Sunteți pe pagina 1din 8

TIMPUL LIBER SI CALITATEA VIEII

Cadru didactic: Student:

ROCULE Gherorghe BOIANGIU Constantin Alexandru

BRASOV
2016-2017
Cuprins

Conceptul de timp liber..pg 3

Funcii,delimitari si componente...pg 5

Preocuprile de tip timp liberpg 6

2 | Page
Timpul liber este o component a nivelului de trai i a calitaii vieii, exprim nivelul de
via material i spiritual, fr el nu poate avea loc dezvoltarea multilateral a omului,
ndeplinind funcii de refacere a organismului, formativ si instructiv-educativ, cultural i
social. Preocupri n vederea definirii conceptului de timp liber au existat nc din antichitate,
referindu-se n special, la nivel filozofic, la perechea munc timp liber. Chiar i astzi, timpul
liber este privit n opoziie cu elemente precum munca i cultura, el fiind nc considerat
neproductiv. Etimologic, termenul timpul liber vine din latinescul licere , iar prin filiera
francez de la cuvntul loisir. n Frana este numit loisir, n Anglia leisure , n Statele Unite
non-working time sau free time, iar n Germania freizeit. n definirea timpului liber exist
numeroase opinii din care vom aminti cteva. Astfel, n Etica nicomahic a lui Aristotel,
timpul liber nu nseamn sfritul timpului de munc, ci dimpotriv, timpul de munc nseamn
sfritul timpului liber. Acesta trebuie consacrat artei, tiinei i mai ales filozofiei. Sociologul
Joffre M. Dumazadier defineste recreerea drept un ansamblu de activitai carora individul li se
dedica in mod liber, de voie buna si cu placere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra si a-si
satisface nevoile estetice, fie pentru a-si imbogati informaia sau a-si completa in mod
dezinteresat formatia, pentru a-si largi si dezvolta participarea sociala voluntara sau capaciatea
creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligaiile profesionale, sociale si familiale. Recreerea se
desfasoara in timpul odihnei , dar nu ocupa toata perioada de odihna. Intelegand relatia ca de la
intreg la parte se apreciaz ca exist si unele activitai care desi angajate in timpul liber nu au
numic in comun cu recreerea ( timpul pentru cultul religios, studiul individual). Recreerea este
constructiva, pozitiva, cu scop precis. Daca in odihna accentul cade pe elementul timp, recreerea
se refera la elementul continut, la modul cum este cheltuit timpul de odihna, este modul de
comportament ce umple acest timp.

Activitatile de recreere pot imbraca forme variate , de la cele active pana la cele pasive.
Recreerea presupune joaca individuala, jocurile colective, sporturi, relaxare, distractie, arte,
hobby-uri, practicarea unor vocatii in orele libere. Activitatea de recreere poate fi desfasurata la
orice varsta a individului , fiind conditionata de elementul temopral, conditia si atitudinea
persoanei, circumstantele ambientale . Modalitatile de utilizare a timpului liber si activitatile
corespunzatoare difera , in functie de dimensiunile si localizarea acestuia (timp liber zilnic,
saptamanal, din concediul de odihna). Se remarca astfel, ca timpul liber zilnic este folosit pentru
autoinstruire, activitati distractive, intalniri iar timpul liber de la sfarsitul saptamanii va fi folosit
pentru practicare turismului, activitatilor sportive, vizionari de spectacole etc.

