UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA de TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT INVMNT LA DISTAN

DREPTUL
AFACERILOR

TITUAR DISCIPLIN,
Lector univ.dr. Eufemia VIERIU

1
 DREPTUL AFACERILOR

CUPRINS

1. UI nr. 1.
Contractul de vnzare-cumprare comercial 6
2. UI nr. 2.
Contractul de mandat comercial 25
3. UI nr. 3.
Contractul de comision 36
4. UI nr. 4.
Contractul de consignaie .. 52
5. UI nr. 5.
Contractul de report 66
6. UI nr. 6.
Contractul de cont curent .. 72
7. UI nr. 7.
Contractul de gaj . 83
8. UI nr. 8.
Contractul de mprumut .. 93
9. UI nr. 9.
Contractul de agenie . 99
10. UI nr. 10.
Contractul de factoring .. 104
11. UI nr. 11.
Contractul de depozit . 109
12. UI nr. 12.
Contractul comercial de transport 120
13. UI nr. 13.
Contractul de asociere n participaiune . 127
14. UI nr. 14.
Contractul de garanie real mobiliar 133
Contractul de ipotec imobiliar
Dreptul de retenie
BIBLIOGRAFIE . 151

2
 NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
DREPTUL AFACERILOR

Denumirea drept al afacerilor sugereaza ieea ca acest drept

reprezinta un ansamblu de norme juridice care reglementeaza
afacerile. Prin afacere se intelege indeletnicirea, actiunea sau
activitatea cu rezultat favorabil a unei persoane.
Afacerile, numite in continuare si activitate de intreprinzator, sunt
peratiuni social utile de extragere, creare sau dobandire de bunuri
pentru a fi comercializate, astfel incat suma de bani primita ca plata
sa acopere toate cheltuielile suportate si sa asigure persoanei
obtinerea unui profit. Afaceri sunt toate activitatile de extragere,
cultivare si confectionare a bunurilor materiale, de executare a
lucrarilor, de prestare a serviciilor etc. in categoria afaceri intra si
cumpararea de bunuri materiale si de servicii pentru a fi revandute.
Nu sunt afaceri: activitatea desfasurata in baza de contract de
munca, activitatea persoanelor fizice si a persoanelor juridice
necomerciale care dobandesc bunuri pentru necesitatile proprii, alte
activitati care nu aduc profit autorului.
Afacerile au o baza normativa solida, constituita din cateva sute de
acte care si se refera la diverse domenii ale economiei nationale.
Unificarea, sistematizarea si interpretarea doctrinara, intr-un curs
unitar, a dispozitiilor legale referitore la activitatea de intreprinzator si
la persoana care o desfasoara (intreprinzatorul) este dificila, dar si de
o necesitate stringenta pentru cei care utilizeaza normele de drept.
Anume acestui scop serveste dreptul afacerilor.
Denumirea materiei. in doctrina juridica, materia analizata in
continuare (pe care autorii o numesc drept al afacerilor) poarta
diferite denumiri, printre care si cea de drept comercial. Se observa
asadar ca asupra denumirii exista pareri controversate.
Dreptul comercial. Denumirea traditionala a acestei materii este
dreptul comercial/ care se defineste ca ansamblu de norme juridice
de drept privat aplicabile raporturilor juridice izvorate din savarsirea
actelor juridice, faptelor si operatiunilor considerate de lege fapte de
comert, precum si raporturilor juridice la care participa persoanele
care au calitatea de comerciant. Altfel spus, dreptul comercial
reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si personal
nepatrimoniare din sfera activitatii de comert, inclusiv toate activitatile
economice aducatoare de profit.
Dreptul comercial a aparut in conditiile statului feudal ca un drept
profesional al persoanelor care practicau comertul, denumit initial jus
mcrcaturae(dreptul negustorilor sau dreptul comerciantilor) Acesta
era bazat pe obiceiurile vanzarii-cumpararii ale corporatiei de

3
negustori. Normele dreptului comercial se deosebeau de normele
dreptului civil prin flexibilitate, rapiditate si siguranta in operatiuni,
precum si prin increderea in personalitatea celui cu care se
contracta. Datorita comerciantilor, s-au nascut si s-au perfectionat
multe institutii juridice, inclusiv cambia, reprezentarea,
insolvabilitatea comerciala etc.
Dezvoltarea comertului a contribuit atat la raspandirea normelor
dreptului comerciantilor pe alte piete, cat si la extinderea lor asupra
unor alte relatii, inclusiv de creditare, de transport, de asigurare, de
producere etc. Extinderea normelor jus mercaturae asupra unor alte
operatiuni economice decat cele de vanzare-cumparare a
transformat dreptul comerciantilor in drept comercial (jus
mercatorum).
Dreptul comercial contemporan reprezinta un ansamblu de norme
care reglementeaza relatiile dintre cei care savarsesc operatiuni
economice aducatoare de profit (activitate de intreprinzator, afacere),
indiferent de domeniu. De asemenea, se recunoaste faptul ca dreptul
comercial ia in considerare noile realitati si include normele de
interventie a statului in activitatea economica.
Dreptul afacerilor este un domeniu mai amplu deoarece include si
normele de drept public. Normele dreptului afacerilor sunt
incorporate atat in Codul civil, cat si in alte acte legislative. Ele pot fi
sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le
reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu desfasurarea, de catre
persoanele fizice si juridice care au calitatea de intreprinzator, a
activitatii economice aducatoare de profit.

Raporturile sociale sunt reglementate de un ansamblu de norme

juridice care au drept scop ca, prin limitarea sferei de actiune a
persoanelor fizice si juridice, prin marginirea drepturilor
subiective (intelese ca puteri sau facultati), sa faca posibil
schimbul de bunuri si servicii, iar activitatea lor sa nu contrazica
suprema tinta a dreptului, apararea valorilor fundamentale ale
societatii. Acest ansamblu de reguli constituie dreptul privat,
care este divizat in doua mari ramuri: dreptul civil si dreptul
comercial.

Dreptul civil, ca ramura a dreptului privat, reglementeaza raporturile

juridice civile, care sunt raporturi sociale cu continut patrimonial sau
personal nepatrimonial, stabilite intre parti care au o pozitie juridica
egala.
Dreptul comercial reglementeaza numai un anumit gen de raporturi
patrimoniale stabilite intre parti egale juridic. Denumirea drept
comercial sugereaza ideea unui ansamblu de norme juridice care
privesc comertul. Desi o asemenea circumscriere a sferei dreptului
comercial este in mare masura corecta, pentru a intelege sensul
acestei notiuni este necesara o analiza a notiunii de comert din mai
multe puncte de vedere: etimologic, economic si juridic.

4
Etimologic, termenul de comert provine de la latinescul
commercium, care este o juxtapunere a cuvintelor cum si merx, ceea
ce inseamna cu marfa. Deci, comertul ar constitui totalitatea
operatiunilor cu marfuri.
In sens economic, comertul este acea activitate care are ca scop
circulatia bunurilor de la producator la consumator. in aceasta
acceptiune, comertul consta in operatiunile efectuate din momentul
producerii marfurilor si intrarii lor in circulatie, pana la momentul
ajungerii acestora la consumatori. Aceste operatiuni sunt realizate de
comercianti, care sunt agenti economici diferiti de producatorii de
marfuri. Pornind de la aceasta abordare, s-ar putea spune ca dreptul
comercial reglementeaza interpunerea si circulatia marfurilor de la
producatori la consumatori.
in sfarsit, in sens juridic, notiunea de comert cuprinde nu numai
operatiunile de interpunere in circulatia marfurilor, pe care le
realizeaza comerciantii, ci si operatiunile de producere a marfurilor,
prin transformarea materiilor prime, a materialelor si obtinerea unor
produse de o valoare mai mare, de catre fabricanti. Totodata,
comertul cuprinde si executarea de lucrari si prestarea de servicii.
Deci, pornind de la aceasta acceptiune, dreptul comercial
reglementeaza atat productia cat si circulatia marfurilor.
Pe cale de consecinta, dreptul comercial reglementeaza activitatea
comerciala definita ca o activitate de producere si circulatie a
marfurilor, precum si de executare de lucrari si prestare de servicii.

5
UNITATEA DE NVARE
nr. 1

CONTRACTUL DE VNZARE CUMPRARE

COMERCIAL

OBIECTIVE
*Noiunea contractului de vnzare-cumprare comercial
*Diferenierea contractului de vnzare-cumprare comercial de alte
tipuri de contracte cu care se poate confunda
* Restriciile legale, incapacitile speciale i interdiciile speciale privind
contractul de vnzare-cumprare comercial
* Condiii de validitate ale contractului de vnzare-cumprare
* Efectele contractului de vnzare-cumprare comercial
* Consecinele nerespectrii obligaiilor contractuale
* Rspunderea pentru nerespectarea obligaiilor din contractul de
vnzare-cumprare comercial
* Varieti de vnzare

6
 TERMENI CHEIE:
o Tutel
o Vicii
o Expertiz
o Rezoluiune
o Executare silit
o Executare coactiv

REZUMAT

Contractul de vnzare-cumprare comercial este strns legat de

producia de mrfuri; el constituie instrumentul juridic prin care se
realizeaz circulaia mrfurilor. Prin mijlocirea contractului de vnzare
cumprare, mrfurile ajung de la productor la consumator.
Contractul de vnzarecumprare comercial prezint interes i
pentru activitatea de producere a mrfurilor. El este folosit pentru
aprovizionarea cu materiile prime, materialele necesare produciei i
totodat pentru desfacerea mrfurilor realizate.

7
 Contractul de vnzare-cumprare comercial este strns legat
de producia de mrfuri; el constituie instrumentul juridic prin care se
realizeaz circulaia mrfurilor. Prin mijlocirea contractului de
vnzarecumprare, mrfurile ajung de la productor la consumator.
Contractul de vnzarecumprare comercial prezint interes
i pentru activitatea de producere a mrfurilor. El este folosit pentru
aprovizionarea cu materiile prime, materialele necesare produciei i
totodat pentru desfacerea mrfurilor realizate.
Cum activitatea comercial se realizeaz nu numai direct, ci i
prin intermediari, contractul de vnzarecumprare comercial
reprezint actul juridic cel mai des ntlnit ca obiect al contractelor de
intermediere: contractul de mandat, contractul de comision i
contractul de consignaie.
Comercialitatea contractului de vnzarecumprare const
sub aspectul structurii sale, vnzarea-cumprarea comercial este
asemntoare vnzrii-cumprrii civile. n ambele cazuri, este
vorba de un contract prin intermediul cruia se transmite proprietatea
unui lucru n schimbul unui pre.
Ceea ce deosebete vnzarea-cumprarea comercial de cea
civil este funcia economic a contractului i anume interpunerea n
schimbul bunurilor. Aceast funcie confer vnzrii-cumprrii
caracter comercial.

Condiiile legale ale vnzrii-cumprrii comerciale sunt

stipulate n art. (3) Cod Comercial, care precizeaz urmtoarele:
actele juridice, faptele juridice, operaiunile juridice pe care legea le
declar sunt considerate fapte de comer.
Astfel, sunt considerate fapte de comer, cumprrile de
produse sau de mrfuri spre a se revinde fie n natur, fie dup ce se
vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria.
Sunt fapte de comer, vnzrile de producte, vnzrile i
nchirierile de mrfuri n natur sau prelucrate i vnzrile de
obligaiuni ale statutului sau alte titluri de credit care circul n
comer, cnd au fost cumprate n scop de revnzare sau nchiriere.
Conform Codului Comercial, cumprarea i vnzarea
comercial pot avea ca obiect numai bunurile mobile: productele,
mrfurile, obligaiunile statului i alte titluri de credit.
Productele sunt produsele naturale ale pmntului care se
obin prin cultur sau exploatare direct (cerealele,
legumele) sau produsele animalelor (laptele, lna)
Mrfurile sunt produse ale muncii destinate schimbului,
prin vnzare-cumprare.
Titlurile de credit sunt nscrisuri n baza crora titularii au
calitatea s exercite drepturile specificate n cuprinsul lor.
ntruct aceste documente ncorporeaz anumite drepturi,
titlurile de credit pot fi obiect al dreptului de proprietate,

8
 precum i al unor operaii juridice, ntre care i vnzarea-
cumprarea.

n concepia C.Com.romn, vnzarea-cumprarea comercial

nu poate avea ca obiect bunurile imobile. Deci, actele de vnzare-
cumprare a bunurilor imobile, sunt acte civile, iar nu comerciale.
Acelai caracter civil l au i actele de nchiriere a bunurilor imobile
ca i concesionarea lor.
Trsturile caracteristice ale vnzrii-cumprrii comerciale
sunt: conform art. 3 C.Com. rezult c trstura caracteristic a
cumprrii i vnzrii comerciale o constituie intenia de revnzare;
cumprarea este fcut n scop de revnzare sau nchiriere, iar
vnzarea este precedat de o cumprare fcut n scop de
revnzare.
Aceast activitate const n operaiuni de cumprri i
vnzri, n procurarea de mrfuri de la productori, n scopul de a le
revinde consumatorilor.
Pentru a constitui o trstur distinct a vnzrii-cumprrii
comerciale, intenia de revnzare sau nchiriere trebuie s
ndeplineasc 3 condiii:
a. Intenia de revnzare sau nchiriere trebuie s existe la
data cumprrii.
b. Intenia de revnzare sau nchiriere s fie exprimat de
cumprtor, adic s fie cunoscut de partea numit
cocontractant.
Intenia de a revinde sau nchiria poate s rezulte din
declaraia expres a cumprtorului sau din cuprinsul
actului, sau din anumite mprejurri (cantitatea mare de
marf care face obiectul contractului).
c. Intenia de revnzare sau nchiriere trebuie s priveasc n
principal bunul cumprat.

Caracterele juridice
ale contractului de vnzare-cumprare comercial

a. Contractul este bilateral (sinalagmatic), adic d natere la

obligaii n sarcina ambelor pri contractante;
b. Contractul este un titlu oneros, ceea ce nseamn c ambele
pri urmresc obinerea unor foloase partimoniale;
c. Contractul este comutativ, existena i ntinderea obligaiilor
asumate de ctre pri sunt certe i deci cunoscute chiar de la
momentul ncheierii contractului;
d. Contractul este consensual el se ncheie prin simpul acord
de voin al prilor contractante;
e. Contractul este translativ de proprietate, prin contract se
transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vndut de la
vnztor la cumprtor.

9
 Condiiile de validitate ale contractului de vnzare-cumprare
comercial

Ca orice contract, contractul de vnzare-cumprare

comercial, pentru a fi valabil ncheiat, trebuie s ndeplineasc
anumite condiii:
a. Consimmntul prilor,
b. Capacitatea de a contracta,
c. Obiectul contractului,
d. Cauza contractului.

a. Consimmntul prilor. ncheierea contractului de

vnzare-cumprare comercial implic un acord de voin al
prilor, n sensul transmiterii de la vnztor la cumprtor a
dreptului de proprietate asupra unui bun, n schimbul unui
pre.
b. Capacitatea prilor de a contracta. Pentru ncheierea
valabil a contractului de vnzare-cumprare comercial
prile trebuie s aib capacitatea cerut de lege.
Condiiile de capacitate pentru ncheierea contractului de
vnzare-cumprare comercial sunt cele generale prevzute
de lege pentru ncheierea oricrui act juridic (capacitatea de
folosin, capacitatea de exerciiu).
Conform C.Com. pot cumpra i vinde toate persoanele
crora nu le este oprit prin lege. Prin urmare, orice persoan
care ndeplinete condiiile generale de capacitate privind
ncheierea actelor juridice poate s ncheie un contract de
vnzare-cumprare comercial, afar de cazul cnd legea i
interzice ncheierea unui astfel de contract.
n natura vnzrii-cumprrii comerciale, capacitatea
esteregula, iar incapacitatea reprezint o excepie i deci
opereaz numai n cazurile expres prevzute de lege.
Exist incapaciti speciale privind ncheierea contractului de
vnzare-cumprare comercial, cum sunt urmtoarele:
- interdicia ncheierii contractului de vnzare-cumprare ntre
soi,
- interdicia ncheierii contractului de vnzare-cumprare ntre
tutore i minorul aflat sub tutela sa (tutorele nu poate cumpra
bunurile minorului aflat sub tutel sa pe toat durata tutelei),
- interdicia cumprrii de ctre mandatari a bunurilor pentru
care au fost mputernicii s le vnd,
- interdicia de a cumpra de ctre persoanele care
administreaz bunurile statului, precum i de ctre funcionarii
de stat, a bunurilor pe care le administreaz, respectiv a
bunurilor care se vnd prin mijlocirea lor,
- interdicia ncheierii contractului de vnzare-cumprare
comercial de ctre persoanele care ndeplinesc anumite
funcii n organele statului,

10
 - interdicia ncheierii de ctre asociaii cu rspundere
nelimitat a unor operaiuni care ar atinge interesele societii
comerciale.
c. Obiectul contractului. Avnd un caracter bilateral
(sinalagmatic), contractul de vnzare cumprare comercial
d natere la obligaii n sarcina ambelor pri: vnzptorul
este obligat s predea lucrul vndut, iar cumprtorul s
plteasc preul asupra bunului.
Fiecare obligaie are ca obiect o anumit prestaie: obligaia
vnztorului privete lucrul vndut, pe cnd obligaia
cumprtorului se refer la pre.
Aceste dou prestaii formeaz obiectul contractului de
vnzare cumprare comercial.
n ceea ce privete lucrul vndut, aceste trebuie s se afle n
circuitul civil, conform art. 1310 C.Civil care stipuleaz: toate
lucrurile care sunt n comer pot fi vndute, afar numai dac
vreo lege a oprit aceasta. Lucrul vndul trebuie s existe, s
fie proprietatea vnztorului, s fie determinat sau
determinabil.
n ceea ce privete preul, acesta trebuie s fie determinat n
bani, s fie real, s fie determinat sau determinabil, adic
preul n bani s fie precizat n contract.
d. Cauza contractului de vnzare-cumprare comercial.
ntotdeauna contractul de vnzare cumprare comercial
are o cauz real pentru care se ncheie ntre cele dou pri
vnztor i cumprtor. Primul, vnztorul are nevoie de
bani, al doilea, cumprtorul are nevoie de bunul respectiv.

ncheierea contractului de vnzare cumprare comercial

Orice persoan, fizic sau juridic, i poate manifesta liber

voina, potrivit intereselor sale. n privina ncheierii contractelor,
prile i manifest liber voina n sensul naterii, modificrii,
transmiterii i stingerii unor drepturi i obligaii. Libertatea manifestrii
voinei prilor contractante se definete ca o libertate contractual i
constituie o expresie a drepturilor i libertilor omului.
Libertatea contractual const n dreptul unei persoane de a
ncheia orice contract, cu orice partener i cu clauzele pe care prile
le convin, cu singurele limite impuse de ordinea public i bunele
moravuri.
Libertatea contractual este un principiu al dreptului privat,
adic al dreptului civil i al dreptului comercial.
n dreptul afacerilor, dreptul comercial, principiul libertii
contractuale are o aplicare general el privete nu numai
raporturile contractuale la care particip ntreprinztorii particilari
(comercianii individuali, societile comerciale) ci i celor la care iau

11
parte regiile autonome i societile comerciale cu capital integral de
stat.

ncheierea contractului prin coresponden

n raporturile de drept civil, n mod obinuit contractul se

ncheie prin discuii directe ntre prile contractante.
Prile contractante au timpul necesar pentru a se ntlni i a
negocia ncheierea contractului, potrivit intereselor lor.
n aceste cazuri, prile aflndu-se fa n fa, oferta de
contract se accept ori se refuz imediat i deci, contractul se
ncheie, sau nu se ncheie, dup caz.
n raporturile dintre comerciani, multitudinea contractelor care
se ncheie i exigenele celeritii afacerilor impoun, cel mai adesea,
ncheierea contractelor ntre persoane care se gsesc n locuri
diferite, iar comunicarea ntre ele se realizeaz prin coresponden,
folosindu-se scrisoarea, telegrama, telexul, faxul, emailul.
Avnd n vedere acest specific al ncheierii contractelor
comerciale, Codul Comercial a reglementat prin articolele 35 39,
anumite reguli speciale care guverneaz ncheierea contractului ntre
abseni.
ncheierea contractului ntre abseni ca i ncheierea
contractului ntre prezeni, presupune dou manifestri de voin:
1. Oferta de a contracta,
2. Acceptarea ofertei.

1. Oferta de contracta. Oferta este o propunere a unei

persoane adresare altei persoane de a ncheia un anumit
contract. Ea cuprinde o manifestare de voin fcut cu
intenia de a obliga pe ofertant. Pentru a angaja din punct de
vedere juridic, oferta trebuie s fie precis i complet,
neechivoc i ferm. n activitatea comercial, formulareea
ofertei poate s fie precedat de anumite discuii i negocieri
ntre pri. Dar, numai oferta cuprinde un angajament juridic
care l oblig pe ofertant. Oferta poate fi fcut n scris, priun
scrisoare, telex, fax, email, sau chiar verbal.
2. Acceptarea ofertei. Acceptarea este manifestarea voinei
destinatarului ofertei de a ncheia contractul n condiiile
prevzute n oferta primit. Pentru a constitui o acceptare,
manifestarea de voin nu se poate mulumi s confirme
primirea ofertei, ci ea trebuie s exprime nendoielnic voina
destinatarului de a se angaja juridic n condiiile propuse n
ofert. Acceptarea ofertei trebuie s fie total i fr rezerve
sau condiii. O acceptare condiionat sau limitat se
consider un refuz al ofertei i constituie o contraofert. Ca i
ofert, acceptarea ofertei poate fi fcut n scris sau verbal.

12
 Momentul ncheierii contractului

n cazul n care oferta i acceptarea ofertei sunt concordante,

se refer la un obiect determinat i se ntemeiaz pe o cauz licit,
ele vor avea ca efect realizarea acordului de voin, adic ncheierea
contractului.
Avnd n vedere c ofertantul i destinatarul ofertei se afl n
locuri diferite, i din aceast cauz, ntre cele dou manifestri de
voin se scurge un anumit interval de timp, se pune problema de a
ti care este momentul realizrii acordului de voin i deci al
ncheierii contractului.
n doctrina dreptului civil i a dreptului comercial au fost
propuse mai multe teorii (sisteme) privind determinarea momentului
ncheierii contractului ntre abseni.
a. Teoria emisiunii. Potrivit teoriei emisiunii, denumit i teoria
declarrii voinei, contractul se consider ncheiat n
momentul cnd destinatarul ofertei i-a manifestat voina
de a accepta oferta primit, chiar dac aceast acceptare
nu a fost comunicat ofertantului. Aceast teorie a fost
criticat pe motiv c nefiind cunoscut de ofertant,
acceptarea poate fi revocat.
b. Teoria transmisiunii. Dup teoria transmisiunii, denumit i
teoria expedierii, contractul este considerat ncheiat n
momentul cnd destinatarul expediaz rspunsul privind
acceptarea ctre ofertant, chiar dac ofertantul nu a luat
cunotin de acceptarea ofertei. i aceast teorie a fost
contestat pe motiv c dei acceptarea ofertei a fost
expediat ctre ofertant, autorul ei poate s o revoce, pn
la sosirea ei la ofertant, folosind un mijloc mai rapid de
comunicare.
c. Teoria recepiunii. n teoria recepiunii sau teoria primirii
acceptrii, contractul se consider ncheiat n momentul
primirii de ctre ofertant a rspunsului privind acceptarea
ofertei, chiar dac ofertantul nu a luat cunotin de acest
rspuns. Aceast teoria are inconvenientul c socotete
contractul ncheiat, chiar i n cazul cnd ofertantul nu
cunoate c oferta a fostr acceptat.
d. Teoria informaiunii (denumit i teoria cunoaterii
acceptrii). Contractul se consider ncheiat n momentul
n care ofertantul ia cunotin efectiv de acceptarea
ofertei. Codul Comercial a consacrat teoria informaiunii
sau cunoaterii acceptrii. Cu toate acestea, practic se
aplic i teoria recepiunii sau primirii acceptrii. ntr-
adevr, se consider c la primirea de ctre ofertant a
acceptrii corespondenei a luat cunotin de acceptare,
ceea ce echivaleaz cu aplicarea teoriei recepiunii.

13
 Conform art. 37 Cod Comercial, pn la perfectarea
contractului, oferta i acceptarea ofertei sunt revocabile. n ceea ce l
privete pe ofertant, ct vreme nu a luat cunotin de acceptarea
ofertei, el poate s revoce oferta i contractul nu se va mai ncheia.
La rndul sr, destinatarul este n drept s revoce acceptarea,
ct timp acceptarea nu a ajuns la cunotina ofertantului.

Efectele contractului de vnzare-cumprare comercial

Prin ncheierea sa n condiiile legii, contractul de vnzare-

cumprare comercial produce anumite efecte juridice. Aceste efecte
sunt aceleai ca i n cazul contractului de vnzare-cumprare civil.
Principalul efect al contractului de vnzare-cumprare l
constituie transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrului de la
vnztor la cumprtor.
Contractul de vnzare-cumprare este un contract translativ
de proprietate. n temeiul contractului ncheiat, dreptul de proprietate
asupra lucrului se transmite de la vnztor la cumprtor.
n privina transmiterii dreptului de proprietate asupra lucrului
vndut i a riscurilor, Codul Comercial cuprinde puine dispoziii care
se refer la situaii specifice activitii comerciale.
n consecin, transmiterea dreptului de proprietate i a
riscurtlor n contractul de vnzare-cumprare comercial este
guvernat de regulile generale stabilite n Codul Civil i regulile
specifice prevzute de Codul Comercial.
n Codul Comercial este reglementat transmiterea dreptului
de proprietate i a riscurilor n anumite situaii speciale. Aceste
situaii privesc contractele de vnzare-cumprare comercial al cror
obiect l formeaz bunurile determinate generic. Acestea sunt:
Transmiterea proprietii i a riscurilor n cazul bunurilor
determinate generic care circul de pe o pia pe alta prin
intermediul cruului;
Transmiterea proprietii i a riscurilor n cazul bunurilor
determinate generic aparinnd vnztorului ori procurate
de acesta;
Transmiterea proprietii i a riscurilor n cazul mrfurilor
care se transport pe ap.

Obligaiile vnztorului

Potrivit Codului Civil, vnztorul are dou obligaii:

1. S predea lucrul vndut cumprtorului;
2. S rspund pentru lucru, adic s l garanteze pe
cumprtor n privina lucrului dobndit.

Codul Comercial cuprinde puine dispoziii privind obligaia de

garanii a vnztorului pentru viciile lucrului vndut. Conform Codului

14
Civil, vnztorul rspunde numai pentru viciile ascunse, nu i pentru
viciile aparente ale lucrului.
Viciile ascunse sunt acele lipsuri calitative ale lucrului care nu
puteau fi descoperite la predare, folosind mijloacele obinuite de
verificare i care fac lucrul impropriu ntrebuinrii potrivit destinaiei
sale sau i micoreaz ntrebuinarea.
Descoperirea unor vicii ascunse ale lucrului ndreptete pe
cumprtor s cear rezoluiunea contractului de vnzare-
cumprare, chiar dac viciile nu fac lucrul total impropriu destinaiei
sale.
Dac vnztorul a fost de rea-credin, adic a cunoscut
viciile ascunse ale lucrului, el datoreaz i despgubiri pentru
prejudiciul suferit de cumprtor. La descoperirea unro vicii ascunse
ale lucrului, cumprtorul poate s opteze pentru pstrarea lucrului,
cernd ca vnztorul s restituie o parte din preul achitat
proporional cu paguba cauzat de vicii. Suma care urmeaz s fie
restituit de vnztor se stabilete prin expertiz. Termenul de un an
este un termen limit n care trebuie descoprite viciile ascunse,
pentru viciile descoperite dup mplinirea acestui termen,
cumprtorul nu mai are niciun drept contra vnztorului.
Art. (70) Cod Comercial prevede: cumprtorul unor mrfuri
sau produse provenind dintr-o alt pia este dator s denune
vnztorului viciile aprute n timp de dou zile de la primire, ori de
cte ori un timp mai lung n-ar fi necesar din cauza condiiilor
excepionale n care se afl lucrul vndut sau persoana
cumprtorului.
El este dator s denune viciile ascunse ale lucrului n cele
dinti dou zile de la descoperirea lor. Odat acest termen expirat,
cumprtorul nu mai poate fi primit a reclama ceva pentru viciile
lucrului vndut.
n contractul de vnzare-cumprare comercial, vnztorul
rspunde nu numai pentru viciile ascunse, ca n dreptul civil, ci i
pentru viciile aparente. Rspunderea vnztorului pentru viciile
aparente privete bunurile care se transmit de pe o pia pe alta.
Deci, legea are n vedere cazurile cnd cumprtorul nu preia direct
bunurile de la vnztor, ci de la cru.
El poate s constate viciile aparente ale bunurilor numai la
primirea efectiv a bunurilor n cauz. De aceea, cumprtorul este
n drept s invoce aceste vicii fa de vnztor.
n privina viciilor ascunse, Codul Comercial reglementeaz
numai termenul nuntrul cruia cumprtorul trebuie s aduc la
cunotina vnztorului viciile ascunse ale bunurilor. Acest termen
este de 2 zile, socotit de la descoperirea viciilor. Codul Comercial
cuprinde dispoziii privind constatarea calitii icondiiile mrfii
vndute.
n cazul mrfurilor care se transport de ctre cru, viciile
aparente ale mrfurilor eliberate destinatarului se constat cu

15
respectarea dispoziiilor din actele normative care reglementeaz
contractul de transport.

Obligaiile cumprtorului

Fiind un contract bilateral, contractul de vnzare-cumprare

d natere la obligaii i n sarcina cumprtorului. Conform Codului
Civil, principala obligaie a cumprtorului este aceea de a plti
preul vnztorului (art. 1361). Pe lng aceast obligaie,
cumprtorul are i obligaia de a primi lucrul vndut i n anumite
cazuri, obligaia de a suporta cheltuielile vnzrii.
Obligaiile prilor constau n faptul c trebuie executate n
strict conformitate cu clauzele contractului. Nerespectarea
obligaiilor contractuale produce consecinele reglementate de Codul
Civil i Codul Comercial.
Conform legii, n cazul cnd una dintre pri nu i execut
obligaiile asumate, cealalt parte este ndreptit s uzeze de
excepia de neexecutare, s cear rezoluiunea/rezilierea
contractului sau s cear executarea obligaiei n cauz.
Cerinele activitii comerciale reclam existena unor reguli
speciale privind rezilierea contractului de vnzare-cumprare
comercial.

Rezoluiunea contractului se produce de drept cnd o parte

ofer executarea, iar cealalt parte nu i execut obligaia sa. Astfel,
dac n contract s-a stabilit un termen de predare a lucrului cu plata
preului la acelai termen, contractul se desfiineaz n cazul cnd,
nainte de mplinirea termenului, cumprtorul ofer preul, iar
vnztorul nu pred lucrul la termenul convenit.
Tot astfel, contractul se desfiineaz n cazul cnd, nainte de
mplinirea termenului convenit, pentru predarea lucrului i plata
preului, vnztorul ofer lucrul, iar cumprtorul nu pltete preul la
termenul stabilit.
Din dispoziiile art. (67) Cid Comercial, rezult c pentru a
opera rezoluiunea de drept a contractului trebuie s fie ndeplinite
urmtoarele condiii:
a. Una dintre pri s fac oferta de executare a obligaiei
proprii (predarea lucrului sau plata preului). Oferta de
executare se poate face prin orice mijloc rapid: scrisoare,
telegram, fax, email, verbal.
b. Oferta de executare s fie fcut nainte de mplinirea
termenului convenit pentru executarea contractului.
c. Cele dou obligaii (de predare a lucrului i plata preului)
s aib acelai termen de executare. Dac n contract s-au
prevzut termene diferite, rezoluiunea contractului nu mai
poate opera de drept (de la sine).

16
 Conform legii, partea n culp pentru rezoluiunea de drept a
contractului, datoreaz despgubiri pentru prejudiciul cauzat. Un alt
caz de rezoluiune a contractului reglementat de Codul Comercial
privete rezoluiunea pentru expirarea termenului esenial.
Nerespectarea termenului esenial atrage rezoluiunea de drept a
contractului n favoarea prii n folosul creia s-a stipulat termenul
esenial.
Interesele comercianilor, avute n vedere la ncheierea
contractului de vnzare-cumprare comercial, pot fi satisfcute
numai dac prile execut obligaiile asumate n strict conformitate
cu clauzele contractului.
Satisfacerea intereselor prilor contractante este posibil prin
folosirea unor mijloace care asigur executarea mpotriva voinei
prii care nu i respect obligaiile. Aceste mijloace sunt:
a. Executarea silit prevzut de C.Civil.,
b. Executarea coactiv prevzut de C.Comercial.

a. Executarea silit n contractul de vnzare-cumprare dac

obligaia de predare a lucrului sau obligaia de plat a preului
nu a fost executat, partea n cauz poate obine executarea
ei pe cale silit.
b. Executarea coactiv este posibil numai n cazul cnd lucrul
vndut are ca obiect bunuri determinate generic. Cnd
cumprtorul nu i execut obligaia de a lua n primire bunul,
vnztorul are dreptul, fie s depun bunul la o cas
acreditat de comer pe socoteala i pe cheltuiala
cumprtorului, fie s vnd bunul. Vnzarea bunului se face
prin licitaie public.
Dac preul la care s-a vndut bunul este mai mic dect cel
prevzut n contract, vnztorul are dreptul s pretind
diferena de la cumprtor.

