3 Probabilitate conditionat

a. Evenimente Independente.
Deseori trebuie s
a calcul
am probabilitatea unui eveniment A n ipoteza c
a un anumit eveniment B a avut loc.
Aceast
a probabilitatea se numeste probabilitatea lui A conditionat
a de B si se noteaz
a P ( A| B).

Observatia 3.1 Daca spatiul are n elemente elementare, iar evenimentele A B si B au m, respectiv p, eveni-
mente elementare, atunci n ipoteza ca evenimentul B a avut loc (spatiul de evenimentelor elementare este deci B,
constnd n p evenimente elementare), probabilitatea lui A este
m
P ( A| B) = .
p

mpartind numaratorul si numitorul prin n, obtinem deci

m
m n P (A B)
P ( A| B) = = p = .
p n P (B)

Suntem deci condusi la urm

atoarea.

Definitia 3.2 Dat fiind un eveniment B cu P (B) 6= 0, definim probabilitatea lui A conditionata de B prin

P (A B)
P ( A| B) = . (9)
P (B)

Are loc urm

atoarea.

Teorema 3.3 (Regula de nmul

tire a probabilit
atilor) Daca A si B sunt evenimente cu P (A) 6= 0, P (B) 6= 0,
atunci
P (A B) = P (A) P ( B| A) = P (B) P ( A| B)

Demonstratie. Rezult
a din definitia (9) a probabilit
atii conditionate prin eliminarea numitorului (prin nmultire
cu P (B)).

Exemplul 3.4 Referitor la defectele unor suruburi dintr-un anumit lot, sa notam cu A evenimentul prea subtire,
respectiv cu B evenimentul prea scurt. Fie P (B) = 0.1, si probabilitatea conditionata ca un surub care este prea
scurt sa fie de asemenea prea subtire P ( A| B) = 0.2. Care este probabilitatea ca un surub ales la ntmplare din lot
sa fie si prea subtire si prea scurt?
Folosind teorema anterioara obtinem

P (A B) = P (B) P ( A| B) = 0.1 0.2 = 0.02.

Un concept important n calculul probabilit

atilor este cel de independenta, definit dup
a cum urmeaz
a.

Definitia 3.5 Spunem ca evenimentele A si B sunt independente daca

P (A B) = P (A) P (B) .

Observatia 3.6 Daca P (A) 6= 0 si P (B) 6= 0, mpartind relatia anterioara prin P (A) (respectiv prin P (B))
obtinem
P ( A| B) = P (A) si P ( B| A) = P (B) .
Aceasta arata ca evenimentele A si B sunt independente daca si numai daca probabilitatea de aparitie a eveni-
mentului A nu depinde daca evenimentul B a avut loc sau nu (similar pentru evenimentul B).

Definitia 3.7 Spunem ca evenimentele A1 , . . . , An sunt independente daca probabilitatea intersectiei oricarora din-
tre ele este egala cu produsul probabilitatilor evenimentelor respective, adica daca

P (Ai1 . . . Aim ) = P (Ai1 ) . . . P (Aim ) ,

oricare ar fi indicii 1 i1 < i2 < . . . < im n.

7
Observatia 3.8 Conform definitiei anterioare, trei evenimente A, B, C sunt independente daca sunt verificate
urmatoarele egalitati:

P (A B) = P (A) P (B) ,
P (A C) = P (A) P (C) ,
P (B C) = P (B) P (C) ,
P (A B C) = P (A) P (B) P (C) .

n mult din problemele de probabilit ati trebuie s

a alegem n mod repetat dintr-o anumit a multime de obiecte
(numit a populatie), procedeu numit extragere dintr-o populatie. Exist a doua moduri n care se poate face extragerea:
- extragere cu nlocuire: obiectul extras este nlocuit napoi n populatie nainte de a extrage urm atorul
obiect.
- extragere f ar a nlocuire: obiectul extras din populatie nu este nlocuit napoi n populatie nainte de
urmatoarea extragere.
Exemplul urm ator arat
a diferenta dintre cele doua tipuri de extrageri.