3 | Page
Cu toate ca odata cu aparitia muncii se poate afirma ca se confirm si existenta timpului
liber din punctul de vedere al sociologilor , istoria dezminte acest fapt deoarece nu in toate
societatile si in toate perioadele timpul liber a fost intalnit .In societatile pre-industriale nu exista
timp liber , munca fiind intensa in anumite sezoane si redusa ca intensitate in altele. Astfel in
perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei. In cursul
lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supravietuire care era de obicei
dificila deoarece oamenii aveau de infruntat frigul, bolile, multe suferinte. Aceasta perioada de
inactivitate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca nu prezinta nici o proprietate in
intelesul modern al acestuia. In afara de aceste activitati specifice perioadei respective ritmul de
viata este intrerupt la sfarsit de saptamana (pentru crestini) sau cu ocazia sarbatorilor religioase si
ceremoniilor . Dar duminicile erau destinate bisericii iar sarbatorile presupuneau un efort , o
cheltuiala de hrana si energie . Distractiile populatiei erau legate de ceremonii , insa acestea
reprezinta expresii ale cultului si nu fac parte din timpul liber. Pentru ca timpul liber sa devina
posibil este necesar ca productivitatea muncii sa permita aparitia unei secvente de timp in afara
muncii suficiente pentru ca acele activitati impuse de comunitate legate de biserica , ceremonii
etc. sa nu ocupe intregul timp disponibil .Astfel, din punct de vedere istoric, evolutia timpului
liber a fost influentata, in principal, de doi factori importanti si anume: durata medie a vietii si
productivitatea muncii. Nu se include si timpul fiziologic de baza (repaus, somn etc.) deoarece
acesta se mentine cu o pondere relativ constanta in bugetul de timp.

In ceea ce priveste o analiza prospectiva asupra timpului liber , J.Fourastie, in anul 1962 ,
considera ca pentru un orizont de prognoza mai lung ( pentru anul 2100 ), durata anuala a muncii
va atinge nivelul de 1200 de ore fata de 2000-2200 de ore in prezent, repartizate in 40 de
saptamani a cate 30 de ore de munca, iar durata vietii active va fi de 30 de ani . Cei mai multi
analisti previzioneaza pe termen mediu si lung o crestere a timpului liber sau cel putin a timpului
in afara muncii.Insa spre sfarsitul deceniului VII si inceputul deceniului VIII a existat o alta parere
a lui J.K. Galbraith care afirma ca in ultimul sfert de secol durata medie a saptamanii de lucru in
industrie a crescut usor de la 40.6 ore in 1941 la 41 de ore in 1965 . Asftel pe masura ce veniturile
cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de munca si solicita mai putin timp liber . In
prezent timpul liber nu este apreciat doar ca un timp rezidual in raport cu timpul de munca ci
acesta este folosit in scopul largirii orizontului de cunoastere precum si de odihna activa pentru
reconfortare. Astfel, se poate constata ca noile nevoi de consum si noile exigente privind calitatea
componentelor turistice aduc imbunatariri privind consumul timpului liber ,stimuland aparitia si
dezvoltarea unor servicii specifice,a celor de agrement.

4 | Page
Funcii,delimitari si componente:

Timpul liber este constituit din trei funcii:

1. Odihna
2. Distracie
3. Dezvoltarea Personalitii

Cele trei funcii raman interconectate chiar si atunci cand sunt in opoziie una faa de
cealalt.Odihna presupune refacerea dupa activiti indelungate,distracia ne scapa de
plictisealiar dezvoltarea personalitaii permite o deconectare de la activitaile cotidiene.

Delimitirea timpului liber implic cel putin doua probleme:Prima ar fi determinarea specificului
obligaiilor familiare si profesionale,iar a doua ar fi definirea obligaiilor.

Componentele timpului liber ar putea fi masurate prin:

1. Marimea timpului liber.


2. Cultura timpului liber.

Marimea timpului liber-Latura cantitativa al bugetului de timp este


determinata de dimensiunea elementelor componente iar aspectul calitativ de continutul
activitatii individului sau grupurilor sociale, privite prin prisma scopurilor si mijloacelor,
necesitatilor, aspiratiilor si intereselor acestora, ale conditiilor in care se desfasoara
activitatea umana .Dei reducerea sptmnii de lucru a determinat n general creterea
mrimii timpului liber, n realitate schimbrile care au avut loc au produs uneori o
cretere a timpului liber, alteori o scdere a acestuia.Pentru oamenii de afaceri,
ntreprinztorii de toate tipurile, patronii, comercianii etc., ,obligaiile profesionale
reduc drastic timpul liber, mai ales cel cotidian. Pentru mai multe ocupaii, profesii,
timpul de munc este extins pe parcursul ntregii zile, ceea ce reduce timpul liber
cotidian i cel de la sfritul sptmnii. In societatile pre-industriale nu exista timp
liber ,munca fiind intensa in anumite sezoane si redusa ca intensitate in altele. Astfel in
perioadele propice desfasurarii lucrului, timpul de munca se intinde pe toata durata zilei.
In cursul lunilor de iarna, aceasta munca este inlocuita cu o lupta pentru supravietuire
care era de obicei dificila deoarece oamenii aveau de infruntat frigul, bolile, multe
suferinte. Aceasta perioada de inactivitate nu se poate identifica cu timpul liber pentru ca
nu prezinta nici o proprietate in intelesul modern al acestuia.

