LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DE MASINI

MIOVENI
JUDETUL ARGES

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE
PROFIL TEHNIC

CALIFICAREA:
TEHNICIAN TRANSPORTURi

INDRUMATOR: ABSOLVENT:
PROF. Aurel Serban
CLASA a XII a
1
 Tema
:
MAINI DE ASCUTIT.
NTREINERE I
REPARARE

NDRUMTOR:

Elev
:
Clas
a:

201
7

2
 2.CUPRINS
1.Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4.Clasifcarea masinilor de ascutit

9

5.Descrierea si functionarea masinilor de ascutit 10

6.Intretinerea si repararea masinilor de ascutit 22

6.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 22

6.2. Procesul tehnologic de reparare 23

6.3.Tehnologia de reparat a masinii de ascutit plan 28

7 Norme de tehnica securitatii muncii 30

7.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin ascutire 30

10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere 31

8.Bibliografie 32

9.Anexe 33

3
 3.ARGUME
NT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc
abiliti, cu- notine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie
transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin
posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii
inrudite.
Fiecare dintre califcrile profesionale naionale necesit
uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale.
Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen
generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel
european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea
abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional (
S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele
competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost
concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie
pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n
societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul
vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele
societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se
angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc califcate n conformitate cu
standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe
strategii moderne de predare i eval- uare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfurasarcini non-rutinierecare implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-
ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe
activiti practice care i stimu- leaz i creativitatea. Orice activitate
creativ va duce la o lrgire semnificativ a ex- perienei i la aplicarea
contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE ASCUTIT PLAN.INTRETINERE

4
SI REPARA- RE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifce pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o
uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componen-

5
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
forma, di- mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita
valoare a acestor modifcari apare o inrautatire brusca a insusirilor de
exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt
care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de
reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta califcare.
Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea
prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice im-
portante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in
acelasi timp, pen- tru alte lucrari, un mare numar de muncitori
califcati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor,
utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor afate in frecare.
Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de
proprietatile fizico-mecanice si chimice ale stra- turilor superficiale ale
metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relati-
va de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre
ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu
impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care
se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari
relative, precum si din ca- uza asa-zisei oboseli a straturilor superfciale
ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este
caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice,
reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini,
utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de
frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot f distruse si scoase din
uz atit datori- ta cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte
constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu
6
 corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact
ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului
de ungere pe suprafete de frecare;

7
 rezistenta si rigiditatea insufcienta a pieselor si montarea sau
reglarea inco- recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune
conditii maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea
sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea
duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se
realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea
rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabi- lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si
calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de
precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in
raport cu ghidajele batiuri- lor.reducerea preciziei geometrice a
batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de

competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

8
 4.PRELUCRAREA PRIN
ASCUTIRE
4.1.GENERALIT
ATI
DEFINITIE
:
Ascutirea este operaia de prelucrare mecanic prin achiere pe
maini-unelte de fre-zat, cu scule numite freze.
Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru
prelucrarea su-
prafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin ascutit

n cazul frezrii, micarea principal de achiere este executat
de scul, iar micarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de
scul).
Regimul de achiere la ascutit este caracterizat de:
1. adncimea de achiere(t);
2. avansul de achiere(s);
3. viteza de achiere(v).
Adncimea de achiere este stabilit n funcie de mrimea adaosului
de prelucra- re i numrul de treceri adoptat. La ascutit se urmrete ca
9
ntregul adaos de prelu- crare s fie nlturat ntr-o singur trecere.
Dac condiiile de precizie i calitate a su- prafeei sunt ridicate,
adaosul de prelucrare se ndeprteaz n dou faze: ascutit de
degroare i ascutit de fnisare.

10
 Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere
Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de
achiere v. Mrimea vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul
unor relaii experimentale sau se alege din normative n funcie de:
schema de lucru adoptat;
natura i materialul sculei;
materialul de prelucrat .

