Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INDRUMATOR,
PROF. ATUDOREI MIHAELA
CANDIDAT,
Toncu Andreea-Roxana
2
Cuprins
Argument.......................................................................................................1
4. Bibliografie........................................................................................28
3
Argument
"Succesul nu este cheia fericirii.
Fericirea este cheia succesului.
Daca iti place ce faci, vei avea succes".
(Michael Neil)
Acest profil, in opinia mea, este unul dintre cele mai frumoase si usoare profiluri din liceu.
Am ales acest profil de fieliera tehnologica, in primul rand pentru ca am dorit ca dupa ce
termin liceul sa ies cu o diploma de calificare. In al doilea rand, desi nu stiam ce se face si
cum va fi, mi s-a parut fascinant sa studiezi obiecte despre economie in general, si
contabilitate.
Cand am terminat clasa a-VIII-a doream sa incep sa studiez ceva nou, sa fac ceva ce
nu am mai facut, sa incep ceva care nu am mai facut. Iar acest profil mi s-a potrivit intr-o
oarecare masura, deorece nu ma caracterizeaza stiintele exacte gen fizica, biologie, chimie,
etc.
Timpul unui om inteligent nu merita sa fie pierdut in mijlocul majoritatii
oamenilor. Prin definitie, sunt deja destui oameni acolo. G. H. Hardy
Meseria de contabil, este una care e exact dupa citatul de mai sus. Cere mult timp, dar
si o minte sclipitoare si foarte inteligenta,care nu-si gaseste locul in randul oamenilor de rand.
In concluzie, obiectul in sine cotabilitate este un obiect foarte frumos. Si cine aude
de contabilitate parca impunea un fel de respect in fata acelei persoane, in sensul ca, a fi
contabil, nu sta la indemana oricui. E ceva frumos !
4
1. Notiuni generale privind datoriile si creantele comerciale
5
1.2. Clasificarea datoriilor si creantelor comerciale
Creanele fac parte din structura de activ a patrimoniului cu valoare pozitiva pentru
ntreprindere active circulante (numite i active curente) ce cuprind bunuri i valori care se
utilizeaz pe o perioad scurt n activitatea ntreprinderii i, n general, particip la un singur
circuit economic.
Din punct de vedere economic i financiar, activele circulante i schimb continuu
forma material n cadrul circuitului economic. Astfel, n faza de aprovizionare, activele
circulante sub form de bani se transform n stocuri de materii prime i materiale; n faza de
producie, stocurile de materii prime i materiale se consum integral, rezultnd stocuri de
producie n curs de execuie, care, dup operaia
de prelucrare, devin produse finite; n faza de desfacere, produsele finite sunt revndute
clienilor, transformndu-se astfel n bani.
Din punct de vedere al lichiditii, activele circulante se caracterizeaz prin faptul c
durata ciclului de exploatare este mai mic de un an: ele intr i ies, n i din ntreprindere, de
mai multe ori n cursul unui exerciiu financiar.
Reglementrile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitaii din Romnia
definesc activul curent ca fiind o resurs care:
- se ateapt s fie realizat sau este deinut pentru consum sau vnzare, n cursul normal al
ciclului de exploatare, sau
- este deinut, n principal, n scopul comercializarii sau pe termen scurt i se ateapt a fi
realizat n termen de 12 luni de la data bilanului, sau,
- reprezint numerar ori echivalente de numerar a cror utilizare nu este restricionat.
n structura activelor circulante se includ:
-Stocuri
-Creane
-Investiii financiare pe termen scurt
-Casa i conturi la bnci
Creanele (numite i valori n curs de decontare) reprezint valori economice avansate
temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care acesta
urmeaz s primeasc un echivalent valoric. Toate persoanele fizice sau juridice care au
beneficiat de o valoare avansat i care urmeaz s dea un echivalent corespunztor se
numesc generic debitori.
Debitorii ntreprinderii sub forma creanelor din vnzri sunt delimitai n contabilitate prin
structurile de clieni i conturi asimilate.
Sunt valori avansate temporar de intreprindere altor persoane fizice sau juridice si
pentru care urmeaza sa se primeasca un echivalent valoric sa un serviciu.
Orice persoana fizica sau juridica ce a beneficiat de o valoare avansata si care
urmeaza sa dea echivalentul corespunzator se numeste generic debitor. Deci, debitorul
reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa
dea un echivalent valoric sau o contraprestatie. Acest echivalent poate reprezenta o suma de
bani, un serviciu sau o lucrare. Exemplu: pentru marfa "X" vanduta uinui client (debitor)
echivalentul valoric consta intr-o suma de bani egala cu valoarea marfii "X" cumparate.