17
 MODEL

CONTRACT DE VNZARE-CUMPRARE COMERCIAL

I. PRILE CONTRACTANTE
Societatea comercial_____________________________ cu
sediul n ______________, telefon ________________, fax
______________, e-mail _________________, nmatriculat la
Oficiul Registrului Comerului Bucureti sub nr. J40//,
CUI___________________, titular a contului numrul
_________________, deschis la Banca
_____________________________, reprezentat de
domnul/doamna__________________________, care are funcia de
________ __________________, n calitate de VNZTOR i

Societatea comercial _____________________________ cu

sediul n _____________, telefon ________________, fax
______________, e-mail _________________, nmatriculat la
Oficiul Registrului Comerului Bucureti sub nr. J40//,
CUI________________, titular a contului numrul
_________________, deschis la Banca
______________________________, reprezentat de
domnul/doamna__________________________, care are funcia de
_________ __________________, n calitate de CUMPRTOR

au convenit ncheierea prezentului contract de vnzare-cumprare

comercial cu respectarea urmtoarelor clauze :

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art.1. Vnztorul se oblig s vnd, iar cumprtorul se
oblig s cumpere
_______________________________________________________
_____________. (mrfurile prevzute n anexa numrul 1 care
cuprinde descrierea i individualizarea acestora, cantitile, calitile,
preurile, termenele de livrare i valorile aa cum au fost negociate i
convenite de pri.)
Art.2. Operaiunea de comercializare a mrfurilor ce face
obiectul prezentului nscris se desfoar cu respectarea cerinelor
de autorizare prevzute n licena numrul ________________ din
data de _________________, eliberat de _________________
________________.(brevetul numrul _______________, din data
de _____________________ emis de __________________ etc.)

18
 Art.3. Vnztorul i cumprtorul se oblig s se ntiineze
reciproc i sincer cu privire la destinaia mrfurilor, la nevoile pe care
acestea urmeaz s le satisfac, i precauiile pe care le impune
utilizarea lor; cumprtorul se oblig s respecte instruciunile de
utilizare a mrfurilor.
Vnztorul precizeaz c marfa satisface nevoia
cumprtorului de ___________________________________ i
pune n vedere cumprtorului necesitatea respectrii urmtoarelor
restricii de utilizare _____________________________________.

III. AMBALAREA, MARCAREA, ETICHETAREA I TIMBRAREA

MRFURILOR
Art.4. Vnztorul se oblig s ambaleze mrfurile n
amabalaje adecvate care s permit transportarea mrfurilor de o
asemenea manier nct s nu-l pgubeasc pe cumprtor.
Mrfurile se vnd mpreun cu ambalajele care trec n
proprietatea cumprtorului. n preul mrfurilor a fost inclus i
contravaloarea ambalajelor.
Art.5. Vnztorul se oblig s predea mrfurile marcate,
etichetate i timbrate potrivit cerinelor legale i precauiilor care se
impun referitoare la securitatea mrfurilor etc.

IV. RECEPIA, FACTURAREA I TRANSPORTUL MRFURILOR

Art.6. Vnztorul se oblig s predea i cumprtorul se
oblig s preia mrfurile la termenele de livrare prevzute n anexa
numrul 1 la contract.
n cazul n care vnztorul nu pred mrfurile la termenele de
livrare scadente, va suporta penaliti de ntrziere sau de nelivrare
de _________ % pe zi de ntrziere, calculate la valoarea mrfurilor
nelivrate.
Dac cumprtorul nu preia mrfurile la termenele de livrare
scadente prevzute n anexa numrul 1 la contract, acesta va
suporta penaliti de __________% pe zi de ntrziere, calculate la
valoarea mrfurilor nepreluate.
Art.7. Mrfurile vor fi preluate i transportate de la depozitul
aparinnd ______________ _______________, situat la adresa
______________________________________________ .
Transportul mrfurilor i cheltuielile de transport cad n sarcina
_____________________________________.
Mijloacele de transport sunt : ________________________.
Cheltuielile de ncrcare i descrcare vor fi suportate de
____________________.
Art.8. Recepia cantitativ i calitativ a mrfurilor se va face
de delegatul __________________________, la sediul
__________________ din ______________________________ i
va fi consemnat n procesul verbal de recepie cantitativ i

19
calitativ, care va fi datat, semnat i tampilat de delegaii
mputernicii ai prilor.
n cazul mrfurilor deteriorate, deficienelor cantitative i/sau
calitative vnztorul se oblig s nlocuiasc mrfurile
necorespunztoare i/sau s completeze deficienele cantitative.
Art.9. Vnztorul se oblig, odat cu predarea mrfurilor, s
nmneze urmtoarele documente: procesul verbal de recepie,
facturile semnate, datate i tampilate de ambele pri, avizele de
nsoire, certificatele necesare (calitate, garanii, fito-sanitare,
prescripii tehnice, indicaii de utilizare, prospecte, buletine de
analiz)
Art.10. La data prelurii mrfurilor, proprietatea asupra
mrfurilor i riscurile se transmit de la vnztor la cumprtor.

V. PREUL, INSTRUMENTE DE PLAT, PENALITI

Art.11 Cumprtorul se oblig s plteasc preurile aa cum
sunt negociate, convenite i prevzute n anexa numrul 1 la
contract.
Art.12. Plata se va face pe baza facturilor emise de vnztor
i semnate de cumprtor. n preul mrfurilor au fost incluse i taxa
pe valoarea adugat aferent.
Art.13. Cumprtorul se oblig s deconteze fiecare factur n
termen de ___________ zile de la data emiterii acesteia, aceasta
constituind scadena plii.
Dac cumprtorul nu pltete la scaden, va suporta
penaliti de ntrziere n decontare de __________ % pe zi de
ntrziere, calculat la suma datorat.
Art.14. Instrumentul de plat agreat de vnztor este ______.
Art.15. Vnztorul poate majora preul mrfurilor n raport de
__________________________________________.
Vnztorul se oblig s-l ntiineze n scris pe cumprtor cu
privire la intenia de majorare a preurilor i s-i aduc la cunotin
preurile majorate ale mrfurilor.
Cumprtorul se oblig s rspund n scris dac accept sau
nu preurile astfel majorate.

VI. GARANII
Art.16. Vnztorul se oblig s-l garanteze pe cumprtor
mpotriva eviciunii totale sau pariale.
Dac va avea loc eviciunea total, vnztorul se oblig s
plteasc : preul, fructele, cheltuielile de judecat i daunele
interese.
Dac va avea loc eviciunea parial, cumprtorul va avea
dreptul s cear desfiiinarea vnzrii sau meninerea acesteia cu
plata de daune interese.
Art.17. Vnztorul l garanteaz pe cumprtor contra viciilor
aparente i ascunse ale mrfurilor vndute pe o perioad de

20
______________________ zile/luni, calculat de la data prelurii
mrfurilor, el rspunznd n perioada de garanie acordat.
Art.18. Cumprtorul este dator s denune vnztorului viciile
aparente n termen de 2 zile de la preluarea mrfurilor iar viciile
ascunse n 2 zile de la descoperirea lor.

VII. RSPUNDEREA PRILOR CONTRACTANTE

Art.19. Prezentul nscris servete interesul comun al prilor
care se oblig s-l execute ntocmai i ntrutotul cu bun credin,
sinceritate i seriozitate.
Art. 20 Ambele pri se oblig s urmreasc i s se
informeze reciproc asupra derulrii contractului.
Art.21 Nici o parte nu poate modifica unilateral prezentul
contract. Modificarea poate interveni numai prin acordul de voin
exprimat al prilor.
Art.22 Neexecutarea, executarea defectuoas sau executarea
cu ntrziere a obligaiilor comerciale asumate n prezentul contract
angajeaz pentru partea n culp rspunderea n condiiile Codului
Comercial completat cu Codul Civil.

VIII. FORA MAJOR I CAZUL FORTUIT

Art.23. Fora major exonereaz de rspundere partea care o
invoc cu cerina notificrii partenerului contractual n termen de
___________ zile de la apariia cazului de for major.
Dovedirea cazului de for major se face prin certificarea
acestuia de Camera de Comer i Industrie n termen de _________
zile de la apariia cazului de for major.
n cazul n care situaia de for major depete o durat de
_________________ opereaz n favoarea fiecreia din pri dreptul
de rezoluiune a contractului.

IX. LITIGII
Art.24. Eventualele litigii care s-ar putea ivi n legtura cu
acest contract vor fi soluionate pe cale amiabil, iar dac prile nu
cad de acord, vor fi soluionate de instanele de judecat
competente.
Prezentul contract de vnzare-cumprare comercial cuprinde
__________ file i anexa numrul 1 care face parte integrant din
prezentul nscris i care se refer la denumirea i individualizarea
mrfurilor, cantitii, calitii, termenele de livrare i valori.
Anexa este semnat, datat i tampilat de pri i conine
___________ file.

Contractul i anexa au fost ncheiate n _____ exemplare

originale, cte unul pentru fiecare parte contractant.

VNZTOR, CUMPRTOR,

21
TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Notiunea de profesionistprevazuta de art. 3 din Codul civil

include:
a) notarii publici, medicii, avocatii;
b) comerciantii, intreprinzatorii, operatorii economici;
c) toate persoanele fizice dac au mplinit vrsta de 16 ani.

2. In cazul contractului de vanzare-cumparare, pretul poate fi:

a) serios si determinat sau determinabil;
b) jocandi causa;
c) stabilit in termen de 6 luni de la incheierea contractului de catre un
judecator sindic.

3. Contractul de vnzare cumprare comercial are urmtoarele

caractere:
a.este aleatoriu, gratuit, bilateral i constitutiv;
b.este sinalagmatic, comutativ, oneros i constitutiv de drepturi;
c.este bilateral, oneros, comutativ i translativ de proprietate.

4. Cumprtorul este obligat:

a. s plateasca pretul
b.s suporte cheltuielile de ridicare;
c.s dea garanii contra eviciunii.

5. Care dintre urmtoarele obligaii aparin vnztorului:

a.s predea marfa
b.s suporte cheltuielile de ridicare;
c.s nu primeasc preul pn nu a redate bunul.

22
REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Notiunea de profesionistprevazuta de art. 3 din Codul civil

include:
a) notarii publici, medicii, avocatii;
b) comerciantii, intreprinzatorii, operatorii economici;
c) toate persoanele fizice dac au mplinit vrsta de 16 ani.

2. In cazul contractului de vanzare-cumparare, pretul poate fi:

a) serios si determinat sau determinabil;
b) jocandi causa;
c) stabilit in termen de 6 luni de la incheierea contractului de catre un
judecator sindic.

3. Contractul de vnzare cumprare comercial are urmtoarele

caractere:
a.este aleatoriu, gratuit, bilateral i constitutiv;
b.este sinalagmatic, comutativ, oneros i constitutiv de drepturi;
c.este bilateral, oneros, comutativ i translativ de proprietate.

4. Cumprtorul este obligat:

a. s plateasca pretul
b.s suporte cheltuielile de ridicare;
c.s dea garanii contra eviciunii.

5. Care dintre urmtoarele obligaii aparin vnztorului:

a.s predea marfa
b.s suporte cheltuielile de ridicare;
c.s nu primeasc preul pn nu a redate bunul.

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt caracterele juridice ale contractului de vnzare-

cumprare comercial ? 1 pct
2. Explicai care sunt condiiile de validitate ale contractului de
vnzare-cumprare comercial. 2 pct
3. n ce constau efectele contractului de vnzare-cumprare
comercial ? 2 pct
4. Care sunt obligaiile vnztorului i cumprtorului n contractul
de vnzare-cumprare comercial ? 5 pct

23
 BIBLIOGRAFIE

1. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs

universitar, Ediia 3, Ed. All Beck, Bucureti, 2004;
2. Apan, R. D., Creditul destinat consumului - Protecia intereselor
economice ale consumatorilor, Ed. Sfera Juridic, Cluj Napoca,
2004;
3. Brsan, C., Ticlea, A., Dobrinoiu, V., Toma, M., Tufan, C.,
Societile comerciale, Vol. I i II, Ediie revzut i adugit, Casa
de editur i pres ANSA S.R.L., Bucureti, 1995;
4. Blythe, J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, Bucureti,
1998;
5. Boroi, G., Drept civil. Partea general, Ed. All Educational,
Bucureti, 1998;
6. Georgescu, I. L., Drept comercial romn. Teoria general a
obligaiilor comerciale. Probele. Contractul de vnzare-cumprare
comercial, Lucrare revzut, completat i adus la zi de I. Bcanu,
Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1994.

24
UNITATEA DE NVARE
nr. 2

CONTRACTUL DE MANDAT COMERCIAL

Obiective

*Noiunea contractului de mandat comercial

*Diferenierea contractului de mandat comercial de alte tipuri de
contracte cu care se poate confunda
* Condiii de validitate ale contractului de mandat comercial
* Efectele contractului de mandat comercial
* Obligaiile mandantului
* Efectele executrii mandatului

25
 TERMENI CHEIE
o mandat
o mandatar
o mandat comercial
o teri
o diligen
o stipulai contractual

REZUMAT

Mandatul comercial are o funcie deosebit, aceea de a mijloci afaceri

comerciale. Aceast funcie reclam existena unor norme specifice,
care s fac mandatul apt exigenelor activitii comerciale.
Ceea ce deosebete mandatul comercial de cel civil este, n primul rnd
obiectul mandatului; pe cnd mandatul civil are ca obiect ncheierea
actelor juridice civile, mandatul comercial are ca obiect ncheierea
actelor juridice care, conform Codului Comercial, sunt fapte de comer
pentru mandant.

26
 Codul Comercial reglementeaz amplu contractul de mandat
comercial. Ca strucutur, mandatul comercial se aseamn cu
mandatul civil, motiv pentru care i sunt aplicabile principiile generale
referitoare la mandatul civil.
Dar, mandatul comercial are o funcie deosebit, aceea de a
mijloci afaceri comerciale. Aceast funcie reclam existena unor
norme specifice, care s fac mandatul apt exigenelor activitii
comerciale.
Codul Comercial (art. 374) prevede urmtoarele: Mandatul
comercial are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama i
socoteala mandantului.
Conform Codului Civil (art. 1532), mandatul este un contract n
puetrea cruia o persoan (mandatarul) se oblig s ndeplineasc
anumite acte juridice pe seama altei persoane (mandantul) de la care
a primit nsrcinarea.
n lumina art. 1532 Cod Civil i art. 374 Cod Comercial,
contractul de mandat comercial poate fi definit ca acel contract n
temeiul cruia o persoan (mandatarul) se oblig s ncheie n
numele i pe seama altei persoane care i-a dat mputernicirea
(mandatul) anumite acte juridice care pentru mandant sunt fapte de
comer.
Din aceast definiie rezult c mandatul comercial are unele
particulariti, care l deosebesc de mandatul civil. Acestea sunt:
a. Ceea ce deosebete mandatul comercial de cel civil este, n
primul rnd obiectul mandatului; pe cnd mandatul civil are ca obiect
ncheierea actelor juridice civile, mandatul comercial are ca obiect
ncheierea actelor juridice care, conform Codului Comercial, sunt
fapte de comer pentru mandant.

b. Mandantul comercial este un contract cu titlu oneros.

c. Mandatul civil implic, n mod obinuit, reprezentarea:

mandatarul ncheie actele juridice cu terul n numele i pe seama
mandantului.

d. O alt deosebire ntre mandatul comercial i cel civil

privete puterile mandatarului.

Condiiile de validitate a contractului de mandat comercial

Pentru a fi valabil ncheiat, contractul de mandat comercial
trebuie s ndeplineasc condiiile cerute pentru orice contract:
1. Consimmntul prilor
2. Capacitatea prilor
3. Obiectul contractului i cauza (art. 949 Cod Civil).

27
 Efectele contractului de mandat comercial
Contractul de mandat comercial d natere la anumite obligaii n
sarcina prilor contractante. Ca i n cazul mandatului civil,
obligaiile privesc raporturile dintre mandant i mandatar i cele
dintre mandant i ter.

Obligaiile mandatarului. Din contract rezult anumite obligaii

pentru mandatar, care acioneaz n numele i pe seama
mandantului. Acestea sunt:
a. Mandatarul are obligaia s execute mandatul.
b. Mandatarul este inut s i ndeplineasc obligaiile cu bun-
credin i diligena unui bun proprietar.
c. Mandatarul are obligaia s aduc la cunotina terului cu
care ncheie actul, mputernicirea n temeiul creia
acioneaz.
d. Mandatarul are obligaia s l ntiineze pe mandant despre
executarea mandatului (art. 382 Cod Comercial).
e. Mandatarul are obligaia s plteasc dobnzi la sumele de
bani cuvenite mandantului (art. 380 Cod Comercial).

Obligaiile mandantului
Din contract rezult i obligaii n sarcina mandantului, care a dat
mputernicirea mandatarului. Acestea sunt:
a. Mandantul este obligat s pun la dispoziia mandatarului
mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385
Cod Comercial).
b. Mandantul are obligaia s plteasc mandatarului
remuneraia datorat pentru executarea mandatului (art. 386
Cod Comercial).
c. Mandantul are obligaia s restituie cheltuielile fcute de
mandatar pentru executarea mandatului.

Efectele executrii mandatului

Prin executarea mandatului, adic prin ncheierea actului juridic
de ctre mandatar i ter, se creeaz raporturi juridice directe ntre
mandant i ter. De aici, se nelege, c numai actele juridice
ncheiate n limitele mputernicirii date l oblig pe mandant.
Mandatul comercial nceteaz n cazurile prevzute de art. 552
Cod Civil: prin revocarea mandatarului de ctre mandant, prin
renunarea mandatrului la mandat (prin decesul acestuia, interdicia,
insolvabilitatea, falimentul mandantului, falimentul mandatarului).
ncetarea contractului de mandat are loc n condiiile i cu
efectele din dreptul comun.
Fcnd aplicarea unor principii ale dreptului comun, art. 391 Cod
Comercial prevede c mandantul sau mandatarul care, fr cauz
just, prin revocarea sau renunarea sa ntrerupe executarea
mandatului, rspunde pentru prejudiciile cauzate.

28
 Avnd n vedere caracterul su personal (intuitu personae)
mandatul nu poate fi meninut n contra voinei mandantului, chiar
dac a fost revocat n mod arbitrar.
Singurul drept al mandatarului ntr-un asemenea caz este o
aciune n daune, iar nu o aciune n reintegrare.
n cazul n care mandatul nceteaz prin moartea mandantului
sau a mandatarului, retribuia cuvenit mandatarului se va determina
dup cea ce s-a executat, proporional cu ceea ce s-ar fi datorat
pentru executarea integral a mandatului.

29
 MODEL

CONTRACT DE MANDAT COMERCIAL

Nr. ...... din .............

I. PARTILE CONTRACTANTE
Societatea comerciala ..............................., cu sediul in
..........., tel./fax ............., inmatriculata la Registrul Comertului sub
numarul ........, cod fiscal numarul ........., titulara a contului numarul
.......... deschis la Banca ........................., reprezentata de
............................, avand functia de ............., in calitate de
MANDANT
si
Societatea comerciala ..............................., cu sediul in
..........., tel./fax ............., inmatriculata la Registrul Comertului sub
numarul ........, cod fiscal numarul ........., titulara a contului numarul
.......... deschis la Banca ........................., reprezentata de
............................, avand functia de ............., in calitate de
MANDATAR
au convenit incheierea prezentului contract de mandat
comercial conform prevederilor art. 374-391 Cod Comercial cu
respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

Art. 1. Mandantul imputerniceste pe mandatar sa incheie
un contract de vanzare-cumparare in numele si pe socoteala
mandantului avand ca obiect achizitionarea marfii ................,
cantitatea de ..........., la un pret maxim de .......... lei/kg.
Marfa pe care mandatarul urmeaza sa o cumpere trebuie
sa indeplineasca anumite conditii de cumparare prevazute intr-o
anexa la contract.
Art. 2. Mandatarul va asigura pe cheltuiala mandantului si
transportul marfii contractate la punctul de desfacere al acestuia
situat in ............
In acest scop va incheia in numele si pe seama
mandantului un contract de transport. Pretul maxim pentru
transportul marfii contractate va fi de ........... lei/km.
Art. 3. In vederea executarii prezentului contract de
mandat comercial, mandantul va plati mandatarului suma de
............ lei, cu titlu de cheltuieli, in termen de ...... zile de la data
incheierii contractului, urmand ca la data executarii contractului de
mandat comercial, mandatarul sa prezinte mandantului actele
justificative pentru cheltuielile efectuate.

30
 III. REMUNERATIA CUVENITA MANDATARULUI
PENTRU EXECUTAREA CONTRACTULUI
Art. 4. Mandantul se obliga sa plateasca mandatarului
pentru executarea acestui contract suma de .......... lei reprezentand
remuneratia cuvenita. Suma va fi achitata in termen de ..... zile,
calculat de la data executarii prezentului contract de mandat
comercial.
Instrumentul de plata folosit de mandant pentru plata
remuneratiei este ....................
Art. 5. In cazul in care mandantul nu plateste la scadenta
mandatarului remuneratia cuvenita mandatarul are dreptul de
retentie asupra marfii pe care il va exercita conform prevederilor
legale (art. 387, 388 Cod comercial).

IV. OBLIGATIILE SI DREPTURILE MANDATARULUI

Art. 6. Mandatarul va executa cu buna credinta intocmai
prevederile contractului de mandat comercial fara a depasi limitele
acestuia si il va aduce la indeplinire pana la termenul prevazut in
acest contract (la capitolul "Durata contractului").
Art. 7. Mandatarul se obliga sa aduca la cunostinta
mandantului, in scris, momentul executarii prezentului contract de
mandat comercial.
Art. 8. Mandatarul se obliga sa-l informeze pe mandant in
scris sau telefonic, periodic, respectiv .............., despre executarea
acestui contract si despre orice situatie care ar putea interveni in
legatura cu derularea contractului.
In caz contrar, mandatarul va suporta daunele provocate.
Art. 9. Mandatarul se obliga sa predea marfa mandantului
la punctul de desfacere al acestuia, situat la adresa
...................................., unde va avea loc si receptia marfii.
Art. 10. Mandatarul se obliga sa prezinte mandantului - in
momentul in care acesta preia marfa contractata - toate
documentele justificative (facturi, chitante etc.) ale cheltuielilor
efectuate pentru executare a mandatului.
Art. 11. Mandatarul se obliga sa restituie mandantului, in
termen de ......... zile de la momentul executarii mandatului, restul
sumei de bani primite cu titlu de cheltuieli pentru executarea
mandatului si care a ramas necheltuita.
Daca aceasta suma nu va fi restituita la termenul sus
mentionat, mandatarul va plati pe langa suma datorata si o
dobanda de ...% pe zi intarziere, calculata din ziua in care trebuia
sa o restituie mandantului.
Art. 12. Mandatarul se obliga sa nu schimbe destinatia
sumei de bani primite de la mandant cu titlu de cheltuieli pentru
executarea prezentului contract de mandat comercial si nici sa o
cheltuiasca in folosul personal.

31
 Art. 13. In cazul in care mandatarul va schimba destinatia
sumei mentionate la art. 3, va plati mandantului pe langa aceasta
suma si o dobanda de ...% pe zi, incepand cu data la care a primit
suma respectiva.
Art. 14. In cazul in care mandatarul va cheltui aceasta
suma in interesul sau personal, va plati pe langa aceasta suma o
dobanda de ...% pe zi, incepand cu data la care avea obligatia
restituirii.
Art. 15. Mandatarul se obliga sa asigure integritatea
marfurilor pana in momentul predarii lor mandantului la punctul de
desfacere.
Daca aceste marfuri sunt deteriorate din culpa
mandatarului, acesta va plati mandantului contravaloarea acestora
in termen de ................ de la momentul predarii marfii.
Raspunderea mandatarului va fi inlaturata atunci cand
cauza deteriorarii marfii este cazul fortuit sau forta majora.
Art. 16. Mandatarul se obliga ca pe parcursul executarii
prezentului contract de mandat comercial sa nu substituie o alta
persoana pentru executarea acestuia decat cu acordul scris si
prealabil al mandantului.
Art. 17. Mandatarul se obliga ca pe toata durata executarii
prezentului contract de mandat comercial sa nu incheie contracte in
numele si pe socoteala sa care au acelasi obiect cu cel al
prezentului mandat sau care ar avea interes in legatura cu acesta.
Art. 18. Mandatarul se obliga sa incunostiinteze tertii cu
care incheie actul de vanzare-cumparare in numele si pe contul
mandantului despre imputernicirea in baza careia contracteaza.
Art. 19. Mandatarul se obliga sa respecte intocmai
prevederile acestui contract de mandat comercial. In caz contrar va
raspunde pentru pagubele cauzate mandantului platind acestuia
daunele.
Art. 20. Mandatarul va primi de la mandant pentru
executarea contractului la termenul scadent remuneratia cuvenita.

V. OBLIGATIILE SI DREPTURILE MANDANTULUI

Art. 21. Mandantul se obliga sa achite mandatarului suma
de ............. cu titlu de cheltuieli necesare pentru executarea
mandatului la termenul prevazut in contract.
Art. 22. Daca cheltuielile facute de mandatar sunt mai mari
decat sumele primite de acesta cu titlu de cheltuieli, mandantul se
obliga ca in termen de .......... de la data cand mandatarul a predat
marfa contractata si documentele justificative ale cheltuielilor facute,
sa restituie acestuia diferenta de suma.
Art. 23. Mandantul se obliga sa-l instiinteze in scris pe
mandatar despre toate modificarile aparute in situatia sa financiara
care pot determina vreo modificare privind modul de executare a
prezentului contract de mandat comercial.

32
 Art. 24. Mandantul se obliga ca in raport cu modul de
derulare a prezentului contract de mandat comercial sa puna la
dispozitia mandatarului orice mijloc necesar pentru indeplinirea
acestuia.
Art. 25. Mandantul se obliga sa achite mandatarului la
termenul scadent remuneratia cuvenita.

VI. DURATA CONTRACTULUI

Art. 26. Prezentul contract de mandat comercial va fi adus
la indeplinire de mandatar pana la data de ..............., termen
acceptat de ambele parti ca termen limita.

VII. ALTE CLAUZE

Art. 27. Partile contractante convin sa nu renunte/sa nu
revoce prezentul contract de mandat comercial decat numai datorita
unor motive intemeiate si cu instiintarea prealabila a celeilalte parti
contractante despre acest fapt.
Daca una din partile contractante va renunta sau va
revoca prezentul contract de mandat comercial fara motiv intemeiat,
va plati celeilalte parti contractante daune. De asemenea, partea
contractanta care nu executa sau executa defectuos obligatiile
asumate prin contract, plateste daune celeilalte parti contractante.
Art. 28. Partile contractante convin sa .............................. .
Art. 29. Acest contract poate fi modificat numai prin
acordul partilor exprimat in act aditional scris si semnat de parti.

VIII. LITIGII
Art. 30. Partile contractante se obliga sa execute cu buna
credinta obligatiile asumate prin prezentul contract de mandat
comercial.
Art. 31. In cazul in care una din partile contractante nu
executa obligatiile asumate prin acest contract, se va incerca
solutionarea litigiului pe cale amiabila.
Art. 32. Daca solutionarea pe cale amiabila a litigiului
dintre parti nu este posibila, acesta va fi solutionat de catre instanta
de judecata competenta, la solicitarea partii contractante interesate.

Contractul a fost incheiat in ... exemplare originale, cate

. pentru fiecare parte contractanta.

Mandant, Mandatar,
...................... ......................

33
TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Privilegiul special al mandatarului const n:

a) dreptul de a fi pltit pentru munca depus;
b) dreptul de a achiziiona bunurile mandantului la un pre redus;
c) dreptul de retenie asupra bunurilor mandantului ce se afl n
detenia sa;

2. Mandatul comercial:
a) are ca obiect afaceri comerciale;
b) nu este un act cu titlu oneros;
c) poate fi revocat n mod unilateral;

3. Care sunt partile intr-un contract de mandat?

a) mandatarul si cesionarul;
b) mandantul si mandatarul
c) comitentul si prepusul

4. Obligatiile mandatarului inceteaza:

a) in cazul mortii mandantului;
b) daca intervine incapacitatea, interdictia sau falimentul uneia din
parti;
c) anterior executarii mandatului.

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Privilegiul special al mandatarului const n:

a) dreptul de a fi pltit pentru munca depus;
b) dreptul de a achiziiona bunurile mandantului la un pre redus;
c) dreptul de retenie asupra bunurilor mandantului ce se afl n
detenia sa;
2. Mandatul comercial:
a) are ca obiect afaceri comerciale;
b) nu este un act cu titlu oneros;
c) poate fi revocat n mod unilateral;
3. Care sunt partile intr-un contract de mandat?
a) mandatarul si cesionarul;
b) mandantul si mandatarul
c) comitentul si prepusul
4. Obligatiile mandatarului inceteaza:
a) in cazul mortii mandantului;
b) daca intervine incapacitatea, interdictia sau falimentul uneia
din parti;
c) anterior executarii mandatului.

34
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Explicai n ce constau condiiile de validitate ale contractului

de mandat comercial. 3 pct.
2. Care sunt obligaiile mandatarului i obligaiile mandantului ?
4 pct.
3. n ce constau efectele executrii mandatului ? 3 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale, Ediia a II-a,

Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998;
2. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena
onest, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992;
3. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
4. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 2002;
5. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj;
6. Eminescu, Y., Concurena neloial, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 1997 .

35
UNITATEA DE NVARE
nr. 3

CONTRACTUL DE COMISION

Obiective

*Noiunea contractului de comision

* Condiii de validitate ale contractului de comision
* Efectele contractului de comision n raporturile dintre
comitent i comisionar
* Obligaiile comisionarului
* Obligaiile comitentului
* Efectele executrii contractului de comision fa de teri

36
 TERMENI CHEIE
o comision
o oneros
o consensual
o procus
o comisionar
o comitent

REZUMAT

Contractul de comision este un contract prin care o parte, numit

comisionar, se oblig pe baza mputernicirii celeilalte pri, numit comitent,
s ncheie anumite acte de comer n nume propriu, dar pe seama
comitentului, n schimbul unei remuneraii, numit comision.
Contractul de comision este un mandat comercial fr reprezentare.
ntre contractul de mandat comercial i contractul de comision exist
asemnri i deosebiri.
ntruct comisionarul acioneaz n baza mputernicirii comitentului i
efectele actelor juridice ncheiate se rsfrng asupra acestuia se consider
c i n cazul contractului de comision exist o reprezentare, dar imperfect
sau indirect. Din acest punct de vedere, se poate spune, c n cazul
contractului de mandat exist o reprezentare direct, pe cnd n cazul
contractului de comision reprezentarea este indirect.

37
 Esena contractului de comision este cuprins n art. 405 Cod
Comercial, care prevede urmtoarele: Comisionul are ca obiect
tratarea de afaceri comerciale de ctre comisionar pe socoteala
comitentului.
Contractul de comision este un contract prin care o parte,
numit comisionar, se oblig pe baza mputernicirii celeilalte pri,
numit comitent, s ncheie anumite acte de comer n nume propriu,
dar pe seama comitentului, n schimbul unei remuneraii, numit
comision.
Contractul de comision este un mandat comercial fr
reprezentare. ntre contractul de mandat comercial i contractul de
comision exist asemnri i deosebiri.
Cele dou contracte se aseamn prin obiectul lor, ele au ca
obiect tratarea de afaceri comerciale. De asemenea, n ambele
contracte, actele juridice se ncheie cu teri pe seama altei persoane,
care a dat mputernicirea.
Deosebirea dintre cele dou contracte privete structura lor, n
cazul mandatului, mandatarul are un drept de reprezentare i deci, el
ncheie actele juridice n numele i pe seama mandantului; n cazul
contractului de comision, comisionarul beneficiaz de dreptul de
reprezentare i n consecin, el ncheie actele juridice n nume
propriu, dar pe seama comitentului. ncheind actele juridice cu terul
n nume propriu, dar pe seama comitentului, comisionarul acioneaz
ca un mandatar fr reprezentare.
ntruct comisionarul acioneaz n baza mputernicirii
comitentului i efectele actelor juridice ncheiate se rsfrng asupra
acestuia se consider c i n cazul contractului de comision exist o
reprezentare, dar imperfect sau indirect. Din acest punct de
vedere, se poate spune, c n cazul contractului de mandat exist o
reprezentare direct, pe cnd n cazul contractului de comision
reprezentarea este indirect.
Caracterele juridice ale contractului de comision sunt:
Contractul de comision este un contract bilateral
(sinalagmatic), el d natere la obligaii n sarcina
comisionarului i comitentului;
Contractul de comision este un contract cu titlu oneros,
prin ncheierea contractului, ambele pri urmresc
realizarea unui folos patrimonial;
Contractul de comision este un contract consensual, el ia
natere prin simplul acord de voin al prilor contractante.
Condiiile de validitate a contractului de comision
Contractul de comision este valabil ncheiat dac sunt
ndeplinite condiiile cerute de art. 948 Cod Civil, pentru orice
convenii:
a. Consimmntul prilor;
b. Capacitatea prilor;

38
 c. Obiectul;
d. Cauza.
a. Consimmntul prilor. Ca orice contract, contractul de
comision se ncheie prin acordul de voin al prilor. ntruct
contractul de comision este un mandat (fr reprezentare) el are la
baz mputernicirea pe care comitentul o confer comisionarului de a
ncheia anumite acte juridice, cu precizarea condiiilor n care va
aciona comisionarul. Aceast mputernicire este un act unilateral,
care exprim voina comitentului.
nscrisul constatator poart denumirea de procur, ca i n
cazul contractului de mandat.
b. Capacitatea prilor. Pentru ncheierea contractului de
comision, trebuie s fie ndeplinite condiiile de capacitate cerute de
lege.
Comitentul trebuie s aib capacitatea de a ncheia el nsui
actele juridice pe care le va ncheia pe seama sa comisionarul.
Deoarece aceste acte juridice sunt fapte de comer pentru
comitent, nseamn c acesta trebuie s aib capacitatea de a
ncheia acte de comer.
Comisionarul trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu.
ntruct acioneaz n nume propriu, dac ncheie acte juridice ca o
profesiune obinuit, comisionarul dobndete calitatea de
comerciant (art. 7 Cod Comercial).
n calitate de comerciant, comisionarul are toate obligaiile
profesionale ale comercianilor (publicitatea prin registrul comerului,
inerea registrelor comerciale i desfurarea activitii comerciale n
condiiile concurenei licite).
Codul Comercial stabilete anumite obligaii speciale pentru
comisionarul comerciant. Art. 407 Cod Comercial cere comisionarului
inerea unui registru special, care s cuprind o eviden separat
pentru fiecare comitent de la care a primit nsrcinare i cu care se
afl n raporturi de afaceri. Totodat, comisionarul este obligat s
cear de la fiecare debitor cte un nscris pentru fiecare obligaie i
n caz de plat, s arate n registru care anume crean s-a achitat.
n lipsa unei asemenea precizri, plata se va mpri proporional
ntre toate creanele.
c. Obiectul contractului. Contractul de comision are ca obiect
tratarea de afaceri comerciale (art. 405) Cod Comercial.
Deci, actele juridice pe care comisionarul le ncheie cu terii
trebuie s fie fapte de comer. Obligaia pe care i-o asum
comisionarul este aceea de a ncheia actel juridice comerciale.
Comisionarul este un prestator de servicii.
Actele juridice pe care comisionarul le ncheie cu terii, n baza
contractului de comision, privesc vnzarea-cumprarea unor bunuri,
activitatea de transport etc. De obicei, comisionarul este el nsui
comerciant, ndeplinind astfel de operaiuni cu caracter profesional.
n activitatea de transport, contractul de comision i gsete o
aplicaie n cazul contractului de expediie, n baza cruia o

39
persoan, numit expediionar se oblig fa de o alt persoan,
numit expeditor, s ncheie n nume propriu, dar pe seama
expeditorului, un contract de transport cu cruul, precum i la
ndeplinirea unor prestaii accesorii expesierii (manipularea mrfii,
ncrcarea mrfii n mijloacele de transport) n schimbul unei
remuneraii.

