Sunteți pe pagina 1din 8
CAPITOLUL V SISTEMUL TRANSPORTURILOR, PE CALEA FERAT. 5.1 Repere istorice Prima locomotiva a fost construité, in anul 1769, de citre francezul Cugnot. in anul 1802, Richard Stephenson a construit, in Anglia, prima locomotiva in misura si remorcheze tonaje mari. Prima cale ferata a fost construiti in Anglia, in 1825, pe ruta Stokton- Darlington, careia i s-a adiugat in anul 1830 linia Liverpool-Manchester. Caile Ferate din Roménia au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a Jungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societitii, De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in ‘mare masurd, nu a putut fi influentat de curentele politice. La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravifa-Bazias, in lungime de 62,5 km, numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferati construita pe teritoriut de astizi al Roméniei, Preluatd la 12 ianuarie 1855 de catre ,Societatea Cezaro-Criiasca Privilegiati a Cailor Ferate Austriece” (SLE.G.), dup’ unele imbunatatiri, la 1 noiembrie 1856 a fost deschis’ gi pentru transportul cilatoritor. Acesteia i-au urmat liniile Cemavods ~ Constanta (1860) si Bucuresti (1869). Marea majoritate a ciilor ferate au fost construite de citre unele societiti concesionare striine in perioada {870 ~ 1920. in 1882 Statul Roman devine proprietarul tuturor liniilor de cale feraté de pe teritoriul sau, in lungime totala de 1377 km, pe care le exploateazi de acum inainte in regie, cu personalul si controlul su, 5.2 Infrastructura publica Elementele concrete ale infrastructurii feroviare publice sunt liniile ferate curente dintre stati, finiife ferate de primire-expediere din stati, liniile ferate de evitare, aparatele de cale, poduri, tuneluri, viaduete, alte lucrari de arta, lucriri geotehnice de protectie si consolidare , plantatiile de protectie de-a lungul liniilor ferate precum si instalafiile fixe de sigurant’ si conducere operativa a circulatiei trenurilor si liniile electrice de contact cu substatiile de tractiune electric’, Caracteristici generale Infrastructura feroviard public prezinti urmatoarele caracteristici generale: 68 OR catre francezul Anglia, prima ‘pe ruta Stokton- anchester. 125 de ani. De-a tehnic si uneoti, stabilitate care, in s, in lungime de prima cale ferata januarie 1855 de ‘erate Austrice fost deschis’ 9l 360) si Bucuresti construite de citre jlor de cale feratl Te exploatese de ablice sunt liniile e din stati, linile ste, alte Tucrari de ede protectie de-n anti si conducet st eu substatile de rele caracteristidl Jungime retea (km) - 11.380; Jungimea liniilor de exploatare electrficate (km) - 3.971; lungime totald a liniilor de cale ferata (km) - 22.247 lungime totala a liniilor electrificate (km) - 8.585; densitate refea (km/1000 km?) ~ 48; linii duble (%) - 23; Tinii electrificate (°6) — 42; stati de cale ferata (umar) - 1.419; triaje de cale ferata (numir) ~ 21; aparate de cale (numa) - 34,000; poduri (numar) - 4.236; podete (numa) - 14.531; tuneluri (numar/km) - 211/63; instalatii centralizare electrodinamica in statii (numér) ~ 633; substafii de tractiune electric’ (aumir) — 76; dispecer energetic feroviar (numir) — 22; bloc linie automat (km linie curentakm lungime desfasurati) - 4226/7423; Jungimea liniilor echipate cu bloc de linie automat (km) - 4.380, din care 2.401 cale dubld si 1.979 cale simpla; schimbitori simpli (mumar) - 24.247; traversari (numar) ~ 229; traversiri duble jonctiuni (numa) - 1.835 bretele (numa) - 591 Jini electrice de joasa tensiune (numar) - 18.170 refea telecomunicatii (km) - 11.510 volum total de transpost (miliarde tone km conventionale.) - 45,2 mirfuri transportate (milioane tone) - 105,0 calatori expediati (milioane calatori)- 