN BRAILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
DIN PI&OBLLMELE SOCIOLOGIEI 353
www.dacoromanica.ro
354 TRA IAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLE14ELE SOCIOLOGIEI 355
bil", fie demagog sau bogat, iar bogatul trebue sa -$i manifesteze
nobleta rasei prin cultivarea valorilor traditionale, cari i$i au ra-
dacina in singe.
Problema succesiunii Fuehrerului" e mai dificila decit in
Italia, prin faptul inlaturarii monarhiei ereditare. Sa speram ca
se va gasi un sistem rational" pentru a se evita zguduiri prea
violente.
Ne-am indepartat cu totul de corporatism! Numai in aparenta.
Caci prin expunerea noastra am vroit sa completam teoria po-
litica a d-lui Manoilescu. Aceasta teorie e aplicabila dupe orgz-
nizarea Sta falai, dupa restabilirea primatului politicului prin
fortele vii ale natiunii. Numai printr'o revolutie nationalista s'a
putut evita, in Italia $i Germania, instituirea unei tiranii dema-
gogice, care ameninta cu distrugerea civilizatiei, a ceea ce na-
tiunile, italiana, $i germana, creiasera prin munca $i jertfe se-
culare.
$i impotriva cui s'au facut aceste revolutii? Aici e marele
secret, dar aci e $i cheia deslegarii problemei. Mare le secret e
cunoscut tuturora, cheia e in mina destinului, in mina puterii
care dispune de soarta natiunilor.
Revolutiile s'au facut impotriva marxismului $i comunismului:
e raspunsul obicinuit $i tolerat de cenzura. E $i raspunsul d-lui
Lasbax. $i in acest raspuns sta $i slabiciunea teoriei sale.
Italia $i Germania au restabilit primatul politicului deoarece
au eliminat din sinul elitei politice influenta agentilor comunis-
mului marxist, agenti cari ei insisi sunt consolidati intro orga-
nizatie internationals, cu pretentia de a pune stapinire pe in-
treaga lume, cucerind puterea politica rind pe rind in State le
existente cu ajutorul revolutiei proletare. lar pentru izbucnirea
acestei revolutii dainuirea regimului democratic-parlamentar e
o conditie, intrucit acest regim zadarniceste consolidarea unei
elite politice nationale.
Acesti agenti organizeaza rezistenta antifascista $i antihitle-
rista, actiunea for a dat nastere fascismului englez ca reactiune
nationalista $i tot ei sustin la noi, din toate puterile, regimul
democratic-parlamentar, inabusind cu ajutorul acestuia mi$carea
nationalista.
In constructia d-lui Lasbax $i in cea a d-lui Manoilescu acest
factor nu-$i &este locul. La Lasbax, fiindca perspectiva cosmica
www.dacoromanica.ro
356 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLENIELE SOCIOLOGIEI 357
www.dacoromanica.ro
FUNDAMENTAREA BIOLOGICA A SOCIOLOGIEI
$1 IMPORTANTA El PENTRU TEORIA SI PRACTICA
PEDAGOGICA
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 359
www.dacoromanica.ro
360 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 361
www.dacoromanica.ro
362 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 363
www.dacoromanica.ro
364 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 365
www.dacoromanica.ro
366 TRAIAN BRAILEANU
II
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLENIELE SOCIOLOGIEI 367
www.dacoromanica.ro
368 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
Dih PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 369
www.dacoromanica.ro
370 TRA IAN BR ILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 371
www.dacoromanica.ro
372 '111AIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 373
III
www.dacoromanica.ro
374 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 375
www.dacoromanica.ro
376 TRA IAN BR A ILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEE 377
www.dacoromanica.ro
378 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 379.
www.dacoromanica.ro
380 TRA IAN BRA ILEANU
IV
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 381
www.dacoromanica.ro
382 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLENIELE SOCIOLOGIEI 383
www.dacoromanica.ro
3S4 TRA IAN BRA ILEAN
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 3S5
www.dacoromanica.ro
386 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLENIELE SOCIOLOGIEI 387
www.dacoromanica.ro
388 TRA IAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 389
www.dacoromanica.ro
390 TRA IAN BR A ILEANU
VI
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLENIELE SOCIOLOGIEI 391
www.dacoromanica.ro
392 TRAIAN BRA ILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 393
www.dacoromanica.ro
394 TRA IAN BRAILEANU
acela$ tip generic, formati insa, acestia cel putin, de $coala lui
Durkheim.
