I.

Caracteristici generale ale aigurarilor concepte de baza, clasificari,

principii de functionare

Asigurarea reprezinta operatiunea prin care un asigurator constituie pe

principiul mutualitatii un fond de asigurare prin contributia unui numar de asigurati
expusi la producerea anumitor riscuri si ii despagubeste pe cei care sufera un
prejudiciu pe baza fondului constituit din primele incasate si din alte venituri pe care
le obtine asiguratorul din activitatea desfasurata.

Asigurarea poate fi:

facultativa: are la baza un contract si nu prea se negociaza
obligatorie: are la baza o lege

Caracteristicile contractului de asigurari dpdv juridic (conditii de validitate):

Partile sa aiba capacitatea juridica de a contracta
Consintamantul partilor sa fie valabil
Sa aiba un obiect determinat/determinabil
Cauza contractului sa fie licita

Caracteristicile juridice ale contractului de asigurare:

a) Caracter consensual: se bazeaza pe consintamantul exprimat in scris al
partilor
b) Sinalagmatic: partile isi asuma obligatii reciproce si interdependente.
c) Caracter oneros: fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie
in schimbul obligatiei ce-si asuma.
d) Caracter aleatoriu: la incheierea contractului partile nu cunosc existenta sau
intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din
contract.
e) Caracter succesiv: Prestatiile prevazute in contract sunt esalonate in timp.
f) Caracter de adeziune: acest lucru inseamna ca desi este redactat si imprimat
de asigurator, la el a aderat asiguratul (la unele asigurari asiguratorul
intocmeste polite de asigurare ori le accepti ori le refuzi-, iar la altele se
elaboreaza o oferta pe care o negociezi).
g) Caracter de buna credinta: presupune ca executarea acestuia sa se faca cu
buna credinta de catre parti.

Principii de functionare a contractului de asigurari de bunuri:

1. Principiul despagubirii: contractul de asigurari nu despagubeste mai mult

decat valoarea pagubelor suferite de asigurat. Se reduce riscul subiectiv prin
indepartarea interesului pentru profit al asiguratului. D<=P!!
2. Principiul interesului asiguratului: O persoana are interes asigurabil daca
producerea evenimentului asigurabil poate cauza o pierdere financiara sau un
prejudiciu persoanei respective
3. Principiul subrogatiei: se aplicat atunci cand asiguratorul este obligat prin
polita de asigurare sa despagubeasca o dauna produsa din culpa unei terte
persoane.
Criterii de clasificare a asigurarilor (L 273/2015)

1. Dupa obiectul de activitate

a) asigurari de viata (pe termen mediu si lung)
Acestea pot fi clasice sau cu componenta investitionala.
CLASICE: de supravietuire, de deces, mixte de viata, anuitati, de casatorie,
de nastere, pentru vatamare corporala
UNIT LINKED: ceea ce este diferit fata de asigurarile clasice este ca avem si
pachete investitionale care se aleg de catre asigurat din ofertele puse la
dispozitie de asigurator. SA se converteste in unitati de fond.
b) asigurari generale (non-viata): accidente, sanatate, vehicule,nave, bunuri
aflate in tranzit, incendiu
2. Dupa domeniul la care se refera:
a) Asigurari de bunuri
b) De persoane
c) De raspundere civila
3. Dupa forma juridica:
a) Asigurari obligatorii
b) Asigurari facultative
4. Dupa felul raportului ce se stabileste intre asigurat si asigurator:
a) directe
b) indirecte (reasigurari)

II. Elemente tehnice ale contractului de asigurare

1. Asiguratorul

Este PJ care, in schimbul unei prime de asigurare incasate de la asigurati, isi

asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse, de a plati SA la producerea
unui anumit eveniment in viata persoanei asigurate sau de a plati o despagubire
pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde in fata legii fata de terte persoane.
Aceasta poate fi SA sau societate de tip mutual (STM)