5 | Page
Cultura timpului liber: Standardul scazut de viata (indeosebi in ceea ce priveste lumea rurala
care presupune jumatate din populatia tarii) nu incurajeaza opiunile axiologice. O astfel de
conjunctura socio-culturala influeneaza petrecerea timpului liber, prin accesul redus la unele
preocupari si servicii corespunzatoare, si afecteaza intelectualizarea fenomenului de consumare a
acestuia. in ceea ce priveste posibilitaile reale de petrecere a timpului liber, mentalit ile
reziduale, lipsa unor deprinderi moderne si tradiionalismul determina anumite comportamente
vizavi de valorificarea lui: in familie, prin odihna in casa sau la casa de la ar casa de vacan .Ea
este rezultatul determinant al unei industrii a timpului liber care ofer posibiliti i faciliti de
petrecere a acestuia pentru o diversitate de preferine. Dup 1989, transformrile societii
romneti au influenat cultura timpului liber. Noile mentaliti i comportamente de timp liber au
fost modelate de specificul regimului politic, implicit al societii n ansamblu, iar n anii 80 au
intervenit problemele economice care au nceput s fie resimite de populaie.

Clasificrile activitilor din timpul liber, dup durata timpului liber:

1. Zilnice
2. Week-end
3. Concedii

Activitaile din timpul liber mai sunt clasificate si in funcie de


varst(copilarie,tineree,maturitate,batranee),puterea economica a individului,gradul de sanatate
mental si fizic,localitatea de domiciliu.

PREOCUPRILE DE TIP TIMP LIBER

Far eforturi suplimentare principala modalitate de petrecere a timpului liber ramane


vizionarea programelor TV. Potrivit studiul numit Indexul consumului de televiziune in
Romania peste 84% dintre romni se uit zilnic la TV, cei mai muli dintre acetia (54%) fiind
persoane active, care au declarat c au un serviciu, n timp ce 23% sunt pensionari. n fiecare zi
din timpul sptmnii, 60% dintre persoanele active se uit la televizor dou-trei ore. De
asemenea, potrivit aceluiai studiu, romnii consum, n medie, 3,3 ore de coninut TV pe zi, n
timpul sptmnii. n zilele de la sfritul sptmnii, consumul de televiziune crete la aproape 4
ore. Totodat, n jur de 7% dintre respondeni se uit la televizor peste 8 ore n fiecare zi
(indiferent de zi), acetia fiind cei mai avizi telespectatori.

6 | Page
Cei mai muli romni (40%) au dou televizoare n gospodrie, 23% au un televizor n
gospodrie, 21% au trei televizoare, n timp ce 2% dintre romni au ase sau mai multe
televizoare n gospodrie.(2016)

Citirea ziarelor i revistelor Ultimele cifre de la BRAT privind publicul presei tiprite
i online arat c 7,3 millioane de romni citesc cel puin o publicaie pe print. Conform
rezultatelor unei cercetri, 58% dintre romni cu vrste cuprinse ntre 14 i 74 de ani citesc o
publicaie tiprit, 69% dintre ei fiind din mediul urban, iar 31% din mediul rural, scrie business-
review.eu. n timp ce femeile prefer revistele, brbaii citesc pres local, ziare i alte publicaii,
trendul fiind mai accentuat n zona rural. Publicaiile tiparite ajung la 35% din populaia rural,
n timp ce n zonele urbane procentul crete la peste 60%.(2015)