216.6. CFR SA detine si 0 infrastructuri feroviara privaté compusa din lin ‘care sunt destinate strict exploatirii necomerciale, instalatii de telecomunicaf Widiri etc., precum si proprietati care mu sunt legate direct de circulatia feroviard, exploatases acestora find o sursi important de venit. Ca urmare a fepartizirii patrimoniului SNCFR, in conformitate cu domeniul specific de ixtivitate, CFR SA define in proprietate privati cladiri si constructii, terenuri, uniti de productie, ateliere de proiectare, Centrul de informatica si oficiile de calcul teritoriale, Agentia de telecomunicatii, Tipografia Filaret, Editura Veroviard, centrele de instruire si de perfectionare, grupuri scolare si gridinite, (luburi si daze sportive, hoteluri si restaurante si altele, CER SA presteaza servicii de productie industriala dintre care: instalatii the sonorizare, indicatoare de circulatie feroviar’, transformatoare si redresoare le toate tipurile, confectii metalice, prelucrati prin aschiere, impregnare KERR KKK KKK KS KAN KS SAAA SS SN 69 traverse lemn. Unititile de productie sunt situate in Bucuresti, Ploiest, Craiova, Galati, Suceava, Brasov, Oradea, Arad Infrastructura feroviara din Roménia este de calitate medie, avnd linii magistrale pe care se circuld cu viteze de 140 km/h, dar si linii secundare pe care vitezele de circulatie sunt mai mici. Gradul de automatizare si telemecanizare este destul de ridicat, un atu constituindu-l, in actuala conjuncturi, gradul mare de electrificare, care are un impact negativ redus asupra mediului inconjurator. 5.3 Structura organizatoricd Ordonanja de urgené nr. 12 din iulie 1998, privind transporturile pe ciile ferate si reorganizarea Societitii Nationale a Cailor Ferate Romane, care a avut statut de regie autonomi, precum si prin alte hotiréri ale Guvernului Roméniei, s-au format mai multe entitai distincte. Compania Nationali de Cai_Ferate “CLR” ~ S.A. - detine in concesiune infrastructure feroviard publica pe o durati de 49 ani de fa data inffintarii, ira plata redevenfelor catre proprietar, care este statul roman, reprezentate prin Ministerul Transporturilor, Ea detine in proprietate terenurile pe care se afl infrastructura concesionati si este scutita de plata impozitelor si a taxelor asupra elementelor de infrastructura sau terenurilor publice. Ea are ca obiect de activitate facilitarea realizarii transportului public intem si intemationat in conditii de sigurant, gestionarea, dezvoltarea si modemnizarea infrastructurii si alte activititi conexe. Ea este obligata si puna la dispozitia operatorilor de transport infrastructura, in mod nediscriminatoriu, pe baza contractului de acces, operatorii trebuind s plateascd un tarif de utilizare a infrastructuri Societatea Nationala de Transport Feroviar de marfi “C.F.R. Marti S.A. - are ca obiect de activitate efectuarea transporturilor de marfé in trafic intem si international cu expedifii de mesagerie, coletarie, containere si vagoane complete, transportul de mari in teafie combinat, fucriri de intrefinere si reparatii locomotive, vagoane, utilaje mecanizate etc, Pentru accesul la infrastructurd, pliteste Companiei Nationale de Cai Ferate “CER.” —S.A. tarful de utitizare pe baza contractului de acces. Societatea_Nationali_de_ Transport Feroviar_de_Calatori_“C.F.R. Calatori” — S.A, - are ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de cdfgtori, a transportului de bagaje si mesagerii, exploatarea vagoanelor de dormit, cuset, bar si restaurant, in trafic intern si international, efectuarea transporturilor de posta, militare, penitenciare si cu alle vagoane speciale, Pentru accesul la infrastructura, plateste Companiei Nationale de Cai Ferate“C.F.R.”