Ea se exprim n [m/min].
Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele
principal al
mainii cu relaia:

[rot/min]

unde:
v-viteza de achiere;
D-diametrul sculei achietoare.
Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies.
Viteza de avans se determin din relaia :

[mm/rot]

unde:
s-avansul de lucru;
z-numrul de dini;
11
 sd-avansul pe dinte;
w-viteza de achiere.
Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n
acest fel se asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se
verific funcie de re- zistena mecanismului de avans al mainii de
ascutit i funcie de rigiditatea dornului port-frez.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a
stratului de achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere
consecutive, generate de doi dini alturai, msurat n direcia
avansului de ascutit.

4.2.METODE DE
ASCUTIRE
Prelucrarea prin ascutit poate fi realizat n contra avansului (B)
sau n sensul
avansului (A).

Fig.4.3.Metode de
ascutit
La ascutita n sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea
ce face ca o-
curile s fie mai mici;
jocul dintre fancurile fletului urubului conductor i piuliei din
lanul cine- matic al micrii de avans este preluat de
componenta orizontal FH , care este ndreptat n sens contrar
avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe
12
 orizontal;

componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice

semifabricatul de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel
vibraii pe vertical, care influ- eneaz negativ calitatea
suprafeei prelucrate ;

13
 uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c
tiurile lucreaz totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu
ca n cazul frezrii n sensul avansului, la care dintele ia contact
de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat, care poate avea pe ea
oxizi, impuriti sau crust dur
La ascutita n sensul avansului :
achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de
achiere la an-
gajare find maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri;
componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii,
eliminnd posi- bilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb
masa fiind mai ncrcat, trebuie s fe bine susinut n consol;
componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul
avansului i tinde s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate
prelua jocul din cupla cinematic urub-piuli, motiv pentru care
pot s apar vibraii n plan orizontal;
ascutita n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de
fnisare sau de ascutit rapid.

5.MASINI DE
ASCUTIT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE
ASCUTIT
Maini-unelte de ascutit
n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de ascutit
pot fi:
universale;
verticale;
orizontale;
speciale (longitudinale, pentru ascutit filet, roi dinate etc).

14
15
 Fig.5.3.Masina de ascutit universala de
sculerie

Fig.5.4.Masini de ascutit plan

6.TIPURI DE
FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de
vedere con- structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz
16
se numesc freze mo- nobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc
freze cu dini montai).

17
Fig.6.1.Freza monobloc Fig.6.2.Freza cu dinti montati
Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor
plane pe mai- nile de ascutit orizontale. Ele pot avea dini drepi sau
nclinai . Cele cu dini nclinai lucreaz n condiii mai bune, deoarece
achierea decurge mai linitit. Pentru di- mensiuni mari de freze,
construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai. Aceast soluie
permite construirea corpului din oel de construcie, iar dinii a-
chietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi metalice, ceea ce
reduce sim- itor costul sculei.

1.Frez deget
2.Frez cilindric cu dini
elicoidali
3.Frez modul disc
4.Frez deget
5.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale
(coad de rndunic)
9.Frez deget pentru profilare
10.Frez pentru canale
n T
11.Frez conic
12.Frez pentru canale
13.Frez deget

Fig.6.3.Tipuri de freze

18
 7.MASINI DE ASCUTIT
PLAN
Maina de ascutit longitudinal
Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n mas,
se utili- zeaz maini de ascutit longitudinale, prevzute cu mai multe
capete de ascutit, ca-re asigur o productivitate foarte mare prin
prelucrarea simultan a mai multor su- prafee. Aceste maini mai
poart i denumirea de maini de ascutit portal.

