Timis Daniel

An III Marketing
AGRICULTURA

Agricultura, cultivarea pmntului pentru a crete plante a

constituit ramura principal de la nceputurile civilizaiei. Ea asigur cea mai
mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru mbrcminte i alte materii
prime pentru industrii.
Agricultura, cultivarea pmntului pentru a crete plante a
constituit ramura principal de la nceputurile civilizaiei. Ea asigur cea mai
mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru mbrcminte i alte materii
prime pentru industrii.
Cnd europenii au descoperit inuturile ndeprtate, ei au gsit multe culturi
exotice. Grbii s le exploateze, ei au pus rapid la punct un sistem comercial
care a dezechilibrat drastic balana ecologica si economica a multor tari cu
economie agrar.
nc de la nceputul anilor 1500, aventurierii portughezi si spanioli, urmai
de britanici, olandezi, francezi si germani, au nceput colonizarea suprafeelor
vaste situate la tropice. In Europa a crescut mult cererea pentru produsele care
proveneau doar din regiunile tropicale sau sub-tropicale, printre care
condimentele si buturile. Se cereau si materiale pentru industrie, cum ar fi
bumbacul sau cauciucul. Prelucrarea ulterioara si exportul unor mrfuri att de
valoroase au stimulat mult dezvoltarea comerului mondial, att in domeniul
alimentar, cat si al materiilor prime. Cererea pentru produse ca bumbacul sau
cauciucul a dus la schimbarea caracterului agriculturii in tarile tropicale, mai
ales atunci cnd terenurile destinate agriculturii de subsistenta erau nlocuite cu
cele comerciale. In 1519, de exemplu, conchistadorul spaniol Hernan Cortes a
gustat o butura numita xocolatl ( ciocolata) la curtea lui Montezuma, regele
aztec al Mexicului. Cortes a importat butura in Europa unde a devenit foarte
populara. Arborele de cacao creste in stare slbatica in regiunile tropicale ale
Americii de Sud. Conchistadorii au sutinut cultivarea acesteia in toata America
Centrala si de Sud si in Sud-estul Asiei. In urma cu aproximativ 100 de ani,
cacaoa a ajuns pana in Africa de Vest, care astzi produce cam jumtate din
recolta mondiala. In Africa de Vest principalii productori de cacao sunt micii
plantatori. In anumite regiuni micii acionari tarani au jucat un rol foarte
important in agricultura tropicala. Un alt eveniment de mare nsemntate a fost
evoluia noilor sisteme de administrare introduse la tropice de europeni. Printre
cele mai importante dintre aceste scheme au fost plantaiile, realizate pentru a
produce recolte vandabile, pentru comercializare sau pentru barter, si nu doar
pentru alimentarea familiei fermierului. Pe plantaii lucrau fie muncitori din
zona, platiti cu salarii, fie sclavi. Aceste ferme erau organizaii destul de
independente. Pe ele se planta hrana necesara pentru muncitori, si importau
personal, echipament si specialiti din tarile de batina. Plantaiile sunt de obicei
ntinse, intre 100 si 20.000 de hectare. Dup ncetarea colonizrii noile guverne
au impartit vechile plantaii in unitati mai mici si au distribuit pamantul printre
tarani care adesea au continuat sa cultive recolte comerciale alturi de cele
destinate hranei de subzistenta. In unele regiuni, proprietarii plantaiilor si-au
vndut plantaiile unor investitori strini sau unor companii multinaionale care
adesea angajau administratori sau muncitori locali. Unele plantaii au fost
practic nchiriate de arendai.
Altele ca cele din Cuba, au devenit ferme de stat cu muncitori platiti de guvern.
Recoltele pentru comercializare includ recoltele anuale- bumbacul, iuta,
orezul si tutunul, dar si recoltele perene- bananele, trestia de zahar care cresc
vreme de mai muli ani. Arbutii pereni sunt cei de cafea sau de ceai, iar arborii
pereni sunt cei de cacao si doua tipuri de arbori care produc uleiuri alimentare,
cocotierul si palmierul. La scara mondiala orezul este cultura predominant
tropicala, dei aproape ntreaga producie de orez este destinata consumului
domestic. Cea mai mare parte a celorlalte culturi comerciale, cum ar fi cafeaua
si trestia de zahar, este destinata exportului. Trestia de zahar este o cultura
perena care se cultiva in regiunile tropicale si cele sub-tropicale nesupuse
ngheului. Ea se maturizeaz in 12-15 luni si este productiva, de obicei, vreme
de 4-6 ani. Zaharul a reprezentat unul dintre cele mai importate produse de
export. In secolele 16-18 a fcut parte din comerul triunghiular prin care vasele
transportau sclavi din Africa in America, zahar din America ctre Europa si
bunuri manufacturate din Europa ctre Africa. Cafeaua provine din doua specii