Diferente:

a) SCOPUL (SA-obtinere de profit, STM- intr-ajutorarea membrilor)

b) La SA persoanele care contribuie la constituirea fd de asigurare nu sunt
cunoscute de asigurator pana la momentul semnarii politei. In schimb, la STM
asiguratii sunt membrii societatii respective
c) PA se stabileste la momentul semnarii si nu se va modifica in cazul SA, iar la
STM se plateste o cotizatie anuala anticipata care se poate modifica pe
parcurs in functie de cuantumul despag.
 2. ASIGURAT

Este o PF sau PJ care are un contract de asigurare incheiat si care are interes
asigurabil in legatura cu bunul(urile) asigurat(e). In principiu, asiguratul plateste PA,
dar nu intotdeauna!

3. CONTRACTANTUL

Este o persoana care incheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc
privind o alta persoana ori pentru bunurile sau activitatile acesteia si se obliga fata
de asigurator sa plateasca PA

4. BENEFICIARUL

Este persoana care are dreptul sa incaseze indemnizatia de asigurare. Pentru

asigurarea de bunuri asiguratul sau contractantul poate fi beneficiarul, iar
eventualele motive de neacordare a despagubirii pot provenii in principal din
situatiile prevazute la excluderi sau la reziliere de contracte.
La asigurarea de raspundere civila beneficiarul NU trebuie sa fie cunoscut
catre asigurat in sensul de a avea o intelegere prealabila cu acesta in ceea ce
priveste producerea unui risc asigurat. Altfel, asiguratorul fie poate sa nu acorde
despagubirea, fie sa rezilieze contractul, fie sa il actioneze in instanta pe asigurat
pentru o astfel de neintelegere cu beneficiarul.
La asigurarile de persoane nu exista restrictii in ceea ce priveste atat
desemnarea uneia sau a mai multor persoane in aceasta calitate de beneficiar, cat
si in ceea ce priveste momentul la care se face aceasta desemnare. Desemnarea se
poate face: la momentul semnarii contractului, pe parcurul derularii, prin testament,
daca nu este desemnat, mostenitorii din testament devin beneficiari.

5. INTERMEDIARII IN ASIGURARI
5.1. Brokeri de asigurari

Doar PJ autorizata care negociaza pentru clientii sai, PF sau PJ incheierea

contractelor de asigurare sau de reasigurare SI acorda asistenta inainte si pe durata
derularii contractului, in legatura cu regularizarea daunelor.

5.2. Asistenti in brokeraj

Pot fi PF sau PJ si primesc o imputernicire in legatura cu un mandat de

brokeraj si, sub acoperirea contractului de raspundere profesionala a brokerului in
cauza, trebuie sa intreprinda anumite activitati necesare pentru ducerea la
indeplinirea a mandatului de brokeraj.

5.3. Agentul de asigurare

Este o PF sau PJ imputernicita in baza autorizarii unui asiugrator ori

reasigurator sa incheie (NU negociaza NU acorda asistenta ) in numele si in contul
asiguratorului contracte de asigurare ori de reasigurare cu tertii, conform conditiilor
stipulante in contractul de mandat (nu exista libertate totala); nu are calitatea de
asigurator/ reasigurator, broker.

5.4. Subagentul

Sunt PF care au calitatea de angajati cu contract de munca cu PJ si care

actioneaza in numele acesteia (ag. de asigurare).

5.5. Agentul de asigurare subordonat

Este PF sau PF care, pe langa activiatea principala, intermediaza in numele si

in contul unuia sau mai multor asiguratori produse complementare unor produse
furnizate de institutia de credit si IFN care actioneaza pe o piata reglementata.
Astfel se desfasoara activitatea de bancassurance. NU negociaza, NU consiliaza, NU
te ajuta in momentul producerii riscului.

6. CONTRACTUL DE ASIGURARE

Asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar aceasta se obliga ca

in cazul producerii riscului asigurat sa plateasca o indemnizatie asiguratului,
beneficiarului sau, dupa caz, tertului pagubit.