Fig.7.1.Masina de ascutit
longitudinala
n figura 7.1. este reprezentat maina de ascutit longitudinal.
Piesele de prelu- crat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de
avans longitudinal de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt
fixate n capetele de ascutit 5 i execut micarea principal de
achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina de ascutit portal
(longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n funcie
de poziia suprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este
executat de scula achietoare, prin capul de ascutit respectiv, care
poate executa o micare de avans de-a lungul ghidajelor verticale sau
de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maini de fre- zat
longitudinale, capetele de ascutit se pot nclina putndu-se prelucra
astfel piese cu suprafee nclinate.
19
 Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz
masa ver- tical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot
monta diferite dispozitive i accesorii, cum este, n cazul de fa, masa
orizontal . La partea superioar a batiului

20
sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia
necesar capul
de ascutit , mpreun cu arborele principal .
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a
arborelui ;
2. micarea de apropiere II a capului de ascutit se blocheaz apoi pe
ghidaje;
3. micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii;
4. micarea de avans longitunal III, efectuat de masa .

Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi

executate manual i automat. Celelalte micri de potrivire se execut
manual.

Fig.7.2.Masina de ascutit longitudinala

tip portal
Acest tip de main-unealt este destinat prelucrrii suprafeelor
plane, orizon- tale, verticale sau nclinate, la piese de dimensiuni mari
21
avnd o dimensiune domi- nant (lungimea) spre exemplu ghidajele
de pe batiurile mainilor-unelte. Masa de lucru execut o singur
micare de avans, longitudinal (de unde i denumirea
mainii), fiind total rezemat pe ghidajele batiului, pe toat lungimea
cursei.

22
 Rigiditatea maxim a sistemului tehnologic, asigurat de aceast
construcie specifc, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru
concomitent cu obinerea unei caliti superioare a suprafeelor
prelucrate.
Prin echiparea mainii cu mai multe capete de ascutit i utilizarea
simultan a aces- tora se asigur o productivitate ridicat; de
asemenea, suprafeele prelucrate n acest mod, la aceeai prindere a
piesei pe masa mainii, ndeplinesc mai bine condiiile de precizie n
ceea ce privete poziia relativ dintre ele fa de cazul n care
prelucrarea s-ar face n mod obinuit, din mai multe prinderi succesive.
Pentru a satisface diferitele necesiti practice, s-au conceput mai
multe variante
constructive ale mainii de ascutit
longitudinal.
Dintre acestea, n fgura 7.2. este prezentat maina de ascutit
longitudinal de tip portal, cu doi montani echipat cu patru capete de
ascutit (dou orizontale i dou verticale).
Masa de lucru 3 se deplaseaz pe ghidajele batiului 1, n
micarea de avans
longitudinal
II.
Pentru asigurarea rigiditii sistemului tehnologic, oricare ar f
poziia
de lucru, lungimea batiului este dubl fa de lungimea mesei de
lucru. Pe ghidajele montanilor 2 se deplaseaz cele dou capete de
ascutit orizontale, 4 i traversa mo- bil V, prin micrile de
poziionare III, respectiv VI.
Capetele de ascutit verticale 6 execut micarea de avans
poziionare IV pe ghidajele traversei i micarea de poziionare
unghiular VII, aceasta din urm permind prelucrarea suprafeelor
nclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9 permit executarea
micrilor de poziionare V, pentru stabilirea distanei dintre su-
prafeele prelucrate sau pentru ptrunderea sculelor la adncimea de
achiere dorit.
Batiul mainii, mpreun cu montanii i cu traversa de rigidizare 7,
formeaz un ca-
dru nchis i
rigid.
Fiecare cap de ascutit reprezint o unitate cinematic
independent, cu reglarea turaiei arborelui principal prin cutie de
viteze. Sistemul cinematic al micrilor de avans este prevzut cu
mai multe ramifcaii, pentru mas i pentru fiecare cap de ascutit.
Mecanismele respective sunt amplasate n batiul mainii i n
23
carcasele solidare cu traversa mobil.
Lanul cinematic al micrii de avans longitudinal conine motorul
de acionare M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuie CD1 i un
mecanism melc cremalier melcat pentru transformarea micrii de
rotaie n micare de translaie.
Lanurile cinematice pentru avansul capetelor de ascutit orizontale
sunt deri-
vate din cutia de distribuie CD2. O cutie de distribuie cuprinde
mecanisme de inversare i cuplaje pentru nchiderea lanurilor
cinematice aferente.
Lanurile cinematice pentru avansul i poziionarea capetelor de ascutit
verticale in- clud bara de avansuri BA, cutia de distribuie CD (dispus
pe traversa mobil) i me- canismele de transformare cu urub
conductor.
Lanul cinematic pentru deplasarea rapid a traversei mobile conine
motorul M, re- ductorul RED i dou uruburi conductoare cu rotire
sincronizat.
Dup efectuarea poziionrii, traversa este blocat pe ghidajele
montanilor.

