, -

, - 0 .",,' e,...t ..
-` 47. '

_, ,..,*_..,. P 4,tr4.:4.-- : ,
.,,...C.;-'''': ,
,. - -F. .4.-.M"
'", 04tgi-.A., ,.= :-, -A. ." -*s.-ifi,"
..;.=. . ,,,----_- -- : , ". -- -
..z,L z r

r. -:-. ;t
.14-' ..
,- ,--
-. .
. ..... 3 .---,

B1BILIOTECX DE ..S0C-10LOG1E, ET1CA -1-POL1T1CA.''''

CONDUSA. DE .- .
. . - --,.

, D. OUST1 , - .,,
S TUD1 1- .1 L C E i4.' C E . D:r.'A 14 1 ve,i,
....... _r_m,,;,,,-41

i'''''..:4.-..5.. '

yr

'EA

- INDR UM API
.,.. ''. .,
- ,- ' ...4,,A.- ..
.,_ . ''.. d. ''
- -.!'',. , _,,, ,,!...7-i, ..",.
';''''F,'-T''''-;t-44-',,..r-,,..;-
F'''._ ,r,
l '- p . E is/ - I'....D_ II
_ '..i
7..,,ELO'- - , .-._,,, ... .
Airiltiu: ,..,--
. ,
, - -s ,--*.-' *- , Iv*.._ r,,,,-.
i'. ....245.
...,.... , --,:-
,..,,,..4 - ,,,,,, ,
- --.1- --,--
,

_
. -,;_-7- - -,-..--..-. --. 3 ' 1 - -
,
f
. _
. ..
..
_ ,, ..4_,,.'..-,

ONOGR-
,.., A-FIILEr."-.SOCIOLO-6I

e"..,....
..';- -'''g'''''; ,

- sr
..,,t..6-,. - . , 0.. ' ''''PO'c -
" 4. IF-'
;..

- ,-476:,
.,,,j r-,
' 6 ---k7r-' , _. ..,......e,,
f .-t-
-7.4-- --'-'" ;,1. (3.. l'' .A... - '-tm ..t.' , , .,. ck-:;*
,..... ...,..., '.' ....
. ,-..,-
..4 .'''' ' .r7irl ......t, =1
,. ..-v.,..... ,
.,
...,
-,,,...,-.....
,.._
,-, 3:-.'',., ,..,..,-...-,,,,
, - , , lif 4
i ''.
. All -. -t,.:

...g ..'
rA7-w.-V;-:.-, ,-,-. --;-=

..'''' S All' -:' .

-..-,,, -.e

"
rf
,. :
;
.... -.7,
l'..

,2*. 't 61 -... ' i &If aA,

,--.....,,,-
.
-..,.'- --"..=?
- ,... I3 --''

.. '-'
,,,--

Or,
,,,, "....
, -4. :: .-..
...4_--.

:
-

r 1, ' . ',.. ,.., 1 ' r ,-;,-,. - ,-- 6 .. " '' '101' ... ID ' .-

j...., ;f:
...,, *..
.-,4 g -7,0 e r- r .. ...s.-..r.vi-Z .., ..,
-_,.. t ...,
S
. -
'5--,,,4-1?'
' ' ' '-.. - - '
--4,` - .. -- rrr_. ,-: : '',.."1.
L. :, ,
.-- 41_
,-3, ..E. 1,, 0,,
...".r?", . gzir .4, t.
-4.1.
,; , w ea:
;-
INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALE AL ROT:JANIE'
DUCUNETL A940
'
"-, -

www.dacoromanica.ro -
, "..
' t;A,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA DE SOC1OLOG1E, ET1C1 i POL1TICI
CONDUSX DE
D. GUST1
S TUD11 1 CER CET XR1
6

INDRUM PENTRU
MONOGRAFIILE SOCIOLOGICE

REDA.CTXTE SUB DIRECTIA TIINTIFICX A D-LUI PROF.

04 D. GUS T1
CONDUCEREA TEHNICX A D-LU I
- MUNICIPMUI
TRA1AN HER SEN1
4tICURE-5'
DE
BIROUL CERCETIRILOR SOCIOLOG10E
DIN INSTITUTUL DE *TIINTE SOCIALE AL ROMANIEI

INSTITUTUL DE TIINTE SOCIALE AL ROM ANIE1

BUCURE$TI 1940

www.dacoromanica.ro
 UN SISTE111 DE CERCET OCIOLOGICE LA TEREN
sotto TE
MUNICIPMLU/
Se implinesc cincispr zeg am de,c d am intreprins impreun
cu cativa tineri colaboratori, (0.110$1's eminarului de Sociolouie al
Universitatii din Bucureti, cea dintai monografie sociologica satins&
Am pornit atunci, in 1925, la Goicea Mare, cu intuitia precisa c, ob-
servatia directa pe care se intemeiaza cercetarile la teren, va des-
chide pentru sociologia romaneasca o perioad, nouh. Aveam convin-
gerea ea, cearta necurmata dintre coli i curente, care macin de o ju-
mg:tat de veac sociologia occidentala, va putea fi inlocuita, cel putin la
noi, Cu un drum nou, de colaborare qi straduinta rodnica. Astzi avem
dreptul s, constatam ca nu ne-am nelat. Sociologia romneasca a
devenit o qtunta de realitati, care a parasit opera stearpa de biblio-
tech, pentru contactul viu cu faptele, pentru scormonirea necontenita
a vietii sub formele ei imediate qi adanci. Institutul de tiinte Sociale
al Romniei consfinte0e aceasta straduinta qtiintifica i Ii da amploarea
care i se cuvine. Dintr'o munch' modesta de seminar, monografia a
devenit astazi o intinsa miFare
Institutul de tiinte Sociale al Romaniei, care are cate o re-
gionala pentru fiecare regiune istorica a tarii, d'a putinta oamenilor
de timta dela noi sa se dedico cercetarilor i s, svdmasca lucrhri
de lunga durata. Ceea ce era acum cincisprezece ani dorinta unui grup
redus de oameni, calauziti mai mult de entuziasm decat de o
metoda riguroash de lucru, a devenit astazi, prin munca celor care au
crezut in drumul acesta i s'au pastrat pe unja lui, o actiune pe deplin
conqtienth de insemntatea i puterile ei.
Noua stare in care se gilseqte sociologia impune ns celor care
i-au asigurat aceasta desvoltare, indatoriri peste care nu putem trece.
Anume, indatorirea de a conduce Ffi calauzi toate cercetarde sociolo-
gice la teren care se intreprind in tara.

www.dacoromanica.ro
 Pan do curand abia daca existau cateva zeci de corcetatori
grupati in cateva echipe monografice. Conducerea acestora era re-
lativ usoara. Astazi ea cere dimpotriva, o mare putero de organi-
zare, pentru a nu lasa sa se imprastie straduintele sutelor de cercetatori
finer; porniti sa cunoasca satul si pentru a nu 'Asa aceste straduinte
sa se iroseasca zadarnic. Pe de alta parte, incercarile de munca stiin-
tifica ale cercetatorilor singuratici, atat de rare si sporadice pan& de
curand, aunt tot mai dese si mai sustinute, incat trebuesc si sprijinite
si calauzite, pentru a nu fi parasite si pentru a fi duse la bun sfarsit.
Conducerea si sprijinul tuturor acestor cercetari se face de catre Insti-
tutul de Stiinte Sodale al Romaniei, prin toate organ- ele lui.
Pana do curand cercethrile monografice erau conduse de putine
persoano si, datorita numarului mic de cercettori, indrumarea se facea
direct, dela om la om. Ast,'zi lucrul acesta a devenit cu neputinta. Coi
cativa cercetatori cu experienta nu mai reusesc sa ia contact cu toti
cercetatorii noi, care ingroas din ce in ce mai mult randurile observa-
torilor de teren. De aceea se impune un mijloc mai lesnicios de con-
tact: publicare,a indrumarilor necesare, pentru a le pune la indemana
tuturor. Din pricina aceasta, data, cu desvoltarea mi,carii monogra-
fice, ne-am simtit datori sa corem colaboraterilor nostri mai vechi s,
strangii inteun volum ideile care i-au calauzit in cercetarile lor de
'Ana acum, pentru a se putea folosi si altii de experienta lor. In chi-
pul acesta, s'a redactat de catre Biroul C,ercetarilor Sociologic, condus
de dl. Traicun Herseni, volumul de fat& El rezuma', pe plan de meted&
si tehnica de lucru, o experienta colectiva de cincisprezece ani si apn-
ea in cercetarea vietii satesti sistemul nostru de sociologie, conceput cu
mult mai inainte. Ca cele expuse do colaboratorii nostri sa fie intelese
pe deplin trebue sa aratam, deci, cel putin pe scurt, legaturile lor teo-
retie() cu sistemul de sociologie si chipul exact in care concepem cer-
cetarile la teren si intrebuintarea indrumarilor stiintifice care se dau
aci. No folosirn de prilejul acesta ca sa inlaturam si unele nedumeriri
caro ar putea framanta pe coi care n'au putinta sau vrernea sa ur-
mareasca mai de aproape munca noastra stiintifica.
La prima impresie, monografia sociologic, apare ca o stranpre
intamplatoare de material, care nu poate duce &cat la o colectie de
dato far& legatura organic& intre ele. Faptul ca termenul de monografie
se intrebuinteaza pentru denumirea unor lucrari stiintifice profund
deosebite, dela incercarile nespecialistilor pan& la cele mai vaste si
sistematice investigatii ale savantilor, intareste uneori impresia

www.dacoromanica.ro
aceasta. Cum pe de o parte numarul monografiilor satesti intocmite
de nespecialisti, din dragoste pentru satul lor sau din nevoi profe-
sionale, este mai mare decat al color intocmite de specialisti din inte-
rese stiintifice, iar pe de alta parte monografiile descriptive si superfi-
ciale intrec numarul color explicativo si de adncire a realitatii, se in-
telege usor ca termenul de monografie este de cele mai multe ori in desa-
vantajul lucrArilor sistematice. De aceea socotim necesar sa staruim
asupra principiilor care calauzesc munca noastra monografic, desi am
mai facut-o si in alto lucrari, si s precizam cu de-amanuntul pozitia
scolii dela Bucuresti in aceast materie I).
Mai inti, monografia sociologica, asa cum este conceputa de
noi, nu este o simpla culegere de fapte. Ea nu urmareste faptele pentru
un interes in sine, ci vrea sa construiasca si sa intemeieze pe ele consi-
deratiile teoretice ale stiintei, caro prea adeseori sunt pure constructii
rationale, daca nu numai opera de imaginatie. Noi pornim dela convin-
gerea ca ()rico stiinta este legata de realitate si ca ea nu se infaptueste
cu adevarat dect in masura in care exprima aceasta realitate ine da
putinta O, o explicara si s, o mnuim. Convingerea aceasta, definitiv
inraddcinata in stiintele numite exacte sau experimentale, intmpina
inca multa rezistenta in stiintele sociale, spirituale sau filosofice, dintre
care se considera ca face parte si sociolo.gia. Nesocotirea faptelor
speculatia, la nesfrsit facuta pe cartile clasice, scrierea de carti dupa
alte carti, apare din ce in ce mai mult ca o imposibilitate in stiintele
naturale. Faptul mai este posibil inca in stiintele social, desi, afara de
un public care accepta asemenea, constructii mentale, niciun temeiu episte-
mologic nu este in favoarea lui. De sigur stiinta este si asa cum o
vrea epoca istorica in care se desvolta, dar nu este mai ptitin adnevarat
ea o experienta care s'a dovedit fecunda inteunul din sectoarele ei
trebue extinsa si in celelalte si ca oamenii de stiinta trebue sa sparga
tiparele vremii ori de cate ori pe calea a,ceasta se poate face un pas
inainte. Straduinta noastra tocmai inteacolo se indreapta: s dam teo-
riei, adica stiintei, un temeiu sigur in realitatea insasi pe care e chemata
sii, o l,mureasca sA, o ordoneze. De aceea am definit sociologia ca
1;31

stiinta realitatii sociale i sustinem ea singura metoda care promo-

veaza cunostinta menease& este observatia.
In felul acesta trebue inteleasa si afirmatia noastra mai veche,
caro a starnit oa-ecare nedumeriri, ca sociologia va fi monografica sau

1) Cf. D. Guati Somologia Militases, in apecial cap II. Sociologia Monografica, atinitli a realititii
sociale i lucrirde programahce ale elemlor noatri : Tramn Herseni : noria monograliei sociologie. i Stahl
Tebniea monograflei sociologme, precum i Arluva pentru atnnta 51 reforma somalli din 1932. De cuand : D.
Guata: Problema Sociologiei (tren comunicin la Academia Romfini), 1940.

www.dacoromanica.ro
nu va fi". Intrucat socotim monografiile sociologice ca mijloace per-
fectionato de observatie, care imbina, intuitia, trairea qi intelegerea cu
masuratoarea, cu statistica qi reconstituirea trecutului, nu ne-am gan-
dit sa inlaturam prin ele niciuna din metodele existente, ci numai sa
legam pe acestea mai strans de realitate qi sa, dam intaietate observatiei
directe, cat mai amanuntita qi cat mai precisa, inteo noua ordine meto-
dologica, pentru scopurile cele mai inalte ale cunoa0erii omene0i.
Observatia care sta la baza monografiei sociologice nu poate fi
ins& intamplatoare. Ea trebue sa se aplice anumitor categorii de feno-
mene, inteo ordine sistematica, dupa reguli precise i pentru scopuri
bine lamurite, principii care caracterizeaza in chip original monogra-
fiile concepute de noi, ceea ce va trebui sa infatiqam.
i in privinta fenomenelor cercetate monografia poate insemna
lucruri foarto diferite. Tot monografie se cheama qi studtul relatiilor
de prietenie, al cercurilor de vizita, in genere al relatillor sociale, cat
i studiul unui ora, al unei regiuni sau chiar al unui continent. Aceasta
insemneazit ch monografia sociologica trebue caracterizata 0 in functie
de fenomenele ca,rora li se aplica, pentruca nu esta acela0 lucru, daca
cercetarea urm,re0e un singur fenomen in toat raspandirea lui pe
glob sau se indreapta catre vieata sociala a unui spatiu restrans i
In sfar0t dad., se margine0e la studiul unei familii, sau al unui sat,
sub un aspect mai interesant sau sub toate aspectele.
In conceptia noastra, monografta sociologica se ocupa cu uni-
tatile sociale concrete, cum este un sat, un ora, o regiune. Faptul
acesta il socotim insemnat din mai multe puncte de vedere. Alegerea
unui singur fenomen concret face cu putinta cercetari mult mai ama-
nuntite qi deci cu rezultate mult mai sigure. Nu trecem cu vederea
peste importanta raspandirii unui fenomen, dar credem ea intelegerea
acesteia i0 gase0e cel dintai izvor in studiul amanuntit al unui caz
precis. Numai intemeiata pe monografie, cercetarea raspandirti unui
fenomen duce la bogate qi serioase rezultate qtiintifice.
Unitatea social& mai prezmta i avantajul ca este, de cele mai
multe ori, exact delimitata, in spatm qi deci accesibila cercetarii siste-
matice Fenomenele sociale care nu sunt legate de un anumit spatiu,
scaph adeseori chiar celui mai bun observator, iar studtul lor Qste in-
cemplet sau, ceca ce este mult mai rau, nu qtim niciodata cu exactitate
dac este complet sau nu. De altfel unitatea social se prezinta delimi-
tea nu numai spatial, ceca ce nu tine neaparat de natura ei, ci i prin
structura, fapt caro este caractenstic qi, am spune, esential pentru ea. 0
unitate social cuprinde un numr anumit de membri, organizati inteo

www.dacoromanica.ro
anumita ordine de coordonare sau erarhizare si indeplineste functii
caracteristice, care ii. intaresc si mai mult individualitatea. Un sat, de
Oda, chiar dad, sociologic nu se restrange la hotarul sau pentruca
multi dintro indivizii care ii apartin isi agonisesc traiul in alta parte,
prin munci sezoniere sau prin munci la ora, totusi se stie precis cine ii
apartino si se poate urmari activitatea lui sub toate formele existente.
Din pricina aceasta, unitatea sociala prezinta un avantaj Wit fata de
alte fenomene sociale. Un fenomeii usor de delimitat, chiar daca nu
inseamna un fenomen usor de cercetat, poate fi insa cercetat cu exac-
titate. De aceea nu trebue nesocotita natura fenomenului supus cerce-
tarii. Unitatea social& ca obiect al monografiei sociologice, da stiintei
mai mull/ siguranta si temeinicie.
Nu trebue sa se uite apoi faptul, tot atat de insemnat, ea imita.-
tea sociala este un fenomen cu caracter de intreg; chiar dac este cu-
prinsa in unitati sociale mai intinse si se subdivide In subunitati
organice, ea pastreaza totusi, prin structura si functiunile ei, un caracter
de relativa independenta, de fenomen capabil sa se menina singur si
deci un caracter de totalitate vie, Cu tendinta de a-si satisface singura
cat mai multe din nevoile de existent& Fata, de o relatie sociala de
pilda, (conflict, amicitie, concurenta, colaborare), sau fata de o functief
sociala (functia economica, politica., religioasa), care de fapt aunt simple
abstractii, unitatea social& prezinta intotdeauna un caracter de tota-
litate si prin aceasta da stiintei posibilitatea unei cercetari complete,
din toate punctele de vedere, asa cum vom vedea c se procedeaza in ,

monog,rafia sociologica conceputa de noi. Din nou, alegerea fenomenului

supus cercetarii nu este indiferenta pentru stiinta si va hotari de
aproape natura rezultatelor.

Dar mai este o consideratie, poate cea mai puternica, pentru care
socotim unitatea sociala ea obiectul cel mai potrivit pentru monografia
sociologica: anume faptul ca, ea nu este decat chipul concret in care
se infatiseaza, realitatea social& adica societatea insasi. Ea nu este
pentru noi o entitate metafizica si nici o forma sau categorie rationalA
de cunoastere, ci pur si simplu societatea vie, asa cum o gasim in
experienta de toate zilele.
Societatea este o idee general& In realitate nu exista decat uni-
tati sociale sub nenumarate forme, raspandite pe intreg globul: familii,
triburi, sate, erase, taxi, popoare, natiuni. Sociologia, daca vrea sh fie
stiinta de observatie, trebue IA ia ca punct de plecare unitatea sociala;
studiul amanuntit si integral al careia este chiar monografia sociolo-

www.dacoromanica.ro
gica. Prin urmare, chiar daca n'am sine seama de foloasele metodolo-
gice pe care le-am in0rat, alegerea unitatii social() ca obiect de studiu
nu este arbitrara, ci tine socoteala do singura ndicatie de neindoielnicii
obiectivitate: realitatea insa0. Sociologia de cabinet poate proceda dupa
cum dore0e, in functie de imaginatia qi inspiratia fiecarui ganditor.
Sociologia de teren trebue sa porneasca dela fapte 0 nu are valoarq
decat in masura in care tine seama de acestea. -0 este expresia lor
exacta po plan teoretic. Sociologia monografica, formulata, ca tiinta rea-
t

litatii sociale, trebue sa ja ca punct de plecare unitatea socialk pen-

truca realitatea sociala insa0 ni se infat4eaza sub forma de unitati
social.
Punctul acesta de vedere, in acela0 timp realist 0 critic, no ea-
lauzeqte intreg sistemul de sociologie. El impune, dupa alegerea obiec-
tului de cercetare, natura qi ordinea problemelor, ceca ce constitue a
doua caracteristica esentiala a monografiilor sociologic concepute de noi.
Inteadevar, chiar dad, toat', lumea ar fi de acord ca trebue sa se
porneasca, in studiul realitatii sociale, pe cale monografick dela uni-
tatile social concrete, inch nu s'ar crea o unitate de veden i perfect,
caci ace1a0 fenomen social i cu atat mai mult o unitate sociala pot fi
studiate din ma multe puncte de vedere. 0 unitate sociala poate fi
privita ca structurk ca forma, ca functiune, ca preces etc., iar studiul
ei da fatal rezultate diferite, dupa aspectul sub care o privim. i de
asta, data, monografia sociologica poate sa insemneze lucruri cu totul
diferito i, deci, intelegerea exacta, a pozitiilor $iintif ice care se pot ivi
nu se face dela sine, ci prin urmarirea fiecrui caz specific in parte.
E o alta greeala, destul de frecventa care se face cu privire la monogra-
f iile sociologic dela noi. Cei caro cunosc alte tipuri de monografe,
unele mult mai vech cleat cele dela noi, par nedumeriti cu privire
la noutatea metodei noastre, pentruca ne atribue fara critic& o pozitie
pe care de fapt nu o avern. De aceea cateva precizari aunt necesare,
Unitatea sociala fiind realitate, nu schema, nici idee generalk
nu poatc fi cercetata decat ca realitate, adica ap cum se prezinta ea,
sub toate aspectele ei esentiale. Punctul de vedere realist reclama, res-
pectul integral al realitatii; iar punctul de vedere critic core i no ajuta
sa, deosebim exact in sanul realitatii aspectele ei esentiale.
Unitatea sociala ne apare ca o realitate in sine, cu trasaturi pro-
prii, cu o fiinta aparte. De aceea prima problema sociologica in lega-
tura ca ea este analiza esentei gi a structurii ei. Unitatile sociale hind
de fapt grupari de oameni, forme de vieata ale acestora, au ca esenta
vointa. Societatea, la un moment dat, nu este decat vointa sociala ac-

8
www.dacoromanica.ro
tualh inteo structure), anumith, desfasurath in functiuni sau mani-
festhri proprii si cuprinsh inteun mediu intrebuintat duph
obiective ale acestuia i puterea vointii ins*.
Vointa este lush., prin definitie, un principia dinamic ca manifestri
de vieat. Manifesthrile vointii sau manifesthrile sociale constituesc a
doua problemh esentiala a unei sociologii realiste. O unitate socialh,
duph ce e studiath in structura ei, trebue studiath in manifesthrile ei.
Duph co stabilim din cine se compune o unitate si cum este organizath,
trebue sh stabilim ce functiuni indeplineste, ce activithti depune
care este infhtisarea actual, a acestora. Sistemul nostru de sociologie
incearch s, reduch tipologic naanifesthrile social si stabileste numrul
lor la patru: economice, spirituale, juridice si politice. Aceasta tipo-
logie del, un caracter original si monografiilor sociologice intreprinse de
noi, ceici acestea, pe lngh studiul unithtilor social, sunt i studiul
manifestArilor sociale, adich al manifestarilor economice, spirituale,
juridicc si politice ale unithtii sociale, sub toate asyectele lor concrete.
Vointa nu este huh absolut libera in manifestarile ei. Ea depinde
de o seam intreagh de conditii natura/e si sociale, care dau, dap& loe si
timp, infhtishri felurite unithtilor sociale. Mediul geografic, rasa, trecutul
istoric, mentalitatea etc. au si ele un cuvnt de spus in soarta oamenilor
si sociologia, realist's', nu le poate nesocoti, cu atat mai mult cu c:it fried eIe
o explicatie stimtifich a fenomenelor sociale nu este ca putinth. Si in
privinta factorilor conditionanti sau a cadrelor sociale, cum Ii numim
noi pe acestia, sistemul nostru incearch o reducere tipologich si sta-
bileste numrul Ior la patru: cadrul cosmic, biologic, istoric si psihic.
Cadrele constituesc a treia problema fundamental, a cercethrilor so-
ciologic la teren, duph indicatiile realithtd inshsi si discernhmntul
critic care no sileste sh deosebim unitatea de manifesthrile ei si pe
acestea de cadrele in care se ivesc.
La teren lush ordinea aceasta a problemelor este rsturnat,
duph cum ni se infatiseazh fenomenele. Aici nu putem lua contact
direct cu vointa socialh, ci trebue sA c,ercethm mai inti cadrele, care
ne apar nti i dau masura si expresia vointii sociale, apoi manifes-
Wile, pe care le desvolth unitatea i abia la sfArsit structura si pro-
cesul social, pentru a putea caracteriza vointa.
Dach se intelege exact chipul in care am stabilit problemele,
indrumati fiind numai de analiza critica a datelor realithtii, sistemul
nostru va putea fi inteles corect pilna la capht. Altfel, s'ar putea crede
ch avem a face cu o enciclopedie, cu un eclectism teoretic sau cu o
compilatie de material, nu cu un sistem unitar. In istoria doctrinelbr
Ph

www.dacoromanica.ro
se cunosc numeroase sisteme sociologice care urmarese societatea nu-
mai sub aspectul ei economic, spiritual, juridic, sau politic, ca 0
sisteme caro nu studiaza decat conditiile geografice, biologice, istorice
sau psihice in parte. Fata de aeestea, sistemul nostru, de0 mult mai
complet, ar putea at apara ea o simpla eompilatie, fara nicio uni-
tate organica.
In fapt, procedeul nostru, fail sit nesocoteasca istoria doctri-
nelor, nu tine seanaa deck de realitate. Realitatea ne prezinta vieata
social& concretizatii in unitati sociale iar unitatea sociala ca pe o
forma de vointa, care depune cele patru manifestari. i tot realitatea,
ne infa44eaza unitatea sociala conditionata de cele patru cadre. Noi
n'am facut cleat sa interpretam critic datele realitatii, intrucat un
sistem nu poate fi o simpla compilatie, nici o enciclopedie, ci trebue
sa fie redarea realitatii cu maximum de obiectivitate 0 fidelitate.

Monografiile sociologice intreprinse de noi au deci ea obiect

unitatile sociale; iar pe acestea le studiaza irate ordine sistematica
am zice, organica, dela conditiile lor de vieata, la manifestarile lor
obiective qi structura launtrica. Pe calea aeeasta, ele asigura socio-
logiei nu numai o culegere completa de material, dar i redarea rigu-
roasa a realitatii in formele ei unitare qi posibilitatea de a trece dela
descriere la explicatie, de a se infaptui ca gtiinta, in adevaratul inteles
al cuvantului.
Observatia, care sta la baza monografii/or sociologice qi cauta sa
deslego problemele amintite, trebue BA indeplineasca lima anumite
reguli, care e bine sit fie infatiqate qi aici, in fruntea unui indreptar
pentru munca qitiintifica, la teren.
Observatia trebue stt fie obiectiva, adica sa redea cat mai exact
realitatea. Regula aceasta pe cat de elementara in teorie qi dela sine
inteleasa, pe atat e de greu de realizat in practica. Chiar cercetatonul
inzestrat Cu mult spirit critic nu esta ferit de primejdie. Educatia,
conceptia politica, ambianta spirituala, dorinta de mai bine etc., pot
fiecare sa strecoare o nota de subiectivitate in observatia tiintifica
i deci sa-i denatureze cara,cterul. Aceea0 prirnejdie poate veni din
partea informatorilor. In materie omeneasca, Heat am observa exte-
rior lucrurile, totu0 va trebui sa, ne adresam qi oamenilor care, in loe
de lucruri, no pot comunica 'opinia lor despre lucruri, sau lucrurilw
vazute qi diformate de optica intereselor de clasa, de neam, de pro-
fesie, cultura, ceca ce este cu totul altceva cleat lucrui insu0. De aceea

10
www.dacoromanica.ro
ori de cate ori va fi Cu putinta, vom intrebuinta documentul obiectiv
vont cauta in toate imprejurarile sa ne asiguram exactitatea informa-
tiilof din mai multe parti, ca al inlaturam posibilitatile de eroare.
Observatia trebue sa fie apoi completa, s imbrat4eze fenome-
nele in toate amanuntele, adancimea f unitatea lor. Nu este deajuns
ca ceea ce realm al fie exact, ci trebue sa redami fenomenul cat mai
intreg, pentruca redarea partiala nu e decat un alt mijloc de a falsi-
fica realitatea. Toate interpretarile eronate care se dau de obiceiu fap-
telor pureed din observatii trunchiate, care in Aparenta dau dreptul sa
fie intrebuintate tiinif je, fiind socotite ca o imagine completa a rea-
litatii, dar de fapt pierd din vedere tocmai legaturile semnificative, in-
tegrarile functionale, in complexele mai cuprinzatoare. Fenomenele
social() chiar cele mai bine conturate, cum sunt unitatile sociale, cu o
mai mare putere de neatarnare, se leaga i ele in chip organic de alte
fenomene qi imprejurarea aceasta schimba de cele mai multe ori natura
i intelesul lor. De aceea, cercetarea unitatilor sociale este i un
scop i un mijloc in acela0 timp. Un scop, pentru cit ne straduim sa
surprindem do fiecare data fenomenul intreg; un mijloc, pentruca prin
aceasta, ni se deschide calm spre sisteme mai largi i trebue sa ne
angajam in alte observatii, din ce in ce mai cuprinzatoare, care ne vor
duce in acela0 timp la sinteze din ce in ce mai inalte i mai bogate.
Observatia trebue sit mai fie controlata qi verificata. Despre
acela0 fapt trebue sa culegem informatii din cat mai multe parti i sa-1
observant in cat mai multe imprejurari, ca sit ne dam seama de fata lui
constanta. Dar mai trebue sa culegem qi cat mai multe fapte de acela0
fel, ca stt avem putinta sa confruntam observatiile, BA le verificara una
prin alta i sa obtinem siguranta ca datele culese pot fi intrebuintate
In constructii qtiintifice superioare, cum este stabilirea cara,cterelor
generale i a sintezelor prin comparatii i inductii. Regula aceasta este
destul de anevoioasa. Cercetatorul este de cele mai multe ori grabit, el
dore0e rezultate cu once pret qi este inainat sa, sacrifice adeseori pre-
cizia muncii qtiintifice de dragul posibilitatii de publicare imediata a
datelor. tiinta este insa o activitate de lunga duratit i de mare rah-
dare. Mai bine rezultate puf me dar sigure, decal o multime de date
care nu inspira incredere, nefiind controlate in deajuns 9i verificate in
chip serios i care nu fac decal sit impiedice lamurirea tiintificit a
realitatii.
In sfar0t, observatia trebue set fie colectiva. Cerinta aceasta se
intelege uwr dupa cele infatipte pan& acum. Obiectivitatea, ca
controlul verificarea se obtin mai sigur de un grup, decat de un

44.

www.dacoromanica.ro
cercetator individual. Observatia colectiva este unul dintre eele mai
bune mijloa,ce de a obtine date serioase. La fel, o observatie este milt
mai complet& in grup, pentrucg ceea ce scap5, unui observator indi-
vidual, e greu s, scape mai multora.
Dar mai sunt si alto consideratii care cer ca observatia sociologick
s& fie colectivl. Cea mai insemnata este specializarea excesiv5, a
cercetatorilor. Realitatea nu ne apare imbucAtatit, ca disciplinele stiin-
tifice. Ceca ce se intmpla in salmi acestora din nevoia diviziunii muncii,
bazata pe neputinta omului de a adnci si de a cuprinde mult in
acelasi timp, nu se petrece si cu realitatea. Aici faptele se prezint&
unitar, cu feto multiple, dar organic imbinate, incat dac& vrem sa
reclam exact realitatea, far& s5, o schematizam dup5, puncte de vedere
abstracto si adeseori diformatoare, va tmbui s facem apel la un numAr
nu numai mare, dar si eat mai variat de cercettori. Observatia colec-
tiv5, ne asigur5, pe calea aceasta, pe ring& un randament mai mare, inshsi
calitatea lucrrilor si putinta adncirii problemelor. Din colaborarea
aceasta foloseste atilt sociologia, prin putinta de a cuprinde in sin-
tezelo ei un numAr mai mare si mai variat de elemente, cat si celelalte
stiinte, prin lrgirea punctelor de vedere si improsptarea datelor si a
interpretarii lor. Observatia colectivA se dovedeste din toate punctele
do vedere superioar& celei individuale.
E momentul sh precizam up nou aspect al problemei care ne
procupA: scopul urmArit de cercetrile sociologic la teren. Socotim si
punctul acesta ca fundamental pentru intelegerea sistemului nostru.
S'ar putea credo c& monografia sociologic& este o simpl& culegere de
material, far niciun scop stiintific mai inalt. Interpretarea aceasta a
muncii noastre ar fi complet gresita. Chiar pentru cerc,etarea unei
unithtt sociale, care poate fi lamurit5, ca fapt concret prin rnonografia
sociologich, strngerea materialului, desi absolut necesara, nu este totusi
esential. Materialul, ()Hat de bine ar fi el cules, nu rimne cleat
tot numai material, &lie& un mijloc pentru operatii si constructii ulte-
rioare. Materialul data cules formeazA baza unor sinteze superioare,
prin comparatie spre generalizare sau tipologie, care ne vor permite
apoi BA stpnim fapte noui,, prin simpla lor incadrare deductiva in teo-
riile formulate. Scopul cercethrilor la teren intrece deci cu mult strn-
gerea materialului, el atinge toate treptele stiintifice: dela culegerea si
sistematizarea datelor pan& la interpretarea si incadrarea lor teoretic5,.
CAci metoda noastr& de cercetare nu este numai empirick ci si. sintetick
&lid, rational& sau teoretica. De aceea trebue sa preciz&m ca volumul
de fat& nu este o culegere de chestionare in sensul curent al atator

12

www.dacoromanica.ro
qtiinto. Coca ce inn:00m aici sunt numai directive, planuri de lucru,
indrumari scoase dinteo indelungata experienta pe teren. Noi am com-
batut intotdeauna metoda chestionarelor raspandite pentru a obtine
prin intermedian i raspunsuri la anumite intrebari qtiintifice. Planurile
noastre de lucru nu se adreseaza intermediarilor, ci vor sa fie o calauza
pentrn cei care cerceteaza, direct 0 personal realitatea sociala. Dar
ceca ce este deopotriva de insemnat: planurile acestea de lucru sunt va-
labile numai in masura in care observatia facuta prin ele se incadreaza
In sistemul de sociologie expus, sistem formal, caruia observatia ii da
fara indoiala un continut empiric, dar care la randul lui da faptelor o
ordine logic& qi le asigura o interpretare rationall qi o intrebuintare
teoretica dincolo de simpla ion infatipre.
Prin cercetrile la teren, qtiintele sociale capta o noua vieata
pe care nu le-o poate asigura biblioteca sau cabinetul de lucru. Ele
*HO pe cala aceasta noi imbolduri i perspective, deci noi putinte
de inaintare. Faptele insa neincadrate inteun sistem raman nesemni-
ficative, simple colectii fara niciun aport teoretic. De aceea noi intre-
buintm metoda cea mai riguros experimentar, dar qi oca mai larg
teoretica, prin observatia minutioasa a faptelor, dar i prin intuirea
esentialului, prin interpretarea sensului adanc qi surprinderea prin-
cipiilor 'generale. Metoda noastra imbina, vieata cu principiile, inteo
sinteza caro insemneaza o putinta de improspatare pentru teorie i de
intelegerE, rationala pentru studiul faptelor. Suntem oameni de qtiinta
exacta fara sa dispretuim filosofia sociala. Credem dimpotriva ca experi-
mentui q.i speculatia filosofica trebue sa mearga man in mana, pentru
a ridica faptele la teorie qi a le da o intrebuintare stiintifica, dar in
acelaq; timp pentru a da un temei real gandirii si a mentine teoria pe
linia ei fireasca, de interpretare si expresie rationala a realitatii.

Acum se va putea intelege exact natura volumului de fat& Indru-

marile culese aici fac parte dintr'un sistem de sociologie, fara cunoaste-
rea caruia intrebuintarea lor nu poate sa dea cleat rezultate intampla-
toare. Indrumarile acestea se refera la unitatile social() caracteristice
tarii noastre, la sate, catre care ne-am indreptat munca pan& acum.
Ele pot fi intrebuintate cu mici adaptar i in studiul oraselor 0 al
regiunilor naturale. Dar ceca ce nu trebue sa se piarda din vedere e
faptul ca, indrumarile de aici nu vor sa fie decal simple instrumente de
lucru, mijloace pentru culegerea cat mai precisa si unitara a materia-
lului, pentru a obtine date suficiente care sa fad, cu putinta teoria
sociologic& Ele nu au nimic definitiv 0 nimic rigid. Intrebuintate cum

13

www.dacoromanica.ro
intelegem noi, numai de catre cercetatori, adica de oarneni de qtiinta,
ele vor fi adaptate mereu la realitate qi :vor fi imbunatatite Cu fiecare
experienta in parte. Experienta noastra va fi astfel imbogatita qsi des5,-
141r9itb, prin experienta altora.
Acestea sunt gfindurile care ne-au calauzit and am hotarit intoc-
mirea planurilor de lucru cuprinse In volumul de fat&

Dupa expunerea sistemului de sociologie care da unitate i sem-

nificatio teoretica tuturor fndrumarilor infa4i9ate aki, trebue sa amin-
tim ckeva lucruri qi in legatura cu tehnica aplicarii la teren a acestorai.
Tehnicilo speciale Bunt prezentate in planurile de lucru, exista inisa
0 o tehnica generala pe care trebue sa o notam la inceput, ca sa xux
fie repetata la fiecare capitol.
Toate indrumarile cuprinse in volumul de fata au acela0 scop:
sit unifice metodele de cercetare la teren pentru a obtine date ftiinti-
fice comparabile.
Faptul c echipele monograf ice aunt astazi mult mai numeroase
deck altadatk contribue la realizarea mai de vreme a programului
de cunoa0ere a tarii, ceea ce este hotaritor mai ales pentru regiunile
In plina transformare. El nu e lipsit insa nici de primejdii. Leg-aura
dintre cercetatori sine* cu cat echipele aunt mai numeroase i fie-
care tinde O. intreprinda alt gen de cercetari, dupa metode deosebite.
Pe calea aceasta, nu se poate obtine insa nimic temeinic pe tarfim 9tiin-
tific. Rezultatele unor astfel de cercetari nu pot fi nici adunate
sau comparate, nici nu pot intra ca elements In aceea0 sinteza. Ele
nu aunt deck simple descrieri de cazuri, care nu pot ajuta desvoltarea
teoretica a qtiintei. De aceea, cea dintAi grije a cercetatorilor la Wren
trebue sh fie incadrarea lor inteo unitate de metoda.

Intrebuintarea indrumarilor pentru munca tiintifich la teren

presupune o pregatire de specialitate i deci ele nu se adreseaza deck
celor care o au intradevar. Indrumarile acestea nu vor s6, ajute pe coi
care se incumeta sa intreprinda cercetari fail o adncire prealabilil a
unuia din domeniile tiintei.
Sociologia nu este cu nimic mai war& deck celelalte tiint,e.
Totu0 popularitatea de care se bucura dela o vreme i, uneori, up-
rinta do a culege in cadrele ei materialul descriptiv au facut pe
multi sa creada ca oricine poate intreprinde cercetari sociologice fara
nicio pregatiro teoretica anterioara. Parerea aceasta este insa ca totul

14

www.dacoromanica.ro
gresitA si suntetn datori sA luptAm impotriva ei. Nici stiinta, nici cer-
cetAtorii nu se pot improviza, fAr, sa se ajungA la diletantism.
Rostul indrumArilor stiintifice este, dimpotrivA, adAncirea trep-
tata a cercetArilor, ceea ce va trebui sA aibit ca urmare fireasci in1A-
turarea tuturor nespecialistilor din cAmpul de activitate al sociologiei.
Nu ne gAndim insA sa descurajAm cercetAtorii tineri. care au
luat parte totdeauna la munca echipelor monografice. Acestia lucreazA
sub supravegherea oamenilor de stiintA si isi fac ucenicia stiintificA
la teren. Faptul nu e numai cu putintA, dar e absolut necesar. Nici
ei nu trebue sA-si inchipue iris& ca se pot lipsi de o pregatire teoreticA.
Chiar dacA vor ajunge buni culegAtori de material, aceasta e numai o
treaptA spre stiintl, nu stiinta insAsi. Abia cAnd cercetAtorul de teren
isi pune singur probleme si cauta sa le dea o deslegare prin fapte si O.
formuleze noi teorii se poate socoti intrat in rAndul oamenilor de
stiintA.
Culegerea insAsi a datelor (ca recensAmAntul populatiei, statis-
tica economicA etc.) este o muncA onestA si utilA care poate fi fAcutA
si de coi cu o pregAtire stiintificA mai sumara, dar ea nu trebue con-
fundatA cu stiinta, care insemneazA interpretarea i intrebuintarea
teoretica a datelor si este deci o treaptA cu .mult mai inaltA a cunea-
sterii.
Munca stiintificA la teren incepe cu fixarea fenomenelor caro
urmeazA sA fie cercetate. Sociologia monograficA dela noi s'a ocupat
pAnA de curAnd de sat, considerat ca o unitate tipicA de vieatA socialA.
Acum isi extinde cercetArile la regiunile etnice. DupA ce criteriu se
aleg satele sau regiunile? Deslegarea acestei probleme depinde de
scopurile atribuite stiintei. Dad, vrem s'A surprindem formele arhaice de
vieatA socialA, trebue sa ne grlim sA cercetAm unitAtile sociale cele
mai bine pitstrate, mai inainte de a fi cuprinse in procesul de disolutie
sau prefacere. Daca dimpotrivh, vrem sA, inlesnim reformele sociale
prin documentarea stiinficA a statului sau.prin planificare, trebue sA
cercetAm unitAtile sociale de interes politic, adica pe cele atinse de
eriza si caro trebuesc indrumate ca sA-si cAstige un nou .3 chilibru.
InlAuntrul color douA categorii de unitAti sociale trebuesc alese
satele sau regiunile tipice, adicA cele caracteristice sau reprezentative
pentru un numAr cht mai mare de fenomene "sociale.
data unitatea socialA fixat, cercetarea colectiva impune (irga-
nizarea echipelor de lucru. O campanie monografick asa cum este con-
ceputA si practicatA de noi, presupune nouA echipe cu urmAtoarea
compunere schematicA:

15

www.dacoromanica.ro
 Echipa cosmologicd: un cercetator pentru studiul tipu-
rilor do sol gi al compozitiei lor chimice;chte un cercetator:pentru stu-
diul formelor de teren, al hidrografiei gi al climatului; pentru studiul
awzarilor, al locuintei i al circulatiei; pentru studiul florei qi al cre-
dintelor i practicilor cu burueni; pentru studiul faunei i al credintelor
gi practicilor legate de aceasta; pentru studiul sintetic al raportarilor
dintre natura i cultura.
Echipa biologicd: un cercetator pentru studiul struc-
turii i. miNarii populatiei; chte un cercettor pentru studiul compozitiei
rasiale a populatiei, al grupelor sangvine i al mijloacelor de imbuna-
Catire a rasei pe cale ereditara; pentru studiul alimentatiei qi igienei
individuale i sociale; pentru studiul starii sanitare a populatiei, a or-
ganizarii sanitare oficiale i al medicinii empirice.
Echipa istoricd: un cercetator pentru studiul forrnelor
vechi de organizatie sociala, econornic& gi juridica; unul penti u cerco-
tarea trecutului politic i anecdotic al unitatii sociale; altul pentru
studiul traditiei i al memoriei sociale i un culegator qi interpret de
documente.
Echipa psihologicd: un cercettor pentru studiul struc-
turii psihice colectivo a unitatii sociale; un cercetator pentra stueliul
experimental al variabilelor psihice individuale.
Echipa economicd: un cercetator pentru studiul vietii
economice in genere; cte un cercettor: pentru studiul gospodriei ta-
rane0i, al bugetelor qi al tehnicei agricole; pentru studiul industriei
casnice, al industriilor tarane#i qi al meseriilor; pentru studiul padu-
rilor; pentru studiul economiei de vite.
Echipa spirituald: chte un cercettor: pentru vieata re-
ligioasa; pentru mitologie qi qtiinta populara; pentru magio; pentru
arta popular& plastica; pentru port; pentru vieata 'Litera* pentru
vieata muzicala; pentru studiul graiului; pentru studiul ceremoniilor;
pentru studiul de ansamblu (tip, stil etc.) al vietii spirituale.
Echipa etico-juridicd: un cercetator pentru 1.tudiul
bunei cuviinte i al moralitatii; unul pentru obiceiul parnantult,i; atto
unul pentru studiul dreptului civil qi studiul dreptului penal.
Echipa politico-administrativa: chte un cercetator:
pentru studiul vietii qi conceptiilor politice; pentru vieata administra-
tiva.; pentru finantele locale qi fiscalitate.
Echipa de unitdti, relai ?i procese sociale: cate
un cercetator: pentru studiul comunitatilor sociale; pentru studiul in-
stitutiilor sociale; pentru studiul gruparilor sociale; pentru studiul re-
latiilor sociale; pentru studiul proceselor qi tendinteIor sociale.

16
www.dacoromanica.ro
 Compunerea aceasta este minimala. Numarul cercetatorilor si
specializarea lor ata'rna, de marimea unitatii sociale si gradul de adan-
cime pe care vrem sa-1 dm cercetarilor. De asemenea se poate adiiuga
un numar insemnat de tehnicieni: fotografi, desenatori, operatori de
filme, etc.

Nu trebue nesocotit apoi contactul echipelor cu unitatea sociala.

El esto uneori hotaritor pentru cercetare, mai ales cand perioada de
lucru este limitata.
Problema poate interesa sub dota fete. Una privesto increderea
satului, chestiune mai mult de tact si sinat din partea cercetatorilorx
in caro sfaturile sunt mai putin folositoare. Alta priveste organizarea
muncii la teren, care poate duce la o tehnica destul de sigura si care
se poato invata.
Tranii privesc cu oarecare neincredere pe oraseni, de aceea can-
taresc fiecare vorba si fiecare gest al cercetatorilor pana se conving de
intentiilo lor desinteresate. Din pricina aceasta, cercetatorii trebue sa
dea o atentie deosebita purtarii lor la teren si sa, adopte pe cat e cu
putinta regulile de burla cuviinta ale mediului nou de vieata.
E bine apoi sa li se 15,mureasca satenilor rostul echipelor mono-
grafice. Taranii aran', mai totdeauna multa intelegere si simpatie
pentru invatati si disting foarte bine o ancheta facuta 41. miemsul
oficialitatii de una facuta in interesul stiintei. De aceea nu trebuo soco-
tita ca pierdere de vreme nicio ldmurire data, in a,ceasta privinta.
Satul cuprinde insa un numar mare de oameni. Cercetatorii in-
cepatori nu stiu azora trebue O. li se adreseze. E bine sa, se ja con-
tact mai intai cu autoritatile satesti, mai ales cu preotul si cu inv5,-
tatorii. Informatiile acestora trebuesc intregite si cu ce spune satul"
si verificate in tot decursul cercetarii. Pe calea aceasta, se poate obtine
o orientare generan', asupra problemelor si se poate intocmi un inventar
al lor, pentru a inlesni cercetarea. Procedeul acesta da cercetatorului
mai multa siguranta la teren si ii permite sa-si formuleze liste de
intrebari precise.
Dupa inventarul problemelor trebue s, se stabileasca _liar dela
inceput lista informatorilor autoriza ji, pentru fiecare problema in
parte. Nu trebuo sa se piarda vremea cu informatorii de mana a doua.
Pentru fiecare aspect al vietii satesti, cercetatorul trebue sa so adroseze
color care prin situatia, experienta sau inteligenta lor, il ...unosc mai
bine. Satul ii stie si deci descoperirea loi nu este anevoioasa.
Pentru problemele de masa, in care informatorii sunt foarte nu-
meresi, calea cea mai potrivita este reducerea la tipuri. De pilda,

1.7

www.dacoromanica.ro
pentru studiul gospodariei trultneti trebue s& se stabileasel mai
intai tipurilo principale de gospodArie dup& statistica economic& (de
frunta, de mijloca, de coda) qi sit se studieze cateva cazuri din
fiecare categorie.
Cercetarea insaqi nu trebue 15,sata, la voia intamplarii. Un cerce-
tator care qtie precis ce vrea, obtine ca totul alte rezultate decat unui
care lucreaz& pe dibuite. De a,ceea e bino a& se dea cercetatorilor, in
afar& de pregatirea teoretick qi o indrumare tehnick Aici 4i gasosc
rostul planurile de lucru i formularele. Ele vor evita intrebarile inutile
i vor aminti cercetatorului pe cele necesare.
Planurile generale de lucru strang laolalta inteo inOrare sis-
tematic& problemele care urmeaza sA fie c,ercetate la teren 0 indica,
ce anume se urmare0e teoretic prin cercetarea lor. Ele pastreazA
astfel nivelul tiintifie al cercetarilor gi asigur culegerilor de fapte
un scop teoretic. .

Planurile speciale imir intrebArile care trebuesc puse in lega-

turA ca o problem& i ajuta astfel cercetarea ei sistematia Astfel pla-
nurile de lucru inlesnesc cercetatorului o con0iint& teoreticA i sunt
In acelai timp instrumente de lucru pentru cercetarea cat mai exacta
a faptelor. De aceoa planurile generale se schimba mai incet, eat&
vreme cele speciale trebuesc tnereu adaptate la teren gi pot fi des&-
varOte prin fiecare cercetare in parte.
In sfar0t, formularele cuprind rubrici precise care de obiceiu
pot fi completate prin cifre. De aceea ele trebuesc preferate, ori de
cate ori e ca putintk chestionarelor sau convorbirilor libere.
Do altfel, nu trebue sA uitAm tendinta general& a tiintei din zilele
noastre de a intregi cercetArile calitative prin cercetari cantitative. A-
ceasta cantificare a metodelor" va trebui sa fie ,grija cea triai de
seamit a cercetatorilor de teren in viitor. NumArAtoarea gi mAsurAtoarea
vor trebui sA ia locul impresiilor i descrierilor vagi. Mai ales statistica,
metodd specific& pentru studiul variatiei fenomendor sociale, urmeaza
s& fie incorporata in toate cercetarile de teren pentru a obtine mai
mull/ exactitate i date mai upr do comparat.
Intrebuintarea planurilor de lucru i a formularelor este insotita,
de intrebuintarea fiqelor. Acestea se aplica tuturor cercetarilor.
Nu e bine sa ne bizuim in tiintrt pe memorie. Ea ne poate in-
vela qi ne inqeal de cele mai multe ori. Ca sa, inlaturam acest izvor
de eroare, trebue sa notaxa materialul chiar la fata locului. Tehnica
cea mai ttimpl& i mai potrivit& const& in insemnarile pe f4e, care sunt
i foarte upr de manuit. F4ele sunt de mai multe feluri.