7. RISCUL ASIGURAT

Reprezinta evenimentul neprevazut care poate afecta bunurile, capacitatea de

munca sau viata asiguratului. De asemenea se mai poate definii ca fiind
probabilitatea de producere a unui eveniment sau proportie a raspunderii asuate de
catre asigurator. Pentru a fi risc asigurat (CUMULATIV):

sa fie posibil de realizat

Caracter intamplator
Inreg statistic
producerea evenimentului nu e conditionat de ideea ca asiguratul trebuie sa
faca ceva

8. SUMA ASIGURATA

Reprezinta parea din VR a bunului pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in
cazul producerii evenimentului pentru care s-a incheiat asigurarea. In functie de ea
se stabileste PA. Ea este cel mult egala cu VR si ni se da mereu in probleme. SA<=
VR exceptie pt asigurarea bunurilor in timpul transportului.

9. VALOAREA REALA
Se poate estima fie pe baza valorii de piata a bunului, fie pe baza valorii de inlocuire
a bunului.

10.PRIMA DE ASIGURARE

Reprezinta suma de bani datorata de asigurat (sau contractant) pt acoperirea

impotriva riscurilor de care beneficiaza.

PA= Cp* SA

11.DURATA ASIGURARII

Este perioada de valabilitate a contractului. La asig de bunuri durata=1 an; dupa

24h de la semnarea contractului si plata primei intra in vigoare asigurarea. Inch
contractului la ora 0 a ultimei zile din perioada asigurata.

12.PAGUBA (dauna)

Reprezinta pierderea financiara efectiva suferita de asigurat ca urmare a producerii

unui risc asigurat.

13.DESPAGUBIREA

Este partea din paguba pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea. D<=P
Nu exista D negativa!

14.FRANSIZA

Este partea din paguba care ramane in sarcina asiguratului. Daca nu exista fransiza-
> PA mare, iar daca exista PA este mic. Exista:

Fd (deductibila): se deduce din paguba

Fa (activa): actioneaza ca un prag. : P>Fa -> Calculez D, altfel D=0

Fd=cota Fd
*SA
Fa=cota Fa *SA

15.EXCLUDERI

Reprezinta situatiile in care nu se acorda D, dar contractul de asigurari ramane

valabil.

16.REZILIERE
Situatiile in care contractul de asig se desfiinteaza din cauza nerespectarii
obligatiilor de catre una/ambele parti.

III. Principii de calcul a daunei

1. Principiul primului risc (PPR)

Verificam restrictiile:
D<= P ;
D<=
SA

D<=VR

Se aplica atunci cand SA=VR si nu exista F. De aici rezulta ca D=P.

Asiguratul achita PA mai ridicata comparativ cu PRP, dar va beneficia de D mai
mare, contractul fiind sinalagmatic. Platesti mult, primesti mult).

2. Principiul raspunderii proportionale (PRP)

Se verifica restrictiile de mai sus. Se utilizeaza atunci cand SA<VR si nu

SA
exista F. De aici rezulta ca D=P* VR .Asiguratul achita PA mai redusa, dar va

beneficia de D proportional mai mica, contractul fiind sinalagmatic. Platesti putin,

primesti putin).

3. Principiul raspunderii limitate (PRL)

D se acorda doar daca P>F si SA=VR si exista F. F este redusa fiind stabilita
ca valoare absoluta sau ca procent pt a responsabiliza asiguratul care suporta
singur o parte din P, dar si de a absolvi asiguratorul de plata D reduse care sunt
numeroase (spargere geam, furt oglinda etc).

Fd: D= P-Fd, cand

P>Fd

Fa: D=P, cand P>Fa

COMBINATIE DE PRINCIPII

SA SA
Daca SAVR si exista F -> din PRL+PRP ca Fd: D= (P* VR )-Fd . Fa: D= (P* VR

), DACA P>Fa

Coasigurarea
 Este folosita doar pentru bunuri de valori mai, pot fragmenta D, aplicand PRP
in functie de cat a constituit fiecare la asigurarea bunului si reprezinta operatiunea
prin care 2 sau mai multi asiguratori isi asuma raspunderea pentru un bun asigurat.
Dpartiala<=SA, Dpartiale=P.