Efectele contractului de comision

Prin contractul de comision, comitentul l mputernicete pe

comisionar s ncheie n nume propriu, dar pe seama comitentului,
anumite acte juridice. Din contractul de comision se nasc anumite
obligaii n raporturile dintre comitent i comisionar. Aceste raporturi
interne sunt guvernate de regulile mandatului. Comisionarul se oblig
direct i personal fa de teri.

Efectele contractului de comision n raporturile

dintre comitent i comisionar

I. Obligaiile comisionarului. Din contractul de

comision rezult anumite obligaii pentru comisionar.
Acestea sunt:
1. Comisionarul este obligat s execute mandatul ncredinat
de comitent.
2. Comisionarul este obligat s dea socoteal comitentului
asupra ndeplinirii mandatului primit.
3. Comisionarul este inut s i ndeplineasc obligaiile cu
bun-credin i diligena (rspunderea) unui profesionist.

1. Comisionarul este obligat s execute mandatul ncredinat de

comitent. n baza mputernicirii primnite, comisionarul este
obligat s ncheie actele juridice stabilite de comitent. Potrivit
legii, obligaia comisionarului nu se reduce la ncheierea
actelor juridice, comisionarul este inut s ndeplineasc toate
actele pe care le reclam realizarea operaiunii comerciale cu
care a fost mputernicit de comitent. Astfel, comisionarul-
vnztor primete de la comitent mrfurile ce urmeaz s fie
vndute i ncaseaz preul de la teri, iar comisionarul-
cumprtor primete bunurile i face plata preului ctre teri.
n executarea mandatului, comisionarul este obligat s se
conformeze instruciunilor comitentului, el trebuie s acioneze
n limitele mputernicirii primite (termen, pre etc.). n cazul n
care comisionarul a depit limitele mputernicirii conferite,
comitentul poate refuza operaiunea ndeplinit de comisionar.
2. Comisionarul este obligat s dea socoteal comitentului
asupra ndeplinirii mandatului primit. n temeiul acestei
obligaii, comisionarul este inut s l informeze pe comitent
asupra mersului operaiunilor i a mprejurrilor de natur s

40
 modifice mputernicirea primit. ntruct contractul cu terul
este ncheiat de comisionar n nume propriu, dar pe seama
comitentului, drepturile dobndite de comisionar trec direct
asupra comitentului, care este n realitate stpnul afacerii.
Tot astfel, obligaiile asumate de comisionar prin contractul
ncheiat cu terul se rsfrng asupra comitentului.
3. Comiisonarul este inut s i ndeplineasc obligaiile cu
bun-credin i diligena unui profesionist. n ndeplinirea
obligaiilor asumate prin contractul de comision, comisionarul
trebuie s acioneze cu bun-credin i s depun o diligen
sporit, cerut unui profesionist. n consecin, comisionarul
rspunde pentru nerespectarea obligaiilor, chiar i n cazul
unei culpe foarte uoare.

II. Obligaiile comitentului. Contractul de comision d

natere unor obligaii n sarcina comitentului.
a. Comitentul are obligaia s plteasc remuneraia
(comisionul) cuvenit comisionarului.
Pentru ndeplinirea obligaiei privind ncheierea actelor
juridice care au fcut obiectul nsrcinrii primite,
comisionarul este ndreptit s primeasc o remuneraie.
Comitentul este obligat la plata remuneraiei din momentul
n care comisionarul a ncheiat actele juridice cu terii, chiar
dac nu au fost executate nc obligaiile rezultate din
actele juridice ncheiate.
Acest lucru se explic prin faptul c, n temeiul contractului
de comision, comisionarul este obligat s ncheie anumite
acte juridice cu terii.
Cuantumul retribuiei este stabilit prin convenia prilor sub
forma unei sume fixe sau a unui procent calculat la
valoarea afacerilor realizate de comisionar.
b. Comitentul este obligat s restituie cheltuielile fcute de
comisioinar cu ndeplinirea nsrcinrii primite.
n cazul cnd, n ndeplinirea nsrcinrii primite,
coimisionarul a fcut anumite cheltuieli, comitentul are
obligaia s restituie sumele de bani respective.
Totodat, dac cu aceeai ocazie comisionarul a suferit
anumite prejudicii, comitentul are obligaia s plteasc despgubiri.

Efectele executrii contractului de comision fa de teri

n baza mputernicirii primite, comisionarul ncheie actele

juridice n nume propriu. Deci, n contractul ncheiat ntre comisionar
i ter, comisionarul este parte contractant i n consecin, el are
calitatea de debitor sau creditor, dup caz, fa de ter.
n acest sens, art. 406 Cod Comercial prevede: Comisionarul
este direct obligat, ctre persoana cu care a contractat, ca i cum
afacerea ar fi fost a sa proprie.

41
 Rezult c prin ncheierea contractului ntre comisionar i ter,
nu se stabilesc niciun fel de raporturi juridice ntre comitent i ter.
Pentru nerespectarea obligaiilor din contractul ncheiat ntre
comisionar i ter, rspunderea aparine prii contractante n culp.
Aceasta nseamn c pentru nerespectarea obligaiei de ctre ter nu
va rspunde comisionarul, ci terul.
Terul va rspunde fa de comisionar, iar nu fa de comitent
cu care nu are raporturi juridice.
n cazul nerespectrii obligaiei de ctre ter, comitentul poate
cere comitentului, n temeiul contractului de comision, s intenteze
aciunile corespunztoare mpotriva terului ori s cedeze lui aceste
aciuni.
Prin urmare, comisionarul este rspunztor fa de comitent
pentru ncheierea actelor juridice cu terul, nu i pentru executarea
lor.
Codul Comercial prevede: Comisionarul nu este rspunztor
pentru ndeplinirea obligaiilor luate de ctre persoanele care au
contractat, afra de convenie contrar.

ncetarea contractului de comision

ntruct contractul de comision este o form a mandatului, el

va nceta n aceleai cazuri ca i contractul de mandat, adic prin:
1. Revocarea mputernicirii,
2. Renunarea la mputernicirea primit,
3. Decesul,
4. Interdicia,
5. Insolvabilitatea sau falimentul comitentului,
6. Insolvabilitatea sau falimentul comisionarului.

n aplicarea acestor cazuri de ncetare a contractului de

comision, trebuie s se in seama de caracterul oneros al
contractului i de necesitatea asigurrii securitii raporturilor
comerciale.

42
 MODEL

CONTRACT DE COMISION (IMPORT)

Nr. Data

1.1. S.C.S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in

str. nr. , bloc scara .., etaj, apartament
,judet/sector , inregistrata la oficiul Registrului Comertului
. , sub nr. . Din . , cod
fiscal nr. . din , avand contul nr. . , deschis la
existand si functionand potrivit legislatiei statului
reprezentata de . , cu functia de . ,
cetatean .. , posesor act de identitate/pasaport .. , in
calitate de comitent, si

1.2. S.C. S.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in

.., str. nr. , bloc , scara ., etaj
, ap. , judet/sector , inregistrata la Oficiul
Registrului Comertului , sub nr. . din ., cod fiscal nr.
din , avand contul nr. , deschis la ,
existand si functionand potrivit legislatiei statului . reprezentata
de cu functia de .. , cetatean , posesor act
identitate/pasaport, in calitate de comisionar, au convenit sa
incheie prezentul contract de comision, in urmtoarele conditii:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Prin prezentul contract, comisionarul se oblig s procure si s
livreze, conform instructiunilor comitentului, iar acesta din urm s
cumpere, o cantitate de buc./kg./tone de .. .
2.2. Produsele specificate la pct. 2.1. sunt de origine si nu
prezint restrictii de vanzare pentru .

III. PRETUL CONTRACTULUI

3.1. Prezentul contract se incheie pe o perioad de , ncepnd cu
data de . pn la data de .
3.2. Partile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract
prin incheierea, in scris, a unui act aditional, semnat de ambele prti
contractante.

IV. VALOAREA CONTRACTULUI

4.1. Pentru prestatiile efectuate, in conformitate cu clauzele
contractuale, comisionarului i se va achita ..% din suma totala,
reprezentnd preurile achitate pentru cumpararea produselor.
4.2. Comisionul de ..% va fi achitat cu .. in termen de
cel mult . zile de la preluarea marfii din .

43
V. OBLIGATIILE PARTILOR CONTRACTANTE
5.1. Obligatiile comitentului sunt urmatoarele:
a) s prezinte comisionarului cererile de import cu indicarea
caracteristicilor tehnice, a cantitatilor, sortimentelor, calitatii si a altor
elemente necesare negocierilor cu partenerii externi, in vederea
includerii indicatiilor mai sus mentionate in contractele ce se vor
incheia;
b) s examineze ofertele trimise de comisionar si s-si defineasc
optiunea privind conditiile tehnice si de calitate, in maximum
zile de la primirea ofertei;
c) s avizeze proiectul de contract extern de vnzare-cumprare si
asigure valuta pentru plata preului mrfii si acoperirea cheltuielilor;
d) s plteasc direct taxele vamale;
e) s recepioneze marfa;
f) s-si valorifice dreptul la daune fa de cru sau ft de
furnizorul extern, cnd poate dovedi acest lucru.
5.2. Obligaiile comisionarului sunt urmtoarele:
a) s negocieze si sa ncheie contractul extern de vnzare-
cumprare, s prezinte comitentului pentru aviz proiectul acestuia si
s participe la derularea lui;
b) s emit instruciunile de transport, vmuire si dirijare,
organizaiilor de transport specializate;
c) s asigure marfa pe timpul transportului (dup caz);
d) s efectueze formele pentru plata preului extern;
e) s acorde asistent pentru soluionarea reclamaiilor si sa apere
drepturile comitentului in fata organelor arbitrale.

VI. GARANTII
6.1. Mrfurile livrate de ctre comisionar comitentului vor fi insotite de
certificate de garantie sau de buletine de analiza, in functie de
specificul produselor.
6.2. Termenele de garantie sunt stipulate in anexa nr. .. la
prezentul contract.

VII. ALTE CLAUZE

7.1. Comisionarul se obliga sa asigure service-ul produselor in
termen de garanie, pe baza pieselor de schimb puse la dispoziie de
comitent.
7.2. Comisionarul va ncerca sa obin din partea potenialilor
beneficiari ca termenele de livrare a mrfurilor sa coincid sau sa fie
cat mai apropiate de termenele dorite si recomandate de comitent,
iar in caz contrar sa obin acordul expres al acestuia.
7.3. Marfa va intra in proprietatea comitentului din momentul semnrii
procesului-verbal de predare-primire, ntocmit la preluarea mrfii in
vam. In maximum . zile lucrtoare de la preluarea mrfii,
comitentul va ntocmi procesul-verbal de recepie a mrfii. Un
exemplar al acestuia va fi remis comisionarului in cel mult . de
ore de la ntocmire.

44
7.4. Marfa va fi recepionat de ctre comisionar, conform actelor
normative in vigoare si clauzelor contractuale iar, in cazul unor lipsuri
cantitative, va transmite in timp util toate actele necesare
comitentului pentru ca acesta sa ntocmeasc reclamaiile ctre
cru si/sau partener.
7.5. Pe durata contractului se poate compensa valoric pe transe, din
mrfurile de import, cu echivalent valoric al mrfurilor exportate,
numai pe baza unor negocieri distincte, de comun acord al ambelor
prti.

VIII. INVALIDARE PARTIALA

8.1. Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici
un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti.
8.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa nlture
rspunderea prii care, din vina sa, a determinat incetarea
contractului.

IX. DIVIZAREA CONTRACTULUI

9.1. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului
contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide i vor produce,
in continuare, efectele, cu excepia cazurilor in care clauza/clauzelor
anulate reprezint o obligaie esenial.
In condiiile prevzute la alineatul precedent, sunt considerate
eseniale urmtoarele obligaii:

X. RENUNTAREA LA DREPTURI
10.1. Faptul ca nu insist pentru indeplinirea
stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna
dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu
inseamna ca renunt la drepturile pe care urmeaz sa le
dobandeasca in temeiul prevederilor sale.

XI. CESIUNEA CONTRACTULUI

11.1. Prtile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile
prevazute de prezentul contract unei terte persoane fr acordul
expres, dat in scris de cedent.
Acordul prevazut la alineatul precedent trebuie comunicat de
cesionar in termen de zile de la data cand cedentul I-a cerut
Acest acord; in caz contrar se prezuma c cesionarul nu a consimit
cesiunea contractului.

XII. FORTA MAJORA

12.1. Nici una dintre prtile contractante nu rspunde de
neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod
necorespunzator total sau partial a oricrei obligaii care ii revine
in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea
necorespunztoare a obligaiei respective a fost cauzat de forta

45
major, aa cum este definita de lege.
12.2. Partea care invoc forta majora este obligat sa notifice
celeilalte pri, in termen de (zile, ore), producerea
evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii
consecintelor lui.
12.3. Dac in termen de .. (zile, ore) de la producere,
evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice
ncetarea de plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre
ele sa pretind daune-interese.

XIII. CLAUZA PENALA

13.1. In cazul in care una dintre parti nu isi ndeplineste obligatiile
contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga
sa plateasca celeilalte parti penalitati daune-interese in valoare de
. , astfel: . .

XIV. CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE

14.1. Prtile se obliga sa pastreze confidentialitatea datelor,
informatiilor si documentelor pe care le vor detine ca urmare a
executrii clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor
angajamentului anexa nr. .

XV. NOTIFICARI INTRE PARTI

15.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresat
de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinit daca va fi
transmis la adresa/sediul prevzut in partea introductiv a
prezentului contract.
15.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postal, ea va fi
transmis prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire
(A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionat de
oficiul postal primitor pe aceast confirmare.
15.3. Daca notificarea se transmite prin telex sau telefax, ea se
consider primita in prima zi lucrtoare dup cea in care a fost
expediat.
15.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre
prti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia si modalitile
prevzute la alineatele precedente.

XVI. SOLUTIONAREA LITIGIILOR

16.1. In cazul in care rezolvarea nentelegerilor nu este posibil pe
cale amiabil, ele vor fi supuse spre soluionare Curtii de Arbitraj
Comercial International de pe lng Camera de Comert si Industrie a
Romniei, conform regulamentului su.

XVII. INCETAREA CONTRACTULUI

17.1. Prezentul contract nceteaz de plin drept, fr a mai fi
necesar intervenia unui/unei tribunal arbitral-instante judecatoresti,
in cazul in care una dintre prti:

46
- nu isi execut una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct. .
Din prezentul contract;
- este declarata in stare de incapacitate de plata sau a fost
declansat procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea
executrii prezentului contract;
- cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevzute de prezentul
contract fara acordul celeilalte parti;
- isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata
printr-o notificare scris, de catre cealalta parte, ca o noua
nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea
prezentului contract.
Sau
- in termen de . zile de la data primirii notificarii prin care i s-a
adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod
necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin.
17.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor
prezentului
contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin . zile inainte de
data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.
17.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra
obligatiilor deja scadente intre partile contractante.
17.4. Prevederile prezentului nu nltur
rspunderea prtii care in mod culpabil a cauzat ncetarea
contractului.

XVIII. CLAUZE FINALE

18.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act
aditional incheiat intre prtile contractante.
18.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte
integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice
intelegere verbala dintre acestea, anterioar sau ulterioar incheierii
lui.
18.3. In cazul in care prtile isi incalc obligatiile lor, neexercitarea de
partea care sufer vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea
intocmai sau prin echivalent bnesc a obligatiei respective nu
inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
18.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numr de
exemplare, astzi , data semnrii lui.

COMITENT, COMISIONAR,

47
 ANGAJAMENT

Prezentul angajament pentru pastrarea confidentialitatii datelor,

informatiilor si documentelor a fost incheiat intre
si . si este
conex contractului incheiat intre acestea si inregistrat sub nr.
, din . .
I. Obiect
1. Informatiile pe care le obtine ca efect al executarii
contractului sus-mentionat sunt strict confidentiale.
2. Sunt confidentiale urmatoarele informatii:
a) situatia financiara;
b) proiectele de afaceri;
c) produsele nelivrate pietei;
d) procesele de fabricatie;
e) licentele sau brevetele de inventii;
f) alte informatii care reprezinta pozitia pe pia a .
3. De asemenea, sunt confidentiale si urmtoarele documente care
s-au pus sau se vor pune la dispozitia . .
II. Sfera circulatiei informatiilor
4. poate dezvalui informatii sau poate pune la
dispozitie documente dintre cele mentionate la pct. 2 sau 3 numai
persoanelor implicate in executarea clauzelor contractului sus-
mentionat.
5. Persoanele implicate in executarea contractului, respectiv
managerii, contabilii, consilierii juridici si alte categorii de persoane,
nu vor putea dezvlui informatii confidentiale, cu exceptia cazului in
care ..
Aproba in scris aceasta posibilitate.
6. va folosi informatiile numai in scopul lurii
unor decizii cu privire la executarea contractului sus-mentionat, fiind
tinute sa nu le utilizeze in nici un alt scop.
III. Durata angajamentului
7. Durata prezentului angajament este .. , in afara
de cazul in care una dintre parti notifica in scris celeilalte incetarea lui
inainte de termen.
8. Notificarea prevazuta la pct. 7 trebuie sa fie facuta cu
zile inainte de a deveni efectiva hotararea, dar nu mai mult de ultima
zi a duratei prezentului angajament.
IV. Sanctiuni pentru nerespectarea angajamentului
9. Partea care incalca prevederile prezentului angajament se obliga
la plata unor despgubiri astfel: .
10. Exonereaza de raspundere urmtoarele situatii:
a) daca informatiile erau cunoscute nainte de a fi fost obtinute de la
. ;
b) informatia a fost primita dintr-o sursa neconfidentiala;
c) dezvaluirea informatiei s-a facut dupa ce s-a primit acordul scris

48
pentru aceasta;
d) informatia era de circulatie public la dat dezvluirii ei;
e) .. a fost obligata in mod legal sa dezvluie
informaia
V. Incetarea angajamentului
11. Incetarea angajamentului are loc la incheierea duratei lui.
12. La data ncetrii lui. Informaiile prevzute la pct. 2 si 3 nu mai au
caracter confidential, cu toate consecinele ce decurg din aceasta.
Prezentul angajament s-a incheiat in . exemplare, din care
. , astzi .

SEMNATURILE PARTILOR

.. ..

49
TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Alegeti afirmatia corecta:

a) actele juridice sunt incheiate in nume propriu de comisionar, dar
pe seama comitentului;
b) actele juridice sunt incheiate de mandatar in nume propriu, dar pe
seama mandantului;
c) in materie comerciala, in cadrul conventiilor dintre parti, dobanda
stabilita pentru intarzierea in plata unor obligatii banesti nu poate
depasi dobanda legala.

2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de comision:

a. bilateral (sinalagmatic), consensual, oneros;
b. aleatoriu, gratuit, comutativ;
c. bilateral, oneros, comutativ i translativ.

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Alegeti afirmatia corecta:

a) actele juridice sunt incheiate in nume propriu de comisionar,
dar pe seama comitentului;
b) actele juridice sunt incheiate de mandatar in nume propriu, dar pe
seama mandantului;
c) in materie comerciala, in cadrul conventiilor dintre parti, dobanda
stabilita pentru intarzierea in plata unor obligatii banesti nu poate
depasi dobanda legala.

2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de comision:

a. bilateral (sinalagmatic), consensual, oneros;
b. aleatoriu, gratuit, comutativ;
c. bilateral, oneros, comutativ i translativ.

50
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. n ce constau condiiile de validitate ale contractului de

comision ? 1 pct.
2. Efectele contractului de comision. 1 pct.
3. Obligaiile comisionarului. 2 pct.
4. Obligaiile comitentului. 2 pct.
5. Efectele executrii contractului de comision fa de teri.
2 pct.
6. ncetarea contractului de comision. 2 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed. All
Beck, Bucureti, 1999;
2. Petrescu, R., Drept comercial romn, Ed. Oscar Print, Bucureti
1996;
3. Schiau, I., Curs de drept comercial, Ed. Rosetti, Bucureti, 2004 ;
4. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept bancar,
ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 ;
5. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All Beck,
Bucureti, 2004;
6. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa Nova
Lugoj.

51
UNITATEA DE NVARE
nr. 4

CONTRACTUL DE CONSIGNAIE

Obiective

*Noiunea contractului de consignaie

* Condiii de validitate ale contractului de consignaie
* Efectele contractului de consignaie
* Efectele executrii contractului de consignaie
* ncetarea contractului de consignaie

52
 TERMENI CHEIE
o consignant
o consignatar
o consignaie
o faliment
o interdicia
o insolvabilitate

REZUMAT

Contractul de consignaie este convenia prin care una din pri,

numit consignant, ncredineaz celeilalte pri, numit consignatar,
mrfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului.

Contractul de consignaie are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe

seama consignantului.

53
 Acest contract este reglementat prin Legea nr. 178/1934, n
activitatea comercial, este un contract de larg aplicare. Contractul
de consignaie este convenia prin care una din pri, numit
consignant, ncredineaz celeilalte pri, numit consignatar, mrfuri
sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului.
Contractul de consignaie are ca obiect tratarea de afaceri
comerciale pe seama consignantului (art. 405 Cod Comercial).

Caracterele juridice ale contractului de consignaie sunt:

a. Contractul de consignaie este un contract bilateral, el d
natere la obligaii n sarcina consignatarului i a consignantului,
b. Contractul de consignaie este un contract cu titlu oneros;
fiecare dintre prile contractante urmrete realizarea unui folos
patrimonial,
c. Contractul de consignaie este un contract consensual; el ia
natere prin simplul acord de voin al prilor.

Condiiile de validitate a contractului de consignaie sunt:

1. Consimmntul prilor,
2. Capacitatea prilor,
3. Obiectul i cauza contractului.
1. Consimmntul prilor. Contractul de consignaie, ca orice
contract, se ncheie prin acordul de voin al prilor. Acest acord de
voin are la baz mputernicirea consignantului dat consignatarului
de a vinde anumite bunuri ale consignantului. Prin mputernicire se
stabilesc condiiile de vnzare a bunurilor (pre, termene). Avnd n
vedere efectele pe care le implic acest contract, manifestrile de
voin ale prilor trebuie s fie exprese.
2. Capacitatea prilor. ncheierea contractului de consignaie
impune ndeplinirea de ctre pri a condiiilor cerute de lege.
Consignantul trebuie s aib capacitatea de a ncheia acte de
comer, deoarece actele juridice de vnzare se ncheie pe seama sa.
Consignatarul trebuie s aib capacitate deplin de exerciiu, cci el
ncheie actele juridice n nume prppriu. De obicei, consignatarul este
un comerciant care ncheie asemenea acte juridice cu caracter
profesional.
3. Obiectul i cauza contractului de consignaie. Contractul de
consignaie are ca obiect ncheierea de ctre consignatar cu terii a
unor contracte de vnzare-cumprare pentru vinderea unor bunuri
ale consignantului. Aceste acte juridice trebuie s constituie fapte de
comer pentru consignant (art. 405 Cod Comercial).

Efectele contractului de consignaie

Prin contractul de consignaie, consignantul l mputernicete
pe consignatar s ncheie, n nume propriu, dar pe seama

54
consignantului anumite acte juridice de vnzare-cumprare pentru
vinderea unor bunuri ale consignantului. Drept urmare, contractul de
consignaie d natere la anumite obligaii ntre prile contractante.
Prin ncheierea actelor de vnzare-cumprare se nasc anumite
obligaii ntre consignatar i teri.
Obligaiile consignantului. Acestea sunt:
a. Consignantul este obligat s predea consignatarului
bunurile mobile care urmeaz s fie vndute,
b. Consignantul este obligat la plata remuneraiei cuvenite
consignatarului,
c. Consignantul are obligaia s restituie cheltuielile fcute de
consignatar cu ndeplinirea nsrcinrii primite.
a. Consignantul i poate ndeplini nsrcinarea numai dac
bunurile care trebuie vndute terilor sunt puse la dispoziia sa. De
aceea, n temeiul contractului de consignaiue, consignantul este
obligat s predea consignatarului aceste bunuri. Prin contractul de
consignaie nu se transmite consignatarului dreptul de proprietate
asupra bunurilor care i-au fost ncredinate. Rmnnd titular al
dreptului de proprietate, consignantul va putea dispune oricnd de
bunurile ncredinate consignatarului, afar de faptul dac nu s-a
prevzut altfel n contract.
n consecin, consignantul poate relua i ridica oricnd, chiar
dac contractul a fost ncheiat pe o durat determinat, toate sau o
parte din bunurile ncredinate consignatarului, fr niciun preaviz.
n cazul unui refuz al consignatarului, reluarea bunurilor se va
putea face n temeiul unei ordonane preediniale (art. 581 Cod
Pr.Civil). ordonana se va da fr citarea prilor cnd contractul de
consignaie a fost ncheiat n form autentic sau cu citarea
acestora, cnd contractul s-a ncheiat sub semntur privat.
n calitatea sa de proprietar al bunurilor, consignantul are dreptul
s controleze i s verifice, oricnd, bunurile ncredinate
consignatarului, putnd proceda la inventarierea lor.
Pstrnd dreptul de proprietate asupra bunurilor, consignantul
poate modifica oricnd, n mod unilateral, condiiile de vnzare, dac
n contract nu se prevede altfel.
b. n schimbul serviciilor prestate, consignatarul are dreptul la
remuneraie. Aceasta se stabilete forfetar (o sum fix) sau
procentual (n raport de preul bunului) n contractul de consignaie.
Dac nu au fost stabilite n niciun mod preurile de vnzare a
bunurilor, iar bunurile au fost vndute de consignatar la preul curent,
remuneraia se va putea stabili de ctre instana judectoreasc, la
cererea consignatarului.
c. Dac n ndeplinirea nsrcinrii primite, consignatarul a fcut
anumite cheltuieli, consignantul are obligaia s restituie sumele de
bani respective. Prin cheltuieli fcute n executarea nsrcinrii
trebuie nelese sumele de bani avansate pentruconservarea i
desfacerea bunurilor predate n consignaie, n cazul cnd s-a
convenit astfel prin contractul de consignaie. Totodat, cheltuielile

55
includ i despgubiri cuvenite consignatarului pentru prejudiciul
suferit n executarea contractului.

Obligaiile consignatarului. Aceste sunt:

a. Consignatarul este obligat s ia msurile necesare pentru
pstrarea i conservarea bunurilor primiute,
b. Consignatarul are obligaia s execute mandatul dat de
consignant,
c. Consignatarul este obligat s dea socoteal consignantului
asupra ndeplinirii mandatului su.
a. Bunurile primite de consignatar spre vnzare trebuie pstrate
i conservate n condiiile legii. Consignatarul este obligat s
pstreze bunurile n starea n care au fost primite (ambalaje
originale, etichete, mrci intacte) i s le depoziteze n locul stabilit.
Consignatarul trebuie s ia toate msurile, ca un bun comerciant,
pentru conservarea n bunstare a bunurilor ce i-au fost ncredinate
de consignant.
Consignatarul rspunde pentru orice lips, pierdere sau
deteriorare provenit din culpa sa ori a prepuilor si. Toate
cheltuielile de conservare a bunurilor sunt suportate de consignatar,
afar de cazul cnd prin contract s-a prevzut altfel. Pentru
protejarea bunurilor ncredinate, consignatarul are obligaia s
asigure bunurile la o societate de asigurare acceptat de consignant.
Asigurarea trebuie fcut la o valoare cel puin egal cu preul
bunurilor, prevzut n contract i cu acoperirea tuturor riscurilor.
b. Consignantul ncredineaz consignatarului anumite bunuri
pentru a fi vndute pe seama consignantului. Deci, consignatarul are
obligaia s execute ncrcinarea primit, de a ncheia anumite
contracte de vnzare-cumprare cu teri, pentru vnzarea acestor
bunuri. n ndeplinirea ncrcinrii primite, consignatarul trebuie s
acioneze n limitele mputernicirii date de consignant. Un element de
care trebuie s in neaprat seama consignatarul este preul de
vnzare a bunurilor primite n consignaie. Acest pre este cel stabilit
n contract sau prin notele ori facturile emise n temeiul contractului.
n calitatea sa de proprietar al bunurilor predate n consignaie,
consignantul este n drept s modifice oricnd condiiile de vnzare,
dac prin contract nu s-a prevzut altfel. Modificarea este obligatorie
pentru consignatar, din momentul cnt i este adus la cunotin n
scris.
c. ntruct consignatarul acioneaz pe baza mputernicirii
consignantului, el trebuie s l informeze pe consignant, la termenele
stabilite n contract, cu privire la vnzrile fcute ctre teri.
ntiinarea trebuie s arate bunurile vndute contra numerar i cele
vndute pe credit. n cazul n care prin contract nu au fost stabilite
termene pentru ndeplinirea acestei obligaii, consignatarul trebuie s
predea consignantului, cel mai trziu la finele fiecrei sptmni,
toate sumele de bani primite. n virtutea obligaiei de a da socoteal
de ndeplinirea mandatului, consignatarul este obligat s restituie

56
consignantului bunul ncredinat n consignaie, dac acesta nu a fost
vndut la termenul convenit. n cazul neridicrii bunului,
consignantul este obligat la plata despgubirilor pentru prejudiciul
cauzat. n caz de faliment al consignatarului, consignantul va putea
revendica bunurile ncredinate sau preul lor neachitat.

Efectele executrii contractului de consignaie

n temeiul contractului de consignaier, consignantul
ncredineaz consignatarului anumite bunuri, spre a le vinde pe
seama consignantului. Pe baza mputernicirii primite, consignatarul
va ncheia anumite acte de vnzare-cumprare cu terii.
Consignatarul ncheie contracte n numepropriu dar pe seama
consignantului.
Prin ncheierea contractului de vnzare-cumprare se
stabilesc raporturi juridice ntre consignatar, n calitate de vnztor i
teri, n calitate de cumprtori.
n consecin, prin aceste contracte nu se stabilesc raporturi
juridice ntre consignant i teri.
Nerespectarea obligaiilor din contractul de consignaie atrage
rspunderea prii n culp. Conform legii, aceast rspundere este o
rspundere civil sau rspundere penal.
Rspunderea civil. Cum ntre consignant i consignatar se
stabilesc raporturi juridice ca i cele dintre mandant i mandatar,
pentru nerespectarea obligaiilor se angajeaz rspunderea civil
contractual a prii n culp, n condiiile stabilite de lege pentru
contractul de mandat.
Rspunderea penal. Anumite nclcri ale obligaiilor,
datorit gravitii lor, sunt sancionate penal. Aceste fapte sunt:
- nsuiurea bunurilor ncredinate n consignaie ori nstrinarea
lor n alt mod sau n alte condiii dect cele prevzute n contract,
precum i nerestituirea bunurilor la cererea consignantului,
- Netransmiterea ctre consignant a sumelor de bani ncasate
sau primite ca pre al bunurilor vndute,
- Neefectuarea cu rea-credin a ntiinrilor prevzute de lege,
- Efectuarea cu bun-tiin a unor ntiinri neexacte cu privire
la situaia vnzrilor i ncasrilor,
- Neaducerea la cunotina consignantului a unor acte de
urmrire asupra bunurilor primite n consignaie sau asupra valorilor
rezultate din vnzarea lor, de ndat ce a cunoscut acele urmriri,
- nlturarea, distrugerea, deteriorarea ambalajelor, etichtelor,
mrcilor sau oricror semne exterioare aplicate de consignant asupra
bunurilor ncredinate n consignaie,
- Depozitarea sau mutarea bunurilor ncredinate n consignaie
cu nclcarea prevederilor contractului,
- Nepunerea la dispoziia consignantului, la cererea acestuia, a
registrelor speciale de consignaie, n cazul cnd contractul prevede
inerea unor asemenea registre.

57
 ncetarea contractului de consignaie
Contractul de consignaie nceteaz porin revocare de ctre
consignant a mputernicirii, prin renunarea la mandat, prin deces, n
cazul interdiciei, prin insolvabilitate sau falimentul consignantului sau
consignatarului.

58
 MODEL

Contractul de consignatie
Incheiat astazi . . . . . . . . . . la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

I. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. S.C./. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social in (localitatea) .