18
www.dacoromanica.ro
 Pentru controlul informatiilor i putinta de a stabili diferite
corelatii intro fenomene, trebue di intocmim fife de inf)rmaturi. Aces-
tea trebue s cuprind cel putin numele i pronumele celui dela care
am. cules vreo informatie, sexul, varsta, originea etnica, religia, stare&
civill, categoria social, situgia militar i gradul de culturh. E bino
ins& BA cuprind5, i alte date ca: starea materiala, locurile umblate,
lectura. etc., Ala toate datele biograf ice care pot lamuri inteun fel
natura, originea i raspAndirea informatiei caro ni se dh.
ConstatArile i rOspunsurile obtinute se noteaz5, tot pe fip. Se
intocmesc astfel fife de material. Acestea sunt de trei feluri i au o
valoaro diferit. LTnele cuprind fapte vzute i verificate de cerceator
0 sunt cele mai sigure. Altele cuprind impresiile cercetOtorului, con-
sideratiile sau aprecierile lui. In sfrit, ultimile cuprind opinia informa-
torului despre un lucru. Avem astfel fip de constatdri, f im de enter-
preteiri i fiqe de opinie. Acestea din urma trebue BA cuprincta neapArat
i numele informatorului i BA reproduch pe cat e cu putintO, cuvant de
cuvnt cele rostite de acesta. Tot ca fiw de opinie se socotesc i infor-
matiile de mna a doua, adicii relatrile neverificate personal de cer-
cetAtor.
Fiwle de constatare Bunt cele mai pretioase. Ele redau lucruri
vazute qi tritite de cercetator, inregistrate prin observatie directl. Ele
pot fi intregite cu folos prin desene, fotografii, filme, fonograme i once
alte mijloace mecanice de inregistrare. Fiqele de interpretare au valoare
numai dad, fed, interpretar objective ale faptelor, coca ce con-
stituo un inceput de redactare a materialului, nu impresii personale.
Fiqele do opinie se intrebuinteadi cu folos in studiul vietii subiective
(mentalitate, credinte, conceptii etc.) i Bunt de mica valoare In studiul
faptelor obiective.
In sfAr0t, de o insemnatate deosebita aunt fifele de reispindire i
fifele de frecvenpei. Ele aunt menite s5, arate at de rhspandit este feno-
menu'l studiat i ciit de des se ive0e. Un basm, un ante; un cuvint,,
etc., nu au aceea0 valoare daca sunt cunoscute de toti oamenii din sat
sau numai de o parte din ei i niel dacit se ivesc des sau rar, la intAm-
plare sau cu anumite prilejuri etc. Toate acestea trebuesc urmrite
i notate pe fiw, iar prelucrarea lor ne va desvlui i corelatiile until'
fenomen oarecare cu vrsta, sexul, categoria social sau alte sari ale
locuitorilor. De aceea, f4ele de acest fel trebue sh cuprindA neaparat
datele personale ale celor prin caro un fenomen se manifesta, ca i pri-
lejul exact al manifestarii.
AdOugam fiwle de circulatie, menite et indice mecanismul de

19
www.dacoromanica.ro
transmitere a fenomenelor sociale (din batrani, din armata, dela
oras etc.).

Ultima problema asupra careia mai atragem atentia este necesi-

tatea integrarii sociologice a cercetarilor. Nu negam legitimitatea niciu-
nui punct do vedere stiintific, dar .toate indrumrile cuprinse in vo-
lumul do fat, pureed dintr'o experienta sociologica si Bunt formulate
in vederea unor cercetari tot sociologice.
Citito in parte, planurile acestea de lucru ar puteO da im-
presia ca, cereetarile noastre sunt lipsite de unitak). In realitate, toate
mijloacele de cercetare pe care lo intrebuintam urmaresc acelasi scop,
s surprinda realitatea sociala sub toate aspectele ei.
Fireste, exista primejdia ca fiecare aspect sa fie studiat inde-
pendent de celelalte si sa obtinem in loe de o cercetare sociologica o
multime de cercetari speciale (de economie, drept, geograf io, biologie,
folklor etc.). Prezentarea rezultatelor ar duce la o suma de studii, nu
la un studiu organic al unei totahtati sociale.
Primejdia aceasta poate fi inlaturata insa cu destul usurinta.
Alai intai toot planurile de lucru sunt astfel intocmite, incat imbina
punctele de vedere ale diferitelor stiinte inteun punct de vedere unitar
si sintetic. Echipele apoi sunt in asa chip organizate, incat echipierii
formeaza, o singura comunitate de munca stiintifica si 83 ajuta reciproc
la rezolvarea problemelor. Rezultatele acestei colaborar depasesc cu
necesitatil cercul fiecarei specialitti in parte. Redactrile partial pot
fi de asemenea contopite intr'o redactare de ansamblu, cu caracter so-
ciologic.
Ca punctul de vedere unitar O., fie pastrat si in viitor, atragem
atentia asupra faptului ca indrumarile care urmeaza nu aunt infatisate
laolalta ea o simpla colectie, ci pentruca numai laolalt pot fi Intl*
buintato, fiind expresia organic& a unui sistem necesar de sociologie.
Un cercettor nu poate intrebuinta un plan de lucru daca nu le
cunoaste si pe celelalte si nici nu va intreprinde cercetari serioase daca
nu va intrebuinta (personal sau in colaborare) toate planunle de lucra
cerute de natura fenomenului. Sociologia nu studiaza, de pilda, o in-
mormantare numai sub aspectul religios sau ceremonial, ci si sub
aspectul economic, juridic, de relatie sociala etc., si se va intrebuint,a4
deci pentru acelasi fenomen nurnarul necesar de planuri de lucru.
Fiecare cercetator trebue sa, urmareasca legaturile fenornenului
pe care il studiaza cu intregul din care face parte, iar and fenomenul
ins* este nediferentiat, sau ni se prezint, ca un intreg indisolubil,
trebue neaparat cercetat asa. *Uinta, in masura in care vrea, a& redea

20
www.dacoromanica.ro
si s lamureasc& exact realitatim, trebue s urmreasca fenomenele so-
ciale ca intreguri, in interdependenta si totalitatea lor functional&
CAnd e vorba de sat, punctul de vedere integralist este si mai ne-
cesar, pentruca aici valorile sociale nu sunt totdeauna diferentiate.
Valorile economice fac un Bulgur bloc cu cele religioase, qtiintifice, ar-
tistice, juridice, morale, politice etc. Chiar dac cercettorul le poate
diferentia, se poate ca satul insusi s nu le diferentieze. Aceasta in-
semneaz ca ori de &Ate ori faptele ni se prezint& ca intreguri nedife-
rentiate, trebue s, le studiem ca atare si numai in analiza stiintific5,
BA incercana o clasificare a lor pe categorii abstracto. Fireste, and dife-
rentierea s'a petrecut chiar in realitate, vom reda realitatea sub aceast
inftisare.
Prin punctul de vedere integralist, sociologia o menit sa invio-
reze toate cercetrile la teren. Socotit mult5, vreme ca o simpl enci-
clopedie a celorlalte stiinte sociale, sociologia de teren devine o stiint
de sine stttoare, care poate servi ca temeiu si cluz5, celorlalte
stiinte, lrgindu-le perspectiva cunoasterii si apropiindu-le mai mult
de realitate. Ea ins4i isi gseste o incalculabil putint& de desvol-
tare in studiul integral al realittii sociale, pnn cercetnle la teren 1).
Publicam a,cest volum cu convingerea ca facem un serviciu stiintei
si trii. De treizeci de ani propoWiduim necesitatea cunoasterii siste-
matice si adncite a trii si care pleand dela analizo amnuntite, ,se
incoroneaz, inteo sintez& m5,reat, numit de noi Stiinta Natiunii.
Stiinta Natiunii, nu in sensul unei stiinte nou5,, care s, aibA, ambi-
tia, a ocupa un loe in clasificarea stiintelor, ci ca o unitate siste-
matizat a acelor variate si numeroase cunostinte, ce se refer la,
tipul reprezentativ al tuturor unittilor sociale, Natiunea, in stinul
careia so grupeaz tot restul de unitti sociale.
Multumind color peste 1000 de intelectuali care din 1925 ptin&
a,cum, prin avntul, devotamentul si constiinciozitatea muncii lor
monografice au colaborat la experienta ce se oglindeste in planurile
publicate aici, urez ea acest volum s, serveasc5, drept bung, calauz&
pentru cercetrile ce le asteptm 61 mai numeroase. Institutul de
Stiinte Social al Romniei (Bucuresti, Piata Roman& Nr. 6) si-a
facut unul din scopurile principale ale existentii lui indrumarea si co-
ordonarea lucrrilor monog,rafice pentru constituirea Sociologiei Na-
tiunii,i exprimata plastic printr'un Atlas sociologic al Romniei.

D. Gust'
1) Cf la sfarptul volumului Bib/Jai:1,0A,, *colii Somolopee dela Bucuregti, ublA 0 ca dare de seam&
despre actnntatea de pima acum, p ca exemplaheare a planunlor de lucru.

21.

www.dacoromanica.ro
 l. CADRUL COSMIC

A. 1NTRODUCERE.

a. PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI GEOGRAFICE

I. Societatile omene$i nu aunt aparitii intamplatoare qi inexpli-

cabile. Ele, ca tot ce e obiect de qtiinta, se supun anumitor legi,
sufar anumite conditionari pe care, daca le aflam, spunem ca am
explicat qi am inteles. La cadrul cosmic ne preocupa, toate feno-
menele sociale nascute sub influenta fa,ctorilor naturali. Mai exact,
studiem raporturile dintre societate foi natura sau, pentruca socie-
tatea reactioneaza prin cultura, putem spune: raporturile dintre na-
tura i cultura. Vieata sociala se caracterizeaza printr'un dinamism
neincetat. Ea se desfapara inteo serie de procese de actiune qi reac-
tiune fata de lumea inconjuratoare. Actiunile qi reactiunile ei fata de
natura constituesc cadrul cosmic 0 pun cea dintai problema a
sociologiei in ordine genetica sau explicativa O.
Once vieata social& se realizeaza in cadre naturale. Constatam
astfel doi termeni, natura qi cultura. CtIta, vreme termenii aceOia nu
au nicio legatura unul cu altul, nu intereseaza capitolul de fata al so-
ciologiei. Unul e obiect al qtiintelor naturale, celalalt al .tiintelor so-
ciale sau al altor capitole ale sociologiei. In momentul insa in care
ei intra in relatie, inc,ep sa, ne intereseze, dar aci, la cadrul cosmic,
nu atat termenii, ci relatia care naqte. Termenii, numai in ma-
aura in care aunt o conditie pentru intelegerea relatiei. CAteva exemple
ne vor lamuri. Sociologia nu se intereseaza de flora unei regiuni cu
ochiul botanistului, ci numai daca observa, o legatura a ei cu vreun
fenomen social qi atunci starueqte asupra legaturii. Nu va face fizio-
1) Intrebuintim termenul de eadr, cosmic pentruca este mai cupnnzAtor deefit cel de eadru geograik.
Natura nu se margmeste la globul terestru.

22

www.dacoromanica.ro
logie vegetal, nici col puf in botanic& descriptivA, ci va stArui asupra
numirilor populare, asupra superstitiilor, credintelor si practicelor in
legAturA ca plantele, asupra atitudinii socia/e fatA de ele (de extirpare,
cultivare, intrebuintare, la ce, cum etc.). Deci nu staruim nici asupra
meeanismului psihologic interior al celuilalt termen, omul. Sau, apa
unei regiuni in stare naturalA nu intereseazA sociologia. Dar dael
este captatA in industrie ca energie motric& sau este intrebuintat&
priri diferite sisteme de irigatie, ca ingrAshminte a terenurilor de cul-
turA, cu alte cuvinte, dad, este intrebuintatA de om dupg nevoile lui,
devine obiect al sociologiei. Dar nu studiem apa in sensu/ chimiei, al
fizicei si nici cel putin in sensul geografiei, ci rezultatul obiectiv al
legAturilor dintre om si naturA, sistemul de irigatie, industria desvol-
tatA prin energia-motric& a apei etc.
In studiul relatiilor, in afaril de descrierea lor, ne intereseaz&
si sensul sau directia. In cazul de fatA, dacA aktiunea e pornitA dela
naturg sau dela cultur& si care din ele a suferit transformAri mai
puternico fat de starea anterioarA. Astfe/, cel puf in pe plan teoretie,
dobfindim un capitol in care trebue a& stAruim asupra transformArilor
suferite de societate si cultur& sub indiurirea fa,ctorilor naturali si
altul in care trebue sa stAruint asupra reactiunilor sociale fata de
naturA sau a societAtii ea transformator al lumii inconjurAtoare, ca
agent geografic. In perspectiva intAia, accentul cade pe societate, pe
infatishrile ei nAscute sub inrAurirea factorilor geografici. In perspec-
tiva a doua, accentul cade pe mediul geografic, pe transformArile su-
ferite de acesta prin activitatea desfAsuratA de societate, pecetie uman&
care ne intereseazA fiind expresia materiala a puterii de voint, si inte-
ligent& a grupului omenesc. In sfArsit, putem desprinde un nou capitol,
pentru a treia posibilitate, de actiune reciprocA, imbinatA, a termenilor,
&And nastere unei situatii organice, de vieat& omeneascA implAntat5,
adfine in cadrul sail natural. De astA datA natura nu e distrus& prin
activitatea omului si nici omul nu este subjugat de fortele naturii, ei
munca lui selectioneazh si prelungeste posibilitAtile naturale, impu-
nAnd naturii un anumit gen de desvoltare dup nevoile lui. De
pildA agricultura, silvicultura etc., in care natura insAsi este cultivat&
dup& nevoile, hAmicia si inteligenta omeneasca.
De sigur realitatea concret& nu ne desvAlue dinteodat& aceste
trei probleme. Faptele nu se insiruesc dup& ordinea logic& a stiintei,
chiar dacA stiinta neintemeiatA pe ele este lipsitA de once valoare.
De aceea e sarcina analizei stiintif ice sA disting& in faptul concret cele
troj aspect ale problemei, in mAsura ingAduitA de realitate, si sA-si

9:1

www.dacoromanica.ro
formeze Cu vremea o schema de interpretare tiintifica a raporturilor
dintro societate ci natura. In celo ce urmeaza vom vedea mai ama-
nuntit problemele ridicate de aceast, clasificare.
1. Incepem ca determinrile cosmice ale vietii sociale. Pen-
tru o mai wara manuire, le vom imparti in mai multe grupo.
Primul fapt care izbe0o atentia celui pornit sa intreprinda
eercet'ri din punctul de vedere care ne preocupa, este stransa lega-
tura dintre wzarile omene0i qi mediul geografic. Dela un timp
incoace problema este foarte desbtuta i formeaza un capitol privilegiat
al antropogeografiei. Ea este deopotriv, qi o problem, sociologica.
Dac urmarim de pild,' satele in asezarea lor generala, gasim mai in-
totdeauna eh' au fost determinate de apropierea apei, satele se apaza
pe rauri ; de bataia vanturilor, se apaza in directie potrivnica, pentru ca sa,
nu-0 faca din ulite coridoare de vant; de natura solului etc. Struc-
tura, satelor, mai ales a celor primitive, e conditionata in mare parte
tot de factorii geografici. Altul e satul de yes, concentrat i ordonat
In mijlocul mo0ei, altul satul de munte, neregulat, intins de-a-lun-
gul vailor, impraqtiat pe paraiele afluente, strans ici i colo in atune
razlete, cu vieata proprie, aproape independenta de a intregului. Gos-
pod.riile, constructiile principale i dependintele lor, variaza qi ele
dupii acela0 principiu. Piatra i lemnul ca material de constructie,
acoperiprile de indrila, sau ita in apropiere de paduri, cldiri de
parnnt framantat sau ars, acoperite cu papur4 sau cu paie, in re-
giunilo de balta sau de pusta etc. In general faptele acestea sunt in
deajuns de cunoscute. Dar aceasta nu prezinta foloase tiintifice prea
mari. Studiul sistematic, investigatia qtiintifica, amanuntita i rodnica
s'a intreprins destul de rar. Geografia a deschis cea dintai cale
qtiinlifica in aceasta privinta. Sociologia trebue s'a' reja problema, al-
turi do geografie qi sa aduca o perspectiva mai larga, fard' sa renunte
insa la cercetarea amanuntita qi precis& a faptelor.
Mai sunt o seam& de probleme care apartin tot discutiei in-
cepuie 0 care pentru sociologie au o insemnatate deosebita, intru cat o
privesc de-a-dreptul qi aproape numai pe ea.
Natura determina in mare parte ritmul vietii sociale. Sociologii
au aratat foarte bine acest lucru in privinta Eschimo0lor. Dar sunt i
fapte la indemana oricui. In tarile cu doll& sau mai multe anotimpuri
bine distincte, vieata sociala se desf4oara, inteun ritm determinat de,
acestea. Sistemul e destul de complicat. Unele clase sociale soap&
oricarei determinari, altele le sufer, dar fiecare inteun gen propriu.
De pilda, in Romania, in timpul verii vie* sateasca este deosebit de

www.dacoromanica.ro
intensa in ce privevte latura economica. NIA, vi noaptea e intrebuintata
la muncile campului. In schimb iarna e perioada de odihna, de pe-
trecero vi in akelavi timp a muncilor lturalnice vi a unei vieti spirituale
mai desvoltate. lama a contribuit la noi foarte mult ca sa se mentina
sistemul de economie casnica impotriva teoriilor economiste care ii
prevedeau disparitia sub influenta capitalismului. Vieata oravenea-
sea tocmai dimpotriva, este economic foarte intensa in timpul iernii,
iar vara e in delsare, in vacant& Scolile se inchid, Parlamentul se
inchide, functionani iau concediu, sezonul comercial e mort etc. Intre
motivelo psihologice ale adversittilor dintre clase ar trebui sa se tina
seama vi de nepotrivirea aceasta dintre perioadele de mama vi
vacant&
Ritmul vietii sociale satevti este insa vi mai amanuntit impus
de factorii climaterici. E inteun fel pe timp frumos, intealtfel 1)()
cel ploios. In sfrvit, ordinea ireversibila a muncilor agricole dupii
crevterea sau descrevterea temperaturii, repetata cu o constanta tra-
ditionala In decurs de sute de ani, a dus la formarea unor adevrate
calendar() agricole, de echivalenta: timpul indicand munca, munca
.indicand timpul.
Monografia sociologic are de stabilit in amanunte pentru f ie-
care regiune naturala a tarii, dependenta ritmului social de factorii
geografici 0 calendarele agricole traditionale.
Influenta factorilor cosmologici se resimte ca o inraurire mai
indepartata vi in variatia formelor sociale. Cobbee romanevti de sate
avezate pe aceeavi vale sunt forme stravechi de organizatie social&
determinate in mare parte geografic. Tot ava comunele administrative
compuse din mai multe catune au la baza o imprtire de natura geo-
grafica. Satele de pescan i sau de pstori au alt organizatie decat cele
de plugari, dupa necesitatea de reactiune colectiv' la mediul pe care il
exploateaza.
Productia sociala, industria, este conditionatb, trite masura
oarecaro vi ea de factorii geografici. Existenta de zacaminte miniere,
do pamant arabil, cilderile de apa, pavunile intinse etc., indic omului
ocupatia, vi ii determina productia. Oamenii mai inainte de a se fi
fixat in granite statornice, au cunoscut perioade insemnate de mo-
bilitato (nomadism, navaliri, migratii), incat, daca s'au statornicit pe
un anumit pamant, avem temeiuri FA credem ca au facut-o vi pentruca
le-a convenit intr'o larga masura, mediul geografic. Au ramas f Ara
silnicie ori s'au luptat pentru pamntul ocupat, pentruca s'au putut
adapta, pentruca vi-au putut potrivi aptitudinile de munca mediului

25

www.dacoromanica.ro
inconjurator. Abia tarziu popoarele 1'0 procura materiile prime din
departari, de data cu perfectionarea mijloacelor de transport qi des-
voltarea economiei la o treaptA nationala sau mondiala, care a facut cu
putint diviziunea regional& a muncii.
Un rol insemnat au factorii geografici in categoriile de cul-
turi intemeiate direct pe natura, cum e agricultura, viticultura, horti-
cultura etc. Se ctie ce importanta deosebita joaca in productia ag,ricola
constitutia chimica a solului, ceea ce a dus la sistemele diferite
de ingraqaminte sau primitiv, la sistemul rotatiei asolamentelor. Chiar
numai intinderea pura are aici o insemnatate, caci a dus cu creqterea
populatiei la o schimbare radicala a culturii pamantului din extensiva
In intensiva. SA nu uitam dependenta recoltei de clima qi de precipi-
tatiile atmosferice. 0 seceta mare, o grin'dina, o inundatie pot sa
distruga complet semanaturile, impunand producatorilor diferite mij-
loace de aparare i prevedere.
Vieata comerciala nu scapa nici ea de influentele naturale.
Se qtie ce importanta au raurile navigabile, ie0rea la mare, vecina-
Mtn() geopolitice in vieata popoarelor. Hrana, imbracamin.tea etc. aunt
alte exemple de fapte care suferA modificari de natura geografica.
Chiar ai in lumea spirituala se resimt inrauririle naturale.
Mai ales formele religioase elementare, naturismul de toate gradele,
apoi atatea din credintele, superstitiile qi obiceiurile populare ne dau
exempla de creatii culturale care cuprind elemente inspirate direct
de natura. Cosmosul este obiect nu numai al qtiintei qi filosofiei culte
0 individuale, ci qi a color populare ai colectivo. Ultimele intereseaz&
de aproape 9i sociologia.
Dar cu toate ca natura a patruns prin inrauririle ei atat de
adanc in mai toate manifestarile vietii sociale, totu0 problema acea-
sta se gase0e inca in stadiul generalitatilor, iar sociologia adeseori
nici nu ia act de ea. E vremea ca col putin cercetatorii de teren sa o in-
globeze printre preocuparile lor 0 sa contribue prin studiul unui cat
mai mare numar de fapte, la lamurirea ei qtiintifica.
2. Raporturile dintre natura i societate nu se resfrang numai
asupra a,cesteia, ci duc la o transformare paralela qi a naturii. Socie-
tatile omene0i constituesc agenti geografici foarte puternici care im-
prim& un tipar omenesc mediului geografic, socializand natura. Dupa
aceasta se ai mascara gradul de civilizalie al unei societati. Intru cat
principiul insu0 este suficient de lamurit, desprindem numai doua
din actiunile sociale asupra naturii:
a) Reactiunea fata de spaliu, studiul special al careia il numim

26

www.dacoromanica.ro
sociologia spatiului. Societatile omenesti, ca tot ce e vieata superioara,
au, ca o nevoie elementar& de existenta, circulatia si expansiunea. De
aceea intinderea pura, departarea, li se pune din cele dintill tim-
puri ca o adevarata problema. Prima solutie e cea animala, un simt
exercitat al orientarii in spatiu, carari intrebuintate dupa nevoie,
cautarea vadurilor la rauri etc. Cu vremea s'a desvoltat insa un in-
treg mecanism stiintific de deplasare, dela caile simple sau pluta rudi-
mentara, pAna la soselele internationale, citile ferate, navale, aeriene.
Astfel sociologic spatiul e echivalat cu timpul in care poate fi parcurs.
cu drept cuvant s'a spus cit parnntul devine din ce in ce mai mic.,
Problema comunicatiei a fost intotdeauna insemnata in vieata
econornicti si economia politica n'a nesocotit-o in cercetarile ei, dar
chile nu indeplinesc numai functii economice, ele mijlocesc deopo-
trivI raspandirea civilizatiei si a culturii, inlesnesc influentele si
pi-in aceasta procesul de omogenizare si de imitatie social&
Istoria sociala si sociologia trebue sa determine, prima con-
cret individual, a doua abstract tipologic, diferitele functiuni inde-
plinite de drumuri.
b) Reactiunea fat& de energiile si bogatiile naturale este o alta
problema' care intereseaza de aproape sociologia. Ea insemneaza o
manifestare tehnico-economica a societatii, priveste deci si stiintele
economice, dar atrage pe temeiul interdependentei functionale a fe-
nomenelor socia/e anumite organizatii politice, ridica probleme ju-
ridice, impune un anumit ritm vietii 8 ociale si ii determina morfo-
logia. Complexul acesta devine obiect al sociologiei. Aceasta cu atat
mai mult cu cal avem de a face, cum am remarcat, Cu o unitate de
masurii a gradului de civilizatie. 0 populatie care nu se pricepe decat
sa pasca turmele de vite pe crestele muntilor, dar nu banueste zaca-
mintele miniere din adancuri si nici col putin ce forta reprezinta o
cadere de apa, se gase0e vadit peo treapta inferioara a culturii ma-
teriale. Pentru a determina locul pe care 11 ocupa o unitate social&
pe scara civilizatiei, sociologia trebue sa studieze deci si reactiunile
culturalc fata de natura, transformarea si intrebuintarea mediului
geografic dupa mintea si nevoile omului. Ne gandim la adaptarea
pi-in folosirea sociala a tuturor bogatiilor si energiilor naturale, ca
apa, vantul, zacitmintele miniere, vegetatia, fauna etc.
In monografiile sociologice satesti sau regionale, dupa ce s'a
stabilit in ce masura au inraurit factorii geografici evolutia, structura
si functiunile sociale, se vor stabili si transformarile suferite de me-

27
www.dacoromanica.ro
diul geografic prin activitatea omului, adevarate expresii materiale
ale puterii culturale a grupului etnic.
3. Ultima grupa de relatii i pentru sociologia satelor, cea mai
interesant, este a interventiilor culturale in mersul naturii, l'usa
in sensul ei, obtinand o natura cultivatii sau o cultura intemeiata
direct pe punerea in valoare a naturii. De fapt aici avem de a face
cu singura, natura cu adevarat socializat,. Terminologia existenta ex-
prima In deajuns aceasta imbinare: silvicultura, agricultura, pomi-
cultura, viticultura, horticultura, apicultura, sericicultura etc., termeni
dubli aratand sinteza tuteo relatie obiectivata a color doi factori.
Sociologia are de studiat aici toate aspectele geograf ice explica-
hile numai prin raportarea la o interventie social. Plantatiile, dan-
purild de cultura vegetal, podgoriile, gradinile etc. sunt infatisar; na-
turale geografice, dar natura singura nu le putea orandui in chipul
aceita. Ele sunt si sociale. Prin secari de balti, prin canalizri, prin
semnaturi, prin impaduriri i despduriri, prin canale de irigatie etc.,
omul schimba peisagiul geografic prin favorizarea anumitor elemento
ale naturii in detrimentul altora. De asta data nu mai e vorba de cre-
atii ornenOsti cum sunt podurile, soselele, calle ferate, mijloacele de
locomotie etc., ci de selectia factorilor naturali, de raspandirea anu-
mitor plante si animale, de schimbarea conditiilor naturale de traiu
ale acestora, ..de o potrivire a naturii dupa inteligenta i vointa omului.
Sociologia, daca vrea sa urmareasca activitatea social in toate
rarrurile ei si s-i lamureasca toate conditide ei de desfasurare, va
trebui sa se ocupe si de formele sociale imbinate organic cu natura.

II. Un cuvnt despre metod. Insemnatatea factorilor geografici

in hirrurirea fenomenelor sociale n'a scapat mai niciuneia din stiintele
social() de pan'a. acum. Totusi, ca exceptia antropogeografiei, care ur-
maresto un punct de vedere special, nu s'a trecut inca de faza
generalittilor foarte putin docurnentate. De aceea se impune un con-
tact cat mai strans cu realitatea si, pentru a se evita greselile de pana
acum, se cere un contact cu unitti cat mai restra,nse de vieata sociala
pentru o cerc,etare cat mai amanuntita si mai completa. Monografia
sociologica se dovedeste calea cea mai rodnica in aceasta privinta.
Ea este menita, s culeag datele care vor sta intr'o zi la baza stiintei
sivor face cu putinta o teorie generala temeinica.
Cum procedam irisa in cadrul unei monografii sociologice cand
vrem s, cercetam problemele insirate? Singura metod de promovare a
cunostintelor este observa tia. De aceea ne vom feri de once idee pre-

www.dacoromanica.ro
conceputA, ca si de informatiile necontrolate, primite dela altii si vom
cAuta sii observAra si s verificAra toate datele la fata locului. Dar ne
pot interesa lucrurile din doll& puncte de vedere: raporturile dintre
naturA si cultur, cum Bunt ele in fapt si cum se resfrAng in constiinta
colectivA. Nu e acelasi lucru. De pild& popoarele primitive cred c&
pot stApAni prin magie mediul cosmic, in realitate se intAmpl ca
tocmai ele Bunt cele Mai subjugate fat& de naturA. Sociologia trebue 85,
urmAreasch amAndou5, aceste aspecto ale fenomenului, dar trebue sa le
distingil cu multA precizie, studnil unuia contribuind la lAmurirea
stiintifich efectivA a Tietii sociale, studiul celuilalt ducAnd numai la
cunoasterea descriptivA a unor opinii si credinte sociale.
Ni se mai pune in chip firesc problema intinderii cercetarii si a
posibilittii sociologiei de a intreprinde ea singurA aceastA cercetare.
Ca sa aflAm ce anume a avut o influent& asupra vietii sociale sau a
suferit vreo influent, din partea acesteia, in ce mAsurA si din ce
pricini, practic trebue s cunoastem si fenomenele strAine de reali-
tatea socialA. Ca sA stabilim de pild& mAsura in cara a stiut un grup
onoenesc sA so foloseascA, de mediul sAu geografic, nu e deajuns sii ne
ocuphm numai de ceca ce a fost efectiv folosit, ci trebue sA, inregis-
trAm si ceca ce a rimas neintrebuintat. Cu atAt mai mult cu cat
existenta unor elemento naturale neexploatate social ne dA o indi-
catio despre posibilitAtile de desvoltare in viitor. Dac& vrom ins& sA
respectAra aceastA cerintA metodologicA, ajungem repede la concluzia
ci sociologia singurA nu poate face fa,tA unei corcotAri cu adevArat
stiintifice. Ea trebue s& recurg& la ajutorul altor stiinte si chiar la
cercetAtori de alt, specialitate. Se impune o strAnsii colaborare pentru
a dobAndi rezultate serioase. In cercetArile sociologice monograf ice
metoda colectivA e cea mai sigur& si mai rodnicA. Sociologia va tre-
bui BA fad, apel la ajutorul geografiei fizice, a climatologiei, a antro-
pogeografiei, a stiintelor naturale si fizico-chi-mice, cum sunt zoologia,
botanica, agro-geologia, agro-chimia etc. pentru determinarea tipu-
rilor de sol, a compozitiei apelor, pentru detorminarea faunoi, a fiord,
a formelor do relief etc. Pentru studiul adAncit al agriculturii, silvi-
culturii, horticulturii, pisciculturii etc., care so studiazA si la manifest-
rile economice, se va face apel de asemenea la oamenii do specialitate.
Intru cAt monografia sociologicA tinde sA redea o icoan& cA,t mai
exact& a vietii sociale dintr'un moment dat, nu poate nesocoti nici-
unul din punctele de vedere stiintif ice existente.
Dai ce anume urmArim in studiul cadrului cosmologic? In afarA
de cunoasterea desinteresat5 a realitAtii, de explicarea stiintificA a

www.dacoromanica.ro
vietii sociale qi de posibilitatea unor aplicAri pra,ctice, tindem sA
caracterizAm sociologic o unitate socialA din punct de vedere al rapor-
turilor dintre naturA t;ii culturA. Astfel vom putea ajunge odatA la
o intemeiere qtiintificA riguroas, a impArtirii societAtilor In societAti
naturale, supuse factorilor cosmici 0 societAti culturale, stApAne pe
natura inconjurAtoare gi a unor categorii noi, de sine stAtAtoare sau
intermediare, panA azi insuficient studiate. Stabilirea tipului nu este
un lucrti fArA insemnAtate, din el decurge intelegerea unor serii in-
tregi de fapte gi chiar a unor realitAti care ni se infAtiraza fragmentar
sau despre care nu detinem decfit informatii partiale. Tipologia tine
loe de generalizare i constitue un instrument de economie a fortelor
intelectuale prin inglobarea in Banal ei a tuturor fenomenolor care
se apropie de acela0 tip.
Studiul cadrelor ne duce 0 la cunoa0erea posibilitAtilor de des-
voltare viitoare a societAtii, cum am arAtat in altA lucrare (Teoria
monografiei sociologice). Cadrul cosmic trebue pus In legAturA mai
ales cu vieata economicA, pentru care constitue intotdeauna o vir-
tualitate i deci un element de previziune.
N'a trebue sA exag,erAm ins, valoarea cadrului cosmic. Acea-
sta, din douA motive. SocietAtile omenqti sunt realitAti inzestrate cu
vointh, din care pricinA impulsul oricArei activitAti le vine dinlAuntru,
din ins60 constitutia lor bio-psihich. Cadrele, duph cum a dovedit-o
Profesorul D. Gusti, stint o simplA conditie a vietii sociale. 0 popu-
latie primitivA sau neinzestratA i o populatie civilizatA sau inzestrath,
reactioneazA in chipuri cu totul diferite fatA de acela0 media. SA ne
gndiro la cele douA Grecii, cea veche qi cea nouA, sau la America
dinainte 0 dupA descoperirea ei. Faptele acestea dovedesc cg, puterea
de activitate se gAse#e in realitatea socialA, in aptitudinile grupului
etnic, nu in mediul inconjurAtor. Fireqte, nu e mai putin adevArat
cA mediul face posibilA activitatea, o impiedech sau o favorizeazA, cu
un cuvant o conditioneazA. Aceasta insemneazA cA inteo explicatie
completh trebue stt tinem seam& nu numai de media, ci qi de structura
etnid, i de gradul de desvoltare a societtii respective. Cu alte cuvinte,
cadrul cosmic nu constitue singurul factor conditionant al vietii sociale,
de aceea studiul lui nu este deajuns pentru lAmurirea completa a vietii
sociale. Va trebui intregit prin studiul celorlalte cadre, al celui biologic,
istoric 0 psihic, chiar i clind e vorba de fenomene in aparentA pur geo-
grafice. De pild, arzarea satelor nu este mai niciodata conditionatA
numai do factorii geografici, pe lngA aceqtia joad, un rol ili factorii
istoriei (do pild, satele domnegti, boiere0i sau mAnAstireqti, arzate

30

www.dacoromanica.ro
ad6seor; dupA interesele stAp*anilor) i i factorii economici (nevoia do
exploatare a moOei) etc. Monografia sociologich trebue sA urml-
reasch toate aceste conditionAri. De aceea nu trebue stt se piardA din
vedere niciodatA cA, cercetarea raporturilor dintre naturA qii culturA nu
esto dec'at una din problemele sociologiei, nu sociologia insA0, ap
cum intMnim pozitii in istoria doctrinelor i care astAzi trebuesc
dep4itc pentru o cat mai znare potrivire cu realitatea.

Traian Herseni

b. CADRUL GEOGRAFIC AL SATULUI

Ap cero cugetul nostru ca, indatA dupA nume, BA arAtAm

locul in care e aqezat satul de care este vorba. Pe harta tArii locul
acola esto un punct. Curiozitatea i nevoia noastrA de a cunoa0e nu
se vor multumi, insA, cu aflarea, cu determinarea acestui simplu i
unie, punct.
Spiritul nostru cere, fiindett simte nevoia, sA peat& privi mai
departe, de jur imprejurul acelui punct. Cu alte cuvinte, e nevoie
sh privim i IBA descifrAm regiunea in cadrul cAreia satul nostru se aflA.
Spre a vedea ce trebue sd intelegem prin regiune in cadrul unei
monografii, e nevoie sti pornim mai de departe.
Un geograf german, din secolul trecut, Carl Ritter, spunea eh
phmfintul este un Erziehungshaus, adicA: o caed de educatie (a ge-
nului uman, a neamului" omenesc). Aceasta, in sensul ctt fata Oman-
tului neavnd peste tot ace1a0 relief, adicA aceea0 infAtipre, ne-
avand peste tot acela0 acoperAmnt vegetal qi animal qi neavnd nici
In subsol aceea0 structurA qi ace1a0 continut de roce utile omului
inseamnA inteun cuvnt c6, astfel fiind, fata pArnntului va
ajuta ?i va dirija existenta uman,d spre genuri de vieatcr diferite
dela regiune la regiune; inseamnA, cu alte cuvinte, ctt omul dintr'o
rogiuno va primi indicatii pentru o anumitA vieatA, gi pentru o altA
anumittt vieattt omul din altA regiune.
Din cele de mai sus reiese, irisA, ca col putin pe unele
anumite mid arii sau suprafete aspectul c;;i subsolul fetii pttmantului
aunt mai mult sau mai puf in, relativ omogene. Aceste mici com-

31
www.dacoromanica.ro
partimento in care litosfera se imparte oarecum ca un fagure in ca-
mar*, sunt aa, numitele regiuni naturale. In ele fiind acela0 relief,
aceea0 clima qi acela0 regim de ape, ace1a0 acoperamnt vegetal,
aceeai lume animala, acelea0 produse de sol i subsol, inseamna ca
indicajiile de vieata umana ca sa ma exprim astfel vor fi acelea0
(si oarecum unice) pa cadrul fiecareia in parte.
Ei bine, dupa nume i dupa indicarea pe hartd a punctului care
reprezinta satul ce pornim a cerc,eta, este tocmai aceastd regiune na-
turald, adica regiunea naturala a satului, de care trebue sa ne ocupara.
O regiune naturala prin excelenta, o constitue muntele. 0 alta
dealurile; o alta podipl sau podiprile i o alta, in sfar0t, campia.
Acestea, insa, sunt regiuni naturale in intelesul larg al cuvantului.
Pe masura, Insa, ce studiile geograf ice au descifrat tot mai ama-
nuntit configuratia sau aspectul fetii pamantului, s'a vazut ca regiu-
nile naturale cele mari se divid i ele, la randu-le, in regiuni naturale
mai mici. S'a vazut, de pilda, ca madularele sau organele geografice
ale pamantului dacic adica regiunile lui naturale Bunt mult
mai numeroase decal se credea, de pilda, pe vremea lui Hasdeu i a
lui Xenopol care In incercarile lor de descifrare a vietii trecute ro-
manesti cu ajutorul geografiei, lucrau ca sa spunem astfel nu-
mai cu muntele, cu dealurile si cu qesul romnesc, ca regiuni geo-
grafice naturalo intro Tisa, Nistru qi Dunare.
Azi insa suntem Inuit mai departe. Azi Carpatii aunt
un complex sau un ansamblu de regiuni naturale. Sunt astfel de re-
giuni, mai intai, depresiunile lor atat cele din interior, cat i celo
de sub stra0na carpatica, de sub un versant sau altul: basinul Pie-
trosanilor, basinul Tite0iBrezoiu, basinul Dornelor, depresiunea Vran-
cei, a Maramureplui, basinul Beiuplui etc. Dar i alte basine mult
mai mici basinete, cum le spun geografii qi geologii cu un termen
cam barbar, sunt considerate ca atari: basinul Campulungului mol-
dmenesc, de pild, apoi cela al Chioajdelor", al Campulungului mun-
tean, al Arefului. Iar depresiunea subcarpatica a Olteniei ea insasi s'a
vazut ca e Mouth dilate suma de subdepresiuni: a Izvarnei i Celeiului,
a Tismanei, a, Ceaurului, a Novacilor, a Polovragilor, a Hurezului,
etc. Analiza, cu cat merge mai in amanunt, cu atilt descopere unitati
mai inarunte, alcatuitoare ale color din ce in ce mai mari. Dar, o de-
prcsiune sau o regiune naturala este mai ales din punct de vedere
al geografiei umane i valea: nu numai valea Dunarii sau aceea a
Oltului, ori a Nistrului, ci i altele, mai marunte: valea Lotrului,
de pilda, sau aceea a Motrului.
q9.

www.dacoromanica.ro
 lar in regiunea dealurilor, ca si in aceea a podisurilor, ca si in
aceea a sesurilor, s'a vAzut ca mb,dularele naturale componente sunt
acolo numeroase, mult mai numeroase decAt s'ar pArea. Regiunea co-
linelor dintre Olt si Arges, de exemplu, e o regiune naturalA distinctA:
platforma Cotmeana. Mai la rAsArit, sub munte, urmeazA cuveta"
Arefului, apoi un tinut de dealuri, apoi groapa" CAmpulungului, etc.
etc. Dar sesul insusi, sesul TArii Romilnesti, ce! revArsat ca o apA"
dela Calafat la Balta Ialomitei este si el fArAmat, in realitate, inteo
sums do mAdulare distincte, naturale pe care usor le va descoperi
cine e atent la numirile prin care poporul distingo, din instinct si prac-
tick constructia fetii pAmtintului: iat cAmpia Burdea, iatA GAvanele,
iatA Burnasul, iatA V1Asia, apoi Mostistea, iatA cAmpul CAlmAtuiului,
al BrAilei, denumirea de BArAgan rAmAnAnd sA designeze numai
podul" (expresia e tot a poporului) din sud de apa Ialomitei. lar
cine e atent, acela va descoperi alte regiuni naturale si mai mici, in
cadrul color de mai sus. IatA, do pildA, cdmpul Boianului o plat-
formA redusA, dar distinctA, totusi, in judetul Olt in dreptul
Rosiorilor-de-Vede.
Fiecare regiune din acestea isi are, cum am vAzut, fizionomia
ei, i are geologia ei, 10 are duhul propriu si nu e debe greu
de inteles cA, astfel fiind, fiecare din ele va oferi omului ei con-
ditii do vieatA aparte, proprii, fiecare, cum spuneam, va furniza
omului de pe ea indicatii pentru o anumitA vieatA; fiecare, in sfarsit,
putern spune ca isi va avea destinul istoric propriu. In acest inteles,
deci, se poate cu multA indreptAtim spune cA pAmAntul este cu ade-
vArat cum spunea Carl Ritter casa de educatie a genului orne-
nesc: ein Erziehungshaus.

Elementul geografic care stA la baza (sau: in corpul) unei mono-

grafii sociologice, nu va interesa el in sine qi pentru sine, ci va interesa
(0 va folosi) in mAsura in care el va fi surprins in functia lui de
Erziehungshaus, mai bine spus: in functia lui sociald. Dar, aa fiind,
inseamna ca nu ne vom pierde timpul cu amAnunte de geografie
fizicA, in care ne-am putea pierde fArA niciun folos. Cei care adunA
si interpreteazA materialul cadrului cosmic, sA nu uite niciun mo-
ment cA oricum s'ar numi acel material importanta lui in mono-
grafie va fi in functie de raportarea si interpretarea lui umanA, ca sa
spunem astfel.
Srt ne intoarcem din nou cu o altA serie de consideratii privitoare
la pAmAntul romAnesc,ca un fel de aplicatie a color expuse panA acum.

33

www.dacoromanica.ro
 Cine n'a auzit la noi de asa numitele tri"... trile" acelea,
mici si multe, si care, vorba cronicarului, umplu Tara cea mare asa
cum smburii umplu rodia: Tara Lovistei, a Hategului, a Oltului, a
Zarandului, a Almhjului etc. Ei bine, notiunea de tar" in acest in-
teles este expresia umanci (sau si mai bine: istoric) a notiunii de
adineauri geografice: aceea de depresiune carpaticei. Vile si depre-
siunile carpatice au adpostit candva, dup, cum se exprim undeva dl.
Iorga fiecare cate o tar" proprie, cate o mica organizatie poli-
tica do esent, popular; trile" acestea romanesti aunt, dup a,celasi,
vechile mi,ci romanii locale ale primeintului romnesc Vieata roma-
neasd era imprtit, in evul mediu, pe cadre de astfel de tri, care t,ri
insemnau tot atatea moduri sau expresii ale acestei vieti pe toate
laturile ei. Multe depresiuni au si Balcanii, Alpii, Pirineii, dar
Carpatii au se pare cele mai multe. Iar Romania, dad lum in
consideratie si podisul transilvan din mijloc are 40,1 la sut din su-
prafata ei numai munte, deci tot gala teritoriu cu depresiuni. Spre
marginile pamantului romanesc, cu cat coborim spre hotare, relieful
scade si pier, pe inc,etul, si depresiunile. Marginile acestui phmant
s'au populat si au trait organizate pe vdi (care vhi, in fond, aunt si ele
tot un fel de depresiuni). Spre margini, vile au fost, in adevr, cadrul
geografic de populare si de organizare social-politid. Astfel, pan acum
un seco], Brganul era asa cum ni-1 prezint, Odobescu in Pseudo-
kineghetieos: o step, desart& de lume, populat aproape numai pe va-
lea Ialomitei si pe valea Dunrii (ceea ce, intro altele, Il Meuse pe Has-
deu s spun, c Brganul e... o Sahara' a Daciei).
Spre marginile pmantului romanesc vom duta, prin urmare,
pe veil ceea ce in munti dutam mai ales in depresiuni: fiinta acelor
regiuni naturale, personaliteltile geografice cele mai precis desenate,
ale acestui pmant. Dar si pe compartimentele asa numitelor poduri
sau ceimpuri, care umpht spatiile dintre vile raurilor: podul Boianului,
al Burnasului, al Brganului, ViAsia, Mostistea. Toate acestea sunt
regiuni naturale. Numirile populare de felul color aici insirate, ne
arat sigur, totdeauna, existenta unor regiuni naturale. Simtul geo-
grafic al poporului Lin d, niciodat, gres in aceast privint. Ori de
cate ori vom auzi in largul campului romanesc, o denumire popular
care so refer5,' la o anume supraf ata de teritoriu, sci fim atenti
fiindd, e aproape sigur cA ea va designa o regiune natural& distinct
mrginith in cadrul campului celui mare, unic. Am vazut &ate regiuni
1) Despre Tirile" acestea, vechile romimii locale ale pimiintului si istoriei romfmeati se gisese spuse
lucruri care intereseazi in ordinea de idei de aici, in lucrarea noastrii Tera Loviitel (mai ales cap. Ill).

www.dacoromanica.ro
de acestea distinge i boteaza poporul intre Olt i balta Ialomitei.
e sigur ca mai sunt.
Ei bine, in duhul a,cesta de consideratii trebue sa se scald,
de el trebue FA se patrunda toti muncitorii cadrului cosmic: ge,o-
logul, geomorfologul (geograful fizic), antropogeograful, geobotanistul,
geozoologul. Altfel, oricare din cei de mai sus va dovedi ca nu a
inteles pentru ce a fost chemat la aceasta munch de colaborare, mate-
rialul de el adunat ramannd fara nicio intrebuintare sau cu una
prea neinsemnat, in raport cu gndul celor ce i-au solicitat cola-
borarea. Totul aa dar in functie de societatea umana, la ea
raportat, in functie de ea valorificat. Altfel, inca ()data, capitolele cos-
melogice vor alcatui o sumei, qi nu o unitate organica prin care sa
treac acelai duh sociologic, care sa-i dea armonia i unitatea in va-
loare i interpretare.
Materialul cosmologic pe care sunt chemati anumiti cercetatori
OA aduno toi sag interpreteze pentru o monografie de genul color pe
care le intreprinde Institutul de Stijl* Sociale al Itomaniei, lap
trebuo adunat i asa, mai ales, trebue interpretat: cu gndul mereu
viu la omul locului, al satului sau regiunii.

Nu putem pa'i la studiul unui sat, la intelegerea vietii i fiintei

lui ca unitate sociala, far& a studia in prealabil cadrul lui cosmic sau,
mai po inteles spus, geografic. Once sat se nate i se desvolta inteun
astfel de cadru. Acesta Ii conditioneaza in mare masura atilt vieata
materiala cat i pe cea spiritual& In niciun caz nu se va putea
trece peste influenta mediului geografic. Formele de vieata locala
i au originea in trecutul istoric, dar i in configuratia qi resursele ca-
drului geografic local, actual. Constitutia, morfologia i produsele so-
lului, iata bazele pe care trebuesc fundat,e neaparat, toate studiile de
aceasta natura.
Dad, aa stau lucrurile, inseamna ca observarea, adunarea i
interpretarea cadrului cosmic vor constitui unul din compartimen-
tele de pret ale unei monog-rafii sociologice. Cum se culege, frisk
i in ce ordine? Nu e lucru greu, dar nici uor nu e
Cel dintaiu lucru pe care 11 vom face la cadrul cosmic, va fi
gasiree, i definirea regiunii naturale, in al carei cadru eta satul, la
a cfirui cercetare purcedem. Daca, de pilda, satul acesta va fi unul din

I) Cf. Cadrul cosnuc, in Monografla : Clopoliva, an sal din Halo. in editora Instdutului da *taints
Socials al Ronan:el.

