Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prezenţa/Locul Anglicismelor În Suplimentul Ziarului Financiar": Îmbogăţire A Limbajului Economic Sau Disconfort În Exprimare Şi În Înţelegere?
Prezenţa/Locul Anglicismelor În Suplimentul Ziarului Financiar": Îmbogăţire A Limbajului Economic Sau Disconfort În Exprimare Şi În Înţelegere?
Ana SANDULOVICIU
1. Observaii preliminare
Lucrarea de fa a pornit de la ideea unei analize a ponderii, prezenei i
modului de ntrebuinare a cuvintelor de origine strin, mai exact a anglicismelor, din
limba romn ntlnite n pres sau, restrngnd aria, n anumite publicaii ce fac
parte din presa economic. Pentru c intruziunea unor astfel de termeni a fost i este
privit oarecum cu suspiciune, se tie, att de lingviti, ct i de publicul larg, am
ncercat s stabilim n ce msur este comunicarea supus unor distorsiuni prin
folosirea, n marea majoritate a cazurilor, a unor cuvinte provenite din engleza
britanic sau american.
Corpusul de texte la care se va face referire aparine suplimentului Ziarului
financiar, intitulat Dup afaceri; aici sunt reunite articole ce trimit, ntotdeauna,
au dernier cri, fie c e vorba de noutile din mod, tehnologie, gastronomie etc.,
sau de descrierea celor mai motivante posturi care pot fi ocupate ntr-o societate
multinaional n Romnia. Alegerea acestui eantion de texte nu a fost nicidecum
ntmpltoare, ci motivat, aa cum se va putea constata, de prezena n numr foarte
mare a mprumuturilor, fie ele cel mai adesea anglicisme sau americanisme.
nc de la nceput, atunci cnd ne gndim la receptarea unui astfel de text,
apare o prim ntrebare: a fost el scris exclusiv pentru un public foarte restrns, care
are capacitatea de a nelege terminologia de origine strin? i, totui, o astfel de
explicaie nu pare foarte convingtoare, deoarece respectivul ziar este citit, fr
ndoial, de un grup mult mai larg de lectori, care nu au, cu siguran, abiliti n
descifrarea anglicismelor, acestea aparinnd, nu n ultimul rnd, i unui limbaj de
specialitate. Prin urmare, o a doua ntrebare trimite, n mod firesc, la raiunile care i
ndeamn pe autorii articolelor din suplimentul Dup afaceri s le redacteze ntr-o
asemenea manier.
Explicaiile sunt mai multe i, pentru a fi clarificate, este nevoie de cteva
succinte precizri teoretice.
1
Dac timp de dou secole marea majoritate a neologismelor limbii romne au
fost preluate din francez, n a doua jumtate a veacului trecut, pe baza intensificrii
contactelor culturale, tehnico-tiinifice, a legturilor economice, influena englezei
devine aproape total i duce, de fapt, la o internaionalizare a lexicului, [...] la
statuarea unei limbi internaionale (Prelipceanu 2003: 47). Perioada
postdecembrist este mai elocvent din acest punct de vedere. Are loc acum o
adevrat avalan terminologic, explicabil, sub aspectul socio-economic, prin
ncercarea de a se recupera, pe plan real i prin limbaj, diferenele foarte mari dintre
2
Ana SANDULOVICIU
prezente i, n al doilea rnd, prin folosirea repetat a unor anglicisme devenite deja
extrem de uzuale n limba romn.
Statistic vorbind, exist cuvinte care, n cele ase numere de ziar, apar cu o
frecven deosebit, cum ar fi:
business, de ase ori;
marketing, de zece ori;
manager, de apte ori;
brand, de nou ori;
trening, de dou ori
job, de ase ori;
team building, de patru ori;
Un lucru este sigur, i anume c ptrunderea acestor termeni n limbajul
economic i de afaceri romnesc se produce n ritm rapid, dicionarele rmnnd mai
tot timpul n urm n ceea ce privete nregistrarea lor (cf. Prelipceanu 2003: 101).