24
 Masina de ascutit plan
La aceste maini, prin simplificarea sistemului de elemente
suprapuse pentru fixarea piesei de prelucrat, se obine creterea
rigiditii fa de cazul mainilor de ascutit cu consol. n aceste
condiii, se pot aplica regimuri de achiere mai intense, dar se
mbuntete i calitatea suprafeelor prelucrate.
Deaceea se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane sau
proflate, la producia de serie.
Mainile de ascutit plan se clasifc dup numrul micrilor executate
de pies i dup poziia capului de ascutit (orizontale, verticale). Exist
i variante constructive cu dou sau trei capete de ascutit,
asemntoare cu mainile de ascutit longitudinal (ce
vor f prezentate n paragraful urmtor).
n figura 7.3. se prezint schema cinematic de principiu a unei
maini verticale de ascutit plan, avnd masa deplasabil pe dou
direcii perpendiculare, n plan ori- zontal (micrile II i III); celelalte
micri de generare sunt:
I micarea principal (rotaia sculei achietoare) i IV micare
de avans vertical efectuat de ctre capul de ascutit. Micarea V este
utilizat la poziionarea pinolei port-scul pentru stabilirea adncimii
de achiere.
Principalele pri componente ale mainii sunt: 1 batiu; 2
montant;
3 cap de ascutit; 4 arbore principal; 5 mas de lucru; 6 sanie
transversal. Pentru realizarea cu vitez sporit a micrilor de
poziionare, micarea de rotaie furnizat de M3 se nsumeaz prin
intermediul unui mecanism diferenial DIF cu micarea de rotaie
furnizat de M2 i reglat prin cutia de avansuri CA (micarea de
avans).

25
Fig.7.3.Masina de ascutit plan.Schema cinematica

26
 8.TEHNOLOGII GENERALE
APLICATE
8.1.SISTEME DE
REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin
mai multe sisteme , principalele find urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest
sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate f mentinuta
in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate
a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin
care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care
se face revizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se
piesele de schimb si materi- alele necesare.Volumul si termenele
reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea
obligatorie a mas- inii din functiune,pentru executarea
reparatiilor,la anumite perioade sta- bilite,independent de starea
tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si
organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe
determina- rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate
organele,piesele si ele- mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare
organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare
corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de
functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea
termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii
(structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii
neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai
bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de
reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI

REPARATII Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare
a utilajelor folosite in indus- tria constructoare de masini ,intr-un ciclu
eliminarea
jocurilor; 16
de reparatii se cuprind ca lucrari de baza : a)Revizii tehnice
b)Reparatii
curente
c)Reparatia
capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se
executa inaintea unei reparatii planifcate ,in scopul determinarii starii
tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie
efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa
permita

eliminarea
jocurilor; 17
3. Verifcarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verifcarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de
manopera);
6. Verifcarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verifcarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din
functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor
legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se
executa pe- riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii
uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin
repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau
subansambluri uzate.Reparatia curenta poate f de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre
reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor
reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de
gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase
pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verifcarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verifcarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verifcarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verifcarea inca o data a deconectarii masinii de la
retea,verificarea instalatiei si tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verifcarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de

gradul II
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
17
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;

