Sunteți pe pagina 1din 10

TRANSPORTUL MODERN N LOCALITILE URBANE I

CLITATEA VIEII

COTIG DANIEL 1

ndrumtor, conf.dr.ing. Valentin Anton 2

Rezumat

Sigurana traficului rutier este o condiie esenial de ndeplinit n desfurarea transportului


public i clitatea vieii n zonele urbane i semiurbane.
Prezentul referat are ca obiect principal organizarea circulaiei pe axa de circulaie la intrarea in
municipiul Sibiu pe sectorul DN1 delimitat de intersecia cu str.Semaforului si intersecia giratorie, pentru
accesul unui viitor complex comercial.
Pentru mediul urban i semiurban, atunci cnd caracteristicile zonei sunt mai mult urbane (mediu
construit mai dens, animat, intersecii frecvente, prezena benzilor duble, trafic foarte important, cteodata
pulsatoriu, constrngeri spaiale puternice), o soluie eficient pentru reducerea punctelor de risc la
intersecii si, deopotriv pentru mbuntirea siguranei rutiere este amplasarea interseciilor cu sens
giratoriu, la acest tip de intersecie, nivelul mediu de securitate fiind superior celui de pe o intersecie
clasic.

1. Consideraii generale privind problematica urban si conceptul de amenajri a


circulaiei in in zona preurban

n aceste zone regsim urmatoarele situaii / aspecte:


Dezvoltarea zonelor periferice ale loclitailor urbane, centre commerciale,
parcuri industriale, necesit realizarea unor noi accese.
Pentru aceasta sunt de preferat ca mod de amenajare, interseciile
giratorii ( nivel securitate, capacitate, adaptarea la fluxurile de trafic ) ce
constituie amenajari adaptate in mod particular zonelor de tranziie ntre
zona rural si spaiul urban, unde se impune reducerea vitezei si calmarea
traficului.
Situaia actual a traficului, relev un volum de trafic mare, cpacitatea de
circulaie fiind de regul depait i se manifest uneori inadecvri ntre
volumele la trafic / capacitate / soluii de amenajare .
1
Student anul V, Ci Ferate, Drumuri i Poduri, Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti
2
Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti
Calitatea vieii din poziia utilizatorului de vehicul pe reeaua rutier/stradal este
afectat prin:
Interseciile ce reprezint o sursa considerabil de accidente pentru
participanii la trafic.
Noxe, zgomote cu niveluri peste limitele admise.
Toate aceste aspecte legate de parametri de funcionare a axelor rutiere pot fi
cuantificate cu ajutorul programelor de calcul.
Analizele de capacitate n interseciile semaforizate de pe axa studiat s-au
efectuat cu ajutorul programului SIGNAL 85 avnd c date de intrare :
Durata ciclului de semaforizare
Ponderea duratei de verde pentru fiecare faz
Geometria existent a interseciei
Traficul pe fiecre acces si direcie de mers, putndu-se
estima :
Nivelul de serviciu
ntrzierile medii
Lungimea cozilor de ateptare
Emisiile de noxe si consumul de crburant

2. Conceptul de organizare a circulaiei pe DN1 la intrarea n municipiul Sibiu

2.1 Situaia actual a organizrii circulaiei, obiective existente i propuse.


Cteva consideratii cu axa DN1 n zona i probleme.

n prezent n zona exist o situaie actual relativ atipic rezultat c


urmare a tierii insulei centrale propus naintea acestui studiu, rezultnd soluia
actual giraie secant extrem de periculoas n exploatare.
De asemenea n apropiere la cca. 280 m se afl o intersecie semaforizat de
acces la un alt centru commercial ( XXL ).
2.2 Propuneri de amenajare urbanistic in zon

Prin soluiile de amenajare propuse se urmrete realizarea accesului la un alt


centru comercial si o arter colectoare local paralel cu DN1 ( care va fi iniial realizat
doar in incinta viitorului centru comercial - C.C.S dar n viitor se va putea prelungi pe
msura amenajrii zonelor nvecinate ).
Accesul n C.C.S. se va face printr-o soluie de tip turbogiraie ( ce se va prezenta
detaliat n cele ce urmeaz Cap. 4 ).

3. Studiul de trafic

3.1 Axa de circulaie DN 1, valori de trafic actual, diagrame intersectii

Pentru c propunerile de soluii de amenajare a circulaiei s corespund


obiectivelor fixate au fost efectuate msurtori de trafic atat in intersecii ( pe direcii de
mers ) ct i ntre intersecii ( in seciune ) pe tipuri de vehicule.
Valorile fluxurilor de trafic sunt reprezentate grafic in figurile urmtoare,
corespunztor traficului orar maxim cuprins intre orele 10 :00 11 :00.
Fig. 1 Valorile fluxului de trafic pentru momentul actual