Reintregirea SA

Reprezinta dreptul, dar nu obligatia sa revina la SA initiala. SA scade odata cu

cuantumul D si acest lucru NU SE APLICA la RCA. D<P<VR. SAramasa=SAinitiala-Dplatita

Daca asiguratul doreste, se poate reveni la SAinitiala dupa refacerea bunului,

prin plata unei PA suplimentare. PAsupliment=Cp*Dplatita*nr de luni ramase

OBS: Atunci cand avem PA neachitata, dupa ce calculam D, facem D efectiva.

Defectiva=D-
PAneachitata

IV. Asigurarea facultativa a locuintelor

1. Obiectivul asigurat:
locuinte
dependinte
bunurile mobile si imobile din locuinta
2. Riscurile asigurate:
Riscuri de baza (FLEXA): incendiu, trasnet, explozie, cadere de corpuri
Riscuri aditionale: furt, vandalism, refulare de apa, cutremur, diverse riscuri
atmosferice

3. Fundamentarea VR a locuintei/bunurilor

VR: V (valoare de inlocuire) sau VP (valoare de piata)

a) Se fundamenteaza VR pe baza V (valoare de nou), unde VR=V-uzura ,

Uzura=cota uzura * V

4. Identificarea tipului de paguba:

a) PAGUBA TOTALA:
 bunul este distrus intr-o asemenea masura incat refacerea/inlocuirea
partilor componente NU mai este posibila, si nu au rezultate resturi ce
se pot valorifica
Bunul este distrus intr-o asemenea masura incat dpdv tehnic repararea
mai este posibila, dar dpdv economic este prea costisitoare pt
asigurator.

Avem Paguba totala daca: (Chelt de reparatii-uzura)>(VR- recuperari)

b) PAGUBA PARTIALA:
bunul este distrus intr-o asemenea masura incat repararea este
posibila atat dpdv tehnic cat si dpdv economic.

Pt=VR-valoare resturi
Ppartiala=Chelt reparatii-uzura pt partea
distrusa-resturi
In limita SA se mai pot despagubi:
chelt de prevenire a pagubelor ce ar putea fi provocate de orice eveniment
asigurat iminent
chelt de limitare a efectelor unui risc asigurat
chelt pt indepartarea urmarilor unui eveniment asigurat

EXCLUDERI !!!-exemple

Cladiri si bunuri din acestea construite in zone in care autoritatile au interzis

acest lucru prin acte publice comunicate asiguratului
cladiri pentru care nu exista autorizatie de constructie sau pentru pagubele
care au crescut pentru ca nu s-a respectat aceasta autorizatie
Element tehnic: paguba indirecta nu se despagubeste (scade valoarea
bunului dupa incident)
Bani, hartii de valoare, obiecte
nu se acorda despagubire daca in legatura cu evenimentul asigurat s-a
deschis o ancheta de politie/procedura penala pana la finalizarea
anchetei/procedurii.
Daca PAD nu poate fi inclusa in polita, asiguratorul din polita facultativa va
acoperi doar despagubirea ce depaseste suma ce ar putea fi primita prin
polita obligatorie, chiar daca asiguratul/benef nu este despagubit din polita
obligatorie. (facultativa completeaza PAD)

V. PAD

Riscuri asigurate: cutremur, alunecari de teren si inundatii.