. . . . . . . , str. . . . . . .. . nr. . . . , bloc . . . . . . . , scara . . . ., etaj . . . ,
ap . . . ., judet/sector . . . . ., inregistrata la Oficiul Registrului
Comertului . . . .. . . , sub nr. . . . . . . . . . . . . din . .. . . . . . ., cod fiscal
nr. . . . . . . .. . din . . . . .. . , avand contul nr. . . . .. . ., deschis la . . . . .
. , reprezentata de . . . .. . . . ., cu functia de .. . ., in calitate de
consignatar , pe de o parte, si

1.2. Asociatia/Fundatia . . . . . . . . . . , cu sediul in (localitatea) . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . ., bloc . . ., scara . . ., etaj
. . , ap. . . , sector/judet . . . . . , inregistrata in registrul persoanelor
juridice prin Sentinta civila nr. . .. . . . din . . .. . . . ., a Tribunalului . . ..
. ., codul fiscal nr. . . .. . din . . ., avand contul nr. . . . . . . deschis l. . . .
. ., reprezentata de . . . . ., cu functia de . . .. . . , in calitate de
consignant , pe de alta parte,

sau
1.2. Domnul/doamna . . . . . . . . . ., domiciliat in . . . . . . . . . . ., str. . . .
. . .. . . nr. . . ., bloc . . ., scara . . . , etaj . . , ap . . . ., sector/judet . . ..
. . . . , nascut la data de (zi, luna, an) . . . . . .. . . . in (localitatea) . .. . .
. sector/judet . . . .. . . , fiul lui . . . .. . . . . . si al . . . . .. . ., posesorul
buletinului (cartii) de identitate seria . . . . . . nr. . . . . . . . . . . . ,
eliberat de . . . . . .. , cod numeric personal . . . .. . . . . . . , in calitate
de consignant , pe de alta parte,

au convenit sa incheie prezentul contract de consignatie, cu

respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul contractului il constituie vanzarea bunurilor incredintate
de consignant consignatarului, mentionate mai jos/in lista anexa care
face parte integranta din prezentul contract, astfel:
Nr. Denumirea U/M Pretul cuvenit Valoarea Comisionul Suma cuvenita
crt. bunurilor consignantului totala cuvenit consignantului
consignatarului

59
2.2. Bunurile sus-mentionate/din lista anexa sunt ale consignantului,
si poate dispune de ele pana in ziua vanzarii lor.
2.3. Consignantul poate oricand relua si ridica toate sau o parte din
bunurile incredintate consignatarului, fara nici un fel de preaviz, dar
cu obligatia platii comisionului convenit.
III. TERMENUL CONTRACTULUI
3.1. Durata contractului este de . . . . . . . . . si incepe sa curga de la
data semnarii lui.
3.2. Durata contractului se poate prelungi cu acordul partilor, dat in
scris, in josul sau pe spatele acestuia.
IV. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Consignatarul achita consignantului suma ce i se cuvine, pe
masura vanzarii bunurilor prevazute in prezentul contract/lista anexa,
retinand direct comisionul ce i se cuvine 1) .
4.2. a) Consignatarul poate efectua vanzari pe credit 2) in
urmatoarele conditii: . . . . . . . . .
b) Plata sumelor incasate din rate se va face in urmatoarele conditii: .
.................
c) Creantele rezultate din vanzarea pe credit a bunurilor date in
consignatie, creanta pentru pretul datorat apartine consignantului 3) .
4.3. Consignatarul achita consignantului sumele care i se cuvin, pe
baza de chitanta semnata de ambele parti, aceasta constituind
dovada achitarii si, respectiv, incasarii acestora.

V. OBLIGATIILE PARTILOR
5.1. Consignatarul se obliga:
sa ia toate masurile unui bun comerciant pentru conservarea, in
stare buna, a lucrurilor ce i-au fost incredintate, raspunzand de orice
lipsa, pierdere sau deteriorare a lor provenita din culpa sa, a
agentilor ori prepusilor sai;
sa asigure bunurile ce i s-au incredintat la o societate de asigurare
acceptata si de consignant si sa plateasca, cu regularitate, primele
de asigurare 4) ;
sa pastreze marfurile primite in ambalajele lor originale si sa
conserve intacte, etichetele, marcile si orice alte semne exterioare,
astfel cum se afla aplicate pe bunuri, in vederea identificarii lor;
sa depoziteze si sa inmagazineze bunurile incredintate in 5) . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . fiindu-i interzis sa le mute ori sa le
depoziteze sau sa le inmagazineze in alte locuri 6) ;
sa permita consignantului sa verifice si/sau sa inventarieze,
oricand, marfurile incredintate in consignatie;
sa comunice in scris, viciile aparente sau ascunse ale bunurilor
incredintate, in caz contrar considerandu-se ca bunurile au fost
primite de consignatar in stare buna 7) ;

60
 sa suporte toate cheltuielile de conservare si de desfacere a
bunurilor primite in consignatie de la consignant;
sa nu vanda sau sa nu instraineze bunurile ce i-au fost incredintate
in consignatie decat in conditiile prevazute in contract;
sa sisteze, de indata ce consignantul i-a interzis, in scris, vanzarile
pe credit catre anumite firme sau persoane anume determinate; prin
derogare de la prevederile cap. IV pct. 4.2. lit. a), b) si c);
sa tina evidenta contabila a tuturor operatiunilor referitoare la
bunurile incredintate in consignatie astfel incat controlul si verificarea
lor sa se poata efectua in mod corespunzator, la prima cerere a
consignantului 8) ;
sa-l instiinteze pe consignant, la termenele prevazute in contract,
de toate vanzarile facute de el din bunurile ce i s-au incredintat in
consignatie 9) ;
sa achite consignantului, la termenele prevazute in contract, pretul
tuturor bunurilor vandute cu numerar si toate sumele rezultate din
incasarea creantelor provenite din vanzarea acelor bunuri, precum si
cambiile si garantiile primite de la cumparator 10) .
5.2. Consignantul se obliga:
sa predea consignatarului bunurile prevazute de prezentul
contract, la termenele si in conditiile stabilite in cadrul acestuia;
sa ridice bunurile nevandute in termen de . . . . . . . . . . de la data
incheierii termenului prevazut de prezentul contract. In cazul in care
consignatarul nu se prezinta sa ridice bunurile in acest termen,
contractul se prelungeste, de drept, cu . . . . zile, sub rezerva
reducerii pretului de vanzare cu . . . . % fata de cel initial.
VI. GARANTII
6.1. Consignatarul se obliga sa predea consignantului cambii sau
orice alte garantii pentru asigurarea valorii bunurilor incredintate si a
exercitarii indeplinirii indatoririlor contractuale fara ca prin aceasta sa
se schimbe caracterele si efectele prezentului contract.
6.2. In caz de ridicare a bunurilor incredintate, consignantul poate
pastra cambiile si celelalte garantii ce i-au fost incredintate pentru
asigurarea platii pretului bunurilor ce se va constata ca au fost
vandute sau lipsesc, a sumelor incasate si neremise de consignatar,
precum si a daunelor cauzate.
VII. RASPUNDERI
7.1. In afara de pedepsele si sanctiunile prevazute de lege pentru
neexecutarea totala sau partiala ori pentru executarea defectuoasa a
clauzelor contractuale, partea in culpa este obligata sa plateasca
daune-interese astfel: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7.2. Amanarile si tolerantele acordate consignatarului de catre
consignant pentru predarea sumelor sau a valorilor ori pentru
restituirea bunurilor, precum si primirea de cambii sau alte garantii de
catre consignant nu inlatura pedepsele sau sanctiunile prevazute de
lege.

61
7.3. a) In cazul in care, la expirarea termenului de ridicare a
bunurilor, consignantul nu le ridica pe cele ramase nevandute, este
obligat la plata, pentru fiecare zi de intarziere, a unei penalitati de . ..
% pe . . . , consignatarul avand dreptul de a retine bunurile in contul
creantei.
b) Daca creanta ajunge egala cu pretul bunurilor, acestea devin
proprietatea consignatarului.
VIII. FORTA MAJORA
8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea
la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator - total sau
partial - a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract,
daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei
respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de
lege.
8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice
celeilalte parti, in termen de . . . (zile, ore), producerea evenimentului
si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.
8.3. Daca in termen de . . . . (zile, ore) de la producere, evenimentul
respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de
plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda
daune-interese.
IX. NOTIFICARI
9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de
una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi
transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a
prezentului contract.
9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi
transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire
(A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de
oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
9.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera
primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata.
9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre
parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre
modalitatile prevazute la alineatele precedente.
X. LITIGII
10.1. Prile au convenit ca toate nenelegerile privind validitatea
prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori
incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de reprezentantii
lor.
10.2. In cazul in care nu este posibila rezolvarea litigiilor pe cale
amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti competente.
XI. CLAUZE FINALE
11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act
aditional incheiat intre partile contractante.

62
11.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte
integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice
alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara
incheierii lui.
11.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de
partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea
intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu
inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau.
11.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de . .
exemplare, din care . . . . . astazi .. . . . ., data semnarii lui.

CONSIGNATAR CONSIGNANT

.. ..

NOTE :

In cazul in care in contract nu s-a prevazut retributia sau beneficiul

consignatarului, acesta, potrivit prevederilor legii, are dreptul la suprapreturile
obtinute din vanzari, adica la diferenta dintre preturile efectiv realizate din vanzarile
efectuate si preturile prevazute in contractul de consignatie sau in notele, facturile
si dispozitiile consignantului. Daca nici prin contract si nici prin notele, facturile sau
dispozitiile consignantului nu s-a prevazut nici un pret, iar vanzarea se face de
consignatar la pretul curent, acesta se poate adresa instantei judecatoresti pentru
fixarea retributiei sale. De asemenea, consignatarul nu poate exercita fata de
consignant nici un drept de retentie atat asupra bunurilor incredintate cat si asupra
sumelor sau valorilor rezultate din vanzarea lor. In caz de faliment al
consignatarului, consignantul poate revendica bunurile incredintate sau pretul
neachitat, in bani sau alte valori.
Introducerea acestei clauze tine de vointa partilor contractante si de conventia
dintre ele.
Fata de debitori si terti, consignatarul poate efectua, in mod valabil, orice acte
asupra creantei si in special va putea primi plata, urmari incasarea ei si lua orice
masuri de asigurare. De asemenea, potrivit prevederilor legii, la prima cerere a
consignantului, consignatarul este obligat sa notifice debitorului originea si natura
creantei. Din momentul comunicarii acestei notificari, consignatarul nu va mai
putea face nici un act valabil cu privire la creanta respectiva, acest drept
apartinand numai consignantului. Inainte de notificare sau in caz de refuz din
partea consignatarului de a notifica, consignantul poate popri oricand sumele
datorate in mainile debitorilor, fara dare de cautiune. In lipsa unei stipulatiuni
contrare, consignatarul raspunde solidar fata de consignant de plata la termen a
pretului marfurilor vandute de el pe credit.
Asigurarea se face pentru o valoare cel putin egala cu pretul bunurilor prevazut
in contract, astfel incat toate riscurile sa fie acoperite incepand din momentul
expedierii lor de catre consignant. In caz de neasigurare sau de anulare a
asigurarii ca urmare a neplatii la termen a primelor, consignatarul se considera de
drept in culpa si raspunde de lipsurile produse prin forta majora sau caz fortuit. De
asemenea, legea prevede ca asigurarile contractate de consignatar cu privire la
bunurile predate in consignatie se considera de plin drept ca fiind incheiate in
favoarea consignantului, cu conditia ca acesta sa notifice asiguratorului existenta
consignatiei, inainte de plata despagubirilor.
Locurile de depozitare si adresa lor.

63
 Clauza se introduce in text, daca partile au convenit astfel. In orice caz,
consignatarul poate sa pastreze bunurile numai in spatii a caror folosinta o detine
pe baza de documente, cu data certa sau vizate de Administratia Financiara, fiind
obligat a face cunoscute, de indata, consignantului, locul de depozitare a marfurilor
si orice mutare a acestora.
Potrivit prevederilor legii, comunicarea existentei viciilor aparente se face in
termen de doua zile, ori de cate ori nu este necesar un timp mai indelungat,
datorita conditiilor in care se afla bunurile trimise. Comunicarea viciilor ascunse se
face in termen de doua zile de la descoperirea lor. O data expirate aceste termene,
consignatarul nu mai este in drept sa invoce exonerarea sa de raspundere pe
temeiul acestor vicii.
Prin contract se poate stipula obligatia potrivit careia consignatarul va tine unul
sau mai multe registre speciale pentru inregistrarea operatiunilor referitoare la
bunurile incredintate in consignatie. Registrele speciale pentru operatiunile de
consignatie vizate de tribunal se tin potrivit normelor Codului comercial.
In instiintare trebuie sa se arate, in mod precis, bunurile vandute in numerar si
cele vandute pe credit, indicandu-se pentru acest din urma mod de vanzare,
numele si adresa fiecarui debitor, suma datorata, termenul de plata, precum
cambiile si garantiile primite. In cazul in care in contract nu se prevede o
asemenea clauza, consignatarul are obligatia sa-l instiinteze pe consignant cu
privire la vanzari, cel mai tarziu la sfarsitul fiecarei saptamani, pentru toate
operatiunile efectuate in cursul acesteia. In cazul in care contractul nu prevede
termenele remiterii sumelor, cambiilor si garantiilor, consignatarul este obligat de
lege sa le predea consignantului, cel mai tarziu la sfarsitul fiecarei saptamani.
Pana la remiterea lor, consignatarul nu poate face nici un act de dispozitie asupra
sumelor de bani sau a valorilor rezultate din vanzarea bunurilor detinute in
consignatie, fiind simplu depozitar al lor.

TESTE DE AUTOEVALUARE

Contractul de consignaie are urmtoarele caractere juridice:

a) este un contract unilateral;
b) este un contract sinalagmatic;
c) este un contract real.

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

Contractul de consignaie are urmtoarele caractere juridice:

a) este un contract unilateral;
b) este un contract sinalagmatic;
c) este un contract real.

64
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. n ce constau caracterele juridice ale contractului de

consignaie ? 1 pct.
2. Care sunt condiiile de valabilitate ale contractului de
consignaie ? 1 pct.
3. Explicai n ce const capacitatea prilor. 1 pct.
4. Efectele contractului de consignaie. 2 pct.
5. n ce constau obligaiile consignantului i obligaiile
consignatarului ? 2 pct.
6. Care sunt efectele executrii contractului de consignaie ?
1 pct.
7. n ce const ncetarea contractului de consignaie ? 2 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All Beck,
Bucureti, 2004;
2. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa Nova
Lugoj;
3. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;
4. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept bancar,
ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 ;
5. Crcei, E., Drept comercial romn. Curs pentru colegiile
universitare, Ed. All Beck, Bucureti, 2000;
6. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All Beck,
Bucureti, 2004.

65
UNITATEA DE NVARE
nr. 5

CONTRACTUL DE REPORT

Obiective

*Noiunea contractului de report

*Condiiile reportului
* Natura jurici a contractului de report
* Efectele contractului de report

66
 TERMENI CHEIE

o report
o reportat
o reportator
o titluri de credit

REZUMAT

Contractul de report const n cumprarea pe bani gata a unor

titluri de credit, care circul n comer i n revnzarea simultan cu
termen i pe un pre determinat ctre aceeai persoan a unor titluri de
aceeai specie.
n concepia Codului Comercial, contractul de report este un act
juridic complex, care cuprinde o dubl vnzare o vnzare se execut
imediat, att n privina predrii titlurilor, ct i a preului, iar cea de-a
doua este o revnzare cu termen i la un pre determinat.
Contractul de report este o fapt de comer spre deosebire de
vnzarea-cumprarea comercial, contractul de report este fapt de
comer indiferent de intenia prilor contractante. Acest contract este o
fapt de comer conex (accesorie). El dobndete comercialitate
datorit obiectului su care l cpnstituie titlurile de credit.

67
 Conform art. 74 Cod Comercial, contractul de report const n
cumprarea pe bani gata a unor titluri de credit, care circul n
comer i n revnzarea simultan cu termen i pe un pre determinat
ctre aceeai persoan a unor titluri de aceeai specie.
n concepia Codului Comercial, contractul de report este un act
juridic complex, care cuprinde o dubl vnzare o vnzare se
execut imediat, att n privina predrii titlurilor, ct i a preului, iar
cea de-a doua este o revnzare cu termen i la un pre determinat.
Pentru validitatea contractului, legea impune predarea real a
titlurilor date n report. n consecin, contractul de repoort este un
contract real, iar nu consensual.
Contractul de report este o fapt de comer spre deosebire de
vnzarea-cumprarea comercial, contractul de report este fapt de
comer indiferent de intenia prilor contractante. Acest contract este
o fapt de comer conex (accesorie). El dobndete comercialitate
datorit obiectului su care l cpnstituie titlurile de credit.
n temeiul contractului de report, o persoan deintoare de titluri
de credit care circul n comer, denumit reportat, d n report
(vinde temporar) aceste titluri unei alte persoane, denumit
reportator (de obicei un bancher) n schimbul unui pre pltibil
imediat.
Prin acelai contract, prile neleg ca la un anumit termen,
reportatorul s revnd reportatului titluri de credit de aceeai specie,
primind preul determinat.
Reportatorul va primi de la reportat o remuneraie, denumit pre
de report sau premiu, care constituie preul serviciului prestat de
reportator.
Potrivit legii, reportatorul revinde reportatului titluri de credit de
aceeai specie, iar nu titlurile pe care le dobndise de la reportat.
Contractul de report este folosit n cazul cnd o persoan care
este proprietar a unor titluri de credit, are nevoie de numerar. Ea ar
putea s vnd aceste titluri ori s le constituie n gaj pentru
obinerea unui mprumut. Mai avantajos pentru aceast persoan
este s dea aceste titluri n report, mai ales cnd nu doree s se
despart definitiv de aceste titluri.
Diferena ntre suma dat i cea ncasat de reportator (profitul)
poart denumirea de report.
Contractul de report prezint avantaje pentru ambele pri;
reportatul poate obine suma de bani de care are nevoie, fr a
pierde definitiv dreptul asupra titlurilor, reportatorul i valorific
sumele de bani temporar disponibile, prin aceea c va primi o sum
de bani mai mare dect cea achitat reportatului, precum i
remuneraia cuvenit.
Contractul de deport poate fi folosit nu numai de cel care are
nevoie de numerar, ci i de cel interesat s dein anumite titluri de
credit.

68
 Condiiile reportului
Pentru a fi n prezena unui contract de report sunt necesare
urmtoarele condiii:
a. S existe un acord de voin ntre reportat i reportator, n
sensul unei vnzri pe bani gata i a unei revnzri pe
termen;
b. Manifestrile de voin privind vnzarea i revnzarea s fie
simultane i s aib loc ntre aceleai persoane (reportat i
reportator);
c. Vnzarea i revnzarea s aib ca obiect titluri de credit care
circul n comer: aciuni, obligaiuni emise de societile
comerciale.
Titlurile de credit trebuie s fie date efectiv de ctre reportat
reportatorului.

Natura juridic a contractului de report

n doctrina dreptului comercial nu exist un punct de vedere

uniatr cu privire la natura juridic a contractului de report.
Potrivit unei opinii, contractul de report este un mprumut garantat
prin gaj al crui obiect l constituie anumite titluri de credit; reportatul
este un debitor gajist, iar reportatorul creditorul gajist.
n contractul de report, reportatorul devine proprietar al titlurilor
putnd dispune de ale, cu obligaia ca la scaden, s restituioe
reportatului titluri de credit de aceeai specie.
O alt opinie consider contractul de report ca fiind un dublu
contract de vnzare-cumprare; primul ncheiat ntre reeportat i
reportator pe bani gata, iar al doilea, cu termen, ncheiat ntre
reportator i reportat.

Efectele contractului de report

Contractul de report produce anumite efecte juridice. Contractul

de report este un contract translativ de proprietate.
Conform art. 74, al. /3) Cod Comercial, proprietatea asupra
titlurilor de credit care fac obiectul contractului de report se transfer
la cumprtor.
n cursul duratei contractului de report, titlurile de credit pot s
produc anumitre fructe civile. Acestea por fi dup caz: dividende,
dobnzi etc.
Dac n contractul de report nu7 s-a prevzut altfel, fructele civile
produse de titlurile de credit se cuvin reportatorului. Explicaia const
n faptul c urmare ncheierii contractului de report, titlurile de credit
au trecut n proprietatea reportatorului i n aceast calitate el culege
fructele.

69
 Prile pot conveni ns ca fructele produse de titlurile de credit n
cursul duratei contractului de report s revin reportatului (art. 74, al.
(4) Cod Civil).
Contractul de report nceteaz ca urmare a producerii efectelor
sale.
n principiu, contractul de report nceteaz la termenul stabilit de
pri. La scaden, reportatorul transmite proprietatea asupra unor
titluri de credit de aceeai specie, iar reportatul va plti preul
determinat.
Conform legii, la ndeplinirea termenului pentru revnzare, prile
prin acordul lor de voin, pot s prelungeasc contractul de report
pentru o alt durat, cu pstrarea condiiilor iniiale ale contractului.
Prelungirea poate avea loc pentru unul sau mai multe termene
succesive (art. 75 Cod Civil).

TESTE DE AUTOEVALUARE

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

70
LUCRARE DE VERIFICARE

1. n ce constau condiiile reportului ? 3,5 pct.

2. Care este natura juridic a contractului de report ? 3 pct.
3. Explicai n ce constau efectele contractului de report. 3,5 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa

Nova Lugoj;
2. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed.
All Beck, Bucureti, 1999;
3. Petrescu, R., Drept comercial romn, Ed. Oscar Print,
Bucureti 1996;
4. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;
5. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2004 ;
6. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004.

71
UNITATEA DE NVARE
nr. 6

CONTRACTUL DE CONT CURENT

Obiective

*Noiunea contractului de cont curent

*Efectele principale ale contractului de cont curent
* ncheierea contului curent
* ncheierea definitiv contului curent
* ncetarea contractului de cont curent

72
 TERMENI CHEIE

o sold
o corentiti
o novaia
o compensaia
o dobnzi

REZUMAT

Contractul de cont curent este fapt de comer cnd are n vedere

prestaii reciproce rezultate din operaiunile comerciale. El este
considerat ca fiind comercial cnd este ncheiat ntre comerciani.
Prin contractul de cont curent, prile se neleg ca, n loc s
achite separat i imediat creanele lor reciproce, izvorte din prestaiile
fcute de una ctre cealalt, lichidarea s se fac la un anumit termen,
prin achitarea soldului de ctre partea care va fi debitoare.
Acest procedeu tehnic este folosit de comercianii care au un
volum mare de afaceri reciprice, mai ales cnd ei se afl n localiti
diferite aflate la deprtare una de alta.

73
 Prin contractul de cont curent, prile se neleg ca, n loc s
achite separat i imediat creanele lor reciproce, izvorte din
prestaiile fcute de una ctre cealalt, lichidarea s se fac la un
anumit termen, prin achitarea soldului de ctre partea care va fi
debitoare.
Acest procedeu tehnic este folosit de comercianii care au un
volum mare de afaceri reciprice, mai ales cnd ei se afl n localiti
diferite aflate la deprtare una de alta.
Prin evitarea lichidrii individuale a fiecrei creane, n favoarea
unei creditri reciproce i lichidrii la un anumit termen numai prin
plata soldului, comercianii realizeaz economii de bani i de timp.
Mai mult, pn la ncheierea contului la scaden, sumele intrate n
cont pot fi folosite de ctre prile contractante.
Prile ntre care se ncheie contractul de cont cu rent poart
denumirea de corentiti.
Prestaiile pe care i le fac prile una celeilalte se numesc
remize. Ele constau n operaiuni prin care o parte pune la dispoziia
celeilalte pri o valoare patrimonial de orice fel, urmnd ca suma
cuvenit transmitorului s fie depus n contul curent.
Conform Codului Comercial, contul curent este fapt de comer
dac are o cauz comercial. Deci, contul curent este o fapt de
comer obiectiv conex; el dobndete comercialitate datorit
legturii cu o operaiune considerat de lege ca fapt de comer.
Contractul de cont curent este fapt de comer cnd are n
vedere prestaii reciproce rezultate din operaiunile comerciale. El
este considerat ca fiind comercial cnd este ncheiat ntre
comerciani (art. 4 Cod Comercial).
Caracterele juridice ale contractului. Acestea sunt:
a) Contractul de cont curent este un contract bilateral,
deoarece prile se oblig s se crediteze reciproc pentru prestaiile
fcute.
b) Contractul de cont curent este un contract cu titlu
oneros; sumele trecute n cont produc dobnzi de la data nscrierii lor
i sunt datorate de debitor.
c) Contractul de cont curent este un contract consensual;
el se ncheie prin simplul acord de voin al prilor.

Efectele contractului de cont curent

Contractul de cont curent produce anumite efecte juridice.
Unele efecte ale contractului sunt considerate principale, iar altele
secundare.
a. Ca efecte principale, contractul de cont curent opereaz:
1. Transferul dreptului de proprietate,
2. Novaia,
3. Indivizibilitatea,
4. Compensaia (art. 370 Cod Comercial).

74
 b. Efectele secundare privesc:
1. Curgerea dobmzilor,
2. Drepturile la comision i alte cheltuieli.

Efectele principale
1. Transferul dreptului de proprietate. Ca efect al contractului
de cont curent, prin nscrierea n cont a unei remiteri avnd
ca obiect o anumit valoare patrimonial va opera
transmiterea dreptului de proprietate privind valoarea
respectiv ntre transmitor i primitor.
ntr-adevr, comerciantul care a primit un lot de marf pentru a
fi vndut iar preul s fie trecut n cont, devine proprietar al mrfii.
2. Novaia. Contractul de cont curent opereaz i o novaie,
obligaia iniial se stinge i este nlocuit cu o nou
obligaie, al crui temei este contractul de cont curent (art.
1128 Cod Civil).
nbtr-adevr, prestaia fcut de o parte ctre cealalt s-a bazat
pe un anumit temei juridic, de exemplu, contractul de vnzare-
cumprare. n baza contractului, primitorul mrfii datora preul. Cum
acest pre a fost trecut n cont, cao crean a transmitorului mrfii,
obligaia iniial de plat a preului s-a stins i a fost nlocuit cu o
nou obligaie, care apare n cont sub form de ecredit i debit.
Stingndu-se temeiul iniial, transmitorul mrfii nu va mai
putea cere plata preului. Problema plii preului se va rezolva numai
la ncheierea contului, la mplinirea termenului cnd se va stabili care
dintre pri este debitoare.
3. Indivizibilitatea
Ca efect al contractului de cont curent ncheiat ntre pri,
sumele nscrise n cont pe baza prestaiilor fcute i pierd
indivizibilitatea, ele se contopesc ntr-un tot indivizibil. Pn la data
ncheierii contului, la mplinirea termenului, ntre pri nu e4xist nici
crean nici datorie. n consecin, nici una dintre pri nu poate
formula vreo pretenie fa de cealalt parte.
ntr-adevr, ca efect al contractului, numai la mplinirea
termenului convenit se va stabili soldul i deci se va cunoate partea
care va datora celeilalte o sum de bani.
4. Compensaia.
Contractul de cont curent are ca efect i o compensaie (art.
370, pct. 2 Cod Comercial). Deci, datoriile reciproce ale prilor se
sting pn la concurena debitului i creditului, urmnd a se plti
eventuala diferen; de exemplu, din cont rezult c B este fa de A
debitor pentru suma de 400.000 lei, iar creditor pentru suma de
300.000 lei; din diferena celor dou sume rezult c B va trebui s-i
achite lui A suma de 100.000 lei, care reprezint soldul rmas dup
compensaie.

75
 Efectele secundare sunt:
1. Curgerea dobnzilor. Contractul de cont curent produce
efecte i n privina dobnzilor (art. 370 Cod Comercial). Conform
legii, pentru sumele trecute n contul curent n debitul celui care a
fost creditat (primitorul prestaiei) i n favoarea celui care a fcut
prestaia (transmitorul valorii), curg dobnzi de la data nscrierii
operaiunii.
Art. 370, al. (2) Cod Comercial prevede c dobnzile datorate
sunt cele comerciale i se socotesc pe zile, dac prile nu au
prevzut altfel. n absena unei dobnzi comerciale legale, dobnzile
sunt cele convenite de pri.
2. Dreptul la comision i alte cheltuieli.
Potrivit art. 371 Cod Comercial, existena contractului de cont
curent nu exclude dreptul la comision i la plata cheltuielilor pentru
operaiile nscrise n contul curent.
De asemenea, partea care a fcut anumite cheltuieli pentru o
operaiune trecut n cont (de exemplu, cheltuieli de pot, vam)
are dreptul s se crediteze n cont cu sumele respective. Aceste
cheltuieli reprezint o prestaie pentru partea ce le-a fcut i deci se
nscriu n cont.
Pentru sumele datorate, dobnzile curg de la data nscrierii n
cont a operaiunii.

ncheierea contului curent

De obicei, ncheierea contului are loc la ncheierea contractului,
la data fixat de pri, cnd contul se ncheie definitiv. Dar prile se
pot nelege ca ncheierea s aib loc i n cursul executrii
contractului.
ncheierea contului n cursul contractului. O ncheiere periodic
a contului, la termenele stabilite, prezint interes pentru pri
deoarece acestrea au posibilitatea s cunoasc operaiunile nscrise
n cont i dobnzile aferente, precum i partea care are calitatea de
debitor. De exemplu, soldul constatat la ncheierea trim.I se
nregistreaz n cont ca prim operaie n trim.II.
Potrivit legii, dobnzile datorate se capitalizeaz, adic soldul,
care cuprinde i dobnzile aferente, va produce dobnzi n perioada
urmtoare.
Cu ocazia ncheierii periodice a contului, fiecare parte trimite
celeilalte pri un extras de cont care cuprinde nregistrrile efectuate
i soldul rezultat. Fiecare parte trebuie s confirme acest extras de
cont ori s cear rectificarea lui, dup caz.

ncheierea definitiv a contului curent

Contul curent se ncheie definitiv la ncetarea contractului la
data convenit de pri. La aceast dat se obine un sold care este
rezultatul final al diferenei dintre credit i debit. Suma datorat ca

76
sold este productoare de dobnzi de la data lichidrii contului (art.
372, al. (2) Cod Comercial).
Soldul rezultat la ncheierea definitiv a contului poate fi urmrit
silit sau poate face obiectul unei popriri la cererea creditorilor.
Pentru ncheierea definitiv a contului, fiecare parte trebuie s
examineze nregistrrile i s recunoasc soldul.
Dac una dintre pri nu este de acord cu soldul nregistrat n
documentele celeilelte pri, lichidarea se va face pe cale
judectoreasc. Pn la soluionarea litigiului, soldul nu este
productor de dobnzi, deoarece creana nu este lichid.

ncetarea contractului de cont curent

a. Contractul de cont curent poate nceta, de drept, n cazurile

expres prevzute de lege.
b. El poate nceta i la cererea uneia dintre pri (art. 373 Cod
Comercial).
a. ncetarea de drept a contractului. Contractul de cont curent
nceteaz, de drept n urmtoarele cazuri:
Expirarea termenului convenit de pri,
Prin denunarea uneia din pri,
Prin falimentul uneia dintre pri.
b. ncetarea contractului la cererea prilor. Contractul de cont
curent poate nceta la cererea uneia dintre pri. Desfiinarea
contractului se poate cere n caz de moarte sau de punere sub
interdicie a uneia dintre pri (art. 373,al. (2) Cod Comercial).

77
 MODEL

Contract de cont curent

incheiat astazi . la ..

I. PARTILE CONTRACTANTE
I.1. S.C. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. , cu
sediul social in , str. nr. ,bloc . , scara
. , etaj , ap... , judet/sector . , inregistrata la Oficiul
Registrului Comertului . , sub nr. . din
.. , cod fiscal nr. . din . , avand contul nr.
deschis la . , reprezentata de
, cu functia de , in calitate de corentist
prim, pe de o parte, si
I.2. S.C. ..S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. , cu
sediul social in , str. . Nr. , bloc .. ,
scara . , etaj .. , ap. , judet/sector , inregistrata
la Oficiul Registrului Comertului . , sub nr.
din .. , cod fiscal nr. din . , avand
contul nr. .. deschis la .. ,
reprezentata de , cu functia de
, in calitate de corentist secund, pe de alta
parte, au convenit sa incheie prezentul contract de cont curent, cu
respectarea urmtoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

II.1. Obiectul compensarii reciproce il constituie stingerea datoriilor,
cu creantele reflectate in contabilitatea partilor, pe baza prevederilor
prezentului contract.

III. DURATA CONTRACTULUI

III.1. Partile au convenit ca durata operatiunii de compensare sa fie
de . incepand cu data semnarii prezentului contract si pana la data
de . .
III.2. Stingerea datoriilor cu creantele se va face la intervale de
pe baza actelor aditionale incheiate intre partile
contractante.

IV. OBLIGATIILE PARTILOR

IV.1. Partile prezentului contract au obligatia sa-si transmita reciproc
extrasele de cont si copii de pe documentele operatiunilor efectuate
in contul celeilalte parti.
IV.2. Partea debitoare are obligatia sa confirme sau sa infirme, dupa
caz, soldurile extraselor de cont, in caz de infirmare partile urmand a
se intruni prin imputerniciti pentru rezolvarea eventualelor litigii.