18
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verifcarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare
al masinii;
17.Verifcarea inca o data a faptului daca masina este deconectata
de la retea si demontarea partiala a instalatiei si a tabloului
electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate
(intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie

care se efec- tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in
normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico-
economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii
din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale

A. Partea
mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verifcarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de
functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
19
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

20
 B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a
tabloului electric si verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al
transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

21
 EXAMEN ATnTAT

8.3.LISTA LUCRARILOR PE
CATEGORII DE REPARATII
SPECIFICE

CONTINUTUL LUCRARD Re i ReD Rk

I. cuntir9 ghidajelor de rizuri si lovituri X

2. tusarea ghidajelor X X
3. Nsarea,rectificarea sau rabotarea ghidajelor X

c.u cu
2. recondilionarea canalelor "T' penlru prinderea X X
pieselor X
3. rabotarea suprafetelor mesei X X X
4. reglarea penelor si a placilor de reazem X X
5. tusarea penelor si a placilor de reazem X X
6. iDiocuirea penelor si a placilor de reuem X X
7. tusarea ghidajelor X
8. Nsarea,rectificarea,ascutita sou rabotarea ghidajelor X
9. ascutita locasului cremalierei X
I 0.iDiocuiru aem.alierei X
l l.iDiocuirea bucselor surubului de deplasare X X
12.iDiocuiru piulitelor surubului de deplasare

2. reg!area jocului in lagare X X X

3. tusarea Jagarelor X X
4. iDiocuirea cuzinetilor X X
5. iDiocuirea a 10"/o din bucse si rulmenti X
6. iDiocuirea a 30400/o din bucse si rulmenti X
7. iDiocuirea a 5 0"/o din bucse si rulmenti X
8. cuntirea rizurilor fusurilor a.elor principale X X
9. rectiJicarea fusurilor axelor X X
IO.iDiocuirea a 10% din ue X
l l.iDiocuirea a 30-40"/o din axe X
12.rectificare con morse Ia axele X X
14.inlocuiru a 10% din rotile dinlllte X
15.inlocuiru a 30-4001. din rolile dintate X
16.inlocuirea bucselor,bolturilor,furcilor,fixatorilor penelor de
Ia X X
dipozithele de comutare a vitezelor sau av-anstuilor X
17.reconditionarea cuplajelor cu gheare X
18.inlocuiru cuplajelor cu gheare X
19.reglarea cuplajelor eu liietiune X X
20.inlocuirea discurilor ,ferodotuilor de Ia cuplajele cu frictiune
21.inlocuirea penelor,fustuilor,mauetelor de Ia dispoziti\ul de X X
comanda aJ cuplajului X
J-J-in!oaurea cup Je1or X X X
23.reglarea frauelor X X
24.inlocuirea ferodoului franei X
25.inlocuirea p licii franeiDE UNGERE
SISTEM
I. veri.ficarea si.siemului de ungere X X X
2. inlocuirea gamiturilor X X X
3. reglarea distnouitorului de ungere X X
4. ree:larea
v annaturilor X X
5. inlocuirea armaturilor X
6. inlocuirea a o parte din conducte X X
7. curatirea sorbuluifiletelor X X
8. inlocuiru elementelor de filrre X X
9. inlocuirea lagarelor pompei de ungere X X
IO.rectificarea fusurilor a:rului pompei de ungere X X
X X
II.tusarea corpului si a capacelor pompei de ungere
ACTIONARE
I. inlocuiru gamiturilor de piele Ia bolturile cuplajelor elastice X X
2. inlocuiru bolturilor X X
3. inlocuirea cuplajelor X
4. restrunjirea suprafetelor rotilor de curea X X
5. refacerea profiltdui crualelor Ia rotile de curea trapezoidala X X
6. repararea dispozitivului de intinderea curelelor X X
1. inlocuirea rolilor de!ant X
8. inlocuirea lanturilor X
9. reuararea aomtorilor X X X