PAID este polita de asigurare pentru locuinte; grup de asiguratori ce au voie

sa incheie PAD.
Daca la asigurarea facultativa puteam avea toate principiile si combinatiile, la PAD
avem doar PPR.
Suma asigurata care poate fi acordata este echivalentul in lei, la cursul BNR
de la data incheierii contractului de asig obligatorie astfel: 20.000EUR pt locuinte de
tip A (PA=20eur), respectiv 10.000EUR pentru loc de tip B (PA=10eur).
OBS: Daca se incheie azi PAD-ul, el intra in vigoare peste 5 zile de la plata primei
ceea ce inseamna ca D=0 daca dezastrul vine dupa 3 zile.
Polita facultativa merge cu proprietarul, in schimb PAD merge cu locuinta si
nu se dau banii inapoi la vanzarea casei.

VI. PAD VS. AFC !!!

Asemanari si deosebiri:
1. Riscuri asigurate : Comun: cele 3 riscuri
PAD: 3 riscuri asigurate
AFC: riscuri de baza si riscuri optionale
2. Asigurator:
Cu drept de a incheia PAD
Restul (pot incheia facultativ, dar nu PAD
3. Suma asigurata
Fixa la PAD in functie de tipul de locuinta
Variabila in functie de declaratia asiguratorului si in limita VR a locuintei
4. D<SA la ambele
5. Principii: comun: PPR
La PAD doar PPR (obligatoriu)
la AFC toate principiile +combinatii (PPR este optional)
6. Asigurarea dependintelor +bunuri din locuinta
PAD: nu se asigura dependintele
AFC: se pot asigura depend+bunurile
7. Criteriile de stabilire a SA(sau VR)
PAD: materialul de constructie
AFC: zona, materialul de constructie, gradul de uzura
8. Nu exista VR in PAD, iar in AFC exista
9. Cota de prima:
PAD: fixa, respectiv 0.1%
AFC: variabila
10.Perioada de valabilitate:
12 luni la ambele
11.Inceputul si incetarea raspunderii asiguratorului
PAD: inceputul este de la 0:00 a zilei urmatoare cele in care s-a platit PA,
incetare: ora 24:00 a ultimei zile de valabilitate
AFC: de la momentul riscului, incetare: ora 24:00 a ultimei zile de
valabilitate
12.Recuperarea unei parti din PA
PAD: nu se poate recupera o parte din prima
AFC: se poate recupera doar daca nu s-au dat despagubiri
 13.Termen de plata penalitati de intarziere pt despagubire: asemanare: pentru
ambele se calculeaza penalitati care se platesc persoanei asigurate in
conditiile si in cuantumul stabilite de ASF
PAD: minim 15 zile
AFC: 30 zile
14.Excluderi:
PAID este indreptatita la excluderi
15.Pentru ambele asiguratul se obliga sa plateasca PA, iar asiguratorul sa
plateasca despagubirea rezultata in urma producerii riscului asigurat
16.Reintregirea SA
PAD: obligatoriu, prin plata unei PA suplimentare care se retine din
despagubirea datorata.
AFC: facultativ

VII. Asigurarea navelor maritime si fluviale

Tipuri de polite (riscuri acoperite):
1. Tip A: pierdere totala,avarii si raspundere pentru coliziuni
2. Tip B: pierdere totala, avarie comuna, raspundere pentru coliziuni
3. Tip C: pierdere totala, avarii
4. Tip D: pierdere totala, avarie comuna
5. Tip E: pierdere totala
Aici putem avea avarie(paguba) comuna sau particulara, totala sau partiala.
Orice paguba in afara de cea totala NU se despagubeste! (la nava).
Avarie comuna: paguba sau chelt extraordinara facuta in mod intentionat si
rational de catre comandantul navei pt salvarea intereselor tuturor participantilor la
expozitia maritima (ex: reparatii la nava in portul de refugiu cel mai apropiat).
Aceasta priveste nava +marfa.
Cheltuieli care intra in AC:
reparatii la nava in portul de refugiu
chelt de tractare a navei pana in portul de refugiu
diverse ch judecatoresti facute in portul de refugiu (taxa de cautiune, diverse
costuri legale etc)
alte ch portuare in portul de refugiu (taxe portuare)
ch cu salariile personalului navigant pe durata cu care s-a perlungit expeditia
maritima ca urmare a producerii evenimentului asigurat (nu toata suma
aferenta salariilor, ci doar acele ch)
ch de intretinere a echipajului si combustibilul consumat pe durata cu care s-
a prelungit exped
ch de dispasa (obligatoriu)