Exemplul 3.9 O cutie contine 10 suruburi, din care trei sunt defecte. Sa se calculeze probabilitatea de a extrage
doua suruburi fara defecte.
Sa notam cu A evenimentul primul surub extras nu are defecte si cu B evenimentul al doilea surub extras
nu are defecte.
7
Evident, P (A) = 10 deoarece 7 din cele 10 suruburi nu au defecte, si fiecare surub are probabilitate egala de a
1
fi extras ( 10 ).
Daca nainte de a extrage al doilea surub punem napoi n cutie primul surub extras (extragere cu nlocuire),
7
atunci evident pentru a doua extragere situatia este aceeasi ca pentru prima extragere, si deci P (B) = 10 .
Cum cele doua extrageri sunt independente, avem
7 7 49
P (A B) = P (A) P (B) = = = 0.49.
10 10 100
Daca nsa nu punem napoi n cutie primul surub extras nainte de a doua extragere din cutie (extragere far a
7
nlocuire), atunci P (A) = 10 ca si n cazul anterior, dar evenimentele A si B nu mai sunt independente n acest
caz (probabilitatea de aparitie a lui B depinde de apritia/neaparitia evenimentului B).
Daca evenimentul A a avut loc, n cutie se gasesc 9 suruburi, din care 3 sunt defecte. Avem deci P ( B| A) =
3 2
9 = 3 . Folosind regula de nmul tire a probabilitatilor, obtinem n acest caz

7 2 7
P (A B) = P (A) P ( B| A) = = = 0.47...
10 3 15
Exercitii

Exercitiul 3.1 La aruncarea a doua zaruri, care este probabilitatea de a obtine o suma mai mare de 3 dar nu mai
mare de 6?

Exercitiul 3.2 La aruncarea a doua zaruri, care este probabilitatea de a obtine o suma nu mai mare de 10?

Exercitiul 3.3 Daca o cutie contine 10 suruburi scurte si 20 de suruburi lungi, care este probabilitatea de a obtine
cel putin un surub lung la extragerea a doua suruburi cu nlocuire?

Exercitiul 3.4 n exercitiul anterior, probabilitatea va creste sau va scade daca suruburile se extrag fara nlucire?
Ghiciti mai nti rezultatul, apoi calculati.

Exercitiul 3.5 Trei suruburi sunt extrase la ntmplare dintr-un lot de 100 de suruburi, din care 10 sunt defecte.
Sa se determine probabilitatea ca toate cele 3 suruburi extrase sa nu aiba defecte, n ipoteza ca
a) suruburile se extrag cu nlocuire
b) suruburile se extrag fara nlocuire.

Exercitiul 3.6 Care este probabilitatea de a obtine cel putin un sase la aruncarea a trei zaruri?

Exercitiul 3.7 n ce conditii nu are importanta daca extragem cu sau fara nlocuire?

8
Exercitiul 3.8 Doua cutii contin fiecare 10 bile, numerotate de la 1 la 10, si se extrage cte o bila din fiecare urna.
Sa se determine probabilitatea evenimentului E ca suma celor doua numere extrase sa fie mai mare dect 4.

Exercitiul 3.9 Daca un anumit cauciuc are o durata de viata mai mare de 50000 kilometri cu probabilitate 0.9,
care este probabilitatea ca un set de cauciucuri de masina va avea o durata de viata de cel putin 50000 kilometri?

Exercitiul 3.10 Un lot de 200 de bare de fier contine 50 de bare de dimensiune prea mare, 50 de bare de dimensiune
prea mica, si 100 de bare de dimensiune dorita. Daca doua bare sunt alese la ntmplare din lot fara nlocuire, care
este probabilitatea de a obtine:
a) doua bare de dimensiune dorita;
b) exact o bara de dimensiune dorita;
c) nici o bara de dimensiune dorita;
d) doua bare prea mici?