21
 9.INTRETINEREA SI
REPARAREA MASINII DE
ASCUTIT PLAN
9.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII
UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-
prinderi in- dustriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare
a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in
procesul folosirii lor productive, mij- loacele fixe i utilajul de producie,
ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces
de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o
pierdere a capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in
final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fzic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului
in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra
produselor create i recupe- rarea ei continu prin desfacerea acestora
la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folo- sirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti
cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se
organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de
producie .
Organizarea pe baze tiinifce a lucrrilor de intreinere i reparare a
utilajelor tre- buie s in seama de particularitile utilajului i de
modul de uzur fzic a diferite- lor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fzic a pieselor,
semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul
de producie se constat c uzu- ra lor se produce in mod diferit in timp
. La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea- z lagrele, pistoanele,
segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar- borele
motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea
pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de
asemenea, efec- tuarea in scopuri preventive a unor msuri de
intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i
revizie care s permit depistarea din timp a even- tualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod
neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet
22
uzate, altele mai pot f folosite o perioad oarecare de timp, iar
celelalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct de
vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i
reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea
utilajului de pro- ducie prezint o importan deosebit . Astfel,
executarea acestor activiti in condi- ii optime asigur funcionarea in
mod normal a utilajelor de producie,

23
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din
funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur
meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-
economice prevzute in cartea tehnic, infuenand direct randamentul
i precizia de funcionare i realizarea pro- duciei in cantitile i
calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de
producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli
.
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei
uniti in-
dustriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte
de termen sau accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor
necesari executrii reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut
reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i
de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE
REPARATII
Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate f de
doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de ascutit plan cuprinde
urmatoarele operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea
lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
24
 10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in
reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre
controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al
sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea
si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de
reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie

25
se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la
functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la
intregirea activitatii de consta- tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai
importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta
operatie trebuie sa fe precedata de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii
respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul
de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si
dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la
demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate,
ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare,
depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de
functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele
grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi
in asa fel incit suprafete- le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele
erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o
marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar
care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii.
Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care
se prezinta in continuare. Demontarea organelor fletate este o
operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor
folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta
tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu
petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca
stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca
nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea
piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii
filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau
cu dispozitive
26
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub,
dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata.
Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul
apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale
moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca
cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri
de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.

27
 Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel
avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se
scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu
ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita. Demontarea inelelor de
siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt
rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul
acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu
scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se
demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea
rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu
duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea
deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin
lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La
acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre
labirint si partile fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si
extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara
a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior,
pentru a nu-l deteriora. Ex- tragerea rulmentilor din piese cu
dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in
prealabil au fost in- calziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face
prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se
protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul
dis- pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a
acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea
se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de
100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si
arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe,
inscriptionand fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul
trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se
afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a f reparate se face cu
petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata
28
3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la
litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul
razuitoarelor si al ma- turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;

29
 4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat.
Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina
sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel:
intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar
apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii,
inelele rulmen- tului se rotesc in sens contrar pana cand partile
componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La
ultima faza se folo- seste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se
face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80. Daca
dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se
indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau
cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o
bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,
dupa care rul-
mentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza
pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face
prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de
constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se
stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se
inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea
cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In
timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al
formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii
pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se
controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii
aventualelor fsuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de
reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele
care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei.
In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului
ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita
maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se
inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se
30
intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare
reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face
tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara
sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul
ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor
din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se
completeaza si foaia de constatare.

31
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului,
modul de rezol- vare, numarul schitei sau desenului, volumul de
manopera si, eventual, costul reparatiei.
Constatarea
defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea
pieselor ,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice
inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul
procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai
frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau
conditiile tehnice prevazute in desenele de ex- ecutie, precum si la
executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de
proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele,
tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai
sus,
urmand ca fecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile
cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in
viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de
urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba
fletul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit
numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fe rupt mai mult
de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile
pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fe astupate sau deformate.
Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara
urme de lovire si fara ri- zuri.
Canalele de pana trebuie sa fe curate, iar fetele laterale
paralele.La rotile din- tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de
ciupire si fara fsuri. Se admit numai defectele care, in timpul
reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de
0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fe curate ,iar
genera- toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera
bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa
32
prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe
cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din
compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in
stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fe cristalin. Cuzinetul de
care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda

33
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul
cu ultrasun- ete.