78
V. CLAUZE DE VALIDITATE
V.1. Rezilierea totala sau partial a clauzelor contractului nu are nici
un efect asupra obligatiilor deja scadente intre prti.
V.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature
raspunderea partii care, din vina sa, a determinat incetarea
contractului.
V.3. In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului
contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce,
in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele
anulate reprezinta o obligatie esentiala.
In conditiile prevazute la alineatul precedent sunt considerate
esentiale urmatoarele obligatii:
..
Ex: obligatia vanzatorului de a livra produsele; obligatia
cumparatorului de a plati pretul.
V.4. Faptul ca nu insista pentru
indeplinirea strica a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita
vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract
nu inseamn c renunt la drepturile pe care urmeaz s le
dobandeasc in temeiul prevederilor sale.
V.5. a) Prtile contractante nu vor putea cesiona drepturile si
obligatiile prevzute de prezentul contract unei terte persoane fara
acordul expres, dat in scris de cedent.
b) Acordul prevzut la lit. a) trebuie comunicat de cesionar in termen
de zile de la data cand cedentul I-a cerut acest acord; in caz
contrar se prezuma ca cesionarul nu a
consimtit cesiunea contractului.

VI. INCETAREA CONTRACTULUI

VI.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi
necesara interventia unui/unei tribunal arbitral/instante judecatoresti,
in cazul in care una dintre parti:
- nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct din
prezentul contract;
- este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansat
procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii
prezentului contract;
- cesioneaz drepturile si obligatiile sale prevzute de prezentul
contract fr acordul celeilalte parti;
- isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dup ce a fost avertizata,
printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua
nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea
prezentului contract.

sau

- in termen de . zile de la data primirii notificarii prin care i s-a

adus la cunostint c nu si-a executat ori isi execut in mod

79
necorespunztor oricare dintre obligatiile ce-I revin.
VI.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor
prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin . zile
inainte de data la care incetarea urmeaza s-si produc efectele.
VI.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra
obligatiilor deja scadente intre partile contractante.
VI.4. Prevederile prezentului nu inltur
rspunderea prtii care in mod culpabil a cauzat incetarea
contractului.

VII. CLAUZA PENALA

VII.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile
contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunztor, se oblig
s plteasc celeilalte prti penalitti daune-interese in valoare de
, astfel: . .

VIII. FORTA MAJORA

VIII.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de
neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod
necorespunzator total sau partial a oricarei obligatii care ii revine
in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea
necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta
majora, asa cum este definita de lege.
VIII.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice
celeilalte prti, in termen de .. (zile, ore), producerea
evenimentului si sa ia toate masurile in vederea limitrii consecintelor
lui.
VIII.3. Dac in termen de (zile, ore) de la producere,
evenimentul respectiv nu inceteaza, prtile au dreptul sa-si notifice
incetarea de plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre
ele sa pretind daune-interese.
VIII.4. Prevederile privitoare la forta majora de la art. . nu sunt
exoneratoare de raspundere daca evenimentele imprevizibile si de
neinlturat determina costuri mai mari dect paguba efectiva.

IX. NOTIFICARI
IX.1. In acceptiunea prtilor contractante, orice notificare adresata de
una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinit dac va fi
transmis la sediul prevzut in partea introductiva a prezentului
contract.
IX.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postal, ea va fi
transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire
(A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionat de
oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.
IX.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se
considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost
expediata.
IX.4. Notificrile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre

80
prti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre
modalittile prevzute la alineatele precedente.

X. LITIGII
X.1. In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe
cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral,
conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-
hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

XI. CLAUZE FINALE

XI.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional
incheiat intre prtile contractante.
XI.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte
integranta din cuprinsul sau reprezinta vointa partilor si inlatura orice
alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara
incheierii lui.
XI.3. In cazul in care prtile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de
partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea
intocmai sau prin echivalent bnesc a obligatiei respective nu
inseamn ca ea a renuntat la acest drept al su.
XI.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de exemplare,
din care astazi, data semnrii lui.

CORENTIST PRIM CORENTIST SECUND

TESTE DE AUTOEVALUARE

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

81
LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt efectele contractului de cont curent ? 3 pct.

2. Explicai n ce const ncheierea contului curent. 4 pct.
3. n ce condiii nceteaz contractul de cont curent ? 3 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All

Beck, Bucureti, 2004;
2. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G.,
Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden,
Ed. All Beck, Bucureti, 2002;
3. Georgescu, I. L., Drept comercial romn. Teoria general a
obligaiilor comerciale. Probele. Contractul de vnzare-
cumprare comercial, Lucrare revzut, completat i adus
la zi de I. Bcanu, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1994;
4. Georgescu, I.L., Drept comercial romn, vol. I, Ed. Socec &
Co., SAR, Bucureti, 1946-1947 ;
5. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed.
All Beck, Bucureti, 1999;
6. Petrescu, R., Drept comercial romn, Ed. Oscar Print,
Bucureti 1996.

82
UNITATEA DE NVARE
nr. 7

CONTRACTUL DE GAJ COMERCIAL

Obiective

*Noiunea contractului de gaj comercial

*Caracterele juridice ale contractului de gaj comercial
* Constituirea gajului comercial
* Efectele contractului de gaj comercial
* Realizarea gajului
* Vnzarea bunului gajat

83
 TERMENI CHEIE

o gaj
o deposedare
o creditor gajist
o bun gajat
o vnzare silit

REZUMAT

Contractul de gaj prin care se garanteaz o obligaie civil nu are

caracter comercial, chiar dac bunurile care fac obiectul garaniei snt
efecte de comer (de exemplu, cambii).
n temeiul principiilor Codului comercial, contractul de gaj mai
dobindete caracter comercialcnd el este constituit de un comerciant. n
acest caz, contractul de gaj este o fapt de comer subiectiv.

84
 Gajul este o garanie real prin care seasigur executarea
obligaiilor civile sau comerciale. Contractul de gaj dobndete
caracter comercial cnd obligaia pe care o garanteaz deriv
dintr-un act juridic pe care legea l considera fapt de comer. Deci,
contractulde gaj este o fapt de comer obiectiv conex (accesorie);
el dobindete caracter comercial datorit legturii sale cu o obligaie
comercial (accesorium sequitur principalem).
Comercialitatea gajului este dat de natura obligaiei
garantate, iar nu de obiectul su. ntr-adevr, contractul de gaj prin
care se garanteaz o obligaie civil nu are caracter comercial,chiar
dac bunurile care fac obiectul garaniei snt efecte de comer (de
exemplu, cambii). n temeiul principiilor Codului comercial, contractul
de gaj mai dobindete caracter comercialcnd el este constituit de un
comerciant. n acest caz, contractul de gaj este o fapt de comer
subiectiv.

Caracterele juridice ale contractului

Acestea sunt:
a. Contractul de gaj este un contract unilateral, el s natere
la obligaii numai pentru creditor, de a pstra bunul i de
a-l restitui debitorului dup executarea obligaiei garantate.
b. Contractul de gaj este un contract accesoriu, menirea sa
este s garanteze executarea obligaiei principale asumate
de debitor.
c. Contractul de gaj este un contract real, pentru ncheierea
sa este necesar, pe lng acordul de voin al prilor, ca
debitorul s remit creditorului bunul mobil care face
obiectul gajului. Deci, gajul implic deposedarea
debitorului de bunul su.

Gajul fr deposedare. Codul Comercial consacr anumite

cazuri de gaj fr deposedare. Acestea sunt:
1. Gajul asupra produselor solului prinse nc n rdcin sau
deja culese;
2. Gajul asupra materiilor prime industriale, n stare de
fabricaie sau deja fabricate i aflate n fabrici sau
depozite.
n aceste cazuri, gajul se consider constituit ca efect al
contractului, de la data ncheierii contractlui. n contract trebuie s se
indice numrul, natura, calitatea i locul unde se afl bunurile, fr ca
ele s fie luate din posesiunea debitorului.
Potrivit legii, contractul de gaj trebuie s fie transcris, n
termen de 5 zile, n registrul special inut la instana judectoreasc.
Gajul fr deposedare avnd ca obiect bunurile menionate
este opozabil terilor de la data transcrierii n registrul instanei,
respectiv de la data meniunii n registrul primriei.

85
 Constituirea gajului comercial
Pentru constituirea gajului comercial trebuie ndeplinite
anumite condiii. Aceste condiii privesc:
1. persoana debitorului
2. Forma i publicitatea contractului
3. Obiectul gajului.
Codul Comercial cuprinde unele dispoziii speciale privind
forma i publicitatea contractului i obiectul gajului comercial.
Forma i publicitatea contractului. Conform Codului Civil,
contractul de gaj trebuie constatat printr-un nscris care s arate
suma datorat, felul i natura lucrurilor gajate sau descrierea calitii,
greutii i msurii lor. nscrisul constatator al gajului se depune i se
pstreaz ntr-o map special la notariat.
n privina gajului comercial, art. 478 Cod Comercial prevede
c ntre prile contractante, gajul se constat prin toate mijloacele
de prob admise de legea comercial.
Forma scris a contractului de gaj comercial este cerut
numai pentru a asigura opozabilitatea contractului fa de teri,
deoarece n raporturile cu terii este exclus folosirea altor mijloace
de prob, dac suma pentru care s-a constituit gajul depete
500 RON.
Obiectul gajului. Gajul comercial poate avea ca obiect orice
bun corporal sau incorporal. Dac obiectul gajului l constituie o
crean, legea cere pe lng forma scris a contractului i remiterea
nscrisului constatator al creanei, notificarea constituirii gajului fa
de debitorul creanei.
Cnd obiectul gajului l formeaz aciunile sau obligaiunile
unei societi comerciale, constituirea gajului se realizeaz n mod
diferit.
n cazul titlurilor de credit nominative, gajul poate fi constituit
printr-un transfer al titlurilor ctre creditor, nscris n registrul special
al societii cu meniunea pentru cauz de garanie.
n cazul tilturilor de credit la ordin, gajul se constituie prin
ncheierea contractului n form scris i remiterea titlurilor n
posesia creditorului fr vreo alt notificare.

Efectele contractului de gaj comercial

Contractul de gaj d natere la anumite drepturi i obligaii.
ntruct contractul de gaj este un contract unilateral, aceste drepturi
i obligaii l privesc numai pe creditorul gajist.
Drepturile creditorului. Contractul de gaj confer creditorului
anumite drepturi:
a. Creditorul are dreptul s rein bunul care constituie
obiectul gajului pn la executarea de ctre debitor a obligaiei
garantate.
b. Creditorul are dreptul s revendice bunul care constituie
obiectul gajului de la orice persoan la care s-ar afla, fr voia sa.

86
 Aciunea n revendicare se ntemeiaz pe dreptul real de gaj
al creditorului i se execut conform art. 1909 Cod Civil.
Obligaiile creditorului
Contractul de gaj d natere unor obligaii n sarcina
creditorului. Acestea sunt:
a. Creditorul are obligaia de a conserva bunul care
constituie obiectul gajului. Conform Codului Comercial, creditorul
este dator a face actele necesare pentru conservarea lucrului primit
n gaj. Cheltuielile de conservare a bunului gajat sunt suportate de
debitor (art. 481 Cod Comercial).
b. Creditorului i este interzis folosirea bunului primit n
gaj, n interesul su. Nerespectarea acestei interdicii d dreptul
debitorului de a cere ca bunul dat n gaj s fie pus sub sechestru. n
cazul n care prin folosirea bunului s-a cauzat un prejudiciu, debitorul
are dreptul la despgubiri.
c. Creditorul are obligaia s restituie bunul primit n gaj.
Aceast obligaie este condiionat de executarea de ctre debitor a
obligaiei garantate prin gaj. Conform legii, debitorul nu poate
pretinde restituirea bunului dect dup ce a pltit n ntregime
capitalul, dobnzile i cheltuielile datoriei pentru a crei garanie a
fost remis bunul.

Realizarea gajului
n cazul n care debitorul nu a executat la scaden obligaia
garantat prin gaj, creditorul este n drept s procedeze la realizarea
gajului.
Conform legii, ntr-un asemenea caz, creditorul are dreptul c
cear instanei de judecat s i aprobe reinerea bunului n contul
creanei sau vnzarea la licitaie public a bunului.
n concluzie, creditorul nu poate dispune aa cum dorete de
bunul gajat, ci pe baza autorizaiei instanei de judecat.

Vnzarea bunului gajat

Conform art. 482 Cod Comercial, n caz de neplat a ntregii
datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate proceda la
vnzarea obiectelor date n gaj.
n acest scop, creditorul gajist se va adresa instanei de
judecat cu o cerere de a fi autorizat c vnd bunul gajat. Dac
cererea ndeplinete condiiile legii, preedintele ju7dectoriei va da
o ordonan de ncuviinare a vnzrii. Conform legii, vnzarea se
poate face, fie n modul convenit de pri, dac este au stipulat n
contract n ce mod s se vnd bunul, fie n mod public, prin licitaie.
n cazul falimentului debitorului, cererea de vnzare a bunului
gajat trebuie notificat judectorului sindic. Ordonana preedintelui
judectoriei privind vnzarea bunului gajat devine executorie numai
dup notificarea ei fa de debitor, cu precizarea datei i locului
vnzrii.

87
 mpotriva ordonanei, debitorul poate face opoziie n termen
de 3 zile de la primirea norificrii.
Opoziia se soluioneaz de judectorie, cu citarea prilor, n
cel mult 8 zile de la primirea ei.
Hotrrea instanei poate fi atacat cu recurs de partea
interesat, n termen de 8 zile de la comunicare.

88
 MODEL
Contract de gaj comercial
ncheiat astzi ................ la ....................................

I. PRILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. .........................................................................................
S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social n (localitatea)
............................., str. ............................. nr. ....., bloc ..., scara ......,
etaj ......, ap......, jude/sector ........................., nregistrat la Oficiul
Registrului Comerului ................, sub nr. ............... din
........................., cod fiscal nr. .......................... din ................., avnd
contul nr. .................., deschis la ..............., reprezentat de
............................, cu funcia de ......................., n calitate de creditor
gajist, pe de o parte, i
1.2. S.C. ...............................................................................
S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social n (localitatea)
......................, str. ....................... nr. ....., bloc ....., scara ....., etaj
......, ap........, jude/sector ........................, nregistrat la Oficiul
Registrului Comerului .................., sub nr. ................... din
........................., cod fiscal nr. ....................... din .............................,
avnd contul nr. ........................, deschis la .....................,
reprezentat de ................................, cu funcia de
.................................., n calitate de debitor gajist, pe de alt parte,
sau

1.2. Asociaia/Fundaia
...................................................................................................., cu
sediul n (localitatea) ............................................, str. ......................
nr. ....., bloc ......, scara ....., etaj ........, ap......, sector/jude
......................................, nregistrat n registrul persoanelor juridice
prin Sentina civil nr. ................. din ........................ a Tribunalului
......................., codul fiscal nr. ........................ din ................., avnd
contul nr. .............., deschis la .............., reprezentat de
................................., cu funcia de .........................., n calitate de
debitor gajist, pe de alt parte,
sau

1.2. ntreprinderea/Asociaia
..............................................................................., cu sediul n
(localitatea) .................................., str. ............................ nr. ........,
bloc ......, scara ......, etaj ......, ap......, sector/jude ........................,
posesoarea autorizaiei nr. ......... din ............., eliberat de Primria
........................, codul fiscal nr. .......................... din .................,
avnd contul nr. ............., deschis la ...................... reprezentat de
............, cu funcia de ................., n calitate de debitor gajist, pe de
alt parte,

89
sau

1.2. Dl / dna ......................................., domiciliat n

................................, str. .......................... nr. ........, bloc ....., scara
....., etaj ....., ap....., sector/jude ............, nscut la data de (ziua,
luna, anul) ............ n (localitatea) ..................... sector/jude
....................., fiul lui ......................... i al ..........................................,
posesorul buletinului (crii) de identitate seria ........ nr. ..........,
eliberat de .................. cod numeric personal ..............................., n
calitate de debitor gajist, pe de alt parte,
au convenit s ncheie prezentul contract de gaj, cu respectarea
urmtoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Debitorul gajist garanteaz creana de ......................, cu o
dobnd de ...... % pe .............. din momentul scadenei, sum
primit cu titlu de ................................ pentru ..............................
potrivit cu ...................................... ncheiat ntre pri.
2.2. Garania const n bunurile care se dau n gaj de ctre debitorul
gajist i s-au luat n primire de creditorul gajist pe baza procesului-
verbal-anex, semnat de pri, care face parte integrant din
prezentul contract.
2.3. Bunurile depuse n gaj sunt atestate cantitativ sau calitativ de
expertul ........................, posesor al carnetului de expert nr. ..........
din .................. eliberat de ......................... .
2.4. Bunurile menionate n procesul-verbal anexat sunt proprietatea
debitorului gajist.
2.5. Bunurile predate-primite ca gaj vor fi pstrate n deplin
siguran de creditorul gajist n ............................... acesta neavnd
nici un drept de dispoziie asupra lor.
2.6. a) n caz de neplat, pn la scaden, adic pn la data de
......................... integral, a creditului garantat acordat de creditorul
gajist, acesta poate cere instanei judectoreti ncuviinarea vnzrii
bunurilor gajate urmnd ca din preul obinut s se acopere datoria.
b) Prile au convenit ca, n acest caz, vnzarea s fie coordonat de
executorul judectoresc, publicndu-se anunuri publicitare n 3 ziare
de circulaie, cu termen de ateptare a virtuali-lor cumprtori
............. zile libere de la data apariiei anunurilor, dup care bunurile
gajate vor fi vndute celui care a oferit preul cel mai mare la licitaie.
III. FORA MAJOR
3.1. Nici una dintre prile contractante nu rspunde de neexecutarea
la termen sau/i de executarea n mod necorespunztor - total sau
parial - a oricrei obligaii care i revine n baza prezentului contract,
dac neexecutarea sau executarea necorespunztoare a obligaiei
respective a fost cauzat de fora major, aa cum este definit de
lege.
3.2. Partea care invoc fora major este obligat s notifice
celeilalte pri, n termen de ....... (zile, ore), producerea

90
evenimentului i s ia toate msurile posibile n vederea limitrii
consecinelor lui.
3.3. Dac n termen de ....... (zile, ore) de la producere, evenimentul
respectiv nu nceteaz, prile au dreptul s-i notifice ncetarea de
plin drept a prezentului contract fr ca vreuna dintre ele s pretind
daune-interese.
IV. LITIGII
4.1. n cazul n care rezolvarea nenelegerilor nu este posibil pe
cale amiabil, ele vor fi supuse spre soluionare tribunalului arbitral,
conform regulilor de procedur aplicabile arbitrajului comercial ad-
hoc, organizat de Camera de Comer i Industrie a Romniei.
V. CLAUZE FINALE
5.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiional
ncheiat ntre prile contractante.
5.2. Prezentul contract, mpreun cu anexele sale care fac parte
integrant din cuprinsul su, reprezint voina prilor i nltur orice
alt nelegere verbal dintre acestea, anterioar sau ulterioar
ncheierii lui.
5.3. n cazul n care prile i ncalc obligaiile lor, neexercitarea de
partea care sufer vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea
ntocmai sau prin echivalent bnesc a obligaiei respective nu
nseamn c ea a renunat la acest drept al su.
5.4. Prezentul contract a fost ncheiat ntr-un numr de .........
exemplare, din care ........., astzi ................, data semnrii lui.

CREDITOR GAJIST DEBITOR GAJIST

..................................... .........................................

_______________
*) Se autentific de notarul public i se transcrie n registrul de publicitate mobiliar a
judectoriei competente, n termen de 5 zile de la semnare.

91
TESTE DE AUTOEVALUARE

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

LUCRARE DE VERIFICARE

1. n ce constau caracterele juridice ale contractului de gaj

comercial ? 1 pct.
2. Care sunt drepturile creditorului ? 3 pct.
3. Explicai n ce constau obligaiile creditorului ? 3 pct.
4. n ce const realizarea gajului i vnzarea bunului gajat ?
3 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia

Chemarea Iai, 1992;
2. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2004 ;
3. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
4. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G.,
Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden,
Ed. All Beck, Bucureti, 2002;
5. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 2002;
6. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj.

92
UNITATEA DE NVARE
nr. 8

CONTRACTUL DE MPRUMUT

Obiective

*Noiunea contractului de mprumut

* Condiii de validitate ale contractului de mprumut
* Efectele contractului de mprumut

93
 TERMENI CHEIE
o comodat
o mprumut de consumaie
o mprumut cu dobnd
o mprumutat
o mprumutator
o uzufructuar
o nulitatea contractului

REZUMAT

mprumutul este un contract real prin care una dintre pri d celeilalte
un bun nefungibil sau fungibil cu obligaia de a-l restitui la un anumit termen
sau de a restitui bunuri de aceeai cantitate, calitate i valoare conform
Codului Civil.

94
 Contractul de mprumut este reglementat de dispoziiile art.
1560-1590 Cod Civil. mprumutul este un contract real prin care una
dintre pri d celeilalte un bun nefungibil sau fungibil cu obligaia de
a-l restitui la un anumit termen sau de a restitui bunuri de aceeai
cantitate, calitate i valoare conform Codului Civil.
Contractul de mprumut poate fi:
a. De folosin, numit comodat, cnd se transmite
numaifolosina nu i dreptul de proprietate asupra bunului,
mprumutatul fiind obligat s restituie bunul mprumutat n
individualitatea sa;
b. mprumutul de consumaie, mprumutatul nemaifiind
obligat s restituie lucrul mprumutat, ci lucruri de aceeai
cantitate, calitate i valoare;
c. mprumutul cu dobnd.

a. mprumutul de folosin sau comodatul este

reglementat de dispoziiile art. 1560-1575 Cod Civil i este definit ca
un contract prin care o persoan numit comodant d n folosin
unei alte persoane numit comodator un bun mobil sau imobil spre a
se servi de el, cu ndatorirea de a-l napoia i de a suporta riscurile
pierderii fortuite a bunului (art. 1561, 1562, 1567 Cod Civil).
Bunurile mobile trebuie s fie neconsumabile, nefungibile prin
folosin, pentru c numai n acest caz pot fi restituite n
individualitatea lor.
mprumutul de folosin este un contract unilateral, translativ
de folosin, gratuit, n temeiul cruia mprumuttorul rmne
proprietarul lucrului dat mprumut, cu consecina de a suporta
riscurile pierderii fortuite a bunului.
mprumuttorul nu poate s ia napoi lucrul mprumutat nainte
de trecerea termenului convenit sau, n lips de convenie, nainte de
a fi servit la trebuina pentru care s-a dat cu mprumut, cu excepia
cazului cnd poate dovedi c bunul i este absolut necesar datorit
apariiei unei mprejurri neprevzute (art. 1572, 1573 Cid Civil).
El rspunde fa de mprumutat att de cheltuielile necesare i
extraordinare pe care acesta le face cu conservarea bunului, ct i
de cheltuielile pe care le face din cauza viciilor ascunse ale bunului.
Pentru c asupra mprumutatului trece numai folosina
bunului, acesta este obligat s se ngrijeasc ca un bun proprietar de
conservarea bunului i s-l foloseasc numai n scopul pentru care
i-a fost mprumutat.
El rspunde dac din vina lui bunul este deteriorat cu ocazia
ntrebuinrii sau dac bunul pierre i nu poate reine bunul sub
cuvnt de compensaie pentru creana ce are asupra
mprumuttorului.

95
 Dac mai multe persoane au luat mpreun cu mprumut,
acelai bun, ele sunt solidar obligate ctre mprumuttor (art. 1571
Cod Civil).
mprumutatul are obligaia s restituie bunul n natura sa
specific i la termenul stipulat, iar dac nu s-a stipulat un asemenea
termen, bunul se va restitui la data cna s-a realizat scopul pentru
care s-a mprumutat bunul (art. 1572 Cod Civil).
mprumutatul are un drept de retenie asupra bunului pn n
momentul n care mprumuttorul i va plti cheltuielile urgente,
necesare i extraordinare pe care lea fcut n scopul conservrii
bunului (art. 1574 Cod Civil).
Dac mprumutatul refuz s restituie bunul, mprumuttorul l
poate chema n judecat pentru restituirea bunului sau contra-
valoarea sa la preul din momentul introducerii aciunii. Este vorba de
o aciune n revendicare, n cazul n care mprumuttorul este
proprietarul bunului sau de o aciune personal n situaia n care
mprumuttorul este proprietar, uzufructuar, locatar.
Aciunea reclamantului poate fi respins atunci cnd
posesorul bunului face dovada uzucapiunii sau a prescripiei
prevzut de art. 1909 Cod Civil.
Cu toate acestea, dac mprumutatul chemat n judecat de
mprumuttor recunoate la interogator obligaia sa, fiind totodat de
acord s o execute, de exemplu prin restituirea sumei primite,
aciunea este admisibil, deoarece n astfel de mprejurri, se
consider s ncepe s curg un nou termen de prescripie.
Obiectul mprumutat l constituie bunuri mobile i imobile, care
se afl n circuitul civil.
b. mprumutul de consumaie este reglementat de
dispoziiie art. 1576-1590 Cod Civil, este un contract real, prin care o
persoan numit mprumuttor d cu mprumut unei alte persoane
numit mprumutat o sum de bani sau alte bunuri fungibile cu
obligaia de a le restitui n aceeai cantitate i de aceeai calitate la
termenul stabilit. Contractul poate fi oneros sau gratuit, este
unilateral, real, translativ de proprietate.
mprumutatul devine proprietarul bunului primit, care pierind,
n orice mod, piere n contul mprumutatului. Dac este vorba de bani
se restituie suma calculat n curs n momentul restituirii.
mprumuttorul este supus rspunderii pentru daunele
cauzate de defectele bunului, cunoscute de el i necunoscute de
mprumutat. El nu poate mai nainte de termen s cear restituireea
bunului mprumutat.
mprumutatul are obligaia s restituie bunurile mprumutate n
aceeai cantitate, calitate i la termenul stipulat (art. 1584 Cod Civil).
Cnd nu poate ndeplini aceast obligaie, mprumutatul va
plti valoarea bunurilor, calculat dup timpul i locul n care urma s
se fac restituirea. Dac nu s-a stabilit nici timpul, nici locul plii
mprumutului, plata urmeaz s se fac de ctre mprumutat, dup

96
valoarea curent n timpul n care i n locul unde s-a contractat (art.
1585 Cod Civil).
Dac mprumutatul nu restituie la timpul stipulat lucrurile
mprumutate sau valoarea lor, atunci acesta este obligat s
plteasc i dobnzi de la data cererii de chemare n judecat pentru
restituirea mprumutului (art. 1586 Cod Civil).
Cnd obiectul obligaiei l constituie restituirea unei sume de
bani ce a fost mprumutat, debitorul va fi obligat la restituirea sumei
actualizat cu coeficientul de inflaie ce a avut lor, la care se adaug
dobnzile comerciale ce au caracter de daune compensatorii sau
moratorii.
c. mprumutul cu dobnd este reglementat de dispoziiile
art. 1587-1590 Cod Civil, este u contract de mprumut de consumaie
cu titlu oneros.
Obiectul su, n principiu l constituie o sum de bani, care se
mprumut cu obligaia pentru mprumutat s restituie suma, plus o
alt sum numit dobnd pentru folosina sumeri de bani
mprumutat.
Dobnda trebuie expres prevzut n contract. Ea nu se
prezum. Dac nu este prevzut n contract i totui ea s-a pltit,
nu se mai restituie pentru c se consider ca normal plata ei n
schimbul folosirii sumei de bani mprumutat.
Dobnzile sunt legale i convenionale. Cele legale sunt
stabilite prin lege, iar cele convenionale sunt stabilite de ctre pri
(art. 1587 Cod Civil). Dobnda la dobnd este interzis.
O form a acestui contract o constituie creditul pe care statul l
acord cetenilor interesai i care ndeplinesc condiiile legii, n
scopul construirii de locuine proprietate personal.
Prin urmare, aceste credite au afeciune special i se
subordoneaz unor condiii speciale, a cror nerespectare face ca
mprumutul s fie anilabil, iar mprumutatul s fie obligat s restituie
mprumutul i n plus, penalitile calculate la valoarea creditului i de
la data cnd s-a acordat mprumutul.
mprumutatul poate fi obligat la plata dobnzii penalizatoare
numai pn la data cnd instana constat nulitatea contractului i nu
pn la restituirea integral a creditului, deoarece de la data anulrii
contractului obligaia mprumutatului este supus regimului de drept
comun n privina executrii.

TESTE DE AUTOEVALUARE

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

97
LUCRARE DE VERIFICARE
1. De cte feluri este contractul de mprumut ? 2 pct.
2. n ce const mprumutul de folosin sau comodatul ? 4,5 pct.
3. Explicai ce este mprumutul cu dobnd i mprumutul de
consumaie. 3,5 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina

Lex, Bucureti, 2002;
2. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj;
3. Eminescu, Y., Concurena neloial, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 1997 ;
4. Georgescu, I. L., Drept comercial romn. Teoria general a
obligaiilor comerciale. Probele. Contractul de vnzare-
cumprare comercial, Lucrare revzut, completat i adus
la zi de I. Bcanu, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1994;
5. Georgescu, I.L., Drept comercial romn, vol. I, Ed. Socec &
Co., SAR, Bucureti, 1946-1947 ;
6. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;
7. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2004 .

98
UNITATEA DE NVARE
nr. 9

CONTRACTUL DE AGENTIE

Obiective

*Noiunea contractului de agenie

*Raporturile juridice care se stabilesc ntre comitent i agent sunt n
principal raporturi de mandat
* Caracterisicile principale ale contractului de agenie

99
 TERMENI CHEIE
o Mandat fr reprezentare
o Mandat cu reprezentare
o Agenii
o Intermediarii
o Brokerii de asigurri i reasigurri

REZUMAT

Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumita

comitent, mputernicete n mod statornic cealalta parte, denumita agent fie
s negocieze, fie att s negocieze, ct i s ncheie contracte, n numele
i pe seama comitentului, n schimbul unei remuneraii, n una sau n mai
multe regiuni determinate.

100
 Definitie

Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumita

comitent, mputernicete n mod statornic cealalta parte, denumita
agent fie s negocieze, fie att s negocieze, ct i s ncheie
contracte, n numele i pe seama comitentului, n schimbul unei
remuneraii, n una sau n mai multe regiuni determinate. (art. 2072
alin. 1 C.civ.)
n reglementarea anterioar, contractul de agenie era
contractul prin care o parte, denumit comitent, mputernicete n
mod statornic cealalt parte, denumit agent s negocieze afaceri
sau s negocieze i s ncheie afaceri n numele i pe seama
comitentului, n schimbul unei remuneraii, n una sau n mai multe
regiuni determinate.
Fa de reglementarea anterioara, cand agentul era
imputernicit s negocieze afaceri sau sa negocieze si sa incheie
afaceri in numele si pe seama comitentului, in reglementarea actuala
agentul este imputernicit fie s negocieze, fie att s negocieze, ct
i s ncheie contracte, n numele i pe seama comitentului.
n cadrul directivei se arata ca "agentul comercial" reprezint
intermediarul care desfsoar o activitate independent si care este
n permanent autorizat s negocieze vnzarea sau cumprarea
produselor n numele altei persoane, denumit n continuare
"comitent", sau s negocieze si s ncheie astfel de tranzactii pentru
si n numele comitentului n cauz.
Din dispoziiile art. 2095 se deduce faptul c mputernicirea de
a negocia reprezint un mandat fara reprezentare, iar
imputernicirea de a negocia si incheia contracte reprezinta un
mandat cu reprezentare.
Raporturile juridice care se stabilesc ntre comitent i agent
sunt, n principal, raporturi de mandat.
n doctin se consider c agenii sunt o categorie special de
intemediari, iar contractul de agenie este un nou contract de
intermediere care se adaug contractelor tradiionale de
intermediere.
n conformitate cu Art. 2073 C.Civ. , dispoziiile privitoare la
contractul de agenie din codul civil nu se aplic activitii
persoanelor care:
a) acioneaz ca intermediar n cadrul burselor de valori i al
pieelor reglementate de mrfuri i instrumente financiare derivate;
b) au calitatea de agent sau broker de asigurri i reasigurri;
c) presteaz un serviciu neremunerat n calitate de agent.

101
 De asemenea, nu constituie agent, n nelesul dispoziiilor
privitoare la contractul de agentie din codul civil, persoana care:
a) are calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane juridice,
avnd drept de reprezentare a acesteia;
b) este asociat ori acionar i este mputernicit n mod legal s i
reprezinte pe ceilali asociai sau acionari;
c) are calitatea de administrator judiciar, lichidator, tutore, curator,
custode sau administrator-sechestru n raport cu comitentul.

Caracteristici
Activitate din cadrul contractului de agentie este o activitate
cu caracter profesional si este de durata.
Comitentul l mputernicete n mod statornic pe agent.
Agentul este un intermediar independent.
Agentul acioneaz cu titlu profesional; are impact in ceea
ce priveste criteriile particulare de apreciere a vinoviei.
Agentul nu este prepusul comitentului.
Activitatea agentului se va desfasura avand in vedere una sau
n mai multe regiuni determinate.
Contractul de agentie presupune condiii speciale de
ncetare.

TESTE DE AUTOEVALUARE

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

102
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Definii ce este contractul de agenie. 3 pct.

2. Care sunt caracteristicile contractului de agenie ?
3,5 pct.
3. Explicai ce nelegei prin mputernicirea de a negocia.
3,5 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale, Ediia a II-a,

Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998;
2. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena
onest, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992;
3. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
4. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G.,
Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden,
Ed. All Beck, Bucureti, 2002;
5. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj;
6. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2004 .

103
UNITATEA DE NVARE
nr. 10

CONTRACTUL DE FACTORING

Obiective

*Noiunea de contract de factoring

*Participanii i rolul lor n contractul de factoring
* Beneficiile contractului de factoring
* Responsabilitile aderentului n contractul de factoring

104
 TERMENI CHEIE

o Factoring
o Aderent
o Factor
o Tehnica de factoring

REZUMAT

Factoringul const n posibilitatea de a ceda o parte din creane

sau a le ceda n totalitatea lor unei instituii specializate n operaiuni de
acest gen, pe baza unui contract de factoring, n schimbul cedrii unui
comision.
Din perspectiva serviciilor incluse, factoringul este definit ca un
produs financiar complex care combin creditarea, asumarea riscului de
nencasare a creanelor, servicii de urmrire i ncasare a creanelor,
precum i evidena contabil a creanelor.
Factoringul este nu doar o tehnic de finanare n faza de
postlivrare, ci i una de transformare n lichiditi a creanelor rezultate n
urma livrrii bunurilor sau a prestrii serviciilor.

