Sunteți pe pagina 1din 20

Evaziune fiscal- formele de manifestare ale evaziunii fiscale

Evaziunea fiscal reprezint sustragerea de la impunere a unei pri mai mari sau mai
mici de materie impozabil. Ca fenomen, evaziunea fiscal se ntlnete deopotriv att pe plan
naional, ct i internaional.

n funcie de modul cum este realizat, sustragerea de la impunere poate fi: sustragere
realizat la adpostul legii i sustragere care se realizeaz cu nlcarea legii, fiind , deci, ilicit.

Sustragerea realizat la adpostul legii este posibil, deoarece legislaia din diferite ri
permite scoaterea de sub incidena impozitelor a unor venituri, pri de venituri, componente ale
averii, ori a anumitor acte i fapte care, n condiiile respectrii riguroase s cerintelor principiilor
impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare.

Sustragerea de la impunere n baza legii poate fi evitat prin corectarea, perfecionarea i


mbuntirea coninutului legilor care au fcut-o posibil.

Evaziunea fiscal frauduloas se ntlnete pe o scar larg i se infptuiete cu


nclcarea prevederilor legale, bazndu-se, deci, pe fraud i pe rea credin. Drept urmare, acest
fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindc sustrage de la bugetul public un volum
important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin
social sau economic.

Frecvent, evaziunea fiscal frauduloas se ntalnete sub diferite forme, cum ar fi: inerea
unor registre contabile nereale; distrugerea voit a unor documente care pot ajuta la aflarea
adevrului privind livrrile de mrfuri, preurile folosite, comisioanele ncasate sau pltite etc.;
ntocmirea de documente de plat fictive; modificarea nejustificat a preurilor de aprovizionare
i a cheltuielilor de transport, manipulare i depozitare; practicarea unor preuri de livrare ori a
unor cote de adaos comercial cu un nivel mai ridicat decat al celor afiate, declarate sau
nregistrate n contabilitate; ntocmirea unor declaraii vamale false la importul sau exportul de
mrfuri; ntocmirea de declaraii de impunere false, cnd cu bun tiin nu sunt menionate
dect o parte din veniturile realizate etc. ,

1
n rile cu o experien bogat n fiscalitatea adaptat cerinelor economiei de pia,
evaziunea fiscal (specific mai ales TVA ) poate fi intlnit i sub forme, cum sunt:

-frauda pe termen lung, care apare atunci cnd un agent economic, care i-a creat n
timp o bun reputaie prin comportament i rezultate, nceteaz brusc plile declarndu-se n
stare de faliment , dup ce n prealabil a avut grij s-i transfere profitul in alt ar;

-frauda pe termen scurt, care poate fi intalnit atunci cnd o nou ntreprindere
nfiinat (cu intenia ascuns de a obine bani prin pretenii false) nainteaz organelor fiscale o
cerere justificat de rambursare a TVA , ns dup rambursare ntreprinderea n cauz i
nceteaz activitatea, iar pltitorul dispare;

-sindromul ,,Phoenix,, , cnd o firm ce avea obligaii de plat a TVA se declar n stare
de faliment sau se lichideaz , dar apare o alta firm cu acelai director. n acest caz, organelor
fiscale le revine sarcina de a incerca s ncaseze impozitul de la unitatea falimentar sau
lichidat;

-sindromul ,,Companiilor multiple,, , apare in cazul in care sunt inregistrate mai multe
firme, printre care si una fantoma. Aceasta din urma solicita rambursarea TVA fara a fi participat
la plata celei colectate, dupa care dispare;

-manipulari insignifiante care se concretizeaza in efectuarea unei serii de modificari


marunte in contabilitate, ca de exemplu: omiterea de la insumare a unor pagini , inregistrarea
repetata a unor facturi de intrare, reportare gresita etc. Toate acestea conduc la intocmirea unui
decont de TVA incorect.

Definirea i conceptul de evaziune fiscal

Multitudinea obligaiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor au facut s


stimuleze n toate timpurile ingeniozitatea contribuabililor de a inventa procedee diverse de
eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscal a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa
pentru motivul ca fiscul lovind indivizii si averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes:
interesul banesc. Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de

2
tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti , etc. Cu toate acestea si in pofida a tot ce se scrie
despre cauze, modalitati , amploarea, controlul si sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, nu
exista o definitie clara a acestei notiuni si a notiunii de frauda fiscala.

n Romania, Iulian Vacarel este de prere ca evaziunea fiscal reprezint ,, sustragerea de


la impunerea unei parti din materia impozabil, vizavi de clasificarea acestui fenomen, autorul
precizeaza ca evaziunea poate fi legala (savarsita de o persoana la adapostul legii) si evaziune
frauduloasa (care eludeaza legea).