principale Coffee Arabica si Coffee robusta. Cafeaua de cea mai buna calitate
arabica-uoara, se cultiva in inuturile nalte din America Centrala, de asemenea
n Columbia, Kenya si Tanzania. Traiul productorilor de cafea depinde de
comerul mondial. Din totalul produciei mondiale de cafea, aproximativ 75%
sunt destinate exportului. Administrarea unei plantaii necesita investiii mari dar
si fora de munca. Multe plantaii sunt de monocultura, adic produc o singura
cultura. Monocultura unor recolte cum ar fi cele de cafea, zahar si ceai duc la o
scdere rapida a fertilitii solului. Ca urmare, producia de acest gen necesita
mari cantiti de fertilizatori
Recoltele de monoculturi trebuie tratate si cu fungicide, ierbicide i pesticide,
dar aceste substane pot cauza mari probleme ecologice i pot provoca mari
dezechilibre ale mediului natural. Multe guverne ale noilor tari independente s-
au opus agriculturii pe plantaii pe care au asociat-o cu dominaia coloniala, cu
opresiunea exploatrii pmntului si oamenilor.
Pe de alta parte, experii subliniaz avantajele economice ale plantaiilor, in
general foarte eficiente. Administratorii plantaiilor pot controla calitatea si
cantitatea mult mai bine dect grupurile de mici proprietari. Ei dein controlul
asupra transporturilor, procesrii si comercializrii mrfurilor. Pe de alta parte,
multe recolte de pe plantaii necesita un timp nainte de a deveni productive. De
exemplu, ceaiul necesita peste trei ani nainte de a ajunge la maturitate iar
cacaoa peste opt ani nainte de a aduce un profit. De obicei micii acionari nu-si
pot permite asemenea investiii pe termen lung. Nu toate marile plantaii sunt
cultivate cu monoculturi. Unele plantaii de zahar din Guyana produc cel mai
adesea si alte recolte, cum ar fi orezul sau nucile de cocos. Alte plantaii produc
doua culturi principale, cum ar fi uleiul de palmier si cauciucul. Agricultura
comerciala a adus bunstare multor regiuni, nainte srace. Dar trecerea de la
agricultura de subzistenta la cea comerciala a cauzat si probleme. Scderea
produciei de hrana a fcut ca anumite tari exportatoare de produse agricole din
Africa, America si Asia sa importe alimente, cum ar fi grul din Europa sau
orezul din SUA.
Muli economiti sunt ngrijorai de problemele economice aprute din
cauza schimbrilor in cererea mondiala a anumitor culturi. Plantaiile de
monoculturi, ndeosebi cele care produc culturi cu un ciclu de maturizare relativ
lung, sunt vulnerabile la fluctuaiile preului mondial si la restriciile comerciale
ale acestor culturi. Din aceasta cauza numeroase tari in curs de dezvoltare, s-au
ndatorat crend probleme pe termen lung.
Cea mai mare parte a populaiei srace a lumii este constituita din fermieri
care cultiva doar att cat sa-si satisfac necesitile. Este adevrat, aceasta forma
de agricultura este mai puin duntoare pentru natura dect agricultura
moderna, comerciala
Cele patru mari forme de agricultura de subzistenta sunt: vntoarea si
culesul plantelor, pstoritul nomad, cultivarea diferitelor loturi si agricultura
stabila. Fiecare dintre aceste forme reflecta un anumit stadiu de dezvoltare din
istoria societii umane.
In urma cu aproximativ 12.000 de ani, cea mai mare parte a oamenilor, tria
din vntoare, pescuit si cules. Aceasta implica uciderea animalelor slbatice
pentru carne si culesul plantelor si rdcinilor comestibile printre care fragi,
fructe i semine slbatice. Ca mod de viata, vntoarea si culesul au avut un
declin rapid dup dezvoltarea agriculturii in urma cu aproximativ 12.000-10.000
de ani. O data cu descoperirea modului in care pot fi cultivate plantele si
domesticit animalele, majoritatea oamenilor au devenit agricultori. In regiunile
cu ploi abundente si regulate, ei cultivau diverse recolte. In regiunile mai uscate
ei creteau animale. Grupurile tot mai mici de culegtori si vntori au fost
mpinse ctre zone care nu erau propice nici unei forme de agricultura. Astzi
societile de culegtori si vntori sunt pe cale de dispariie, cu toate ca aceste
ocupaii nc mai reprezint un mod de viata pentru cteva grupuri printre care
cele de aborigeni din Australia, bosimani din Sudul Africii, pigmei din Centrul
Africii si indieni sin pdurile tropicale ale Americii se Sud. Vntoarea i culesul
necesit o buna cunoatere a modului de supravieuire in armonie cu natura.
Aceste cunotiine le permit culegtorilor si vntorilor sa supravieuiasc chiar
si in zonele extrem de inospitaliere. Unii oameni de tiin considera ca n-ar
trebui pierdute cunotinele despre natura a vntorilor si culegtorilor.