35

www.dacoromanica.ro
Dobrogea el va fi situat neaparat inteuna din urmatearele regiuni
natuiale: a) Deliormanul podipul sudic ; b) Dobrogea propriu
zisd adic stepa din mijloc; c) Deliormanul nordic (cum Il nume0e
undeva Th. Burada) adica peneplena din Nord-Vest, tinut de fal-
nici munti odinioarb dar ro0 i adu0 aproape la infatiarea de platou-
campie astazi; ti)' delta Dundrii, regiune naturalit prin excelenta; e)
malul sau, mai bine spus, valea Dunarii, dela Tur4mil i pana la
trifurcarea in Delta; i f) litoralul mri. lata regiunile naturale ale
Dobrogei. Once sat va fi in una din ele.
S zicem, acum, ca satul va fi unul din Oltenia. Regiunea lui
naturala va fi: sau muntele (cum e cazul satului Sohodol din Gorj,
nord-vest de Tismana); sau depresiunea subcarpaticd a Olteniei (care,
la randu-i, se subimparte jute() suma de subdepresiuni); sau pod4u1
Mehedintului; sau mica depresiune a Turnu-Severinului; sau plat-
forma centrald a colin.elor, sau cdmpul sudic (pe care poporul 11 sub-
imparte inteo sumii de altele mai mici); sau valea Dundrii. Iatg, in
mare, regiunile naturale in care (in ate una din ele) va fi situat
once sat oltenesc. Si a4a, Cu Muntenia, Cu Moldova, Cu tara" cea de
dincolo, transalpina.
Pamantul nostru, deci, e impartit pe regiuni naturale, mai ales
pe depresiuni pi veii, al caror reflex istoric am vazut ca, stint vechile
tari" fostele noastre mici romdnii locale.
Ca realitate geografica, un sat nu poate fi inteles i definit daca
nu no vom uita mai departe, in jur sa-1 Exam in acest cadru
sa-1 intelegem in el. Ca 0, intelegem satul, trebue sa intelegem mai
nti cadrul din care el i0 trage, ca s spunem astfel, fiinta. Si dupd
ce voni observa i intelege acest cadru, ale carei legi cosmice de vieata
sunt aproapo acelea0 pentru toate satele lui, deci i pentru al no-
stru, vom taia" 1;;i vom izola din acest tot, 0 vom intelege foarte upr
fiinta geografica intreaga a acestuia din urma.
Fiinta geografica a satului nostru vom intelege-o, ap dar, prin
mediul lui cosmic, care este regiunea naturala in care el zace. Tre-
buo sa se trateze aici morfologia terenului, apele, drumurile. In genere,
e de dorit sa prezentam personalitatea regiunilor naturale, in masura
in caro lucrul e posibil, sub teats aspe,ctele: geomorfologic (chiar geo-
logic, putin), hidrografic, climatic, geobotanic, geozoologic etc.
In al doilea rand, va trebui sa precizam awzarea satului: sa
vedem, adica, aceasta avezare de aproape:
.La ce altitudine zace? Intro ce curbe de nivel Il prinde harta?
E aezat pe malul unui rau? Pe care mal anume? E, dimpo-

36

www.dacoromanica.ro
trivk avezat sub mal? (aunt vi de acestea). E in largul unei lunci? E
pe o coasta,tepiva" de teren? (cum e Clopotiva). E pe o terasa (fluvia-
tilit marina)? Pe un promontoriu (fluviatil sau marin)? E in larga!
campului? E pe spinare de deal? (ca pe alocuri in Podivul Mehedin-
tului). E pe o fa;c1 de munte? (ca in Muntii Apuseni, ca in Muntii
Sebevului). E pe un dos de munte? E in gura unui defileu? E pe un
argestru (con de dejectie)? E la drum sau nu? E la o rascruce? E,
dimpotrivk departo de drum?
toate acestea trebuese desvoltate, bine inteles; privite vi in-
telese de aproape, in amanunt. i totdeauna, Cu raspuns la intrebarea
De ce? De ce este ava?
Duph avezarea aceasta geografick credem ca ar trebui spus ceva
vi despre o alta avezare: cea istorica. Omul nu traievte suspendat in
vazduh, ci legat de o anume 'mat& de pamant, hranindu-vi fiinta din
anume traditii vi amintiri. Cu cat are convtiinta mai vie vi mai bogata
cu atat se simte el mai legat de acelea. i fiecare ne simtim legati
mai intat vi mai puternic de orizontul natal, al unei patrii ca
s'o numim ava mici, locale. Daca regiunea naturala a satului ce stu-
diem va fi, sa zicem, Tara Hategului atunci, dupa prezentarea
ei geografica, vom face vi una istorica: dintaiu sala al neamului
romanese dincolo de earpati", a spus Ovid Densuvianu. Nu poti sap,
nicairi, in largul ei, fara sa dai de vechi vi glorioase urme istorice:
un drum roman, o cetate, o avezare veche, o arma, un depozit de mo-
nede, un mormant etc. seria vicarul Hategului stefan Moldovan,
acum 80 de ani... iar Barrs tocmai aceasta spune ca, e, intre altele, pa-
tria: un mare gi sacru cimitir! Lucrurile acestea, de sigur, se vor
trata vi la cadrul istoric, dar ceva despre ele trebue spus vi la aK-
zarea satului.
In al trellea rand va fi vorba despre forma vi structura satului I).
E un sat (ea forma) lung invirat pe malul unui rau? E unul lung,
inirat pe o culme de deal sau de munte? E unul lung in cruce?
format adicii din patru brate, care dau unele in altele in un-
ghiu drept? (cum sunt multe din unja de sate ce stau sub stravino
muntilor din nordul Olteniei). E un sat triunghiular (un triunghiu
plin, care umple un con de dejectie de aceeavi forma? E un sat de
forma neregulata, mai mult sau mai putin rotund, ingramadit pe mal
de apa, sub coast& de munte, (cum e, de pilda, vestitul Toplet de pe
1) Cf. Ion Conea : Goograbo satulal romanesc (in rev. Somologie Romineasell, Nr. 2-3, din Februarie-
Martm 1937) et adermindri tookke in aware,. salulul Mums (in Arhiva pentru tunta al Reforma Somali
anul X, Nr. 1-4, 1932).

W7

www.dacoromanica.ro
Cerna?) e un sat g'eometric? (ca cele de recent. colonizare straina
in Ardeal sau ca cele recente romanesti, unele, din largul Baraganului).
Este (ca structura) un sat risipit de munte Cu gospodariile
semnate larg pe fata," sau pe coasta, in genere, fiecare gospodrie
zacand pe sfoara de mosie proprie? E un sat rdsfirat alcatuit
din samburi sau nuclee de gospodarii situate la mici distante intro ele
asa numitele cranguri" in Apuseni si pe alocuri in Hateg, sau stu-
luri" (o vorb auzit in Oltenia)? E un sat cu tendinte spre adunare?
(in care, adica, intre cranguri sau catune, au inceput a aparea gospo-
drii intermediare, semn al unei apropiate cimentari in unitate). E
un sat deja adunat sau ingrmdit sau, si mai mult: compact?
(cum compact, de pilda, e numitul Toplet sau Rafnovul). Sunt si
sate caro candva au fost adunate si dupci aceea s'au risipit (deci: o
evolutie inversa). Vom cerceta si vom descifra toate acestea. $1 ne vom
pune intotdeauna intrebarea: de ce? $i in legatura cu acest de ce,
vrem sa atragem atentia asupra unui lucru de o deosebita importanta:
cercetatorii cu educatie si pregtire geografic sunt inclinati de obi-
ceiu sa-si explice totdeauna forma si structura unui sat numai prin geo-
grafie: e config,uratia terenului de vink e solul, e clima, e vegetatia,
etc. De multe ori, insa, e omul de vin cand nici nu te astepti. Sa-
tele de sub strasina muntilor Olteniei, pe care geografii si le explica, ca
structura, prin teren si clima, sunt de fapt asa.cum sunt.: adunate si
acivate sub munte, fiindca... asa au vrut Austriacii (1718-1739) si
mai ales Kisseleff, caro, ca s AM pe oameni mai la indemana pentru
incasarea darilor... a scos casale la linie", or'anduind sate lungi, la
drum, si 'adunate ca structur. Sa nu cautam, deci, numai expli-
catia geografica, ci s fim atenti si la cauzele de ordin social sau
istoric, atilt de neglijate, adic nebnuite, pang azi.
$i ultima intrebare la care trebue sA raspundem, este ae,eea a ra-
porturilor dintre om si mediu, acea nobil lupta care ea a nscut lu-
mea moderna" cum spune Hendrik van Loon. Raporturile sau
lupia aceasta formeaz obiectul mai ales al geografiei umane, care
Uinta peisagiului umanizat. Acest peisagiu, pe
geografie se defineste:
care Germanii Il numesc: Kulturlandschaft, e dintre elementele care
trebue sa stea in Mima unei monografii. El exprima rezultatul luptei dintre
om (considerat ca societate) si naturd . Este, deci, un rezultat prin exce-
le* social. Peisagiul a,cesta, ins, nu e de azi si nici numai de azi si
de eri, ci, adesea, Vine, ca sa spunem astfel de foarte departe,
din trecut. Studiul peisagiului wm,anizat, in masura in care umanizarea
lui dateaza din vremuri trecute, e obiectul geografiei istorice, pe care

38

www.dacoromanica.ro
 Henri Berr qi Lucien Febvre au definit-o ca fiind: o geografie umand
retrospective", deci: tot o geografie uman, numai ea a trecutuluil).
In aceasta ordine de idei s amintim cuvintele lui Vidal de la
Btache care spunea ca geografia umana se ocup cu studiul urmelor
maleriale de once fel, pe care le lasa pe pamant activitatea omului.
Acesto urme sunt: locuinple, drumurile, culturile de plante noi, despci-
exploatrile miniere etc. Toate ac,estea trebuesc avute in
vedere, descrise qi explicate, inf'atiqate explicativ inteo prezentare
de ansamblu a peisagiului umanizat caro formeaza spatiul vital pro-
priu zis al satului pe care Il cercetm. Vom studia drumurile care
leaga, satul de restul regiunii lui naturale, cele care plead, din el
sau vin in el legand departarile", dar mai ales pe acelea care leaga
satul de spatiul lui vital: de campul sau holdele lui, de padurile Juii
de muntii lui, care duc la slaqele i colibele lui; la fan*, la game,
etc. Vom descifra cat teren qi in ce chip a fost pus in valoare de
catre om, scos &lid, din starea de peisagiu geografic natural; unde
cat'a padure a runcuit" sau livezit", facand curaturi; ce plante
noi a introdus in spatiul lui vital; cu cat, in munte de exemplu, a
urcat omul mai sus limita antropogeograficd (ca in Muntii ClNanilor
Sohodolului din N. V. Olteniei, de pilda, unde cultura cartofilor
a graului a suit de cateva zeci de ani incoace pana la altitudinea de
1300 metri!); ce plante vechi, autohtone, au fost inlocuite cu altele
noi, caro dau un randament" mai mare qi mai de pret ca acelea; ce
mine s'au exploatat candva (daca?) sau se exploateaza astzi; intru
cat, prin acestea, a fost modificat peisagiul geografic primitiv
etc. etc.
Sa incheiem consideratiile, acestea, atragand atentia asupra unui
fapt de o deosebit importanta: studiul peisagiului umanizat,
intelegerea acestui peisagiu in devenirea lui ab origine panci la infciti-
farea de azi, nu poate fi dus la bun sfarqit Mfg o prealabilct citlegere
fi interpretare a intregei toponimii naturale" din intreg spatiul vital
al satului respectiv. Toponimia este una din principalele chei (de multe
ori cea dintai) in descifrarea procesului Naturei-Culturd a vremii
trecute.

Un capitol important al cadrului cosmic, de0 oarecum desprins

de cele infat4ate pana acum, este i acela despre niersul vremii" in
localitate Am spus mersul vremii", cum apune poporul satelor, nu
1) VeZi Ion Cauca: Palo geografiu umand la o mood COnekjf 10 a geografte1 isforic. (in Buletinul de geo-
grafie, tom. XVII).

39

www.dacoromanica.ro
china ca la carte. Capitolul despre vreme poate fi fcut i dupa
date culese din institute qi statii meteorologice, dar acestea privesc re-
giuni rnult mai intinse qi deci de mai mica importanta pentru mono-
grafia unui sat. De aceea acest capitol iqi capata, indreptatirea i sem-
nificatia qi valoarea, mai ales in msura in care e scris din cele ce a
notat experienta omului local. Un capitol de clim, astfel alcatuit,
va avea o valoare practica deosebita, datele lui conditionnd calendarul
muncii din acel sat. 4a dar izvoarele, ca s spunem aqa, de in-
form atie pentru acest capitol vor fi oamenii satului.
Curn vom alcatui capitolul?
Din raspunsurile la intrebrile urmatoare:
and incepe prindivara? vara? toamna? iarna? Cat tine fiecare din ele?
De dud si pani cand? Ce stie omul locului despre solstitii? Ce despre
echinoxii? Ce pdri (venind sau plecand) vestesc inceputul sau sfarsitul unora
din anotimpuri? Ce plante vestesc aceleasi fenomene? Cat tine, vara, caldura maxima?
cat, iarna, gerul napraznic? Ce fenomene, meteorologice san vegetale, vestesc toamna
lunga? Cum se anunta o iarna grea?
Ce vanturi se cunose in localitate? Dincotro bate fiecare si cum Ii spune?
De dud si pan cand bate? Ce aduce fiecare din ele, sau ce vesteste (pentru
tarziu)? Care vant omoara zapada"? Care scoate frunza" primavara? (Dac e,
bine inteles, un astfel de vnt). Care doboad frunza, toamna? Care din ele e
uscat"? Care aduce ploaia? Care e cel mai bun? Care cel mai rau? Care vanturi
se bat"? si &and? i ce inseamn, aceasta bataie? Ce aduce victoria unuia sau
a celuilalt?
and cad ploile cele mai multe? Ce vant le aduce? Ce tipuri de non i cu-
noaste omul locului? Ce name da fiecarui? Cum se anunt. ploaia? Cum vine?
Cum cade? (Cat de multe obseivatii sau notatii de acestea i cat de multa ter-
minologie in legatura cu fenomenele la care se refera).
and a fost cea mai mare seceta in sat, de dud in oamenii minte? and
cel mai mare frig? Ce rezultate rele economice a adus? Se ingroapa vita iarna?
Creste, spontan, liliacul? Dar castanul dulce? Migdalul? Scumpia? etc. etc.
Timpul, in genere, e bun san e du? Ce spune, in [weasel privinta, inteun cuvkat,
omul locului? Asa am alcituit noi in monografia Clopotivei, capitolul despre mersul
vremii in acel sat; intreband-o, despre toate acestea, pe batrana Simziana Simonesc,
si raspunziindu-ne ea la toate. Para o aud: and ddue in cer la muntii ai mari,
sa gal ca pima" san: Alteorea, incep s ujue paiusele; ujue ask ca un cantec,
da crezi c zice din frunzi' mergi p cate o mejdina asa. si asculti cum canta
firele de iarba: Sa 1tii, domnisorule, c si atuncea

Ion Conea

40

www.dacoromanica.ro
 B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
CADRULUI COSMIC

I. REGIUN2A

Regiunea naturalei unde se OM afezat satul nostru:

Numele regiunii.
Hotarele i intinderea ei. Vecinatatile. Longitudine qi latitudine.
Inhltimea cea mai mare tti cea mai mica.
Descrierea muntilor, dealurilor, podiurilor, vgtilor, campiilor 0
apelor. (Hartgt).
Clima regiunii (vezi mai jos cele scrise despre clima la capitolul
II., Cu privire la sat: ace1a0 lucru vom studia, se intelege, mai sumar
0 pentru regiunea intreaga). La fel vom cerceta flora t;ii fauna regiunii.
Asezeirile omenesti din regiune: CAte sate sunt in regiune i
undo sunt arzate? Care sunt tipurile mai insemnate, dupa forma i
structura lor? Dar tipurile de locuinta? Se pot stabili anumite iruri
sau grupo do sate care sil, se asediene intre ele datorita conditiilor
geografice comune? Satul nostru face i el parto din vreun grup
sau constitue fata de regiune o exceptie?
Caro aunt centrele administrative, religioase, economice ale re-
giunii? Targurile sau orarle cele mai insemnate? Ce chi de comunicatie
0 ce legaturi exista intre arzhrile omene0i din regiune?
Ce influent& au oselele nationale qi chile ferate asupra vietii
omeneti din regiune? Cum s'au transformat satele arzate de-a-
lungul acestora qi prin ce se deosebesc de celelalte?
Cum era inainte vreme regitmea qi cum este acum?
Un scurt istoric al regiunii, cu staruinte mai ales asupra arza,-
rilor omene0i i a activitatilor transformatoare de mediu, impaduriri,
canalizari, drumuri, patrunderea industriilor de ora, intensificarea
comertului q.i schimbhrile ivite in civilizatia taraneasca (imbracaminte,
locuinta, unelte, deprinderi de traiu 0 de munch etc.).
O descriere scurtit a intregii vieti regionale, cu staruinte spe-
ciale asupra genurilor principale de vieatit, ca pastoritul, plugaritul,
pescuitul, albingtritul, phduritul, lemnaritul, zidaritul, olgtritul, cad.--
41.

www.dacoromanica.ro
situl etc. pe care mediul fizic si economic le favurizeazA si le dife-
rentiazA.

Impdrfrea administrativd si pe trupuri de mosie a regiunii:

Hotarek) administrative ale satelor din regiune si trupurile de mosie
(arAturA, fAnat, islaz, livezi, pAdure) folosite de fiecare sat. (HartA).

Locul unde se afld asezat in regiune, satul nostru, cu trupul

lui de mosie: La margine, la mijloc; la ce distant6 fatA de centrele re-
gionale, fatA de arterele principal de comunicatie (sosea, cale ferata,
rAu navigabil) etc.

II. SATUL (descUere geografici)

A. Hotarul.
Descrierea amdnuntitd a hotarului administrativ al satului
nostru si a trupului sAu de mosie. SuprafaVA, hotare si vecinAt4i.
Cum era inainte si cum este acum? (HArti).
Descrierea geograficA a hotarului: curbele de nivel intre care se
gAsosto pe hartA, inAltimea cea mai mare si cea mai mica.

Pcimeintul: Munti, dealuri, podisuri, sesuri, vai; descrise Cu

numelo lor. Asezarea lor, inAltimea, intinderea. (HArti).

Ape: NumArul, numele, lAtimea, lungimea, adAncimea, panta

pe km., diferenta totall de nivel in cursul strAbaterii trupului de mosie,
iuteala, debitul, variatiile de anotimp ale debitului, terasele apelor,
locurik: supuse inundatiilor.
Izvoare mineral si obisnuite. Compozitia apei lor. Se vor cu-
lege cu grijA numirile locale.

Subsolul: Structura geologicA a pAmAntului. Calitatea agricolA

a pAmAntului, alcAtuirea straturilor si fertilitatea (hArti geologice,
tabele de analize ale pAmAntului; sectiuni in pAmAnt; colectii mine-
ralogice).
Cariere de piatrA, var, zAcAminte miniere in hotarul satului.

Flora si fauna: Felurile fiintelor vii, plante si animale, caro

42

www.dacoromanica.ro
traies3 pe hotarul comunei (fotografii de exempiare tipice, ierbar,
insectar). De struit in chip deosebit asupra florei 9i faunei de interes
economic (plante comestibile, pe9ti, vanat), asupra plantelor decora-
tivo (din gradinite, glastre), asupra plantelor medicinal qi se vor
culege credintele 9i practicele populare in legatura cu ele (etnobotanica
9i etnozoologia) ca fiind pentru monografia sociologica mult mai in-
semnate decat cercetarile de stricta specialitate.
6. Clima: Cum merg anotimpurile? Caldura cea mai mare 9i frigul
cel mai tare, pentru fiecare anotimp in parte 9i pe anul intreg.
Cantitatea de ploaie cazuta anual 9i pe anotimp.
Grindina, ingheturile, zapezile 9i furtunile.
Inundatiile 9i revarsarile.
Secetele din comuna, (diagrame climaterice).
So vor inregistra qi urmarile acestora asupra vietii sate9ti (loa-
meto, boli, nenorociri).
Mersul vremii (anotimpurile, ploile, vanturile, semnele preves-
titoare de vreme etc.), a9a cuna il cunosc localnicii (vezi I. Conea).
Calendarul agricol: timpul fiecarei munci periodice din sat (ara-
tul, grapatul, semanatul, pusul, prA9itul, cositul, seceratul, culesul,
etc.) in functie de mersul vremii.

B. V atra satului
Locul de avezare al caselor, adicci' satul propriu zis: Cum e
a9ezat satul: pe apa; la marginea apelor; la drum; la rascrucea drumu-
rilor; pe munte; pe un con de dejectie; pe coasta; pe muche de deal;
ferit do vanturi sau in bataia lor; in zona de contact 'filtre dota
tegiuni (deal qi ves, munte 9i deal etc.).
Do ce este a9ezat satul acolo? Din pricini geograf ice? Pentru
uprinta locurilor? Sau pentru nevoi de aparare de du9mani, nevoi
gospodare9ti 9i altele?
A fost a9ezat candva satul in alta parte 9i s'a mutat? Din ce
pricina? inundatii, surpari de pamant, navaliri, porunci ale stapanirii?
Care este infc4ifarea satului: a) Ca forma: un sat lung, in
cruce, triunghiular etc. b) Ca structura: risipit, rasfirat, adunat, com-
pact etc. Un sat facut din mai multe palcuri de case. (Planul satului).
Lungime, latime, altitudine, suprafata.

43

www.dacoromanica.ro
 3. Elementele structurale ale satului: a) Enumerarea si des-
crierea generala a elementelor componente: gospodArii (locuinte si de-
pendinte), edificii publice, grAdini, locuri virane, cimitire, artere de
circulatie (drumuri, ulite, poteci), infundaturi, poduri (podete, punti),
ape (alud, lacar, fantAni, canale, santuri de scurgere), piete, ras-
cruel, locuri de tArg si adunare etc. b) Structurarea acestor elemento
In subimpartiri ale satului: vecinatati, ulite, hudite, crfinguri, pAlcuri
de caso, cartiere (suseni, joseni; mijlocul satului, laturile si capetele
lui etc..

III CUM FOLDSESC OAMENII DIN SAT FAMANTUL LOR

A. Cu m ifi foloseac hotarul intreg.

S5, se arate pe harta trupului de mosie cum sunt asezate
staphnirile oamenilor. Ce pamAnt este clAcAsesc si ce pamAnt mosne-
nesc; cumparaturile vechi si noi; improprietAriri prin lege, vechi sau
noi; pitmAnt st5,pAnit in derAlmasie, obstie, composesorat, sau folosit
individual; pamAnt arendat sau luat in dijma dela alte comune (hArti
si schite).
Descrierea tarlalelor, c5,1cAturilor, hotarelor din sus si din
jos, funiilor, durelelor, delnitelor, mosilor, batrAnilor, sau alte ase-
meni impartiri mai mici ale trupului de mosie. (H5,rti si schite).
Cum a fost pe vremuri si cum este acum.
Cum este folosit pAmAntul in activitatea economica? In agri-
cultura? Cfit, unde si ce se seamAnA? Tarini, ogoare, islazuri, pAduri,
goluri de munte.
SA se noteze si p5,mAnturile neintrebuintate (mlastini,, ro-
ghini etc.).
Intinderea hotarului si folosirea lui pentru p5,storit, f5,nat,
padurit, podgorit duc ele la locuint,e si acareturi temporale sau sta-
tornico in afara de vatra satului? Cum sunt de pilca: s5,1asele, coli-
bele, stnile, ocoalele, grajdurile, cramele etc. NumArul, descriorea si
intrebuintarea lor (de cine, la ce, c5,t timp).

B. C u m isi folosesc vatra satului?

1. Cldclirile: a) Numarul caselor si felul cum sunt ele asezate
unele fata de altele; fata de strazi si uliti; fatA de soare (rasara si
apus); fata de vAnturi. Distanta intre ele. b) Se vor descrie amanuntit:

i4

www.dacoromanica.ro
 tipurilo de case (acoperis, pereti, incaperi, tavan, podea, ferestre, usi,
prisp, ceardac, temelii etc.), dependintele (grajduri, suri, pivnite, la-
trine, platforme de gunoiu, cotete, cuptoare, sobe), ingrdirile (poart,
portitrt, plan, zaplaz, grilaj, gard), ogrzile, grdinile, grdinitele etc.
.c) Se va arta pentru fiecare: materialul, tehnica de constructie, di-
mensiunile, reparatiile si intretinerea. d) Se vor culege pe cat cu pu-
tinta date statistice complete (prin num',rtoare si msurare in fiecare
gospod'Arie). e) Se va arata raportul dintre spatiile libere si cldiri;
dintre vegetatie si iocuinte etc. din vatra satului. (Vezi si planul spe-
cial pentru studiul locuintsi).
2. Urme din vechea organizatie seiteascd: Este vatra satului im-
prtith pe curele, delnite, mosi, neamuri, vecintti? Este vreo potri-
vire filtre mesto imphrtiri ale vetrei cu imprtirile hotarului?
Sunt anurnite Mune sau palcuri de case locuite de oameni de
anume obarsie? Neamuri anumite, sau boieri si clcasi, mosneni si
rzesi, oameni veniti de curand, tigani, minoritari etc. (harta si numg-
rtoare a oamenilor de anume obarsie, locuind anume locuri).

C. CUM fi folosesc drumurile fi apele navigabile.,

Cate drumuri sunt si ce fel de drumuri sunt: in sat, din sat, spre
locurile de arAtura, drumuri ale oilor, poteci, sosele comunale, vicinale,
judetene, nationale.
Din ce material sunt f Acute? Cum si cine le intretine? Sunt
bine sau rail asezate fat, de trebuintele satului?
Rscrucile. Cate sunt si la ce folosesc?
Poduri si podete. Cate si unde sunt asezate? Din ce si cum sunt
construite? Cine le in.tretine?
Cum se face transportul pe aceste drumuri? Cal timp le tretue
oamenilor ca s ajunga pe aceste drumuri la locurile lor de agricultur
sau la centrele regionale? Vom socoti timpul in ore, pentru fiecare
mijloc de transport intrebuintat in comunfi.
Acelasi lucru il vom studia pentru apele navigabile, folosite de
steni.
Mijloacele de locomotie (Cu piciorul, carut A, car, teleagh, tulio,
plutit, barca etc.). Numrul si descrierea lor. Animalele de transport (boj,
cai, mgari), cu harnasamentul respectiv (ham, sea, samar, jug etc.).
Pentru oameni: traist, sac, desagi etc. Numele locale pentru fie-
care din cele insirate (ale lor si ale prtilor componente).

45

www.dacoromanica.ro
 In ce msurA u pAtruns mijloacele tehnice de transport (bici-
dote, motociclete, camionete, autobuze, automobile).
Functiile sociale indeplinite de drumuri. La ce sunt intrebuintate
drumurile? Pentru exploatarea moqiei, pentru pAdure, pentru des-
facerea mArfurilor, pentru nevoile culturale, sanitare, administrative,
legAturi de familie qi prietenie cu satele invecinate etc.
Frecventa circulatiei. In ce perioade ale anului qi in ce zile din
zAptAmAng se circula pe drumuri mai mult. SA se faca numArAtoarea
circulatiei cel putin o sAptAmAnA incheiatA: cine iese din sat, cine
intrA, ora, cu ce mijloace, ce duce, unde se duce sau de unde vine,
de ce? (Vezi qi planul special pentru studiul circulatiei).

D. Cum folosesc stenii apa.

Apa do bhut: dile fAntAni qi fntAnite sunt in sat qi pe cAmp?
Clasificarea lor: fAntAni construite (adncime, constructia, cu cum-
pana, cu roatA, cu pompa, colo,cii de lemn, de beton etc.), fAntAnite la
suprafatA. Cum sunt ingrijite?
Cum folosesc apa ca energie motricA? La mori, ferestraie, piue,
dArste, lucrArile pentru captarea apei (ridicAri de terenuri, cana-
luri, iazuri, scocuri).
Cum o folosesc in agricultura qi in industria casnicA: irigatii,
gropi do topit etc.

IV. CE AU FICUT OAMENII PENTRU IMBTJNITATIREA HOTARULUI g A

VETREI LOR DE SAT S/ CE SE MAI POATE FACE?

Impaduriri, plantAri de pomi, canalizAri de rAuri.

SecAri de mlatini.
S. Exploatarea mai rationall a pamAntului i a zAcAmintelor.
4. Munc edilitarA in vatr5, (alinieri, plantatii, grAdini, infrumuse-
tAri, monumento, pavAri, trotuare, canalizare, luminatul ulitelor, elec-
trificare).

V. CARACTERIZAREA SOCIOLOGIC/ A SATULUI DIN PUNCT DE TEDERE AL

RAPORTURILOR DINTRE NATURA g CULTURA

1. In ce m5,surA este adaptat satul la cadrul sAu geografic? In

ce mAsurA tie sA se apere de neajunsurile acestuia? In ce mAsur5, tie
sa se foloseasci de elementele geografice naturale?

46

www.dacoromanica.ro
 In ce masura si-a adaptat satul in chip activ cadrul san geo-
grafic? In ce masura, l-a transformat dupa nevoile vietii omenesti kil
poarta pecetia umana (peisagiul umanizat sau socializat) ca o expresie
a gradului de inteligenta, indemanare si a puterii de voinfa a grupului?
Gradul si felul civilizatiei si culturii satesti, in raport cu na-
tura (civilizafie primitiva, rutinara, evoluata, novatorie; cultlira orga-
nica sau =canica; unitate social& naturala sau culturala etc.).
Tendintele si posibilitatile de desvoltare ale satului pe temeiul
cadrului sh'u cosmic (natural si socializat).

Traian Herseni f i H. H. Stahl

C. PLANURI SPEGIALE
a. PLAN PENTRU CERCETAREA TIPURILOR DE ADAPOSTURI
INTRODUCERE

Adaposturile unei unitati social (sat, oras etc.) nu se aseamana

pana la identitate unele cu altele. Numerosi fa,ctori, atat de ordin gene-
ral (cosmic, biologic, istoric), cat si particular (gust, situatie materiala
etc.) determina deosebirea dintre ele, uneori nu numai in linii mari, ci
pana in cele mai mici amanuntimi.
Unii din acesti factori si coi mai importanti imprima, insa,
loeuintelor trasaturi mai mult sau mai putin comune in ce priveste
unele caractere evidente (forma, dimensiuni, pozifie si altele), care for-
meaza tot atatea puncte de vedere in studiul lor. Se ajunge astfel la
crearea tipurilor de adaposturi.
Intr'un sat se poate vorbi, deci, de case tipice, care apar ca un
fel de manifestare a specificulvi civilizatiei locuitorilor unei unitati
etnice si altele netipice, de cele mai multe ori reduse ca numar si dato-
rito unor cauze pur personale sau a unor alabe influente de aiurea.
Cunostintele asupra locuintei nu trebue sa apara in mintea celui
ce vrea sa-si dea seama de treapta de civilizatie a locuitorilor satului
sau regiunil respective, ori de vreo problema, in legatura ca casa, ea un
material haotic si lipsit de importanta. Studiul trebue facut dupa, anu-
mito norme si in cadrul fiecareia din acestea dupil particulari-
tatile co le prezinta adaposturile.
Apoi, cunoasterea aprofundata a tipurilor de atlaposturi nu se poate

47

www.dacoromanica.ro
face in urma unor observatii fugitive. Acestea pot avea drept urmare
cel mult un studiu pur informativ i adesea superficial. 0 cercetare
amAnuntit& dup& cAt mai multe puncte de vedere (natural, insistAnd
asupra acelora care formeaz& caracteristicile locuintelor dintr'o unitate
social oarecare) cAt mai precis& (Cu ajutorul statisticei), pune anu-
mite probleme de un interes deosebit, care pot duce la concluzii noi
de o important& uneori capitalA.
Studiul locuintei constA in a gAsi cercetAnd dupA un plan dina-
intro stabilit tipurile de adAposturi.
Prin adAposturi nu se intelege numai adApostul omului (casa pro-
priu zisA), ci si a animalelor sale (grajdul, cotetul), precum si a imeltelor
sale de muncA (sum, sopronul s. a.). Desigur c elementul principal
din acest intreg complex, este locuinta omului. Grija ce o are ca aceasta
sA fie cAt mai conformA cu trebuintele sale, care in linii mari
se aseamAnA cu ale celorlalti locuitori, precurn si cu stadiul de civili-
zatie al ?Au si al intregii unitAti din care face parte, ne face IA afir-
mAm cA se poate vorbi mai usor de un tip de casA decat de un tip
de grajd sau cotet, de exemplu, acestora omul dAndu-le adesea o im-
portant& secundar (exceptiile sunt, totusi, numeroase).
Deseori unui tip de casa i corespunde unul de curte, de surA
s. a. m. d. Acest fapt apare ca natural, explicatiile bazAndu-se pe fapte.

METODA DE STUDIU

In general, executarea lucreirii despre locuintei, comportei trei faze:

TregAtirea intelectual& (kbirou);

culegerea materialului la teren;
executarea propriu zis& a lucarii.

a) Nu se porneste niciodatA pe teren la studiul locuintei (de altfel

ca la once alte cercetAri stiintifice) f ArA o prealabil& consultare a bi-
bliografiei problemei. Aceasta- constitue ceea ce se numeste pregAtirea
intelectualA, a viitoarei lucrAri.
In afar& de cunoasterea concluziilor color co au scris despre pro-
blema ce intereseazA, ceea ce adesea constitue un fel de introducere in
studiul propus, cetirea acestor serien i ajutA intrucAtva la stabilirea unui
plan al lucrArii; de asemenea inspirA unele idei asupra felului cum se

48

www.dacoromanica.ro
va pune in aplicare la teren acest plan de lucru alcatuit in birou. Se
are in vedere pregatirea materiall a cercetarii la teren prin inarmarea
Cu: harta regiunii sau planul satului, aparat fotografic, lupa, carnet,
creion etc.
b) Aplicarea planului de lucru la teren este formata din:
Observatiuni personale i interogari, care duc la o cAt mai com-
pletri cunoatere a celor ce urmarim i
Completarea formularului statistic cam face ca studiul sa fie cilt
mai precis (vezi Formularul la Anexe).
Datele pentru formularui statistic trebue culese cat mai contiin-
cios i mai exact 0. Uneori, numai o cifra sau dou greite fac in-
treaga statisticii daca nu inutilizabila, in once caz, neprecisa.
Observatiunile personale constituesc partea principala a cute-
gerii materialului, chiar cfind statistica se intrebuinteaza in mare ma-
sura. Interogarea completeaza aceste observatiuni, atunci cand ea nu
furnizeaza date pe care altfel nu le-am putea avea (ex. varsta casei).
In once caz aceste observatii nu trebuesc luate aa cum e necesar
In studii de alta natura (ex. folklor) cuvnt cu cuvant (stenogra-
f iate), ci numai ceca ce intereseaza.
Fotografiile sau executarea schitelor la teren (cand e timp, a
desenelor) qi a. planurilor de casa fac, deasemeni, parte din materialul
cules. Schitele aunt adesea preferate fotografiilor, deoarece in primele
sa poato acoate in evidenta partile obiectului, care intereseaza in deo-
sebi. E cu atfit mai bine sa avem i fotografia i schita obiectului ivs-
pectiv. Planurile de casa inlocuiesc uneori descrieri care iau timp mult.
Ele lasa, apoi, mai putine posibilitati de a grei.
In fiecare Beall e bine ca atat textul cilt qi schitele sa fie veri-
ficato i eventual corectate. Nerevederea zilnica a materialului poate
duce la unele incurcaturi greu de rezolvat dupa terminarea cercetarii.
Dupa, ce culegerea materialului a fost terminata urmeaza, cea
de a treia parte: executarea pro priu zisci a lucrrii. Primul lucru ce
se face, dupa intoarcerea la birou, este clasarea materialului cules i
transcrierea lui pe fie. Aceasta contribue la o cat mai wail 0 sistema-
tica redactare a lucrarii. In acest timp se noteaza de o parte desenele
i hartile ce trebuesc lucrate.
Dupa revederea textului i executarea hartilor, desenelor 0 foto-
grafiilor, lucrarea este gata.
1) Inexactitatea nu ar h urmarea lipsel de constunclomtate a cereetatorului Daca cineva se inte eeeee xi
de anut construct:el une case, de ex. : locudorul nu raspunde Cu un an precie, ci apune: e veche, a lost
facuta de burncu-meu, cfind era tata-mare de vreo 7 am", in care caz varata" case: trebue socobta dupi
cat a trid tata-mare" cat In vfirsta sliteanulm.

49

www.dacoromanica.ro
 PLAN

Until san mai multe sate (in acest caz o regiune l) se cerceteeazi dui un
anumit calapod, numit in cazul nostru plan de lucru sau indreptar.
E bine ca acesta s. fie cfst mat complet, athc s duc la un stadia al
tipurilor de case dap& ct mai multe criterzi. Dac aminuntele culese stint prea
numeroase, aceasta nu este o piedec. mai mare dead in cazul clad ele sunt insu-
Niente. Sant amnunte uneori foarte pretioase.
Cele ce intereseaz1 in cercetarea unei Intregi gospodrii, se analizeazi ince-
pfind dela exterior spre interior. SA inccpcm, deci, cu locuinta omului.

Casa pro priu

Mai 1110.'4 nu e ru s ne iateresim de anul constructiei caselor. Dup ewe-
gerea matermlului vom gsi interesante comparatu Intre veclaimea lor i anumite
caracteristici, pe care nu le intfilnun la casele noi i invers.

Forma.
Ceea ce izbegte pe corium la o cas este aspectul ei.
Dar care sunt elementele care determin forma caseii De sigur c. nu se pot
Ingira aci, cu siguranta el nu mai exist& altele gi nici mcar ci acestea stint cele mai
insemnate. Le inumrm intr'o (mime oarecare, dup importanta lor: forma acope-
rigultu, a portn, dad. locumta are &Aerie (pridvor, cerdac, trnat), prisp sau
nici una nici alta, de asemeni dac are tblii la ferestre sau ugit la uga dinafar (ca
In unele prti din Transilvania) g. a.
Dmtre acestea, swat unele caractere valabile pentra stadial casei din once
parte a Tiiru, de ex.: forma acoperigului2), galeria g a., liar altele numai pentru unele
regium ugit pentru SE Transilvamei).
Aceste caractere ne fac s ne dm seams atilt de forma cAt i de aspectu13) pe
care-I prezint casa.

Pozitia.
Al doilea element care intereseazii este pozitia. i aceasta nu namai cI ne face
slt ne dm seama de felul cam swat agezate casele anal sat, cm pentrucii din agezarea
lor se pot trage concluzu pretioase.
Pozitio. caselor se poate stadia dupi:
1 Agezarea fat de curte gi drum.
Astfel, ele pot fi ca fata la drtun, Cu fata Iii curte sau spre fundul curtii.
2. Deprtarea de drum.

I) Dinteo 'crime se pot lua numal un mimar de cate care prezinta un mteres deosebd. Prea multe
cate ar ingreula studiul pnn repetarea inutild a unor amanunte care se aseamAna cu altele. Din cele 60 cate
ale rant Huhn, de ex. s'ar alege aproximativ 10, avandu-se in vedere mat ales pontut lor, apezate spre
V. sau E , on spre munte, Olt sau inglocul regiunii, precum i relatule dintre acestea i altele, relati modr
ficate eventual de interventia omulum (constructu de cAm ferate, "Ionia 1. a)
Se 'tie ca loctunta cu acoperupd format din 4 planun toate oblice este constderati ea pus roma-
matte& ; altelecea nu acopergul alcatud din 2 plaoun verticate ai 2 obhce (cele latera(a) de ex.arat o pu-
ternica influenta !drama, In cazul de act aritat, germana.
Acesta este un fapt mat interesant decat s'ar parca; elementele pomenite mai sus dau un aspect
greotu cace, sasexti at unul desalts valet romaneah De multe on in aspectul et se reflecta inteo oarecare
masurafirea propnetarului.

50

www.dacoromanica.ro
 Ernele stint situate chiar la drum. aqa tacit gardul nu trece prin fata lor;
altele la o mica departare de drum (2-4 m.), altele in sau aproape de
feudal mirth.
O cas aqezat cu fata spre drum, denot o treapta de civilizatie mai avan-
Bata, decat tine ca fata spre fandul multi. De asemenea, acelaqi lucru il dovedegte
una aqezat chiar la drum, spre deosebire de o alta situata in fundul
3. Panctele cardinale.
De aqezarea easel fat de punctele cardmale se leaga iprobleme interesante
prime la higien a.
Dimensiunile.
Dimensiumle easel in total, sau ale camerelor in parte, constitue
unul din elementele principale ale acestei probleme.
Exista adesea o stransa, dependen t intre dunensium qi tipurile de case, in
sensul ca locumtele de hecare tip dintr'o mutate ettucl oarecare au unele dimen-
maul medii caracteristice acestui fel de casa.
Marimea unei case se socoteqte dupa dimensiumle:
a) fundamentului, b) peretilor c) acoperiqului.
Dimensiunile casei prezinta interes intrucat ele stint in stransi legatura
evolutia acesteia ci deci ca stadiul de civihzatie al locuitorilor. De marimea casei
privit ca tot depind damensiutule ci deci volumul camerelor, precum c1 ma-
rimea ferestrelor.
Cubajul camerelor este in legatur cu gradul de sn'tate al satemlor
In fine, dimensiumle anumitor pa* ale casei pan probleme qi de alt ordin.
Astfel, dac inteun sat de podiq intAlnim case ea fundamental inalt qi acoperiqul
abrupt, aceasta denot influenta locuintelor de munte, o clima umed g. a
Patrunzand din ce in ce mai malt spre interiorul casei, cercetm numir al qi
felul camerelor
Cele cu un numar mic de incaperi (doul, san chiar numai una), simt scunde,
de multe on vecht, ea ferestre mici qi care, in genere, dovedesc un nivel de
civilizatie cu malt sub acela al unitatii sociale respective.
easel ca un namar mai mare de incaperi (trei, patra) se integreaza In ritmul
normal al vietii satulm; cand ntunrul camerelor intrece pe cel obiqnuit, casa
tande sa devina netipica, eta ca forma, cat qt diinensiuni, pozitie q. a.
Intr'un sat, de ex se gasesc multe case care s tuba acelaqi numar qi fel
de incaperi (ex.: camera, tinda ca sau fira celar qi camarli, sau camera-tanda-camera,
aceasta din urma putfind fi inlocuita cu asome, o camera mat mica g. a). Ele
constatuesc tipuri, cel care numr mai malte exemplare, hind tipul dominant.
Se observa, apoi, felul camerelor (nu e deajuns sa qtim ea o casi are trei
incaperi, ci trebue s qtim daca acestea sunt: doua camere i tindI sau: o camera
ca -Lucia qi camera), precum i felul cum sunt ar anj ate in cuprmsul casei
(camara poate fi la tindi san la camera; casoma este numai in spre fundul earth,
nu la drum etc.).
Inauntrul casei trebuesc observate;
a) podeaua, b) tavanul, c) soba st d) interiorul propriu zis.
Pe )os, poate fi podit ca scanduri saa pamnt ca lut galben Primal caz
se intalneqte mai malt spre munte, nude lemnul nu hpseqte, al doilea la campie.
Toate incaperile pot fi podite sau toate pmlistite; in unele cazuri, lush', in cuprinsul

51.

www.dacoromanica.ro
aceleiaicase unele sunt podite (aa dusumea), lar altele pimastite (hpite" pe
3o8). Aceasta e in legitura mai ales cu situatia material a proprietarului I ca
gredal in care ele sunt intrebuintate (celaral e mal adesea pimastit, pentru ci
prin el se umbli mai puta; pe edad pamilsteala ar tine mai putin In casa" de
dormit pe ande se atabla mai mult).

Tavanul deasemeni, poate fi ficut din scanduri sau tiviinit", adic lipit cu
pimant galben gi apoi viirtut. Din scanduri e, mal ales, la munte; la qes i chiar la
deal, el este viruit. Uneori, la munte, casele celor mai insfariti au tavanul
Sunt cazan i cand unora din inciperi le lipseste, partial KM total, tavanul.
Astfel, este cazul caselor vechi, cu cuptoare (sobe) fri horn, fumul iegind
acoperig

Soba intereseazi, in primal land, ce fel este (captor, cuptor Cu

sobi de fier obinuiti In Transilvania: ploatn de fier, goda, sob
de teracoti); urmeazi o descriere sumara a fiecirui fel, in care trebue si
avem in vedere: forma, local ande e aezat. (in curte, in casi In acest caz nn
11

numai in ce incipere, ci a in ce loc in cuprinsul camern respective), chmensiuni,

diu ce material e construit, de cand 1 de cine e construit . a. Deasemeni e bine
si tim numitrul sobelor ce le are o casi, ce esmere nu au soba i daci exist.'
unele ea mai multe sobe (de ex. una pentru incilzit p alta pentru gtit, asa cum s'au
intalnit unele cazuri).
In fine, trebue observat daci exist legituri Intre fiecare dintre aceste
demente tp tipuri de casi, cireia ele apartin. (De ex. In casele vechi din Tara Maitu se
gsete cuptorul cu &j'AH; in cele nota felul de sobi variazi).

Interiorul const bite descriere sumar a mobilei" camerelor, scotandu-se

in evidenti daci exista' obiecte caracteristice regiunn studiate.

Materialul l modul de constructie al: a) fundamentului b) peretilor

c) acoperigului.
Se observa, mai 'bata', daca acea casi are san nu, fundament. Deobiceiu, ca-
sele dela campe nu au temehe. Cfind temelia existii, aceasta poste fi numai la
suprafati in care caz, ea nu este hulla i e putin durabili sau ata la
suprefati, cat i In pimant, ende atat adancimea cat i grosimea ei depind de
consistente terenului, minmea casei, de materialul ei de constructie, precum qi din
materialul dm care e faceta temeha. Cel mai obinuit fundament pare a fi din piatri
1 var (san lut galben)
Pereth pot fi din lemn, nuele Impletate, crmid sau piatr. Depinde In
primul rand de cadrul cosmic.
Cele acate din lema sau nuele se construesc mai usor dedil celelalte dona,
deasemeni primele sunt mai lugienice decat cele de patri. Pot lua Insil uor foc,
care adesea. se Intinde Cu repeziciune, pricinuind chiar dezastre.
Casele mai de curtind constrinte sunt de cjmid. Acestea, de obiceiu sunt
mai mari, de forme mai variate i mal durabile decat cele de lema sau de piatri.
Casele de piatr sunt mal totdeauna nevruite, cele de lema mai rar, iar
cele de cjrnid aproape totdeauna vruite. Dupk ce sunt virtute, deseori 11 se

52

www.dacoromanica.ro
di culeare" (sunt vruite ea var, in care se pane o culoare oarecare, cara poste
fi. albastr deschisil satt inchis galben sau altfel).
Acoper is ul poate fi de pale, smdrill, tabla sau tigli
Acoperisul de sindril se intilneste in deosebi la munte si deal. Cel de paie,
mai rar, la ses. Ambele sunt ca versantele repezi, pentru ca ploala si se scurgi
repede. altfel paiele (mai malt decit sindrila) putrezesc.
Acoperisul de tigl, este obisnua in multe par' ale Transilvaniei. Cel de
tabl. (de zinc), atunci cind se intilueste la sat, denoti influenta orasului. Cu tabli
se acopOr casele satelor de cimpie.
Se descrie, dupi aceea felurile in care se construesc casele. cliu-
tindu-se a se scoate in evident deosebuile dintre acestea Va trebui .stt stim dac cei ce
construesc casele stint deobicem meqteri profesioniqb" sau amatori, adici
*mil, care au furat" meserm. Primal caz prezint un interes sociologic redus. Cel
de-al doilea caz e cu deosebire mteresant. Astfel, o important deosebitii, prezintO compa-
ratia intre numirul celor ce mu parte la constructia casei (in cazul II) cu al celor ce au
construi-o, in cazul and acestia ar fi de meserie. Tot astfel, care sunt cei ai fami-
het care mu parte la aceasta ,precum si ce functu indeplineste fiecare.
In fine, nu trebue si ne scape din vedere terminologia uneltelor de lucru
si a pirtilor din care e formatii construct's, precum In felul cum Romina asimileaza
termemi si expreside strime in legIturi ca constructia casei.

Dupii ce am notat toate aceste observatium asupra casei prop= zise, con-
tinuant ca cercetrile in hnii largi, cam dupi, acelasi plan astmra celorlalte
pirti ale gospodiriei:

Curtea, gradina, pura (graolurile) cotetele.

Forma curtii 1).

Deseori, este interesanti, ea fund ca o rezultant (dealtfel ca s'i chmen-
siunile o chiar pozitia ei) a factordor cosmim (mai ales in regiunile mai putin
accidentate).
Alteori forma ei poate rezulta din functille ce le indeplineste. Astfel, in Sudul
Transilvaniei curtile pot fi patrate (caracteristice caselor-cetti) si de alte forme, in
deosebi dreptunghiulare. Acestea din urnart, pot fi simple (la casele mici, vechi) si
dable. Curten dubli este desprtiti de un gard in doui prti. cea din fata ure'
(parten dm fund), care indeplineste mai mult o functie economic si can din fata
casei (parten in care dal, dud intr.' pe poarta din drum), in care functule par a se
intretese, in evidenti iesind cele de ordin social.
Desigur cii forma curta poate fi explicati si altfel, dupi imprejurtiri.
Na se poate strui asupra dimensitualor exacte ale curtai. Din ace,st punct de
vedere impArtim curtile in mari, potrivite si mici, land pentru fiecare din aceste
categorii o suprafat medie (de ex. in jaral a 1000 m pentru cele mari, 650 m.
pentru cele potrivite si 350 m. pentru cele mici).

1) In uncle pill ale vechiului regat, curtea este adesea cava vag, in sensul cli nu gtm uncle se ter-
mini aceasta si incepe grAdma, aceasta fund la rindul ei un patee de pamint au cfiteva fire de ceapli sau
fasole presrate ici-colo. Se adaog& la aceasta faptul a rareon curtea e impreptuti. In Transilvania ea e
mu ingriptli e ingriditi.