Cheltuieli care NU intra in AC:

reparatii la nava efectuare in alt port decat cel de refugiu SAU reparatii ca
urmare a unui eveniment asigurat care sa nu fie afecteze interesele navei si
ale marfii
comisioane si dobanzi
 orice ch facuta la destinatie
pretentii la daune materiale SAU morale din partea proprietarului navei sau a
bunurilor transportate ca urmare a intarzierilor cauzate de evenimentul
asigurat
Etape la AC:
a) Calculam AC
b) Calculam coeficientul de AC (cAC)
AC
CAC= valoare salvata nava+ valoare salvata marfa

Valoare salvata nava= VRnava-Dplatita

Valoare salvata marfa= VRmarfa-Dplatita
Dtotala nava=DACnava+DAPnava
Dtotala marfa=DACmarfa+DAPmarfa

c) AC ce intra in nava

ACnava=CAC*val salvata nava

ACmarfa=CAC*val salvata marfa

Avarie particulara: paguba adusa unor bunuri, consecinta directa a fortei majore
a unei erori de navigatie SAU a unor vicii proprii bunurilor respective. Aceasta
priveste ori doar nava ori doar marfa. Nu e facuta intentionat si nici rational.

Paguba totala=VRnava-
recuperari

VR=Val de inlocuire - uzura

Se mai considera Ptotala si situatiile in care nava este disparuta in mare si au
trecut >180 zile(>0.5) de la ultima comunicare cu nava. Avem Paguba totala daca:
1. Ptotala economica=Ch reparatii-uzura-recuperari >= VR recuperari
2. Ptotala economica= ch reparatii>=75%SA

Paguba partiala= ch reparatii +ch materiale+ch de de demontare-recuperari

Excluderi la asig navei(altele fata de cele indirecte care-s valabile):

a) ch de scoatere si indepartare a navei din mare/ocean

b) ch de intretinere si salarii aferente echipajului navei, cu exceptia celor care
intra in AC
c) Pt pagube materiale la marfa/la bunurile personale aflate pe nava asigurata si
pt vatamari corporale SAU decese ale persoanelor aflate pe nava asigurata
d) pt pagubele suplimentare datorate faptului ca asiguratul nu a luat masuri de
limitare a pagubei pt partea de baguba astfel produsa
 e) daca asiguratul nu a instiintat in scris asiguratorul despre producerea evenim
asigurat si a procedat la repararea navei inainte de inspectia de risc facuta de
reprezentant asiguratorului navei.

VIII. Asigurarea CASCO

1. Obiectul asigurarii:
Autovech destinate transporturilor de persoane: autoturisem, autobuze,
autocare etc
Autovech destinate transporturilor de bunuri: autocamioane, autofurgonete,
tractoare rutiere
Autovech construite sau echipate pt diverse destinatii speciale: pt stingerea
incentiilor, autosanitare, automacarale, autogunoiere etcc
remorcile auto trase de un autovech din cele de mai sus

!! Nu pot fi asigurate autovech care nu sunt inmatriculate potrivit dispozitiilor legale

din RO

2. Riscuri asigurate:
Diverse accidente
Furt: autovech, componente ale acestuia
vandalism
calamitati naturale
incendiu si/sau explozie
3. Tipuri de polite:
Casco simpla: incendiu+explozie+furt+accidente diverse
Full-casco: riscuri casco simpla+vandalism+calamitati+ch tractare pana la
cel mai apropiat service+ch transport pers din vech avariat pana la destinatie

OBS: Si aici avem paguba totala si partiala, calculata ca mai sus.