6
Debitorii unei intreprinderi sub forma creantelor din vanzari sunt cunoscuti in
contabilitate prin structurile de:
-Clienti
-Efecte de primit (efecte comerciale)
n structura creanelor se includ:
-Creane comerciale ;
-Sume de ncasat de la entitile afiliate;
-Sume de ncasat de la entitile de care compania este legat n virtutea intereselor de
participare;
-Alte creane;
-Capital subscris i nevrsat .
Creanele comerciale sunt cele mai semni-ficative, fiind compuse din:
-A. creanele fa de clieni
-B. efectele de primit
7
a) Creante comerciale dupa obiectul lor sunt compuse din:
* Creante rezultate din vanzarea de bunuri, prestate de lucrari, executarea de servicii ce
reprezinta obiectul de activitate al intreprinderii. Exemplu: clienti
* Creante rezultate din vanzarea de bunuri, prestarea de lucrari, executarea de servicii, ce nu
reprezinta obiectul de activitate al intreprinderii. Exemplu: debitori diversi
* Creante rezultate din utilizarea efectelor de comert(efecte de primit de la clienti). Exemplu:
billet la ordin, CEC etc.
* Creante rezultate din lipsurile imputabile de bunuri din gestiune, care urmeaza a fi
recuperate de la persoanele vinovate. Exemplu: debitori diversi, alte creante in legatura cu
personalul etc.
b) Creante salariale reflecta sumele datorate personalului drept salarii, ajutoare
materiale etc., corespunzator muncii depuse.
c) Creante sociale reflecta sumele datorate de catre intreprindere, buget etc. unor
personae dupa caz. Exemplu: impozitul pe venitul global de restituit angajatului.
d) Creante fiscale reprezinta suma de incasat de catre intreprindere de la bugetul de
stat, local etc. Exemplu: TVA de recuperate de la bugetul de stat.
e) Creante diverse. Intre intreprindere si actionari/asociati exista anumite relatii
determinate de aporturi in bani/natura la constituirea sau marirea capitalului social;
participarea actionarilor/asociatilor cu sume de bani temporar lasate la dispozitia
intreprinderii etc. In virtutea acestor relatii cu intreprinderea, actionarii/asociatii beneficiaza
de castiguri banesti sub for a dividentelor, dobanzi etc
Datoriile
Reprezinta surse de finantare externe puse la dispozitia unitatii patrimoniale de
banci, de alte institutii financiare de terti si pentru care aceasta trebuie sa acorde o
contraprestatie sau un echivalent valoric;
fuctioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul platii sau a
rambursarii (cand este vorba de credite);
Ca urmare a derulrii activitii, ntreprinderile efectueaz n mod curent tranzacii de
cumprri i vnzri de bunuri i servicii sau de lucrriexecutate.
Toate aceste operaiuni, proprii ciclului de exploatare al ntreprinderii, genereaz datorii
fa de furnizori i creane fa de clieni, a cror termen deplat sau ncasare un depete, de
regul, un an.
Datoriile i creanele comerciale apar doar atunci cnd cumprrile ivnzrile se
realizeaz pe credit comercial adic exist un decalaj ntre datacumprrii/vnzrii i data
plii/ncasrii contravalorii bunurilor, lucrrilor sauserviciilor.
O datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge dinevenimente trecute i
prin decontarea creia se ateapt s rezulte o ieire deresurse care ncorporeaz beneficii
economice.
Stingerea obligaiei se face n mai multe moduri:
- plata n numerar sau virament
- transferarea altor active
8
- prestare de servicii echivalente
- nlocuirea respectivei obligaii cu o alt obligaie (efectecomerciale)
9
1.3. Rolul datoriilor si creantelor comerciale
Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capitalul atras l
constituie creditele bancare i mprumuturile n valut naional i strin primite de ctre
ntreprindere de la alte persoane fizice i juridice, pe un termen stabilit i pentru o anumit
plat.
Creantele sunt drepturi pe care intreprinderea le are asupra altor persoane fizice sau
juridice pentru bunuri livrate pe credit (clienti) pentru sume de bani sau alte valori avansate
care urmeaza a fi incasate ulterior (debitori).
O societate comerciala presteaza servicii pentru a avea creante comerciale. Societatea
are si datorii pe termen scurt sau lung, in functie de materialele sau serviciile primite, pe care
trebuie sa le achite.