AGRICULTURA ZILELOR NOASTRE.

 Jumtate din populaia globului lucreaz in agricultur. Exist ins mari
diferene intre rolul jucat de agricultura in diferite zone ale planetei.
n tarile aflate in curs de dezvoltare, ca de exemplu Nepalul, aproximativ
90% din populatie lucreaz pmntul. Spre deosebire de acestea, doar
aproximativ 2% din populaia activ se ocup cu agricultura, in rile
industrializate ale Marii Britanii i Statelor Unite. Cu toate acestea, datorit
naltei eficiene i tehnicilor tiinifice utilizate, Statele Unite reprezint cel mai
mare exportator de produse agricole.
n rile n curs de dezvoltare un mare numr de oameni lucreaz n ferme
ei produc doar necesarul de hran al familiilor lor, cu un surplus foarte mic
pentru vnzare. n rile dezvoltate majoritatea fermelor sunt de tip comercial,
unde producia este vndut pe bani.
Unii oameni din rile n curs de dezvoltare cum sunt pigmeii din Africa
Central i boimaii din deertul Kalahari mai triesc i astzi strngnd plante
i vnznd animale slbatice, cam la fel cum triau strmoii notri nainte de
apariia agriculturii.
Unii practic forme simple de agricultur, pastoral, ca de exemplu
transhumana nomad a animalelor, cum ar fi caprine, bovine i ovine. Alii
practic deselenirile numite i taie i arde. Acest model de practicare a
agriculturii implic curarea unei zone de pduri sau puni i plantarea
culturilor vreme de civa ani. Dupa obosirea solurilor, cultivatorii trec la o
nou curire prin ardere.
Toate aceste metode simple de agricultura implic deplasri ale populaiei.
Dar muli fermieri n rile n curs de dezvoltare care practic agricultura doar
pentru subzisten, duc o via ce implic doar deplasarea pe suprafee mici. n
vreme ce agricultura de subzisten reprezint o activitate important in rile
tropicale, agricultura pe plantaii joac un rol vital n economie n mod deosebit
n comerul internaional. Agricultura pe plantaii este o forma intensiv de
agricultur comercial, nsemnnd cultivarea unei singure culturi pe suprafee
ntinse. Bananele, cafeaua i ceaiurile sunt culturi tipice pentru plantaii.