53

www.dacoromanica.ro
 Grddinile.
In stadia' lor trebue si se she mai nti, ce fel sant, adici si le clasm dup.
intrebuintare. Ele pot fi de zarzavat, fiori, porumb sau pomi
Dintre acestea unele sunt chiar in interiorul curtn, elide in afara lor (des-
partite doar de gard), aga swat cele de porumb si mai rar de pomi. Intereseaz5.
mai malt primele. Trebue cunoscut care este p o zit ia acestora in cadrul gospodiriei.
unele pot fi intre casi si drum (de flori), intre casa ci guri (de zarzavat),
san dincolo de sari (in fundul curtu, gridini de pomi san zarzavat) etc.
E buie si stim mrimea acestor grthni Vom proceda asemem ca la curte Le
vom imprti in:
M a r i, potrivite e i mici lufind suprafete medii pentra fiecare. La urmi
vom cuta s stabilim corelatu daci exist intre forma, pozitia dimen-
siunile curtu si griduni tp. tare ace-stea tipurile de cas5. cirora ele apartm.

qura (grajdurile)
Dupri casa de locnit a omului, oca mai importanti parte a gospodinei sale
este casa de locuit a animalelor de mtmci (grajduri) gi de adipostit produsele muncii
sale I), precum gi a uneltelor pentra munca ogorului (sari, hambar etc ).
Se pare a can mai complet si ca prtile mat bine ouindmte ci inchegate,
ag& fel incit formeadi o unitate, este gura transilvineani.
In studiul surd (grajdurilor) trebue si ne refer= mai intii la felul cum ea
este constittuti, adicrt dac face corp comun ca casa sau nu (ca pe valea Somesului),
daci grajdul este o parte din totalitatea numiti sari (ca in tare Oltulin) sau aparte.
Cind cure este format din mai multe pirti trebue sA avem in vedere:
1) cite stint, 2) cum se numesc, 3) care este pozitia (aranjamentul) fiecirma in
cadrul unitith acest,eia si 4) dimensiumle medh ale fiecruma.
Vom ciuta s scoatem in evident cazurile cele mat, obisnuite. Astfel, dupl
aranjament (punctul 3) vom vedan c5, smile se impart in 2 sau 3 categorii. unele
in care orduiea este: sop, grajd, aria surei, felderi; altele care prezint aria gurei
intre douri grajduri laterale; altele ca dourt feldere despirtite de o arie a surei si
in fine o ultimii categorie de suri care inglobeazi pe toate cele in care aceste
prti nu stint aranjate dupi o normi oarecare.
Se va observa astfel, ci intr'o mutate sociali oarecare se formeazi ctiteva
grupuri de suri, fiecare reprezentind cite o categorie, dupi fiecare din trisiturile
ariitate mai sus. Vom ciuta si facem, apoi, legAtura dintre diferite categorli privite
din cele 4 puncte de vedere. Vona observa, de ex., el smile compuse din 5 prirti au
dimensiumle totale mai mari decit cele alattute din trei, insi fiecare parte com-
ponenti a prime' categord este de climensitmi mai mici dead a celeilalte.
Dupi aceea, considerim gura ea o totalitate si cercetim:

pozitia ei (ne servim de drtun, curte gi casi pentru a-i stabili acezaren; de
ex. in rind cu casa sau ea fata la drum etc ),

1) In regat, dupti cate stim, pnn graiduri" se inteleg atilt grajdul (grajdunle) propriu cat 4i
partes deseon agezati deasupra, unde se pastreazit hrana vitelor (orz, owls, etc.) Deobleem, hambarul este
aparte (nuu ales clad secant& sA fie de chmensmni nuu man).

54

www.dacoromanica.ro
 dimensiunile totaie (lungunea, latunea gi inaltunea total. din care ale pereti/or
si acoperisulut in parte),

materialul de constructie (al fundamentului, dad. are, al peretilor si acope-

risulm), prectun si

felul in care se construesc surile.

Nu vom scapa mciodat din vedere si stabilan corelatia intre fiecare dintre
categonile de sari printe din cite un punct de vedere deosebit si intre difentele pirti
ale gospodanei tp mai ales intre casa de locuit si celelalte pirti: casa si sura,
casa si curtea etc.

CoteVie
stint de importang ceva mai mica. Trebtie si' observam, mai intai, ce
fel sunt. tinele sunt pentru porci, altele pentru pasan, calm s. a. Fiecare din
acestea stint construite intr'un anumit fel, pentru a corespunde scopultu pentra care stint
destinate. In genere, se va canta si se descne dup aceleasi criterii pe care le-am
armnt in studiul tuturor celorlalte subdivinum ale gospodriei (pontia lor, daci
aceasta intereseaza, dimensituu, din ce stint construite lema, scanduri si foarte
rar caramin etc.).
Desigur, o gospodarie mai are si alte parti mai mici, insi fiecare ea importanta
sa. Dmtre acestea (fintan, pivnit, sopron, captor in curte, stupi s a) se vor nota
namai acelea care stmt in numar mai mare si care contnbue inteo misuri mai
mica la caracteristica loctuntd dintr'o regiune oarecare.

FORMULARUL

Pentru a ne da seama cat mai precis de situatia tipurilor de case dinteo

nnitate etnica, e bine s intrebumgm, in masura in care o socotim necesar5., statis-
tica. Interpretarea ei ne ponte duce la rezultate interdsante, pe care nu le-am da
la iveala altfel.
Pentru aceasta e necesar un formular 1). Formularul tipardor de casi publicat
la Anexe este, pnn forte imprejurarilor, general, in sensul ca el ne di minim indicatai
pentru alcatturea ulna formular pentru o regnme oarecare. E si natural- pnn stadia'
tipurilor de case cantata si scoatem in evideng specificul locuintei din acea regiune.
Dar dacl am intrebuints acelas formular pentru once regame, insemneazi ca am
neglija tocmai caracterele distincte, adicl ceea ce e mai interesant.
Formular pentru studiul tipunlor de case pe regiuni, aceasta e o chestiune de vii-
tor na prea indepartat.
Dupa ce am artat care este cea mai obisnuiti locumg, dap& forma, pontie,
dimensiuni media, precum si felul de curte, grading si sari (grajdun) dupl critenile

1) Completaren formularelor e o operatie month ink mai ales &And e fficuti de cineva strAin de
problem& e dec.' pe care nu-1 intereseazi direct, e plicbmtoare Ea cere atentie si conshinciomtate. Deasemeni
completaren formularului trebue sa fie Wilt& pentru un intreg sat sau remune de acenal persoanA. Aceasta
pentru cA sham &And e vorba de o apreciere (si aceasta in genere), s& fie untiale ta a aprenia. Inteun for-
mular oarecare era pus& intrebarea dim& locumta este Inimical sau nu. Desigur intrebarea este foarte lablIA.
Deasemem rAspunsul Unuia a se pare o locuinti ca fund higienici, altma nu Col putin, dacii col care com-
pletena fin cato sgarcit sau darmc in aprecien, s& observfim aceasta ca o triisAtur& pentru toate rtmpunsunle.

55

www.dacoromanica.ro
artate mai sus, ni se arata ciar cate tipuri de cas se deosebesc i cam se succed
aceste tipuri atilt ea vechime cat si ca nwnr de exemplare apartintor fiecarui tip.
Stainlim astfel care este tipul dominant. Dupa aceea, cautam sa reconstituim (daca
se poate spune asa) partile componente ale fiecariu tip.
Vom observa, de ex., ca locuinta de tip I are caracteristici sura -compusi din
anumite par: si en o pozitie deosebit de tu.a casei de tip II, c locuintelor de car-
midi, care stint de dimensiuni mai mari cleat cele de lema (mai ales and acestea
sunt i vechi) le corespund uri compuse din mai patine parti decat cele ale caselor
de lemn, insi fiecare din aceste prti t deci gura intreag este mai volu-
minoasa decal, cealalt s. a.
Daca pana aci n'am ficut cleat s expunem cat mai fidel tipurde de case,
scum privim aceasta chestiune intr'un cadru mai intins Tipurile de case pun astfel
probleme de un interes deosebit, 'sr deslegarea acestora este in strans legatura
ea rezultatele pe care ni le-a f unmet prima parte a lucrrii ca un caracter pur
informativ Aici intervine in mare misura judecata cercetatorului, care va cauta
exphce anumite chestium generale impuse de imprejurri.
Astfel, putem aprecia (dupa anul constructim fleciirei case, notat in formular)
care este tipul de cas cel mat aechiti, cel mai non t eventual intermediare. Dea-
semeui se poate observa &arm tip apartme casa ce se construeste acum (deobicem
luau alteia) si de ce tip a fost casa dirftmata. De aici deducem spre ce tip se
indreapt evolutia loctuntelor, fapt pe care vom cauta s-1 exphcam.
Daca pasuri mai departe si consideram drept uuiiti (ca s zicem asa) nu tipu-
rile de cas, ci toate aceste tipuri Waite regnme oarecare, cautain a ne ex-
plica dach aceste tipuri se incadreaza in spewficul regiunn ,daca ea alte
cuvinte ele sunt ca o expresie a acestin specific sau au suferit influente de =Tea,
de ande vin aceste influente si intrucat se resimt in crearea acestor

Repetam cele insirate papa aci constituesc namai indrumari pentra studiul
tapurilor de locuinte. Ele nu formeaza un calapod dela care derogand, lucrarea rezultat
nu mai e bun, ca atilt mai malt cu. cat accentul se pane pe specific, chestiune
despre care planul de lucru nu poate decal s pomenease si eventual s arate cum
se ponte ajunge la cunoasterea i interpretaren
I. Petrescu-Burloiu

56

www.dacoromanica.ro
 b. PLAN PENTRU CERCETAREA CIRCULATIEI

In afara de hrana, imbracaminte ai locuinta, precum ai de alti fac-

tori de important& diferita, unul dintre coi care aduc un aport insemnat
In stabilirea gradului de civilizatie a une unitati sociale, este cir-
culatia.
Prin circulatie se inteleg:
Cdile de comunicatie;
Mijloacele de trawsport pi locomofiune;
Circula tia pro priu zisd.
Ea constitue un complex, ale carui elemente aunt influentate
direct sau indirect de anumiti factori, ce luereaz& atat de puternic,
ineat pot determina atett numarul, cat ai calitatea sau intensitatea
aeestor pri. Privita ea un tot, circulatia poarta de asemeni pecetea
ace1ora4i factori.
Cei mai importanti dintre ace$ia aunt coi cosmici, 'biologici
qi economici.
Cadrul cosmic determin& in primul rand caile de comunicatie
(numarul, precum ai starea lor) ai prin aceasta, felul, numarul
ealitatea mijloacelor de transport ai deplasare precum qi intensitatea
circulatiei.
Daca acest prim factor exercita o puternica influent& asupra
tuturor color trei ratnuri ale eirculatiei, in deosebi prin formele de
teren i constitutia solului, forta biologicului se resimte mai putin ai
mai partial. Astfel, influenta asupra cailor de comunicatie este slabil;
ea e ceva mai prenuntata asupra mijloacelor de transport qi mai ales
asupra
De o importanta tot atat de mare (daca nu o intrece) este ele-
mentul economic. Acesta patrunde adanc, conditionand pana i struc-
tura interioarit a partilor constitutive ale circulatiei.
Astfel, e natural ca drumurile dintr'o regiune sa depinda atilt
de situatia economic& generala, cat ai de aportu/ material pe care-I
aduc. Tot ap, mijloacele de transport aunt in strans& legatura cu
starea material& a. locuitorilor, iar eirculatia este conditionata de aceste
dour" la care se adauga, interesul economic adesea eel mai impor-
tant care cauzeaza deplasarea dela un loe la altul.
Tat& de ce in tot cursul lucrarii de fat& trebue sA avem in
vedero la fiece pas aceste aspecto ale problemei noastre.
Dela inceput trebue facutit aceasta remarca,: daca in alto domenii

57

www.dacoromanica.ro
se observg, o unitate in metoda de studiu, in al circulatiei aceasta
nu exist5..
Astfel, and ai intrat in gospodaria unui Wean poti lua pretioase
informatii cu privire la descrierea mijloacelor de transport, dar akestea
nu-ti pot ajuta prea mult la studiul drumurilor.
Dintre celo trei aspecte ale studiului circulatiei, aile de comu-
nicatie se cerceteaza mai intrti pe hartcl qi apoi la teren. Informatiiki
primite asupra lor completeaa, in oarecare mgsura si in felul in
care vom vedea, rezultatele la care am ajuns prin felul de coree-
tare arAtat.
Descrierea mijloacelor de locomotiune se poate faa numai prin
observatie personala; informatiile asupra nomenclaturii ns, sunt ne-
al:drat necesare.
In fine, circulatia propriu zia este bine a fie cercetath prin
metoda statistia, singura care, in west caz, d& rezultate precise.

PLAN

Da sigur crt indrumrile generale date aci nu constituesc dogme. Abaterile

cind 'rant facute in spiritul acestor norme i pentru a scoate In evident specificul
unititn de studiat nu 'lama' ca nu constituesc greseh, ci sunt chrar necesare
Se pot stabili, totusi, o serie de reguli generale dupa care si se faci studml
cu conditia ca ele si fie adaptate satultu sau regtumi noastre, In ass
fel Watt caracteristica acestra umtati sa Iasi bine In evidenta.
In studiul circulatiei procedarn, mai intiu, analitic, exammand cele trei
aspecte ale ei, la urma procedgm sintetic privmd-o ca pe un tot si cautand a rezolva
problemele ce le pane.
Pentru cercetarea c ilor de comunicatie harta este asemenea
oglinzi, in care observam dinteodata care este situatia lor Chiar In hartile la scarli
mare (1 : 100 000, 1 : 50 000) miele drumuri mai ales cele nra pot sa nu figureze.
Este, bash, o lipsii nu prea mare pe care o putem indeparta prin pisirea la teren. Oricum,
harta ne arata f elul (sosele. nationale, judetene, vicinale etc ; cii ferate: normale,
Inguste s a.; apoi ciii maritime, aeriene etc ) i numirul (deramea) arterelor de
legatura intros diferitele
Prin acest stadia de birou am fault primal pas spre cunoasterea problemei.
Urmeazi deplasarea la teren, mide verificam cele constatate pe harti i ne
dam in plus seama de f elul cam s u nt Intretinute o deci intra cat
satisfac trebuintele arculatiei.
Informathle locuitorilor servesc la laniurirea pe cat posibil a ist or i c u-
lui dr um nrilo r, pentru care vom intrebuinte (dac avem) hrti vechi.
La cunoasterea mijloacelor de transport si locomotiune se
ajunge printeo amanuntiti descriere a lor. Pentru aceasta le impirtim, mai inta;
In dour& categorn: cele ce servesc pentru deplasare (1 prea putin pentru trans-
port: calul, trisura etc ) si cele pentru transport (carul, caruta, sania, roaba s. a.).

58

www.dacoromanica.ro
 In cadral fiec.reia, din le descriera mai intai pe cele
mai obismute i apoi pe cele amar mai redus, insistand asupra
nomenclaturh partilor ce comp a. La urm cercetam in ce m'asura
se intalnese vehicule moderne: automobilul, bicicleta s. s., considerandu-le ca pe
niste reprezentanti ai civihzatiei orasenesti ce ptrimde in medid rural.
Cautm, apoi, a stabili puncte principale in evolutia acestor mijloace de
transport, scotand in evidenta ce prti au reahzat i intra cal un progres
Trebue aratat in ce mimar se gsese fiecare d'are acestea (cate care, cate
crute) i stabilit proportia dmtre ele. La fel, trebue notad', cahtatea materialelor
din care sunt constnute si felul in c,are sunt adaptate la annmite situatu (carul de
carat fan, eel pentru lemne din padure s. a).
In fine, in cazul regiumlor eu forme de rehef variate, cautam sa vedem
daca acelasi element se conformeaza meduiliu diferit (de ex. &gruta de ses obismutA
tp cartita de munte, de dimensiuni miei i mai ales ingusta, pentru a patea fi
dus si pe poteci de munte).

Circulatia pro priu ziscr

Ea reflecta gradul de v it alitat e ce p ulseaz inteo regiune ca armare a
relatu/or chntre sate. De aceea, ceca ce trebue cercetat, in primal rnd, este inte n-
sitatea cir cula0ei.
Pentru canoasterea intensititu circulatiei intr'o regiune in care punctul prin-
cipal il formeaz un sat (de ex circulatia in cadrul monografiei unui sat) trebue s
avem in vedere.

Deplasirile de/a o la satul ce ne intereseaz si

Tranzitul prin acest sat.

De regula., tranzitul ofer un procent redus in studiul cantitativ al circulatiei.
Totusi importanta lui este destul de mare, intru etlt adesea e determinat de schimbal
de produse ale unor regituu geografice deosebite (daca satul este asezat la deal,
se fac schimbun intre produseie regmnii muntoase z ale celei de campe).

Depfasarile pot fi:

Unele de toate nicle, impuse de motive difente si fcute pe distante va-
riabile.
Altele la anumite date, pentru cauze mai mult san mai putin definite si
pe anumite distante (targuri)
Pentru cunoasterea primului fel de deplasri este necesar o observatie atenta
de mai multe zile, ce poate fi ramita de un singar ins.
Celalalt fel impune cercetarea cuculatiei numai in anumite
In ambele cazun se procedeaza statistic, completand, pentru fiecare cartita
sau ear, formularul reprodus la Anexe. La urm se vor totahza rezultatele si se vor trago
conclunile impuse de ele
Pentra deplasrile intiimplatoare se va observa ca ele se fac la
orasul apropiat (pentru vanzn, cumprturi si &verse alte treburi), in alte sate,
precum si la ogoare. In pnmele dona cazan i se merge cu caruta, distantele fiind
mai mari 1i uneori transportindu-se unele obiecte la sau dela oras; in eel de-al

59

www.dacoromanica.ro
trenca Ittranii merg pe jos gi mai rar ea cartita (atunci cand au de dus multe de
muna mai grele: plugul g. a.). Cand se duc, transporta cu ei lucruri de vfinzare
(porumb, lana, porci) san unelte de lucru i hrana rece. Cand se intorc, vin cu
obiecte cumparate dela oras sau cu carul ea fan, canepa g. a. dela camp.

In cazul deplasirilor periodice (targuri) lucrurile sunt mai clare. Stenh se duc
de obicem Cu comal cand au de vandut lemne, porci sau alte produse mai
volummoase 1 de greutate mal mare sau ca cartita lid au de vanzare obiecte mal
miel mai ales ci distante de parcars poate fi mare. Destinatia este aproape aceeagi
pentru tott. De asemeni, Cu oarecare aproximatie se poate sti ce anume obiecte trans-
porta (la (lacere).
In fine, este neceser si se arate care sunt t rgurile ce se tin in reginne in
unui an, unde se fin, daca sunt pentru comertul cu anumite produse ex.
(targ de vite) sau ea Mente altele (cereale, zarzavaturi, articole de imbracaminte
g. a.), precunt gi care sunt acelea la care se due in mai mare mimar loeuitorii
unui sat.
Sunt unele sate in care loctutorit comunelor invecinate se duc pentru a cum-
pira anumite materiale (ce se vand acolo in mod permanent, nu temporar ca la
targtiri) sau pentru anunute trebtunte ce nu pot fi satisfcute in sat la ei (ex. s
cumpere var, lemne de constructie sau la pitu g. a.).
In fine, trebue acordati o oarecare atentie circulatiei in interiorul satului.

FORMULARUL

Nici calle de comunicatie i nici mijloacele de transport gt deplasare nti se

pot studia dupii formular. Cercetarea circulatiei Il impune insa.
In formular se pot adaug,a i alte intrebari pe care cel ce chestioneazii le crede
necesare pentru a-1 adapta imprejurarilor. Degi intrebirile din formularul nostru sunt
patine, totalizarea rezultatelor pune probleme variate gi de Jnteres deosebit.
Pentru a aves un rezultat cat mai corect, in zata de targ sau atunci calad
se crede necesaril siivargirea anchetei, se plaseaza cate unul san doi cercetatori la fiecare
intrare in sat. Fiecare om sau cartita este pila, lar cirutagului i se pun numai
intrebarile la care nu poate raspunde anchetatorul singar pm simple observare, aga
fel ineat siteanul sA intarzie cat mai putm din drama' s.u. Anclietatorul trebue sa
fie plasat la local da mai inainte de a incepe perindarea carutelor gi sA plece dupa
ce crede ei nu mai trec altele.
La urniii procedan' sintetic, considerand circulatia drept o tuutate i rezolvand
problemele ce ea le pune, semnalate de cereetator inca din cursul prunei pArti.
Se are in vedere, in srecial, in f 1 uen ta ce o exercitl ammute fenomene de
geografte tunani i sociologie asupra

I. Petrescu-Burloiw

60

www.dacoromanica.ro
 c. PLAN PENTRU CERCETARILE ETNOBOTANICE

Rolul plantelor in vieata satelor noastre e insemnat nu numai

prin faptul ea, ele intra in cadrul preocuparilor zilnice ale omului dela
tara si cultivarea lor constitue ocupatia lui de toate zilele, ci si prin in-
trebuintarea lor in medicina populara, in numeroase practici magice
sau in vopsitul cu buruieni. lata de ce si la noi se desprinde tot
mai mult din cadrele Botanicei, acest ram al stiintei, Etnobotanica,
In sfera preocuparilor careia intra credintele si practicile in leg-Mull
ca lumea plantelor".
Sateanul nostru, cu privirile mereu indreptate spre glia izvor
de belsug, spre covorul bogat al fanatelor sau spre padurile imense
seculare, este un iscusit cunoscator al plantelor. Nimic nu i-a scapat
spiritului dim de observatie in ceea ce priveste lurnea plantelor. Into-
varasirea lor si anumite medii si caractere ale plantelor Bunt bine
cunoscute. Dar aunt cunoscute proprietatile lor si mai ales valoarea
lor medicinala. Practicile cu buruieni sunt numeroase in satele roma-
nesti. Unele aunt droguri, allele servesc la colorat, unele aunt scut pro-
tector contra fortelor naturii, spiritelor rele, iar de unele se baga
sperantele realizarii anumitor dorinti. In jurul unora s'a creat o ade-
varata atmosfera de mit, evocand timpurile intunecate ale trecutului.
Sunt fericite inteo privinta neamurile la care, prin spiritul sanatos al
traditionalismului, s'au pastrat atatea credinte ca la noi. E o necesi-
tate adunarea lor mai ales atunci and lumea care a trait sub vraja
miturilor lor, care a crezut &lane in ele, e din ce in ce mai rant
Credintele asupra puterilor magice izvorite din strafunduri sufletesti
vor lua drumul uitaxii, al alungarii din mit. Nu se va renunta ins& la
intrebuintarile lor medicinale, lucruri care s'au pastrat peste tot.
Avem date pretioase adunate din satele romanesti, totusi insu-
ficiente, datorita bogatiei imense de material. Adunarea lor se impune
mai ales acum, cand privirea ni se indreapta spre satul romiinesc.

64

www.dacoromanica.ro
 In eandurile ce urmeaza vom cauta sa schitAm capitolele prin-
cipale ale acestui domeniu de cercetAri.

TERMIN4LOGIA BOTANIC& POPULAR&

Adunarea minutioasa a numirilor populare ale plantelor este

primul lucru care se impune in cadrul cercetArilor etnobotanice. Nu.
mele plantelor nu-i acela0 0 adeseori variaza dela regiune la regiune.
De ex. poporul nu nume0e Atropa belladonna peste tot MAtragunfi.
In unele regiuni ii spun larba codrului" (jud. Odorhei), in regiunea
Brasovului ii spun Doamna codrului", in regiunea Ia01or Cinstitcr
i impeirdteascr, in alte pArti lmpdrteasa buruienilor" q. a.
Semnalarea numirilor nu-i valoroasA numai intru dtt axestea
nu au fost cunoscute. Se cere i adunarea numirilor comune, cunoscute,
pentru fixarea ariei lor pe intinsul plaiurilor romanesti.
&genii din diferitele regiuni ale tArii cunosc sub acela0 nume
adeseori alte si alte plante, care prezinta ace1ea0 caractere. IarbA
grasa, de ex., nu este numai Sedum maximum Suter, care are frun-
zele cArnoase, ci 0 Portulaca oleracea L. qi Sempervivim tectorum L.,
care prezinta aceea0 insuOre. IatA de ce trebue precizata bine specia
pentru care este datA, numirea, ca BA nu introducem in stiintA numiri
care nu corespund realitAtii. Alteori asemanAri vagi au dat loe la
aceeasi numire, de ex. sub numele de Sburcitoare" nu sunt cunos-
cute numai speciile de Epilobium, ale chror seminte sboarA ca ajutorul
pufului ce-1 au, ci gi Lythrinum salicaria L., ale cArui semi* nu mai
prezing acest caracter qi nu e dec'at o vagA asemAnare intro aceste
plante prin habitusul lor si culoarea florilor Am intAlnit acest nume
la Nereju, jud. Putna, dat la Sysimbrium strictissimum L., Cu o 0
mai vaga. asemAnare cu prima, redusA la habitusul plantei gi la
forma frunzelor. La inceput am crezut cfi e la mijloc o confuzie, dar
femeia, care mi-a spus-o, mi-a adus-o din grAdina, cAci plantase acolo
ca sa o aibA la indemnA.
La fixarea terminologiei botanice se cere in primul rnd pre-
zentarea plantei de catre informatori. Nu ne vom adresa niciodaa
acestora: cunosti planta cutare sau catare, pentrucA raspunz'and chiar
afirmativ, se vor pierde formele dialectale, lucruri pretioase din punct
de vedere lingvistic. Vom cAuta o cat mai exacta transcriere a pro-
nuntArii 0 dacA e mvoie, vom apela la specialigti.

62

www.dacoromanica.ro
 Nu vom prezenta niciodata satenilor plante uscate sau presate,
caci aunt greu de recunoscut. Pentru fixarea terminologiei generale
asupra tuturor plantelor cunoscute inteo regiune sau :lute comuna
se cer neaparat excursii indelungate cu coi care au reputatia de buni
cunoscatori ale lor. Cu at vor fi luati mai multi informatori, cu atat
datelo sunt mai numeroase gi mai exacts. Mi s'a intmplat de multe
ori ca in urma discutiilor dintre informatori sa ajung la stabilirea
exacta a numirilor. Odata, la Nereju, o informatoare gasind Ononis
spinosa mi-a spus: la asta-i zicem Tigance. Alta insa, uitndu-se mai
cu de-amanuntul la planta, mi-a spus: nu, nu-i Tigancei, sta-i Bobul
coasei, c are spini, Tiganca n'are spine'. Tiganca era Ononis hircina,
care pentru una era acelagi lucru, degi erau doua specii.
Pentru fixarea terminologiei plantelor intrebuintate fie In medi-
cina populara, fie pentru vopsit, fie pentru diferite practici magice,
se poate cere informatorilor sa le adune, ele fiind uneori mai putine.
La multo ins& vor renunta, dat fiind departarea la care cresc unele
de altele. La Clopotiva, in Tara Hategului, am rugat pe Snziana
Uginari, o buna cunoscatoare a plantelor, sa villa sa-mi arate plantele
pe care le cunoagte gi le gtie ca, stint bune la ceva. Mi-a raspums:i
ce crezi cA mimar aga mere asta, cri, doarg, nu creso testa la un loo, miele
creso pe lanai, altele la deal, pe fAnat,,, altele In padure, on sus pe munte".

Atunci &And le cerem sh ni le adune, trebuesc date indrumari pentru a

se aduce plante viguroase, deplin desvoltate, nu numai anumite parti
intrebuintate.
Odata cu fixarea terminologiei se poate ajunge gi la originea ei,
atunci cnd este bazata pe anumite caractere ale plantei: Uite, Dom-
nule, asta-i larbd impufcate, mi-a spus la Nereju o baba, arAtndu-mi
Hypochaeris maculata. Intreband-o de ce-i spun aya, mi-a raspuns:
Uite D-ta bine la frunzele ei, nu vezi petele de slinge?" Banuiam acest
lucru, pentruca planta are pe frunzo pete brunii, totugi se corea o
confirmare. Pierduse ins& firul legendei care de sigur se lega de ea.
Intr'un sat, intreband o baba de ce-i spune la Polygala Am-
realr, mi-a raspuns: Gust D-ta i vezi cum if".
Multe numiri stint expresia intrebuintarii medicinale a plantelor,
ca buruiana de buba. de dalac etc. Acestea inglobeaza mai ales plantele
comune gi la indicarea lor se baga de anumite locuri unde cresc.
Adunnd material, de multe ori so intmpla ca femeile sa se adreseze
informatoarei: da buruian de aia, de buba ?.a., ce crefte pe lngd
garduri g. a., adusu-i-ai la Domnu?" Chiar atunci &And sunt probe evi-

63

www.dacoromanica.ro
dento pentru astfel de numiri, nu trebue omisa intrebarea oare de
ce i-o fi spundnd afa?"
Satenii care au venit in contact des cu orapil sau coi care
pleaca pentru diferite munci in alte parti, raspandesc numiri i invata
altele noi. Inteo ancheta facuta la Nereju, jud. Putna, am aflat
satenit spun la doult plante Sundtoare". Prima qi adevarata Suni'z-
toare" la Nereju era Alectorolophus major Rchb., care 0-a primit
numele dela sunetele ce le produce c5nd fructele-i sunt coapte. Cdnd
incept a suna, trebue s inceapd cositul", spun batrnii. Unii locultori
mai spuneau Sundtoare" 0 la Hypericum perforatum, la care femeile
in etate qi mai ales cele din catunele mai indepartate le spuneau
Lemnie". Se vor urmari i aceste fapte. De ce s'a adoptat numirea
noua i de unde a fost imprumutata. In sate vine lume qi 'Imam)
acolo pentru totdeauna, jata de ce trebue urmarite qi contributiile
acestora la schimbarea terminologiei. Ar fi interesant de urmarit aceasta
In satele de coloni0i unde s'ar putea BA se fi schimbat mult terminologia
acestora sau sa se fi adoptat practici noi.
S'au raspfindit prin sate broquri nu numai cu descfintece, ci
cu plante medicinale, iata de ce se cere intrebarea informatorilor asupra
originii cuno0intelor lor.
Numai numirile confirmate de mai multe persoane aunt valabile
trebue sa le caut5,m confirmarea, caci s'ar putea ca informatorii,
in speranta unei recompense materialer sa spuna, neadevaruri.
Nu-i suficienta numai o adunare minutioasa a numirilor populare,
ci este absolut necesara o ,determinare qtiintifica a plantelor. Evident,
In caz de necunoaqtere a lor, se va recurge la speciali0i. Nu prezinta
nici o valoare nici terminologia populara qi nici intrebuintarile, ori de
ce natura vor fi ele, fail aceasta determinare.

CUM PRIVE?TE POPORUL LUMEA PLANTELOR

Urmarind aceasta problema, dam de credit* extrem de intere-

sante i pretioase. Fiecare element component al lumii vegetal, du/A
credintelo poporului, 10 are rostul salt, atAt doar ca oamenii n'au ajuns
sa-1 cunoasca. Toatei floarea cdmpului, cine o poate culege Find* in
Rusalii, pe nemtincate, isi are rostul ei", spunea o femeie din Cetea,
jud. Alba, qi o spun babele aproape din toate satele romne0i. Jata
de ce atunci cnd incercarile cu diferit,e buruieni au ramas infructuoase la
vindecarea anumitor boli, aduna tot felul de frunze Cu ele i fac
64

www.dacoromanica.ro
bolnavului baie, nadajduind c5, va gisi poate inteuna leacul. De sigur
nu ajung E3 le adune pe toate ei iau mai ales pe cele cunoscute pentru
anumite boli, lar atunci cand nu au plante la indemnk se recurge la
flori de fin".
Se crede c& aunt anumite mijloace magice pentru ca al ajungi la
cunoaeterea lor. Iat6, ce spunea Sofia Nistor din arrt, jud. NAgud:
cine o vedea verpe alb, sl-1 omoare dinteo dati, spunea tata, si si-1
minince uscat. Atunci titi buruiana spune: pi mine nu mil cilca, ci-s de
cela leac, pe mine nit mi alai, ci-s de cela leac".
Iatii deci planul superior pe care este ridicatfi ei lumea plantelor.
Inteo discutie, dl. Teodor (4E31, director, Tarda, mi-a spus c5, in comuna
Rhchieel, jud. Alba, ei acuma spun batrnii ca un strAmoe al D-sale
cunoetea glasul florilor", marturisind ins/ babei a aude florile vor-
bind, nu le-a mai auzit.
Plantele aunt trecute in general de sateni intro creatiunile
primare. Intrebtlndu-i pe sateni oare cum a aparut atata lume de ierburi
ei buruieni, vor raspunde peste tot: Dumnezeu le-o fdcut pe toate".
Totuei unele se crede cit au aparut ulterior, in urma unor imprejurari
fericite in legAtur ca vieata sfintilor sau a Mantuitorului.
Busmocul, spunea Elena Sighencea din Bolts, jud. Sibiu, a crescut
pe cruce,a Domnultd. Christos. Cruces, pe care a fost ristigmt Domnul o
cizut si cu vremea o acoperit-o pimintul. Pe ea o crescut Busuiocul, semn,
qi mergind pe acolo impiratul Constantin cu. Elena, au snntit un mirog
frtimos adus de-o boare. S'o dus inteacolo si o gisit Bustuocul. 0 smuls
citeva fire si duc si in gricima lor ci tare mirosea frumos si smulgindu-1,
au gisit cruces la ridicina lui. De aceea ramurile lui cresc in cruce".
Aparitia altora este pus5, in legiitur cu anumite evenimente
fericite sau nefericite. Iat6 ce cred Romtunii bngteni despre Pochivnic
(Asarum europaeum L.):
Popilnica a omorit pe Aluna, nasa ei, si pentru aceea e si afurisiti a creste
tot pe sub elan si meniti si cilireasci alunul pe ea"1).
Nu s'ar putea preconiza o metod pentru a se junge /a aceste
date. Ele se ineira in toate genurile literaturii populare. In basme se
dau eroilor puteri miraculoase prin buruieni. Fortele tainice ale spiri-
telor rele s'au pierdut prin ele.
Thiele au pierdut Avrimeasca ti Crestineasca (Ajuga Laxmanii Beneth ) si
cu ele si-au pierdut puterea in lume. Si scum piing deasupra lor",
spunea Ioana Stoienoaie, din Nereju, jud. Putna.
In poezii se plnge uneori durerea aducatoare de moarte a indti-
gostitilor ei rasarirea unor plante la capul mortilor. In colinde apar

1) S. Mangiuca : De Insemndlatoo botanical romdnesli. Familia 1874, No. 47 palr. 562

65

www.dacoromanica.ro
binecuvantari aduse unor plante sau blestemul asupra altora le-a adus
caractere respingatoare, mirosuri neplacute, spini i altele.
Diferitele insuqiri ce ies din comun 0-au primit adesea inter-
pretarea lor, iata de ce trebue urmarite i acestea. Astfel tremurul
frunzelor de plop este atribuit unui blestem al Maicii Domnului, care
fugind din Ierusalim spre Vicleim a voit sa se odihneasca la umbra
lui, dar nu era racoroasa din cauza frunzelor care se tot clatinau.
lata co se spune in colinda Drumarilor:
Plop neogoit De boare, de soare
Fi-mi-ai pedepsit Noaptea pe ricoare
Si nu fi rodit desi flos
13atii viint, nu bag. Tu n'aduci folos 1).
Frunza ti se cleat
Nu numai interpretarea fenomenelor este interesanta, ci i con-
cluziilo co se desprind din ele. Fact" plopului i-a atras aceasta
pedeapsa vemica, de a nu i se mai opri frunzele.
Legandu-ne de increderea sau adoratia mare ce o au pentru unele,
do anumite caractere ce le prezinta, se poate da de firul legendelor
legato de aparitia unor plante. Intr'un popas pe o pajiqte cu cimbrul
ciobanului (Thymus), am intrebat o informatoare: da oare dsta
nurnai pe aid erefte" qi mi-a raspuns:
Este, Domnule, peste tot, este si la monte, iarb binecuvantati. Se zice
c5. atunci and amble Dumnezeu ea Sf. Petra pe piimiint, au hodinit
scos din strait. st-o mncat. Din miezii de pttine ce-o rrtmas o iesit
cimbru".

PUTERILE DIAGICE ATRIBUITE DE POPOR PLANTELOR

Dintro numeroasele spirite role care populau universul in men-

talitatea primitivului, s'au mai pastrat credinte in unele, scut protector
in contra lor gasindu-se tot in lumea plantelor.
Plantele sunt protectoare contra strigoilor care pandesc belragul
la tot pasul qi de aceea se pun la diferite sarbatori in toate partile
gospodariei i chiar in camp. Ii alunga dupa credintele satenilor,
rugul, leuteanul 1.
Altele sunt socotite protectoare contra ielelor qi purtarea tor
te fereqte de napasta acestora. Smeii, dupa credintele locuitorilor

1) A. Marmescu Colge(ie de colindo

66
www.dacoromanica.ro
din Muntii Apuseni, au fost alungati in lama lor tainice subpA-
mAntene, tot de buruieni. Hodoleanul (Valeriana officinalis L.), Leuv-
teanul (Levisticum officinale L.), Iarba creatA (Mentha crispa L.) v. a.
sunt plantele protectoare contra lor.
Puterile prevestitoare atribuite de popor plantelor sunt destul
de numeroase, iatA de ce trebue urinal-it vi acestea. Unele preves-
tesc rodul cAmpului. Fericean Nicolae, din Poienile de Jos, spunea cl
este vi cArindariu pAmAntului (Orobanche), care, ava cum calendarul
spun() pentru sAteni mersul vremii, spune rodul din acel an.
Prevestirea mortii in cele mai multe sate din CAmpia Transil-
vaniei o fac cununile de SAnziene (Galium verum L.), care, in ajunul
Seinzienelor" (Navterea Sf. loan BotezAtorul) Bunt aruncate pe casA
pentru fiecare membru al lamiliei. A cAruia cade jos de pe casa e semn
cA va muri in acel an. Cate alte prevestiri se cautA in lumea plantelor.
Natura prin fortele ei impresioneazA adAnc pe sAteni, iatA de ce
sunt trecute unele plante protectoare contra lor. 0 bArnA de teja se
pune la case in Poienile de Jos, jud. Bihor, ca sA, le fereascl de trAznet.
In multe sate ramurile de teja se pun pe foe in timpul furtunilor,
sd se rzbune vremea". De altfel intro sArbatori teiul ivi are dumi-
neca lui. Aceasta este la Nereju Dumineca Rusaliilor, cAnd ramurile
lui se pun pe la porti vi le due femeile la bisericA, sA ingenunche
preotul pe ele. Femeile le iau apoi vi le duc de leac.
Altele se credo ca feresc de boli, purtAndu-le sau incingAndu-te
ca ele.
Pentru rezolvarea unor probleme din domeniul vietii sufletevti
se recurge adeseori la plante. IatA de ce unele plante se poartA la
horA do cAtre fete, sA fie jucate. Altele le poartA sA fie plAcute sau
sA le aducA, mAritivul ori BA cimenteze dragostea, ferind-o de duvmani.
Altele aduc uritul intregii colectivitAti vi sunt unele buruieni cuno-
scuto pentru urit". Altele Bunt protectoare a linivtii vietii conjugal.
DrAgostita (5edum maximum Suter) vi-o pun tinerii cAsAtoriti la
DrAguv, jud. FAgArav in grAdink IA nu le strice duvmanii casa.
CirculA adeseori prin sate povevti despre acestea vi adeseori neinte-
logerile familiare sau legAturile intro anumite persoane aunt puse in
legAturg cu diferite practici ca buruieni.
IatA de ce nu trebue sA trecem cu vedzrea numeroasele credit*
de acest gen in leghturA cu lumea plantelor.
Nu intereseazA numai credintele ca atare, ci tot ava de mutt ne
intereseazA culegerea. Adeseori se face dupA un anumit ritual care

67

www.dacoromanica.ro
trebue urmarit Cu mare atentie. Voi schita principalele puncte ce se
puu in legatura ca culegerea acestor plante.
Cine se crede ci-i bine si le culeagi, ca s fie eficace? Le poate culege
oricine, sau numai anumite persoane?
De ande se aduce planta? Se culege din once loc unde crete, san se cer
anumite conditium, de a fi un loe fent, departe de sat, si nu se audi strigitia
anamitor animale etc ?
Cind se culege planta? Se culege In anumite =le sau se poate culege oriciind?
Ciind pleac la calesul el, climmeata, seara san a m d? Mud se duc la culesul ei,
se cer anumite restrictium, ca post 11; a sau pe drum, de a nu vorbi san sr'
Ingne anumite formule magice sau rugicinni, de a nu se uita Indirilt, de a se
reintoarce pe alt drum? La culesul plantei ce obiecte se jan? Se due daruri, ca
bam, pme, sare a.a.? De ce se due acestea.?
Se va urmin spot culegerea i modal de intrebumtare a plantel. Ce ar aduce,
digits* credintkle sitemlor, nerespectarea ritualului?
Sant anumite practici generale cu burmeni in sate, cum stint acelea cu leu-
gteanul contra strigoilor sau cu rugul a. Trebue urmirite i acestea. Umide, cind
0 de ce se pun plantele?

Nu trebue sa asaltara cu intrebari asupra acestor credinte pe

informator, deoarece nu se destainuesc uvor. i mai ales nu se des-
tainuesc uvor buruienile vi practicile magice in legatura ca vieata sen-
timentala. Sunt ultimele informatii ce trebue cerute informatorilor,
atunci cand le-am cavtigat pe deplin increderea. Nu se destainuesc
multo vi din cauza lumii satelor, care nu priveoti cu ochi buni pe c,ei
caro se cup& cu astfel de practici, spunandu-se ca sunt lucruri
necurate.

PRACTICILE MEDICINALE CU BURUIENI

Intrebuintarile medicinale ale plantelor aunt numeroase peste

tot in satele romanevti. In lipsa medicilor, mai ales in satele izolate
din munti, babele au ramas pana astazi cu indeletnicirile lor medici-
nale. Observatiile s'au indreptat nu numai asupra elenaentelor flori-
stico comune, ci i asupra elementelor mai rare sau cele cu statiuni
indepartate de avezarile omenevti permanente. In popasuri temporare,
insa de milenii, taranul vi-a indreptat privirile vi asup.ra elementelor
floristice ale padurilor intinse vi a fanatelor vi pavunilor bogate din
regiunile alpine. 0 multime de elemento de acestea au o larga intro-
buintare in medicina populara.
Plantele nu aunt intrebuintate numai pentru diferite boh la
oameni, ci i pentru animale, iata de co se impun aceste doua grupari.

68
www.dacoromanica.ro
De o parte practici cu buruieni in medicina urnanA si praztici cu bu-
ruieni in medicina veterinarit.
In afar& de intrebuinthrile medicinale, plantele au avut in trecut
si un rol de cosmetice. Pe acestea le mai stiu babele si mai spun ci
In tinerete se splau cu buruieni, ca sit se fa,c& frumoase, sit fie
plAcute. Multe plante se culeg pentru cresterea pgrului. In comuna RA-
chisel, jud. Alba, la SAntoader se duc fetele, cu pain i sare, si culeg
pochivnic si ieder& strignd:
Toadere, Sitntoadere adus pt i ai
Ti-am adus pit i sare S-mi faci coada ca la cal.
Sg-mi faci coada cit de mare

Alteori se iau diferite rAdAcini care, iritnd fata, produc inro-

sirea. Locul acestor cosmetic ins& 1-au luat produsele imprumutate
dela eras.
Pentru adunarea materialului ne vom adresa babelor care in
multe pArti in locul medicului. Sittenii le stiu i te indrumeazA la ele.
Problema dificil este cAstigarea increderii. Le aduc la unele multe
neplAceri aceste practici medicinale clandestine, WA de ce adresAn-
du-te lor, de multe ori nu vor s& spun& ceca ce stiu. Odatit cAstigat&
increderea, firul povestilor incepe sit se destrame si spun nu numai
retetele pe care le stiu, ci-ti dau si cazuri concrete de vindecare a
unor pacienti care au fAcut apel si la serviciile medicului. Sunt foarte
interesante de urn:161.ft i semnalat west cazuri.
Trebuesc evitati informatorii care au venit in contact prea des
cu orasul si mai ales cei care au servit la vreun spital sau dispensat
atunci dud cautAm a& stabilim practicile vechf medicinal babesti.
Prin acestia ins& au putut trece anumite practici din medicina oficinal&
In medicina populara. E interesant de urmArit eventuala influent& a
acestora asupra color vechi, mai ales atunci cAnd s'au erijat in medici
sAtesti clandestini. La noi ins& aproape peste tot putine lucruri au
trecut sitteni din medicina oficinall.
Informatorii cei mai pretiosi stunt batrnii care n'au trecut
prin scoli si nu mum practicile cu buruieni rAspAndite prin diferite
brosuri in satele noastre. Intr'un sat, o baba, dup& ce mi-a ar&tat
citeva buruieni pe care le cunostea, mi-a spus: nu-i acascl ginere-
mieu, spuncl el in carte elite-8" 9i mi-a adus, sA vAd, convingin-
d-o cA stiu si eu ceti, o brosurA. Luandu-se dupli astfel de brosurii
ajung sA intrebuinteze alte plante, ele avAnd ins& terminologia &AA
fa brosuri.

69

www.dacoromanica.ro
 Pentru adunarea materialului e bine in primul rand si cerem
informatorilor si ne adune sau si ne arate ei planicie pe care le
stiu si le intrebuintcazi. Deoarece s'ar putea si, nu se giseasci in
acel timp sau si nu le recunoasch in covorul des al plantelor din vara,
e bine si, le cerem si pa cele caro eventual le au strinse pentru folo-
sintii peste an, 'cici babele, grijulii cum sunt, le aduna pe toate la
timpul lor.
In afari de numele plantei, trebue si se dea o deosebith impor-
tanti intrebuintirii ei.
Ce prti se intrebuinteazg, florile, frunzele, ildlicina? Se foloseste crud5.,
uscatii sau in decoct, ceai, cataplasme, bi s a? Cum se preparii pentrti folosint.
Se foloseste imprennil en alte buruieni sau se amestec cu alte substa4e. Ce
se tau si and se iau preparatele, dimineate, 1a amiazi, seara? Se va
cantitiiti
urmrtri claci in afarit de plante sunt in uz st alte muloace, ca masagu, formule
magice sau desciintece s a., tratamentul unor boli fund foarte complex. In ctirsul
tratamentului se recomand un annmit regim alimentar sau alte restrictium? Plan-
tele au intrebutqliri diverse, pentru mal multe boli, iatii de ce, pentru a nu
reveas de multe ori asupra lor, e recomandabili entunerarea lor in ordmea alfa-
beticii a numirilor, dindu-se toate intrebuintgrile si credmtele in leeturi cu ele.

Fixarea terminologiei medicale e foarte necesari si va trebui

si apelim la concursul medicilor din regiunea respectivi pentru a da
si corespondentul stiintific. Firi aceast colaborare nu se poate ajunge
la rezultate reale. Publicatiile medicilor in acest domeniu de cele mai
multo ori lasi de dorit in ce priveste terminologia botanici si invers,,
ale naturalistilor dau numai cu aproximatie terminologia oficinala a
bolilor. Do aceste dificultiti m'am izbit in numeroasele cercetri la
teren si numai rareori nu am ajuns la stabilirea terminologiei cu con-
cursul medicilor din regiunile cutreerate. De altfel si terminologia
popular& uneori e proa vagi, cuprinzind adeseori mai multe afectiuni.
Cunoasterea intrebuintrilor e utili si stiintei si prin experi-
mentiri valoarea multora ar putea fi un aport pretios. Studierea in-
trebuintirilor coraparativ, cand acestea vor fi pe deplin cunoscute, e
tot ce poate fi mai interesant. Inceputurile in aceasti directie se dato-
resc Institutului de Istoria Medicinei-Cluj, sub conducerea D-lui Prof.
Valeriu Bologa.
Culegerea plantelor medicinale ca si a color intrebuintate pen-
tru diferite vriji este deasemenea interesanti. Se va urmiri in primul
rind cine 'le culege.
Adeseori culegerea si prepararea unor plante le revin copiilor.