IX. CASCO VS RCA

1. RCA este asigurare obligatorie, Casco este asigurare facultativa
2. Despagubirea
RCA: se plateste persoanelor pagubite de asiguratul pentru care s-a incheiat
polita
CASCO plateste despagubiri asiguratului Casco
3. Acoperire teritoriala:
RCA: Romania (se extinde prin cartea verde)
Casco: internationala
4. CASCO poate conine clauze suplimentare care extind acoperirea de baz
pentru evenimentele de avarii i furt pe cnd polia RCA are un coninut
standard, prevzut prin lege.
5. Sumele asigurate la RCA sunt fixe stabilite prin lege pe cnd la CASCO ele se
stabilesc pentru fiecare vehicul n parte n funcei de valoarea de nou sau
valoarea de pia a acestuia.
6. Ambele se refer la evenimente asigurate produse de vehicule
 X. Asigurarile de persoane

Au ca obiect garantarea platii unei indemnizatii de asigurare (despag) de

catre asigurator in cazul producerii unui eveniment legat de PF a asiguratului si
anume: vatamare corporala, imbolnavire, deces, supravietuire.
SA se stabileste in mod forfetar de catre asigurat, in functie de nevoiesi
posibilitatile sale financiare.
1. Asigurarile de supravietuire:
Asiguratorul de angajeaza sa plateasca asiguratului, la expirarea contractului,
indemnizatia de asigurare, cu conditia ca acesta sa fie in viata la expirarea
contractului. Tot aici, exista si asig de renta, adica indemnizatia de asigurare se face
sub forma de plati periodice cu titlu de renta .
2. Asigurarile de deces:
Protejeaza asiguratul impotriva riscului de deces. Cum decesul este un
eveniment viitor si sigur, dar incert ca data, pentru a beneficia de o asemenea
protectie, asiguratul se angajeaza sa plateasca prime toata viata. Asigurarea de
deces incheiata pe termen limitat, obliga pe asigurator sa achite suma inscris in
contract daca decesul asiguratului a avut loc in perioada de valabilitate a
contractului.
3. Asigurarile mixte de viata
Produs care acopera ambele riscuri (de deces si supravietuire), ceea ce
inseamna ca in cazul decesului, beneficiarul asigurarii intra in posesia sumei
asigurate, iar in caz de supravietuire, asiguratul incaseaza personal suma asigurata.
De asemenea, aici si primele de asigurare sunt mai mari pt ca avem atat prime pt
deces cat si pentru supravietuire.
4. Asigurarile de accidente
Urmaresc protejarea PF de consecintele unor evenimente nefaste
neprevazute care la afecteaza viata, integritatea corporala sau capacitatea de
munca. Pers accidentate primesc indemnizatie de asigurare pt acoperirea chet de
ingrijire medicala, refacere si compensarea pierderii de venit. In caz de invaliditate
permanenta, asiguratorul datoreaza intreaga SA sau o parte din ea, in fctie de
gradul de invaliditate.
5. Asigurarea de boala
Protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporara de munca
determinata de boala.
6. Asigurarea de sanatate permanenta(practicata in Marea Britanie):
Urmareste sa elimine saracia adesea asociata cu o incapacitate de munca de
durata provocata de un accident sau de o boala. Primele se platesc anual si de
obicei nu se modifica de la un an la altul. Daca a suferit pierderea capacitatii de
munca in urma unei boli sau accident, are dreptul la o indemnizatie de asigurare
care se acorda periodic atat timp cat se mentine starea de incapacitate, ori pana
cand se pensioneaza sau decedeaza.
Asigurarea de nuptialitate: daca se insoara inainte de o anumita varsta
Asigurarea de natalitate: daca i se naste copilul inainte de o anumita varsta
 Asigurarile de persoane sunt facultative, PA se plateste anticipat.
XI. Reasigurari