Exercitiul 3.11 Daca observam cele 4 plicuri extrase fara nlocuire dintr-un lot de 100 de plicuri, care este prob-
abilitatea ca toate sa fie curate, daca 3% din plicuri sunt patate?

Exercitiul 3.12 Daca un circuit contine patru comutatoare automate, si ca probabilitatea 99% ca ntr-un anumit
interval de timp toate comutatoarele sa functioneze, ce probabilitate de functionare trebuie sa aiba comutatoarele
pentru intervalul de timp ales?

Exercitiul 3.13 Un aparat de control a presiunii contine 3 piese electronice, si aparatul nu functioneaza dect daca
toate aceste piese functioneaza. Care este probabilitatea ca aparatul sa se defecteze ntr/un anumit interval de timp,
daca probabilitatea de defectare a pieselor eletronice n intervalul de timp ales este 0.04?

9
4 Tehnici de num
arare: permut
ari, combin
ari, aranjamente
n cazul spatiului cu un num
ar finit de evenimente, am vazut ca probabilitatea unui eveniment A este dat
a de
formula
|A| nr. cazuri favorabile lui A
P (A) = = .
|| nr. total de cazuri
Cu alte cuvinte, problema calculului probabilit atii se reduce la a num ara evenimentele elementare pentru care
are loc evenimentul A. n practic a, aceasta poate fi nsa o problem a, deoarece dac
a numarul total de evenimente
elementare este foarte mare, atunci este practic imposibil a num ararea efectiv
a a tuturor cazurilor posibile. Din
acest motiv, este util
a cunoasterea unor principii de baz a n numarare.
Un prim principiu este urm atorul:

1. Principiul de baz a n num arare: dac a un experiment are n1 rezultate posibile, iar un al doilea experiment
are n2 rezultate posibile, atunci la efectuarea celor dou
a experimente pot apare n1 n2 rezultate posibile.

Exemplul 4.1 Experimentul aruncarii unui zar are 6 rezultate posibile (fetele 1, 2, . . . , 6), iar experimentul
aruncarii unui ban are 2 rezultate posibile (stema S sau banul B). La experimentul aruncarii unui zar si a
unei monede pot apare 6 2 = 12 rezultate posibile ((1, S) , . . . , (6, S) , (1, B) , . . . , (6, B)).

Principiul de baz
a n num arare se poate extinde inductiv la un num ar oarecare de experimente: daca primul
experiment are n1 cazuri posibile, cel de-al doilea n2 cazuri posibile, ... , cel de-al k-lea experiment poate avea
nk cazuri posibile, atunci la efectuarea celor k experimente num arul de cazuri posibile este n1 n2 . . . nk .

Exemplul 4.2 Daca o persoana si poate alege o camasa n 3 moduri distincte, o pereche de pantaloni n
5 moduri distincte si o pereche de pantofi n 2 moduri distincte, atunci numarul de alegeri distincte a unei
tinute vestimentare este 3 5 2 = 30 moduri distincte.

2. Permut ari: o permutare a unor obiecte reprezinta o anumit a aranjare a acestor obiecte ntr-o anumit
a ordine.
Spre exemplu, exist
a 3! = 1 2 3 = 6 permut
ari a trei litere a, b, c: abc, acb, bac, bca, cab, cba.
Are loc um
atoarea:

ari) a) Numarul total de alegeri ordonate a n obiecte diferite este

Propozitia 4.3 (Permut

Pn = n! = 1 2 . . . n. (10)

b) Daca cele n obiecte nu sunt diferite, si pot fi mpartite n k clase de obiecte identice, obiectele din clase
diferite fiind diferite ntre ele, atunci numarul de ordon ari distincte a celor n obiecte este
n!
Pn1 ,n2 ,...,nk = , (11)
n1 !n2 ! . . . nk !
unde ni este numarul de obiecte identice din clasa i.