10
2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale
11
- TVA nscris n facturi;
- valoarea facturilor primite, n cazul n care acestea au foste videniate anterior ca
facturi nesosite;
- valoarea avansurilor facturate;
- valoarea ambalajelor primite care circul n sistem de restituire, facturate de
furnizor;
- valoarea timbrelor, biletelor de tratament i cltorie achiziionate;
- valoarea amenzilor, despgubirilor i penalitilor datorate;
- diferenele nefavorabile de curs valutar, constatate la sfritul lunii sau exerciiului,
aferente datoriilor n valut;
- diferenele nefavorabile aferente datoriilor exprimate n lei, a cror decontare se face
n funcie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora lunar sau la
nchiderea exerciiului.
Se debiteaz cu:
- sumele achitate furnizorilor;
- valoarea efectelor comerciale de pltit acceptate, n contul datoriei fa de furnizori;
- decontarea obligaiilor fa de furnizori pe seama avansurilor acordate (cu ocazia
regularizrii);
- valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, predate furnizorilor;
- sumele nete achitate colaboratorilor i impozitul pe venit reinut acestora;
-valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturrii;
- valoarea sconturilor obinute de la furnizori;
- valoarea produselor acordate ca plat n natur;
- datorii prescrise sau anulate;
-diferenele favorabile de curs constatate n momentul decontrii datoriilor n valut
sau la sfrsitul lunii respectiv la finele exerciiului pentru datoriile n valut
neachitate;
- diferenele favorabile de curs aferente datoriilor exprimate n lei, a cror decontare
se face n funcie de cursul unei valute, constatate la decontare sau cu ocazia evalurii
la finele lunii sau la nchiderea exerciiului.
12
- TVA din facturi;
- valoarea despgubirilor, amenzilor penalitilor datorate;
- diferenele nefavorabile de curs valutar la sfritul lunii sau exerciiului financiar,
din evaluarea datoriilor n valut neachitate,idem pentru diferenele nefavorabile
aferente datoriilor exprimate n lei neachitate i care se exprim n funcie de cursul
unei valute.
Se debiteaz cu terminarea datoriilor astfel:
- cu sumele achitate i cu avansurile acordate i regularizate;
- cu valoarea garaniilor depuse la teri;- efectele comerciale de pltit acceptate n
contul datoriei iniiale fa de furnizori;
-valoarea sconturilor obtinute;
- diferenele favorabile de curs constatate la decontarea datoriilor nvalut sau cu
ocazia evalurii acestora la finele lunii sau exerciiului, idem pentru diferenele
favorabile aferente datoriilor exprimate n lei i care se exprim n funcie de cursul
unei valute.
14
Se debiteaz cu:
- creanele devenite incerte sau litigioase preluate din ct. 4111;
- diferenele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia evalurii,la sfritul
exerciiului a creanelor litigioase n valut.
Se crediteaz cu:
- creanele recuperate ca urmare a ncasrii lor;
- creanele nerecuperate, trecute pe pierderi cu prilejul scoaterii din eviden a
creanelor incerte sau n litigiu;
- diferenele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia ncasrii creanelor
litigioase n valut sau cu ocazia evalurii lor, la finele lunii sau exerciiului.
Soldul debitor al contului reflect creanele incerte sau litigioase rmase nencasate.
Concomitent cu constatarea caracterului incert sau litigios al creanelor i transferarea
lor din contul 4111 la ct 4118, aplicnd principiul prudenei, se va proceda la constituirea
unei ajustri pentru deprecierea creanelor utiliznd 128 ct.491 Ajustri pentru deprecierea
creanelor- clieni, cont rectificativ al valorii de nregistrare a creanelor(rectific prin
scdere) cu funcie de pasiv. Nivelul acestei deprecieri se va stabili la nivelul pierderii
probabile i se va aprecia pentru fiecare client dubios n parte innd cont de valoarea
nominala creanei (inclusiv TVA) care se va nmuli cu gradul estimat de nerecuperare.Ct.
491 Ajustri pentru deprecierea creanelor-clieni are urmtoareafunciune:
Se crediteaz cu:
- valoarea ajustrilor constituite, pentru clienii dubioi, inceri sau cu care societatea
se afl n litigiu, prin trecerea lor pe cheltuieli la ct6814 Cheltuieli de exploatare
privind ajustrile pentru depreciereaactivelor circulante.
Se debiteaz cu:
- valoarea ajustrilor diminuate sau anulate prin trecerea lor lavenituri la ct. 7814
Venituri din ajustri pentru depreciereaactivelor circulante.
Se crediteaz cu:
- valoarea efectelor comerciale depuse la banc pentru ncasare la scaden(ct. 5113);
15
- valoarea efectelor comerciale ncasate direct de la client(512);
- diferenele nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontrii respectiv
evalurii la sfritul lunii sau exerciiului a efectelor comerciale de primit n valut.