Oare mai e nevoie sa aratam in detalii ca teoria lui Durkheim
cirge din acela$ izvor ca si teoria socialismului marxist? Tipul
generic de om" este idealul pedagogic al cosmopolitismului
iudaic faurit anume pentru uzul nafiunilor europene in cari eman-
ciparea integrals a Evreilor intilneste Inca, din motive reli-
gioase, de nationalitate si rasa, o rezistenta simfitoare. De aceea
pedagogia durkheimiana e acceptata cu insuflefire $i puss in cir-
culafie de democrafii nostri integrali, de Europenii" nostri uni-
versali. Educafia morals" a lui Durkheim este o lovitura de
maestru pentru a zapaci spiritele $i a le mina pe calea pierzarii.
Teoria sa se incadreaza, in Franfa in lupta ce o cla scoala laid
impotriva rezistenfei bisericii catolice de a renunfa la $coala ca
instrument pentru dominafinnea spiritelor. Acolo ea si -a gasit ad-
versari egali, si dirt partea bisericii $i din partea nationalistilor,
in stare s paralizeze influenfa ei destructive. Atacul impotriva
ei se (la acolo $i din partea sociologilor. Si distrugind fundamen-
tarea sociologica a pedagogiei lui Durkheim, teoria sa ramine
suspendata in aer, toate sofismele sale se imprastie ca frun-
zelu ve$tede de pe un porn uscat taiat la radacing.
Noi zicem: parinfii, preofii, invatatorii, profesorii, ofiferii
fac educafia tineretului. Ei trebue sa formeze oameni morali, reli-
giosi, viteji, cu dragoste de neam $1 patrie, deci nationalisti, gata
oricind de a se jertfi pentru tars, de a munci cu cinste pentru fa-
milia for si pentru nafiune, In orice funcfie sau profesiune
s'ar gasi.
Nu este adevarat el ierarhia valorilor se schimba dupe timp
si loc. Normele si virtufile morale primeaza decind exists omul,
aci ele izvorasc, ca norme sociale, nemijlocit din sentimentele
prin cari se incheaga si se menfine familia umana: dragostea
intre sofi, Intre parinfi si copii si intre frafini.
In familia patriarhala, zice Gustave Glotz (Etudes soda-
les et juridiques sur l'antiquite grecque, pg. 290) solidaritatea
este o forts naturals, un instinct vital. Asupra dumanului dingun-
tru sau din afara tot-1 de acelas singe se arunca deodata". Iar
Gaston Richard (in L'Evolution des Moeurs", pg. 51) expune:
Familia rezulta din subordonarea relafiunilor Intre sexe la un
minimum de discipline pe care le-o impUne autoritatea strabunilor.
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLENIELE SOCIOLOGIEI 395
www.dacoromanica.ro
396 TRAIAN BRAILEANU
www.dacoromanica.ro
DIN PROBLEMELE SOCIOLOGIEI 397
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
POff.
ELITELE
Elita ascetics" 87
Circulatia elitelor si demagogia 105
Puterea celor bogati si bogatia celor puternici 118
Functionarism si birocratism . 132
Desavirsirea structurii elitei legionare 141
EDUCATORII 51 TINERETUL
Politica profesorala
Adevaruri paradoxale
Studentii
............. ...
. .
153
157
160
Marea neintelegere interns si Mica intelegere externs 174
In fagasul istoriei
Rolul social al invatatorilor
Feminizare si efeminare .
.. .
188
212
221
Scepticismul in pedagogie $i $coala nationals 234
TARANII 51 MUNCITORII
Formula Statului taranesc" . 255
Universitatea taraneasca . 265
www.dacoromanica.ro
400
Pag.
BUCOVINA
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA $1 ARTA GUVERNARII
ERRATA
Pag. rtndul in loc de : se Na ceti :
21 16 de jos percepte precepte
46 19 de sus zildarnici zadarnicira
56 11 " " convingerea convertirea
65 5 . . tradus inseamna tradus in frantuzeste inseamna
68 8 de jos mobilizata tnobilizabila
82 15-16 de sus $i... elitei ($i... elitei)
96 4 de jos ingrosate ingrosata
101 12 de sus $tiinta, $tiinta.
125 19-20 , de convert pe pret
171 17 D ,, glorios glorios al
201 3 de jos tratat tratat de
210 14 de sus institutia constitutia
222 7 de jos potrivea potriveau
232 27 de sus au fost casatoriti au fost convertiti la socialism
$i comunism. Multi dintre
$efii sociali$ti cre$tini au fost
casatoriti
233 14 de sus aceasta acesta
241 6 de jos valoare variatie
272 6 . I, 1781 1871
293 11 de sus defect efect
www.dacoromanica.ro