Retinerea este acea parte din SA din riscul asumat sau din dauna probabil pe care
reasiguratul o pastreaza pt sine. Raportarea retinerii la diversi indicatori are
legatura cu particularitatile fiecarui tip de reasigurare in parte (proportionala sau
neproportionala). Mod de calcul a retinerii:
a) Procent din SA
b) Marime absoluta prin raportare la SA
c) marime absoluta din dauna inregistrata
d) procent din volumul primelor de asigurare incasate

A. CRP (Reasigurare proportionala): SA; %

Caracteristici: -> raportare la SA (diferenta este fundamentala fata de CRN in sensul
ca la CRN raspunderile partilor se exprima prin raportare la dauna
Proportiile raspunderilor se preiau si la impartirea primelor si a daunelor intre
parti (reasigurat si reasigurator)

Tipuri de CRP:
a) CRP Cota-parte:
nu indeplinesc asa bine conditiile contr de reasig
Retinerile partilor se exprima in procente din SA
Aceste procente se preiau la impartirea primelor si a daunelor intre
parti
b) CRP excedent de SA
Retinerea reasiguratorului se exprima in suma fixa denumita si plin
de conservare si tot ceea ce depaseste acest nivel se propune spre
cedare in reasigurare
raspunderile reasiguratorilor se exprima in multipli sau subdiviziuni
de plin de conservare
raspunderile reasiguratorilor reprezinta excedentul de SA si
acesta poate fi exprimat in scara-excedent I, II, III etc, excedentul II
fiind suma de depaseste exced I etc
Corespunde mai bine intereselor reasiguratului pt ca riscurile de
valori mici raman in sarcina sa.
Cota reasigurat= plin de conservare/SA totala
Cota reasigurator= excedent de SA/SA totala
c) CRP Mixta !!
Este o imbinare dintre reasigurarea cota-parte si excedent de SA
Din SA, reasiguratul retine in sarcina sa o anumita cota, restul il cedeaza in
reasigurare in cadrul sectiunii cota-parte. Ceea ce ramane neacoperit prin
reasigurare in acest sistem se reasigura pe principiul Excedent de SA.

Clauze specifice inserate in CRP:

 Comisionul de baza: are drept scop participarea reasiguratorului la acoperirea
unei parti din ch de achizitie si administrare ale reasiguratului.

CB=%*PRC (suma reasiguratorului)

Rata daunei =daune/prime*100
Comision aditional:
a) %*PRC, daca rata daunei efectiva(se poate calcula) <rata daunei estimata (se
da)
b) %(diferentiat)*PCR, daca rata daunei efectiva se afla in anumite intervale de
valori
Caditional= 5%, daca R defect<30%, 2% daca Rdef 30%<=Rdef<60%, 1% daca
60%<Rdef<80%
c) %*PRC(Rd estim-Rd efectiva)

B. Reasigurare neproportionala (CRN): dauna

Tipuri de CRN:
CRN excedent de dauna
Retinerea=prioritate, se raporteaza la volumul daunei probabile, acoperirea pe risc
(contr WXL) sau pe eveniment (contr XL)
CRN oprire de dauna
Reasiguratul se angajeaza sa acopere din daunele produse in timpul anului o suma
echivalenta cu un procent din primele incasate, iar reasiguratorul(torii) sa suporte
ceea ce depaseste acest nivel. Se foloseste metoda costului arderii pentru a stabili
cuantumul PCR.
Costul arderii (CA)=daune/prime* 100/180 -> prin acest calcul se va determina
partea din PA cedata reasiguratorului (PCR)
Daune: rep o medie a volumului daunelor inreg in ramura in ultimii 5 ani.
Prime: vol mediu al primelor inregistrate in ramura in ultimii 5 ani

Rezerva de prime: nr zile perioada neexpirata/total per valabilitate contract *PBS;

pun banii de-o parte pt vremurile grele care vor veni
Rezerva de egalizare: la inch ex financiar.Daca avem profit punem bani pt pierderi
Regalizat=PBS*3.5%
Rezerva de daune