70

www.dacoromanica.ro
Se va urmari de ce. Albeori bolnavul se duce gi dad, o cunoa0e 0-o
sapa 0 0-o pregateqte, fiind la mijloc 0 o autosugestionare ed
numai ara-i de leac". Pe langa eficacitatea uneori incontestabila a unor
droguri vegetale, se face uz de psihoterapie, metoda introdush qi in
tiinta. De cele mai multe ori insa, le culeg babele. Culegerea lor
este legata de multe ori de anumite zile ale saptamanii. Unele se culeg
miercurea, vinerea . a. Alteori plantele se culeg numai in anumite
zile ale anului, dupa un anumit ritual, crezandu-se ca numai pana
atunci sunt bune de leac. S'ar putea sa fie in legatura, cu procesele
fiziologice, iar poporul spune ca de atunci inainte li se iau puterile.
Pentru o cat mai buna clasare a materialului credem necesara
In primul rand o enumerare a bolilor pentru care se cunosc ii se in-
trebuinteaza buruieni, indicand totodata, qi butuienile recomandate pen-
tru vindecarea lor. Dupa aceasta ar urma o enumerare in ordine alfa-
betica a plantelor i intrebuintarilor lor. Se va insista asupra tuturor
problemelor amintite mai sus, atat in ce priveqte intrebuintarile, cat
qi culegerea 0 credintele in legatura cu ele.
Cu numero0 informatori se va stabili sfera cuno0intelor locale
privitoare la plante 0 extinderea lor spatiala, atunci cand e vorba
de regiuni mai mari.
Nu ne vom multumi 'MBA numai cu aceasta. Va trebui sa urmarim
qi raspandirea acestor cuno0inte in mase. Pentru aceasta stint utile
anchetele. La Nereju, jud. Putna, unde numariul plantelor cunoscute 0
intrebuintate e mare, am urmarit i aceasta problema. Nu am apelat la
plantele ce le aveam presate, uscate, fiindu-mi spuse de informatori.
Nu dispuneam de timp pentru a cutreera cu cate un satean regiunile
unde acestea cre0eau Am recurs atunci la un alt mijloc. Am adunab
0 am cautat sa se conserve cat mai bine verzi 40 specii medi-
cinal locale. S'au perindat prin fata lor, fiind aranjate inteo sala
mare, la distanta potrivita, 50 de sateni de diferite varste qi categorii
sociale, carora le-am verificat cuno0intele asupra lor. Evident cuno-
qtintele sunt in raport cu varsta, totu0 interesul ce li-1 poarta unii
este mai mare. Intreband informatorii asupra originii cunogtintelor,
se va ajunge la rezultate interesante. Unii le au mo$enire din batrani,
altii le-au c4tigat din alte parti.
Se va urmari 0 reputatia ce o au cei care se ocupa cu practi-
cile medicinal sau magice cu buruieni i starea lor materiala. De
multe ori este o Bursa buna de caqtig, mai ales and stint cunoscuti
de regiuni mai intinse, numele lor trecand de limitele satului.
In unele regiuni se face comer t intens cu plante medicinale.

'71

www.dacoromanica.ro
(mneori Cu aceasta se indeletnicesc barbatii, cum e in regiunea CH-
Cr4enii pleaca cu radaeini medicinale nu numai prin targu-
rile din Transilvania, ei tree i dincoace de Carpati, ajungand
prin Bucureqti. In 17 Mai 1939, Cavra Iosif din Poienile de Jos, jud.
Bihor, vindea radacini de Tamnus communis pentru reumatism, la
Podul Izvor. Vanduse inteo saptmana in valoare de 3000 lei in dife-
rite parti ale capitalei. Nu era numai el, ci se &eau in acel timp 18;
Poienari, dupa spusele lui, diferite raspantii, care vindeau treca-
torilor astfel de radacini.
Alteori cu aceasta se indeletnicesc femeile. Sunt numeroase
centre din tara unde, in pietele de zarzavaturi, se intalnesc adevarate
farmacii babeti. Un studiu asupra unei astfel de farmacii din Galati
a scris dl. Prof. Al. Borza-Cluj 1 ). Se &eau acolo tot felul de
leacuri vegetale qi numeroase plante pentru diferite vraji.Plantele cele
mai multe le aduceau satenii qi le vindeau sotilor Surluceanu, caci
Be numesc aceti farmaciOi galateni caro evoca timpurile antichitatii
clasicA3 sau acole ale evului mediu.

VOPSITUL CU BURUIENI
Numarul plantelor intrebuintate pentru vopsit scade meren in
satele romaneti. In trecut de sigur numarul era mult mai mare
erau singurii coloranti cunoscuti. Totu0 qi azi se intrebuinteaza mai
ales in uncle parti.
Nu vom insista numai asupra plantei i culorii ce-o da, ci vom
expune detailat i modul de preparare, nu numai pentru vopsitul
fibrelor vegetale qi mai mult a fibrelor animale, din care se confec-
tioneaza, tesaturi diverse. Se intrebuinteaza, in parte i astazi plante
pentru vopsitul oualor de Pa0i.
PLANTE ORNAMENTALE

Dragostea satenilor pentru flori este peste tot mare qi sunt o

podoaba aproape nelipsita a caselor dela tara. Nu se intalnesc numai
In gradinitele din fata casei sau cand aceasta lipsete, raspandite prin
gradinile de zarzavaturi, ci i prin ghivece in geamuri sau alte parti.
Cultivarea lor este in functie in primul rand de profundul simt
estetic al satencei. Sunt frumoase prin colorile lor, mai ales elementele
floristic introduse mai non in culturi qi sunt placute prin mirosul lor
1) Al orza: Nouldff ano6olantee ramaneill 0 Amu's,. hdheascd. Wet. Muzeulut Bot ai al Grid,
Bot Club Vol, XVII.

72

www.dacoromanica.ro
patrunzator mai ales florile licibefti", numite aqa pentruca in timpul
din urma babel fin mai mult la ele, plante frumos odorante fara po-
doaba atragatoare a florilor. Florile sunt podoabe nelipsite tineretului
In zilele de sarbatoare. In zilelo de sarbatoare babelo le inOra in
buchetele in biserica pe la icoane, pentru ca apoi, in multe regiuni
din tara, sa le ja qi sa le duca bolnavilor, crezandu-se ca-s bune
de leac.
Analizandu-se cat mai multo gradini tarane$i sau vizitandu-se
cat mai multe case, se va face lista completa a plantelor ornamentale,
de o parte, a color cultivate in gradini, lar pe de alta, a color cultivate
In ghivece. Inceputurile in acest domeniu de cercetari le datoram d-lui
Prof. Al. Borza Cluj, care, in cercetari vasto asupra florei noastre,
toi-a indreptat privirile i spre aceea a gradinilor tarane0i.
Nu trebuesc emise in cercetari calle de patrundere ale elemen-
telor decorative in sat, pentruca s'ar putea ca pe acestea FA fi 1)U-runa
In sat eventual Ipi alte practici cu buruieni.

Acestea ar fi capitolele care ni se impun in cadrul cercetarilo4

etnobotanice in satele romane0i pentru o cat mai completa adunare
a materialului.
Se cer adunate lucruri sigure, pe cat se poate confrmate de mai
multi informatori. Cu da acestia vor fi mai multi, cu atat datele refe-
ritoare la o comuna ori regiune vor fi mai complete. Vom schita un
mic indreptar care ar putea fi intrebuintat pentru cele mai multe din
plantel care se cer aduse de informator.
Cam se namegte planta?
Oare cam a ap6rut?
Se folosegte contra strigoilor, ielelor, smeilor san contra fortelor naturii?
linde se pun in aceste cazari # ciad? Cata si cine o calege?
De ande se aduce planta? Din origice loe ande cregte, san namai din ami-
mite locuri?
Ce puteri prevestitoare ii sunt atribuite?
In domeniul vietii sentimentale, ce rol olla? Se foloseste pentrn dragaste,
miiritig, urit, joc, g.a.?
Se culege dupil tan anumit ritual # ce ar aduce nerespectarea Ini?
Ce intrebuintri medicinale are? La ce se foloseste, at., ctun si ce alte
mijloace sunt in uz pentru vmdecarea l3ohlor, pe 1120 planta indicatii? Cand #
cum se ealege planta? Cine o culege?
Se intrebtuntkazil pentra vopsit? Ce culoare d& # cnm se pregiteste?
Planta cresta spontan5, in regiune san este caltavati in griidutii?
Are intrebuintri # in aliraentatie? Se vor nrmiri fi plantele condimentare
san aromate spontane folosite de siteni.

. 73

www.dacoromanica.ro
 Intrebarile bine inteles se va cauta s se puna, in expresii locale,
cal mai pe intelesul informatorului. Punndu-le, se vor aminti alte
plante la unele intrebari. Se vor nota pentru ca informatorul sa nu
le scape din vedere si se va reveni asupra lor.
So va cauta apoi stabilirea terrninologiei botanice si in cazul
cnd nu se cunoaste, se va apela la specialisti.
Pentru cei initiati in ale Botanicei e de prisos sa recomandam
utilizarea, pentru determinarea plantelor, a valoroasei lucrari a d-lui
Iuliu Prodan, Flora pentru determinarea qi descrierea plantelor ce
cresc in Romania".
Pentru o ct mai bina documentare si control, e necesara colee-
tarea plantelor si un herbar al plantelor intrebuintate de poporul
t'ornan, e tot ce poate fi mai pretios si mai interesant.

Valeriu Buturd

D. PLAN PENTRU CERET.RILE ZOOLOGICE

INTRODIJCERE

Caro e fauna regional din punct de vedere Itiintific, constatat de un

specialist?
Ce ammale cunoagte tranul din fauna regiunii? Sub ce mune (a se reda
in parantez si numirea stuntific gi cea populart, mai uzual)? In ce scop le falo-
seste (din punct de vedere economic san al medicuni empirice)? Ce legende,
credinte, superstitn, sicitori si in genere ce folklor exista in regiune, in legrituri
cc diferitele specii de animale?
Dacii na le folosegte, sub ce alti forma le cunoagte gi care e folklorul legat
de ele? Cara m'a suele specii pe care omul nu le folosegte dar care4 sunt
vitilmtoare?
PLAN

Se vor indica prin cercetri, care sant:

Protozoarele terestre (in legiturit cu solul, Pedologia gi Agricultura), acuatice

(Flagelate gi Ciliate, planktonul acuatic in legItur ca hrana pegtilor), Sporozoarele
(parazite, in leglituri ca bolle endemice, ea malaria, disenteria);

Celenteratele;
Spongieril; Monomeridele (Rotiferi, Mimare).

74

www.dacoromanica.ro
 Viermi: Anelide (Ohgochete: ce neamun de rime exista in regitme
care e importanta lor agricol; folosirea lor pentra pescuit etc.; vatamari, Hirudinee
acuatice, intrebuintarea lipitorilor In medicina empirica); Plathelminte: Turbelariate
(acuatice), Trematode (parazite; ce ammale atacii gi care sunt pagubele pricinuite
de Distomi); Cestode: ce fel de tenis exista, ce anirnale folosesc ea gazda inter-
mediara i deer). ataca omul, daca exist in regiune Botnocephalus gi care este
eiclul evolutiv al acestei temi date de pest', Nemathelminte (ce neamuri de limbrici
gi trichina, tnchinoza; cam se produce).

Arthropode: ce crustacee exista in regiune, in smarctui, de balta, de lac,

de ape cargatoare, de izvoare ci fritni; crustaceele terestre; se maninca racii in
regiune sau nu?
Care sunt Miriapodele (Chilopode qi Chilognate) de pdure, de camp deschis,
din imprejurimile locuintelor omenegti, din case?
Care sunt Insectele (Orthaneoptere, Orthoptere, Coleoptere, Nevroptere, Hi-
menoptere, Lepidoptere, Hemiptere ci Diptere) din regime Ce pagube prieinuese
in regime licustele, gandach, Hemipterele, cultunlor agncole, pomicole ci vitico/e?
Ce pagube aduc ornizile difentelor sped' de fluturi? Existi anofeh? Exist cazuri
de majare rlispandit prin aceste insecte? Malaria e endemicii. san nu? Prin ce
mijloacn se poate stiirpi malaria in regiune? Ce Diptere ataca vitele gi care stint
pagubele pricinuite? Exist muqte columbace? De ande vin? Ce pagabe produc?

Arachnide. Care stint paianjenii din regume? Exist scorpioni? Unde se

glisesc scorpionii in regiune? Care sunt antidoturile populare?
Molute. Ce fel de melci de balt gi de uscat (de cmpuri arate, livezi,
paduri) exista in regime? Ce scoici existli in bli, lacar, riluri? Ce specii se folosesc?
Dad. se folosesc, In ce mod?

Vertebrate. Lista spechlor de pegti eu aratarea apelor in care traiese

qi a conditnlor Ion biologice. Cum se face pescuitul in regiune (se vor descrie
toate metodele populare de pescuit). in ce mod se intrebtunteazi peqtii in regiune.
Care sunt eredintele gi superstitiile in legatur en pegth. Care snnt nr.mele popnlare.
Exista pastrvani sistematice in regime? Care stint batracienele din regiune (Urodele
Anure) din apele stiitatoare ci eurgatoare, dela marginen apelor, din pajigti umede,
din padure, din pagunea alpina? Exist. salamandre comune? Dar total negre (Sab-
mandra atra)? Ce fel de tntoni exista in regime? Ce credit*, legende gi saperstatii
se leagii de salamandre gi triton'? Cam e considerat qi interpretat veninul piehi lor?
Se intrebuinteazi aceste ammale In farmecei Name popnlare.
Reptile. Ce coparle, qerpi ci broagte testoase de apa gi de uscat exista
In regime? Care sunt numirile lor populare. Cum sunt printe de popor din puuct de
vedere al magiei. Se folosese intenn fel oarecare? Ce pagube se inregistreazi de pe
arma lor? Exist vipere? De ce som? S'au inregistrat cazan i mortale din pricina
mugcliturilor de vipera, la om gi animale? Ce antidoturi antiveninoase folosesc? Ce
eredinte simt In legaturii cu viperele? Care sunt numele lor popu/are?
Pisan. Ce plisarele ciintatoare exista in repone? Care sunt cele sedentare
cele migratoare? Care stint epocele gi direetide de migratie? Care sunt numirile
populare ale pasarilor qi eredintele legate de ele? Ce plisari rpitoare stint/ Ce

75

www.dacoromanica.ro
vitmiri adac animalelor domestice gi vtinatalui? Ce agitatoare (ciocimtoare, cnci
etc.), colombieni (porambei s'abate', ierunci, potarnichi, prepelite, fazam). Exista
fazanerh artificiale in regirme? Care sant instalathle lar?
Ce Picioroange einsti in tmuturile mligtanoase sea amede? Care e epoca de
migratae a sitarilor si becatelor gi cum se vaneaza? Ce Palmipede exista? Co
neamuri de gaste si rate salbatice, cum se vaneaza gi in ce epoce?
Mainifere. Ce Insectivore gi Ialieci exista in revine? In ce medii triliesc9 Ce
carnivore ripitoare (lupi, urgi, vulpi, jderi, dihon, nevastaici, etc.). Cum se vaneazii?
Ce name populare au gi ce credinte sunt legate de ele?
Ce rozAtoare exista in camp, in pOdure si imprejural locuintelor omenegti?
Care sant pagubele produse de ele agriculturn si silviculturn (Pagubele cauzate de
iepari, goareci, harciogi, popandia, veverite, etc.; se vor mata statistic, pe m'U mai
malti ant posibil).
Ce ierbivore eidst in tinut (mistreti, ciiprioare, cerbi, capre negre)?

BIOGEOGRAFIE
(Fito gi zoo-geografie)

Duph ce se va arata situatia sistematid, a florei, respectiv

faunei regiunii, se va proceda la studiul ecologic, geonemic 9i bio-
sociologic al regiunii.
ECOLOGIE
In ce raport se ella speciile (principale) ea medid gi cum le influenteazi
factorii climatici (laminii, calduri, umezeala atmosfericl gi a solului, van* factorii
topografici (altitudme, panel, expunere); factorn hidrografici (izvoare, ape carga-
toare repezi, hne; statatoare; in conc)4ule lor speciale); factord edafici (natura
solului gi influentele fizico-chimice ale solultu); biotici (medita. Tia, animal gi
vegetal. comensualism, simbiozi, pamzitasm, epifitism gi saprofitism).
Cum se comporta, cum se apiri gi cum se adapteaza specnle fati de acegti
factor'? Ce forme biologice imbraca ele fata de lamina (lucifile, lucifuge, ombrohle),,
Uta de frig (la vegetale: fanerofite, hemicriptofite, criptohte, terofite; la ammale:
emiterme, stenoterme, hibernante, migratoare); fata de umezeala gi usciciane (xerofite,
higrofite); Fenologie: cano:1 infrunzesc, inflorese gio fructifica diferitele specii princi-
pale; cam se adapteaza spechle fati de altitudinc (orofite), etapele de vegetatie
si fauna; fat de stractura gi reactaa fizico-chimic a solurilor (turbos, de padure,
de stepa, ca subdivizianile gi variantele lor): calmfuge, calcicole, holohle, nitratofile,
caxicole; fati de sabsol: trogloftle, troglobn; gi fati de suport in genere, In raport ca
pieferinta (tericole, arboricole, cavermcole).

GEONEMIE
Care e raspandarea geografici a fiecirel specii mai principale in regiune, in
suprafagi (harta) gi in altatudme (profilul biogeografic)? Dar in adancime (in
cazal apelar curgitoare gi statatoare saa a fantilmlor)? Ce specii ea triht altadat in
regiune gi pe ce ene de rispandne (din spusele oamenilor, din toponimie, cranii etc.)?

76

www.dacoromanica.ro
Aria actuali a speculor considerate e In progresie sau In regresie eau stationara
gi din ce eauze? Aria actual e continua sau discontinua? Specule considerate aunt eau
no. endemice (Paleo sari neo-endemice)? Origurale speculor principale (boreali, medite-
raneeana, ponto-caspica, central-european etc.)

SOCIOLOGIE VEGETALA. I ANIMALA.

Ce specu formeaz asociatu Intime in regime? Ce asociatii o sub-asociatil

se distmg In regiune gi In diferitele medzi (terestru, acuatic i subteran)? Care sunt
asociatille primitive (neschimbate de mane omalm) c secundare (degradate)?
In ce grad de fidelitate se gasesc specule (care stint cele caracteristme, acce-
sorii i accidentale); in ce grad de eantitate (care stint cele rare, commie, abandente-
gi dominante); in ce grad de sociabilitate izplati, grape mici gi rare,
populari ntuneroase, foarte numeroase, intinse), atilt pentru asociatule terestre, eat
gi pentru cele acuatice; planktonul.
Se observa rupturi de echilibra in asociatule armomee? Care stint eauzele
acestora, daci existi schimbari clunaterice, modificar de relief sau de sol, intro-
dacerea vrennei specil noul.
Ctun s'a exersat ci cum se exerseaza. actiunea omului asupra asociathlor naturale
primitive gi prin be muloace (migratu i razbome, amenajarea terenurilor pentru yang-
Ware, pentru agricultura, defrigeri, uscarea turbarulor, baltilor gi elegtaielor, influenta
pligunatultu, lucriri publice, ca descluderi de drumuri, japan de canale, de elegtaze,
de cariere, baraje, constructii, relatm comerciale, exploatri, introducerea spechlor
noi); burnienile de pe lngi aglomeratule omenegti i origmea Ion; ce plante gi
anintale de origine salbatici, brigtmage sau formate ea varietati indigene, se eultiv de
om in finut i ea ce scop.
Raul Ccilinescu

77

www.dacoromanica.ro
 D. ANEXE
yloolual yqos

tnpoD"
((mold) saj yqos
Cno
Gutted op imcinD f.;

pm op imelna

puynyy
1
unpuyas 24'

luetnea 2,3

Cs. PnPuttaS Es.'"

OltUIN

pdsud
U
'asap alea
E. E
CID C.7

oa. assu Maj antra

annio; omf
tt /.1aU1113
TpUTIV12111113 N
f.11711.1V3.113100
11:104V.I3U1113
o
e .111!00
0 z'
Stp1RVJOUIVO
ets
11.4

vPutivaunID
pAoN
0
U.4 g lgaA
o -6
Pos

E-
P3 71:

cn Mina inpuna
is I
E- Q.
in ps
tutu!) Eq 72,
o
a. Mina o
inpum aids Mea
K
lino u! MBA o
-0
taw al Ova co

sooMqam

-0

NI

eadonornoo inuv

(Nugtuysuaoa,) pea* AN ea

11194110

78 www.dacoromanica.ro
 uln3s 2
acudo S
vuvlugA S
nutro Ga 2
64 Lima ea g
u t;
10.10.1 ea

. ,...
pum muja 1.1..%

E E.
u
. <8 (0) vtumnt ?-'
-0 ..,1 [I.-

c
2
Eutun p.
2.
0...
aptEuvivo

(aule,q) elanN
le

72:

te 1
.
43
Eo
P111
0143111/0,1
r-,
(.2
uew p..

E
mena ulnA g,
,.,-

apno inpunj 2
0... aseo no pum
primo rz
_e I lant .prulD 1
a., e viapioj lint
.pluIS 'o:1ot
,,0
quiniod S
.-'A nuod 2
... leneuez Fisi

0-.
a uou G
0.413 IIN S
youlnoN fp,
t
L
.,
o
e
.. .$
Pu P1Z 1
o a. < ,, yonu (aun u;
C.3 E_,
a. (o.nnu utuoi) ,0
ragBaUttuzON ..^

4 il riVil u,
a E S '3T/u4o,/ zr,
1
0
Q.., oiew el
U ;1 punA 1
0... ir,
!asno alud 17;

inzil 11

.inz m'u 2
8 E
a& ypiput W
0113,1 1,1

in in.len uoinoino A
. pappynoN ,,Q,

u ImIrnA 4
. 2 v4131.1 l'il

_ vpionmio 1,1

(unly.99 ...I 74

PituVc0 NnN `i'r

oau nN g,,,

6 'S .qprE Ini-I-yrpud A

.= . ei
aun-l-ippnci r.,.
is. E
notutlivui A

79

www.dacoromanica.ro
..m..

-.7.'

tca

w
w
cn

.0
o

Cs.
cD
0
0
n7
a)
ta co
w
Q
0
L
CI
V
C14

a)
to
0 ,,
.0
e :,-.3
3. G
0. --. r.
0 43.
.0 43
..0 z 43
4. V
3
.-o
_ ...,...
-8 8.,, ..
o 0
oo =0
4
eel
Q
CD ..
.0 Lo
Ca
%.0

C...

8
0
-0
e ..,
w
w
-0
ct

,
.,.....

o' .. v
C.3
a.
a) ..w
W E en ,
....
C.3
r.4)
.4
1.. cc

\ ....
30
CO

4a
z0 C.3

www.dacoromanica.ro
 II. CADRUL BIOLOGIC

A. INTRODUCERE

PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI BIOLOGICE

Schitam in linii mari planul cercetarilor biologics sau, fiind

vorba do om, antropologiee, caro pot fi organizate in cadrul Institu-
tului de tiinto Sociale al Romniei.
Absenta unei traditii la noi, in acest domeniu, nu (IA dreptul la
conceptii arbitrare. De alta parte, teama de arbitrar nu trebue sa,
mearga ava de departe, inct sa inabuve preocuparile de adaptare a
antropologiei trebuintelor specif ice tarii noastre. Aceasta adaptare im-
plica doua conditii: ca prin problematica ei, antropologia sa-vi dea
intreaga contributie pentru interpretarea vi explicarea fenomenelor
sociale; ca prin scopurile ce-vi propune, antropologia sa raspunda
trebuintelor vtiintifice vi nevoilor noastre etnce, tot ava de bine
&and e izolata ca vi in complexul celorlalte vtiints sociale.
Dificultatea sta nu in diversitatea metodelor, a definitiilor vi a
conceptiilor privitoare la domeniul ei. Sunt vi alte discipline inteo
situatio analoaga, fail ca prin asta sa fie mievorata valoarea patri-
moniului lor vtiintific. Unicitatea unei definitii, universal acceptate,
este de o insemnatate secundara. Esentialul esta eficienta metodelor,
continutul vtiintei, scopul vi problematica ei.

LOC1TL gTIINTELOR ANTROPOLOGICE IN CERCETARILE SOCIALE

Co sunt vi ce voesc vtiintele antropologice? Antropologia este

studiul omului. La inceput antropologa cuprindea toate vtiintele pri-
vitoaro la om. Prin antropologie intelegem azi, vtiinta naturala a
omului vi anume, ramura cea mai complexcr. Definitiile date antro-

8f

www.dacoromanica.ro
pologiei sunt multe, dar pe deplin nu multumeqte nici una. i nici
nu s'ar putea. PentrucA nu exist& o antropologie, ci existA diverse
qtiinto antropologice. De ae,eea ne vom ocupa mai la vale de definitia
qi de obiectul numai al acelora dintre ramurile antropologiei, care ne
intereseazA direct In eadrul cereetArilor sociale. Pe acestea le avem
in schema ce urmeaza:

$T11NTELE ANTROPOLOGICE

B.

/
Antropolo le general Antropologie sistematici I Structura morfologic 11 Antropo ogle sociall
(Antroposociologie)

Antropogenie Antropobiologie Anatorme fiziol gie Patologie I Antropometne e.Diagnozi 3 Biologie social4 Genetici umani
(Grupe sanghine) (sub aspect antropologic) (Somatoscopie) rasiali (Blosociologie) (Geneologie)

RAmAnem la liniile principale, dar ramificarea poate fi continuatA

In sens vertical ea qi in sens lateral. 0 ierarhizare a disciplinelor
subsumate antropologiei in ordinea descreseAnda a interesului i a t

utilitAtii lor pentru cercetArile sociale e dificilA, pentrucA aceasta

este obiectivarea interesului, a pregAtirii qi a preferintelor personale
ale cercetAtorului. Trebue totuqi sA incerchm. Din punct de vedere
teoretic-t3tiinfific, ramura A este poate de cel mai mare interes. Cerce-
Wile din aceste cAmpuri sunt menite a lhmuri: originea, vechimea,
filiatiunea qi locul omului printre fiintele vii; unitatea speciei umane,
gradul de inrudire al raselor umane principale intre ele, cum qi intro
acestea qi antropoide; clasificarea raselor, a etniilor i a populatiilor
umane de pe intregul glob. Din aceste capitole, numai acel al grupelor
sanguino trebue luat printre obiectivele cercetarilor antropologice.
Grupa B prezing qi ea un mare interes teoretic, dar acesta este
depAqit cu mult de insemnAtatea practicA a cerestArilor din aceste
cAmpuri. Fiecare din cele 3-4 discipline din grupa B contine atAtea
problem% incAt ar necesita fiecare ativa cercetAtori. Ori de eAte
ori ochipa monograficA nu va avea specialiqti la indemAnA, qi
acesta va fi cazul col mai des, pentruch ei nu se pot improviza e
indicat, ea cercetArile in suferintA sA fie amAnate sau BA se re-
nunte la ele.

82
www.dacoromanica.ro
 STRUCTURA MORFOLOGICA A CORPULUI ETNIC

Metoda somatometricA qi somatoscopicA, precum 9i normele pri-

vitoare la puritatea materialului qi la clasificarea lui vor fi peste
tot acelea9i. Este o prielnich imprejurare eh tehnica elaboratit sau sin-
tetizatA de Martin, s'a impus in mod spontan, peste tot in tara noastrA.
isTAdAjduim cA ea singurA va rAmAne BA fie aplicatA in cercearile
noastro sociale. Ar putea fi discutie in privinta unor aparate somatos-
copico care exist& in mai multe variante. Intr'o broqurit publicatA in
1934 (5) am precizat rezumativ metoda antropometricA in discutie.
Tot acolo am enumArat qi instrumente/e somatoscopice, privite co
cele mai proprii in Germania (de ex. in Inatitutul antropologic din
Miinchen), unde a lucrat Martin. CA propunerile noastre au fost
juste, avem o dovadA recenti. Comitetul pentru Standardizarea Technicei
Antropologice (C. S. T. A.), alcatuit din 35 de membrii a1e9i dintre coi
mai do seamit antropologi din lume, a folosit intAlnirea la Congresul
International pentru tiintele Antropologice 9i Etnologice din 1938
dela Londra 9i vi-a continuat lucrArile pe baza normelor aeceptate in
cunoscutele reuniuni internationale ad-hoc 9i pentru cea mai mare
parto in acord icu tehnica lui Martin 2). Pentru clasificAri se pot
vedea schimbArile 9i completArile noastre publicate recent (15). Asta
ca metodA. Ca example de cercetAri pe viu in tara noastrif mentionAm
pentru Bucure9ti: lucrarea Profesorului Rainer (25). Pentru Cluj:
articolele apArute in Buletinul Eugenic" 3i Biopolitic", dup5, 1934,
Clujul Medical" 0 comunicArile membrilor SocietAtii Romano de
Antropologie, apArute in Ddrile de Seamd".

Raaeologia se sprijinA pe conceptul de rasd". Realitatea ace-

stei entitAti nu mai poate fi pusA la indoialk in mod 9tiintific. Ea nu se i

poate nici exprima printr'un alt termen sinonim. Rasa implicA no-
tiunea ereditAtii, o anti, fatit a aceluia9i fenomen. Cum defineam
notiunea in 1934: rasa e o totalitate de indivizi, ale cAror insu9iri
fizice qi psihice, genotipice 9i fenotipice, Bunt a9a de caracteristice, incAt
asemAntirile intre indivizii grupei, ca 9i. caracterele ce-i deosebesc de
alto grupo, pot fi descriptiv 9i somatometric sta,bilite".

2). E indicat al preciz&m, a trusele antropometrice se pot comanda la firma Alig & Baumgirtel
Aschaffenburg, Germania. Costul truselor cu cele stnct necesare pe viu e de 140 Mira (1 M = 42 lei). Se
adaogli 90 M. Tabela pentru culoarea oclulor Marbn Schultz, la firma I. F. Lehman, Munchen S. W. 4 se 30
M. Tabela pentru culoarea plirultu Fischer-Saler, la firma Otto Berger, Holtenauerstr, 27 Kiel. Trusele antr.
se pot comanda si la firma F. Rickenbach, Zfinch 6, Sclienclizerstr. 71. Bine inteles Ur& cele 2 table. Costu
e de 642 fr. (1 fr. =33 lei).

83
www.dacoromanica.ro
 Scopul raseologiei il vedem in clasificarea formelor umane si ie-
rarhizarea valorii lor biologice. Lucrul este user cu rasele principale.
Dar clasificarea si definirea subraselor de origina indo-europeana, esto
neasemuit mai dificil, din cauza unui continuu proces de bastardizare
extrem de activ. Lucrul este 'hid, greu, dar fr, munca pe teren nu
sunt posibile nici probele nici erorile si fara acestea nu ne putem as-
tepta la ameliorarea metodelor. Fireste, a merge pe teren cu o metoda
perfecta dela inceput, ar fi idealul. Dar in aceast, situatie nu s'a
aflat dintr'o data nici o stiinta.
In bibliografie, am mentionat cateva dintre lucrarile care ar
putea fi consultate cu mai mult folos. Suntem insa convinsi, ca utili-
tatea acestei bibliografii ca dealtfel si a intregului articol este
cu totul reclusa. Specialistul n'are nevoe de indicatiile noastre. Nespe-
cialistul se va putea cel mult orienta in acest domeniu, dar aceasta
orientare" nu poate inlocui anii de pregatire, de studii, de 4ncercari
si experimentar personale.. Dar atunci se va obiecta poate: ce rost mai
au rndurile de fat? Scopul discutiei este de a lmuri nevoia unittii
de metoda si a no intelege asupra normelor obligatorii pentru toti spe-
cialisti din cadrul cercetarilor sociale. Vor sta in cale greutati, dar
principiul va trebui respectat cu once pret. Numai unitatea de meted&
va inlesni comparatia, acumularea, analiza si sinteza datelor antropo-
logice. E de preferat o metoda mai putin buna fireste, nu una viciata
de erori dar care al fie aplicat, peste tot altor metode, sa admitem,
excelente, dar care ar diferi dela o regiune la alta. Nu-i vorba ca cineva,
chiar autorizat, sa-si impuna conceptia lui personala. Nici umbra dc.spre
o asemenea intentie in truda noastra. Dimpotriva, trebue sa ne insusim
cu totii un punct de vedere tocmai impersonal. i nu numai in cadrul
Institutului de tiinte Sociale al Romaniei, ci pentru toat tara,
ar trebui sa, ne insusim normele metodologice standardizate, la caro
lucreaza de mai multi ani, pe plan international, coi mai competenti
antropologi. Admitnd ea ar fi obiectiuni de fcut, dificultati de ne-
tezit, s'ar putea intruni oamenii coi mai autorizati dela noi care an
lucrat serios in ogorul antropologiei, spre a se fixa un punct de vedere
comun, mai ales pentru prelucrarea datelor. i fra asta, nadajduim c,
nu vor fi abaten i la luarea masuratorilor. Ar ramane ca elaborarea da-
telor sil, fie absolut unitara, cel putin pentru un numar minimal de ca-
ractero somatice principale.
Dar data nu ajunge. Normele metodologice trebue aplicate cu
spirit critic. Mai ales inteun domeniu complex, cum este 'diagnoza
rasiala. In anumite cercetari antropologice s'a crezut ca se pune diag-

84
www.dacoromanica.ro
noza rasial, potrivit tuturor regulelor canonice, mentionate i de noi
teo bropra (8). Concluzia cercettorului a fost ca r populatia regiunii
nu sunt elemento nordice sau proportia acestora este disparenta. Asta
pentruca au fost excluqi locuitorii, ale caror cara,ctere somatice n'au
corespuns tuturor criteriilor rasial-diagnostice: par blond, ochi al-
statura, nalt, dolicocefalie, hiper sau leptoprosopie, hiper
sau leptorinie, etc. Daca o persoana intrune* toate caracterele
tipice unei rase, diagnoza este extrem de simpl. Dar daca lipseqte un
caractet i avem ca In cazul rnentionat brachicefalie in loe de
dolicocefalie? Persoana nu mai este de rasa nordica"? Dupa cerce-
tAtorul in cauzA, nu! Si aici sta eroarea. Pentruca persoana poate fi In
acest caz de rasa nordic, atipica sau poate reprezenta o combinatie de
rase. Diagnoza se pune dupA cum prepondereaza caracterele uneia sau
alteia din rasele In prezenta. SA presupunem un moment ca am socoti
dolicocefalia ca absolut indispensabilA diagnosticarii rasei nordice. In
acest caz proportia de 800/0 elemente nord ice din populatia suedeza s'ar
miqora de vreo 3-4 ori, eel putin. In Prusia inferioara proportia ele-
montolor nordice, trece de 60%. Daca lu'm dolicocefalia drept criteriu
indispensabil, n'ar mai fi diag,nosticati ca nordici, nici a zecea parte
din locuitorii Prusiei. Nici coi mai nordici locuitori ai Germaniei,
Frisii, nu-s dolicocefali, dead 'rate proportie infima de 1%. Nu-i de
mirare atunci, ca antropologii care au cercetat sub directia Profesorului
von Eickstedt, populatia din Silezia, au descoperit numeroase" ele-
mente nordice brachicefale i putin malte (kurzkpfig und nur massig
hochwiichsig). Aceqtia nu reprezinta vreun amestec de ex. cu alpinii,
de vreme ce toate celelalte cara,ctere, nu-s alpine ci nordice. A nega
tipul nordic al axestor locuitori ar fi o greqa16,, de care von Eickstedt
face responsabila vechea antropologio atomista qi explicabil, pentru
trecut. Asta era urmarea acelei metode unilaterale qi atomiste care
ddea prea mare importanta caracterelor singulare, care nu tinea seam&
indestul, de variatiile naturale ale acelui intreg viu qi care de altfeli
in acel stadiu al cuno0intelor gi al conceptiilor, nici nu putea face
altfel" (3, p. 2).
Elementsle nordice sunt la noi proportie relativ mica,
care variaz, intre 5V6-15%, dupa regiuni i clase sociale. IVIai
gray este cAnd se proc,edeaza, la fel qi cu elementele de rasa mediterana.
In populatia ardelean proportia mediteranilor variaza Intro 200/0
400/o iau deseori primul loe, ca numar. In cazul de care ne
q't
ocupam, proportia acestora e data ca fiind de 5-10 ori mai mica,
din cauza ace1uia0 procedeu. Unii cercetatori au crezut ca tipul me-

85

www.dacoromanica.ro
diteran clasic trebue BA fie neapArat dolicocefal si ea urmare au fost
diagnosticati ca nemediterani toti locuitorii care nu erau dolicoeefali.
Deoarece in multe regiuni, din Ardeal mai ales, nu-i dolicocefall nici
1% din populatie, era fatal ca proportia mediteranilor sit fie disparent&
ea aceea a nordicilor. In schimb s'a mArit proportia alpinilor pe
socoteala mediteranilor si a esteuropizilor pe socoteala nordicilor. Pan&
sgi se verifico realitatea, se poate discredita pe nedrept o stiintA. Si
nu numai spre paguba stiintei.
In domeniul raseologiei nu vom avea specialistii trebuitori. .An-
tropologia nu se preda, sistematic nickri la noi in tara,, dar nevoe de
antropologie este. Si atunci e firesc sA facA antropologie cine vrea si
cum vrea. DacA identificAm antropologia, ca osteometria sau ca arheolo-
gia sau cu pedologia, fireste c'A aunt la ei acasA: anatomul si medicul
legist deopotrivA cu istoricul si pedagogul. In realitate se adaogA ju-
ristul, psihologul, medicul, etnograful i reprezentantii altor stiinte,
caro au atingere sau au nevoe de antropologie. Pentru toti este ac-
cesibilA antropologia dupA cuvenita initiere, mai ales dacA nu sunt
depAsito limitele antropometriei. Cu diagnoza rasialA lucrul se schimbA.
Esto capitolul cel mai complicat din antropologie, dad, excludem ere-
ditatea.
Diagnoza rasialA se pune in principiu pe baza unui numAr de
caractere somatometrice si somatoscopice determinate cu ajutorul ins-
trumentelor. Natura ins& nu-i preocupatA de trebuintele noastre de cla-
sificare i creeazA o mare diversitate de forme tranzitorii intre o rasa
si alta. De alta parte, diversitatea caracterelor nu mergo la infinit
kw& BA facS imposibilA clasificarea. Diagnosticarea /Imam posibill,
dar extrem de complexA. Asta nu inseamnA cA cereetAtorului i se cer
anumite calitAti. .
Nu se poate accentua indestul apune von Eiclistedt, c6,
diagnoza rasialA precis& presupune o pregAtire adecvatA. Asta nu de-
pinde nici mkar de stiintl, de cunostinte literare si de capacitatea teo-
reticA. Un antropolog specialist, care in domeniul lui ar putea fi exce-
lent, poate pune diagnoze mizerabile. AtarnA de facultatea ereditar& a
ocbiului, care nu se poate invAta, dar care in once caz trebue instruita.
Asta nu se poate inlocui. Nu se poate nici castiga prin cateva zile de
participare, prin observatii, prin discutii sau prin studii. Se cere lucru
aspru si serios. Diagnoza rasialA si antropologia in general sunt still*,
care, ca once alte stiinte mari, cer anumite facultAti si un studiu de
mai multi ani" (4, p. 150).
Dacl rezultatele cercetAtorilor diverg, de vinA Bunt nu metodele,

86

www.dacoromanica.ro
et ei. Ca once qtiint& serioasA, diagnoza rasial& dispune de metode
proprii pentru a determina cu siguranta suficientA continutul tipologic
rasial al unei populatii sau al unui corp etnic, in scopul de a trage con-
cluzii cu privire la specificul biologic, istoric qi spatial al materialului"
(4, p. 150).
Din motive subiective, raseologia a fost condamnat& cu metode,
cu scopuri, cu tot. Cunl realitatea e anevoe de negat, s'a tre-
cut la. atacuri impotriva cercetatorilor in00. Li se arum& vina cA,
incearca s& constitue o EstiintA, din motive politice. Invinuiri fAra dovezi.
Se fac insinuAri ware qi interesate ca raseologia incearcr a se
constitui din motive politice. Nici odat& nu ni s'a arAtat serios, ce poli-
tic& urmareau atAtia premergAtori de seam& ai raseologiei. CA in ogorul
nostru sunt t;ii oameni mai putin obiectivi, lucrul nu se intAmplA ca o
singurit 1;;tiintA. Dar mAsura o dau nu aceqtia, ci oarneni ca Deniker,
Montandon sau von Eickstedt. $i pentruc& von Eickstedt e german,
adAugAm di este unul din cercetAtorii contimporani cu un prestigia
qtiintific nediscutat. El este exclusiv om de qtiint& i n'are nimic
de-aface cu politica.
Revenind la normele cercetrilor noastre, rim anem la parerea,
c e mai bine sA se renunte la, diagnoza rasialA, dac& nu sunt inde-
plinite conditiile necesare. CercetAtorului ii rAman toate celelalte mij-
loam pentru determinarea structurii morfologice. E drept ea atunci
renunth la o admirabil& metoda de lucru, proprie sA exprime inteun
mod cum nu se poate mai sintetic compozitia genetic& (rasialA) a unei
populatii. Mai mult, formula rasial& va deveni, credem, in viitor ecuatia
valorii ereditare a unui corp etnic i un instrument de selectiune bio-
logicA. Tinnd seam& c5, nici una din universitatile noastre nu-i or-
ganizatA pentru a da pregatirea trebuitoare tinerilor entuziasmati de
aceastA t;;tiintA, ar fi poate justificat& totu0 limitarea rezultatelor
la structura morfologich.

Socialantropologia s'a constituit recent ca o ramur& a an-

tropologiei. Inc& din ultimele decenii ale secolului trecut, numero0 an-
tropologi I;3i scriitori francezi, englezi i gerMani, vedeau in sociologie o
ramur6 a antropologiei. Manouvries intrebuinta termenul de antro-
pologio sociologic& (1890). Tocmai aceast& conexiune a antropologiei
cu omul fizic si cu omul social, indreptgtia pe Topinard a& afirme, cA,
nici o ftiintei n'are un scop mai larg fi un mai mare viitor. Socio-
logia este dup& el din toate punctele de vedere o ramur& a an-
tropologiei. Pozitiile s'ar putea tot aqa de bine inversa, Mr& ca logica

87

www.dacoromanica.ro
sa sufere. Socialantropologia se ocupa cu antropologia grupelor so-
ciale umane ca: familii, caste, ginti, etnii, popoare, state. Studiul ei
are do scop BS lamureasca influenta reciproca dintre insusirile rasiale
(ereditare) ale membrilor grupului considerat si institutiile sociale.
Cerceteaza fenomenele biologic-sociale ca: urmarile incrucisarilor ra-
sialo si etnice pentru urmasi si societate (biologia rasei), casatorille
mixte sub toate aspectele, natalitatea, selectiunea, exodul la oras, colo-
nizarile. Studiaza aspectul patologic al societatii: urm'axile etnice ale
bolilor sociale, dispozitiile criminale si in general psiho-patologice.
Rezultatele acestor studii Bunt formulate in sisteme de reforme politice
alcatuind continutul altor domenii ca: eugenia, igiena rasei, gi ca
natiuno suprapusa biopolitica.

Socialbiologia este stiinta calitativa a populatiei. E identica

cu biologia, societatii sau cu still*, care cauta sa valorifice si sa influen-
teze fenomenele vitale ale grupelor umane, privite din punct de
vedere social. Obiectul ei: studiul fenomenelor de nutritie si de per-
petuarc a omului ca organism cultural, privit in raporturile lui cu
sernenii in: familie, comunitate, neam si stat. Legatura cu sociologia
o face conceptia, dupa care structura psiho-fizica rasiala are o mare
irnportanta in determinarea vietii sociale a popoarelor. 0 alta accep-
tiuno identifica socialbiologia cu igiena rasei, cu igiena societatii sau
cu eugenia. Despre continutul acestor stiinte ne vom ocupa indata.

Biosociologia este o ramura a sociologiei, dar care are domenii

comune cu socialbiologia si cu socialantropologia. Cu sociologia orga-
nicista, nu este identica. Biosociologia cerceteaza, pe omul socializat ca
pe o fiinta animalica, efectele fenomenelor biologice in om si prin
mijlocirea lui in societate, studiaza, fenomenele de inmultire si semni-
ficatia social& a longevittii. 1

Geneticaumancl gi Genealogia, determina, structura ere-

ditara a grupului etnic cercetat, mutatiile la om, mai ales de ordin pa-
tologic si fenomenele de selectiune sub aspectul negativ si pozitiv.

Eugenia studiaza factorii supusi controlului socieatii, suscep-

tibili sa amelipreze sau sa dauneze calitatile rasiale fizice sau mintale
ale generatiilor viitoare" (Galton). Termeni sinonimi: etneugenia, (Nol-
doran) eugenetica, eugenie, igiena plasmei germinale, igiena repro-
ducerii, igiena societatii sau igiena rasei. Continutul acestor notiuni

88
www.dacoromanica.ro
cu putine deosebiri neesentiale esto acelasi: stiinta conditiilor de pa,-
airare, de desvoltare si de perfectionarea (inobilarea) insusirilor ere-
ditarc ale corpului etnic. Termenul de igiencr este luat aici, nu in
intelesul lui autentic, adica de imbunatatire a tuturor conditiilor am-
biante ca: ornduiri educative, culturale si mai ales saniTare, etc., ci
In intelesul de ingrijire. Rasa se refera la insusirile ereditare ale
neanaului.

lgiena naOunii este: stiinta care se ocupa, cu biologia

patologia natiunii, cu starea si miscarea eantitativa, i calitativa a cor-
pului etnic, vizand pros peritatea biologica a generatiilor viitoare" (I.
Moldovan).
Este mai cuprinzatoare dect eugenia, deoarece pe lnga ere-
ditate, igiena natiunii se extinde asupra tuturor factorilor capabili
sa contribue la ameliorarea vigoarei biologice a generathlor viitoare.
Am subsumat eugenia si igiena natiunii socialantropologiei. Sin-
gura ratiune a acestei subsumari este pur formala. Nu-i verba de nici
un fel de... imperialism antropologic. Pozitia color dou, stiinte fat,
de socialantropologie ar putea fi de juxtapunere sau chiar de supra-
punerv cu aceeasi logica i indreptatire.

Biopolitica este: stnnta guvernarii bazat in primul rCuad

pe capacitatea biologica a cetatemlor si indreptat &are prosperitatea
lor biologica integral, deci fizica, morala i mintala" (I. Moldovan).
Acum,ca biopohtica este incoronarea practica, oarecum regina
tuturor stiintelor antroposociologice sau ca dimpotriv, ea este
sclava acestora, avand a-vi indrepta principiile tuturor reformelor ei,
dupa rezultatele stiintif ice Minute de primele, este o chestie de
conceptie pur personala si de o insemnatate secundara.
Am voit doar sa trecem in revista continutul celor mai insem-
nate din stiintel conexate socialantropologiei si nu sa, epuizam de-
finithle lor. Ce,ea ce ne intereseaza este partea metodologica si mai cu
Emma problematica lor. Cu aceste chestiuni ne-am ocupat in alta
parte si o revenire n'ar fi la locul ei. Indicam lucrarile din bibliografie
prin nr. de ordine pentru: antropologie 5, 7, 8, 14, 15, 23; socia-
lantropologie: 9, 10, 14; igiena natiunii, eugenia si biopolitica: 10,
21, 22, 23; genetica uman5, i genealogia: 6, 10, 1, 12, 13, 14.

89

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

DIESERUD J: Science of Antliropology. Its Scope and Content, Chicago

1908; EICKSTEDT E.: Anla.ge und Durchf6hrung von rassenkundlichen Gauunter-
suchungen. Z. f. R., II, 1935, p. 1; EICKSTEDT E.: Neue Wege der Rossenfor-
schung. F. n. F., 1936, nr. 5, p. 60; EICKSTEDT E.: Konnen Rassendiagnosen
ilberhoupt exakt gestellt werden? Z. f. R. IV, 1936, p. 145, FACAOARU I. Ele-
mente de Antropologie, Cluj, 1934, FACAOARU I: Ereditatea dispozithlor dis-
genice. B. E. gi B., V, 1934, p. 206; FACAOARU I: Armoma fizicrt in
populatm din Mgguri. B. E i B, VI , 1935, p. 270; FACAOARU I: Criternle
pentru Diagnoza Rama, Cluj, 1936; FACAOARU I: .Antroposociologia. S. R, I,
1936, p. 9, FACAOARU I Dm Problematica metodologia cercetArilor euge-
nice gi genetice In cadrul monografiei sociologice. A. S. R S, XV, 1937, 1-2, p.
162; FACAOARU I: Studaul genealogic al unei familn asociale din ant
(Nsilud). S. R., II, 1937, p. 176; FA CAOARU I: Predispozitut pentru crimi
B. E. gi B. VIII, 1937, p 223; FACAOARU I. Devalorizarea patrunomului ere-
ditar inteo familie de intelectuali. R. M. L., II, 1938, p. 147, FACAOARU I:
Antropologia in Stat ca ca obiect de invAtmnt, Cluj, 1938, FACAOARU
I: Unificarea clasificArilor in antropologie. B E. gi B., nr. 1-2, p. 40, FACAOARU
I gi COMIA : Critern pentru determmarea valorii eredo-biologice. B. E. gi B
VIII, 1937, p. 1, HARRASSER A: Eine neue Methode der anthropologischen
Photographic ganzer Korper. A. A. XII, 1935, p 306; HARRASSER A -
Aufgaben and Methoden physisch anthropologischer Bevolkerungsuntersu-
chungen im Rahmen der erbpathologischen Forschung Bevolkerungsfragen. Lehmann,
Manche'', 1936, KNOBL A: Anthropologische Untersuchungen in den Sudeten-
ltindern. Prag und Jena, G. Fischer, 1934; MARTIN R: Lehrbuch der Anthro-
pologie. Jena, G. Fischer, 1928, MOLDOVAN I Igiena Najiuiui, Ola], 1925;
MOLDOVAN I Biopolitica. Cluj, 1936; MOLDOVAN I Spre o facultate
de etnologie i biopolitici. B. E. Ili B, IX, 1938, p. 1, MOLLISON TU:
Spezielle Methoden anthropologischer Messung. Berlin, Wien, Verlag Urban & Schwarzen-
berg. 1938: RAINER FR. I. Enguates anthropologiques dans trois villages rou-
mains des Carpathes. Imprnneria Centran,
Bucuregti, 1937; SCHULTZ B. K:
Tascheribuch der rassenkundlichen
Messtechnick. Mncken 1937; SCHWI-
DETZKY I. Methoden zur Kontrolle der v. Eickstedtschen Rassenformeln, Z. f. R.,
II, 1935, p. 32; SCHWLDETZKY I: Weitere Methoden zur Kontrolle der v.
Eickstedtschen Rassenformeln. Z. f. R., III, 1936, p. 46.