Frauda fiscala desemneaza cel mai adesea o infractiune la lege deosebindu-se de


evaziunea fiscala care desemneaza o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege.

Evaziunea fiscala legal sau mai bine spus tolerata exprima actiunea contribuabililor de a
ocoli legea, recurgand la o combinatie neprevazuta de legiuitor si deci tolerata prin scaparea din
vedere.Ea nu poate fi posibila decat datorita unei inadvertente sau lacune ale legii si e frecventa
mai ales in epoci cand apar noi forme de intreprinderi sau noi categorii de impozite.
Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploatand insuficientele legislatiei eludeaza in
mod ,,legal,, sustragandu-se in total sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita acestei
insuficiente a legislatiei, procedand astfel contribuabilii ramanand in limita stricta a drepturilor
lor. Ca urmare, evaziunea fiscala ce se produce la adapostul legii nu poate fi imputata celor care
beneficiaza de pe urmele ei, ,, singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace
fiind doar legiuitorul, ea putand fi evitata prin modificarea sau completarea legii care o
genereaza.

n practica faptele de evaziune bazate pe interpretarea favorabila a legii, sunt foarte


diversificate in functie de inventivitatea contribuabilului si larghete legii, dar cele mai frecvent
folosite sunt urmatoarele: practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul
realizat in achizitii de masini si utilaje pentru fiecare statul acorda reduceri ale impozitului pe
venit, scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate,
constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel justificat
din punct de vedere economic etc.

3
Prin evaziune fiscala ilicita se intelege actiunea contribuabilului care, violeaza
prescriptiunea legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit. Evaziunea fiscala este
frauduloasa atunci cand contribuabilul obligat sa furnizeze in sprijinul declaratiei sale
justificari, le-a stabilit intr-un mod neregulat, cu scopul de a insela fiscul.

Contribuabilul gliseaza de la eroare la utilizarea optiunilor fiscale, de la simpla abstinenta


la manipularea abila a textelor de lege si in sfarsit, de la abuz fata de legile fiscale la frauda
calificata. n practica este dificil, uneori, de a distinge eroarea contabila involuntara de decizia
luata constient in vederea diminuarii impozitului. n plus, notiunea multiforma a evaziunii
fiscale are un continut a carui geometrie variabila impiedica trasarea cu precizie a unei delimitari
nete intre actele conforme cu legea si actele contrare legii. De aici rezulta ca limita dintre
formele evaziunii fiscale legitime si ilegitime nu poate fi trasata decat de la caz la caz.

Concluzionand asupra diversitatii notiunilor de evaziune fiscala legala si ilegala, de


frauda fiscala legala si ilegala, exista un singur fenomen care aduce atingere veniturilor fiscale
ale bugetului de stat, acela al evaziunii fiscale care, in functie de raportul actiunii de atingere a
acestor drepturi fiscale, poate fi evaziune fiscala licita si nu evaziune fiscala legala precum si
evaziune fiscala ilicita care este sinonima cu frauda fiscala.

Modaliti i forme de manifestare a evaziunii fiscale

Datorit diversificrii legislaiei fiscale, a valabilitii acesteia pe perioade limitate de


timp, adeselor schimbari survenite si maririi continue a numarului impozitelor directe si indirecte
pe care trebuie sa le suporte contribuabilii persoane fizice sau juridice, precum si, mai ales,
marimea exagerata a acestora, a condus de-a lungul timpului la gasire de subterfugii din partea
contribuabililor de a se eschiva de la plata catre stat a cotelor datorate, motiveaza abaterile
savarsite prin necunoasterea legislatiei in domeniu.

Eschivarea vizeaz att impozitele si taxele directe ct i cele indirecte si se refer fie la
diminuarea sumelor ce trebuie achitate catre stat, fie la neplata integrala a acestora.

4
Fenomenul de sustragere de la plata impozitelor si taxelor catre stat (intelegand prin stat
toate bugetele precum si fondurile speciale), deci al evaziunii fiscale este caracteristic cu
precadere unei economii libere, de piata si mai putin unei economii dirijate, centralizate, etaiste.

Acest fenomen a luat amploare si la noi dupa 1990, fiind necesara interventia
legislativului care a cautat sa stopeze acest adevarat flagel pentru economia nationala. Evaziunea
fiscala este definita astfel ,, sustragerea prin orice mijloc, in intregime sau in parte, de la plata
impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice sau
juridice, romane sau straine, denumite contribuabili,,.

Desi pentru o perioada relativ scurta fenomenul a avut o tendinta de diminuare el nu a


putut fi stopat, acesta continuand sa existe si dupa promulgarea legii pentru combaterea evaziunii
fiscale uneori si in anumite domenii cu si mai multa amploare.