Demonstratie. a) Primul obiect (cel de pe prima pozitie) poate fi ales n n moduri. Cel de-al doilea obiecte
poate fi ales n n 1 moduri din cele n 1 obiecte r
amase. Cel de+al treilea obiect poate fi ales n n 2
moduri din cele n 2 obiecte r
amase, samd.
Conform principiului de baz
a rezult
a c
a num
arul total de alegeri este egal cu produsul n(n 1)(n 2). . .1 =
n!.
b) Vom face demonstratia n cazul k = 2.
Primele n1 obiecte pot fi asezate pe oricare din cele n1 + n2 pozitii, n Cnn11+n2 moduri, iar cele n2 obiecte
r amase, n Cnn22 moduri. Conform principiului
amase pot fi asezate pe oricare din cele n1 +n2 n1 = n2 pozitii r
de baz
a n num arare, numarul total de ordonari este dat de
(n1 + n2 )! n2 ! (n1 + n2 )!
Cnn11+n2 Cnn22 = = .
n1 ! n2 ! n2 ! 0! n1 !n2 !

10
 Exemplul 4.4 O cutie contine 10 bile, din care 6 bile sunt rosii iar 4 sunt albastre. Sa consideram eveni-
mentul A constnd n extragerea bile rosii si apoi a bilelor albastre.
Pentru a determina numarul de evenimente elementare putem folosi formula din partea b) a propozitiei an-
terioare: cele 10 bile pot fi mpartite n k = 2 clase, din care prima cu n1 = 6 bile rosii identice, si a doua
cu n2 = 4 bile albastre identice. Spatiul de probabilitate (numarul de extrageri distincte a celor 10 bile, adica
numarul de alegeri ordonate a 10 obiecte din care n1 = 6 sunt identice si n2 = 4 sunt de asemenea identice)
10!
are || = 6!4! = 210 evenimente elementare. Cum numarul de cazuri favorabile producerii evenimentului A
este 1 (singura posibilitate este rrrrrraaaa, unde r reprezinta o bila rosie iar a o bila albastra), si deoarece
toate evenimentele sunt egal probabile, obtinem:
1 1
P (A) = 10!
= 0.005
6!4!
210

(2+3+4)! 9!
Exemplul 4.5 Numarul de aranjari distincte a 2 bile albe, 3 bile negre si 4 bile rosii este 2!3!4! = 2!3!4! =
1260.

Formula anterioara se extinde inductiv la ordonarea a n1 + n2 +. . .+ nk obiecte, unde n1 , n2 , . . . , nk reprezint

a
numarul de obiecte identice din fiecare categorie, num
arul total de ordon ari fiind dat de
3. Aranjamente: un aranjament de n obiecte distincte luate cte k reprezint
a o anumit a aranjare a k obiecte
din cele n ntr-o anumit
a ordine. Spre exemplu, exist
a 6 aranjamente a trei litere a, b, c luate cte dou
a:
ab, ac, bc, ba, ca, cb.

Propozitia 4.6 Numarul total de alegeri ordonate a k obiecte din n obiecte diferite este
n!
Akn = = n (n 1) . . . (n k + 1) . (12)
k!

Demonstratie. Primul element se poate alege din cele n elemente n n moduri distincte; cel de al doilea
element se poate alege din cele n 1 elemente r
amase n n 1 moduri distincte; cel de al treilea element se
poate alege din cele n 1 1 = n 2 elemente r
amase n n 2 moduri, samd.
Conform principiului de baz a, num arul total de posibilit ati este dat de produsul numarului de posibilit
ati
pentru fiecare alegere, adica n (n 1) . . . (n k + 1) (ultimul factor este n k + 1 deoarece la alegerea
celui de al k-lea element, au fost deja alese primele k 1 elemente, si deci au r amas n (k 1) = n k + 1
elemente din care urmeaz a s
a se aleag
a cel de-al k-lea element)

Exemplul 4.7 Daca dintr-o cutie cu 10 bile numerotate de la 1 la 10 se extrag n ordine 3 bile, atunci
numarul total de extrageri distincte este egal cu A310 = 10 9 8 = 720 moduri.