105
 Contractul de factoring este un contract comercial prin care o
parte, numit aderent, transfer n proprietate o anumit categorie a
creanelor sale unei alte pri, numit factor, care i asum obligaia
ca n schimbul unui comision s achite aderentului valoarea lor,
subrogndu-se aderentului n toate drepturile pe care acesta le are
asupra debitorilor referitoare la creanele cedate i pe care urmeaz
s le ncaseze.
Factoringul const n posibilitatea de a ceda o parte din creane
sau a le ceda n totalitatea lor unei instituii specializate n operaiuni
de acest gen, pe baza unui contract de factoring, n schimbul cedrii
unui comision.
Din perspectiva serviciilor incluse, factoringul este definit ca un
produs financiar complex care combin creditarea, asumarea riscului
de nencasare a creanelor, servicii de urmrire i ncasare a
creanelor, precum i evidena contabil a creanelor.
Factoringul este nu doar o tehnic de finanare n faza de
postlivrare, ci i una de transformare n lichiditi a creanelor
rezultate n urma livrrii bunurilor sau a prestrii serviciilor.
Ca instrument juridic destinat s ajute accelerarea operaiunilor
de finanare a produciei materiale, ce folosete procedeul de
vnzare prin negocierea creanelor garantate, contractul de factoring
se nscrie n categoria contractelor comerciale sinalagmatice,
consensuale, oneroase i cu executare succesiv.

Participani
La operaia complex de factoring particip aderentul, care este
un productorvnztor de mrfuri, un prestator de servicii sau un
executant de lucrri; factorul, care este un stabiliment financiar;
clienii aderentului cumprtori de mrfuri sau beneficiari ai
prestaiilor de servicii ori executrii de lucrri.
n fapt, aderentul care sau a vndut marfa, sau a prestat
servicii, sau a executat lucrri unor beneficiari, cedeaz creanele
astfel rezultate materializate n facturi unui factor, n schimbul
unui comision. Factorul pltete creanele acceptate de la aderent,
urmnd s le ncaseze la scaden de la debitorii acestuia. El i
asum deci att riscul insolvabilitii acestor debitori, ct i al
neachitrii la termen de ctre acetia. Prin preluarea n proprietate a
creanelor acceptate, factorul se subrog aderentului n toate
drepturrile acestuia fa de debitorii cedai.
Esena factoringului const n transmiterea creanei ctre
factor, transmitere care se realizeaz pe calea subrogaiei
convenionale, n temeiul creia factorul dobndete proprietatea
creanelor transmise de aderent, mpreun cu toate drepturile i
garaniile grefate pe acestea, pierznd totodat aciunea n regres
mpotriva aderentului care a fost pltit. Aceast subrogare nu cere

106
condiii de form deosebite, ci doar notificarea ei n orice mod
debitorului, spre a o face opozabil i acestuia.

Beneficii
n aceast operaiune, interesul major l are aderentul care, prin
tehnica de factoring, este pltit mai repede i, n plus, este ferit de
riscul insolvabilitii clienilor si, sau al ntrzierii din partea acestora
n plata creanelor.
Factorul este interesat n operaia de factoring pentru c
percepe un comision, de regul mai important dect o dobnd
practicat asupra creditului i, n plus, creditul avansat n ultim
instan aderentului este garantat cu toate garaniile pe care le avea
acesta asupra clienilor si, ntruct are loc o subrogare a factorului
n poziia aderentului fa de debitorii cedai.

Derulare
Ca modalitate tehnic de efectuare a plii, de regul, facturile
se prezint la anumite intervale convenite, cu un borderou pe care
sunt nscrise toate facturile din perioada considerat, cu toate
garaniile lor i documentele justificative, ca i declaraia aderentului
c transmite factorului n plin proprietate creanele respective care
reprezint preul prestaiilor furnizate i acceptate de clieni i c
plata acestora trebuie s se fac n mna factorului.
Pentru plata valorii facturilor cedate, factorul deschide la
dispoziia aderentului un cont curent, rennoit priodic, n care este
prevzut pentru fiecare client agreat un credit de un anumit plafon.
Contul curent este creditat de factor cu toate creanele primite spre
ncasare i debitat cu comisionul.
Pe baza informaiilor privind posibilitile de plat ale creanelor
aderentului, factorul determin pentru fiecare client plafonul de credit,
garantnd creanele n limitele acestui plafon, iar n calitate de
creditor / finanator al aderentului, factorul pltete aderentului
facturile acceptate la ncasare din momentul primirii facturilor i a
borderourilor.
Aderentul este inut prin contract de responsabilitatea pentru
operaiunile n afara garaniei, aprute ca urmare a depirii
plafonului clientului, ct i pentru ali clieni dect cei stabilii prin
contractul de factoring, pentru care factorul a acceptat ncasarea
facturilor. De asemenea, aderentului i revine responsabilitatea i n
cazul reclamaiilor privind aspectele tehnice sau comerciale ale
loturilor de mrfuri livrate.

107
TESTE DE AUTOEVALUARE

REZOLVARE TESTE DE AUTOEVALUARE

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Ce nelegei prin contractul de factoring ? 3 pct.

2. Care sunt participanii contractului de factoring ? 3,5 pct.
3. n ce constau beneficiile contractului de factoring ? 3,5 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena

onest, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992;
2. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed.
All Beck, Bucureti, 2004;
3. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 2002;
4. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia
Europa Nova Lugoj;
5. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura
Fundaia Chemarea Iai, 1992;
6. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2004 .

108
UNITATEA DE NVARE
nr. 11

CONTRACTUL DE DEPOZIT

Obiective

* Noiunea contractului de depozit

* Caracterele juridice ale contractului de depozit
* Condiiile de validitate i dovada depozitului obinuit
* Capacitatea depozitarului
* Obiectul, forma i dovada contractului
* Obligaiile depozitarului i obligaiile deponentului
* Depozitul sechestru i prile n contractul de depozit sechestru

109
 TERMENI CHEIE
o Deponent
o Depozitar
o Lucruri mobile
o Lucruri corporale
o Sechestru (depozitar)
o sechestrantul

REZUMAT
Depozitul este un contract prin care o persoana, numita deponent,
ncredineaz un lucru altei persoane numita depozitar care se obliga sa-l
pstreze pe o perioada determinata sau nedeterminat si sa-l restituie la cerere.
Cnd scopul principal al contractului nu este conservarea lucrului, chiar
in situaia in care deintorul are o astfel de obligaie, raporturile dintre pari nu
mai pot fi calificate ca raporturi de depozit, ci de vnzare-cumprare, de
antrepriza, eventual chiar raporturi derivnd dintr-un contract nenumit.
n mod identic se rezolv problema i n cazul n care depozitarul este
autorizat s foloseasc lucrul depozitat, existnd asemnare cu mprumutul de
folosin (comodat); dac aceast folosin este accesorie conservrii lucrului,
contractul este de depozit, iar n caz contrar, un mprumut de folosin.

110
Noiune
Depozitul este un contract prin care o persoana, numita
deponent, ncredineaz un lucru altei persoane numita depozitar
care se obliga sa-l pstreze pe o perioada determinata sau
nedeterminat si sa-l restituie la cerere.
Aceasta definiie cuprinde, in esena, nsi articolul 1591 din
Codul civil romn in care se prevede ca scopul principal urmrit prin
realizarea acestui contract este pstrarea, (conservarea) lucrului
depozitat in vederea restituirii lui in natura la cererea deponentului.
Cnd scopul principal al contractului nu este conservarea
lucrului, chiar in situaia in care deintorul are o astfel de obligaie,
raporturile dintre pari nu mai pot fi calificate ca raporturi de depozit,
ci de vnzare-cumprare, de antrepriza, eventual chiar raporturi
derivnd dintr-un contract nenumit.
n mod identic se rezolv problema i n cazul n care
depozitarul este autorizat s foloseasc lucrul depozitat, existnd
asemnare cu mprumutul de folosin (comodat); dac aceast
folosin este accesorie conservrii lucrului, contractul este de
depozit, iar n caz contrar, un mprumut de folosin.

Caractere Juridice.
Din cuprinsul art.1591, 1593 si art. 1600 Cod civil rezulta ca
depozitul este un contract real, cu titlu gratuit sau oneros , unilateral
sau sinalagmatic (bilateral) si in principiu, netranslativ de proprietate.
contract real, contractul de depozit se perfecteaz aa cum
prevede art. 1593 alin. 2 Cod civil numai prin si din momentul
predrii lucrului de la deponent la depozitar si care formeaz
obiectul contractului. Avnd in vedere si prevederile art.1595
Cod civil rezulta ca, predarea in sine a lucrului nu este
suficienta pentru ncheierea contractului, fiind necesara , in
acest scop si realizarea acordului de voina in sensul ncheierii
contractului de depozit.
Prin excepie, se considera valabil ncheiat contractul de
depozit la momentul realizrii acordului de voina, daca lucrul ce este
a se lsa in depozit se afla deja in mna depozitarului sub orice alt
titlu.
Este un contract, n principiu, cu titlu gratuit. Astfel, in art.1593,
alin 1 Cod civil se prevede ca depozitul este esenialmente gratuit.
n acest caz, este un contract dezinteresat, nefiindu-i
aplicabile regulile specifice liberalitilor (reduciune, raport,
revocare). Faptul ca depozitul poate fi si oneros rezulta din
dispoziiile art.1600 pct.2 Cod civil si art. 1633 alin.4 Cod civil care
stabilesc condiiile cnd depozitarul este remunerat. Depozitarul care
pretinde o remuneraie pentru serviciile prestate trebuie sa
dovedeasc stipularea si cuantumul remuneraiei.

111
 Cnd depozitarul desfoar o activitate de pstrare cu
caracter profesional (nu ocazional), depozitul urmeaz sa fie
prezumat cu titlu oneros. Sechestrul judiciar este deasemenea cu
titlu oneros, lucru reglementat prin art.1633 alin. 1 si 3 Cod civil.
a) alin.1. - Depozitul judiciar da natere la obligaii reciproce intre
sechestrai si depozitar.
b) alin.3. - sechestratul este dator sa plteasc depozitarului salariul
statornicit de lege sau in lipsa pe ct va hotr judectorul.
contract unilateral, din momentul ncheierii sale nate
obligaii numai n sarcina depozitarului.
Depozitul rmne un contract unilateral chiar dac - ulterior
ncheierii sale - se nasc anumite obligaii i n sarcina celeilalte pri
(obligaii postcontractuale) datorit unui fapt posterior i accidental
(de exemplu, pierderile suferite de depozitar din cauza viciilor lucrului
depozitat).
nu este un contract translativ de proprietate.
Prin ncheierea contractului de depozit nu se transmit dreptul
de proprietate i nici chiar posesiunea lucrului asupra depozitarului.
Acesta devine un simplu detentor precar.

Depozitul obinuit

Condiiile de validitate i dovada depozitului obinuit

Capacitatea prilor.
Capacitatea deponentului. Pentru a se putea considera un
contract de depozit valabil ncheiat se cere ca deponentul sa aib
capacitatea de a ncheia in condiiile legale acte de administrare.
Astfel, un minor de 14-18 ani, poate sa ncheie un contract de
depozit numai cu ncuviinarea prealabila a ocrotitorului legal iar,
daca l ncheie fr aceasta ncuviinare si actul este lezionar, este
anulabil pentru leziune. In cazul in care minorul ncheie un contract
de depozit fr ncuviinare iar depozitul nu este lezionar , el este
perfect valabil.
Nulitatea relativa a contractului de depozit pentru incapacitate
este nulitatea care poate fi invocata numai de partea incapabila sau
de reprezentantul sau ocrotitorul sau legal Articolul 1598 Cod civil
reglementeaz ipoteza depozitului fcut de o persoana capabila
ctre una incapabila. Astfel, deponentul poate cere restituirea bunului
ct timp se afla in minile depozitarului incapabil, printr-o aciune in
revendicare.
n situaia in care lucrul nu mai se afla la depozitar indiferent
din ce motive, deponentul are o aciune personala de in rem verso
numai in msura mbogirii depozitarului incapabil, adic i se poate
cere numai preul realizat in urma vnzrii lucrului, suma ncasata
drept indemnizaie de asigurare, ori despgubirea obinuta de la
persoana responsabila pentru pieirea lui.

112
 Articolul 1596 Cod civil prevede ca depozitul poate fi fcut
numai de ctre proprietarul bunului sau prin consimmntul sau
expres sau tacit. Aceasta regula nu se aplica ntocmai ntruct in
literatura de specialitate se recunoate validitatea depozitului al crui
obiect l formeaz lucrul altuia. Aa este cazul uzufructuarului care
poate depozita lucrul asupra cruia poarta uzufructul; creditorul gajist
care poate depozita lucrul gajat; sau depozitarul, care pentru o mai
buna sigurana ar putea depune lucrul depozitat la alt depozitar.
n cazul in care o persoana deine un bun in baza unui titlu
juridic si a dat acest bun in pstrare depozitul nu este nul, pe motiv
ca deponentul nu este proprietarul acestuia, deoarece depozitarul
este obligat sa restituie lucrul , de regula, deponentului.
Capacitatea depozitarului. Depozitarul trebuie sa aib
capacitate deplina de exerciiu, deoarece numai in persoana acestuia
se nasc obligaii. Daca depozitarul este incapabil, iar deponentul are
deplina capacitate de exerciiu, contractul nu este valabil. Astfel ,
sunt incapabili de a primi un depozit fiind lipsii de capacitatea de
exercitiu, potrivit art.11 din Decretul 31/1954 minorul si persoana
pusa sub interdicie. Articolul 952 Cod civil prevede ca in aceste
cazuri contractul de depozit este lovit de nulitate relativa, nulitate pe
care numai incapabilul poate sa o invoce.

Consimmntul
Condiiile necesare consimmntului prevzute in materia
dreptului comun sunt necesare si la contractul de depozit.
Astfel, articolul 1596 din Codul civil prevede ca depozitul
voluntar se face ntotdeauna numai de ctre proprietarul lucrului
depozitat sau prin consimmntul sau expres sau tacit.
nelegem ca legiuitorul a avut in vedere ca deponentul sa-si
exteriorizeze voina de a ncheia contractul de depozit intr-o forma
expresa sau tacita (implicita).
Modalitile de exteriorizare a consimmntului deponentului
sunt: in scris, verbal si prin gesturi ori prin fapte concludente
neechivoce.
Dispoziiile legale ale articolului 1596 Cod civil sunt in
contradicie cu prevederile articolelor 1609 si 1610 Cod civil din care
rezulta ca depozitul poate fi contractat in calitate de deponent si de
un neproprietar sau fr consimmntul proprietarului. Lipsa de
consimmnt expres sau tacit al proprietarului la ncheierea
contractului de depozit are semnificaia inopozabilitii depozitului
fata de proprietar.
Astfel in cazul revendicri bunului proprietarul nu poate fi
obligat la plata remuneraiei prevzut in contract, ntruct el nu a
consimit iar depozitul nu-l oblig; in acest caz contractul produce
efecte in raporturile dintre deponent si depozitar.

113
 Obiectul contractului.
Depozitul propriu-zis, care este n toate cele trei variante
convenional, nu poate avea de obicei dect lucruri mobile. Dat fiind
necesitatea tradiiunii, aceste lucruri mobile trebuie s fie corporale.
Totui, pot forma obiectul contractului i creanele constatate
printr-un titlu la purttor, asimilate lucrurilor mobile corporale.
ntruct depozitul este obligat s restituie nsui lucrul depozitat,
obiectul contractului trebuie s fie individual determinat, chiar dac
dup natura lui ar fi un bun consumptibil i fungibil.

Forma i dovada contractului.

Pe lng predarea lucrului se mai cere ca depozitul (acordul
de voin dintre pri) s fie constatat printr-un nscris (art. 1597 C.
civ.).
n literatura de specialitate i practica judectoreasc, aceast
dispoziie este interpretat n sensul c forma scris se cere ad
probationem i nu ad solemnitatem, dar indiferent de valoarea
contractului.
Rezult c nscrisul doveditor este necesar chiar dac lucrul
depozitat are o valoare ce nu depete suma de 250 lei.
ntruct existena nscrisului nu afecteaz validitatea
contractului i din art. 1597 C. civ., rezult numai extinderea cerinei
formei scrise (prevzute de art. 1191 C. civ.) la depozitul voluntar
indiferent de valoare, proba contractului poate fi fcut i cu martori
sau prezumii dac exist un nceput de dovad scris (art.1197 C.
civ.) sau a fost o imposibilitate (material sau moral) de a se procura
o dovad scris sau de a o conserva (art. 1198 C. civ.).
Iar recunoaterea (mrturisirea) prii (art. 1204-1206 C civ.)
face inutil administrarea altor probe.
Dac ns depozitarul, recunoscnd depozitul, pretinde c a
restituit lucrul, aciunea deponentului - n lipsa de alte probe - urmeaz
s fie respins ntruct mrturisirea este indivizibil (art. 1206 alin. 2 C.
civ.), chiar dac regula indivizibilitii nu are caracter obligatoriu pentru
instan.
Cerina formei scrise vizeaz numai proba contractului de
depozit, adic a remiterii i deinerii lucrului cu acest titlu. Se admite,
n schimb, c remiterea lucrului - fiind un fapt juridic stricto sensu -
poate fi dovedit cu orice mijloc de prob.

Efectele contractului de depozit obinuit

a) Obligaiile depozitarului
1. Obligaia de paz. Potrivit art. 1599 C. civ., depozitarul
trebuie s ngrijeasc de paza lucrului depozit, ntocmai precum
ngrijete de paza lucrului su. Rspunderea depozitarului pentru
neexecutarea acestei obligaii va fi apreciat in concreto, respectiv

114
cu o severitate mai atenuat, n cazul n care depozitul este cu titlu
gratuit, deoarece deponentul nu poate pretinde depozitarului o
diligen sporit acordat bunurilor aflate n depozit, fa de grija pe
care o acord propriilor sale bunuri.
Rspunderea pentru neexecutarea obligaiei de paz
(pstrare) va fi apreciat in abstracto, cu mai mult severitate, n
cazurile prevzute de art. 1600 C. civ.:
1. cnd depozitarul s-ar fi oferit a primi un depozit;
2. cnd s-ar fi stipulat vreo plat pentru paza depozitului;
3. cnd depozitul s-a fcut numai n folosul depozitarului;
4. cnd s-ar fi convenit expres ca depozitarul s fie
rspunztor pentru orice culp.
Riscul pieirii fortuite a bunului l suport deponentul, cu
excepia artat n art. 1601 C. civ.
Potrivit art. 1602 C. civ., depozitarul nu poate s se serveasc
de lucrul dat n depozit fr permisiunea expres sau tacit a
deponentului; ca o consecin a acestei ndatoriri, deponentul trebuie
s restituie fructele produse de lucrul depozitat, n msura n care
le-a cules (art. 1608 C. civ.).
2. Obligaia de restituire a bunului depozitat. Potrivit art. 1604
alin. 1 C. civ., depozitarul este inut a restitui deponentului nsui
lucrul depozitat, n natur.
Lucrul depozitat trebuie restituit n starea n care se afl la
momentul napoierii; deteriorrile survenite din culpa depozitarului
vor fi suportate de acesta, iar cele strine de culpa sa vor fi suportate
de deponent (art. 1605 C. civ.).
n cazul depozitului de bani, restituirea trebuie fcut n
moned de acelai fel, indiferent dac valoarea ei a crescut sau a
sczut (art. 1604 alin. 2 C. civ.).
Referitor la momentul restituirii, legea dispune c depozitarul
trebuie s fie oricnd gata s predea lucrul deponentului, ndat ce
acesta l cere i chiar dac n contract s-ar fi prevzut un termen mai
ndeprtat (art. 1616 C. civ.). n cazul n care termenul de restituire a
fost stipulat n favoarea depozitarului, deponentul nu poate pretinde
depozitarului restituirea anticipat a lucrului depozitat.
Ct privete locul restituirii, art. 1614-1615 C. civ. dispun c, n
lipsa unei clauze exprese, restituirea se face la locul unde lucrul se
afl depozitat. n cazul n care prile au convenit ca restituirea s se
fac n alt loc, cheltuielile de transport ale lucrului vor fi suportate de
ctre deponent.
Restituirea bunului primit n depozit se poate face ctre:
- persoana care l-a ncredinat spre depozitare, depozitarul
neputnd condiiona restituirea lui de probarea dreptului de
proprietate al acelei persoane asupra bunului;
- mandatarul deponentului;
- unei tere persoane, indicate n contract (art. 1609 C. civ.);
- reprezentantul legal al deponentului, dac acesta din urm a
devenit incapabil (art. 1612 C. civ.), sau persoanei reprezentate, ori

115
noului ei reprezentant legal, dac depozitul a fost fcut de ctre
reprezentantul legal al deponentului, dar acesta nu mai are aceast
calitate n momentul restituirii bunului (art. 1613 C. civ.);
- motenitorilor legali ai deponentului n cazul n care acesta a
decedat, potrivit art. 1611 C. civ.
n cazul n care depozitarul refuz nejustificat s restituie
bunul depozitat, deponentul are la ndemn dou aciuni:
- fie o aciune n revendicare, n calitate de proprietar, aciune
care este imprescriptibil;
- fie o aciune personal rezultat din contract i care se
prescrie n cadrul termenului general de prescripie.

b. Obligaiile deponentului
- n cazul n care contractul de depozit este gratuit,
deponentului i revine doar obligaia de a-i ridica la termen lucrul
depozitat; eventualele obligaii care se nasc pe parcursul executrii
contractului fiind obligaii extracontractuale.
Astfel, potrivit art. 1618 C. civ., deponentul este obligat s
restituie depozitarului cheltuielile necesare fcute de acesta pentru
conservarea lucrului depozitat, precum i cheltuielile utile, dar numai
n msura n care au contribuit la mbogirea deponentului, nu ns
i cele voluptuarii, pe care depozitarul le poate ridica fr s aduc
atingere bunului. De asemenea, deponentul este inut s-l
despgubeasc pe depozitar de prejudiciile care i-au fost cauzate de
lucrul depozitat.
- n cazul n care contractul de depozit are caracter oneros,
deosebit de obligaiile mai sus artate, deponentul mai are i
obligaia contractual de a plti suma de bani prevzut drept plat
pentru conservarea bunului depozitat.

Depozitul necesar i depozitul asimilat celui necesar

Depozitul necesar
Depozitul necesar presupune existena unor mprejurri
deosebite, neprevzute (cutremur, inundaie, incendiu, ruina
edificiului etc.), care l determin pe deponent s-i ncredineze
bunul (bunurile) spre pstrare unei alte persoane, fr s poat
alege dup voina sa persoana depozitarului i s ntocmeasc un
nscris constatator al depozitului. Potrivit art. 1620 C. civ. depozitul
necesar este acela ce se face sub sila unei ntmplri, cum: un foc, o
ruin, o prdare, un naufragiu sau alt eveniment neprevzut de for
major.
Avnd n vedere mprejurrile excepionale n care se ncheie
acest contract, art. 1621 C. civ. permite probarea contractului prin
martori i chiar prezumii.

Depozite asimilate celui necesar.

Cu depozitul necesar sunt asimilate depozitul bunurilor aduse
de cltori n unitile hoteliere (moteluri, hanuri), camerele din

116
staiunile balneo-climaterice, casele de odihn, depozitele fcute de
bolnavii internai n spitale, n magaziile acestor instituii, depozitele
fcute de spectatorii, consumatorii ori clienii teatrelor, operelor,
cinematografelor, restaurantelor, respectiv unitilor prestatoare de
servicii (frizerie, coafur etc.), pentru bunurile depuse la garderobele
acestora pe timpul ederii lor .a.
Depozitul hotelier reglementat de Codul civil este remunerat,
astfel c rspunderea depozitarului este apreciat cu mai mult
severitate, el rspunznd in abstracto, pentru orice culp (art. 1600
C. Civ.). Hotelierul va fi inut rspunztor, n calitate de comitent,
pentru pagubele provocate de ctre angajaii hotelului (art. 1000 alin.
3 C. civ.) i chiar de strinii care vin n hotel, de ali cltori, vizitatori,
furnizori (art. 1624 C. civ.).
Rspunderea hotelierului va fi antrenat numai dac
deponentul va face dovada valorii bunului (bunurilor) i a faptului c
au fost aduse n hotel.

Depozitul neregulat
Depozitul neregulat nu este reglementat de Codul civil, ns el
constituie o form a depozitului voluntar (obinuit), avnd ca obiect
lucruri fungibile i consumptibile, depozitarul fiind obligat s restituie,
la termen sau la cerere, alte bunuri de aceeai natur, cantitate i
calitate dect cele primite.
Depozitarul devine proprietarul bunurilor predate de deponent,
astfel c se va putea folosi de acestea, va culege fructele i chiar va
dispune de ele, ns n aceast calitate va suporta i riscul pieirii
lucrurilor.
Dac depozitul neregulat are ca obiect o sum de bani,
depozitarul este inut s restituie deponentului aceast sum,
indiferent de scderea sau sporirea valorii banilor.
Legislaia noastr reglementeaz i unele varieti ale
depozitului neregulat, cum ar fi: depozitul neregulat de sume de bani
la bnci (Legea nr. 58/1998 legea bancar, cu modificrile
ulterioare); depozitul neregulat de sume de bani la C.E.C. (Legea nr.
66/1996 privind reorganizarea C.E.C. n societate bancar pe aciuni,
modificat).
Contractul de depunere de sume de bani la Casa de Economii
i Consemnaiuni este acel act juridic ncheiat ntre C.E.C., n calitate
de depozitar, i o persoan fizic sau o persoan juridic, n calitate
de deponent, prin care depozitarul se oblig s pstreze sumele de
bani depuse i s le restituie la cerere, cu dobnzile aferente, n
totalitate sau n parte, deponentului, reprezentantului sau
motenitorilor acestuia, dup caz.
Depunerile la C. E. C. se pot face, fr limit de sum:
- fie pe numele deponentului sau al altei persoane (caz n care
sunt nominative, persoanele nscrise n libret fiind i titularii exclusivi
ai dreptului de a dispune de sumele depuse);

117
 - fie la purttor (caz n care deintorul libretului este i titularul
depunerii).
Titularul libretului este i titularul dobnzilor pltite de C. E. C.
fie n numerar, fie sub form de ctiguri.
C. E. C. este inut s restituie sumele depuse oricnd, la
cererea titularilor sau reprezentanilor lor legali, drepturile de crean
asupra sumelor depuse, dobnzilor i ctigurilor fiind imprescriptibil.

SECHESTRUL
Depozitul sechestru are ca obiect un bun mobil sau imobil
asupra cruia exist un litigiu, bun care este lsat n pstrarea unui
ter, numit sechestru (depozitar), pn la soluionarea definitiv a
litigiului, cnd va trebui predat prii care a avut ctig de cauz.

Prile n contractul de depozit sechestru sunt:

1. sechestrantul - persoana care depune bunul spre pstrare;
2. sechestrul - persoana care primete bunul spre pstrare.
Sechestrul poate fi constituit att cu titlu gratuit, ct i cu titlu
oneros (art. 1628 C. civ.).
Potrivit art. 1629 C. civ., n cazul n care sechestrul este
gratuit se aplic regulile de la depozitul obinuit, rspunderea
depozitarului fiind apreciat in concreto. Dimpotriv, n cazul
depozitului oneros, rspunderea depozitarului va fi apreciat in
abstracto, dup criterii mai exigente.
Potrivit art. 1626 C. civ., sechestrul poate fi convenional sau
judiciar.
Sechestrul este convenional cnd pstrarea lucrului n litigiu
este ncredinat de ctre prile litigante unei tere persoane
(sechestru), care va pstra bunul pn la soluionarea procesului,
cnd l va restitui aceleia dintre ele care va avea ctig de cauz (art.
1627 C. civ.).
Sechestrul este judiciar, cnd instana judectoreasc ordon
punerea unui bun litigios sub sechestru, ncredinndu-l unei
persoane numite sechestru judiciar, care este desemnat la
propunerea prilor interesate, iar n caz de nenelegere, de ctre
instan.
Dispoziiile art. 1632-1634 C. civ. care reglementeaz
sechestrul judiciar se completeaz cu dispoziiile Codului de
procedur civil n materie.
Depozitul judiciar este ntotdeauna oneros, rspunderea
depozitarului fiind apreciat in abstracto. Remuneraia cuvenit
depozitarului sechestru este stabilit de instana de judecat.
Depozitarul sechestru este supus tuturor ndatoririlor care se
nasc din sechestrul convenional (art. 1634 alin. 2 C. civ.).

118
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Ce nelegei prin contractul de depozit ?

2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de depozit ?
3. Care sunt obligaiile depozitarului i obligaiile deponentului ?
4. Care sunt prile n contractul de depozit sechestru ?

BIBLIOGRAFIE
1. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs
universitar, Ediia 3, Ed. All Beck, Bucureti, 2004;
2. Apan, R. D., Creditul destinat consumului - Protecia intereselor
economice ale consumatorilor, Ed. Sfera Juridic, Cluj Napoca,
2004;
3. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
4. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G.,
Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden, Ed.
All Beck, Bucureti, 2002;
5. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;
6. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 .

119
UNITATEA DE NVARE
nr. 12

CONTRACTUL COMERCIAL DE TRANSPORT

Obiective

* Noiunea contractului comercial de transport

* Caracterele juridice care definesc contractul comercial de transport
* Prile principale ale contractului de transport
* Condiiile de validitate ale contractului de transport
* Obligaiile prilor izvorte din contractul de transport

120
 TERMENI CHEIE
o Cruul
o Comisionarul
o Cltorul
o Expeditorul
o Destinatarul

REZUMAT

Prin contractul de transport se intelege conventia prin care o parte,

carausul, profesionist se obliga in schimbul unei remuneratii sa efectueze o
deplasare de persoane sau debunuri pe o anumita distanta cu un vehicul
corespunzator.

121
 Prin contractul de transport se intelege conventia prin care o
parte, carausul, profesionist se obliga in schimbul unei remuneratii sa
efectueze o deplasare de persoane sau debunuri pe o anumita
distanta cu un vehicul corespunzator.
Caractere juridice
a) este un contract bilateral sau sinalagmatic ceea ce denota ca
obligatiile expeditorului si carausului sunt independente si reciproce
fiecare avandu-si cauza juridica in cealalta
b) caracterul oneros al contractului de transport presupune obtinerea
decatre fiecare parte a unui echivalent, a unei contraprestatii in
schimbulobligatiei ce ii revin
c) este un contract comutativ de la incheierea contractului,
drepturile si obligatiile partilor au existenta certa cat si o intindere
determinata
d) contractul este in principiu consensual incheindu-se valabil prin
simplul consimtamant al partilor
e) contractul are un caracter real, respectiv nu poate lua nastere
decat prin remiterea efectiva a marfurilor catre caraus
f) contractul este unul de adeziune

CARACTERUL AUTONOM SI CEL COMERCIAL AL

CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Caracterul autonom si cel comercial al contractului de transport

trebuie intelese ca trasaturi indispensabile pt executarea obligatiilor
expeditorului fata de destinatar, obligatii cer isi au izvorul intr-un
raport juridic preexistent contractului de transport izvorand de cele
mai multe ori din vanzarea marfurilor respective catre unanumit
cumparator cu sediul diferit de cel al producatorului. Autonomia
contractului de transport este evidentiata si in cazul litigiilor,partea
care reclama daune de la caraus in baza unui contract de transport
trebuie sa faca dovada calitatii sale de parte contractanta, iar nu un
titlu de proprietate asupra lucrului predat pt transport, proprietarul
lucrului predat neavand calitatea de a figura ca parte in proces.
Caracterul comercial al contractului de transport rezulta din calitatea
de comerciant al transportului.

PARTILE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Carausul este persoana care isi ia insarcinarea ca intr-un mod
oarecare sa transporte sau sa faca sa se transporte un obiect
oarecare. Denumirea de carauseste data in doua acceptiuni: prima
de intreprindere de transport care isi asuma obligatia de a executa
deplasarea de bunuri sau persoane in nume propriu: a doua de
intreprindere care face sa se transporte marfuri sau persoane, se
refera atat lamarfurile succesive si la asa zisii comisionari.

122
Comisionarul este considerat ca fiind un intermediar care se
interpune intre proprietarul sau posesorul marfurilor si transportator,
in temeiul contractului de expeditie. Contractul de expeditie imbraca
forma unui contract de comision sau forma unui contract de mandat.
In baza contractului de expeditie, comisionarul expeditor se obliga,
in schimbul unui comision sa incheie in nume propriu dar pe seama
comitentului unul sau mai multecontracte de transport, si sa
efectueze anumite operatii materiale specifice transportului de
marfuri.
Calatorul intervine ca parte in contractul de transport de persoane.
Calitatea sa de profesionist sau neprofesionist nu intereseaza sub
nici o forma deoarece acesta nu influenteaza natura raporturilor
juridice in contractul de transport de persoane.
Expeditorul poate fi orice persoane fizice sau juridice ale carei
interese se refera la incheierea unui contract de transport de marfuri
si bagaje. Expeditorul la data incheierii contractului de transport
detine facultatea sa nominalizeze in documentul de transport
persoana beneficiarului respectiv persoana careia ii va fi eliberata
marfa la capatul calatoriei. Pot avea calitatea de expeditor
persoanele juridice de drept public si privat .
Destinatarul este aceea persoana fizica sau juridica careia
transportatorul ii va elibera marfa la locul stipulat in contract. In ceea
ce priveste pozitia destinatarului in contractul de transport se poate
afirma ca desii nu participa efectiv la incheierea contractului de
transport, dobandeste anumite drepturi si obligatii decurgand din
contractul incheiat anterior intre expeditor si caraus devenind un asa
zis tert beneficiar.