Cauzele apariiei fenomenului de evaziune fiscal

Una dintre cele mai importante cauze de recurgere la evaziune fiscala este tendinta de
castiguri usoare din partea contribuabililor, ce folosesc tehnici dintre cele mai elementare pana la
cele mai sofisticate, mai ales in cazurile in care nivelul impozitelor si taxelor este foarte ridicat.
Acest fenomen s-a observat in special in domeniul productiei, importului si comercializarii unor
produse cu un nivel ridicat de accize precum tigari, alcool, cafea, petrol etc.

O alta cauza este specularea unor prevederi legislative neclare sau interpretative, ceea ce
da nastere unei asa -zise ,, evaziuni legale,,. Acest lucru este posibil prin angajarea de catre
contribuabilii evazionisti a unor specialisti in domeniul financiar juridic, de multe ori chiar
angajti ai institutiilor insarcinate cu aplicarea legii. Acesti consilieri ,, de taina,, sunt adesea
experti care au contribuit la elaborarea diferitelor acte normative ori norme de aplicare a actelor
normative (devenite in ultimul timp adevarate reglementari legale, substituindu-se uneori
legiuitorului).

Raportul contribuabilului cu impozitul (sistemul fiscal) este inainte de toate o problema


de perceptie in legatura cu intreaga prelevare pe care el trebuie sa o achite. Aceasta perceptie este

5
in mod evident caracterizata printr-un sentiment de constrangere, chiar de opresiune, ceea ce
explica permanenta respingere la impozite. nsusirea banilor, alaturi de caracterul, in fond egoist
al omului, care priveste cu ochi rai tot ceea ce i se ia prin forta face ca in gandirea evazionistilor,
actiunea ca atare de evaziune sa fie, daca nu considerata legale, macar justificata. n vremurile
noastre, chiar si in Romania de azi (spre deosebire, de exemplu, de cea din secolul trecut),
contribuabilul, gratie inmultirii cabinetelor de consiliere financiara si expertilor contabili, gratie
dezvoltarii considerabile a surselor de documentare fiscala, dispune de mijloace de informare
fiscala la fel de abundente si performante ca si cele ale administratiei.

Ramurile in care evaziunea fiscala are o pondere ridicata sunt : impozitul pe profit, TVA-
ul si la accize.

Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale, in cazul impozitului pe
profit , se refera la:

reducerea bazei de impozitare;


neinregistrarea integrala a veniturilor;
transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul grupului;
incadrarea eronata in perioadele de scutire.

Evaziunea fiscala la TVA poate avea loc astfel:

prin aplicarea eronata a regimului deducerilor;


necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul a taxei;
neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor
incasate de la clienti;
aplicarea eronata a cotei zero.

La accize , modalitatile de evaziune se refera la:

micsorarea bazei impozabile;


utilizarea unor cote inferioare celor legale;
nedeclararea corecta a operatiunii reale in cazul unor produse ale caror preturi
purtatoare de accize (mai ales in cazul alcoolului) etc.

6
Motivele evaziunii fiscale sunt complexe si greu de identificat, printre acestea
numarandu-se:

necunoasterea, ignorarea sau aplicarea eronata si abuziva a legislatiei fiscale;


rezistenta contribuabililor la impozite ca un aspect ce tine de civismul fiscal;
modificarile intervenite in legislatia fiscala, complexitatea acesteia, precum si
unele imperfectiuni in textele elaborate care au determinari subiective si chiar
abuzive in special in ceea ce priveste avantajele fiscale in favoarea anumitor
categorii de contribuabili.

Printre cauzele de recurgere la evaziuni fiscale se numara si problemele privind dotarea


cu mijloacele necesare cu care se confrunta administratia in vederea indeplinirii atributiilor ce-i
revin (personal insuficient numeric si calitativ, tehnica de calcul, alte mijloace informative,
structura organizatorica actualizata la noile evolutii ale sistemului fiscal, mijloace juridice,
proceduri etc.) , salarizarea inadecvata a organelor de control pe linia depistarii si combaterii
evaziunii fiscale.

Tehnicile de sustragere de la plata impozitelor sunt de la cele mai simple la cele mai
complexe. Cea mai simpla o reprezinta neinregistrarea in parte sau in intregime a veniturilor
realizate prin neintocmirea de documente pentru vanzarile realizate sau serviciile prestate. Acest
fenomen este foarte greu de controlat deoarece ulterior nu se poate dovedi acesata, ci numai daca
faptuitorii sunt prinsi in flagrant. O alta tehnica este folosita de importatorii sau producatorii de
marfuri care subevalueaza marfurile prin declararea unor valori foarte mici, uneori chiar a zecea
parte din valoarea reala. Ulterior acestea sunt facturate catre o societate fictiva cu un procent
foarte mic de profit care la randul ei vinde, ori catre o alta societate fictiva sau catre angrosist la
un pret apropiat de pretul de piata.Angrosistul, care de obicei este una si aceeasi societate cu
importatorul, vinde, de asemenea, cu un profit foarte mic. n acest fel sunt sustrase sume
importante reprezentand TVA, impozit pe profit sau accize.