De cteva ori, destul de rar ns, autorul unui articol consider c ar fi bine
s dea n parantez traducerea termenului sau a sintagmei folosite: ice-tea-ul (ceai
gata preparat), squatting (de la verbul squat a se ghemui, a se cuibri),
flairtending (tiina de a combina alcoolul i de a mnui sticlele).
O modalitate de a clasifica termenii enumerai mai sus ar fi urmtoarea:
a) prima categorie cuprinde anglicisme care nu au corespondent n romn sau sunt
foarte dificil de tradus, de exemplu: blog, feedback, hobby, leasing, management,
marketing, (muzic) lounge, (serviciu de) roaming, showroom, stick (de memorie),
vintage etc.;
b) n a doua categorie intr termenii care dein un corespondent n romn, care, n
funcie de context i de vorbitor, sunt sau nu preferai anglicismelor:
business/afaceri, fair-play/cinste, corectitudine, shopping/cumprturi, glamour/
elegan, job/slujb, (a bea un) fresh/un suc proaspt, joint ventures/societi
mixte, broker/agent de burs, comisionar, brand/marc etc.;
c) sintagme formate n mod forat, hibride, aa cum le numete Cristina- Maria
Prelipceanu, de exemplu: muzic lounge, marc low cost, brand de lux, contract de
joint venture, portofoliu de branduri, segmentul ice tea, piaa de soft- drinks.
Din punct de vedere gramatical, multe substantive sunt lsate cu forma din
englez, la care se adaug articolul hotrt din limba romn: pub-uri, training-
uri, glamour-ul, ice tea-ul etc., dei pot aprea probleme n stabilirea genului
acestor cuvinte. Un alt aspect, oarecum suprtor i destul de forat, de artificial,
n numerele de ziar avute n vedere, este cel al titlurilor care fie sunt redactate n
ntregime n englez, fie sunt scrise n combinaie, de exemplu: Dress code de
vacan, Pantofi i farfurii.By Marc Jacobs, Welcome to the Sunshine State etc.
Dei anglicismele, att n domeniul economic i al afacerilor, ct i n cel
tehnic i al informaticii, se impun ntr-un mod foarte rapid n circulaia limbii,
fiind uneori chiar necesare i dificil de nlocuit, suntem de prere c ar trebui s se
ncerce un control al acestui proces care, de multe ori, depete graniele bunei
ntrebuinri i funcionri a limbii romne.
Prezena/Locul anglicismelor n suplimentul Ziarului financiar
Bibliografie
Dup afaceri, supliment al Ziarului Financiar, anul VIII, nr. 1880, mai 2006, nr. 1940,
august 2006; anul X, nr. 2405, nr. 2415, nr. 2420, iunie 2008, nr. 2430, iulie 2008, nr.
2455, august 2008, nr. 2475, septembrie 2008.
Constantinescu 1996: Ileana Constantinescu, Frangleza economic, Bucureti, Editura
Economic.
Constantinescu-Chiriacescu 1979: Ileana Constantinescu-Chiriacescu, Modalitile,
dimensiunile i intensitatea ptrunderii termenilor economici anglo-saxoni n limba
francez contemporan, Rezumatul tezei de doctorat, Bucureti.
DTE: Dicionar de termeni economici romn, englez, francez, spaniol, coordonator
Ruxandra Vasilescu, Iai, Polirom, 2008.
NDU: Noul dicionar universal al limbii romne, ediia a 3-a, Bucureti, Editura Litera, 2008.
Prelipceanu 2003: Cristina-Maria Prelipceanu, Aspecte ale limbajului economic i comercial
(n limbile romn i englez), Bucureti, Arvin Press.
Stoichioiu-Ichim 2005: Adriana Stoichioiu-Ichim, Vocabularul limbii romne actuale,
Bucureti, Editura All.
Stoichioiu-Ichim 2006, Adriana Stoichioiu-Ichim, Aspecte ale influenei engleze n romna
actual, Bucureti, Editura Universitii din Bucureti.