Clasificare:
a) efectul comercial pur, care este legat de o operatiune de livrare de marfuri; este tras
in momentul livrarii; scadenta sa coincide cu scadenta creditului consimtit de furnizor; suma
sa poate fi platita din resursele obisnuite ale intreprinderii; efectul care indeplineste numai
partial aceste conditii este denumit uneori "paracomercial" sau "cvasi comercial";
d) efectul de filiala, care leaga doua intreprinderi ale aceluiasi grup, oferind uneori
dor o iluzorie diviziune a riscurilor.
Notiunea de efect de comert reprezint un termen generic utilizat n practica
comercial pentru a desemna un titlu negociabil care d dreptul la plata unei sume de bani,
cum este cambia sau un alt titlu de valoare, prin care se constat o creant ntemeiat pe o
livrare de marfuri sau o prestare de servicii
Efectele comerciale circul sub diferite denumiri cum ar fi: nscrisuri, polie, cambii,
instrumente de plat i de credit. Acestea fiind negociabile, pot fi cedate, vndute ori
transmise.
Privite din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente
de mobilizare a datoriilor (crantelor) si ca instrumente de decontare.
n calitatea de instrumente de mobilizare, efectele comerciale reprezint o modalitate
de transformare a datoriilor (creanelor) n valori negociabile sub forma titlurilor de valoare
disponibile pentru activitatea de trezorerie. Analizate ca instrumente de decontare, efectele
comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fa de teri sau ncasarea creanelor.
16
Efectele comerciale reprezint titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau
imediat, care atest, dup caz, datorii creane n cadrul relaiilor comerciale cu furnizorii i
clienii.
Pentru a putea atribui calitatea de efect de comert unui anumit titlu este necesar
ntrunirea a cinci caracteristici: negociabilitatea, obiectul su s reprezinte o sum de bani,
angajamentul de plat, termenul scurt i posibilitatea de a fi acceptat pntru plat. De
asemenea, efectul de comet trebuie s rspund i urmtoarelor cerinte: s aib caracter
constitutiv de drepturi, s aib caracter formal, s aib caracter litarar i s confere un drept
autonom.
n cadrul efectelor comerciale se cuprind :
- Biletul la ordin
- Cambia
- Cecul
- Trata reprezentat printr-un ordin scris, neconditionat, emis de creditor (trgtor) asupra
debitorului (trasului) de a plti, la prezentare sau la un anumit termen, o sum de bani unui
beneficiar sau la ordinul acestuia;
- Mandatul un document contract, o mputernicire de a reprezenta ntreprinderea i de a
actiona n numele i pentru interesele acesteia;
- Warantul reprezint o variant a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra
mrfurilor, eliberat de ctre depozitele n care acestea sunt pstarte. Mrfurile pstrate n
depozite rmn n proprietatea exportatorului pn n momentul n care importatorul achit
contravaloarea acestora si dobndeste warantul.
17
*Cecul este inscrisul dat unei banci comerciale de a plati unei terte persoane suma
mentionata in acel inscris. Acest inscris este emis de debitor care, in baza disponibilului
constituit la o banca, da ordin acesteia sa plateasca la prezentarea de catre creditorul
beneficiar o suma determinata.
*Ordinul de plata este o dipozitie neconditionata de a pune la dipozitia unui
beneficiar o suma de bani, la o anumita data, dispozitie emisa de catre emitentul acestuia
(debitorul) unei banci comerciale la care emitentul are deschis un cont bancar.
*Operatiuni contabile care se efectueaza in cazul biletului la ordin sau cecului:
1. La Furnizor:
* acceptarea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 413 "Efecte de
primit" = 411 "Clieni" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge creanta asupra clientului, in
sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 411 "Clieni".
* incasarea biletului la ordin sau cecului in contul bancar: 512 "Conturi curente la bnci" =
413 "Efecte de primit" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 413 "Efecte de primit"
va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost incasat.
2. La Client:
* emiterea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 401 "Furnizori"
= 403 "Efecte de pltit" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge datoria catre furnizor, in
sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 401 "Furnizori". *executarea
biletului la ordin sau cecului si afectarea contului bancar: 403 "Efecte de pltit" = 512
"Conturi curente la bnci" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 403 "Efecte de
platit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost executat de catre
beneficia.
18
2.3. Evaluarea datoriilor i creanelor comerciale
20
3. Aplicatii practice privind contabilitatea datoriilor si creantelor
comerciale in cadtrul S.C RoxanaS.A.