Pornind de la particularitatile economico -sociale ale tranzitiei , este necesar ca sistemul


de control fiscal sa fie transformat si adaptat noilor conditii caracterizate prin explozia numarului
de agenti economici, in special al celor cu capital privat, nou infiintati in aceasta perioada, ca si a
multitudinii activitatilor desfasurate de acestia.

7
Formele de manifestare a evaziunii fiscale

Exist mai multe modaliti de manifestare a evaziunii fiscale, printre acestea


numrndu-se:

1.Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit

Aceast modalitate este practicat att de societi comerciale ct i de persoane fizice


autorizate sau neautorizate s exercite o profesie aductoare de venituri. Exemplificam astfel de
situatii:

Pentru agentii economici

Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: nenregistrarea intrarilor (materii


prime, forta de munca, utilitati) si prin urmare, nenregistrarea iesirilor produse sau servicii care
se comercializeaza fara documente, astfel incat se incaseaza intreaga valoare obtinuta fara a fi
reflectata ca venit. n astfel de situatii, consecintele evazioniste au impact asupra urmatoarelor
venituri ce se cuvin statului :

- impozitul pe profitul aferent obtinut din valorificarea produselor obtinute si


neanregistrate;
- impozitul pe dividendele neanregistrate;
- taxa pe valoarea adaugata aferenta venitului obtinut si neanregistrat;
- accizele aferente produselor valorificate (in cazul produselor purtatoare de accize);
- contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate;
- contributia la fondul de pensii pentru agricultori, in cazul produselor alimentare.

Din domeniul comertului: nenregistrarea facturilor aferente unor marfuri achizitionate


ori achizitionarea unor marfuri fara documente legale de livrare urmate de vanzarea acestor
produse si nenregistrarea veniturilor obtinute. Consecintele evazioniste sunt aproximativ
aceleasi cu cele de mai sus.

Din domeniul importului de produse si servicii: contrabanda cu produse din import


nenregistrate la organele vamale si valorificate ulterior fara a se inregistra veniturile obtinute. n
aceasta situatie, veniturile statului care nu se realizeaza constau in :

8
taxa vamala neachitata;
taxa pe valoarea adaugata aferenta produselor introduse prin contrabanda;
comisionul vamal;
accizele in cazul produselor purtatoare de asemenea taxe;
impozitul pe profitul aferent , obtinut din valorificarea produselor introduse prin
contrabanda , impozitul pe dividende;
taxa pentru drumuri in cazul importurilor de carburanti si mijloace auto
diminuarea valorii in vama a produselor importate este o metoda des utilizata pentru
reducerea impozitelor si taxelor datorate de importator. Aceasta metoda consta in
falsificarea facturii originale a marfii importate, iar procedeul este practicat fie in
complicitate cu exportatorul, fie numai pe riscul importatorului.n aceasta situatie nu este
vorba de o evaziune fiscala totala ci de plata unor impozite si taxe mai mici decat cele
reale.

n cazul in care falsificarea facturii externe este facuta cu stiinta exportatorului , atunci
acesta va primi de la partenerul roman o valoare mai mica pentru marfa exportata.n aceasta
situatie, pentru a-si recupera diferenta, exportatorul emite o a doua factura in care obiectul
acesteia il constituie prestarea de diferite servicii, stiut fiind ca pentru acestea nu se plateste vama
si nici nu pot fi depistate de organele vamale, deoarece pentru serviciile importante nu se
intocmeste declaratie vamala de import. Astfel de servicii prestate se refera la : finantarea
exportului, credite comerciale, consultanta, asistenta tehnica, management, prospectarea pietii
etc.

n situatia a doua, cand falsificarea facturii nu se efectueaza cu stiinta exeportatorului ci


numai pe riscul importatorului , atunci recuperarea valorii reale a facturii se face de obicei prin
compensarea cu alte operatiuni de export din Romania in care pretul este diminuat exact cu
valoarea datorata pentru importurile al caror pret a fost falsificat.