Lectura: Institutul Romn pentru Evaluare i Strategie (IRES) a realizat un studiu cu


privire la consumul i obiceiurile de lectur ale romnilor. Peste o treime dintre participanii la
studiu susin c au citit o carte n ultima lun, 23% au citit o carte n ultima sptmn, iar 12%, n
luna curent. Unul din cinci romni ns a citit o carte n urm cu mai mult de un an, 2% citesc
doar cri pentru coal sau facultate, iar 22% recunosc c nu citesc deloc. Femeile sunt mai
prezente n rndul celor care au citit o carte n ultima sptmn (26% femei fa de
19,5% brbai). n ultima sptmn au citit o carte cu precdere subiecii cu vrste
ntre 36 i 65 de ani, dar i cei care locuiesc n mediul urban. Aproape jumtate dintre
cititorii de carte reuesc s finalizeze lectura unei cri n cteva zile (42%), ali 23% susin c
citesc o carte n cteva sptmni, 6% au nevoie de mai multe sptmni, ns 3% spun c le sunt
necesare doar cteva ore.Pentru aproape o treime dintre respondeni (27%), ultima carte citit este
un roman al unui autor strin. Alte tipuri de cri citite sunt: roman scris de un autor romn (13%),
cri religioase (10%), cri profesionale (10%), toate celelalte tipuri de cri menionate adunnd
mai puin de 4% din opiuni. n ceea ce privete preferinele de lectur, cei chestionai declar c
prefer s citeasc romane n general (23%), romane poliiste (12%), romane de dragoste (10%),
cri de istorie (9%), cri de specialitate (7%) sau cri religioase (6%).(2015).

ntlnirile, petrecerile cu prieteni, rude : este prezentat mai mult n mediul urban, la
persoanele de sex brbtesc i crete odat cu nivelul de colarizare; corelaia cu vrsta a
evideniat faptul c la segmentul de tineri sub 20 de ani a sczut ponderea celor care petrec des
timpul liber prin ntlniri i petreceri.

7 | Page
Practicarea sportului :

Aproape jumtate dintre romni nu fac niciodat sport, fa de 39% dintre cetenii
europeni i doar opt din o sut de conaionali practic exerciii fizice n mod regulat, dup cum
arat eurobarometrul "Sport i activitate fizic", publicat de Comisia European.Romnii sunt cu
mult sub media european la capitolul micare, indiferent c este vorba de frecvena cu care fac
exerciii ori de scopul pentru care aleg s fac sport. Romnia nu se compar nici de departe cu
Irlanda i rile nordice, care iau micarea cel mai n serios din toat Europa. Astfel, 23% dintre
cetenii irlandezi practic o form de sport cel puin de cinci ori pe sptmn, fa de 8% n ara
noastr. Vestea bun este c stm mult mai bine dect bulgarii, grecii i italienii: doar 3% dintre
acetia desfoar activiti sportive cu regularitate. De ce aleg romnii s fac sport? Cei mai
muli (43%) spun c pentru a-i mbunti sntatea, fa de 61%, media UE, cu 18 procente
peste Romnia. Astfel, doar 10% dintre conaionali fac micare pentru a-i mbunti condiia
fizic, de patru ori mai puini dect restul europenilor. Sportul este mult mai distractiv pentru
restul Europei, dup cum arat rezultatele studiului, 39% dintre cetenii UE declarnd c acesta
este scopul pentru care aleg micarea, fa de 11%, n Romnia. Acetia sunt respondenii care tiu
de ce fac exerciii fizice, pentru c unii fac sport fr a avea neaprat un motiv. 17 din o sut de
romni intr la aceast categorie, comparativ cu 3%, media european.(2014)

Necesitatea, obiectivele i coninutul educaiei pentru timpul liber reflect faptul c n


condiiile n care timpul liber are tendina s creasc, adic s sporeasc n ceea ce prive te durata
lui, oamenii trebuie s fie nvai a se bucura de acesta. Fr o pregtire adecvat, timpul pentru
sine poate deveni o povar, un motiv al decderii, al alunecrii n plictiseal i inactivism.

8 | Page