S.C Roxana SRL cu activitate de productie are la inceputul lunii aprilie, exercitiul 2015,
urmatoarele solduriinitiale:
21
Inregistrati in contabilitate:
a) obligatii patronale pentru salarii brute
b) obligatii salariale
c) obligatii de plata angajator pentru buget si entitati
Documente: Stat de salarii, Situatie de calcul
9) 30.04.N. Regularizare TVA la sfarsitul lunii. Documente: Jurnal pentru aprovizionari,
Decontare TVA.
10) 30.04.N. Se inchid conturile de cheltuieli.
8)
23
Nr. Numele si Venit CAS CASS Fond Venit Dedu- Venit Impozit Alte Rest de
Ctr prenumele brut de net ceri Baza reti- plata
somaj per- calcul neri
sonale
1 Haiduc Ioan 1800 189 99 9 1053 300 1203 192,48 400 910,52
8)
% = 5121 5.144,7
4312 808,5
4314 423,5
4372 38,5
444 800
4311 852,75
4313.01 1601,6
4371 400,4
24
4313.02 38,5
4381.01 38,5
4381.01 65,45
441 19,25
427 57,75
a)
6451 A+D 645 = 4311 1601,6
4311 P+C
25
6 24.04 Ordin de plata Se platesc 401 5121 28.092 28.092
furnizorii
7 24.04 Se platesc taxele 446 5121 3.000 3.000
locale
8 30.04 Statul de salarii Se intocmeste stat 421 % 2874,82
de salarii 4312 808,5
Se inreg. oblig. 4314 423,5
salariale 4372 38,5
427 804,7
444 800
T O T A L 195.138,27 195.138,27
Balanta de verificare
Unitatea S.C.Roxana S.A
Nr. Simbol Denumirea Sold initial Rulaj Total sume Sold final
crt. contului
D C D C D C D C
1 401 10000 18092 8092 18092 18092
2 605 2800 2800 2800 2800
3 4426 1292 1292 1292 1292
4 403 15000 15000 15000 15000
5 5121 25000 35000 51236,7 60000 51236,7 8763,6
26
6 413 35000 35000 35000 35000
7 411 35000 35000 35000 35000
8 5113 35000 35000 35000 35000
9 611 4000 4000 4000 4000
10 403 10000 10000 10000 10000
11 446 3000 3000 30000 3000
12 421 2923,22 7700 2923,22 7700 4776,78
13 4312 808,5 808,5 808,5 808,5
14 4314 423,5 423,5 423,5 423,5
15 4372 38,5 38,5 38,5 38,5
16 444 852,72 852,72 852,72 852,72
17 427 800 800 800 800
18 6451 1601,6 1601,6 1601,6 1601,6
19 4311 1601,6 1601,6 1601,6 1601,6
20 6458 400,4 400,4 400,4 400,4
21 4313.01 400,4 400,4 400,4 400,4
22 6452 38,5 38,5 38,5 38,5
23 4372 38,5 38,5 38,5 38,5
24 6453 38,5 38,5 38,5 38,5
25 4313.02 38,5 38,5 38,5 38,5
26 6458 84,7 84,7 84,7 84,7
27 4381.01 65,45 65,45 65,45 65,45
28 4381.02 19,25 19,25 19,25 19,25
29 622 57,75 57,75 57,75 57,75
30 447 1292 1292 1292
31 4424 16721,45 16721,45 16221,45
32 121
33 1012 2000 2000 2000
34 404 30000 30000 30000
35 411 5000 5000 5000
36 5311 5000 5000 5000
37 T O T A L 70.000 70.000 187.486,79 187.486,79 257.486,79 257.486,79 36.777,05 36.777,05
Intocmit,
Conducatorul compartimentului financiar contabil.
Bibliografie
Webografie:
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=513
http://kyronisme.blogspot.com/2010/01/contabilitate-decontarilor-prin-efecte.html
27
http://www.scribd.com/doc/50261296/40/Definirea-%C5%9Fi-evaluarea-datoriilor-%C5%9Fi-a-
crean%C5%A3elor-comerciale#outer_page_9
http://www.scritube.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-
DATORIILORCREAN72542.php
http://www.scribd.com/doc/50261296/40/Definirea-%C5%9Fi-evaluarea-datoriilor-%C5%9Fi-a-
crean%C5%A3elor-comerciale#outer_page_9
http://www.scritube.com/management/Prezentarea-generala-a-firmei93212491.php
Bibliografie:
Manual de contabilitate cls a- IX-a / autori:Aurelia Guadelia cojocea si Dina Ana Maria Petre
28