Pentru persoanele fizice

- autorizate sa exercite profesii aducatoare de venituri din domeniul productiei, comertului


si serviciilor, consecintele evazioniste sunt relativ identice cu cele pentru agentii
economici;

9
- autorizate sa exercite o profesie libera (avocati, notari, experti, contabili, medici, arhitecti
, profesori , etc.) consecinta evazionista consta in neplata impozitului pe venitul realizat
si neanregistrat si in anumite cazuri contributia pentru sanatate si pentru asistenta sociala;
- neautorizate. Expresia cea mai cunoscuta pentru astfel de situatii este asa zisa ,,munca la
negru,, in cazul celor ce lucreaza la o societate comerciala, dar fara a avea forme legale
de angajare , ori in cazul celor ce efectueaza activitati aducatoare de venit dar fara a fi
autorizata legal sa le efectueze. n principal, aici se regasesc serviciile executate de
meseriasii neautorizati, meditatii, consultatii medicale, consultanta juridica , contabila,
financiara, comerciala, etc. Principala consecinta evazionista o reprezinta neplata
impozitului pe venit (salarii ), CAS, contributii pentru sanatate etc.

2.Firmele fantoma sau fictive sunt o alta modalitate de efectuare a evaziunii fiscale

Aceste firme inregistrate intr-un sediu fictiv sau mutarea sediului real intr-unul fictiv
sunt create special pentru practicarea evaziunii fiscale.

Desi aparent sunt inregistrate legal, odata ce au documente de constituire, stampile, cont
in banca, etc., ele pot sa procure de la unitatile specializate documente cu regim special (facturi,
chitante, avize de expeditie , etc.) care ulterior, prin ascunderea sediului real, se pot folosi fie in
nume propriu, fie pot fi vandute, evident stampilate cu stampila firmei fictive.

Din practica a rezultat ca asemenea firme se constituie de obicei pentru o singura afacere
de anvergura, dupa care dispar. Asociatii sau actionarii adesea sunt cetateni straini care folosesc
curent pentru identificare documente false sau falsificate. La o asemenea situatie se ajunge prin
instrainarea firmei de catre adevaratul proprietar unor persoane, de obicei straine, fara
indeplinirea formalitatilor de la Registrul Comertului si la Ministerul Finantelor, astfel ca in
evidentele reale se gasesc fostii proprietari (si administratori) ai firmei si nu cei adevarati.
Acestia din urma aflandu-se in postura de anonimat vor utiliza documentele firmei dobandite in
afaceri care nu se inregistreaza niciodata in contabilitate si deci nu se plateste nici un impozit
catre autoritati.

Depistarea noilor proprietari ai firmei devine foarte greoaie, daca nu chiar imposibila,
mai ales ca noii proprietari, dupa ce ,, au tras tunul,, , parasesc tara, fie ca sunt cetateni romani
fie ca sunt cetateni straini.

10
3. Constituirea de firme offshore in tari considerate ca paradisuri fiscale reprezinta o
modalitate mai elevata si mai recenta a evaziunii fiscale.

Firmele offshore sunt firme constituite in tari paradis fiscal si care nu au voie sa
efectueze tranzactii decat cu strainatatea, deci nu pot sa intre in contact cu agentii economici
autohtoni. Principala caracteristica a paradisurilor fiscale o constituie neplata nici unui impozit
catre autoritatile locale ( in afara taxelor de autorizare), ori aceste impozite sunt extrem de
reduse.

Evaziunea fiscala prin intermediul firmelor offshore se practica dupa urmatorul procedeu:
un exportator, sa zicem din Romania efectueaza un export in care pretul este diminuat. Diferenta
reala de pret este incasata in contul firmei offshore prin reexportul la adevarata valoare. Aceasta
diferenta nu este impozitata in nici un fel in tara paradis fiscal, astfel ca ea poate fi transferata in
tara exportatoare , in speta in Romania, intr-un cont personal si utilizata dupa bunul plac al
titularului, fara a plati nici un impozit pe venitul obtinut din acest export. Aparent aceasta
schema, des utilizata dealtfel, se incadreaza in asa numita evaziune fiscala legala.

Evaziunea fiscal la nivel naional

Evaziunea fiscala naional se manifest intre granitele unui stat, putand fi atat artizanala,
cat si industriala.

Evaziunea fiscala artizanala are ca si caracteristica majora faptul ca este definita mai
putin de modalitatile tehnice de realizare sau de amploarea sustragerilor de impozite de la plata
catre bugetul de stat, cat si modul izolat, pe cont propriu, de actiune a autorilor ei. Cel care
realizeaza frauda artizanala actioneaza singur sau cel putin fara sa recurga la o organizatie cu
acest scop. Aceasa forma de evaziune este cea care se intalneste cotidian.Exemplele sunt
multiple, mergand de la o sipla diminuare a pretului real de vanzare a unui impobil sau importul

11
de marfuri fara a fi declarate, pana la omiterea inregistrarii veniturilor in contabilitate sau
majorarea cheltuielilor.