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUIDE

TRANSPORT

a) Capacitatea partilor contractante se refera la aptitudinea de a

aveacapacitate deplina de exercitu, adica de a exercita drepturile si
obligatiile prin acte juridice incheiate in nume propriu. Alaturi de
conditia capacitatii carausului si numai acestuia I se impune calitatea
de comerciant in conditiile codului comercial. Prin comerciant se
intelege acea persoana fizica sau juridica care savarseste in nume
propriu si in baza specializarii sale fapte de comert.
b) Consimtamantul reprezinta manifestarea de vointa a hotararii
de a incheia contractul de transport, consimtamant care
trebuiesaindeplineasca anumite conditii: sa provina de la o persoana
cudiscernamant, sa fie exteriorizat cu intentia de a produce efecte
juridice ,sa nu fie alterat de vreun viciu.
c) Obiectul consta in obligatiile la care se indatoreaza partile. In
contractul de transport principala obligatie a unitatii de transport este
dea transporta marfa, pasagerii sau bagajele, iar pt expeditor ori
pasager, obligatia de plata a tarifului de transport. Si obiectul material
al prestatiei carausului trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa

123
existe, sa fie determinat sau determinabil, sa se afle in circuitul civil,
sa fie posibil, safie licit.
d) Cauza se refera la scopul in vederea caruia s-a incheiat
contractul de transport. Pt caraus obtinerea pretului transportului in
care este inclus profitul sau, iar pt expeditor deplasarea in spatiu a
marfurilor, bagajelor conform unor interese.
e) Conditiile de forma fiind un contract consensual acesta se
incheie prin simplul acord de vointa a partilor, insa dovada existentei
lui se face printr-un inscris, denumit document de transport sau
scrisoare detrasura, bilet sau legitimatie de calatorie. Fiin un contract
real nu se incheie valabil decat prin predarea efectiva a marfurilor.
f) Documente de transport nominative, la ordin sau la purtator
documentul de transport in cazul transportului de persoane se
prezinta sub forma unui titlu la purtator. La transportul de marfuri
contractul se intocmeste sub forma unui inscris nominativ. Contractul
de transport nominativ infatiseaza partile contractante prin elemente
de identificare cum ar fi: numele, denumirea, domiciliul, sediu, etc.
contractul detransport la ordin se particularizeaza prin faptul ca
transmiterea drepturilor catre terte persoane se realizeaza prin gir
adica prin inserarea unei anumite formule prin care se exprima vointa
posesorului actual de aefectua transmisiunea si remiterea titlului
catre un nou posesor. Documentul de transport la purtator este
transferabil catre terti prinsimpla predare materiala, transferul
operand prin remiterea inscrisului de catre posesorul actual unei alte
persoane.
g) Cuprinsul documentului de transport in contractul de
transport se disting clauze cu caracter obligatoriu de cele facultative:
data incheieriicontractului, partile contractului, identificarea bunurilor
transportate, obligatiile carausului si plata pretului transportului,
semnatura si sigiliul partilor. Daca bunurile sunt ambalate in lazi,
saci, butoaie, trebuie stipulata calitatea, numarul, marcile si sigiliile
aplicate acestora. Termenul de executare a contractului este unul de
decadere si curge de la data cand lucrul a fost predat carausului de
catre expeditor. Pretul se stabileste in functie de felul transportului,
distanta, natura, dimensiunea, greutatea si volumul marfii.
Documentul de transport trebuie sa fiesemnat de ambele parti
contractante.

OBLIGATIILE PARTILOR IZVORTE DIN CONTRACTUL DE

TRANSPORT
Obligatiile partilor in contractul de transport trebuie analizate in
functie de cele trei faze: locul de pornire, itinerariul propriu-zis si
destinatia.
1. Obligatiile partilor la locul de pornire
A.Obligatia expeditorului
aceasta faza se refera la: alegerea si verificarea mijlocului de
transport, predarea marfurilor destinate transportului, incarcarea

124
acestora, colaborarea la intocmirea documentului de transport, plata
pretului aferent transportatorului.
a) Alegerea si verificarea mijlocului de transport daca marfurile
supuse transportului se incadreaza in categoria marfurilor alterabile,
expeditorul va solicita mijloace de transport dotate cu instalatii
frigorifice, in transportul petrolier sunt necesare vagoane sau
autocamioane-cisterna. Atunci cand expeditorul sesizeaza ca
mijlocul de transport nu corespunde efectuarii deplasarii in spatiu a
marfii el va fi obligat sa anunte carausul prin obiectii in cuprinsul
scrisorii de trasura.
b) Obligatia expeditorului de predare a marfii este o sarcina
care trebuie executata la locul convenit, la termenul fixat, si
respectand conditiile cantitative, calitative precum si cea de ambalare
a marfurilor. Datarea predarii marfii este o obligatie ce trebuie
precizata si respectata cu strictete de catre partile contractante
deoarece din momentul predarii marfurilor de catre expeditor
carausului, acesta devine posesorul marfurilor respective si din acest
moment se naste raspunderea sa. Aplicarea de etichete exterioare in
cazul transportului unor expeditii decoletarie sau mesagerie este o
obligatie ce trebuie realizata cu deosebita atentie pt ca marfurile sa
nu fie confundate, rasturnate, casate.
c) Incarcarea marfii - incarcarea propriu-zisa se realizeaza tinand
contde capacitatea mijlocului de transport ales, expeditorul avand
obligatia de a folosi integral spatiu de incarcare a mijlocului de
transport. Asezarea marfurilor se realizeaza prin urmatoarele
operatiuni: stivuire, consolidarea marfii cu diferite tehnici de fixare,
nivelarea, indreptarea marfurilor, invelirea marfurilor si legarea
ambalajului cu sarma. Expeditorul este obligat ca odata cu predarea
marfurilor catre caraus saaplice pe sistemul de inchidere a
mijloacelor de transport inchise sigiileproprii.
d) Colaborarea expeditorului la intocmirea documentului de
transport expeditorul este dator sa ofere carausului toate datele si
informatiile reale privitoare la marfa ce urmeaza a fi transportata,
itinerariul ce va fi parcurs.
e) Plata pretului transportului momentul in care se realizeaza
obligatia de plata a pretului este stabilit prin acordul partilor
contractante. Atunci cand expeditorul intarzie sa plateasca pretul
transportului carausul poate ridica exceptia de neexecutare a
contractului.

125
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt caracterele juridice ale contractului comercial de

transport ? 4 pct.
2. Care sunt prile contractului de transport ? 4 pct.
3. Explicai condiiile de validitate ale contractului de transport.
2 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs

universitar, Ediia 3, Ed. All Beck, Bucureti, 2004;
2. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
3. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G., Societile
comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden, Ed. All Beck,
Bucureti, 2002;
4. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj;
5. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;
6. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 .

126
UNITATEA DE NVARE
nr. 13

CONTRACTUL DE ASOCIERE IN PARTICIPATIUNE

Obiective

* Noiunea contractului de asociere n participaiune

* Contribuiile asociailor n cadrul contractului de asociere n
participaiune
* Participarea prilor la profit i pierderi
* Obligaiile asociatului aparent i obligaiile asociatului secundar
* Cazurile n care contractul de asociere nceteaz, avantajele i
dezavantajele asocierii

127
 TERMENI CHEIE

o Asocierea n participaiune
o Administratorul (asociatul principal)
o Participantul (asociatul secundar)
o Falimentl asociailor

REZUMAT

Asocierea in participatiune este un tip special de contract prin care

doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice convin sa creeze o
asociere in care sa contribuie anumite bunuri in vederea exercitarii in
comun a unor activitati comerciale, cu scopul de a imparti profitul obtinut.
Asocierea astfel creata nu necesita formalitati de constituire inafara
contractului, spre deosebire de societatile comerciale. Cu toate acestea,
Codul Fiscal prevede ca asocierea trebuie inregistrata la organul fiscal
competent inaintea inceperii activitatii.

128
Cadrul legal: Asocierea in participatiune este reglementata de un
numar limitat de prevederi legale continute in Codul Comercial (art.
251-256). Cateva reguli speciale sunt prevazute si in Codul Fiscal si
in normele sale de aplicare.

Concept
Asocierea in participatiune este un tip special de contract prin care
doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice convin sa creeze o
asociere in care sa contribuie anumite bunuri in vederea exercitarii in
comun a unor activitati comerciale, cu scopul de a imparti profitul
obtinut. Asocierea astfel creata nu necesita formalitati de constituire
inafara contractului, spre deosebire de societatile comerciale. Cu
toate acestea, Codul Fiscal prevede ca asocierea trebuie inregistrata
la organul fiscal competent inaintea inceperii activitatii.
Principala caracteristica a asocierii in participatiune este aceea ca nu
creeaza o noua entitate juridica, drept care asocierea nu beneficiaza
de personalitate sau patrimoniu propriu si in consecinta nu poate
dobandi drepturi sau obligatii proprii.
Asocierea in participatiune are doua categorii de asociati: asociatul
principal, vizibil (administratorul), si asociatul secundar, ascuns
(participantul).

Contributii
Contributiile asociatilor reprezinta elementul economic care le da
dreptul de a participa la distribuirea profitului realizat din asociere.
Codul Comercial roman nu impune restrictii cu privire la tipul de
bunuri care pot forma aportul la asociere, asa incat aportul poate
consta in bani, contributii in natura (bunuri mobile sau imobile,
corporale sau necorporale, inclusiv creante), sau contributii in
industrie (licente, know-how).
Datorita faptul ca prin asociere nu se creaza o entitate juridica,
bunurile aportate nu formeaza patrimoniul asocierii, cum se intampla
in cazul societatilor comerciale.
a. Contributia asociatului principal
Potrivit doctrinei si practicii, in privinta contributiei asociatului
principal nu opereaza niciun transfer de proprietate. Asociatul
principal ramane proprietarul bunurilor aportate, in aceleasi conditii
ca inaintea asocierii (i.e. faptul aportului la asocierea in participatiune
nu modifica nici pozitiv nici negativ modalitatile dreptului).
b. Contributia asociatului secundar
Soarta juridica a contributiei asociatului secundar a suscitat
controverse in doctrina romaneasca, insa in prezent opinia
cvasimajoritara este in sensul ca asociatul secundar pierde
prerogativele folosintei si dispozitiei, acestea fiind transferate
asociatului principal pe durata asocierii. Avand in vedere ca exista
ambiguitate cu privire la transferul intregului drept de proprietate de

129
la asociatul secundar la cel principal, este indicat ca in contractul de
asociere sa fie stipulata reintoarcerea bunurilor aportate de asociatul
secundar o data ce contractul inceteaza.

Participarea la profit si pierderi

In principiu, modul in care partile inteleg sa imparta profitul asocierii
poate fi determinat in mod liber prin contractul de asociere. Singura
interdictie priveste clauza leonina, prin care o parte sa isi rezerve tot
profitul sau sa nu participe deloc la pierderi. Daca in contractul de
asociere nu se stipuleaza reguli cu privire la impartirea profitului,
acesta va fi repartizat conform cotei determinate de contributia
fiecarui asociat.

Functionarea asocierii
Asocierea in participatiune confera drepturi si obligatii diferite pentru
fiecare asociat.
a. Obligatiile asociatului aparent
Obigatiile ce decurg din contractul de asociere in participatiune
pentru asociatul aparent pot fi clasificate pe doua niveluri:
(i). Obligatiile asociatului principal fata de asociatul secundar
Asociatul principal trebuie sa administreze asocierea cu buna
credinta, manifestand prudenta si diligenta pe care le-ar arata in
afacerea sa. Drept urmare tot acesta trebuie sa tina inregistrarile
contabile ale activitatii asocierii in participatiune si va fi raspunzator
fata de asociatul secundar pentru proasta administrare a asocierii
(lipsa profitului, pierderi provocate din culpa asociatului principal). In
aceasta privinta asociatul aparent trebuie sa-l informeze periodic pe
cel secundar asupra situatiei comertului desfasurat de asociere.
(ii). Obligatiile asociatului principal fata de terti
O caracteristica foarte importanta a asocierii in participatiune este
aceea ca operatiunile conomice sunt efectuate exclusiv de asociatul
aparent. In consecinta, tertii incheie contracte numai cu asociatul
principal si niciodata cu asocierea, care nu are personalitate juridica,
sau cu asociatul secundar, care nu apare niciodata in raporturile
juridice.
Drept urmare, tertii nu vor avea drepturi impotriva asocierii insesi si
vor putea trage la raspundere numai asociatul aparent. In aceasta
situatie asociatul principal raspunde cu intreg patrimoniul sau, aspect
care poate fi preintampinat numai prin constituirea unei societati in
care asociatul sa aiba raspundere limitata, iar aceasta societate sa
devina asociat principal in participatiune.

b. Obligatiile asociatului secundar

(i). Obligatiile asociatului secundar in raport cu cel principal
Asociatul secundar are oligatia de a aporta bunuri pentru
desfasurarea in comun a activitatii in asociere. El va suporta
eventualele pierderi rezultate din activitatea asocierii, chiar daca
intreaga operatiune este efectuata de asociatul aparent. Exceptia de

130
la aceasta regula priveste situatia in care asociatul principal a cauzat
pierderile prin culpa sa.
(ii). Obligatiile asociatului secundar fata de terti
In principiu, asociatul secundar nu are nicio obligatie fata de terti. Cu
toate acestea, doctrina a relevat cazuri in care si asociatul secundar
poate fi tras la raspundere de catre terti, anume:
(a) Daca a administrat in fapt asocierea, pe cont propriu;
(b) Daca a beneficiat in mod direct din actele juridice incheiate de
terti cu asociatul principal.
In toate celelalte cazuri tertii nu vor putea ridica pretentii impotriva
asociatului secundar.

Incetarea asocierii
Contractul de asociere in participatiune inceteaza potrivit regulilor
generale prevazute in materie de Codul civil. Desi incetarea acestui
tip de contract se aseamana cu dizolvarea unei societati comerciale,
in cazul asocierii in participatiune nu intervine lichidarea. In mod
normal, la incetarea contractului de asociere partile isi recapata
bunurile pe care fiecare le-a aportat. Totusi, avand in vedere
discutiile din doctrina referitoare la natura drepturilor pe care le
pastreaza sau pierde asociatul secundar, este preferabila inserarea
in contract a unei prevederi exprese in sensul ca la incetarea
contractului de asociere in participatiune asociatul secundar va
redobandi deplina proprietate asupra bunurilor aportate.
Cazurile in care contractul de asociere inceteaza privesc, de regula:
(a) Epirarea termenului stipulat;
(b) Indeplinirea scopului propus;
(c) Falimentul oricaruia dintre asociati;
(d) Acordul partilor.

Avand in vedere cele de mai sus, se pot identifica unele avantaje si

dezavantaje in ipoteza stabilirii unei asocieri in participatiune.
a. Avantaje
Contractul de asociere in participatiune da nastere unui parteneriat
flexibil care nu presupune formalitati complexe de inregistrare si
autorizare;
Partile pot prevedea in contract orice tip de reguli pentru a stabili
drepturile si obligatiile lor reciproce;
Asocierea in participatiune nu poate fi supusa procedurii insolventei.
b. Dezavantaje
Asociatul principal raspunde nelimitat fata de terti pentru prejudiciile
suferite de acestia ca urmare a activitatii asocierii in participatiune.
Pe perioada existentei asocierii in participatiune, asociatul secundar
pierde cel putin folosinta si posesia bunurilor aportate.
Asociatul secundar nu are un control direct asupra administrarii pe
care o desfasoara asociatul principal.

131
 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Ce nelegei prin asocierea n participaiune ? 5 pct.

2. Care sunt obligaiile asociatului aparent i ale asociatului
secundar ? 5 pct.

BIBLIOGARFIE

1. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale, Ediia a II-a,

Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998;
2. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
3. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 2002;
4. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj;
5. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed. All
Beck, Bucureti, 1999;
6. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;

132
UNITATEA DE NVARE
nr. 14

CONTRACTUL DE GARANTIE REALA MOBILIARA

Obiective

* Noiunea contractului de garanie real mobiliar

* Caracterele juridice ale contractului de garanie real mobiliar
* Prile contractului, obiectul, forma contractuluiobinuit
* Drepturile i obligaiile debitorului i creditorului
* Luarea n posesie a bunului i vnzarea bunului
* ncetarea contractului de garantie real mobiliar
* Publicitatea ncetrii garaniei

133
 TERMENI CHEIE
o Poliele de asigurare
o Drepturile societare
o Executarea garaniei reale
o Luarea n posesie a bunului
o Notificare

134
 Rolul garantiilor reale mobiliare in asigurarea executarii
obligatiilor comerciale

Ratiunea finala a oricarei obligatii asumate este executarea ei.

Cel mai general mod de garantare a obligatiei il reprezinta gajul
general al creditorului chirografar asupra patrimoniului debitorului.
Aceasta garantie se poate dovedi a fi insuficienta pentru protejarea
creditorului,deoarece ea nu apara pe creditor impotriva insolvabilitatii
debitorului. Codul civil si cel comercial reglementeaza masuri care
sa-i protejeze pe creditori. Aceste masuri sunt: garantiile personale
(fidejusiunea), garantii reale (dreptul deretentie, gajul si ipoteca) si
privilegiile. Legea nr. 99/1999 reglementeaza regimul juridic al
garantiilor mobiliare. Unii autori spun ca este o forma a gajului
traditional. Garantiile reale mobiliare urmaresc garantarea executarii
obligatiilor civile saucomerciale intr-o modalitate preluata din dreptul
american. Noul cod civil revine la denumirea initiala.

Notiunea si caracterele juridice

al contractului de garantiereala mobiliara

Definitie
* contractul de garantie este contractul in temeiul caruia debitorul
unei obligatii constituie in favoarea creditotului, ofera o garantie reala
asupra unor bunuri mobile sau drepuri in scopul asigurarii executarii
obligatiei asumate. O alta definitie: contracul de garantie reala
mobiliara este contracul prin caredebitorul constituie o garantie reala
asupra unui bun mobil, prin care asiguraexecutarea unei obligatii fata
de creditor. Prin contract se naste un drept real ce confera
creditorului:
dreptul de urmarire (confera creditorului posibilitatea sa-si
exercitedreptul asupra bunului afectat chiar daca se afla in posesia
unui tert);
si de preferinta (creditorul este indreptatit sa-si realizeze creanta
inaintea altor creditori ale caror garantii reale sau drepturi au un grad
de prioritate inferior).

Caracterele juridice ale contractului:

1.este un contract bilateral (cand garantia este fara deposedare,
contractul da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti);
2.este un contract accesoriu (menirea sa este sa garanteze
executarea unei obligatii principale asumate de debitor);
3.este un contract solemn (se incheie in forma scrisa prevazuta
delege. In cazul garantiei cu deposedare, contractul este unul real);
4.contractul este titlu executoriu (in cazul in care debitorul nu va
indeplini obligatia garantata, creditorul va putea sa execute garantia
in temeiul contractului, investit cu formula executorie, in conditiile
legii).

135
Constituirea garantiei reale mobiliare
Partile contractului
debitorul (garantul este persoana obligata sa aduca la indeplinire
obligatia garantata printr-o garantie reala mobiliara;
creditorul (persoana garantata) este persoana in favoarea careia
s-aconstituit garantia reala. Atat debitorul cat si creditorul pot fi
persoane fizice sau juridice, romane saustraine.

Obiectul contractului
* in principiu pot forma obiectul contractului orice bun mobil corporal
sau incorporal. Se includ si bunurile corporale sau bunurile mobile
caresunt accesorii ale unor bunuri imobile, in conditiile legii, precum
si bunurile prevazutede art 467 si 468 C. Civ. Potrivit art. 6 din Legea
nr. 99/1999 pot forma obiectul contractului urmatoarelecategorii de
bunuri:
a)stocuri de bunuri fungibile si nefungibile;
b)soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de
economii ori depozitele la termen, deschise la institutii bancare sau
financiare;
c)certificatele de depozit, conosamentele si altele similare;
d)actiunile si partile sociale ale societatilor pe actiuni si cu
raspundere limitata;
e)drepturile de exploatare ale resurselor naturale si de operare de
servicii publice, in conditiile prevazute de lege;
f)drepturile rezultand din inventii, marci si alte drepturi de
proprietateintelectuala, industriala sau comerciala;
g)drepturile de creanta;
h)instrumentele negociabile, garantate;
i)universalitatea bunurilor mobile ale debitorului;
j) padurea, recolta agricola, echipamentele, instalatiile, masinile
agricole;
k)politele de asigurare;
l)drepturile societare;
m)bunurile mobile inchiriate sau care fac obiectul unei operatiuni de
leasing, pe o durata mai mare de un an etc. Obiectul garantiei il
reprezinta nu numai bunurile mentionate in art 6 al legii, ci
si produsele acestora (fructele, productele etc.). Garantia reala poate
avea ca obiect un bun mobil individual determinat saudeterminat
generic ori o unevrsalitate de bunuri mobile (inclusiv un fond de
comert). Ea poate privi bunuri prezente sau viitoare. Bunurile pot fi
proprietatea debitorului sau a altei persoane. Pot fi garantate obligatii
civile sau comerciale, obligatii de a da, a face sau a nuface, prezente
sau viitoare, simple sau sub conditie, divizibile sau
indivizibile,determinate sau determinabile. Partile trebuie sa cuprinda
in contract descrierea completa a bunurilor.

136
Forma contractului
* contractul de garantie se incheie in forma autentica sau prin inscris
sub semnatura privata si trebuie semnat de catre debitor. Cerinta
semnarii contractului de catre debitor trebuie interpretata ca o
conditie de validitate acontractului. Aceasta inseamna ca forma
scrisa a contractului este ceruta advaliditatem. Forma scrisa este
impusa de lege pentru a se putea realiza conditia publicitatii
contractului.

Publicitatea garantiei reale

* dreptul creditorilor este opozabil tertilor numai prin indeplinirea
formalitatii de publicitate cerute de lege. Publicitatea se considera a
fiindeplinita in momentul inscrierii avizului de garantie reala la Arhiva
Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Prin inscrierea la Arhiva, creditorii pentru care se inscrie ulterior o
garantie reala asupra aceluiasi bun sunt prezumati ca au cunostinta
de existenta garantiei reale. Proba contrara nu este admisibila. Avizul
are rol de publicitate si inscrierea este valabila 5 ani. Creditorul poate
reinnoi inscrierea, inainte de expirarea termenului, pe o perioada de
inca 5 ani sau pe oalta perioada. Avizul trebuie sa cuprinda: numele
si prenumele, domiciliul sau resedinta debitorului si creditorului,
bunurile sau drepturile afectate garantiei, limita de timp pentru
expirarea inscrierii etc.

Efectele contractului de garantie reala mobiliara

Drepturile si obligatiile debitorului
1.debitorul are dreptul sa administreze bunul si chiar sa dispuna de
el (vanzare, inchiriere, constituirea altei garantii etc.) precum si de
fructele bunului;
2.in cursul duratei contractului, debitorul care are posesia bunului
afectat garantiei este obligat sa intretina bunul si sa il foloseasca ca
un bun proprietar (neindeplinirea acesti obligatii atrage raspunderea
creditorului pentru prejudiciul cauzat).

Drepturile si obligatiile creditorului

1.creditorul este in drept sa verifice bunul afectat grantiei aflat in
posesia debitorului, fara sa afecteze activitatea acestuia;
2.daca debitorul nu isi indeplineste obligatia garantata creditorul are
dreptul, in temeiul garantiei, sa intre in posesie sau retina bunul
afectat garantiei si dreptul de a-l vinde pentru a obtine plata obligatiei
garantate;
3.in cazul cand obligatia garantata a fost indeplinita, creditorul care a
intratin posesia bunului are obligatia sa il restituie debitorului. Potrivit
legii, creditorul raspunde pentru pagubele cauzate datorita
pierderii,deteriorarii sau intarzierii nejustificate a restituirii bunului. De
asemenea, creditorul raspunde pentru refuzul nejustificat de a
accepta plata obligatiei garantate.

137
Executarea garantiei reale mobiliare
Dreptul de optiune al creditorului
* daca debitorul nu indeplineste obligatia garantata, creditorul are
dreptul sa aleaga, pentru satisfacerea creantei sale, intre a initia
procedura de executare reglementata de Codul de pr. civ. sau de a
executagarantia reala in conditiile prevazute de art. 62 si urm. din
lege.

Conditiile executarii garantiei reale

in primul rand, dispozitiile privind executarea garantiilor reale se
aplica numai garantiilor reale asupra bunurilor cu care se garanteaza
indeplinirea unei obligatii;
in al doilea rand, obligatia garantata trebuie sa fie certa si exigibila.

Declansarea procedurii insolventei asupra debitorului nu duce la

suspendarea masurilor privind executarea garantiei. Garantiile reale
mobiliare constituite dupa deschiderea procedurii insolventei sunt
lovite de nulitate.

Luarea in posesie a bunului

* in vederea satisfacerii creantei sale creditorul aredreptul sa ia in
posesie bunul afectat garantiei, in mod pasnic sau cu ajutorul
executorului judecatoresc.
a) intrarea in posesie in mod pasnic: creditorul are dreptul sa, in mod
pasnic, bunul care constituie obiectul garantiei sau produsele
realizate din valorificarea acestuia, precum si inscrisurile care
constata dreptul de proprietate al debitoruluiasupra bunului.
Acest drept poate fi exercitat de creditor fata de oricare persoana
care ar detine bunul. Pentru a lua in posesie bunul nu este necesara
vreo autorizatie sau notificare prealabila. Legea prevede ca in
exercitarea dreptului de a lua in posesie bunul, creditorul nu poate
tulbura ordinea publica si nici nu poate face uz de forta fizica sau
orice tip de intimidare a debitorului.
b) intrarea in posesie a bunului cu ajutorul executorului judecatoresc:
in cazul cand nu este posibila intrarea in posesie a bunului in mod
pasnic, creditorul trebuie sa apeleze la executor judecatoresc, sau
dupa caz, executor bancar.Cererea creditorului va fi insotita de o
copie certificata de pe inscrierea la Arhiva, o copie de pe contractul
de garantie si o descriere abunului ce urmeaza a fi luat in posesie.La
solicitarea executorului, organul de politie trebuie sa acorde sprijinul
necesar pentru luarea in posesie a bunului.

Vanzarea bunului
* inainte de vanzare, creditorul trebuie sa notifice vanzareacatre
debitor si ceilalti creditori care si-au iscris un aviz de garantie fata de
acelasidebitor si cu privire la acelasi bun, precum si catre proprietarul
bunului, daca o alta persoana este proprietarul acestuia. Debitorul,

138
creditorul sau proprietarul bunului poate face opozitie la
vanzarea bunului in termen de 5 zile de la primirea notificarii.
Nerespectarea formalitatii notificarii atrage dupa sine nulitatea
vanzarii si raspunderea pentru pagubele cauzate. Cat priveste
modalitatea vanzarii, ea este prevazuta in contract. In absenta unei
clauze, creditorul trebuie sa vanda bunul intr-o maniera comerciala
rezonabila care sa asigure obtinerea celui mai bun pret. Creditorul
trebuie sa urmeze regulilecomerciale adecvate, cum sunt: vanzarea
directa catre un tert, vanzarea prin licitatie, vanzarea pe piete
publice.
Cumparatorul dobandeste proprietatea bunului liber de orice garantie
reala existenta sau de sarcini asupra bunului.

Distribuirea sumei de bani obtinuta din vanzarea bunului

* suma va fidistribuita de creditor in urmatoarea ordine:
1.plata cheltuielilor privind conservarea, luarea in posesie si
vanzarea bunului;
2.plata dobanzilor si a creantei garantate care are primul rang de
prioritate,chiar daca aceasta nu a devenit exigibila;
3.suma ramasa va fi distribuita celorlalti creditori in ordinea de
prioritate afiecaruia stabilita potrivit legii, chiar daca creantele
acestora nu au devenit exigibile;
Orice suma ramasa dupa satisfacerea creditorilor va fi remisa
debitorului. Nerespectarea ordinii de prioritate stabilita de lege in
satisfacerea creantelor atrage nulitatea platii.daca suma realizata din
vanzarea bunului este insuficienta pentru acoperirea integrala a
obligatiei garantate, debitorul ramane obligat pentru platadiferentei
neacoperite. In acest caz, creditorul devine un simplu creditor
chirografar.

Particularitati privind executarea garantiei asupra unor bunuri

* prin lege sunt reglementate si executarea garantiilor reale avand ca
obiect alte bunuri.
a) executarea asupra sumelor depuse intr-un cont in banca.
Creditorul trebuie sanotifice bancii intentia sa de a-si satisface
creanta din sumele depuse in cont. Primind notificarea, banca este
obligata sa verifice inscrierea la Arhiva a contractului de garantie,
gradul de prioritate al creditorului si semnatura acestuia. Daca sunt
intrunite conditiile legii, banca va bloca contul debitorului, ceea ce
inseamna ca nu va maionora niciun ordin de plata al debitorului, dar
va accepta noi depuneri in contul acestuia. Dupa blocarea contului,
banca va satisface creanta creditorului din sumeleaflate in contul
debitorului.
b) executarea asupra titlurilor care confera drepturi reale asupra unor
bunuri mobile. Cand garantia este reprezentata prin titluri care atesta
drepturi reale asupra unor bunuri mobile cum sunt recipisele de
depozit, warantele si conosamentele, creditorii isi valorifica garantia

139
prin vanzarea bunurilor la care se refera aceste titluri,iar pretul
obtinut se distribuie potrivit ordinii de prioritate stabilite de lege.
c) executarea asupra titlurilor negociabile: in cazul garantiilor avand
ca obiect titluri negociabile, cum sunt efectele de comert (cambia,
biletul la ordin si cecul). executarea se face in conditiile prevazute de
lege pentru valorificarea drepturilor care rezulta din aceste titluri.
d) executarea asupra unor drepturi de creanta: creditorul poate opta
intre doua posibilitati:
1.poate sa intre in mod pasnic in posesia inscrisurilor care contesta
drepturile de creanta si sa foloseasca mijloacele pasnice pentru
incasarea sumei la care are dreptul din creanta care constituie
obiectul garantiei;
2.poate sa preia ori sa cedeze altei persoane drepturile de creanta
asupra carora s-a constituit garantia reala pana la concurenta
creantei garantate.
Incetarea contractului de garantie reala mobiliara
Cazurile de incetare a garantiei
*garantia reala mobiliara inceteaza inurmatoarele cazuri:
la indeplinirea obligatiei garantate. Garantia nu inceteaza, daca
partile convin, prin contract, ca garantia sa acopere si obligatii
viitoare;
actul liberator al creditorului. Obligatia poate inceta in tot sau in
parte;
hotararea judecatoreasca prin care se pronunta incetarea garantiei.

Publicitatea incetarii garantiei

* in cazul stingerii garantiei, creditorul are obligatie ca, in termen de
40 zile sa inscrie la Arhiva o notificare privind stingerea acesteia.
Arhiva va face mentiune privind stingerea garantiei reale mobiliare.

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care sunt caracterele juridice ale contractului de garanie

real mobiliar? 3 pct.
2. Care este forma contractului de garanie real mobiliar ?
3 pct.
3. Care sunt drepturile i obligaiile debitorului i drepturile i
obligaiile creditorului ? 4 pct.

140
BIBLIOGRAFIE

1. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura

Fundaia Chemarea Iai, 1992;
2. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 ;
3. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed.
All Beck, Bucureti, 1999;
4. Petrescu, R., Drept comercial romn, Ed. Oscar Print,
Bucureti 1996;
5. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All
Beck, Bucureti, 2004;
6. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G.,
Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden, Ed.
All Beck, Bucureti, 2002;

141
 CONTRACTUL DE IPOTEC IMOBILIARA

Obiective

* Noiunea contractului de ipotec imobiliar

* Forma i obiectul contractului de ipotec imobiliar
* nscrierea ipotecii n cartea funciar
* Extinderea ipotecii asupra fructelor imobilului

TERMENI CHEIE
o Ipotec imobiliar
o Uzufruct
o Dreptul de superficie
o Fructele naturle i industriale ale
imobilului ipotecat

142
Constituirea ipotecii imobiliare
nscrierea n cartea funciar
Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin nscriere n cartea
funciar.
Ipoteca asupra unei universaliti de bunuri nu greveaz bunurile
imobile cuprinse n aceasta dect din momentul nscrierii ipotecii n
cartea funciar cu privire la fiecare dintre imobile.

Forma contractului
Contractul de ipotec se ncheie n form autentic de ctre notarul
public, sub sanciunea nulitii absolute.
Ipoteca asupra bunurilor unei persoane juridice poate fi consimit n
virtutea puterilor conferite n urma deliberrilor sau a mputernicirilor
ntocmite sub semntur privat, n conformitate cu regulile din actul
constitutiv privitoare la reprezentare.

Obiectul ipotecii imobiliare

Se pot ipoteca:
a) imobilele cu accesoriile lor;
b) uzufructul acestor imobile i accesoriile;
c) cotele-pri din dreptul asupra imobilelor;
d) dreptul de superficie.
Ipoteca ce poart asupra chiriilor sau arenzilor prezente i viitoare
produse de un imobil, precum i asupra indemnizaiilor pltite n
temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii
sau arenzi se supune regulilor publicitii imobiliare.

Ipoteca asupra unei construcii viitoare

Ipoteca asupra unor construcii viitoare nu poate fi intabulat, ci
numai nscris provizoriu n cartea funciar.

nscrierea ipotecii
Ipoteca se poate nscrie fie numai asupra unui imobil n ntregul su,
fie numai asupra cotei-pri din dreptul asupra imobilului.
Extinderea ipotecii asupra amelioraiunilor
Ipoteca se ntinde, fr nicio alt formalitate, asupra construciilor,
mbuntirilor i accesoriilor imobilului, chiar dac acestea sunt
ulterioare constituirii ipotecii.