Exemplul 4.8 Numarul de cuvinte diferite ce se pot forma cu literele alfabetului este 315 = 28, 629, 151 (pe
fiecare din cele 5 pozitii poate apare oricare din cele 31 de litere ale alfabetului, deci 31 31 31 31 31 = 315
posibilitati).
Numarul de cuvinte diferite ce se pot forma cu literele alfabetului f
ar
a a permite repeti
tia unei litere este
aranjamente de 31 (numarul de litere din alfabet) luate cte 5, adica
31!
A531 = = 31 30 29 28 27 = 20, 389, 320
5!

4. Combin ari: o combinare a n obiecte luate cte k reprezint a o anumit a alegere a k obiecte din cele n (f ar
aa
lua ns
a n cosniderare ordinea alegerii obiectelor). Spre exemplu, exist a 3 combinari a trei litere a, b, c luate
cte doua: {a, b} , {a, c} , {b, c} (de observat c
a alegerile {a, b} si {b, a} sunt identice, ordinea alegerii nefiind
important a).

Propozitia 4.9 a) Numarul total de alegeri neordonate (fara a considera ordinea) a k obiecte din n obiecte
diferite, f
ara a permite repeti
tiile, este
Akn n! n (n 1) . . . (n k + 1)
Cnk = = = . (13)
k! k! (n k)! 1 2 ... k

11
 b) Numarul total de alegeri neordonate (fara a considera ordinea) a k obiecte din n obiecte diferite, per-
mitnd repetitiile, este
(n + k 1)!
Cnk = Cn+k1
k
= (14)
k! (n 1)!

Demonstratie. a) Pentru o submultime cu k elemente din cele n elemente fixat a, putem forma k! multimi
ordonate distincte avnd aceste k elemente. Procednd astfel, unei alegeri neordonate de k obiecte din n
obiecte i corespund exact Pk = k! alegeri ordonate de k obiecte din n obiecte. Cum num arul de alegeri
neordonate este Cnk , iar num
arul de alegeri ordonate este Akn , conform principiului de baz
a rezult
a c
a avem
ecuatia
Cnk Pk = Akn ,
de unde rezult
a formula anterioar
a.
b) Consider am pentru simplitate cazul alegerii neordonate a k = 6 obiecte din n = 5 obiecte diferite, notate
a, b, c, d, e, permitnd repetitiile.
Deoarece ordinea alegerii literelor nu conteaz a, putem considera c
a a fost mai nti aleas
a litera a de un num
ar
de ori, apoi litera b de un num ar de ori, samd. Reprezentam o astfel de alegere formal prin simbolurile _
si /, folosind simbolul _ pentru litere si simbolul / pentru a separa grupuri de litere identice; spre
exemplu, alegerea (a, a, a, b, c, c) corespunde secventei _ _ _/_/_ _// (de 3 ori litera a, de 2 ori litera b, o
data litera c si de 0 ori litera c).
Secventa astfel construit
a are lungimea 6 + 5 1 = 10 (de 6 ori simbolul _ si de 6 1 = 5 ori simbolul
separator /), num arul total de astfel de secvente fiind egal cu num ati de aranjare a celor 5
arul de posibilit
5
simboluri / n cele 6 + 5 1 pozitii, fiind egal cu C6+51 . Se obtine astfel formula C56 = C5+61
6
, sau n
cazul general (observnd c a n cazul studiat avem n = 5 si k = 6) obtinem formula Cnk = Cn+k1k
.

Exemplul 4.10 Daca dintr-o cutie cu 10 bile numerotate de la 1 la 10 se extrag 3 bile (fara a considera
ordinea extragerii bilelor, doar rezultatul extragerii, adica extragerile 123, 132, 213, 231, 312 si 321 sunt
A3
3
considerate identice), atunci numarul total de extrageri distincte este egal cu C10 = P10
3
= 720
6 = 120 moduri.