Evaziunea fiscala industriala se manifesta prin recurgerea la procedee complexe si la


aranjamente juridice ingenioase. Ea se realizeaza printr-o divizare a actiunii de comitere a
fraudei in cadrul unei retele subterane, care are scopul de a sprijini si acoperi operatiunile fictive.
Sunt implicate mai multe persoane fizice sau juridice. Principiul de la care se pleaca este simplu.
Verificarile fiscale se concretizeaza in constatarea de catre organele de control a existentei
concordantei intre evidenta contabila si documentele justificative reprezentate de facturi, bonuri
de comanda, etc. Pentru a savarsi evaziunea in siguranta , se urmareste realizarea concordantei
dintre acestea, cu ajutorul documentelor justificative fictive, furnizate de organizatii specializate.
n Romania, acest gen de evaziune fiscala este cel al importurilor, mai ale de tigari , cafea si
bauturi alcoolice, pentru eludarea taxelor vamale si a accizelor aferente (contrabanda).

Aspecte privind evaziunea fiscala in Romania

Evaziunea fiscala , alaturi de coruptie este fenomenul economic si social cel mai vehiculat
in perioada actuala, incepand cu cetateanul de rand , in dubla sa ipostaza, de contribuabili si
alegatori, si pana la sfera politicului de la varful societatii romanesti.

Evaziunea fiscala in tara noastra a devenit un fenomen atat de real si vast incat pare sa nu
mai deranjeze pe nimeni prezenta sa cotidiana in toate sferele aducatoare de venit ( mai putin
poate pe salariul platit de catre stat).

Daca este sa receptam ideea ca existenta evaziunii fiscale, ca fenomen, este un semn de
democratie , atunci tanara democratie din Romania anilor 1990 s-a manifestat din plin lasandu-i
acestui fenomen camp larg de actiune, iar daca factorii de decizie, legislatia fiscala si cei pusi sa o
aplice nu l-au sprijinit explicit, atunci cel putin incercarile de limitare a proportiilor sale au fost
destul de ineficiente.

n sprijinul acestor afirmatii vin urmatoarele argumente, cauze care au condus la


amplificarea si mentinerea evaziunii fiscale la proportii relativ ridicate in masa PIB si a
veniturilor fiscale:

12
elaborarea greoaie a unei legislatii fiscale care s-a dovedit plina de lacune , de
incoerenta si imprecizie , mai ales in cadrul legislatiei din domeniul impozitarii
veniturilor agentilor economici;
aparitia tarzie a legii pentru combaterea evaziunii fiscale ( in anul 1994), precum
si o anumita inertie in aplicarea acesteia in litera si spiritul impus de ea;
o fiscalitate relativ ridicata in comparatie cu posibilitatile reale a capacitatii
contributive a contribuabililor, precum si cu scopul formarii in mod cinstit a
capitalurilor de care se duce lipsa acuta in randul agentilor economici;

Noiunea de evaziune fiscal internaional

Odat cu intrirea relaiilor economice internationale si a dezvoltarii relatiilor dintre state


cu sisteme fiscale diferite, evaziunea fiscala a inceput sa se manifeste ca un fenomen
international si nu numai ca unul la nivel national.

Fiscalitatea internationala a devenit importanta odata cu intrarea Romaniei in Uniunea


Europeana, astfel in cazul unei firme romanesti care face parte dintr-un grup international de
companii orice analiza a situatiei financiar-fiscale trebuie sa fie facuta in stransa legatura cu cea a
societatii-mama. O planificare fiscala eficienta a activitatii unei companii romanesti trebuie sa
aiba in vedere atat impozitele si taxele aplicabile in Romania, cat si pe cele datorate in
strainatate.

Metodele de realizarea a evaziunii sunt cam aceleasi, cea mai frecventa fiind interpretarea
reglementarilor legale in cel mai favorabil mod de catre contribuabil sau, mai bine spus, ocolirea
acestor reglementari.

Unele state ofera contribuabililor persoane fizice posibilitatea de a opta fie pentru
impunerea aferenta persoanelor fizice, fie pentru cea aplicata persoanelor juridice (corporatii,
societati). Cotele de impozit aplicabile veniturilor companiilor fiind mai reduse ajuta
contribuabilul persoana fizica la realizarea unui profit nemeritat.

13
Alte state accepta impartirea venitului realizat de sotii in parti egale intre acestia fara a se
tine cont de contributia fiecaruia la dobandirea acestuia.

in SUA, legea permite unui comerciant sa-si faca din sotie si copiii sai asociati oculti,
ceea ce da dreptul ca veniturile sa fie repartizate intre membrii familiei, iar impunerea sa se faca
separat. In aceste cazuri impozitul statului, in conditiile progresivitatii impunerii, este mai mic.