PRESCURTARI
A. A. =-- Anthropologiacher Anzeiger. A. S. R S Arhiva pentru tzinta i Reforma Somata.
E. al B. Buletmul Eugenic al Bmpohtm. F. u. F Forschung und Fortachritte. R. M L = Reviata
de Medicina Legala. S. R = Somolome Romaneasci. Z. f. R Zeitschrift far Raasenkunde.

Dr. I. Feiceioaru

90

www.dacoromanica.ro
 B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
CADRULUI BIOLOGIC

Once colectivitate umanA poate fi consideratA metodologic sub

doug unghiuri distincte, data static, in infatisarea si structura ei;
iar in al doilea, rand, chipul in care acea,stA colectivitate a evoluat in
timp, modificandu-si sau nu inftitisarea, structura i dimensiunea.
Cercetarea structurii biologice este de resortul antropologiei, in
sens larg, si are drept scop sA abstragA i sA descrie tipul rasial sau
tipurile antropologice, cu varietAtile ter constitutionale, in sanul colec-
tivitatii considerate. Masuratorile antropologice, analizele serologice,
studiul ereditatii prin intocmirea genealogiilor familiilor originare, cer-
cetarea incruciserilor dintre ele si a amestecurilor de populatie straink
prin exogamie ssau imig,ratie, vor incerca BA. stabileascA individualitatea
gradul de omogeneitate sau diferen0ere antropologicit a grupului
natural de populatie supus cercetarii.
Acelasi grup de populatie mai poate fi privit si sub unghiul or-
dinei cantitative, ca fenomen de mass, putnd fi reprezentat prin va-
lori numerice. Considerat in nemiscare la un moment ales, cercetarea
lui, printr'o numaratoare amAnuntitS, a tuturor indivizilor care 11 com-
pun, Cu atributele lor, duce la stabilirea structurii demograf ice a
acestui grup, structura capabila de a servi drept temeiu explicativ
pentru evolutia numerica, In timp a grupului de populatie, in masura
in caro aceastet evolutie are o determinare biologic5..
Cat priveste insasi evolutia numericA a unei colectivitati, a,cea-
sta se obtine prin inregistrarea sistematia i analizarea tuturor
fenomenelor numite demograf ice, cum ar fi: nasterile, decesele,
despArtirile, deplaskile de populatie, etc., constituind in an-
samblu mifcarea populatiei. Intensitatea cu care apar aceste fenomene
dau m Asura vita1itAii grupului de populatie, in cazul cAnd celelalte
conditiuni de cadru bio-social aunt normale. De cele mai multe ori
ins4 influenta factorilor fizici i bio-sociali este de o importanta deo-
sebitI Acesti factori, pe care i-am numit factori de variatie si au fost
clasificati in: cosmici, bio-sociali, patologici vi bio-politici, intervin
efectiv in viata populatiei, in sens pozitiv sau negativ, i determin5,
valoarea calitativA, precum t;;i desfasurarea numeric6 a oridtrei colec-
tivitati omenesti.

91.

www.dacoromanica.ro
 PLAN DE LUCRU

A. ANTROPOLOGIE

I. Antropometrie (vezi capitolul special)

Structura morfologicii, tipuri rasiale
Tipuri constitutionale

II. Serologie
Grupe sanguine: brbati, femei
Indice biologic de rasa
Nota la I) si 11)- inregistranle se vor face pe fise individuale speciale, care
se vor clase apm pe famihi i neamuri.

Ill Genealogie
Familii originare
numir, vechimea in sat, locul probabil de origini;
evolutia numenca a acestor farailn i rspndirea lor in va-
tra satului;
frecventa incrucisenlor intre familide originare;
vitalitate, degenerare (tare, maladii famihale), stenlitate;
capacitate flziobogic gi intelectual;
famihi disprute, epoca', pricini.

Familii noui venite

numar, vechimea asezarn, local de origina;
importante lor numenci actual;
caracterele biologice de ras. ale acestor famthi, frecventa itera-
ciganlor din punct de vedere al vanatiei tiparilor.
Nota la A: Cercetarea antropologica are drept scop si abstrag si si de,scrie
tipunle rumie si constitutionale caractenstice grupnlui de populatie con-
siderat, lar studiul genealogillor familiale va cauta si determine gradul
de omogeneitate al colectivitItu i valoarea sa biologic
B DEMOGRAFIE
Cuprinde dona operatiuni distincte: I) o numaratoare a populatiei ca ajutorul
unei foi de recensimant pentru fiecare gospodne sau famihe, ca scopul
de a cunoaste, pentru un moment dat, starea populatiei, II) o inregis-
trare a fenomenelor demografice 1 deplasanlor de populatie (migra-
tiuni, colonizan) in vederea cercetrn miran' populatiei i sensului
acesteia.

L &ara.. populatiei
Se va cerceta populataa ata sub forma unitatii biologice care este
familia (moleta din sama] gospodanei), cat si ea massi compasa. din
indivizi (Vezi exemplul de foaie de recensamint prezentat in
anexa).

92

www.dacoromanica.ro
 Familia gi gospodria
mimarla famibilor qi mrimea /or;
fertilitatea familiaor (sarcuu, avorturi, nscati-morti, eopii morti,
copu-vn) in raport Cu vechimea astoriei gi virsta sotalor
la astorie;
fertilitatea in raport en- origina etnia, categona social, religia;
familli sterpe: numr, stare matanza, neam; ca.uze;
tamal' trind in concubutai, repartitaa lor origin
rehgie, categorie sociall, varst.;
fertalitatea familiaor trmd in concubina],
cebbatan: numr, sex, varst, ongini etnici, confesiune, cate-
gone social;
munrul gospodnilor (unit4i sociale si economice); situatia In
gospodrie a membnlor cara le compun; repartitia lor &T'A
origin etnica, situatae material

Populatia satului, In general

numiirul total al locuitorilor;
repart4ia locmtonlor dup5.. sex, virsti, stare civila, origini etnia.,
confeszune, profesiune, categorie social, locul nagteni, grad
de instructie;
densitatea locuitonlor pe vatra satului, pe hotarul satului, in raport
cu pmntul cultivaba

IJ. Illifcarea populatiei

Perioada cercetat va fi de minimum 40 am. Nagtenle, decesele, niscuth-
morti, clsitorule gi divortunle vor fi extrase din registrele de
stare civil aflate la primru si la parohnle difentelor confesmni
pentrn timpunle mai vechi Migratiumle qi eventualele colo-
nizri vor fi urmrite dup registrele de populatie aflate la
primarn.

Natalitatea (fr nscuti-morta)

numiral anual al nscutilor-va, dis,ributte p3 sex gt luni,
repartitia niscutilor-vii dupi sex, stare civil nele-
gitinn), confesiune, origine etnicA, vrsta plinntilor, &ta-
ranta de virsti intre soti, starea materia/i qi categona
social& a lor;
proportia aimar a nagterilor la 1000 locuitori; frecventa lunarii;
natalitates specifici san diferential (proportia nscutilor vii la
1000 locuitori de anumit confesiune, origine etnica", stare
matenalii, profesiune);
nagterile multiple

Mortalitatea (fril niiscuti-morti)

numrul anual al mortilor, pe sexe gi luni;
repartztia mortilor dapii sex, varst, stare einl, confesiune, ori-
ginii etnicii, stare materialii, profesiune;

93

www.dacoromanica.ro
 proportia mil:mil a mortilor la 1000 locuitori, frecventa lunarl;
mortahtatea specifici au diferentiall (In raport ca aceleagi de-
mente ca la natahtatea
morth pfin la un an, pe grupe de vrst sub 1 zi; 1-6 zi/e;
7-29 zile; 1-5 luni; 6-11 luni,
proportia mortalor pnd la 1 an la 100 nscuti-vii in fiecare an;
mortahtatea variatia lunar;
canzele de deces in raport ca anotimpul, sexul gi grupele de
virst (sub 1 an; 1-4 ani; 5-9 am; 10-14 ani, 15-19 ani;
20-21 axil; 25-29 am; 30-34 axil; 35-39 ani; 40-44 ani;
45-49 axil; 50-54 axil; 55-69 ara; 60-61 ani; 65-69 axil;
70-74 am; 75--79 ani; 80-81 am; 85 ami gi peste; virst
nedeclarat).

Excedentul natural
Se obtine prin setiderea mortilor (fir nscuti-morti) din nu-
mrul nscutilor-vii, in fiecare an.
Se va repartiza dap5. aceleagi clemente ca gi cele folosite pentru
natalitate, calculindu-se aceleagi raporturi qi proportii.

Mortinatalitatea
numrul anual al nscutilor-mora, frecvente lunar;
proportia nscutilor-morti la 100 nscuti-vu,
variatia lunar.

Nuptialitatea
nnmrul anual al clisatoritilor (inclusiv reclstoritn);
repartrtia dup.& anotimp, starea civil anterioar
tonel, varstrt gi diferente de vdrsti intre sota;
dup neam, confesiune, categorie socia* stare material;
proportia clstoritilor la 1000 lociutori;
nuptaalitatea specificl (in raport ca origina etnia, confesiune,
categorie soma);
crtsternle cu sota veniti din alas parte (exogamie);
eistorule mixte intre neamuri qi confesiuni diferite.
Divorturi
numrul anual al divortatalor;
repartija lor dup anotunp, virst, origin etn,c, confesiune,
categorie acuciar, stare material;
repartatia divorturilor dupit durata astormi, sexul celai care a
cerut divortul, cauza divortulai, In favoarea cal s'a pro-
nuntat;
numrul copillor niscati din clstorie (din care separat minorh);
proportia divorturilor la 1000 loctutori;
proportia divorturilor la 100 eisAtorii;
cauzele de divort: lipsi de copii, maladil incurabile, adulter, lipsuri
materiale, conflicto familia% nepotnvin (sotai de nema
sau confesium diferite etc.).

94
www.dacoromanica.ro
 EmigrAri
numrul celor plecati din sat in decursul timpului (anual);
plecri individuale sau in grupuri; defamtive, intimpliitoare san
periodice (sezoniere);
repartizarea emigratilor dupii se; van* origine etnica, confe0
smne, categone socialk stare material, anotimp; 1
cauze: biologice, economice, politice, culturale;
destinatia emigratilor- sat, ora, striiintitate; la ce depirtare;
ce raporturi mai pstreazii. cei plecati en satul de originii; se
mai reintorc?

ImigrAri

Se VOT inregistra i cerceta aceleasi clemente ca i pentru

punctul g) ernigrAri, ca modificrile impuse de faptul
cA sensul deplasilni este eentripet.

Colonizare

Colonizarea constitue un fenomen mai curind exceptional, intidnit

numai in anumite regiuni ale rii. In brill generale se vor
cerceta aceleasi elemente ca la migratiuni, pe ling cele de
ordin special care decnrg din faptul cA ne gsim in fate unei
deplasiin org innate de populatie, pornit de Weill din
iniiativA administrativ-politicii. Intereseazi. mai ales in
cazul ritmul, conditiunile de age-
zare, local de onginii al colonistilor, canzele care an
determinat actinnea de colonizare.

Not. la II): se va indica cu o deosebiti atentiune toate momentele importante

survenite in vieata colectivitii cercetate, capabile de a explica evolutia
conditiona calitativ i cantitativ populatia, cum ar fi: ritsboale, epi-
demii, migratiuru, coloniziri, etc.
Se vor ante legAturile intre natalitate, mortalitate, nuptialitate, mi-
gratiuni.
Care este importanta migratinnilor (nnigriri in special) pentru alte-
rarea puritiitii i modificarea vitalitii populatiei.

C. FACTORI DE VARIATIE

I. Factori cosmici
a) Clima
Intructit caracteristicile locale ale climei pot determina si explica unele
aspecte specifice populatiei cereetate? Se pot stabili anu-
mite legitari intre clung i freeventa maw anumite maladii
inregistrate in sat?

95

www.dacoromanica.ro
 Pimntul
intrucit terennl prm natura, cahtatea i configuratia lui poate
determina pnrea anumitor boli endemice?
calitatea pgmlatului i culturile pe care le ingtiduie influenteazg
san nn singtatea oamenilor, prm felul, durata i intensi-
tatea muncilor pe care le impun?

Agezarea gi gradul de izolare al satului

situatia gi felul de avezare al afluid (ingrmgdit, resfirat) prin
contacta' mai striins san mai slab filtre stem, poate usura
riispindirea anumitor boli?
influenta ctulor de comumcatie gi a leggturilor cu satele invecmate
san centrele urbane asupra snittii oamemlor.

Fauni I flora
raportnrile eventuale dintre acestea i colectivitate.

I'. Factori bio-sociali

Se va cerceta caracterele specifice ale acestor factori, n cazul regiunii
populatim considerate, fatg. de regimul lor normal de funcionare.

Munca
ocupatia principall a locuitorilor: agricultur, la pgdure, in-
dustrie, meseru, crusie, etc , etc ; statistici dup sex,
viirsti, stare material,
ocupatii lturalnice, semmficatia si importants lor;
tehnica muncn: descrierea amnuntiti a diferitelor munci inde-
plinite de locuitori, tehnica i uneltele folosite;
anotimpul, durata mtensitatea muncilor; mungraf anual de
zile de munc in raport ca felul ei i mirimea ex-
ploatrd;
manca membrilor famihei eme, ce anume i cite zile a lucrat in
timpul nnui an, o deosebit atentie se va da muncii te-
men mamei cand incep si munceascit, In ce
men, mamei i copdului: end incep s munceascg, In ce
manca in gospodgrie si in industria casnicl, manca de
noapte; femeia cap de famihe;
manca strimi in gospodirie: numgrul persoanelor, zilele la-
crate, felul manen;
argatii. felul muncilor pe care le indeplinesc si din ce categorii
sociale sant recrutati; repartitia lor dup sex, virstgv
regim;

Alimentatia
caracterele generale ale alunentatiei locuitorilor in raport cu
felul produselor agricole locale;
felnl gi cantitatea produselor agricole in cursa' unid an intreg;

96

www.dacoromanica.ro
 ce proportie revine pentra hrani oamenilor si ce cantitti se
folosesc altfel. s'imanta, vanzare, hrana vitelo; etc.;
calitatea cerealelor si a celorlalte alimente consnmate de locuitori;
numrul vitelor tilate la abatoare i vandute prin micelrii, can-
titatea de carne vandut;
numrul de animale i pAsri tiate in gospodirii, cantittile de
carne obtmute;
numrul ba.crunilor, felul i cantitatea alimentelor vandute locui-
torilor in cursul mili an;
numilrul brutriilor i eantitatea de paine i alte produse vndute
locuitorilor in cursa antilui;
cumpriturile de alimente riente de locuitori in afar de sat:
ce fel de alimente si ce cantitti;
repartizarea tuturor alimentelor consumate in sat, dup felul lor,
pe cap de locnitor;
felul de preparare al panul, mmilign i mlaiului in gospodrd;
fehil bucatelor principale pe care le prepar loctutorii, variatie
dup anotimp, origine etnia', stare material;
conservarea alimentelor;
ce cunostinte an loctutorii despre higiena alimentar,
orele de masi, variatie in raport en anotimpul i manca;
alimentatia in timpul posturilor;
consumul de alimente proaspete;
ahmentatia sugarilor si copnlor: intrcare, consumul de lapte
alimente de protectie;
alimentatia ca ap5. a locuitorilor: statistica isvoarelor, ffintarulor,
sghiaburilor, budilor, etc.; felul constructiei i starea lor
cahtatea apei consnmate de locuitori (anahze
eventuale); consumi locuitorii apa de rau si in ce impre-
jurri?

Notri la b) pentrn cereetares. alimentatiei, in afar de elementele de in-

formatie general, care se pot aduna din statistica prodactiei agricole,
dela bcnli, mcelrii, bruta:ni, etc., se vor folosi formularele spe-
cialo prezentate in anex. Acestea urmaresc atat inregistrarea con-
sumulni anual de alimente bite= mimar oarecare de gospodrii alese
mai judicios (proportional ca nnmir si stare material ea structura so-
ma si economia a satului), cat si consumul efectiv pe timp limitat
(3-4 slptimani, distantate) al acelorasi famihi sau ahora alese in acelasi
chip. Analiza biologic a alimentatiei va fi faena mai departe de
specialisti. Anchetele familiale efectuate dau putinta si se culeagi insi
un exceptional material de informatie care va fi folosit pentru prezen-
tarea descriptiv a problemei alimentatiei in satul cercetat.

c) Odihna
locuinta: informatiunile se culeg pe baza unui recensiimiint al
locuintelor (ven exemplul de formular); va-
luares higienici a casei privind asezarea casei, materialul

97

www.dacoromanica.ro
 de constructie folosit la cas, acoperis gi podea, numrul
camerilor, volumul i destinatia lor; camerele de locait
gi cele efectiv folosite; numirul locuitorilor pe camera gi
volumul pe cap de locuitor.
repausul proprm zis confortul mungrul paturilor, agternut,
primenirea lor; numgrul mijlociu al loctutorilor
pe pat, numarul orelor de dormit in 21 are ta variatia in
raport en anotimpul i manca; repausul in timpul iernn,
aglomerare; camera de oaspeti.
higiena locuintei: intretinere, reparatiuni (periodicitate), starea de
curaerue in care este pastrati loctunta; curItenia (via*
gunmul gi asezarea lui fata de locuint4; apropierea du:are
staule, grajduri, cogare, cotete i locumtg, raporturile din-
tre satean i ammalele de munca (convietuire), closet (sta-
tistica) agezare, constructie, stare.
luminatul i inclzitul: lumanare, pelt, lamp; consum anual;
combustibilul folosit; in ce se arde: vatrg, soba, masina
de gait.
higiena familial i individualg: imbricamintea, materialul de
confectiune al imbriamintei, calitate; variatia imbracI-
mintei dup anotimp, muncl, atare materiall;
spalatul mime dimmeata gi inaintea mesei; bide cor-
porale;
spglatul i primenirea rufelor;
consumul anual de siptin;

II]. Factori patologici

Epidemil: gripa, tuse convolsiv, variol, varicelA, pojar, scarlatina,
difterie, oreion, poliomielita, encefalit letargia, meningita ce-
rebro-spinal, febr tifoidro, tifus exantematic, disenterie; con-
clitmni de aparitie; epidemiile i aglomeraren scolarit, stabs-
tica dup sex, varsta, categorie social, stare materiali, anotimp;
letalitatea. In epidemu;
eficacitatea asistentei sanitare;

Endemil: paludismul, gusa endemica, cretimsmul, conjunctivita granu-

loasa, parasitismul intestinal etc.
conditumi de apautie, intensitate; statistica bolnavilor dupit sex,
vast, categorie social, anotimp.
paludism: exist. sau nu ape statatoare in apropierea satului,
drenare, secatuire, gradul de atingere al populatam, palu-
dismul la copii, =Uccle splemc;

Boli sociale: pelagra, tuberculoza, sifilis, alcoolism, cancer, diferitele

malaclii venerice;
statistica acestor maladii dupg sex, vas* categorie social, atare
materiala;

98

www.dacoromanica.ro
 pelagra: formele chnice i gradul de atingere pelagroas;
tuberculoz familii contaminate; agezarea lor in vatra satului;
modalitiitile de rspandire ale maladmi; conditiumle de
ordin social, ignoranta, mizerie, etc ; tuberculoza scolara;
contammate forme chnice i gradul de atmgere al
populatmi; Milani latent ?1, ereditar, avorturile spontane,
sterilitatea (familn sterpe);
alcoolism: productia i consumul de alcool i bauturi alcoolice
In comuni; numarul carciumilor; c,antitatea gi calitate.a
bauturilor alcoohce vandute in cursul anultti; consumul de
alcool pe cap de locuitor adult; consumul de alcool la car-
cinm gi acas, de sarbtori, in tunpul muncilor agricole;
familii de alcoolici, betivi notorn, alcoohsmul la femei
copti;
cancer: frecventa, reptutizare dupa sex, varsta, forme climce,
localizare, origine etnici, stare social;
maladii venerice frecvent, conditu de contaminare.
Not la c) in legatura en maladnle sociale gi In special pentru tuberculoza,
gi celelalte maladii venerice, in afara de importante general
a afectmnilor, se va avea in vedere conclitiunile de aparitie gi extensiune
specifice loculni i annme: conchtiumle de =Inca, mediul familial, ra-
porturile soczale titre steni; contactul cut regal, armata; obiceiurile
gi superstitnle, ignorante primejchei gi profilaxiei; de asemem, In cazul
special al sifilisului i celorlalte maladii venerice, se va cerceta vie*
sexual a locuitorilor inamte i dupi casatorie; prostitutia recunoscut gi
clandestm, libertinajul, moralitatea. In cazul alcoolismului, pentrn a
patea socoti cantitatea reala de alcool consumat, se va nota cat mai
precis, ca prilejul anchetelor famihale, cantitatea consumati efectiv
de famihe in cursul unui an. In plus se va cerceta daci exista in co-
mun cazane pentru chsti/area taxi; drojdiei, etc.; deal exist livezi
de pomi fructiferi (in special prum, vu), care este productia medie
anima* de fructe gi ce Intrebtuntare h se di.
Notii la III): Se va da o deosebit atentie conditiunilor de aparitie, raspandire
gi perpetuare a maladiilor aratate In aeest capitol, dat fiind ca, de
obicem, aceste conditnini sunt de ordin social-economic.
Se va cauta si se stabileasca dacit' tabloul general al morbidittii obser-
vate in populatae este dominat de una sau mat multe maladii gi care
este raportul reciproc de forte.
In sfargit, se va discuta valoarea negativ a ansamblulni factorilor pato-
logici gi influents pe care acegtia o au asupra vitalitijii colectivitatii
cercetate.

IV Factori bio-politici
Pentru a piistra sinatatea membrilor ei gi combate influents factorilor
patogetu, colectivitatea este inzestrata san Ii organizeaza serie
de mijloace ca caracter oficial sau din initiativa loca,li.

99

www.dacoromanica.ro
 Asistenta sanitarii medicalii fi socialii, ruralism.
instituthle de asistenti medical:a' si samtari existente in comun;
, spital, dispensar, leagitn, farmacie (claa nu exist in sat
la ce deprtare se aflit aceste instituth gi cat sunt de
accesibile).
medicul de circumscriptie: mirimea circumscriptiei care ii cade
In sarcin, mijloacele de care dispune, activitates, lui, efica-
citatea acesteia; numitrol gi popalatia satelor din circum-
scriptie, ritspanchrea lor, mijloace de transport, stares dru-
murilor;
personalul medical auxiliar: surori de ocrotire, agenti samtari,
mow comunale, numirul lor, pregittare, congthnt, profesio-
nali, mijloace; activitatea lor, eficacitate;
statistics samtar gi morall: numrul gi felul bolnavilor prezentati
la consultatiumle medicului, dupi sex, vOrstit, ocupatie,
cat,egorie social; interventule operatorii gi tratamentele
aplicate; felul gi cantitatea de medicamente distribmte;
bolnavii din comuni internati in spitale; statistics infirmilor,
reformatilor, dispensatilor gi aminatilor; ahenati, accidente
de muncit, boh profesionale; crime, smucideri, pruncuci-
deri, dupi sex, virsti, categoric social; asistenta pre-
nail a nagterii si nomlor niscuti; afectiuni puerperale; sta-
tistica vaccmatilor gi revaccinatilor;
roralism; hart indicand agezarea satuhu in raport ca reg,iunea;
mahalale, cartiere, coturi, cittune; riispandirea agezirilor sau
aglomerarea lor, apa potabili, canahzri, irigath; strzile gi
ulitele, ganturi, pmcbcabilitate, intretinere; starea dru-
murilor vicinale, intensitatea circulatiei gi contactului dintre
sat Ili satele invecinate, oragele din apropiere gi de rege-
dints plsii si a judetului; depOrtarea satultu de dru-
murile judetene gi nationale, uncle se afl oficiul P.T T.
qi prima statiune de cale ferat.

Asistenta neoficiall.
practicante (in special moage) T. practicanti empirici: num5,-
rul lor, sex, vfirsti, preettire;
procedee, intervention', leacuri empirice: preparatie, indicatium,
eficacitate;
deschntece,, magie, restrictiuni de ordin magic;
plante medicinale: lista plantelor medicmale ea denumirea Ion
botanici, indicarea maladiilor pentra care stint bane gi fe-
lului in care stint administrate (eventual: ierbar gi colec-
tioni din pirtile plantelor medicinale folosite; studio far-
macologic).

Not la IV): care este valoarea asistentei pubhce, promptitudinea gi eficacitate,a

ei &tit de epidemii, endemii, boli sociale gi ansamblul conditiumlor
generale de vieat specifice colectiviatii?

100

www.dacoromanica.ro
 Se va cerceta raporturde dmtre asistenta oficial i cea empiric.
Exist o preferinti mrturisiti sea nu a locuitorilor pentra una san
alta gi, mai ales, se poate surprinde un anumit grad de exclusivism
reciproci dm ce pricini apeleazi loctutorii la practicile empiricel

D. CONCLUZIUNI
Caro sunt elementele caracteristice ale colectivittli cercetate din panct de
vedere al structurd antropologice gi demografice. Vitalitatea populatiei
gi sensul evolutiei sale. Integrarea sau diferentierea acesteia fati de
masele de populatie inconjurtoare, gi In raport cu regiunea naturalii din
care face parte.

Dr. D. C. Georgescu

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRIT CERCETAREA OBICEILTRILOR

ALIMENTARE TARANPT/ 1

Alimentatia nu constitue o problema numai pentru biologie. In

afar& de valoarea ei nutritiva, alimentatia se incadreaza in obiceiurile
de vieata ale grupului etnic qi intereseaza sub acest aspect atat etno-
logia, cat i sociologia. De amea va trebui s completam, cel putin in
cadrul monografiilor sociologice, studiu/ biologic al alimentatiei cu un
studiu asupra obiceiurilor alimentare.
Cercetarea obiceiurilor alimentare ale unui grup etnic sau ale
unei unitati sociale cuprinde mai multe momente, din care infatiqam
aici numai pe cele mai de seama, ca o calauza la teren a incepatorilor
in aceasta materie.
E bine ca cercetarea s inceapa printeo orientare generala asupra
problemei i prin deprinderea terminologiei dialectal. Manca aceasta
poat,e fi facuta ca ajutorui chestionarelor linguistice, cum este de

I) Planul acesta de motu a fost intocmit in 1938 cu pnlejul eercetinlor sociologice din satul Dragus
Fagaras. Unul din autori, d-I Witold Truszkowski, un MAr eercetator polonez, a parbmpat la aceste lu-
cran in calitate de burmer al 8tatului Roman.
Ca lectura introductiva la problema obiceiuritor alimentare, recomandam : H. Reinheimer: Nutritsgn
and evolution, London 1909; A. I Richards Hunger and Work az a Savage Tribe, London 1932; A. Mau-
nzio Hislcom de 'alimentation regtal., Paria, Payot (trad, din hmba poloneza), 1932; Dr. I Claudten
Alsmontatio poporulai ronsdn f,, cadrell antrepogeograftel fi io,j.i economics, Bucuresti, Fundatia Refele Carol
II, 1939 Cf. si A. Chetnik Pozysvinie Kospidw, napoiss zuryhte, obraroowe i shadow. (Ahmentatm Kurpi-
or mancin i bautun obisnutte, de ceremonia si de foamete). ICrakow Polska-Akademia Umiejetnosei 1936
(0 incercare de monografie reponali).

101

www.dacoromanica.ro
Oda Chestionarul VIII al 1VIuzeului Limbei Romano din Cluj, inti-
tulat Mancari i bauturi, i prin convorbiri in legatura cu alimentatia
ea cativa locuitori din sat.
Se vor inregistra apoi cat mai amnuntit cu putinta listele de
mancarc i retetele de bucatarie. Ce anume se mananca in sat 0 cum
se gates bucatele. Cercetarea aceasta trebue sa cuprinda un numar
cat mai mare de familii qi trebue facuta pentru alimentatia com-
ple:-,5, din cateva zile la qir qi repetata apoi in diferitele perioade ali-
mentare ale anului i dupa insemnatatea zilelor (sarbatori, nunti etc.),
pentra a nu ne mgrgini la cateva aspecto intamplatoare.
Se vor alege pentru cercetare, familii cat mai variate (frunta0,
mijloca0, cod*, qtiutori i ne0iutori de carte, umblati in lume etc.)
0 so va intocmi pentru fiecare, f4e cu urmatorul cuprins:
Numele gazdei, membrii familiei, dupg sex gi varsta. Ziva in
care s'a facut inregistrarea, cu indicarea specialg: dumineca, zi de
sarbatoare, zi de lucru, clack petrecere, botez etc. De ate ori s'a
mancat in ziva aceea, cu denumirile respective (pranz, cing etc.);
la ce ora s'a luat masa. Cate persoane au luat parte (dupg sex gi
varsta, cati din familie, cati straini). Se vor nota coi plecati de acasg
(la muncg, la targ etc.) qi dad, au luat de mancare cu ei 9i ce anume
sau li s'a trimis mancare i ce anume i de catre cine sau, in sfar0t,
daca li s'a dat mancare acolo sau au cumparat.
Pentru fiecare masa: cto feluri de mancare s'au mancat, cu
denumirea lor locala. Daca au fost gatite, au mancat mancaruri reci
sau pastrate dela alta masa.
Pentru fiecare fel: provenienta alimentelor (conserve, produse
vegetale sau animale din gospodarie, cumparate, de uncle, pe ce prof)
i prepararea lor. Uncle s'a gatit (pe soba, vatra, cuptor), cu CO instru-
mente de bucatarie (oala, ceaun, cratitg, tiga.e). Inregistrarea amanuntita
a retetei, pe cat cu putintg cu cantitatile efectiv intrebuintate. Cu ce
se gate9te (apa, signing, legume, carne, condimente etc.) i in ce
fel (fiert, copt, prajit etc.) qi toate tehnicile speciale pentru a obtine
o mancare gustoasa, duRa opinia gospodinei.
Alimentele insotitoare pentru fiecare fel (paine, mamliga, mura-
turi). Daca s'a mancat tot, iar in caz contrar, ce s'a fgcut cu resturile
de mancare (se pastreaza pentru alta masa, se da de pomang, se dg
la animale).
S'a mancat ceva intre mesele obimuite? (paine, fructe, bauturg).
In cazul ca au avut oaspeti la masa sau oameni la lucru, au dat

102

www.dacoromanica.ro
vreo atentie deosebita alimentatiei? (preparare mai ingrijita, manchruri
mai alese, mai variate si mai imbelsugate).
Dupg, inregistrarea faptelor mentionate, se va aplica planul de
lucru de mai jos, pentru o cercetare adancita a problemei. El se
va aplica la un numar cat mai mare de familii taranesti si cat mai
variate, ca stare materiala, stare culturala, compozitie a femiliei etc.
Se vor urmari si familiile de intelectuali pentru a se vedea diferentele
fata do familiik taranesti si eventual, inraurirea lor asupra acestora
din urma. Un interes deosebit prezint cercetarea obiceiurilor ali-
mentare ale taranilor veniti din alta parte (veneticii) sau ale strainilor
(Tigani, Sasi, Rusi, Unguri etc.) si influenta, reciproca dintre sat si ei.

PLAN DE LUCRII

I. Cadrul gcograf ic.

Culturi de plante alimentare, felul i local, eereale, legume, poame; la
cfimp, in gridmi etc.
Aiumale domestice care serve.se de hran prin produsele Sall carnea
lor, (porci, gaini, albme etc ).
Mineral din natusi intrebumtate in ahmentatie (de pildi sarea in
Muntii Vrancei).
Plante slbatice folosite in alimentatie. (Se va nota gi gradul de folo-
sinti scum gi mai demnit, precum i persoanele care le folosesc).
Animale silbatice (viinat, pesti, raci etc ) intrebuintate in ahmentatie.
Variatia ahmentatiei dup anotimpuri.
Ahmentatia de foamete, priciniut de grindini, inghet., inundatii, ploi, se-
cetii, etc.

II. Cadrul biologic.

In ce msur, conditioneazi vrsta famihei gi a membrilor ei ali-
mentatial Se va nrmitri in special ahmentatia In:
a) familble de tmeri (insurtei); b) familnle ca copu nevrstnici; c) familule
Cu coph mail, care particip la manca gospodrie,i; d) familule de bitrini; e) fami-
hile de vduvi i orfani.
In ce mitsurit conditioneaa sexul gi intmplrde legate de el, alunentatia.
Se va urmri mai ales ahmentatia &men in hpsa brbatului (pe tamp mai scurt, pe
timp mai lung), ahmentatia femeilor insrcinate ku. a lehuzelor, precnm i credintele
i obicemrile in legItur ca ahmentatia acestora (de pild ploconul).
In ce msur conditaoneaz bolle ahmentatia trneasca.
Igiena alimentatiei:
a) dacit se spank' pe mlini inainte san dup mas; b) dac se terg la guilt
(en fata mesei, en mneca de/a clmagl, ca gtergarul etc.); c) &el i cliteec

103

www.dacoromanica.ro
(spali) gura si scobesc djnii dupi mancare; d) daca se apara pe maitu imante de a
gti mancararile; e) daca intrebuinteazi fati de mas san gervete acasa i la cimp.
5. Valoarea nutritiva a alimentelor i bolle alimentare se vor cerceta de catre
biologul (medicul) echipei.
Cadrul istoric.
1 Alimente disparate (de &bid, de ce). Daca se mai pistreaz enraya de
ciltre cei saraci san stuit reluate in timpul foametei.
Alimente traditionale (Invittite dela prmti).
Alimente noi. De cand gi de cine an fost aduse. De anide? Gredal lor
de rispa.'ndire i frecvent. Se vor
a) influent,a origeneasci; b) influenta intelectualilor din sat; c) influenta sa-
telor din jur; d) influenta cophlor dati la gcoal.; e) influenta armatei; f) influenta
cnrsurilor de gospodirie; g) a cartilor de bucitirie gi a publicatulor pentru popor;
h) a concnrsurilor i premiilor de gospodrie; combinape propru (inventii ali-
mentare).
Instrumente de buciltirie disprute (de cand an dispara% daca se mai
gasegte vrenn exemplar In sat, ce-'i mai amintesc &arana despre ele). Instrumente
traditional (mogtenite din bitram). Instrumente noi (de cand, de ande tp. cine
le-a adns).
6. Cuitari alimentare disparate (de pild. meial). Pent,rn ce an disprut,
de cand. Anunale domestice dispirute (de pila. apicultura). Altele introduse de
curind (de pild sola pentrn vegetale, curcile, bibilicile, etc. pentrn animale).
6. Ce-gi mai amintesc bitranu despre vieata alimentara de altidata (se manca
mai mult sau mai putin, mai sobra sau mai imbelgugat etc ).
IV. Cadrul pdhic
Gasta' Ce mancaran gi condimente sunt preferate gi de ce. Le plac min-+
cirurile dulci, sarate, acre etc?.
Deprinderi alimentare:
a) cand se mananc5. (de cate ori gi la ce ora), in zilele de lucra gi in
sirbtori?. b) unde i cum se manfuica? (dup, anotimpari). Incaperea: afari, in
tindli, in casi La mas, pe vatra. Din acelagi blid (farfurie), san fiecare aparte
(barbatul de o parte, femeia ca copla de alti parte). Madama in picioare san agezati?
Ce instrumente intrebuinteazi?
Alimentatia dupa starea cultural Alimentatia intelectualilor, a meseria-
gilorcalificati, a oamemlor umblati (fostii servitori, cei intorgi din America etc.).
Diferente in preparatia i variatia mincararilor. Diferente de gust.
Rolul femeii in felul de a manca (hrnicia, priceperea, cultura, gustul ei).
Daca mininci en totii laolalta (membrii famihei, stpanh i servitorii,
oaspetai)? In ce m'asura faptul acesta apropie pe oameni i creeaza o
comunitate.
6 Opinia strinilor care trec prin sat despre mancares de aici i opinia
localmcilor despre mancares din alte pirti.
7. In ce misuri conditioneaza alimentatia gi obiceiurile legate de ea pre-
senta strinilor la masa (a oaspetilor, a lucritorilor, cisca).
8. Moda in alimentatie. Manclirtui desconsiderate (urzici etc.). Mancirari
apreciate.
9. Sentimente exprimate prin daruri in alimente san blutnra (cinste etc ).
10. Atitudim (satirice, admirative, dispretuitoare etc.) fati de cei care mi-

104

www.dacoromanica.ro
zaina mult san putin, repede san incet, fatide cei eare mninci Cu sgomot, en
pofti, fati"' de ea mofturogi, fati de cei cara bean mult etc.
11. Aspiratii de a mines mai bine (de pild la cei t,ineri) gi conflicte futre
generatii pe aceast chestiune.
V. Manifestiri economice.
1 Alimentatia in functie de starea economico-social (fruntagi, mi jlocali,
codagi, mazih, rzei, cicai etc ).
2. Alimentatia celar en ocupatii lituralnice (circhimarii, herarii, morarii,
oieriii cojocarii etc.).
Ahmentatia in functie de munci. Mncarea la eimp, Cm timpul sece-
rignIni, la coas i etc ), la pidure, la pescuit, la paza vitelor, acasi, la tirg, la
ora' etc.
Alimentatia In zilefe de lucra gil miele de sirbtoare.
Ahmentatia pe timp de crizi (alimentatie de foamete) i pe tinip de
belgug.
Ce alimente se produc in gospodirie gi cum se fac (pAine, ulein, otet
de mere, racha etc.).
Ce cumpiril, de ande (sat sau ora), pe ce pret. In ce msuri se intre-
btunteazA zahiral, cafeaua, ceaiul etc.
Cilt cheltuiegte o famihe ca alimentatia Evaluares in bani a tuturor alunen-
telor consumate intr'an an. Bami chelttuti efectiv pe alimente.
Instrumentele de buctrie
pentru piistrare, pentru m'Asurare, pentra murturi, pentru ap, pentru
cernat etc.; b) pentru gitat : sob5., cuptor, vatri, pirostrii, ah, ceaun, eldare,
cratite., castroane, tigi, mesteator etc.; c) pentra mncat : farfurii, hnguri, catite,
furculite ; d) pentru bita: pahare, ulcele, uleioare, sticle. Si se intocme,ascii inventare
despre aceste instrumente, en indicatu despre vechimea lor in gospodirie i despre
costal lor materialul din care sunt riente. Se va arito gi cam se intretin i se
pOstreazi instrnmentele (de pild splatul tacitraurilor ca cenuge, tencuialii etc ).
Manca. Orne gategte Dac brbatu au vreun amestec in buctitirie? Cine
face gi ingrijegte de foc? Cum se aprinde focal? Orne aduce apii? Daci exista
o colaborare gi o divizmne a muncii in familie in privinta celor finaste.
Cura se gtete7 Tehmel. Retete (De astil dat se vor fnregistra toste
mincrurde cunoscute, indiferent dad, sunt gtite in zum cercetirii).
Cum se p5streazi alunentele
a) Conserve pentrn timp indelungat: alimente afanaste (carne, shininii), aseste
la soare san in captor (ciuperci, poame, Insole pstii), plistrate in msip (zarzavat),
In var (ouil), in otet san saramarli (muriturile) etc. Unde se piistreaza ahmentele
conservate (pivnitO, pod, gropi in pilmnt pentra cartofi etc.). Ce cantititi se
pistreazi i e:U dureaoi ? b) Pstrare pe timp scart (carne proaspOtti in fintini,
fierttni fn pivniti etc.). Se va /atoe= un inventar al tuturor ahmentelor ce se
gisesc In gospodArie.
Operatiuni speciale in legituri ea alimentatia :
a) Mulsul. Cine mulge, in ce, cind i cum ? Igiena (splattd miinilor, al
ugerului, al vaselor). Si se noteze dac5, beau lapte/e crud san hert ; b) Daci i cum
se prepari derivatele larrtelui (smintinA, lapte acru, ardi, ca', brinzl, unt) ; c)
Tiiatul paserilor. Cine gi cum le tole ; d) Tiiiatal porcilor. Cine gi ciad Ii taie ?

1.05

www.dacoromanica.ro
Exist oameni specializati? Dacl si cum se prepari carnatii, caltabosii, slanina,
untura et,c ; e) Facerea painii. Se vor descrie toate operatule dela mcvaarea
gruntelor, cernerea si framantatul aluatului, pan la arderea cuptorului i scoaterea
din cuptor. De cite ori fac paine pe luni si ce cantitti; f) Muraturile. Cum se
pun? Cum se ingniese (pitrocirea verzei etc.); g) Marmeladl, dulceata, sirop etc.
Daci si emu se prepara,

VI. Manifestari spirituale.

1. Raportunle ahmentariei Cu vieata religmas:
a) Mncarea in zilele de sarbatoare. Mnciruri legate de sarbatonle mari
(Craciun, Anul Non, Boboteaza, Pasti etc.), cum sunt cozonacu, 'male ro1ii, m-
cinicii etc.; b) Postunle. Postal mare, postul Craiunului, postal Sfmtei Mani,
postunle de peste saptamilni etc. Desleganle de posturi (saptamana branzei). Pos-
tunle speciale (pentru sanatate, pentru coph, pentra vite), In ce msura se mai
in posturile (dupa sex si varst) si care postari? Cum posteau mai demalt?
Petreceri In legatur ea postunle (lsatul secului); c) Sirbatonle de familie. Ali-
mentatia cu prilejul botezunlor, a nantilor, a inmormantarilor etc., pomemle pentru
morti. Oblewuri speciale (ca punerea mesei, prinzul Pastalor, etc); d) Alimen-
te ca caracter religins (prescuri, pasti, coliva, etc). Cine ill cum le face?; e) Daci
1st fac cruce si zic rugaciuni sau formule religmase inaulte i dupi mash.; f) Rapor-
tun Cu vieata moral-religmas. Daruri la saraci i cersetori; g) Daruri in alimente
cu prilejul sarbatonlor si a obiceituilor legate de ele. Alimente date colindatonlor;
our& coplilor de Pasti, etc.
2 Datim, credinte i superstith in legatura ea alimentatia
a) Buns cuyunta Cum se aseazil la mesa? Care este local de onoare (pentrt.
eapul familiei, pentra mosafiri etc.). Olin se mviti la mesa? Cum se multumeste?
Uriri Cu paharul. Ce se intampla dad. nemereste cuieva peste un grup asezat la
mas. Oprehsti in timpul mesei (in vorbe, ca injuratunle, pornografia etc., in
imbrAcminte, ca palaria pe cap etc.; la arancarea de alimente, afara sail pe 3os).
Ce nu e permis si se fad. eu instrumentele de bucatarie?; b) Credinte in legatura
cu primal lapte (corasta) muls dela vaci sau bivolita. Credinte in legatura en
pamea (cruce pe pain% intepatul pinii, painea intoars etc ). Se true miimaliga ea
cutitul? Zile in care nu se pot manca sau face anumite mancarun (de pildi paine
vmerea); c) Vraji cu alimente sau ca instrumente de bucatne.
Limba. Se va inregistra toat terminologia k legatura ea alimentaria.
Se va observa dac ea este generala i statornica sett variaza dup.& grape. Ptrtuiderea
neologismelor deodat ea pitrunderea alimentelor orasenesti. Name de ras si ex-
presii de batjocurii, ale anumitor alimente, operarn i stari fiziologice legate de ali-
mentarie setila, beat mort, facnt etc ).
Poyesti, versan, proverbe, legende etc. in iegatura eu alimentaria (man-
can i bautun) si ca mstrumentele de buciitarie

VII. Manifestari etico-juridice.

Imprumutnri de alimente Alimente care nu se imprnmuta.
Schimb de alimente.
Plata in natura: manca plitit in alimente, vama pentra macinarea graului,
pent a fabricarea rachiului, a uleialui etc.
Dad in alimente. Obhgatii fatii de preot la Boboteazi, la inmormantari

106

www.dacoromanica.ro
etc. Plata in alimente a copidor care trag clopotal in timp de furtunri, a parca-
rului, etc. Invoieli speciale.
Darari in alimente. l'entra a cAgtiga bunivointa funcponarilor (ouil, gini,
lapte). Darari pentrn copil (zattaricale etc).
Obiceiuri de ajutor ca alimente in caz de incendia, de moarte, etc.
Obicemri jundice alimentare (de pildil. aldimap1).

VIII. Manifestiri politice.

Interventia statului sau a diferitelor instit4ii pentru ajutorarea poptilatiei in
caz de foamete, peatru ridicarea standardului de vieat'a, pentru o nutritie mai ra-
tionali. etc.; efectele acestei politici.

E bine ea col putin fenomenele mai interesante in logatura cu

alimentatia sa fie cercetate statistic, pentru a stabili raspandirea si
frecventa lor. Astfel se poat,e intocmi statistica color care postesc din
sat, statistica fntnilor, statistica alimentatiei copiilor etc.
Pentru instrumente se vor face schite sau fotografii. Se vor foto-
grafia de asemenea diferitele operatii de pregatire, obiceiuri si ceremonii,
In masura in care pot fi infatisate pe aceasta cale.

Traian Herseni pi Witold Truszkowski

b. PLAN PENTRU CERCETARILE ANTROPOLOGICE

Dam numai cateva norme practice, de caro trebue sa tinem

neaparat seama la organizarea cereetarilor antropologice.
1. Etatea locuitorilor de mdsurat. In cercetarile noastre am ma-
surat peste tot locuitorii de ambo sexo: barbatii intre 25-50 de ani
si femeile intre 20-45 de ani. Aceasta, deosebire in fixarea limite-
lor da totusi loc la confuzii in populatia rural& De acoja este bine al
ramnem la aceleasi limite pentru populatia adulta 20-50 de ani. De-
viatia imprimata materialului de cresterea barbatilor tineri Orla catre
25 de ani i de involutia staturii femeilor dupa 45 de ani este hotarit
neglijabila. Populatia de ainbe sexe, dincoace de 20 si dincolo de 50 de
ani, nu mai intereseaza investigatiile antropologice tip. In schimb, co-
piii si btrnii pot face obiectul altor cercetari paralele, ea probleme
speciale, care pot fi totusi foarte utile. Exemple: antropometria co-
piilor ar contribui la stabilirea unui etalon national, care ne-ar fi
util in determinarea starii de nutritie sau gradului de desvoltare fi-
ziett. Antropologia batrnilor ne-ar preciza natura fenomenului de invo-

107

www.dacoromanica.ro
lutie, longevitatea in raport cu structura morfologicA 0 mai ales ca
rasa, perioada capacitAtii conceptionale la femei, considerate in ace-
leai raporturi, etc. Dec&t, trebue BA tinem seam& de unele greut64i.
Culoarea pttrului se determin& foarte greu din cauza incAruntirii. Intr'o
vArst& prea inaintat& se schimb& putin ti culoarea ir)sului. Pigmenta-
tia pArului la copii nu-i comparabil& cu a adultilor, iar diagnoza ra-
sial& este cu atAt mai nesigur& ca cfit e vorba de copii mai mici.
Subiectii a fie beiginapi. Be mAsoar& numai locuitorii bA0inaqi
de troj generatii. Cel putin bunicii BA fi locuit in sat, toat& vieata lor
sau o parte din ea. CercetAtorul trebue sA rAmAnA consecvent a,cestei
norme, chiar atunci &And e amenintat sA n'aib& numArul minim, fie
el e un sat mic fie pentruc& oamenii nu se prezint& la mgsurAtori.
Numeirul subiectilor de masurat. Se cerceteaz& cam 1/8-1/10
din totalul locuitorilor unui sat. Col putin 100 de bArbati i 100 de
femei de fiecare sat. Un cAtun sub 400 de suflete se las& de o parte,
deoarece nu no putem multumi in nici un caz cu un numAr mai mic
de 50 de persoane de fiecare sex.
Numcirul subiecOlor de fotografiat. In principiu se fotogra-
fiaz& intreaga populatie cercetatA. In practicA, lucrul atarn& de mij-
loacele materiale la indemana. Se fa,c 2 serii de fotografii: unele indi-
viduale, altele colective. In fotografiile individuale se ja numai capul ca
umerii. Pentru fotografiile individuale se vor intrebuinta filmo de
dimensiunea, 6x9, in trei norme: de fatA, prof'', 3/4 profil. In&I-
timea capului va fi de 3,5 cm. aproximativ. Se va recurge la aparatul
fotografic cu focarul suficient de mare, pentru ca apropierea de obiect
s& nu fie mai mare de 1,50 m. 0 fotografie luat& dela 75 cm. distant&
nu mai este antropologick deoarece apropierea deformeaztt. Fondul sit
asigure claritatea formelor. In dosul capului, la o distant& minim& de
60 cm. se wazA, o stof& cenu0e, gAlbue, sau albAstruie sau cenu0u-
verzuo sp&lAcit, de dimensiunile 150 x 100 mm. Pentru fotografiile
colective se intrebuintead, plci 9 x 12. Grupul variaz& intro 5-10
persoane. PutinAtatea mijloa,celor poate mttri grupul pAn& la 12 per-
soane. Peste acest numAr formele se disting cu greutate, afar& numai
(lac& unei creqteri a grupului ii corespunde o creqtere a p15,cii, dar
atunci, purtarea 1;ii mAnuirea unui aparat mare este anevoe pe Mug&
ridicarea cheltuelilor cu materialul. Mai bine se mAresc ulterior nega-
tivele 9 x 12. Fondul compact este indispensabil in once fel de fotografii.
Peste tot in fotografiile de persoane se evit& soarele. Pentru fotografia
ca lumin& artificial& se consult& (17) din Bibl, dela pag. 90.