~ S.A. tariful de utilizare pe baza contractului de acces. Societatea de Administrare Active Feroviare “S.A.A.F,” — S.A. - are ca obiect de activitate administrarea excedentului de active, corporale si 70 0 ucuresti, Ploiesti, medie, avand linii linii secundare pe automatizare si adu-l, in actuala act negativ redus transporturite pe te Romane, care a ri ale Guvernului A-~ detine in 49 ani de la data ste statul roman, prietate terenurile lata impozitelor si publice. Ea are ca public inten $i a si modernizarea uni la dispozifia ‘inatoriu, pe baza arif de utilizare a “CBR. Marfi” ~ de marfi in trafic ie, containere si binat, lucrari de tizate ete. Pentru ii Ferate “CF.R” Calatori R. sportului feroviar serii, exploatarea ‘si international, cu alte vagoane Nationale de Cai de acces. MED SA. are ive, corporale si necorporale, preluate prin reorganizarea fostei Societati Nationale a Cailor Ferate Romane. Societatea de Servicii de Management Feroviar “S.M.F.” ~ S.A. - furnizeaz’ toate serviciile de contabilitate, de reanalizare a contractelor, cefectuarea platiler, servicii juridice, managementul proiectelor, intocmeste nalize, organizeaza licitaii etc Compania National de Cai Ferate “C.F.R.” - S.A., care gestioneaza infrastructura feroviard are in subordine subunitati teritoriale, numite regionale, care divizeazi reteaua nationala de cale ferata in opt regionale, La rindul lor, cele patru societati au infiinfat ta nivelul regionalelor agentii care se ocupa cu activitatile specifice fiecirei dintre ele. 5.4 Baza tehnico-material ©. calea ferati propriu-zisa; mijloacele de tractiune (locomotivele); ‘mijloacele de transport (vagoanele); clidirile de serviciu; instalatiile de telecomanda, electtifigare si semnalizare. oo0°0 5.4.1 Calea ferata Calea feratd reprezinta un ansamblu de constructi si instalatii care fac posibila circulatia trenurilor pe un anumit traseu. Elementele constitutive ale unei cdi ferate sunt infrastractura gi suprastructura. Infrastructura c&ii ferate este alcdtuiti din terasamente si lucriri de art (poduri, viaduete, tuneluri, ziduri de sprijin etc.), iar suprastructura din traverse, sine, schimbatori de cale (macazuti), cladiri si instalagi Clasificare “1 dupa ecartament: + normale (1435 mm); + inguste (sub 1435 mm); + Jargi (peste 1435 mm); (“J dupa numarul liniilor intre dou puncte de sectionare: + simple (cu un singur fir de circulatie pentru ambele sensuri); + duble (cu dou’ fire de circulatic, pe fiecare se circula intr-un singur sens); + multiple (cu mai multe fire de circulatie); dupa importanja traficului + magistrale sau principale; + secundare; + uzinale. iniile magistrale sau principale, de prima important economic’, ‘Jeaga capitala gi principalele orase ale [rit intre ele si pe acestea cu punctele 1 de trecere a frontierei inclusiv cu cele din porturi. Ele servese ca ax al unei relele de cale ferata si aw 0 zona proprie de influent economica, politica st Strategic. Rejeaua feroviar’ a {arii noastre a fost jmpirtité conventional in opt magistrale care pleaca din Bucuresti spre granita. Liniite secundare asigura citculajia trenurilor in anumite zone si legatura cu Tiniile magistrale, in traficul de cakitori ponderea cea mai mare 0 au liniile secundare pe care se asiguri deplasarea fortei de munca spre locurile de munca si retur spre locurile de domiciliu. Liniile uzinale sunt proprietate a agentilor economici, care datoritt Volumalui mare de marfuri transportate inregistreaza cheltuieli mai mici fat de varianta incircarii-descaredrii lor in statit la linia publica. Liniile uzinale Pot fi cu sau fira statie wzinala si asigura fegatura intre o static de cale ferata $i depozitele agentilor economici J dupa destinayie sunt; * linii de cale ferata curente (asigura seetionare); * linii din stafiile de cate ferata; * linii