De aici putem trage concluzia ca, uneori, statul poate incita la evaziune fiscal, avand, de
regula, doua scopuri:
unul pozitiv reflectat in dorinta de a stimula formarea capitalului

Un exemplu elocvent in cazul aspectului pozitiv poate fi Japonia. Aici evaziune


fiscala incurajata oficial ajuta foarte mult la formarea capitalului. Reglementarile in vigoare
scutesc un japonez adult de taxe cu conditia ca acesta sa aiba un cont de economii medii. Japonia
are de 5 ori mai multe conturi de acest fel decat numarul populatiei, inclusiv copii. Astfel se
poate explica rata cea mai mare de formare a capitalului pe care o au.

celalalt scop negativ e concretizat in sprijinirea unor grupuri de interese, uneori de tip
mafiot, unele dintre efectele negative ale evaziunii fiscale se reflectandu-se asupra
stabilitatii economiei sau asupra puterii de cumparare a monedei nationale.

Pentru sustragerea de la impunere a unei parti din profit unele companii transnationale isi
infiinteaza filiale in tari unde fiscalitatea este mai redusa si organizeaza cu acestea relatii doar in
acte. Acest tip de relatii se realizeaza pe teritoriul mai multor state. De exemplu, o filiala din
Germania a unei companii transnationale cu sediul in SUA vinde piesele destinate fabricarii unui
produs in Marea Britanie, dar nu direct, ci prin intermediul unei alte filiale situata in Elvetia.
Vanzarea se face la un pret cat mai scazut pentru a se plati impozite cat mai reduse statului
german. Filiala elvetiana revinde aceste piese la un pret ridicat firmei din Marea Britanie insa va
plati impozite reduse deoarece in Elvetia fiscalitatea este mai redusa decat in celelalte tari
mentionate. In acest fel cea mai mare parte a profitului este realizat scriptic in tarile in care
fiscalitatea este mai redusa, ceea ce determina o sarcina fiscala minima pe ansamblul corporatiei.
Alaturi de Elvetia se mai intalnesc si alte tari pe glob numite "oaze fiscale" sau "paradisuri

14
fiscale", unde sunt infiintate numeroase firme straine catre care se dirijeaza profiturile realizate
pe teritoriul altor tari, pentru eludarea fiscului.

Paradisuri fiscale - o form de manifestare a evaziunii fiscale

Denumirea de "paradis fiscal" ne duce cu gandul la plaje populate de miliardari


bucuradu-se de averea lor inepuizabila care e ascunsa intr-o banca din Elvetia. In realitate lucruri
sunt foarte diferite.

Paradisurile fiscale sunt situate in 5 din cele 7 continente nu doar in zona Tropicelelor si
nu sunt exclusiv pentru cei bogati, majoritatea celor care obtin profituri in aceste locuri detin o
avere modesta pe care doresc sa o sporeasca.

Termenul de "paradis fiscal" desemneaza acele unitati adminstrativ-teritoriale care


asigura conditii foarte favorabile (nu se percep impozite, ori impozitele sunt reduse pe toate sau
doar pe unele categori de venituri, un nivel ridicat de secret bancar sau comercial, cerinte
minime din partea Bancii Centrale si nici un fel de restrictii asupra schimburilor valutare) pentru
dezvoltarea capitalului.

Scopul acestor "oaze fiscale" e simplu de inteles: sa platesti mai putin, sa castigi mai
mult.

Literatua de specialitate a facut o clasificare a acestora in 5 tipuri, intr-un paradis fiscal


putandu-se alege domiciliul fiscal, locul de instalare al bazei de lucru, se poate trai, se poate
castiga bani sau se poate obtine cetatenia.

Statele, considerate paradisuri fiscale, reprezinta un refugiu pentru toate companiile, care
permite benificiarilor sa reduca sau chiar sa suprime in totalitate taxele la care sunt supusi, in
deplina legalitate.

Un stat este considerat paradis fiscal doar daca indeplineste urmatoarele caracteristici:

Fiscalitate redusa este cea mai importanta caracteristica a unui paradis fiscal, astfel
majoritatea teritoriilor considerate paradisuri fiscale impun impozite numai asupra unor categorii

15
de venituri, impozite foarte reduse comparativ cu tarile de origine a celor ce folosesc paradisurile
fiscale. Insa trebuie sa nu facem confuzie intre un paradis fiscal si tarile ale caror guverne ofera
facilitati fiscale societatilor si persoanelor fizice straine pentru a incuraja investitiile acestora
promovand, astfel, cresterea economic;

Este asigurata protectia informatiilor bancare si comerciale.

Activitatea bancara tinde sa joace un rol mai important in economia unui paradis fiscal decat in
economia unei tari care nu este considerata ca atare.

Pe la sfarsitul secolului XX se estima existenta a aproximativ 70 paradisuri fiscal in lume.