108

www.dacoromanica.ro
 Pentru precizare, o mici socotealit. La un sat de 1000 de suflete, vom
msura cel puttin 100 de bitrbati si 100 de femei. Fotografii individuale vom
face pentru circa 20 de persoane. Cam 10 de fiecare sex. Cel putin o per-
soang de fiecare rug, tipic. Nnmiirul peliculelor variazit dela 40 la 60, dupli
cam riimitnem la 2 san /a 3 norme. Sant 5-8 rolfilme 6x9 pentra un sat
san mulociu. Cele 200 de persoane necesiti cam 20 de negative
circa 2 duzim de plei 9x12.
In ambele feluri de fotografii se noteaz numele subiectilor san se
recurge la un procedeu adecvat, pentrn a se identifica ulterior fiecare persoanii,
intr'un mod expedztiv. Un exempla: dupit ce a fost misurat, subiectul pri-
meste o tidul en nr-1 fiei lui. Numsrul fisei corespunde ca numrul peliculei
trecut intetin caet aflame pentrn notarea fotografidor luate. La fotografnle
colective se trece in caet nr-1 plcii i numerele fiselor antropologice in or-
dinea in care subiectii an fost fotografiati. iru1 I al numerelor de deasupra
reprezina rndul I al subiectilor stAnd in picioare. irul II corespunde rin-
dului II al subiectilor din fat asezati pe wawa. Cu aiutorul fotografilior se
poate usor controla preciziunea diagnozei ramie. Fotografia poate fi orichnd
confruntatit ea valorile somatometrice i ca insusirile descriptive.
0 mare parte din sugestiile privitoare la tehnica organizirii stint oarecum
standardizate i aplicate in toate cercetftrile antropologice. Asa stint de pildit foto-
grafila Profesorului Rainer (17). Cea mai mare parte din normele in discutie
le-am redat dupit Profesorul von Eickstedt (1). Abater'le noastre na sant asen-
hale. (Asa, von Eickstedt cerceteazift numai populatia masculinit).

SA ni se ierte multele amAnunte, dar exactitatea adunArii mate-

rialului Bi mai ales unitatea prezentArii lui, are oarecare importantA.
Fire* c5, Bunt multe norme de prevAzut pentru a se asigura lucrului
un ritm rapid, cu toatA crutarea pentru sAteni. Dar ne restrangem.
Asupra unui lucru tinem BA atragem atentia cercetAtorului: sA nu
oblige pe Wean sA aqtepte ore intregi ca o biatA vita. Trebue sA ne
ferim ca de foe de meteahna autohtond. Chiar atunci cand ne-am in-
talni cu reaua vointa sau s spunem chiar cu indolenta funora
dintre sAteni, suntem obligati a ne feri sA atatam ura, revolta sau
dispretul locuitorilor pentru cercetAtorii satelor noastre. Nici o grupA
cat do mica, nu trebue sA functioneze de capul ei, iar qeful ei sau
eventual conducAtorul echipei monografice este obligat BA intervinA
prompt Bi cu toatA energia ori unde ar fi nevoe pentru asigurarea or-
dinei i a omeniei. Acest imperativ trebue sA fie mai presus de once
considerente de colegialitate sau de spirit de corp. Sit nu se creadA cA
asemenea neorandueli nu se intampla acolo uncle lucreazA oamenii de
Btiinta. Incapacitatea congenitalit de organizare ja forme intristatoare
Bi o intalnim chiar i acolo unde nu ne aqteptAm. In lung Bi in latul
tArii, de jos pan& sus, cetAteanul roman este pus in situatia dureroasA
de-a aBtepta. Sunt tAri unde nimeni nu aBteaptA niciodatfi nicAeri Bi

10q

www.dacoromanica.ro
altelo in care toatA lumea aBteaptO totdeauna pretutindeni. Neoran-
duelile chiar mOrunta, pot amari inutil pe sAteni Bi din partea cer-
cetAtorilor suntem in drept BA cerem omenia Bi priceperea corespun-
zOtoare. Stim, in alte pArti se poate serie pe invitatia individual, ora
exact& cand locuitorul urmeazA a 'se prezenta. tiindu-se cat dureazA
mAsurarea unui individ, se poate uBor face impArtirea timpului. La
noi nu se poate. Dar se pot fixa grupo rezonabile pe numere de case,
pe strAzi, pe sectoare, pe sex, pe varste, pe initialele numelui, etc. SA
existe preocuparea serioasA de organizare minutioasA, modalitAtile se
vor gAsi uBor.

l'Ip. ANTROPOLOGICA

datd, de noi la Anexe e valabil& ca exempla Bi nu ca model. Regionalele,

vor putea primi fiBe dela C,entru pentru cea mai mare parte din stiintele
sociale. De dorit ar fi BA se procedeze la fel Bi cu antropologia. Se In-
lego cA, se va tine seama de o oarecare variatie a problemelor locale.
Dar greutatea cea mare va fi in diversitatea posibilitatilor subiective Bi
obiecthe ale Regionalelor. Am alcOtuit in aBa fel fiBa Regionalei Cluj,
In cat ea poate fi folosit, nu numai pentru determinarea structurii mor-
fologice, ci Bi pentru diagnoza rasialA. JumAtatea din stanga de pe p. 2 a
fiBei apartine in intregime diagnozei rasiale. Pentru determinarea struc-
turei morfologice e necesarA figa intreagA. Am lAsat de o parte tipul con-
stitutional ca pe o problem& mai apropiatA de medicin& decant de antro-
pologie. Tipul constitutional este totugi incadrat Btiintei noastre de
multi antropologi. Pentru Harrasser rasa Bi constitutia sunt cele
douti probleme principale, pe care antropologul le are sub ochi, and
cerceteazA o populatie" (18, p. 621). Dela inceput am renuntat la al
II-lea aspect morfologic. Asta pentrucA necesit, o intreagh serie de aso-
cien i Bi corelatii cu alte aspecto Bi probleme.
In aceiaBi categorie am lAsat tipul sexual, indicii pentru formele
corporale etc. Acolo unde se pun probleme speciale, echipa iqi va
putea elabora fiqa necesarA. Fiqa noastrA s'ar fi complicat Bi mai mult,
destul de incArcatA Bi aBa. E un adevAr banal, el o proa mare extindere
dOuneazA adancirii problemelor. Se intelege dela sine, cO, alti antro-
pologi pot ingloba Bi acest domeniu.
Diagnozei rasiale ii revine jumatatea din stanga de pe p. 2, plus
cele trei indice din dreapta sus. 0 explicatie amAnuntith a fipi e de
prisos. Continutul ei corespunde interesului Bi scopurilor urmArite de
mai multi ani. Observatorul ins& completeazA Bi mAsoar, ceea ce el

110

www.dacoromanica.ro
credo necesar. Maya se ocole0e mai wor trecandu-se peste unele ru-
brici socotite fara interes, decal invers, adaogandu-se ulterior de mana
unele rubrici necesare.
Pentru chestiunile din f4a de fata nelamurite in bropra (5) in-
dicam pentru cine s'ar preocupa de determinarea intuitiva a armoniei
fizice" articolul (7); pentru determinarea sanatatii ereditare (16). RA.-
mfinem datori sa publicara metodele schitate gata pentru deter-
minarea sanatatii fenotipice, a starii economice qi restul. Numero-
tarea este ordinea in care msuram mai comod caracterelo somatice.
Incepem cu cantarul 0 continuara cu antropometrul, panglica de otel,
compasul glisiera, i terminam cu tabelele pentru pigmentatie. Deter-
minant la urma caracterele descriptive.
Tipul constitutional intuit 11 precizam, Mind ca o linie segmentul
respectiv la mijloc: acela dintre As pentru astenic, At pentru atletic,
P pentru picnic. Pe langa aceste trei atribute, avem alte patru combi-
natii posibile ale acestora: As At cand prepondereaza aspectul
astenic asupra celui atletic. Insemnm taind cu o linie sageata de sus
la mijloc. Pentru tipul At As preponderenta aspectului atletic asu-
pra celui astenic taiem sageata de jos. La fel pentru tipurile AtP
i pentru PAt. Schema ce-am introdus inlesne0e ajutorului o notare
sigura 0 rapid& Am eliminat atributul leptosom" din sistemul kret-
schmerian, pe care 1-am redus la o clasificare trinara Prin asta reali-
tatea nu-i fortata. Dimpotriva. Este mai corespunzator realittii sit
avem doua extreme i un spatiu larg, mediu. Adaogind qi cele 4 clase
derivate din primele, avem un sistem de 7 clase, propriu sa ingadue o
expresie suficient de analitica a realitatii.
Spatiu liber dela p. 2 sus e rezervat pentru observatii. In unele
cazuri observatorul va voi sa deseneze profilul sau conturu/ fetii. Tot
acolo se poate fixa fotografia subiectului, and e cazul. Uneori intal-
nim un subiect ca un par de o structura sau culoare rara: gros sau
subtire, carliontat sau foarte cret (negroid), foarte blond sau albinotic.
(Experienta invata pe oricine, dar cu socoteala asta se pierde timp).
Cu un foarfec se taie o uvita de par, care se fixeaza expeditiv cu aju-
torul unui aparat din acelea de prins hartiile ca agrafe. Cu acela0 aparat
se fixeaza fotografia. Ambele instrumente trebue avute la indemna in
timpul masuratorilor. In spatiul de jos se trece restul indicelor pe care
observatorul va gasi ca cale sa le calculeze. Se trece scurt: 1 (va-
loarea indicelui). Se va intelege ca e vorba de 4 x100, adica de rapor-
2

111

www.dacoromanica.ro
tarea staturii sau taliei gezand la valoarea staturii.
Cartonul din care vor fi confectionate fi9ele va fi de o grosirne
potrivit: destul de tare 9i flexibil spre a se mnui u9or. (De ex.
63 x 95 = 100 kg. Carton alb velin). Pentru deosebire-a fi9elor pe sexe,
culoarea color pentru barbati ar putea fi albA, a celor pentru femei
verzue, g5,1bue sau albAstrue.
Am ocolit monotonia textului din fi95. nu din motive estetice.
Prin sublinierea diferit a termenilor am cautat sa ierarhizhm impor-
tanta caracterelor somatice i s inlesnim ajutatorului gAsirea lor rapidA.
In putinele noastre rfinduri am dat toate limuririle strict necesare
organizarii metodice a investigatiilor anfropologice qi a gtiintelor sub-
sumate. N'am ocolit unele avertizri. N'ar fi fost posibila repetarea
metodelor qi mai ales a problemelor pe care monografistul va avea
le cerceteze, dar am indicat la bibliografie (pag. 91) locul discutiei lor.
Aveni insffir9it nadejdea, ca fi9a antropologica va corespunde i prin
continutul i prin forma ei care ne apartine intreagi scopurilor
institutiei noastre.

Dr. I. Friccroartc

D. ANEXE

INSTRUCTIUNI

PENTRII COMPLETAREA FOII DE RECENSXMANT (F. l)

Formulartil numit foals, de recensamant" cuprinde trei pa* distincts si aflame:

Persoanele traind in gospodirie;

Locuinta (verso);

Exploatarea si date economice (verso).

Teat rnbrieele din acest formular vor trebui completate fr exceptie, dupa
declaratia exacta i pe cat eu putinta verificati a capului de familie. Nu se admite
nici o rubricii goala, linii4e i nici semnul de repet*e. Se va renunta In materie
de statistica la mentalitatea celui care se afla chiar pe teren i pentru care prea

112

www.dacoromanica.ro
multe lucran sant evidente" saa dela sme inteles". Se va serie deci totdeauna,
din noa eavantal de raspuns, sea se va specifica: nedeclaratrt san na are", dupi
cum este cazul. Formularele ru completate sunt fra, nici un folos.

A. Persoanele trind in gospodrie. In aceast parte (col. 1-17) se vor trece

toti membrii gospodanei care traesc i iau masa impreunk t'e ca sunt rude sau nu,
locuiesc obignuit in comuna, astfel cum se gsesc In nua fixati pentru recensmnt.
Nu se vor trece deci acei membri ai famihei c,are au plecat din cas" defimtiv san
pentru un timp mal indelungat, cum sunt copiu dati la gcoala in alt parte gi care
se intorc numai in vacante, mihtani sub arme, lucratorn in fabrici i atehere,
fetele maritate i eopm instuati, cei plecati ca serviton la altii sau in. orage, etc.
Se vor inserte ins in formular toti acei care loctnesc de fapt i de drept la gos-
podarlo In ziva numratoarei.
Prima persoan care se inscne in formular este capul gospodanei sau fa-
mihei, recunoscut ca atare de ceilalti membn Obiectiv, capul famihei se recu-
noagte (lupa faptul ea este proprietarul loctuntei, al pamantului exploatat san majo-
rititn muncegte acest pamnt gi conduce efectiv exploatarea. Ordinea de im-
portantil pentra determmarea capului de familie este: 1) propnetatea, 2) conducerea
exploatarn, 3) manca. Ceilalti membn ai gospodanei se definese exclusiv in raport
ca capa! famihei, gi se inscriu la rail& sotie, copn, rude, argati, altii; ara:tanda-se
lmurit in coloana (2) ntuatia in famihe", gradul de rudeme saa dependent fati
de cel timad. In coloanele (3) gi (4) se va serie nascut in locahtate", pentru toti
care se afl in aceasta situatie, sau locahtatea i iudetul pentru cei ven* din alt
parte gi stabiliti sub difente titlun (sotie, sot, argati, etc ) in sat gi gospodane.
Sexul fiecrei persoane se va insemna ea x in coloana (5) sau (6).
Varsta (7) va fi trecuta in ani imphn4i, adica, varsta pe care a implunt-o.
la ultima amversare a niei de nagtere Deci, o persona de 47 ani, 8 luni gi 16
zile se va nota 47". Copm sub un an se vor inscrie in saptmani gi km; astfei
un copil de 3 saptamam se va nota 3/52", lar altul de 5 luni, 3 saptamfini gi
6 zile se va nota 5/12". Toti copin care n'ait imphmt o saptamana se vor nota 0/52".
Originea etmca a locuitorului (8) saa neamul, este cea pe care o declara hber
locultorul, adica grupul etnic de care se sirate legat prin hmba, bien= i traditie.
Limba materna (9) este ces pe care locu/torul a Invtat-o dula pi rinti g1 o
vorbegte de prefennt.
Tott locuitorit care au alta limba materna decat cea romng, vor fi intrebati
daca' gtiu romnegte, lar raspansul va fi notat in coloana (10). Copin miel care nu
vorbesc inca, vor fi trecutt de limba materna, a mamei.
In coloana (11) se va trece confesiunea fiecariu locuitor: greco-ortodox, greco-
catohc, mozaic, reformat-calvm, luteran, mahometan, etc
La starea civila (12) se va arita daca loctutoral este casatont, necastorit,
vaduv, divortet, desprtit sau daca traegte in concubina]. Aceasta rubrica se complec-
teaza pentru toti copni (inelasiv
In pnvinta instructiei gcolare se va nota ca da" san nu" daca, gtie citi
gi serie (13), cate clase (saa am) are gi ce gcoali a urmat (14). Pentru copni ne-
vrstnici (pana la 7 ani) se va serie peste amindon coloanele (13) i (14)- na a
fost inca la gcoalii".
Profenunea va fi t'otea en o deosebiti atentie spre a deosebi intre profe-
munes principal, anume cea care II ia majantatea timpului gi aduce cea mai mare parte

113

www.dacoromanica.ro
de venit i ocupatule secundare, sau intreprindenle laturalnice, care completeaza vem-
terile locuitorului salt goliodariei. Nu este snficient sa se noteze la profesiunea principali
agriculto pe pmntul sae", m se va specifics dacii are pgmantul numai in arendi sau
china, sau dac este simple muncitor agncol cc bratele. Deasemenea, se va deosebi
intre agricultura prop= zis, i celelalte ocupatii in exploatarea so/ului viti-
culture, pomicultura, cresterea vitelor, etc., Un loctutor poate fa viticultor proprieter"
sau numai muncitor cu brate/e la via" celui chntAz. La cresterea ammalelor se ponte
intalni: un crescator de vate sea oi"; sau un bawl", un moban", un pazitor de
vite". In regnmile de munte se vor deosebi agricultorh" de leciatoru" din ex-
ploatnle forestiere i acestia de muncitoru cu bratele la padure". In cazul celor-
lalte profesium, se va preciza totdeaana daca este vorba despre un fierar patron,"
sau lucrgtor (calla) fierar" sau un ucenic fierar". Acelast lucre ca brutarii, ml-
celani, croitoni, cArciumard i ceilaltt negustori (se va serie ce fel de comer t fac)
etc., etc. Be va intreba i inscrie dad, un alt membru al gospodnei are o profesiune
caractenstica, sae ocupatie distincti de cea a capului de familie. Nu se va folosi pen-
tra femeile dm gospodande agricultorilor termenul de casnica", decat in cavil cAnd
se declarrt categoric ca femme respectiv an lucreail tp la amp.
Toate persoanele din gospodrle care ajut in chip sistematic pe capul
familiei sau pe en alt membru intr'o activitate vor fi socotiti ca ajetton i notati:
ajuti la ..." sau ajutii pe... (monde)... la ..." Se va insista asupra maned
copidor, specificruidu-se clad. hicreaza si ce anume. Deasemenea, se va avea in
vedere faptul ca la sate, mai totdeauma, un membru al familiei ajuttt la varizarile in
pravalie i deseon lucreaza alaturi de cape' familiei la vreo mesene Toate aceste
cazuri se vor izola i inscrie in formular. In sfarsit, cophi sau alti membrn ai fami-
hei care nut indepluiesc nici o manci efectivii (din prima staru economice, invah-
ditata, batriinetii sau oricare ate cauze) se vor nota nu lacreaza".
Ultima coloana observatiuni" (col. 17) se va folosi pentru a da once limn-
rire necesaril bunei intelegen a situatiei persoanelor in gospodrie i, in special, se
va arata daca exista vreun cetatean strain, deed. un membra prezint vreo
tate vizibil i mai ales cleat persoana care obisnuit trkste in gospodne dar in ma
numaratoarei a lipsit intimplator. In acest caz se va specifics in coloana (17) plecat
In ... pentru
B. Locuin'ta. Acest capitol cere cateva informatiuni sumare asupra locuintei,
intelegndu-se prin aceasta corpul principal de cladire in care locuesc membru
gospodarim.
La panctal 1 se va trece, In am, veclumea acestui corp principal de cldire.
Dacg vechamea declaratA nu este sigura se va pane alturi in paranteze, semnul?
adica- 45 ani (?).
La punctul 2 si 3 se va arata matenalul din care este construita locuinta
(piatra, caramida ars5, lemn, paienta, plmant, etc.) si din ce este facet acopensul
(tabli, agl, olane, sit/4 sindrilift, pale, stuf, coceni, etc.).
Deasemenea disci podeaua este de pamant hint, scanden, drama' sau
material si ce anume.
Punctul 5 pnveste incapenle in care este impartata cldirea c,are serveste drept
ltxtunt. Sub (a) se trece numarul total al incapenlor, indiferent de destmatia ion. In-
cluenle locuintei se vor deosebi in camere de loctut propnu =se (b) si cele ,care au o
alta destinatie, (d); dintre cele dintlia se va &flute s se stabileasa numand celor care

114

www.dacoromanica.ro
stint efectiv locuite de membrii gospodnei (c). Se stae a in majoritatea locunitelor sa-
testi se afl o camera pastrata pentra oaspeti. Deobicem aceasta camera nu este foloszta
de membrii fanuhm, care se string mai ales Larna intr'o incapere, sau In don. Ceea ce
intereseazil este 86 se afle i inscrie sub (b) numarul camerelor locuite efectiv
In peimanenta.
AceIasi lucru se Intiimpla i ca patruile (punctul 6), achcl paturi se gsesc
In odam de oaspeti dar na sant folosite de membrii famihei. Deci se va da odata
namrul total al paturilor (6 a) aflate in locumt, apoi sub (b) numttrul celor ce
simt afectiv foloszte pentru oditula loctutonlor. La punctul 6 c) se va inscrie num-
rul total al persoanelor care loculesc camerele trecute sub 6 b) i folosesc efective
paturile de sub 6 b).
In privinta laminatalui se va seat' dad.' foloseste gazul iampant, lamnarea,
opaitul sau eleetricitatea.
Deasemenea, la punctul 8, dad. locuinta este incilzit ea lemne, pae, coceni,
tezic sau alt combustibil.
Punctele 9, 10 si 11 privesc ahmentatia ca spa a gospodrim.
9. Provenienta apei de but (riu, isvor, badli sau stmbeie, flinting; 10. dad
fintina este proprie saa serveste mai multe gospod6ru; iar 11, materialal din care
este construita fintiina (/emn, piate, tuburi de ciment, sau simpll groapl in ptimint).
La punctul 12 se va specifica totdeauna dac locrunta are sau nu closet, din
ce este construit, dacii este asezat in Qua san afar sz in ce stare se afl.
In sfirsit, la punctul 13 vom seats numiiru/ acareturilor diverse pe care le
mai caprinde gospodiria celm recenzat. Prin slas", odae", trebuesc intelese con-
structule acute in earls de vatra satului si care servesc pentru stringerea
ci adapostirea vitelor in anume anotampari. Dad gospodria nu este 1nzestrata ca anal
din acareturile enumerate, se va serie nu are".
C. Exploatarea alte date economice.
Aceast. ultimii parte impartit. in XI capitole, are drept scop s dea o serie
de informatiani asupra exploatru trnesti i citeva aspecte de ordm eeonomic,
privind gospodaria. Se va limuri dela inceput stenilor ca nu se urmareste nici un
scop fiscal, fund vorba de o cercetare stuntificil, declaratia lor rminind strict con-
fidenfia16.
La capita/al I se vor culege date privind suprafafa de pmint pe care o folo-
seste gospodria. 1 si 2 privesc pmintal pe care sateanul 11 define ca un titlu de
proprietate precis. Punctele 3 si 4 privesc dimpotriv paminturile pe care steanul
le posed temporar, fie prin luare in arendi saa dijma, fie prin bunAvointa a/taia
care 11 tolereazil.
Pentra pmantul aflat in proprietatea lui, not5.m numrul parcelelor, ca sa
ne putem da seams de gradul de firmitare a propriettu lui.
La capitolal II, se vor culege date ca privire la modal curo) a fost folosit,terenul
(Cu cel fel de culturi) in anal expuat in momentul anchetei.
Pentru toate categonile de terenuri ce se vor specifica in acest capitol, ea si
In cel anterior, se va da saprafata in hectare si metri patrati, transformndu-se automat
eventualele umtilti de masura locale, precum productia total obtanuta in timpul
anulai, care se va trece In kgr.
In eazul cind anumite plante (fasole, cartofi, etc ) nu au fost cultivate separat,
constitumd culturi pure, ci au fost cultivate mtercalat prmtre alte culturi (porumb de
pild), atunci ele vor apare numai la productie, in coloana suprafata" scriindu-se

415

www.dacoromanica.ro
cuvintal interealat". Daca insa de exempla cartofii au fost cultivati qi separat si
printre porumb, atunci in coloana respectiva se va trece suprafata caltivatil separat
In hectare si metri (de 1)110, 0.2500), Lar sub aceasti cifri, cuvintul intercalat". Pro-
ductia se va trece deosebit pentru cultunIe separate gi cele intercalate.
Prin legummoase se inteleg urmatoarele plante fasole, mazare, unte, bob,
lupin, etc.., etc.
Textilele aunt: in, cinepa, bumbac. IIIewase": rapita, floarea soare/ui, in
(cultivat numai pentru simint), cinep (cultivati numai pentru
Plante de nutre: borceag, lucerna, trifm, mei, sfecra de nutre, sorg de
autret (mlituri).
Alte caftan agricole": tutun, deal de zahar, soia, hrisca, etc.
Totelul obtinut la capitolul II trebue si corespunda ea Total general in folo-
suiti." (cap. I).
Se atrage atentia asupra punctud II. 11, nude se va inscrie pamintul arabil,
necultivat in timpul anultu expirat (cum ar fi ogoarele lsate pentru odihna), precum
gi asupra punctului II. 17, unde se va trece suprafata totala a terenunlor
Labile (ripe, atrium, mlastmi, etc.) fund impropru oricirei culturi.
Capitolul III cuprinde mventarul mort (unelte qi masuu) qi ammalele aflate
In gospodrie. Prin seminatoare", secertoare", se va intelege: magini de semnat
gi masini de secerat.
Daca in gospodine mai sunt qi alte masmi nespecificate in formular, se vor
trece in locurde
Capitolul III b) cuprinde animalele aflatoare in gospodarie. Pentra fiecare
din categorhle previzute, se va da numrul capetelor sau buciltdor
Capitolul C. IV, punctele 1-5, va_cauta sA stabileasci daca in gospodarie exista
ql nnele exploatiri anexe, in afara de exploatarea agricoli propriu nsA. Pentru acestea
se va da numand sau productia conform specificardor din formular Dac asemenea
exploatari nu exista, se va acre nu are".
Capitotul V. urmreste inregistrarea tuturor vemturilor intrate sub forma de
bani in gospodane, &gal provementa ion; lar
Capitolul VI. calla si stabileasci tot ce s'a plitit, tot cu bani in timp ,de
un an. Desi nu este vorba de intocmirea anal buget, aceste doult capitole sunt
laborioase tqi se cere o deosebit atentie din partea anchetatoruhu.
Cu scopal de a se face o mvestigatie semana asupra tendintki de capitalizare
eventuales cmtnii in medial rural, se va intreba si trece /a capitolul C VII, Bulimia
depuse la bnci sau la C. E. C.; bami luai sau dati eu impramut la alti steni, astfel
cura se prezinti situatia la data anchetei, piecum qi dobinnle incasate in cursul
lin expirat.
Capitolele C. VIII. fp. C. IX, pnvesc respectiv, mueca efectuat de membrii
gospodriei la aIii precum qi cea indepfinita de lucratoru strand In gospodaria cer-
cetat. i inteun caz si in altul se va nota numirul total al persoanelor, ,precum si
totalul zilelor lucrate.
Deasemenea, in cazul cind vreun membru al gospodriei are o tab: ocupagie
dect agricultura, sau pe lingii agricultura mai activeaz si in alte categoni, de pro-
fesmni, cure ar fi mesenile (eismane, croitone, cojocarie, fierine, notarle, etc.), in
comer (circiumi, Meanie, etc.), sau in cazul ci. gospoda'ria mai dispune de unele
tntreprinderi anexe (mori, pese, joaglire, vannte, alambicuri, etc.) se va mentiona
faptul la capitolul C. X.

116

www.dacoromanica.ro
 In sfarsit la punctul C. XI, se va specifica daca vreunnl din membrii gos-
podarle' participa la vre-o asociatie; in primul rind la vre-o cooperativa de pro-
ductie sau consum; la vre-o exploatare colectiva (moar, pagar, treeritoare, varnite,
etc.). In toate aceste cazuri se va arata felul asociatiei, in ce conditium eventuale de
folosint sau en ce drepturi de participare (numarul partilor sociale i valoarea lor
totala) in cazul cooperativelor de productie, de desfacere san consnm.
Odata formularul completat la toate intrebarile, in clupul aratat mai sus, va fi
semnat, dataL i predat sefultu de echip, care este obligat a verifica daca ac,est ifor-
mular a fost intocmit conform instructimulor de fat, Deasemenea, el este obli-
gat a efectua personal din nou un ntunr de 10 anchete, in tot ataca gospodarii
luate la intiimplare, confruntnd rezultatele cu cele obtannte de recensori, spre a se
convinge cA lucrarea data in seama sa prezinta toate garantule de exactitate nece.sare.

117

www.dacoromanica.ro
 ....,

ell's I
I [ 1

1111:' 1
i 1

;
I 1 i
i
_

I I
i
' 2

es..
a
11a = /11 1 1

ji
,,....,..,....
1 1 i I I 1

as op a 1 i
i

o
i
A , i 1
g E +

i
I
,
I I
1 e I
t
t,,
1 I i 1 I 1

1 1 ' 1 i
,
5
i> I

! I 1 1 , :

i.

i
x .
. 1 : I 1 1

1 3

- I 1 I
. i
1 l 1
2

2 2
i 1

8 E i 1 i o 1 : I i

t
i : 1 ,

I 1

as 1

I I i
-; : I i t 1 I 4 ! I i i

7.s5z I '
i I i
i
1 i 3, I 1

2 11-' 1 1 I i I 1 1 I I I I I

1.18

www.dacoromanica.ro
 ..o.
1
.c
O. 01
1
V
b A i
E C
.0 i
Ots
1.1
e i
j. 1 a
6'

oa
11 li.21
4J io
.9 01
..,
:,,-, i
d
s
I? e

-.
E
o
..
1 .." au.
1
oI
3o .V-s.
...
h. S.

1 '.9,
g 1 7. e ''2 e II; ee .11'5 01
j .3
1 B.12.1....as ., , El ,4o .1 @S
...2..,
5 .5 ] . . 1 t 3 _v. .9 I 2 .5 o 1 v 0 i -g. C .a.2 il. ., . . C. 0 5:
ag-d 85 'isii:.`i-; 4 1: Io . 541-0g-mt,-1-9.
a 2 M i ''
1.
0 1
.0 :9 -a -e .6
--a :e 7.2 L?
,- 1.:, S.
o
0 o. e. S. T. . a t '23
.4 4 .44>&144. 4.A 4e:> ..q

3
' iiIi III
so .t
.2
O
O a

5
E 1s . i.7.
,.., E
.2
1 i SI z
E B. 4 E 3 I .a 1.-
O
4 O .21322fi
.0
T.
1 1 '21 4 2
El E
1
...
E .1. .3
0>
.....
.
2% 4 1
I:
2

i i 3 .. i
o ..

a a 4 4Lill's
e. ..
7. 3 Pil o.
..: 44aa- ::: : o
4 4
O.
A
a4A

la Ik X
SA ,g4
,S,
I
o. -3 2 1
P,
2.
..
.2 SA I-
65 i ..:. a 0
O "10 2
b u9.
.4 O 01 il, t.
v=4
n -z.
:iacti 14:4
13 z
'''
....0 O
0. il:
1,
p 1 0 _ .d

791
.5
iE- ..-.....
la;
E
.E.
.. -
7
Y.
'2
' i 12ef
e li 12 ..t.' e i 1'1 14 l a
ZIS...e -4. 1 A -.70 E
a _,tli
,' 1 g -Eo
8 Ad
A4
3
g
32
44 -49PAsa
el 4 4. 4 e: 03 4 a 4 14 A 4 a .. r 11
.-1 el
44.. 44611.--15gAz-

I1
24.21:ii.svi
1 1 ElvA - i- 2 o .2 a "E.

2 4 i
..
e
a ve 6:1 a.
.1"....0 E4.3.s.g.fil osit1&..9. i 4
s1151.11,Eszii '''' 8
.11 o T
7.
& '3
4
1:15'1 s-utim I... ja,8 4 o
E.

11
?. '
ev.
T
'11..1 1-11'-
iFolalAdt.34
Blela
u.o.27....a.r.svalr.14 A g3.zd.i 4 P < lb
..:. AA4A 4 el. 4.,:.,:,, ..;
-.

419

www.dacoromanica.ro
 Judeful
Plaso

FORMULAR DE ANCHETA MEDICO-SOCIALA

Satul
FORMULARUL SE VA COMPLETA
ICITET $1 Cu CERNEALA) Str Nr.
A. - FAMILIA
1) Numele si pronumele capului de famine - - --- 2) Sexul
3) Waste _ 4) Stereo myna .... _ Anul c6s6tonee 5) Relogia
61 Neamul 71 Stunts' de carte _.____ 8) Profesiunea
9) Stereo motenala _ 101 Nr copular in
note masc fem _ 11) Nr copular marts _ MOSC . fem
Tab I Membne osospodo5rom (ndus, capul familia,)

PRrINUMEI e
Inumele d
1
3
p
......
In romille
lonirreedeonti7tZtMare.
ntirtn..nt..
A feetlunl presento Oe n ut rl I lo
tip nonstituttonal
e e O f et

-- -------. - - - - ... ....----- -..- - -- .-..---..

2 -__- _ -_.. -
_ _.. __
4 _ ._ _ . -. ---_ ._. .------- --- -----
. -------- ------ - -

7 _.._ . - __ __ - _ ---- _ ... .. _..--_--

. .. . _ ...... -.._...--- - -. -- ---- - --. -------.
9 _ .._ _.
10 .--_ --- ___. _. . - . -_- _____ _
-
_

11 _ ---.-.---__.
12 .- - . - .

131 Observalluni medico-socials CISUPOS meminilas gosped6riai ti Yie16 de famine .

- LOCU1NTA
14) Anal constructiei _ 15) Matedalul de imamate, pareti ---..--- . ---.---
acoperos podea _ .. 161 Numrul comercio, u toial
de locuit 0116 destunatie __ 17) Camerae de leant t camera ii cuboi
14r ferestrefor Nr pots/Mar Nr celos cod dorm obicinuit in ea
camera II, cuba) Nr ferestrelat _ Nr. petunias _ Nr color cad dorm
obis/null in ea --- camera 1111 cubaI . _ Nr. ferestrelor . _ Nr. paturslor _

Nr. celar cad dorm obianuil In ea 18) Cu se sit* luminates case _. .

19) Cu ce este Malaita _________ 20) de unde se alimenteax8 cu crab _

constructoa fantanei - 21) Are closet _ constructio si stereo lui .
22) Observatouni awns confortului, aware hipienoi corporals so famoluale, asupra bucatriet, etc. ( t ual schit6 la
scares o posPodeormi si locuratei).

120
www.dacoromanica.ro
 C. - EXPLOATAREA FAMILIAL.%
23) Mutant proprlu (in hectare)a total Odors Pawl Wa(e
pomi fructlferi (liven) -- ail gradinarie - _ Punta;
agricultura . alta destinalie 24) Mutant in orenda sau coma
suprofata ... deslinabe (Wul culturii u intInderea)
- -
Tab II 25) Culturi, productie d consum in cursul anutui precedent
Plante Incluntriale Alta culluri
2
CULTURI. PRODUCTIE. .. .. ia. 1
e - e .4
2 ir. I
e
7.1,
eE
; z
: 2
5
i
COMMIE (ANDAL)
I.'. 8 I It 8 0. 6 3 3= ; 1 ...s
2

e a f b I J k I n.

Suprofalo cultivata (ha) __ __ __ _ _ _

Produclia total& (kgr ) __ _ _ _ _. - .. .

Oprit pentru samanta (kgr ) ._ _ _ ___ . _
Vandut sou schunbot (kgr ) - _ - _ _ __ ___ __ _ .. ___
Consumot de animal. (kgr.)_ _ _ _ _ . ___
_
Consumot de lucratori (kgr)_
Cons. hrona familial (kgr )
Reserve (stokl kgr._____
_
- --
-- _ _
__ .

Alta dustman" Wilma. eld . - _

26) Animate, a) boi__ b volt vad lbavolde _____ din co e co tapie
tineret b) cavoline _ ; c) porci d) oi (copre) ; a) pasaria
gaunt rota
D) Produclia immolator. Laid de lapte___ Kgr branza. Kgr. unt Felul, numarul si
cantilatea de carne produsa prin Mena animalelor si pasarilor

_ Kgr. untura Kgr lan6

lob Ill D - 28) Munca depusa In cursul anului precedent in gospodarie, sau cu plata n sale)
IX t Alto muncl
'A rg a :4
PERSOANELL
CAEll AU LUORAT it : t ii
I l k 1 so a
Mamba' gospodariel

3
2 - -- - - -- .- - -
__ __ _
-
"
. --
4
_ S _ _ _ _ . -
.- -. ---
6
7
8
, -- .

__ _
-
__
.

-
--
_
--
amen' din fora _ . _ ___ __ _ ___ ..

29) Obervadunt asupra condidunilor de munca, asupro ri mului, mundi tumuli si copl lor in gospodarie II la camp. durala
(in oral o zilei de lucru dupa felul muncii. &daisies pana la locurile de cultural etc. S* ye arata deasemeni daca mamba'
familiei au munclt (cine ti cal) in afara gospodarieL co pinta sou all mho --

www.dacoromanica.ro
 E - ALIMENTATIE
Tab IV. 30) Consumid anual de alimente pentru amen;
Nr TE" AL1YENTELOR, Km. Nr PELUL ALIMENTELOR Kg, Nr FELUL ALINENTELOR 1Car
e J. e t e

ALIMENTE DE ALIMENTE DE LEGUME

1
ORIGINE ANIMAL).
Carne de vaca
2 Carne de vital --
26 Grau
ORIGINE VEGETALA

27 Secar .
. -- 52 Favila
53 Mazare.
Uscate

__ _ --
3 Carne de ocie [copra) - 20 Porumb ._ - 54 Liste____ _ _ __ .....
4 Carne de itera 29 Cartofi - .. __ - 55 Bob
Proaspete
Carne de posare t Mina (achizitionata

5 galesa .- -- - din rifara)

__ 57 Maz6re--
56 Fasole

a rata' 16" - --- 30 de grau _

31 de secara_
_-_.
__ 58 81'b -
--- -
7

8. _ ---- 32 de porumb

!raparme
.. ._

59 Salata
Zarzavaturi
_ _ _-._
Alta ~tul curi_r~ 60 Spanae. stir. lobada .,
33 mine 61 Castraveli (bucalt)_

- _ -.. 62 Ceapa
1

10 . - - -- 34 Macaroane, fideo _
11

Carne conservata
--- 35 Alta prepara,' fainease ___
Articola de bacante. .
63
64
65
Praz - - -
Ustural (bucal')
Doviecel (bucati)
- -
-

sple=_itai
Oraz -- -- ---- 66 Patlagele rail' , -
36
37 Unt de !eran (atri)
-

_ --- -

67 p6116gela vinos (bucati)

38 Cafea . .. -- 68 Morcovi (bucali) - - .
14 ------- 39 Cacao .- ---- - - ---- 69 Tetina (bucal()
15 -- --
16 Slanina ____
-
-----
40 Csos _ ._____ ...
41 MsIbla -- -
-- 70 Rialichi (bucal')
----
71 %ida (bucal') ___ _
17 Untura ..- . . - -- 42 Otet - - -- -- - -- -- 72 Ardei (bucal') _....-

--- - - --
18 Seu _ __. 43 Zahar . - - ---- - -- 73 Vana (dulce) buc.....- __
__
19 Lapte _
20 Unt_.
21 Brama
_

_ _____,__ _
- ----
_ 44 _

45
46
-- n 74 Varia (acral buc-___ _ .....

76
22 Oua (numar1
Fructs BAUTURI (hin)
Alta alimente de 47 Clremprune,elc (drupa) 77 s'ere__
origine armilla 48 Mere. Pare --- _ 78 %hit_
- 49 Struguri __ - 79 Racha,. fuma _____ _
24 _ __ 50 Nuci, alune 80 Ucheururi
25 ___ _ ____ . _ . . __ 51 Alte fructe _ _- 81 Alta bauturi tapanca. . ___
NOT& te acata tablee se yor trece en enteaptIonali atentle doy& revani I vi verificar,. steattiet teste aDinentele me...te in e...al
tinta un leal mana aradas. In wasdiadarlettl eu son compara. Consuasul de ver nieva fl dat te natura nu In Clint In achina, taonsersa
Dan. DI/ se va m'Ala Lkt anual... pierda Ve aria maelnat el cerasta peltre grata. ..ara literams clit se pierde II la curatIt pentru cartilla
leaunt, etc In casal citad In tlelpul anula' anal din ineadirit Camilla' a. ale at tau enit vrentelel alta definiste din Un/ gaspodkria se va
acata (II/ maneta nexul vareta I durat .0.entet i au eederei) De asedneasa daca tnenter11 familiai su lucrat la sitien arana se va aaaaa cine
nuot el elle all A aaaaa ri date Informativa u. van da peno, anastatli antalatl temperar la manea campal/ti dual!! dat .1 hrana
31) Observaliuni asupra consumului anual de alimente in gospodarie (vezi nota precedenta si anca alta informaliuni
suplimentare neassare une bune intelegeri (daca se line POrCi. Vita sau Pasad, cum se prepara sou conserv; informold
asupra higienli alimentare sic)

122

www.dacoromanica.ro
 Obsereattuni (311 urmare -- .

-------- - - _ -
F 0DINNA. HIGIENA
32) Care este ritmul ti durata de odihnii in timpul zilei si variatiile in rapan t cu anotimpul ti munca depusit. . .

-
-
Orele de somn &spa anotImpt distractiuni (timP ti Fel) . .... .

- -- ----_-_-- -V --Y.- _ --- ----- -------- -..

In ce condltiuni de confort ;I aglomerare se doarme

--

33) Convietuirea Cu ammalele

Fac membrii gospodariei bu corporate. c8nd ti cum . _ _

. . . _ .. _ _____ _ , ___consumul total de stsun al families (Kgr.) _ .

Cara este imbracmintea ti incltamintea dupa sex. Wimp, munc6 _ _

----- _ __ _
---
Cand se prImenesc

GOBSERVATIUNI GENERALE

-
_
(se continua pe pagina urmtoare)

1.23

www.dacoromanica.ro
 Observatiuni (Inmate:

5emn6lura ancheiatorului . VI:a mediculul

Dots

124

www.dacoromanica.ro
 INSTRUCTIUNI PENTRU COMPLECTAREA FORMULARULUI I.
Fonnularul I se completean o singer/ dui pentru o coma
dine it are elrept @cop de face o dennere sumara (armies&
lemma. et exploataru &genie prune et o Cnreenstrare corn
plea pa exacta Itmentrmet p &canape en ta gopodure
po anul precedent euprenend un crclu complet de menu gro-
col, ache& don luhe 1937 es pani en luhe 1938 Completare.
formularuhe ee va lace de o mingar/ persoan& (medruntat sau
set echrprer) care va lent clear en gospodina pentru are me
Intoemeete formularul et caer tete. lua toate g hile es datele
inserose si corespundi ratline cull...retied er eeeee met con
tease &supra declarapuntlor primer. pine la cipl eeeee careen
ent emu maxenum de euntotate
La tempi fennel...let se ye one sawn de unnitoarele
inetrucpunts
A Farntita Intrebionle 1-9 proven pe carrel families
birbat sao femme Le profenune, pentru agncultors se va ulte
dea este ntha deepee un agricultor Pe 1.7.1PIPI .3% d..i nato
dame, eau avendag, eau daca este mamal menace marmot utter.
me paired. In cant and goepodina aleasi nte en anal
rename eau neguetor se va specs/ma felul meanest nu comer
tuba pe eare ii eueruti.
Stern maternal: va fi defmal pnn f buni, bun, realmse
asure. dual opinia ermeitentlor. completat& mal ea endocarea
propnetartlor agneole it venoml morloctu nu! La numinal
copular (in nett pe mortt) se To. !meets, autumns numi cope
earl don aslanta pentru care se ele marl /a intrebarea
mini nu vor teen in surreal/ cope anal dentro eventueli
ne antenna In tabloul I (1ntrebarea 12) se vow tren
tort meatball ehreert u fermatas (te cl aunt rude lee at aunt
impla unit eats sermon permanent& in gospodin Sr va
inertr intfit capei female, aeon sop. cope rudele es la urrni
arrgate Cope plecair are female pentru nude. po n asitone
eau dm alte eeeee nu vor fs inrepetratt Cuaitetuvente tabloul
vs cuprtnde exclusev pe ant membru a. goepodArser tanta lo-
cue emprouna in uncut nutter precedeet Dun Iv ifluiss
(938)
Semi se va note mata pentru Wheat nu Ism pentru (ences
Veleta se va Ireon in ant implanat pentru con, sub 1 an in
lent. aritandu se complet 3 Jun 7 lene mg &nape in lama
he se va nabob intotdeauna in rapare ete capei fustian fall
de care eclair, membn pot fe mate (sea), ha. lea nora, tail,
mama argat etc In col f se vor tubea antandentele pato
loge ier,atecr , alele shaman heredotare sau Inf..
meters In col secar true, dear este null, afeepuntle pre
xente cart au lost deagnostocate In &term menbrs at lamina
Stares de mantle se va althea peen I bun bun mutton!,
rea tar need eonststuttonal pnn mul den cele 4 upan eunos
cate revenuer muscular. &gen., cerebral precum pi hpunle
mute
La punctul 13 (obeervartuns meeheo-souale) se vor da once
alto Inman supdanentare &supra locuttonlor Inserter in tabloul
I, isapectai amend coloanele f. g
13 Lenten In pretence matenalulut de commune al maal
m va mite du& en. Until des pista. ciamali (era newel).
else truncheura de lemn. elan parent& chaplet. etc. Aeopengul
pone h de table, reg16. olang pandnli pate. nut. etc. Cancer&
Merman pot ave. dtfente animate Cale can serene pi pen-
t. loctut, sau nuance pentru lomet. vor h considerate manta
arittendu-se pentra beam elementele eenste In formular adra
culseptl camera, numarul ferestrelor, numirul patentar es eu-
reka! reembnlor femalet can dorm obruntat In ama crunerL
Sr va inregestra apee daa locum'a este lumenati ci. via nu
eleetricatate, dui cate ful/asti ea lemn, pare, tone, eau alt
combustibil
La alonentapit co apg, an era arita darA apse de biut proven
din linters& (arlande se constructer) din gropt in (Amin
amena.. (buells punt. etc ) din avoare pa nocun, eau
den rsu In stient an va rumena dui locum& ere ata au
closet den ea este comment precut pa starea in caro no gi eeeee
Informapentle pnvatoare la touter& poi h comet pnntr o
acheri in plan onrontal aunar dar cornea la nark goa
podinee se !onlinere in apeuel. eu ritarea impirone Pe
came destenatea lar premn se s deplete.a de le.
manta acaretunlor in gospodine
C. Realest... {emboli Ann mopctol Inane complent
ea o denebei mangle. nre mutare once cursi de denatu-
re. a reshape 'elude-se street helm. de Quezon'e de cal
turd productee le consummate hxate de formular Cu mile apa
renta compleurtate caprtolulut, o aneheti hone condusi p ten
ttnuu controla h va abuts se 'impend& la toate ontrebenle
i olere date Informateve performs valabde aria Impel e %Wes
mecansemul mum eimplu in Itnele sale g le, ale auploatint
fanaltale Winner. care are un ntm es a nonolope prase..
baba Cenee Interesean la aces, capitel este producee agn
col/ pe ansmali p. In demob. 'area/unarm. exact/ utteolelor
eeeee mate
Preenim spot a in colonele q, r eg a ale tabloulus II se vor
tren dear sato cant. as aile cultun deal cele previaute in ta
Rou
www.dacoromanica.ro
D Munn dents: jut cursul &nuke vs cuprende Wrenss
persoadir de amp manual rntre 1 lobe 1937 p 30 lunte 1938
In rahloul Ill se va poregestra intrem actontate pe categorts
de mueva tuturor membrolor goepodarom cart au !ecru Mee
tic redden.nl dui retina lor fort depun in exploatarea
pro pne ur 'urn on It6 parte contra plata win 11 regun
cre I ene so connotern exact cantetate de
nonce expnmata in elle pe care au duns o member ItosPo
&trier Pe Inn numirel de rile lecrue cage absolut neceear
a se mentr la observe/rum (29) durata malocre une.
:de I aaaaa one pentru bean ....gone de menu earner eo
condttountle in care Geniea aunt ondeplonite
Dui euploatarea uncoil farcultali prm intanderea aau
Iona bratelor de muna fost nevotti el angureee lucraton
striate es va men. In tabloul III numarul total al acestora
s numarul de cele pe aaaaa ore de muna luerate in gospodarre
Ob nude (29) vor complete err anformatture generale eh
'ante!e aspecta ale menut in gospodana aaaaaa us,/
E. Ahrnantats In tabloul IV se v. innatera toste al,
mentala aaaaa mate rumen Inane onnenslor in cursed emir an
intreg Penoada cupnnai va to acelap ca pentru munctle agro
cote admit dela I lobe 1937 la 30 (unte 19313 pt se vor tnen
mum slat alenentele prunern produse in gerepoebine, at 11
cele ab out. dan atar pren cumparare schtmb sn natura eau
pnn tuna element/ in elan gospodarset
Sc va precede in pnmul rind la Mobile.a exacti a produ
dor altmentare obpnute er consume. In goapodane. portend
del. produrma totala a exploatam Winnti ate mu. es. Y.,
acade anolut toate cannattle tare au prima o alta deem...toe
deeat en &centre hrana proem. ata (umber ;tend mana de
angora!e enum aaaaa en tabloul II Atheolele dementare pot It
de orlon& enema'a nu vegetaJi cae macorstatea loe proven den
inapt gospodana ph La &nun se vor adauga toata
ahmentele achintoonate den afar/ intr un chsp eau altul Tot-
deauna intrebarea pnerroare la un anon' ailment. ',enure
erne,: pusi erratum pi nu global Nu en va intrebs. de paid.
Cat& came de vaa a connmet rn gonna:line rn morsel arm-
let expo./ Rispungul preen va h fan indent i I. in.
trucit aneurnerea nu ponte h obtenuti dear o dati Se v in
troaba lesa daub se cap pone crone. pi Ingrsat? A chist porc
de Cauun nu in curet.' armlet ce gramme ant cite chile
rame de unturi p. Menu. nos, ce a find cu camea and fl
CUM eonsunlatuli La fel on va procede eu men berbees am,
alt. vac Se va intrebe dear cccccc i plain ce fel pa at, ene-
ma, le vindut nu neat, cite a twat put eau Inman marn
ea greutate are tn malentu un per gisni sau alti paean ti
tata (ventrand declarar...) etc etc Pentru complete mica
mapasen. retrain. in sitarist daci a eurnpirat carne in ennui
anulua de unde tu te prole& (la eirinitorl, prentee muneir, and
a lost he tits ora, etc ) cat plat.t, co fel de ccccc cum-
pint st ate &flume Tone coate stetreban su drept stop de
men:areaa mecum annulate, dindu-t putsma el aspundi
nnt la tntrebinle pun
Exemplul dat pentru coneurnatta de cane poste R token
(cat reoehheinle de qgoare) pentru encaro dm rtseolele ala
reentere enumirate an tabloul IV, caen poste h completar de
altfel dela ca, dun/ Datum alunentulut comment.
Ftlepunaunle pnmate sa vor ccccc mna pe un bloc-note. el
ultenor... vor etabils p, manna. In tablou cantstiple obranute
peen interne,s O atenrae deorolciti trebue data ccccc moans
de tarni goepodinez tu &lento amnia &lament.. (earnna
tun. legume mermen. Inane, etc )
Canna/010 de elemente non h crew. In nickel In lalograme.
hin nu heath dual nature imam. nine.'
Odul tabloul IV eompletat ca tut. Annie'e consulate.
anchetatorul rate runt es notere once Ate InforniellUnt eupli
mentare apabile de educe limunn prepense de ordin cals
taten agents out olulus altmentersee p barrener ahmentare in
steePodine Poate este none., sa preventm er anchetator a o
re amp. anumstor capetole este d ccccc aaaaaaa pr tot.
dearera bete vented score edam. maxanum de meatus in
declarant p tmegtatrare
F Anne. Tdatnei es legless. ma/settle 32-37 pan amen
de intreInn la care premnunea pr cabmen rispunsulus depsndo
exclustv de pereprenutatea, mantel da ob pe pi inderne
urea anchetatorulut antel teca t nu Isom innate anpra lar
felul In care aunt formulate rind Intimations garment. &supra
seeped.
G. Inefirpt Is Observaltuns generals enehetatorul one la
bar da once seformagrum pa care le credo necenre pentru,
completarea calstatovi Unapt.er gospodines in ansamblel et
sau la encore din capirolele tratate maim& pe caen forma
land I inceara al o preenexe inaJ melt in orehne untatanvi
Toate formularele completate vor purta eemnitura encheta
torulur et van meelaculus camel timbal riepanaton de exacts.
tales alelen cupreue in formular
125
 Judelul _ _

Satul
Str.