cu destinatie speciala. reulatia intre punctele 5.4.2 Punctele de sectionare Punctele de sectionare sunt locurile unde instalatiile feroviare permit incrucisarea tenurilor, trecerea for inainte (depasirea), urmirirea tren dup ren, stationarea pentru imbarcarea si debarcarea cilitorilor, gararea Vagoanelor pentru incarcare-descBrcare, descompunerea si compunerea trenurilor ete. Portiunile de cale ferata separate prin puncte de sectionare se numesc Sistante de citculutie sau sectoare de bloc de linie automat Punetele de sectionare se stabilese in functie de volumul traficului de arfuri si célatori, de numarul trenuritor, de nevoile de setvire a focalitatilor, a agentilor economici etc. Dupii activitatea desfisurata si dotarea lor tehnic’, punctele de Stafionare se impart in: © statii de cale ferata; © halte de miscare; © posturi de migcare (de reavizare); © semnale de bloc de linie semiautomate; © semnale de bloc de linie automate. in raport de natura traficului servit statiife de cafe ferata sunt de trei feluri: + de marfuri; + de calatori: n impo ura wunp! fierat eure cale sa tac do (p in de vese ca ax al unei somic’, politica gi ‘& conventional in anumite zone si ea cea mai mare o si de munea spre nici, care datorité uieli mai mici fata A. Liniile wzinale tatie de cale ferata punctele e feroviare permit marirea tren dupa latorilor, gararea 1 si compunerea fionare se numese umul traficului de vire a localitatilor, rica, punetele de feratd sunt de trei + mixte. Stafiile de mérfuri sunt amplasate in apropierea unor focalitati cu importante activitati economice, statile de calitori sunt amplasate in centrele urbane care se constituie in locurile de incepere sau terminare a parcursului trenurilor, iar statiile mixte, care sunt in majoritate pe refeaua de cai ferate, sunt amplasate in aga fel incat permit sosirea ambelor forme de trafic in functie de natura si volumul operatiilor efectuate, statiile de cale ferata sunt de dow’ tipuri: tehnice si intermediare. Stafiile tehnice se amplaseaz in punctele unde se concentreazi mari curenti de marfi si vagoane precum si in punctele de intretaiere a liniilor de cale ferati magistrale, unde o parte din curentii de vagoane igi schimba directia de mers. in aceste statii operatiile tehnice au volumul cel mai mare, in principal de compunere-descompunere a trenurilor, dar si pentru celelalte categerii de operatiitehnice specifice. Sectia de cireulatie este acea portiune de linie magistrala (principala) sau secundard pe care se pastreaz, in general, aceleasi caracteristici de trafic (acelasi numar de trenuri si aceeasi structura de trafic). Ea este cuprins& intre doua statii de dispozitie. Sectia de remoreare este acea portiune dintr-o linie magistrala (principata) sau secundara pe care se asiguri tractiunea diferitelor categorii de trenuri cu aceleasi locomotive care apartin unui depou, numit depou de domiciliu, Stafiile intermediare se amplaseaza, in general, in acele locuri in care se asigura servirea comoda a clientilor cailor ferate. Ele se construiese intre stajiile tehnice, pe liniile principale, Distanfa medie intre dou stati intermediare este cuprinsd intre 8 — 12 km. Nodul de cale feratd este o statie de dispozitie. El este amplasat intr-un loc de ramificatie a cai ferate (unde ramificatia are cel pufin trei directii de mers). Complexul de cale ferati este format dintr-un ansamblu de stafiiintre care exist’ relatii functionale, permanente si intense, in scopul realizarii nevoilor de transport ale unor localitifi mai mari, Complexul de cale ferata cuprinde statii de triaj, de marfuri si de calatori Stafiile de eildtori si mixte, in raport cu pozitia lor in reteaua feroviara si cu modul cum circuld trenurile de calatori prin ele, sunt: B © de trecere, atunci cand trenurile strabat stetia dintr-o parte in cealalti (de exemplu, Brasov calatori); © terminus, in care trenurile intra si ies doar printr-o singur& parte, cealalté fiind inaccesibila constructiv (de exemplu, Bucureyl Nord); de tumus, unde locul locomotivei se schimba de la un capat al trenului la celilalt (care anterior a fost finele trenului) pentru a continua parcursul (de exemplu, Suceava Nord, Titan etc.). ° Haltele de migcare sunt puncte de sectionare care dispun de lini pentru efectuarea operatiilor de incrucisare si depasire a trenurilor. in uncle cazuri au loc operafii de servire a traficului local de calatori, iar in cazul haltelor comerciale se desfasoara operatii de servire a traficului de marfuri Posturile de miscare sau reavizare in linie curent& sunt servite de catre un agent si nu dispun de tinii de garare, fiind amplasate intre staiile feroviare asigurd urmirirea circulatiei trenurilor, contribuind la cresterea capacititii de circulatie a liniilor. Posturile blocului de linie semiautomat si semnalele luminoase de trecere a blocului de linie automat servesc ca posturi de urmarire a trenurilor, realizind aceleasi scopuri ca in cazul posturilor de reavizare in linie curenti, fara a mai fi dublate de catre un agent. 5.4.3 Mijloacele de transport feroviar (vagoanele) Prezinti unele caracteristici constructiv-functionale adaptate la natura mirfurilor, iar diversitatea cerinfelor in transportul de mirfuri a determinat aparitia mai multor tipuri de vagoane. Vagoanele se pot clasifica dupa mai multe criterii: = dupa numarul de osii, pot fi cu 2, 4, 6,8 sau mai multe osiis = dup’ felul aparatului de rulare, pot fi + cu osii atasate la sasiu; + pe boghiuris = dup’ felul suprastructurii, pot fi + descoperite: platforms, cu peretii scunzi, cu pereti + acoperite; * cisterna; + speciale: vagoane pentru transportul cimentului, pentru cereale in vrac, pentru mirfuri perisabile si vietifi, vagoane pentru marfuri grele sau, si agabaritice + de calatori: vagoane de clas cu compartimente, fara compartimente, vagoane dormitor si restaurant, vagoane de posta si de bagaje, inal 74 inyent Yupoane juve a dintr-o parte in uti-o singura parte, semplu, Bucuresti de la un capat al trenului) pentru a “itan ete.). wre dispun de lini reourilor, in unele latori, iar in cazul lui de marfuri. itd sunt servite de lasate intre statile ouind la cresterea ele luminoase de mirire a trenurilor, re in linie curenti ) adaptate la natura irfuri a determinat clasifica dupa mai ite osiis i inalti. pentru cereale in ntru mérfuri grele ira compartimente, >agaje. Totalitatea vagoanelor din evidenfa caii ferate constituie parcul inventar. Parcul inventar se imparte in pare activ si parc inactiv. Din punet de vedere al posibilititilor tehnice de functionare, parcul de vagoane se imparte in pare utilizabil si pare neutilizabil. Parcul utilizabil cuprinde: parcul activ, de rezerva si de depozit. 5.4.4 Mijloacele de tractiune feroviara (locomotivele) Au rolul de a asigura tractiunea trenurilor pe sectiile de remorcare, precum si de a efectua operatiile de manevra in staf Totalitatea locomotivelor din evidenta cAii ferate reprezinti_parcul inventar. Acesta este format din pare utilizabil si pare neutilizabil. Parcul inventar pare pare utilizabil neutilizabil parcul parcul de activ rezerv: locomotivele locomotivele apte | Piocomotivele repartizate pentru pentru remorcarea | | gofecte, in remorcarea trenurilor, dar care asteptare trenurilor de marfa sunt finute in| | sentrw a intra side cdkitori si pistrare pentru | | Er tcparatit locomotivele de anumite — situatii, | | {Ay5h manevra locomotive asteptare inchiriate —altor | | ete a agenti economici si | | Cacate, locomotive detasate la alte depouri.