9.3.TEHNOLOGIA DE
REPARARE A MASINII
DE ASCUTIT PLAN
Pentru repararea masinii de ascutit plan se intocmesc urmatoarele
documente :
1.Actul de constatare care
cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri,
piese defecte ce necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de
constatare si in care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a
reparatiei; c. denumirea
operatiei ce se executa; d.
norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
g. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii de gaurit
ascutit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T
deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare
necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor
T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite
denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa
frezele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele
operatii:
ascutita si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin ascutit si gaurire ,a unei placi
corespunzatoare locasului ascutit din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
34
 Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale
consolei si repararea pieselor mecanismului de ridicare a
mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fe perfect plana.Se admit
abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia
ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu
razuitorul a rizurilor existente pe

35
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia
de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000
mm.marimea uzurii ghidajelor se ver- ifica cu rigla si cu calibrul de
interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se
raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se
repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de
0,15-0,20 mm se rectifca si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de
1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in
repararea sau inlocui- rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a
rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul
exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de
reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor
bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele
noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care
se pot consta- ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea
arborilor ,uzura fusurilor arbor- ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a
rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea
suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la
dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea
asamblarii prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura
si cauzele uz- urii,de materialele din care sunt confectionate rotile
dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie
de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de
peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul
mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu
dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si
prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau
elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor
de frictiune
,rectifcarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea
elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.
 10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA
INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE
ASCUTIT PLAN
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII
MUNCII LA PRELU- CRAREA PRIN ASCUTIT
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fxarea frezei se va verifica, daca aceasta
corespunde materia- lului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul
de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea
frezei se vor face cu minile protejate.
Art. 38. - Dupa fxarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de
protectie, astfel
incat dinii frezei sa nu poata prinde minile sau imbracamintea
lucratorului in tim- pul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de ascutit se va executa cu
dispozitive spe- ciale de fxare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor
cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau
placi de reazem si strangere zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea
pieselor fix- ate pe masa masinii de ascutit, se va avea grija ca distanta
dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de ascutit,cuplarea avansului se va face
numai dupa por- nirea frezei.
(2) La oprirea masinii de ascutit, se va decupla mai intai avansul, apoi
se va opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de ascutit, nu
este permis ca pe masa ei sa se
gaseasca scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de ascutit va fi
deconectata de la retea.
Art. 45. - Verifcarea dimensiunilorpieselor fxate pe masa masinii ,
precum si a cali- tatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa
oprirea masinii.
 10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII
MUNCII LA IN- TRETINEREA SI REPARAREA
MASINILOR DE ASCUTIT PLAN
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate
complexa datori- ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci
sunt diverse in functie de locur- ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele
de prevenire si stingere a incendiilor specifce lucrarilor de: lacatuserie,
prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si
taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifce
reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra
sub conduc- erea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale,
poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie
sa fe in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un
utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata
f pusa acci- dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric prin- cipal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verti- cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele
folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide
inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si
inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua
masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de
sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica
numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza
baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o
 alifie protec- toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a
vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul
prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac ,
pentru a impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea ali- mentelor precum si fumatului;
 BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii

(NSSM 1) http://www.iprotectiamuncii.ro/

2.Intretinerea tehnica a
utilajelor http://www.scribd.com

3.Masini-unelte si prelucrari prin

aschiere http://www.regielive.ro

4.Imagi
ni http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin

aschiere
http://www.scribd.com
6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
http://www.scribd.co
m
ANEXE