Exemplul 4.11 Numarul de moduri n care un lot de 5 becuri poate fi ales dintr-un lot de 500 de becuri este
egal cu numarul de combinari de 500 obiecte luate cte 5 (ordinea alegerii celor 5 becuri nu conteaza), si deci
este
5 500! 500 499 498 497 496
C500 = = = 255, 244, 687, 600.
5!495! 12345

Exemplul 4.12 Numarul de alegeri a 6 litere din multimea {a, b, c, d, e}, permitnd repetitiile, este C56 =
5 5
C5+61 = C10 = 252. Exemple de alegeri sunt (a, a, a, b, c, c), (a, a, b, c, c, d), etc. De oservat ca deoarece
ordinea alegerii nu conteaza, alegerile (a, a, a, b, c, c) si (a, a, b, a, c, c) sunt identice (exista P6 = 6! alegeri
identice avnd n componenta literele a, a, a, b, c, c, obtinute prin permutarea ordinii literelor alese).

Exercitii

Exercitiul 4.1 Sa se scrie toate permutarile cifrelor 1, 2, 3, 4.

Exercitiul 4.2 Sa se scrie:

a) Toate aranjamentele literelor a, e, i, o, u luate cte doua;
b) Toate combinarile literelor a, e, i, o, u luate cte doua (fara repetitii ale literelor);
c) Toate combinarile literelor a, e, i, o, u luate cte doua, permitnd repetitia literelor.

Exercitiul 4.3 Cte loturi diferite de 4 obiecte se pot alege dintr-un lot de 50 de piese?

Exercitiul 4.4 n cte moduri diferite putem planifica 7 muncitori pentru a efectua 7 sarcini (cte un muncitor
pentru fiecare sarcina)?

Exercitiul 4.5 n cte moduri putem alege un comitet de 3 persoane dintr-un grup de 8 persoane?

Exercitiul 4.6 n cte moduri putem alege un comitet format din 3 ingineri, 2 chimisti si 2 matematicieni din 8
ingineri, 6 chimisti si 5 matematicieni? (ghiciti, apoi calculati)

12
Exercitiul 4.7 O urna contine 2 bile verzi, 3 bile galbene si 5 bile rosii. Care este probabilitatea de a extrage (fara
nlocuire) nti toate bilele veryi, apoi toate bilele galbene, si apoi toate bilele rosii?

Exercitiul 4.8 O cusca contine 100 de soareci, din care 3 sunt masculi. Care este probabilitatea de a fi ales cei 3
soareci masculi ntr-un lot de 10 soareci alesi la ntmplare?

Exercitiul 4.9 Cte numere de nmatriculare distincte cu 6 simboluri, formate de 3 litere urmate de 3 cifre, se
pot forma? Dar daca literele/cifrele nu se pot repeta? Dar daca ordinea literele/cifrele pot apare n orice ordine?

Exercitiul 4.10 n cte moduri diferite se pot aseza 6 oameni la o masa rotunda?

Exercitiul 4.11 O persoana a fost martora la un accident, si a retinut ca masina care a produs accidentul avea
numarul de nmatriculare BV 00 ..., dar nu mai stie care sunt ultimele 3 litere. si mai aminteste nsa ca cele
trei litere ale numarului masinii erau diferite. Cte masini (numere de nregistrare) trebuie sa verifice politia pentru
a depista masina care a produs accidentul? Dar daca persona nu si+ar fi amintit ca literele erau distincte?

Exercitiul 4.12 Cei 3 suspecti care au comis o infractiune si 6 persoane nevinovate sunt aliniate pentru ca martorul
sa identifice faptasii. Care este probabilitatea ca martorul sa aleaga la ntmplare cei trei suspecti? Care este
probabilitatea ca martorul sa aleaga trei persoane nevinovate la ntmplare? (ghiciti, apoi calculati)

Exercitiul 4.13 Care este probabilitatea ca ntr-un grup de 20 de persoane cel putin doua sa aiba aceeasi zi de
nastere, daca presupunem ca probabilitatea de a avea ziua de nastere este 1/365 pentru fiecare zi a anului? (ghiciti,
apoi calculati)

13