Extinderea ipotecii asupra fructelor imobilului

Ipoteca se extinde asupra fructelor naturale i industriale ale
imobilului ipotecat produse dup notarea nceperii urmririi silite sau,
dup caz, dup notarea deschiderii procedurii insolvenei.
Dreptul de ipotec se extinde de la aceeai dat i asupra chiriilor
i arenzilor imobilului dat n locaiune. Acest drept este opozabil
locatarilor numai din momentul comunicrii notrii nceperii urmririi

143
silite, respectiv al comunicrii notrii deschiderii procedurii
insolvenei, n afar de cazul n care acestea au fost cunoscute pe
alt cale.
Actele ncheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la
scaden sau urmrirea acestora de ali creditori nu sunt opozabile
creditorului ipotecar dup notarea nceperii urmririi silite, cu
excepia cazului n care aceste acte au fost notate n cartea funciar
nainte de notarea nceperii urmririi silite.

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Cum se constituie ipoteca imobiliar i unde se nscrie?

5 pct.
2. n ce const obiectul ipotecii imobiliare? 5 pct.

BIBLIOGRAFIE

1. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G.,

Societile comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden, Ed.
All Beck, Bucureti, 2002;
2. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 2002;
3. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa
Nova Lugoj;
4. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed.
All Beck, Bucureti, 1999;
5. Petrescu, R., Drept comercial romn, Ed. Oscar Print,
Bucureti 1996;
6. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura
Fundaia Chemarea Iai, 1992;
7. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept
bancar, ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 .

144
 DREPTUL DE RETENTIE

Obiective

* Noiunea dreptului de retenie

* Natura juridic a dreptului de retenie
* Trsturile caracteristice ale dreptului de retenie
* Recunoaterea dreptului de retenie pe calea contestaiei la
executare

TERMENI CHEIE

o Dreptul de retenie
o Retentor
o Dreptul de preferin
o Deteniune precar

145
 Definitie
Spre deosebire de celelalte garantii reale care au o
reglementare distincta in Codul Civil sau in alte legi speciale, dreptul
de retentie nu este reglementat de Codul Civil sub forma unei
institutii aparte. Existenta lui se deduce dintr-o serie de texte razlete
cand, intr-o materie sau alta, legea (Codul Civil) acorda creditorului
dreptul de a refuza, atat timp cat nu s-a platit datoria,restituirea unui
lucru apartinand debitorului sau cu toate ca nu a primit acel lucru
printr-un contract de gaj. Dreptul de retentie ni se prezinta ca un
adevarat drept real de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce
detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l
restituie,are dreptul sa tina lucrul respectiv,sa refuze deci restituirea
lui,pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele de bani pe
care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui
bun.
Astfel, acest drept este conferit vanzatorului (art.1322 Cod
Civil), depozitarului (art 1618,1619), comostenitorului tinut la raport
(art 771), cumparatorului cu pact de rascumparare (art 1377),
locatarului sau chiriasului (art 1444), lucratorului ce lucreaza cu
materia prima a clientului (art 508), posesorului unui lucru furat si
vandut in targ (art 1910),creditorului gajist (art 1694), proprietarului
expropriat (art 481).La randul sau Codul Comercial certifica existenta
dreptului de retentie in art 815 in ceea ce priveste marfurile vandute
dar nepredate atunci cand cumparatorul a fost declarat in faliment.
Desigur aceata enumerare nu este limitativa. Astazi este unanim
admis ca dreptul de retentie poate fi stabilit oricand pe cale
conventionala printr-un contract nenumit.
In lipsa unei reglementari exprese, complete si generale din
Codul Civil, teoria dreptului de retentie este opera doctinei.
Tratatele mai vechi relateaza pe larg lupta dintre partizanii
interpretarii limitative si cei ai interpretarii extensive,respectiv intre cei
ce sustineau ca dreptul de retentie nu exista decat in cazurile expres
si limitativ prevazute de lege pe de o parte si cei care opinau ca el
reprezinta un principiu general al dreptului nostru civil care isi
gaseste aplicabilitate ori de cate ori exista o legatura intre o datorie si
un obiect;cazurile prevazute de lege nefiind decat aplicatii practice
ale acestui principiu general in anumite materii.Cel de-al doilea
principiu a sfarsit prin a se impune.
Elementul de baza pe care se intemeiaza facultatea conferita
creditorului este conexitatea obiectiva dintre un lucru si o datorie,
astfel spus, sa existe un debitum cum re iunctum. Aceasta conexiune
poate fi uneori corelata cu un contract-de exemplu de depozit- insa
ea poate fi, alteori, total desprinsa de un contract preexistent; de
exemplu chiar posesorul de rea-credinta al unui bun imobil
revendicat de adevaratul proprietar poate retine imobilul pana ce i se
vor restitui conform legii cheltuielile facute cu bunul.

146
 In acest context trebuie remarcat faptul ca notiunea de
conexiune a datoriei cu lucrul trebuie interpretata foarte larg. Astfel,
se considera ca exista conexiune nu numai cand creanta s-a nascut
in legatura cu lucrul, dar si atunci cand detinerea lucrului si creanta
corelativa sunt prilejuite de acelasi raport juridic-de exemplu
retinerea de catre mandatar a lucrurilor pe care le-a primit pentru
mandant, pana ce acesta ii va achita cheltuielile facute pentru
indeplinirea mandatului. In toate cazurile pentru ca dreptul de retentie
sa poata fi aplicabil se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie
proprietatea exclusiva a celui ce este debitorul detinatorului, in ceea
ce priveste cheltuielile pretinse.
Uneori, dar nu intotdeauna dreptul de retentie poate constitui o
expresie a exceptiei de neindeplinire a contractului, aplicabila nu
doar contractelor sinalagmatice propriu zise ci si asa-numitelor
contracte sinalagmatice imperfecte. Sfera sa de aplicabilitate este
insa mult mai larga. Spre deosebire de exceptia de neexecutare a
contractului, care are un caracter relativ, intrucat izvoraste dintr-un
raport contractual sinalagmatic, putand fi inlaturata prin executarea
partiala a obligatiei principale, dreptul de retentie are un fundament
obiectiv; el este opozabil tuturor, precum si indivizibil, adica se
extinde asupra intregului bun pana la achitarea integrala a datoriei.
Desi mai putin energic decat celelalte garantii dreptul de
retentie isi releva insa eficacitatea pe plan practic.Fara a putea
opune celorlalti creditori chirografari vreo clauza legala de preferinta,
retentorul, desi creditor chirografar,in virtutea exceptiei izvorate din
dreptul de retentie, este platit inaintea celorlalti, dreptul de retentie
producand astfel, in atare situatie,efecte asemanatoare privilegiului.
Mai consideram a fi util a aminti ca retentia se poate exercita
asupra oricarui lucru mobil sau imobil, susceptibil de detentiune
materiala (chiar si asupra titlului constatator al dreptului de
proprietate).

Natura juridica
Cu privire la natura juridica a dreptului de retentie vechii autori
au discutat timp indelungat daca el imbraca caracterele unui drept
real sau pe cele ale unui drept personal.
Partizanii teoriei dreptului real se bazau pe argumentul
opozabilitatii erga omnes al acestuia.Se admite intr-adevar,in
general,ca dreptul de retentie ar fi opozabil tuturor:proprietarului
lucrului,creditorilor chirografar ai acestuia,creditorilor privilegiati sau
ipotecari,tertilor achizitori ai bunului al caror titlu este posterior
detentiunii lucrului si,in principiu,oricaror terti.
Impotriva acestui punct de vedere sustinatorii tezei dreptului
personal obiecteaza ca,desi opozabil erga omnes,dreptul de retentie
nu confera titularului lui doua atribute deosebit de importante:dreptul
de urmarire si dreptul de preferinta.Ca atare,el nu constituie un drept
real,ci un drept personal cu atribute specifice,care constau tocmai in
aceasta opozabilitate generala.

147
 Nu putem sa nu remarcam lipsa de consiustenta a acestei
teze. Deosebirea de esenta dintre drepturile reale si cele personale
(sau de creanta) porneste de la faptul ca aceste drepturi reale
indreptatesc pe titularii lor sa exercite anumite prerogative in legatura
cu un lucru fara interventia activa a altor persoane care, in calitate de
subiecte pasive, neindividualizate, nu au alta obligatie decat aceea
de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul acestor
prerogative. Ele nu presupun insa un raport direct intre o persoana si
un lucru. Esenta drepturilor reale este deci opozabiliatea erga
omnes. Drepturile personale sunt definite la randul lor prin aceea ca
titularii lor nu pot pretinde subiectelor pasive ale unui raport juridic
dat sa efectueze o anumita prestatie,realizarea dreptului nefiind cu
putinta decat-nemijlocit-prin aceasta indeplinire. Dreptul de urmarire
si dreptul de preferina nu sunt,in opinia noastra,esentiale drepturilor
reale,ci simple consecinte ale acestuia.
Lipsa lor va configura un drept real sui generis dar nu il va
transforma intr-un drept presonal atata timp cat elementele esentiale,
respectiv opozabilitatea erga omnes se pastreaza. Disparitia
consecintelor nu atrage niciodata pe cea a cauzei,raportul logic este
intotdeauna invers. Afirmatia ca ar exista drepturi personale erga
omnes contrazice insasi definitia acestora.
Astfel putem concluziona afirmand ca dreptul de retentie este
un drept real de garantie imperfect, opozabil erga omnes, o garantie
pur pasiva care nu confera atributul de urmarire, indivizibil, conferind
o simpla detentie precara si nu o posesie.

Trasaturi caracteristice
Dreptul de retentie, desi de natura reala, nu confera titularului
sau cele doua atribute: de urmarire si de preferinta si nici
posibilitatea de a vinde lucrul pentru a fi platit din pretul obtinut, asa
cum o poate face creditorul gajist asupra bunurilor mobile, care isi
poate realiza creanta fie pe calea darii in plata,sub controlul justitiei,
fie pe calea vanzarii lucrului la licitatie, spre a fi alocata cu preferinta
asupra pretului.
Dreptul de preferinta confera titularului sau o simpla
detentiune precara, astfel incat existenta lui nu duce la dobandirea
fructelor (aceasta prerogativa apartine proprietarului) afara de cazul
in care prin conventie s-a stabilit astfel si nici la dobandirea prin
uzucapiune a proprietatii lucrului.
Odata cu achitarea integrala a datoriei inceteaza dreptul la
retentie si ia nastere in sarcina retentorului obligatia de restituire.
Aceasta presupune existenta in sarcina creditorului retentor a
obligatiei de conservare a bunului precum si raspunderea sa pentru
pieirea sau stricaciunea lucrului provenita din culpa sa. Culpa este
apreciata cu maximum de exigenta, raspunderea operand nu numai
pentru dol si culpa lata ci si pentru culpa levis deoarece dreptul de
retentie profita debitorului restituirii lucrului.

148
 Acordarea dreptului de retentie neoperand un transfer de
proprietate, face ca riscul pieirii fortuite a lucrului sa fie suportat de
catre creditorul restituirii lucrului.Desi pieirea lucrului nu face sa
inceteze dreptul de retentie, creanta garantata nu se stnge si nici nu
se diminueaza corespunzator valoarea lucrului pierit.
La randul sau creditorul restituirii lucrului are obligatia de a
despagubi pe retentor pentru toate cheltuielile necesare si utile
facute cu conservarea acestuia.) Obligatia de restituire a cheltuielilor
depinde de natura acestora: cele necesare vor fi restituie integral, iar
cele utile doar in masura in care au creat un spor de valoare si nu au
fost disproportionate in raport de valoarea lucrului. Proprietarul
lucrului, la randul sau trebuie sa despagubeasca pe creditorul
retentor pentru toate daunele cauzate de lucru cu ocazia detinerii
acestuia.
In ceea ce priveste posibilitatea acordarii dreptului de
retentie pentru garantarea obligatiilor reciproce de restituire a
prestatiilor executate in temeiul unui act juridic nul exista o
controversa.
Intr-o prima opinie s-a afirmat ca exceptia dreptului de
retentive -si deci imosibilitatea restituirii imediate a lucrului- este
inadmisibila, deoarece el s-ar grefa pe un act juridic nul care, in nici
un caz, nu poate genera o solutie de fapt contrara intereselor ocrotite
prin dispozitiile legale imperative. Acordarea dreptului de retentie, ar
duce, pe cale ocolita, la mentinerea unor efecte ale actului juridic
lovit de nulitate, de vreme ce detinatorul lucrului ar avea posibilitatea
de a-l folosi si dupa constatarea nulitatii, prin aceasta micsorand in
mod sensibil interesul sau de a urmari executarea creantei. In
sprijinul acestui punct de vedere s-au adus si dispozitiile Decretului
nr 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, ale carui efecte ar fi
inlaturate, de vreme ce creditorul ar obtine conservarea dreptului sau
la restituire pe timp nelimitat, redobandirea posesiei bunului
neputanu-se face decat dupa executarea creantei. Asadar, dreptul
de retentie ar opera, in esenta, impotriva prevederilor art 1 alin 3 din
Decretului nr 167/1958. Inadmisibilitatea acordarii dreptului de
retentie in acest caz s-a motivat si pe necesitatea asigurarii unei
identitati a efectelor nulitatii. Acordandu-se dreptul de retentie
creditorului care a intrat in posesia lucrului in temeiul unui act juridic
nul, inseamna a recunoaste acestuia o situatie juridica mult mai
avantajoasa si garantii de care nu ar putea beneficia creditorul care
nu a intrat in posesia bunului.
In cea de-a doua opinie,spre care inclinam se recunoaste
posibilitatea acordarii dreptului de retentie motivat de faptul ca
instituirea acestei garantii nu tinde la mentinerea efectelor nulitatii, ci,
dimpotriva la accelerarea desfiintarii efectelor sale fata de toate
partile si restabilirea situatiei anterioare, sub rezerva ca exercitiul
dreptului de retentie sa nu fie incompatibil cu interese majore,
interese care sunt in masura sa sprijine si sa urgenteze repunerea
partilor in situatia anterioara. Dreptul de retentie isi releva eficacitatea

149
practica deoarece fiind lipsit de folosinta lucrului,debitorul se va grabi
sa-si achite datoria, pentru a reintra in posesia lucrului.
Referitor la aspectele de ordin procesual, de regula dreptul de
retentie se invoca pe cale de exceptie, in cauze ce au ca obiect
actiuni in restituirea lucrului. Cu toate acestea,in opinia noastra nimic
nu se opune ca dreptul de retentie sa fie invocat si pe calea unei
contestatii la executarea unei hotarari privind restituirea (exista si
opinia contrara), ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior
hotararii de restituire sau daca in procesul dintre parti problema
restituirii sau a evacuarii nu a fost discutata in mod de sine statator,
pentru ca detentorul sa fie in situatia de a-si face toate apararile.In
aceasta ultima ipoteza ne referim in principal la hotararea ce pune
capat unui proces de partaj,cand,potrivit practicii devenite constante
a Tribunalului Suprem, se considera ca hotararea pronuntata privind
partajarea bunurilor este executorie prin ea insasi,cat priveste
restituirea lucrurilor de catre cel care la detine ori,dupa caz,
evacuarea lui,fara a mai fi necesara nici o actiune in restituire sau in
evacuare. In masura in care problema restituirii sau a evacuarii nu a
fost discutata in mod expres in procesul de partaj, ceea ce a facut ca
detentorul sa nu poata invoca dreptul sau de retentie, consideram ca
trebuie sa i se recunoasca posibilitatea ca pe calea contestatiei la
executare, sa poata opune dreptul sau de retentie, obligand astfel pe
reclamant sa-si execute si el obligatia ce-i revine (de a-i plati de
exemplu sulta pe care eventual o datoreaza sau cheltuielile facute cu
lucrul-desigur in ipoteza in care exista un debitum cum re iunctum).
Daca s-a recunoscut posibilitatea rezolvarii pe calea contestatiei la
executare a unor probleme care tin de fondul pricinii, cu atat mai mult
se justifica posibilitatea recunoasterii dreptului de retentie pe aceasta
cale, de vreme ce aceasta nu s-a putut face in timpul procesului de
partaj ori el s-a nascut dupa pronuntarea hotararii ce se executa.
Recunoasterea dreptului de retentie pe calea contestatiei la
executare suspenda executarea inceputa in baza hotararii de partaj
pana la achitarea integrala a sultei iar in temeiul art 16 lit c din
Decretul nr 167/1958 prescriptia executarii in privinta predarii lucrului
se intrerupe fara a se intrerupe si prescriptia executarii sultei.

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Care este natura juridic a dreptului de retenie? 5 pct.

2. Care sunt trsturile caracteristice ale dreptului de retenie?
5 pct.

150
 BIBLIOGRAFIE

CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII

1. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs

universitar, Ediia 3, Ed. All Beck, Bucureti, 2004;
2. Apan, R. D., Creditul destinat consumului - Protecia intereselor
economice ale consumatorilor, Ed. Sfera Juridic, Cluj Napoca,
2004;
3. Brsan, C., Ticlea, A., Dobrinoiu, V., Toma, M., Tufan, C.,
Societile comerciale, Vol. I i II, Ediie revzut i adugit, Casa
de editur i pres ANSA S.R.L., Bucureti, 1995;
4. Blythe, J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, Bucureti,
1998;
5. Boroi, G., Drept civil. Partea general, Ed. All Educational,
Bucureti, 1998;
6. Calais-Auloy, J., Steinmetz, F., Droit de la consommation, Ed. 5,
Dalloz, Paris, 2000;
7. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale, Ediia a II-a, Ed.
Lumina Lex, Bucureti, 1998;
8. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena
onest, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992;
9. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena
patologic. Monopolismul, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1993;
10. Cpn, O., Societile comerciale, Ediia a II-a, actualizat i
ntregit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1996;
11. Crcei, E., Constituirea societilor comerciale pe aciuni, Ed.
Lumina Lex, Bucureti, 1995;
12. Crcei, E., Drept comercial romn. Curs pentru colegiile
universitare, Ed. All Beck, Bucureti, 2000;
13. Crcei, E., Societile comerciale pe aciuni, Ed. All Beck,
Bucureti, 1999 ;
14. Crpenaru, S. D., Drept comercial romn, Ed. a 5-a, Ed. All Beck,
Bucureti, 2004;
15. Crpenaru, S. D., David, S., Predoiu, C., Piperea, G., Societile
comerciale. Reglementare, doctrin, jurispruden, Ed. All Beck,
Bucureti, 2002;
16. Cas, G., Bout, R., Lamy droit conomique. Concurrence
Distribution Consommation, LAMY S.A., Paris, 1991;
17. Catan, R. N., Rolul justiiei n funcionarea societilor
comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003;
18. Ceterchi, I., - coordonator, Istoria dreptului romnesc, vol. I i II,
Bucureti 1980;

151
19. Ceterchi, I., Istoria dreptului romnesc, vol. II, partea a II-a, Ed.
Academiei RSR, Bucureti, 1987;
20. Cornu, G., Vocabulaire juridique, 1re Edition, Quadrige/Presses
Universitaires de France, Paris, 2000;
21. Costin, C. M., Distribuia comercial n reea, Ed. Rosetti,
Bucureti, 2004;
22. Costin, M., Jefelea, C. A., Societile comerciale de persoane, Ed.
Lumina Lex, Bucureti, 1999;
23. Cotuiu, A., Sabu, G. V., Dreptul transporturilor, Ed. All Beck,
Bucureti, 2005;
24. Cristea, S., Stoica, C., Drept comercial romn, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 2002;
25. D. Guvel, Droit des affaires, LGDJ, Paris ;
26. Dejemeppe, P., Laffineur, J., Le statut juridique du consommateur
mineur dge, C.D.C., LouvainlaNeuve, 1997;
27. Deleanu, I., Prile i terii. Relativitatea i opozabilitatea efectelor
juridice, Ed. Rosetti, Bucureti, 2002;
28. Deleanu, S., Drept comunitar al afacerilor, Ed. Dacia Europa Nova
Lugoj;
29. Djuvara, M. Teoria general a dreptului, Drept raional. Izvoare i
drept pozitiv , Ed. All Beck, 1999 ;
30. Dobrescu, A., Turcu, F., Modele de contracte de afaceri n romn
i englez, Ed. Niculescu, Bucureti, 2001;
31. Duescu, C., Drepturile acionarilor, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2006 ;
32. Eminescu, Y., Concurena neloial, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
1997 ;
33. Eminescu, Y., Protecia desenelor i modelelor industriale, Ed.
Lumina Lex, Bucureti, 1993 ;
34. Erdei, M. V., Specificul raporturilor juridice de munc n cazul
societilor comerciale, Ed. Naional, 2001;
35. Fabian, G., Drept instituional comunitar, Ed. Sfera Juridic, 2004;
36. Finescu, I. N., Curs de drept comercial, Bucureti, 1929;
37. Floria, I., Hulea, S., Curs de drept comercial dup prelegerile dlui
Prof. C. Petrescu-Ercea, Partea I, revzut i adugit, Ed. Lito
Schildkraut, Cluj;
38. Grbaci, F., Societi comerciale deinute public. Instrumente
juridice de protecie a investitorilor, Ed. Rosetti, Bucureti, 2003 ;
39. Gavalda, C., Stuofflet, J., Droit bancaire, Litec, Paris, 1999;
40. Gavalda, C., Parleani, G., Droit des affaires de lUnion
Europeenne, 3 me Ed., Litec 1999;
41. Georgescu, I. L., Drept comercial romn. Teoria general a
obligaiilor comerciale. Probele. Contractul de vnzare-cumprare
comercial, Lucrare revzut, completat i adus la zi de I. Bcanu,
Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1994;
42. Georgescu, I.L., Drept comercial romn, vol. I, Ed. Socec & Co.,
SAR, Bucureti, 1946-1947 ;

152
43. Gheorghe, C., Societi comerciale. Voina asociailor i voina
social, Ed. All Beck, Bucureti, 2003;
44. Gherasim, D.Buna credin n raporturile juridice civile, Ed.
Academiei RSR, Bucureti, 1981;
45. Greffe, P., Greffe, F., La publicit et la loi, 7e Edition, Litec, Paris,
1990;
46. Guyon, Y., Droit des affaires, tome 1, 9-me dition, Ed.
Economica, Paris, 1996;
47. Hacman, M., Drept comercial comparat, vol. I, Ed. Curierul
judiciar S.A., Bucureti, 1930;
48. Hamangiu, C., Drept civil romn, vol. II, Ed. All, Bucureti, 1998;
49. Hanga, V., Drept privat romn, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1978;
50. Hliboceanu, O., Grupurile de interes economic, Tribuna
Economic, nr. 29/2003, Bucureti, p. 58-60;
51. Ionacu, S., Izvoarele istorice ale dreptului comercial romn i
critica noilor tendine de reform, Ed. Imprimeria Naional,
Bucureti, 1943;
52. Manolache, O., Regimul juridic al concurenei n dreptul
comunitar, Ed. All educational, Bucureti, 1997;
53. Manolache, O., Drept comunitar. Cele patru liberti
fundamentale. Politici comunitare, Ediia a II-a, Ed. All Beck,
Bucureti, 1999;
54. Marcu, F., Dicionarul de neologisme, Ed. Saeculum I. O.,
Bucureti, 2002;
55. Mihai G., Motica R., Fundamentele dreptului, Optima Justiia, Ed.
All Beck, 1999;
56. Mihai, E., Dreptul concurenei, Ed. All Beck, Bucureti, 2004;
57. Mihu, I., Pop, M., Consumatorul i managementul ofertei, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca, 1996;
58. Motica, R., Popa, V., Drept comercial romn i Drept bancar, Ed.
Lumina Lex, Bucureti, 1999;
59. Patriche, D., Tratat de economia comerului, Ed. Eficient,
Bucureti, 1998;
60. Ptulea, V., Turianu, C., Curs de drept comercial romn, Ed. All
Beck, Bucureti, 1999;
61. Petrescu, R., Drept comercial romn, Ed. Oscar Print, Bucureti
1996;
62. Petrescu-Ercea, C., Curs de drept comercial, revzut i adugit,
vol. I, Ed. Lito Schildkraut, Cluj, 1937;
63. Petrescu-Ercea, C., Curs de drept comercial, vol. I, Ed. Lito
Schildkraut, Cluj, 1948
64. Piperea, Gh., Obligaiile i rspunderea administratorilor
societilor comerciale. Noiuni elementare, Ed. All Beck, Bucureti,
1998;
65. Popescu, D. A., Contractul de societate, Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 1996;

153
66. Poruiu, P., Tratat de drept comercial, vol. I, Ed. Universitii, Cluj,
1946;
67. Prescure, T., Registrul comerului, Ed. All Beck, Bucureti, 2001;
68. Reghini, I., . Diaconescu , Introducere n dreptul civil, vol. 1, Ed.
Sfera juridic, Cluj-Napoca, 2004;
69. Ripert, G., Roblot, R., Trait de droit commercial, L.G.D.J., Paris,
17 e dition, 1998;
70. Ro V., Bogdan D., Spineanu Matei O., Dreptul de autor i
drepturile conexe. Tratat, Ed.All Beck, Bucureti, 2005;
71. Schiau, I., Curs de drept comercial, Ed. Rosetti, Bucureti, 2004 ;
72. Sttescu, C., Brsan, C., Drept civil. Teoria general a obligaiilor,
ed. a III-a, Ed. All Beck, Bucureti, 1999;
73. Turcu, I., Drept comercial, vol. I, Ed. Centrul de calcul i
consultan, Cluj, 1991;
74. Turcu, I., Dreptul afacerilor. Partea general, Editura Fundaia
Chemarea Iai, 1992;
75. Turcu, I., Operaiuni i contracte bancare. Tratat de Drept bancar,
ed. a V-a, vol. I i II, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2004 ;
76. Turcu, I., Teoria i practica dreptului comercial romn, vol. I i II,
Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998;
77. Ungureanu, C. T., Drept internaional privat. Protecia
consumatorilor i rspunderea pentru produsele nocive, Editura All
Beck, Bucureti, 1999;
78. Vlsceanu, O., Vlsceanu, I., Infraciuni economice prevzute de
legi speciale, Ed. Tribuna economic, Bucureti, 2002;
79. Walters, G., Bergiel, B., Consumer Behaviour, South-Western
Publishing Co., Cincinnati, Ohio, 1989;
80. Dicionarul explicativ al limbii romne, ediia a II-a, Ed. Academiei
Romne, Institutul de lingvistic Iorgu Iordan, Bucureti, 1998 ;
81. Istoria Romniei, Editura Academiei RPR Bucureti, 1964, vol. I i
vol.III;
82. Istoria Transilvaniei, Ediia a III-a, vol.I, Editura Academiei RPR,
1963;
83. Le Code de commerce. Texte du code, textes complmentaires,
jurisprudence, annotations, dition 2001, Dalloz, Paris.

ARTICOLE DIN REVISTE

1. Anghelache, G., Grupurile de afaceri, Revista Dreptul privat al

afacerilor, nr. 1/2003, p. 27-31;
2. Angheni, S., Leaua, C., Prezentare general a modificrilor
aduse n materia societilor comerciale prin Legea nr. 26/1990,
Revista Dreptul, nr. 10/2003, p. 35-69;
3. Apan, R. D., O perspectiv asupra unor operaiuni care constituie
fapte de comer unilaterale sau mixte, Buletinul tiinific al
Universitii de Nord Baia Mare, 2003;

154
4. Apan, R.D., Evoluia istoric a raporturilor dintre profesioniti i
consumatori i specificului acestora, publicat n Buletinul tiinific al
Universitii de Vest Vasile Goldi Arad, 2002;
5. Apan, R.D., Considrations concernant le concept de protection
des consommateurs, Buletinul tiinific al Universitii Petru Maior
Trgu-Mure, 2004;
6. Apan, R. D., Consumatorii destinatari ai publicitii, Buletinul
tiinific al Universitii Vasile Goldi Arad, 2002;
7. Apan, R.D., Les principes de la publicit, Buletinul tiinific al
Universitii Petru Maior Trgu-Mure, 2004;
8. Apan, R.D., Obligaia nregistrrii n registrul comerului a
comercianilor i a altor persoane fizice i juridice, Buletinul tiinific
al Universitii de Nord Baia Mare, Ed. S.C. ROPRINT S.R.L., ISSN
1224-3213, 2004, p. 205-210;
9. Apan, R. D., Grupurile de interes economic - Configuraia
principalelor elemente, Conferina Naional cu Participare
Internaional, NORDTECH 2004, Universitatea de Nord Baia
Mare, 21-22 octombrie 2004, Buletinul tiinific al Universitii,
I.S.S.N. 1584-7306, p. 15-21;
10. Bijmolt, T., Claassen, W., Brus, B., Childrens understanding of TV
adversiting: Effects of age, gender and parental influence,
Jurisclasseur Priodique, no. 2/1998 ;
11. Biolan, A., Badea, S., Analiza noiunii de pia relevant n
dreptul romn i comunitar al concurenei, Revista Romn de Drept
al Afacerilor, nr. 2/2004 ;
12. Bodu, S., Capacitatea juridic a societii comerciale, Revista
Romn de Drept al Afacerilor nr. 1/2007 ;
13. Bojin, E., Protecia consumatorilor, obiectiv principal al proteciei
sociale, Revista Tribuna Economic, nr. 8/1998 ;
14. Buzil, M., Ciurea, O., Grupurile de interes economic n legislaia
romn aspecte generale, Revista de Drept Comercial, nr. 7-
8/2003;
15. Crcei, E., Constituirea grupurilor de interes economic - GIE,
Revista de Drept comercial, nr. 9/2003, p. 58-72;
16. Crcei, E., Funcionarea i modificarea grupurilor de interes
economic, Revista de Drept comercial, nr. 12/2003, p. 53-81;
17. Crcei, E., ncetarea Grupurilor de interes economic, Revista de
Drept comercial, nr. 1/2004, p. 27-39;
18. Cpn, O., Publicitatea comercial neltoare, n Revista de
Drept Comercial nr. 4/1994;
19. Cpn, O., Contractul de informare comercial, n Revista de
Drept Comercial nr. 7-8/2002;
20. Cpn, O., Contractul de publicitate comercial, n Revista de
Drept Comercial nr. 2/1994;
21. Cpn, O., Caracteristici ale raporturilor contractuale dintre o
agenie de publicitate comercial i clientul anuntor, n Revista de
Drept Comercial nr. 7-8/1999;

155
22. Cpn, O., Noiunea de pia relevant n dreptul concurenei
comerciale, Revista de Drept Comercial, nr. 4/1998 ;
23. Cpn, O., Premise juridice ale exercitrii comerului, n
Revista de Drept Comercial, nr. 1/1991, p. 9-13 ;
24. Cpn, O., Evoluia i organizarea publicitii comerciale,
Revista de Drept Comercial, nr. 10/1997 ;
25. Cristea, S., Actul constitutiv al societilor comerciale. Forma
cerut de O.U.G. nr. 76/2001, Revista de Drept Comercial nr.
9/2002;
26. Deleanu, I., Natura juridic a contractului de locaiune ncheiat
ntre dou societi comerciale, precum i a aciunilor care deriv
dintr-un asemenea contract, Dreptul nr. 7/ 1994, p.37 i urm;
27. Diaconu, N., Acquis-ul comunitar n domeniul proteciei
consumatorilor, Revista de Drept Comercial nr. 12/2003;
28. Georgescu, I.L. , Comerciantul, Revista de Drept Comercial
nr.5/1995;
29. Gheorghe, C., Grupul de interes economic (G.I.E.) i grupul
european de interes economic (G.E.I.E.), Revista romn de Drept
al Afacerilor, nr.10/2003, p. 47-60;
30. Gina, V. S., Determinri privind noiunea, domeniul si definiia
dreptului comercial, Revista de Drept Comercial nr.6/2002;
31. Gina, V. S., Principiile dreptului comercial romn, n Revista de
Drept Comercial nr. 7 8/ 2002;
32. Papu, G., Despre excluderea imobilelor din domeniul dreptului
comercial, n Revista de Drept Comercial nr. 2/1998;
33. Ptulea, V., Studiu cu privire la caracterul indivizibil al aciunilor
emise de societile comerciale, Dreptul nr.2/2006;
34. Piperea, Gh., Natura juridic a operaiunilor imobiliare, Revista de
Drept Comercial nr. 10/2000, p. 90;
35. Popa, V. V., Vtc, L. M., Grupurile de interes economic n Frana
i Romnia, Revista de Drept Comercial nr.11/2004, p. 42-52;
36. Popa, I., Uzufructul aciunilor i al prilor sociale, Dreptul nr.
10/2005;
37. Schiau, I., Grupurile de interes economic, Revista Dreptul,
nr.10/2003;
38. Schiau, I., Unele consideraii privind recentele evoluii legislative
ale conceptului comerciant persoan fizic, Revista de Drept
Comercial, nr.9/2003;
39. tefnescu, I. T., Interferene recente ntre legislaia muncii i
legislaia comercial, n Revista Romn de Dreptul Muncii nr.
3/2002, Editura Rosetti, Bucureti;
40. Turcu, I., Recenta reform legislativ n domeniul activitii
bancare (II), Revista de Drept Comercial nr. 4/2004;
41. Turcu, I., Recenta reform legislativ n domeniul activitii
bancare (III), Revista de Drept Comercial nr. 5/2004;
42. Turianu, C., Not la dec. Nr.32A din 9 februarie 1995 a Trib.
Covasna, Dreptul nr. 8/1995, p.84;

156
43. Zltescu, V.D., Zltescu, I. M., Actul de comer ntr-o economie de
pia, Revista de Drept Comercial nr.1/1991;
44. Annales du Droit, Droit des affaires et droit commercial, M.E.
Dalloz, 2001;
45. Le consumrisme en France, LHebdomadaire de lInstitut
Naional de la Consommation, 947/17 mai 1996;
46. Les structures du consummrisme dans les Etats membres de la
CEE, LHebdomadaire de lInstitut Naional de la Consommation,
729/7 juin 1991;
47. La publicit mensongre, lHebdomadaire de lInstitut Naional de
la Consommation, no. 990-9 mai 1997.

157