Intre timp unele au disparut, un exemplu ar fi Hong-Kong si Liban, altele sunt pe cale de
disparitie, aici e cazul Elvetiei si probabil se vor naste alte locuri care pot fi exploatate ca
paradisuri fiscale.

OCDE a prezentat "lista neagra" mentionand tarile care refuza sa respecte standardele
internationale pentru taxe si impozite, printre care se numara Costa Rica, Malaezya, Filipine si
Uruguay.

Pe "lista gri" figureaza tarile care s-au angajat sa respecte standardele internationale, dar
nu au semnat deocamdata acordurile in acest sens. Aici apar 38 de tari: Andora, Antigua, Aruba,
Barbados, Bahamas, Bahrein, Belize, Insulele Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele
Cayman, Insulele Cook, Republica Dominicana, Gibraltar, Granada, Liberia, Liechtenstein,
Insulele Marshall, Monaco, Montserrat, Nauru, Antilele Olandeze, Niue, Panama, Sfantul Kitts si
Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincent si Grenadine, Samoa, San Marino, Insulele Turks si Caicos,
Vanuatu.

In mod aparte, OCDE are in vizor urmatoarele centre financiare Austria, Belgia, Brunei,
Chile, Guatemala, Luxemburg, Singapore si Elvetia.

A fost prezentata si lista celor 36 de state care au fost de accord si au semnat standardele
internationale, dintre care anumit cateva: Argentina, Australia, Canada, China, Franta, Germania,
Grecia, Italia, Japonia.

16
Msuri de combatere i prevenire a evaziunii fiscale internaionale

Pentru a gasi metode de prevenire a fenomenului trebuie, in primul rand, identificata


sursa de provenienta, care, in cazul de fata, e reprezentata de reglementarile legislative in
domeniul fiscal.

Astfel, pentru perfectionarea legislatiei, guvernele incearca sa elimine sau macar sa


diminueze posibilitatile de evitare fiscala, unele state incercand sa limiteze caile de folosire a
schemelor fiscale agresive si nelegitime.

Un numar crescand de state membre au implementat dispozitii ale conventiilor (atat


generale, cat si specifice) pentru a contracara abuzurile si pentru a mentine legislatia antievitare
in legislatia lor interna.

La nivelul Uniunii Europene se incearca facilitarea schimbului de informatii prin crearea


de baze de date europene si prin formarea unor comisii compuse din organe fiscale din mai multe
tari.

Un alt instrument de care statele dispun pentru a contracara abuzurile societatilor


multinationale este dat de metodologia preturilor de transfer, conform careia, companiile trebuie
ss se asigure nu numai ca preturile de transfer pot fi justificate fata de autoritatile fiscale, dar sa
si demonstreze ca acestea reflecta preturile de piata.

17
Cuprins

Definirea i conceptul de evaziune fiscal............................................................................... 2


Modaliti i forme de manifestare a evaziunii fiscale................................................................4
Cauzele apariiei fenomenului de evaziune fiscal....................................................................5
Formele de manifestare a evaziunii fiscale..............................................................................8
Evaziunea fiscal la nivel naional...................................................................................... 12
Aspecte privind evaziunea fiscala in Romania.......................................................................12
Noiunea de evaziune fiscal internaional....................................................13
Paradisuri fiscale - o form de manifestare a evaziunii fiscale....................................................15
Msuri de combatere i prevenire a evaziunii fiscale internaionale.............................................17

18
Bibliografie

1. Iulian Vacarel si Colectivul-Finante Publice Editia a VI-a, Editura Didactica si


Pedagogica , R.A. 2007,
2. Iulian Vacarel si Colectivul-Finante Publice Editia a VI-a, Editura Didactica si
Pedagogica , R.A. 2007,
3. Iulian Vacarel ,,Finante publice-teorie si practica,,Editura Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti 2004
4. Drd Bofea P. Ion ,,Metode si tehnici fiscale,, Editura Tipografia Somesului-2002
5. Dan Drosu Saguna ,, Evaziunea Fiascala pe intelesul tuturor,, Editura Onor Print
Bucuresti 2003
6. I. Scarlat D. Vilaia, Menu M- ,, Controlul Financiar Bancar, Editura Independenta
Economica Braila 2000

19
7. Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale
8. Iulian Vacarel si Colectivul-Finante Publice Editia a VI-a, Editura Didactica si
Pedagogica , R.A. 2007, Raileanu C-,,Fenomenul de evaziune fiscala,, Ed Tribuna
Economica Bucuresti 2003
9. Claude Dauphin "Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale", ed. Tribuna
10. Metodologie la care se face referire in Modelul OECD al Conventiei fiscale (art. 9) si
care a fost reglementata si de legislatia interna a statului nostru (Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, art. 11 alin. (2) si Ordinul Presedintelui ANAF nr. 222/2008)

20