3.2 Valori de trafic simulate pe etape 2010 2020 cu i fr ocolitoare

Pentru etapele 2010 / 2020 varianta cu complex comercial fluxurile de trafic n


intersectii au fost simulate pe baza modelului de trafic clibrat incluznd ntreaga reea
rutier din zona c valori de trafic Vet (traficul orar maxim s-a considerat 9% ).
Fig. 2 Valorile fluxurilor de trafic pentru Varianta II cu, cu
Complex Comercial partial deschis

n etapa urmtoare, dup darea in funciune a arterei ocolitoare a Sibiului ( figura


3 ), traficul pe DN1 va scdea semnifictiv i soluia proiectat se va integra foarte bine
in viitoarea funciune a DN1 intr-o zon aflat n expansiune economic.
Fig. 3 Traseu arter ocolitoare Sibiu

Fig. 4 Valorile fluxurilor de trafic pentru Varianta II 2010 cu


ocolitoare i nod Guteria
Fig. 5 Valorile fluxurilor de trafic pentru Varianta II 2020 cu
ocolitoare si nod Guteria

3.3 Soluii de sincronizare a traficului pe ax

n urma studiului de trafic executat pe tot sectorul de DN1 dintre viitorul centru
comercial si municipiul Sibiu a rezultat c reamenajarea interseciei actuale dintre DN1
i vechiul drum de acces in elimbr dinspre Sibiu este posibil fr s altereze regimul
de circulaie pe acest sector.
Modelarea traficului s-a fcut pentru 2 variante de organizare a circulaiei,
expuse in schema linear a axei de circulaie supus studiului in figura 6.
Varianta 1 pleac de la ipoteza c accesul de intrare in complexul comercial se
face din intersecia semaforizat DN1 XXL, n timp ce evacuarea accesului de ieire
va fi realizat prin intermediul interseciei giratorii. Aceast variant nu poate fi aplict
in prezent datorit nedeinerii si nedezvoltarii terenului adicent.
Fig. 6 Schema linear traseu DN1 sector Str.Semaforului
intersecie giratorie

Faptul c in apropiere la cca. 270 m exist o intersecie semaforizat la un alt


complex comercial si apoi la 480 m o alt intersecie semaforizat ( intrare Sibiu
intersecie cu str.Rahovei si Semaforului ) nu va constitui o problem, cele dou
intersectii putnd fi usor corelate ntre ele.
Amenajarea ca turbo giraie a actualei intersecii atipice va conduce la ctiguri
att in modul de desfurare al circulaiei ct i n sigurana circulaiei in mod special
avnd n vedere c intersecia va fi si iluminat.
Recomandri c urmare a studiului de trafic:

- Varianta 1 de organizare a circulaiei cu acces prin intersecia central de la


XXL ar conduce la sporirea numrului de faze n intersecia DN1 XXL ceea
ce ar avea ca influena reducerea splitului de verde in aceasta intersecie,
avnd ca efect inrutairea parametrilor de funcionare in regim de und
verde a sectorului studiat.
- Varianta 2 de organizare a circulaiei este cea optim. Aceast soluie are ca
avantaj faptul c nu se intervine asupra interseciei de la XXL, pe cnd n
prima variant sunt necesare modificri ale ambelor intersecii.
Pentru alegerea optim a solutiei de sincronizare s-au facut simulri cu
programul NOSTOP pentru viteze de 40 45, 50 km/h.
Parametri rezultai pentru fiecare vitez sunt prezentai in tabelul centralizator 1.

Tab.1 Parametri und verde

LUNGIMEA LARGIME
VITEZA CICLULUI BANDA UNDA EFICIENTA
OPTIM VERDE
( km/h ) ( sec ) ( sec ) (%) (%)
40 68 28.5 41.9 69.9
45 60 24.8 41.4 69.0
50 112 46.0 41.1 68.5

Analizele fcute pentru alegerea ciclului optim de corelare in und verde recomand
valoarea ciclului optim de 112 secunde pentru o vitez de parcurgere a sectorului de 50
km/h. Aceast soluie este considerat optim fiindc asigur si o lime a benzii undei
verzi de 41,1 secunde.

4. Alegerea soluiei de amenajare

4.1 Variante de amenajare

S-au studiat dou variante de amenajare si anume :

- Minigiraie clasic
- Turbogiraie

4.2 Solutia adoptat cteva detalii de amenajare

Avantajele oferite de aceasta variant ( Soluia cu turbogiraie ) rezult dintr-o


mai clar aliniere in continuare a micrii vehiculelor inainte si la traversarea
interseciei.
Avnd in vedere capacitatea de circulaie superioar a acestui tip de intersecie
( cca 10-20% capacitate in plus fat de minigiraia clasic, funcie de structura curenilor
/ virajelor in intersecie ) si a faptului c cel putin pn la realizarea efectiva a arterei
ocolitoare orice spor de capacitate este util, se recomand adoptarea soluia amenajrii
interseciei cu turbogiraie.
La aceast variant insula central circular are o raz de 10,50 m dar este
mbrcat de o band de siguran consolidat cu mbrcminte diferit de restul cii
inelare, cu lime variabil ntre 1,50 m si 7,00 m pe care nu acced dect vehiculele ce
ntorc n intersecie ( numai de pe direcia DN 1 ).

S-ar putea să vă placă și