FOAIE DE ALIMENTATIE
pe ziva de . . luna ... anul
Numele ;1 pronumele capulut de famine
Nr. formularului de ancheta
Consumatia alma, '1 actwitatea depusa In gospodarie
4 rerl..11.1. CM au consul:nut betas
1 ;z Ia
1.1

1 FELIIL ALIMENTELOR PranumO 5 IIIINCA INDEPLIN1T1

CONSUMATE lotrotru NrAlul nul 7.
i> el DURATA El
...sa t si vs.rgatma 5
Z 41

to e d t h I J

1 - ......-................-- ---... _ _.
2 _ 2 -.
3 . _ .
4
5 -
__ . . _.. ---------
7 - _
8 -- _ 8 ______________ _ - -----------
9 9......... . ._ -.
10 .- 10 --- -- --- - ---
11 ____ 11 _ ___. .. -.__ ._ --...
12 _ 12 -
13

____
13 .__ .. ... ._
14 . 14 -- .

15 _._ _ __-... ... 15 - - - -

-
16 - -- --- .- .. - 16 - _. - --
17 _ __ __ __ 17 __. _ _
18 ... .. 18 - .
19 . __ 19 . _ _
20 _ ..-- - - ---- - -- --- - " _ -
1) Caldatea olimentelor consumate

5) Felul mancarunlor pregatite

61 Descrierea pregatiril mancard in general si al fiscarui fel in particula

1.26

www.dacoromanica.ro
7) Desctienta modului in cara au foil consumate alutranteie si durato lar s oasis de masa. cine si ce s'a mancat almoneda,
la amiaza. in timpul zilm, mara . _

) ConsideraPum supra hispenil enmadere (pregatire, consumarse)

9) AH. observalluni

INSTRUCTIUNI PENTRU COMPLECTAREA FORMULARULU1 II

Formula-ni 11 ..Foam de ahmentalle alma ' este un cumple Daca in eme conaderata so !nema In gempodine eau la cima
ment al pramulua formular, dar poate h intrebantat p mparat permane ame obrera h a dar vs minan, aran= *acate per'
In parad cm m va Inregestra temp de o siptimini toate ah- suene vor h trecute deasemenea fn tablou arfando-ea penan
mentele pamema (nepreparate eau bruta) cave es miga la pm- ele mana+ panul. vira.. Lela ea chateaa munas afectaste (col.
itere. miman. In huata a Se u incepe pan nutrieres me- h. ip .1)
mela capulua de lambe Ontrebue P numirubia formo- De &hiel ya pentra nrambro remake, ea va ;n'esteran p
larulua 1 de aneheti in cara au trama toste datele enformatsve sane in colean. j felul (prisa ~arara. costa etc.) mamen ma-
murar. gospodinee respeeteve pentru mul entreg cona el &rata *cestera in ore
In tablead de sub puncen! 3 ea va wats In chip oraet ei com- L. puncen' 4 *e n face obeenraiturn, mupra calttiat clima'
plet atit consumiste. alma cit a muncele erutaste de lineare telar can au sena la preparares minarla . la punctul 5 fetal
membru al famehee. sau de once ola pernean Prima ure mincinlor pregitate dan t'eme alimente (bu, de
hacrat in goapodine In coloana b en vor separa. almo- aorbi de mrmale de touni de
lut mate alementele p, artmolele alimentare (nu felunle de min. fnpturi de la cupt'or. etc ) la punctul 6 ea va salen
cre) can au fut folosete, In ano ureetati. pentru hrani spe- modul in tare fost preparat Retare fel de mineare. premio
aheindu-ae malato. de mima (totdeauna in lulograme et ce et olmervaieunt generale mupra pregona. Cat pnveete pumtele
anule achei fana de porumb kgr 1.450. carne de vaca kgr 7 333 13 intrebinle puse ancha ramunnel ame trebue dat
0 800 untar kgr 0,090 ate sau In luna !antele de vea letre La oboervpsons (9) se vor trece once Ilmonn suplamentare
2 500 aten letra 0.070 ete ) Cantinrea ge mi rrrrr ea prealabel& pe case enaetatorul le gimete neceaare puta, o mm buni p
tutuma. rtscolelor ahmentare mte absolut obligatorio a al) completi intelegere envestagapei
gurul maitu de abone date velada Once apreciare puso Oda aiptiminn inamati. cele 7 foo de aIsmentsce com.
mi& trebue inltUrati pletate ea venheate vor fi metedura te formulara! 1 de ancheta
Se atrage mantea &supra 'menino ci In gomm3ine pot ri medsco-sociali ni inaantate amedeat Fundaban um le ea con-
mine alimente dan tau precedenti In cazad cand au fost consu- trola pa arara
mado doua o, se va 'aromara la obaervapa felul sa untati- Fosa, de ahmentspe (formular 11) poate fi Islam& let separas.
pie consumate Dememenea data planea nu ae faca su se cuna In acule cae medien' cama va tnairuna una eau mas
piri In (encare ea se va nota citi tina (-talud pentru un multe persoane eabfacate. dantre aclamen sao premiaran, din-
cuptor de peana mu pentru malead preparat vs In ate ale do-le toate anstruetsunale neceeare pi eontrolind achantara& lor
mincat Fosara de alarnentaile alnic poste fi completati pentru on cara
Plantel ca amentele falcada ea u urceta munas depusi (amaba dan set la cere. in afana encima anehete. se inremarem
ace a in gomodane In mea stop se u trua. in eoloanela a alimentana p menea intr o &Enjut as Numirul total al fa'
e b Is I, pronuncie. eratul 53 vianta fiecaran membru al 'miro- andador cerratate va fi de munmurn 20 p se va completa obli-
dines vare malva. Inda rrrrr sub co form in goepodine gatorio ea penan alee categom maale mea profe le (fimo:-
la ami, fin azul ciad mimare. cebar can lucreasi la CiMO toman. meaenmi, locritora la padure etc.) deuit penen. agn-
ente ados de semi) Dual cae pluma de mas& au loas brava eulton In azul calor danta, se u epeafica mparaat la oboe"-
rece pentru tampul alee m va nota Jalad humea is camama. valiente merme. (amiba si venatul rralloens alme (pentna lonu-
dar mama atunet and acusa luan& nu a foet presida& den ton) lunar p anual pentru celelahe e/mema
alementele deja inregurate pentru !amaga lambe In cazad Fuele de ahrnentane intrumte in atare anchetelor medrae-
ciad un membru al &malea lucras late o goapodkne Pauta somete vor fi adunase de catre medacul edupel intr un Anear m-
mida a pninat pe lingi piada p hranl, aras perecen& se va cen- esana p inrantate a. memez. Fundapee
adora lipa p nu apere eub mea o fOrmi In talo% afea de Once formular trebue si poarte eemnitura onellellItorolus p
uzul and luat masa de dmuneat& sao de raer& casi, ciad loro mealeUbla eappel. ainbil rasparais/con de stachtstea p
pe va reanimara (aptal sa elimantele consumate). ..Orstatea anchetelor

427

www.dacoromanica.ro
 INSTIlVfUL DE CERCETARI SOC1ALE *redo, Prod. DA IUUU MOLDOVAN. FIN1
RL-GIONALA CLUJ
Soetlo ontr000logled

p.m.@ as bowls Ids)

OMOMMOMI.
Fl$A ANTROPOLOGICA
menmo0isa.61 on. 61.

ecoomllm me. save.. mo

Doto mown e Ewa Aslootno monuold drepladu. alinpado. Orabklmelnt.

Lo. moat Corn. Sod. Dift010041411111 D. SL Med. Dd.

Sfrada Ng. cod Foie monuold I. L slab3. 2. algal. 3 media. 4. puteralci. 5. V. penenucl.
Nomoul Rolloto Stone da notritla I L rea. 2r... 3. media. 4 boa 5 L bunL
Wm smoke gl clod obsoleted Musadoturo e 1 f. &Uhl, 2 alibi, 3. made. 4. puktoki. 5 f. puftnueL
Analfabd
Oran:roe I. f grosolanl, 2 prosolani. 2. more. 4 &Lead, 5 ( dermal/
flloaltossoI absent; 2 slab.% 3 meek, 4 latena, 5 f. irdensi.
Chnorolll
Armenia tided L f. &ammonia., 2. dig., 3. nodal. 4 mm.. 5 f Ana
Soros delld Cialoril oil.
&Mahout. 'mount.' t L ma. 2. te.a. 3. made. 4. Weal: 5. f boa
Cis. a . earl Coneubuni a oarL 5 f boa
fonollnul 1 f. tea. Z. te... 3. maw, 4. bun.%
Necishatit. DwortaL
Srarma I. f. rea, 2. na. 3 made. 4 bunk L Cbuni.
Ne Iroplor sl surortlor in Wood decedall Seolontotoo I. L ata, 12....koa, 3, Nedir, 4 buni. 5 f. bunL
N. monks In meota du.:14 Verso social& 1 I f cm 2. NA 3 mudo. 4 bunk 3 f bard.
Demo martnOlor la mom Tata Gradul ta armatl DecoraN

Changes neotorll DomjJl ua.o Nob. lob.

Canapes seraphim!. intoligonto. EtoNo eolneold CL

T/pul conalnoPonil
As --)e- AI 4- D
StATURA
A..4-- AI P
II Mos. ord..post.
INDICELE CEFAUC
IL Dhow tronamesal cololle )
14. INornotrul bishionsente
INDICELE FACIAL
IT Intelthemo mod a foul )
l& Indlth000 nosolui
IND/CEIE NASAL
1b. ocoulue

CULOAREA OCHILOR

CULOAREA PARULUI Dames. Indice.

t Gemnotoo coosulen
Forma Omaha s Ens, ondulaL L =Juba, buck/. =I Dot. br !mho. trans.
Struouro paroled subtire. vox mats.. moale, tare Unpins. blooded
PhrametoPo I I E one,. 2 sir 3. media, 4 WI . 5 L InL Lamps. usassIlor .
I Contona e colroroul. oval] dreptungh.. triungluulad k Limbs. lacotoulen

'
..ec Po...91 s &patent,.

Dosch. polp.
nudel, monad. I. PoNectag

Inguol. mettle. depirlaU. dreapL1, obEci -

Inabi. nade. scundi, soon:tall. &coil, roust

T. Leto mm. o soldurdor
8. Dios. No. own. adobe
!garble, e 9 Omni. orts. cofolipl
Deepened e dreg, mu% proectat Ore.toeo.. insp._
Frunuo e Arena; IncEnall. f Indinati ampL

g ProbIol I &apt, conc.. con..... merino. in 6 13. Largimoo front min.

i 96dra M.N. mks. tun% haenk. No. ion 15. rionorrul bloonloe
19. Inaltiosso froopi . .
RASA

128
www.dacoromanica.ro
 111. CADRUL PSIHIC

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI PSIHOLOGICE

Sociologia psihologica sau psihologismul in sociologie se des-

volta astzi in mai multe ramuri, dintre care cele mai de soma
aunt: 1. psihologia maselor, 2. psihologia colectiva 3. psihologia so-
ciala, 4. psiho-sociologia, 5. socio-psihologia, 6. psihologia primitivi-
lor, 7. psihologia popoarelor. Uneori termenii acestia indict], a,celeasi
preocupari, terminologia in aceasta privinta nefiind inca definitiv fixata.
Totu0 exist incercari in gndirea contemporana de a da fiecareia
din ramurile acestea un continut propriu.
Psihologia maselor se ocupa cu starile de multime i cu toate
fenomenele care se leaga de faptul acesta. De pilda: a) problema trans-
formarilor Po care le sufere omul in multime; b) problema manife-
starilor in masa; c) problema mecanismului de funcionare qi con-
ducere a maselor; d) problema clasificarii structurale a maselor; e)
problema mijloacelor de manifestare a maselor etc.
Psihologia colectivd se ocupa cu psihismele eolective sau
fenoraenelo psihice ale societatilor, cum sunt: vointa colectiva, sen-
timentelo colective, reprezentarile colective, mentalitatea colectiva,. Ra-
mura aceasta qtiintifica porneqte dela ipoteza ca, pe MO o vieata
psihica individuala exista qi o vieata psihica, a, societatii sau col putin
a omului care traieqte in grup (diferita, de a omului izolat).
Psihologia sociald, cand nu se confunda cu psihologia colec-
tiva, se ocupa cu transformarile psihice ale indivizilor sub inraurirea
rea unitatilor sociale sau a manifestarilor sociale. Tin de ramura
ameasta, intro altele: a) psihologia profesiunilor (psihologia avoca-

129
www.dacoromanica.ro
tului, a functionarului, a militarului etc.), b) psihologia claselor so-
ciale (psihologia taranimei, psihologia burghezimei, psihologia nobi-
limei, psihologia proletariatului etc.), c) psihologia indivizilor in func-
tie de imprejurarile sociale speciale (o psihologie a martorului, a cum-
paratorului, a detinutului, a calatorului etc.), d) psihologia atitudinilor
sociale (atitudini fati)", de traditie, Uta de reformele sociale, Uta de
religio etc.), e) psihologia mentalitatilor speciale, in functie de activi-
tatile sau manifestarile sociale (psihologia economica, religioasa, mo-
rala, juridica, politica etc.).
Psiho-sociologia este ramura sociologiei care urmareste as-
pectul psihic al vietii sociale sau al fenomenelor sociale. Urrareste
probleme foarte variate, cum sunt: a) factorii psihici ai
(instinctul gregar, constiinta de grup, imitatia, simpatia etc.), b) fa,c-
torii psihici ai structurii sociale (atasamentul, dominarea, supunerea,
solidaritatea etc.), c) factorii psihici ai evolutiei sociale (conformismul,
concurenta etc.), d) factorii individuali in vieata sociala, (talentele si
geniile) etc.
Socio-psihologia este ramura psihologiei corespunzatoare psi-
ho-sociologiei, care urmareste aspectul social al vietii psihice, adica
toate transformarile functillor sufletesti sub inraurirea, societatii si
toate fenomenele sufletesti ivite din pricina, ca individul &Mesto in
societate. Jata cateva din problemele ei: a) originea sociala a con-
stiintei, a limbajului, a sentimentelor morale, a sentimentelor reli-
gioase etc., b) determinarile sociale ale personalitatii omenesti (creatie
si societate, geniu i epoca istorica etc.), e) cadrele sociale ale memoriei,
ale inteligentei, ale vointei etc., d) consecintele psihice ale vietii poli-
tice, ale vietii economice, ale vietii nationale etc., e) rolul traditiei si al
imitatiei in desvoltarea vietii psihi3e individuale.
Psihologia primitivd se ocupa cu vieata psihica, diferentiala a
treptelor inferioare de vio* sociala, cu vieata sufleteasca, a popoarelor
primitive.
Psihologia popoarelor se ocupa cu trasturile psihice diforen-
Vale ale popoarelor sau ale natiunilor concrete (psihologia poporului
german, psihologia poporului francez, psihologia poporului roman).

coala sociologica dela Bucuresti trateaza sub denumirea de .ca-

dru psihic o parte insemnata, din problemele sociologiei psihologice,
urmarind altele la manifestari sau la, unitatile social. Infatisam aici

130

www.dacoromanica.ro
liniile mari ale cadrului psihic, mai ales in ce prive0e monografia so-
ciologic& a unui sat sau a unei regiuni etnice romne0ii).
Ca sh se inteleagA exact situatia cadrului psihic in sistemul
qcolii dela Bucure0i, trebue s mintim ca, prin definitie, cadmio
nu indicui fapte, ci conditionari. Ace1a0 fapt poate fi privit ea ma-
nifestare, sau ca un cadru, ca o conditie. Ceca ce intereseazA este
deci intrebuintarea stiintifica co so dA faptului. La manifestari inte-
reseaz& faptul insu0, la ca,dre intereseazA felul i masura in care ur4
fapt conditioneaza vieata sociala. La cadrul psihic no intereseaza aa
dar mecanismul do conditionare al faptelor, nu continutul sau infA-
tisarea lor. Prin aceasta se distinge de manifestrile spirituale ca
de oricare &it& manifestare. De exemplu, moda poate fi cercetat ca
mecanism, felul in care ia natere, se propagl 0 se impune in vieatAa,
conditionned anumite manifestari ale acesteia, in care caz
intereseaza cadrul psihic. Moda ins& are 0 un continut, manifestarile
pe caro le conditioneaz, mod6, in v.ieata economica, in vieata reli-
gioas, in vieata artistica, in vieata juridic& etc., sub caro aspect se
cerceteazA la manifestarile respective. Opinia public& intereseaza de
asemenea i cadrul psihic i manifestrile. Ca mecanism, felul in care
se formeazA, se manifest& qi inrure0e vieata sociald, opinia public&
tine de cadrul psihic. Consecintele opiniei publico i continuturile ei,
opinie public& in vieata politic, opinie public& in vieata moral, opinie
publicii in vieata economic& etc., tin de manifestArile sociale. Ace10.0
lucru in ce prive0e conformismul, inovatia, obiceiurile, riturile, cere-
moniile etc.
Din vieata psihic6, individual& intereseaza tot numai conditiona-
rea, nu faptul, caro cade in sarcina psihologiei, nu a sociologiei. De
exemplu, inteligenta este un fapt psihic qi e cercetatA ca atare de psi-
hologie; in nasura insa in care ea conditioneaz& un fenomen social,
priveto qi sociologia, la cadrul psihic.

Stiinta distingo in domeniul vietii psihice dou, planuri, doll&

feto ale vietii suf1ete0i, dupa cum au ca sediu, indiferent de origines.
lor, individul (psihologia individualti) sau grupul (psihologia colectiva).
Cele dou feto sunt in raport de polaritate qi se intregesc deci reciproc.
In cercetarea unui sat vom urmari amndou& fetele vietii suflete0i.
Se stabilesc aptitudinile psihice ale sAtenilor, de obiceiu prin me-
toda testelor (teste de abilitate manualg, de inteligent, de caracter etc.).

1) Dup5 D. Gush : Problema Sociologlel (Acad. Rom. 1940), pg. 41 e urm.

131
www.dacoromanica.ro
Rezultatele stint prelucrate statistic pentru a fi comparate Cu rezul-
tatele din alte sate, pentructi altfel nu aunt semnificative. Se urmresc
pe calea aceasta corelatii intre diferite fenomene, de pild, corelatia din-
tre fenomenele biologice 0 psihice, cum ar fi dintre raa, qi sensibilitate,
dintre bolle ereditare qi inteligenta etc., sau corelatii dintre fenome-
nele psihice qii sociale, cum ar fi corelatia dintre inteligenta qi succes,
dintre caracter 3i succes in vieata economick in vieata tocia15, etc.
Po lngA aptitudinile formale, se cereeteaa. foaxte amanuntit con-
tinutul vietii suflete0i: ideile, sentimentele atenilor, orientArile lor
fatA do societate, fat6, de univers etc. in mAsura in care acestea in-
rtturese activitatea socia16, a indivizilor. Ca tehnicit se intrebuintftzA
biografiile, autobiografiile qi convorbirile (interview"-urile).
Dar dach pentru psihologie toti indivizii sunt interesanti, pen-
trud, sunt chiar obiectul ei de cercetare, pentru sociologie, care urinri-
reqte numai inraurire,a indivizilor asupra societAtii, nu WO indivizii
aunt deopotriv6, de insemnati, pentrucii inrilurirea lor nu se face in
chip egal.
Intre indivizii care compun o unitata socia16, exist5, diferente
In ce prive0e gradul lor de socializare, gradul qi felul lor de parti-
cipare la viea,ta, social, i gradul t. i felul de contributie sau creatie in
domeniul manifestArilor sociale. 0 parte dintre ateni, din motive
foarte diferite (invaliditate, arAcie sufleteasck lipstt de sensibilitate,
indiferenth temperamental etc.) au un contact sara,c cu satul. Ei au
relatii social putine (neamuri patine, prieteni putini, afaceri reduse,
nevoi putine) qi manifest5, o lipa, de interes pentru vieata publica. (coo-
peratic, administratie, politicl etc.) qi pantru valorile culturale (bi-
serick publicatii, amin cultural etc.), ducnd o vieatA, mai mult izo-
lata.. Categoria aceasta de indivizi este foarta putin interesant5, pentru
sociologic. Alta parte din steni se caracterizeaa printr'o participare
larga la intreaga vieat5, socialk la manifestarile sociale 0 diferitele lor
produse. Indivizii aceOia: datorit5, intinselor relatii qi intinsei expo-
riente sociale, acumuleazk pastreaz, toi transmit valori. Din pricina
aceasta ei stint: a) agenti de mentinere a, vietii social, b) agenti de)
intensificare a vietii sociale, c) agenti de raspndire a fenomenelor so-
ciale. FArS a fie creatori in sensul spiritual, ei sunt totui creatori
din punct do vedere social, stint creatori de vieat6, socialk Dacl ni-
meni n'ar participa la biserick la qeatori, la hod, etc., fenomenele
acestea ar dispare cu deasfirqire. Indivizii din aceasta categorie cu-
prind figurile reprezentative ale satului in tot ce prive0e confor-
mismul, traditia qi, In genere fenomenele sociale consacrate. Intre

132
www.dacoromanica.ro
ei gAsim po cei mai buni informatori, pe cei care Btiu jocurile, can-
tecele, ceremoniile, tehnicele de lueru, obiceiurile etc. pe cei car
le Btiu Bi le practicA. InsemnAtatea lor este covetrBitoare pentru sat,
pentruch ei asigur& activitatea normal& a acestuia pe toate tArAmurile.
In sfarBit, a treia categorie de indivizi (mai putini), nu se multu-
mese cu ceca ce li se d& de-a-gata sau li se impune de grup, el
incearcit inovatii in vieata economicA, in vieata spiritualA, in vieata
juridicit, administrativA etc. Se intelege, inovatorii nu sunt deopo-
triv5, de insemnati. In once caz trebue s5, se disting5, in chip precie
inovatorii prin imprumut, care aunt mai putin interesanti, de inovatorii
prin creatie, care sunt foarte interesanti. Sub toate formele lor, ino-
vatorii aunt ag,enti de evolutie socia15,, fie c& aduc elemento din al%
parte, din alto sate sau dela ora, fie el le creeaz& chiar ei. Fireste,
evolutie nu insemneazA intotdeauna progres, inat aportul lor din acest
punct de vedere poate aves, o valoare foarte schimbb,toare. In erice
caz, c,ercetarea sociologic& va urmhri Cu deosebit interes pe toti ino-
vatorii si mai ales creatorii din sat (indiferent sexul si virsta).
Dup& cercetarea raporturilor diferitelor categorii de indivizi en
unitatea social& (sat sau regiune), se cerceteaz5, chiar in continuare,
atitudinea grupului (ca intreg) fat& de acesti indivizi (fat5, de cei izo-
lati, fat& de figurile reprezentative, fat& de inovatori) Bi se trece astfel
la cercetarea vietii sufleteSti colectivo.
Statul do pildA, consacrA, d& ascultare, a,cordA prestigiu Bi auto-
ritate, boicoteazA sau dispretueste etc. dela caz la caz, diferitele cate-
gorii do indivizi. Se ajunge astfel la cercetarea opiniei publico a sa-
tului, fenomen psiho-social foarte important prin inrhurirea lui asupra
diferitelor manifest5,ri sociale. Opinia public& la sat nu este decfit gura
satului, care imbrach uneori o form& inferioarA, de bArf ire Bit intrigA,
alteori o form5, superioarA, de seloctie Bi propagare de valori. In feint
mesta gura satului constitue o frAnA pentru multe abateri i un
indemn Bi o incurajare pentru activitAtile si atitudinile folositoare
grupului.
Opinia public& a satului nu este ins& un fenomen de sine sti-
tAtor. Ea purcede ,dup5, rezultatele sociologiei moderne, dinteun ade-
vArat sistem de vieatA psihicA sociall, sufleteascA a indivizilor. Pro-
blema centran a cadrului psihic, dup& Bcoala dela Bucureti, este
problema mentalitAtii sAteSti, sau mai pe larg, a structurii psihice a
satului. Mentalitatea, colectivA poate fi magicA, religioasA, pozitivistA
etc.), fapt care trebue cercetat pentru fiecare sat in parte.
Structura psihicA a satului stA la baza tuturor manifestarilor

133
www.dacoromanica.ro
lui sociale. De pilda, mentalitatea magic5, inraureqte vieata economica,
vieata spiritualk vieata juridic& etc. La fel, mentalitatea religioash
sau cea pozitivist.
Deosebit de aceast mentalitate colectiva, existA o diferentiere
a psihologiei satului dup& manifestari: 1. o mentalitate economica sau
o psihologie economicA taraneascA, 2. o mentalitate religioas& tArA-
neasca, 3. o mentalitate qtiintifica qi filosofica tgraneasca, 4. o men-
talitate artistic& tarAneasc5,, 5. o mentalitate juridicA taraneasca, 6.
o mentalitate mora15, t ArAneasc5,, 7. o mentalitato politica tilrneasch,
8. o mentalitate administrativii tar&neascA. Problema mentalitatilor
specialo (a psihologiilor speciale) a fost foarte putin urmArit, in
cercetArile do teren de pan& acum. Studiul lor, impreuna cu al men-
talitatii generale, va 15muri multe din problemele sociologiei tarane0i,
pan& azi abia bAnuite.

Traian Herseni

B. PLA.N GENERAL PENTRU CERCETAREA

CADRULUI PSIHIC -

I. Indicatiunile metodologice precise implica lamurirea intregii

structuri i rezolvarea tuturor problemelor ridicate de obiectul cerco-
tarii noastre, adic& sfarqitul qi nu inceputul unei asemenea operatiuni.
In qtiint5,, un tratat de metodA creqte qi se 15,mureqte deodat&
cu inaintarea sistematic& a cercetarilor, intregindu-se doar la captitul
acestora. El indic5, fazele eforturilor de cunoaqtere, inftiOrile obiec-
tului, inlAntuirea sa problematicA i rezultatele incercarilor de so-
lutionare.
Intru cat cercetarea noastrA privitoare la vieata psihic5, a unui
sat, este, in parte col putin, realizata, organizarea qi redactarea stu-
diului fiind in curs de efectuare, unele dintre elementele metodologice
le considerara deja 15,murite. Putem dar formula cateva dintre ideile
generale care ne-au cAl&uzit.
Pentru rezultatele acestui efort i pentru problematica generala a
obiectului cercetat, vom reproduce aici titlurile de capitole ale studiului
conceput de noi, care indica intelegerea pe care o avem, in stadiul
actual al cercetarii, despre structura general& a acestui obiect. Este

www.dacoromanica.ro
evident ca unele lucruri urmeaza, sa, fie adncite in cercetarile ulte-
rioare, care vor ridica noi probleme si vor necesita noi eforturi de
lamurire.
tiinta fiind mai intai un sistem de adevaruri absolute, sau
o ordine sistematica de cunostinte veritabile, isi are scopul imediat si
permanent in sine insasi.
Nu scapara de ignoranta deat urmarind stiinta in vederea cu-
noasterii si nu pentru un scop utilitar" (Aristotel).
Adevarul obiectiv, odata descoperit, cere sa fie exprimat cu toata
sinceritatea in notiuni dare care nu comporta nicio valorificare morala,
in sensul rastalmacirilor subiective. Sinceritatea stiintifica implica
uncle dificultati and se refera la vieata sufleteasa, a oamenilor.
Pentru cercetarea vietii sufletesti umane, pe lfinga sagaci-
tatea si ratiunea patrunzatoare a omului de stiinta pura, cercetatorul
aro nevoie si de alto calitati:
Eu Ondesc intradevar, a pentru a. verifica corect daca un su--
flet traieste bine sau rau, trebue sa ai troj calitati: stiinta, bunavointai
si francheta" O.
Acest adevar este valabil nu numai pentru cercetarea stiintifica,
a vietii morale, initiata de Socrate, ci si pentru vieata sufleteasca ge-
nerala a unui grup de oameni. Pentru aceste motive, atunci and re-
curgem la anchete Fi convorbiri, folosim metoda socratica, adica cer-
cetarea, in comun a subiectului propus pe calea dialogului, insufletit
de gravitatea problemelor si iubirea de oameni, care acorda toata serio-
zitatea color mai ciudate situatii, color mai umile eforturi de lamurire
si celor mai elementare Incercari de cugetare. Aceasta este doar una
dintro metodele noastre de investigatie.
In general pornim dela pareri, idei, credinte, obiceiuri etc., dela
experienta directa a faptelor psiho-sociale, adica dela vieata continuu pre-
zenta in fata noastra, de care ham cunostinta intr'o perceptiune di-
recta, unde prindem originalitatea coa mai concreta a a,cestei vieti si
continutul sau imediat. Trecem apoi la adevarul imuabil pe calea On-
dirii logice. Abstractiunea trebue sa-si aibe sursa si verificarea imediata
In fenomenele concrete particulare, in experient5 caci stiinta progre-
seaza numai prin experienta.
Datele experientoi sunt intotdeauna reale. Realul este intotdea-
una organic si complet, pe cand cunostintele si tooriile noastre despre
el sunt intotdeauna partiale si unilaterale. Structura psiho-sociologia
1) Socrates cAtre CaHides, in dialogul lin Platon Corgis'''.

435
www.dacoromanica.ro
a satului este un tot complex, de cele mai multe ori foarte greu de
definit.
Cfind nu cunoastem decAt un adevar fragmentar si empiric,
pentrucli 1-am experimentat direct, dar fara sa fi inteles conexiunea
faptelor in inlantuirea lor generala si ratiunea care exista in tot ceeal
ce am experimentat, Inca n'am cunoscut mare lucru. Vieata
pentru toate scopurile sale marunte, imediate si relative, se poate mul-
tumi i cu evidente si adev5,ruri relative. tiinta urmareste ins& adeva-
rul cu valabilitate generala si universala, care implica verificar irefu-
tabile.
Depttsirea empirismului, necesara pentru o cercetaro care
nazuesto sa intemeieze o stiinta, Lida tocmai in putinta rationala de a
surprindo legaturile faptelor si adevarurilor particulare, legaturi care
constituese ele insesi adevaruri universale si necesare, fara incetare
verificabile.
De aceea nu putem ramttne simpli inregistratori sau compilatori
de fapte si observatiuni pur empirice, dar nici nu ne putem lasa an-
trenati de teorii speculative, care deformeaza realitatea, alterand sensul
observatiilor reale. Pe de alta parte lipsa totala de conceptiuni si
intuitil prealabile, ar face cercetarea noastra imposibila.
Teoriile si generalizarile stiintifice rationale vor avansa deci pe
mitsur5, co faptele din care ele se ridica, permit verificarea lor con-
tinua. Metoda empirica i generalizarea sistematica se inlantue si se
Bustin reciproc in aceasta cercetare.

II. Cercetarea stiintifica asupra cadrului psihic, adica a structurii

psiho-sociale satesti, va urmari diferitele elemente sociale ale spiritua-
litdtii traditionale, sub raportul lor continuu actual si activ fatei
de functiunile psi/rice ale congiintelor individuale, cu interpatrunderea
si determinarea lor reciproca.
Vom degaja problemele generale de psiho-sociologie pe care cer-
cetarea structurii psihice satesti le impune si vom defini elementele
constitutive ale cadrului psihic luand in cercetare tot ceea ce sub forma.
gfindurilor, sentimentelor, conceptiilor, credintelor, riturilor, ceremo-
niilor, notiunilor pozitive si faptelor zilnice axate toate in jurul
soartei omului, ca individ i colectivitate totdeodata determina
explica actiunile sale pentru solutionarea nevoilor multiple si variate
pe care, le implica existenta acestui om.
Voin urmari ceea ce simte, gandeste si faptuieste satul in
legatura cu vieata i sanatatea sa, cu munca si obiceiurile sale, cu

136
www.dacoromanica.ro
relatiile oarneni/or cu semenii, gAndurile si simtimintele morale, inte-
legerea fenomenelor naturale si orientarea general& in lume, pentru
a desprinde din toate axestea, structura mentalitdtii stegi.
Pentru vieata sufleteascd individuald vom urmari imprejurArile
In care stArile sufletesti se manifest& cu mai multa putero. Vom ob-
serva stArile exceptionale de emotie durere sau bucurie, iubire sau
urA, simpatie sau antipatie etc., incercAnd sA degajAm si BA anali-
zAm faptelo si motivele ideologice care le justifich in constiinta in-
dividual&
Pentru satul ca unitate sociald cu existentA istoricA, vom stabili
elementele generale ale structurii mentalitAtii colective, imposibil de
dedus din legile vietii mentale individuale, atlicA vom distingo prin-
cipalele tipuri ale mentalitAtii colectivo si vom descrie particulari-
tAtile caracteristice ale acestor diferite tipuri.
Dup& studiul general al mentalitAtii satului vom urmAri o analiz&
psiho-sociologicA diferentialA, vorn stabili o tipologie a constiintelor indi-
viduale, a cAror structurl este determinat& de elementele spiritualitAtii
traditionale, urmArind modalitAtile, originile si felurile operatiilor dupit
care se formeazA si se comporta constiintele individuale fat& de formele
traditionale do simtire si gAndire socialA. In azeastA parte vom trata
despre constiintele individuale, cu referintA la implicArile altor con-
stiinte in functitnile si desvoltArile lor, sau la elementele afective, ideo-
logic si voluntare, sociale obiectivate si ea institutionalizate, inteo
serie de stiluri distincte de mentalitate care se impun individului de-
terminAnd si lAmurind comportArile sale in diferite imprejurAri con-
crete.
Cu ajutorul sAtenilor vom stabili care elemente din vieata lor
sunt considerate mai importante pentru ei insisi si care anume momenta
ale acestei vieti Bunt mai esentiale, concentrAnd atentia noastrA cu pre-
Were asupra axestora.

III. Ca metodA generala vom folosi toate mijloacele de investi-

gatie ale stiintei pozitive:
descrierea, inregistrAnd fapte si comportamente, va lAmuri
ideile si sentimentele care.le determinA, prin convorbiri si anchete; va
coloctiona, obiecte, insemnAri si documente (fotografii, texte scrise etc.)
care ilustreazA unele aspecto ale mentaliatii generale.
experienta va verifica ipotezele si intuitiile referitoare la as-
pectele eterogene ale mentlitA,tii sAtesti, la interpAtrunderea si in-
lAntuirea lor in constiinta colectivA si in cea individual&

137

www.dacoromanica.ro
 c) metoda istoricd f i cea comparativa' vor lamuri transfor-
marito in timp ale structurii psiho-sociale sate0i, inlauntrul weleia0
unitati sociale, ca qi diferentele fata de alte unitati sociale; vor defini
locul acestei structuri mentale in cadrul general al mentalitatii orne-
ne0i i vor indica sensul transformarilor surprinse.

IV. Ca fa.,ctori detertninanti in structura psiho-sociala sateasca

vom urmari:
fortele exterioare care determina' aceastd vieatd sufleteascd
0 caro pot fi:
a) cosmice, b) biologics, c) istorico-sociale;
izvoarele sociale ale structurii psiho-sociale seitefti, care se
.manifesta ca:
a) rituri i ceremonii in legatura Cu: na0erea, botezul, inmormanta-
rea jocurile de copii, ceata de feciori, hora, qezatori qi claci; b) re-
latii intre oameni, conceptii morale, conceptii religioase, sisteme de
gandire 0 conceptii despre fenomenele naturale etc.
functiunile afective, ideologice ?i voluntare ale conqtiintelor
individuale in aceasta reciproca 0 reversibila determinare.
V. Analiza structurii psiho-sociale sate0i va cerceta:
1. Elementele componente fi mecanismul transmiterii mentali-
teitii scitefti generale, urmarind in deosebi mentalitatea copiilor, adica
elementele spiritualitatii traditionale care au pus deja stapanire pe
con0iinta copiilor, determinand 0 explicand sentimentele, conceptiile
0 faptele lor.
2. Diferitele structuri de mentalitate, reconstituite din 'ragmen-
tele manifestate in faptele, credinple f i obiceiurile oamenilor pi in
conftiinta ion actuald:
elementele componente qi structura conceptiilor maqice;
elementele componente 0 structura conceptiilor mitice;
elementele componente 0 structuta conceptiilor religioase;
elementele componente i structura conceptiilor pozitive.
3. Pentru toate aceste planuri distincte de mentalitate, se vor
urmari:.
diferentierile lor esentiale;
actualizarile lor in con0iintele individuate;
fundamentul lor afectiv;
functiunea lor dinamica in determinarea faptelor omene0i.
4. Se va pune in discutie valoarea f tiinfificd a dovezilor despre
structura mentalitcitii descrise: convorbiri, fapte, insemnari 1;4 docu-

138
www.dacoromanica.ro
mente, facndu-se apoi dovada experimentan a afirmatiilor sustinute.
5. So va urmri coexisten ta diferitelor planuri de mentalit ate
adica:
interptrunderea elementelor eterogene, conceptii apartinfind
la diferite planuri de mentalitate esentialmente distincte, in structura
psihich steascA;
interp'trunderea elementelor eterogene in conqtlinta in-
dividual;
fapte qi actiuni puse in serviciul unui scop unic li deter-
minate de motive ideologice apartinnd la planuri diferite de menta-
litate actionnd doodata.
6. Prefacerile mentalittitii ecItegi, deduse din:
transformrile generale ale spiritualittii qi vietii psihice 86-
teqti, sub influenta actiunilor individuale, raportul intre traditie i
inovatie;
conflicto intre diferitele planuri de mentalitate sateasca.
7. Sensul prefacerilor mentaliteitii scitefti, deduse din:
transformarea conceptiilor despre fenomenele naturale;
transformarea conceptiilor morale.
8. Conftiinta scitenilor despre aceste diferite planuri de mentali-
tate f i despre transformrile lor.

VI. Se vor stabili raporturi intre formele elementare de cugetare

f i glindirea sistematicii, urmrind:
1. Functiunile vietii spirituale ?i. mentaliteitii generale in vieata
satului pentru:
indrumarea tuturor aspectelor vietii omeneqti in aceasta lume;
cutarea solutiilor pentru nazuintele omeneqti la vieata etern.
2. Cugetarea spontand in vicap psihicil seiteascei f i fundamentarea
unui sistem de filosofie:
temeiurile fundamentale ale existente', sensul qi rostul exis-
tente' cosmice; sensul qi rostul exestentei umane, individ, familie qi
societate;
puterea de ptrundere a mintii omenesti, adicA rostul 9i li-
mitele functiunii de cunoaqtere cu care este inzestrat omul.
3. Locul mentalittii sategi in cadrul spiritualittii umane ge-
nerale, nivelul acestei mentalitti 9i caracteristicile structurii sale.

139

www.dacoromanica.ro
 4. Foloasele acestei cercetri pentru:
cunoasterea psiho-sociologica a poporului roman;
deslegarea unor probleme de psiho-sociologie: prefacerile spi-
ritului obiectiv prin actualizarile sale subiective; surprinderea sen-
sului, progresului si limitelor in transformarile spirituale generale.

Gh. Foca.

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA FRUNTAILOR

DIN SAT *)

Ca once colectivitate omeneas* satul nu se compune din indi-

vizi do a,ceeasi valoare. Oamenii mai inzestrati *get intaietate fata
de ceilalti si uneori, cand ei aunt individualitati puternice sau perso-
nalitati de seama, &win conducatorii firesti ai satului, adevarate auto-
ritati naturale, alaturi de cele oficiale, si exercita in chipul acesta o
inraurire foarto insemnata asupra oamenilor, Sunt oamenii de frunte,
purtatorii de cuvant, oamenii vazuti sau ascultati ai satului, pe care
ii denumim cu termenul de fruntasi.
Planul nostru insira &atom intrebari in legatura cu pro-
blema fruntasilor, grupate in doua parti. Partea intaia cuprinde in-
trebarile care se vor adresa cat mai multor oameni din sat, ca sa
aflam opinia satului despre fruntasi. Partea a doua cuprinde intre-
baffle caro se vor adresa chiar fruntasilor.

I
Existii camera bine fizuti si ascultati in sat, deli nu an o calitate oficialii?
Care sunt acestia?
Existii In sat oameni care desi detin calitiifi ohmic., nu au nicio trecere
san situ, care se bucurti, de mare autoritate in slujbele lor, datorit. caliatilor lor
personale?
Existi, oameni ascultati in general, en o putere de inraurire in toate do-
meniile, atilt in bine cat si in rAn san numai in anumite domenn?
Cum explici satul autoritatea fruntasilor? Insusirile ce se cer unui s5.tean
pentru a fi socotit fruntas (moralitate, viirsti, pricepere, instructie, desinteresare etc.).
Imprejururiiii de natura social care ajuti la sporirea antoritittii (avere,
gospodrie Ingriptii, familie numeroasit, categorie soma, functii indeplmite In adrai-

1) Intocmd ai utilizat in 1938, la Dr&gug, dupli indicatule d-lui Traian Herseni.

140

www.dacoromanica.ro
nistratia satului, legituri cu orasul etc.).
Existrt i femei care se bucuri de autoritate in sat? Care stint? In ce
domenii ale vietii sitegti? Ce insusui au?
Fruntash satului, indiferent de sex, in feluritele domenu de actintate
(in vieata morali, in neata economici, in vieata de familie, in magie, in cere-
monli, in invtituri, in rehgie, in literaturi, in munci et,c ). Ciror cahtitti
datoresc intfiletatea? Rolul lor in sat? Inriunrea asupra comunitOtii sitesti.
Se exerciti autoritatea fruntagilor pe intreg satul, sau numai asupra anor
grupuri mai restrinse (vecinitate, famihe, neam, cartier etc.)?
Legitunle fruntasilor ea neamul din care se trag. Isi ajuti neamarile; nea-
marile se mindresc ca ei gi h sprijini sau sunt In conflict?
10 Relatule fruntagilor ca satul. In ce misur5, participi fruntasti la mats
satului i determini cursul acesteia? Ce foloase are satul de pe urma lor?
Relatule fruntagilor cu oficialitatea. Ce antudine au fruntasu fati de ofi-
cialitate dar oficiahtatea fati de ei? Colaborare, conflicte.
Participarea frantasilor la neata pabhci. Daci au ocupat sau ocuprt
functii publice la conning, bisenci, cooperativrt etc. Care se in de o parte gi innturesc
satul tara a ocupa functiuni pubhce?
13 Relatnle frantasilor intre ei. Colaboreazi pentru binele obgtesc? Isi re-
=lose reciproc autoritatea? Sau se dusminesc si se combat reciproc?
Gruptiri de adepti sau partir,am. Se creeazi In juru1 fruntagilor grupun
de adepti, partale loe,ale? Cura se manifestO acestea fat.5. de conducItorii lor i undo
fatrt de altele?
Cura se mamfest autoritatea untu fruntag (i se asculti sfatul, e con-
sultat in difentele imprejurri, ja cunlatul in adanin, intervine pe Magi autori-
titi, la parte la delegatit etc )?
16 Lista realizlinlor care se datoresc frantasilor din sat pe o penoad. cit
mai indelungati. Se mai in minte anumiti fruntasi de alai dati, cirora satul le
datoreste vre-o realizare? De ce opere h s'a legat numele?
Isi poate pierde autontatea, un fruntag si din ce primal? Virsti prea
inaintati, retragere din vie* pubhcii, sOricie, purtiin ante etc.
Biografia hecinu fruntag, cu stAruinte speciale asupra insusirilor, fap-
telor i imprejurinlor care l-au ajutat si-si cistige situatia de fruntas
Ce asteaptii satul dela fruntagi si care este rolul lor efectiv?
Il
Ii di seama fruntagul de atrtoritatea de care se bucuri?
Recunoaste i autontate,a altor sacra?
3 Ciror cahtiti personale atribue el autoritatea de care se bucuri?
In ce domeniu se consideri mai ascultat? In ce imprejurrtri a intervenit;
ce sfatun a dat; in ce mrtsuri au fost urmate?
Cura priveste colaborares ca ceilalti fruntagi si eu oficialitatea?
Cura Ici pnveste partizanu, familia i neamanle?
Ce rost 1st atnbue in mata satultu si cum intelege si exercite?
Conceptia frantagului dcspre vieata siteasci. Ce critici Ii adace, pro-
punen gi piren pnvitoare la imbunititirea ei.
Silvia Dumitrescw

141

www.dacoromanica.ro
 b. PLAN PENTRU CONVORBIRILE SOCIOLOGICE

Dup eercetarea general/ a fruntasilor sau a autorittilor so-

(Planul a.), trebue sa no oprim la un numar mai restrns dintre
ei, cei mai reprezentativi pentru fiecare ramura de activitate social/.
(viata economica, viat, religioash, viatei politices, etc.) pentru a ademci
cunoasterea lor.
Intelegem sub denumirea de autoritate sociala sau fruntas pe
once individ, femeie sau brbat, dintr'o unitate social (sat, oras,
tinut), caro se bucur, indiferent de functiile oficiale pe care le de-e
tine, de o trecere deosebit in ochii semenilor si se distinge prin puterea
lui de inrurire de masa celorlalti. Ne gndim asa dar la personali-
ttile dintr'o unitate social i fruntasii tuturor sectoarelor de mani-
festare sociala, care exceleaz prin calitti personale, la coi cA,tiva
care formeaz prin talentele lor felurite elita grupului social.
Studiul sociologic al unui treintas sau al unei autora/4i sociale,
In sensul acesta amanuntit, trebue set cuprind:
O biografe cu stiruinte speciale asupra imprejuriralor sociale ea o putere
mai mare de inriurire: familia din care se trage, scoala, armata, csitorie, profesie,
ciliitorn etc. dupg povestirea celui cereetat, verificatii pe cal e cu putinfi si ea
informath din alte

O convorbire sociologic& despre conceptule, cunostintele i atatudimle celui

cercetat (Vezi consideratule generale in lucrarea noastri Teoria monografiei sociologice,
pag. 138-139). Se poate folosi planul de mai jos, potrivit tp. mrit dup fiecare
caz in parte
Si se stabileasci ce crede (conceptil, credinte, superstitn, legende etc ) si ce
stie (cunostante stuntifice, culte si populare) privitor la urnfitoarele probleme:
I. Cadrul cosmic. 1. Lumea, originea ei, forma si intinderea. 2. Soarele si luna.
3. Stelele (astrologie ci astronomie populari). 4. Pmiintul, origine, form, consta-
tutie, raportul fati de soare. 5. Interiorul pimantului 6 Cutremurele. 7. Muntii. 8.
Apele. 9. Animalele. 10. Pla.ntele.
IL Cadrul biologic. 1. Originea omului 2 Deosebirea dintre om ci animal. 3.
Deosebirea chntre brbat tp. femeae. 4. Orgamsmul omenesc (cunostante anatomace
fiztologice) 5. Bohle ci tratares. lor. 6 Ig,ieni. 7. Sexuahtate.
jII. Cadrul istoric. 1 Cunostante de istorie universall. 2. Istorie nationall. 3
Istoria satulm. 4. Atitudme fati de tremt (fati de traditie: spirit conservator sau
inclinat spro noutate).
IV. Cadrul psihic. 1. Sufletul omenesc. 2. Sohdaritatea social (cum priveste
legitura ca satul i cu neamul 85.u, cum pnveste pe strmi). 3. Opima publici (gura

142
www.dacoromanica.ro
satului, m'u o priveste, ce valoare ii d1). 4. Suptmere fat de societate c stat san
atitudme de rzvrtire.
V. Manifestiri economice. 1 AgriculturA. 2. Cresterea vitelor 3. Ildurit. 4.
nat i pescuit 5. Negustorie. 6. Cooperative 7. Fabrici, industrie 8 Consumatie
(srtcie, lux).
V1 Manifestari spirituale. 1 Religie (Dumnezeu, sfmti, diavol, sufletul omului
dup moarte, rain, iad, pomern, srbtori Jusencl, preot) 2. Magie (farmece,, des-
cantece, forte supranaturale folositoare sau viitmtoare omului- duhttri, iele, snziene
etc.). 3. Art, (frumos, urit, simt estetic, nevoia de podoabil etc). 4. tiinta de ,carte
inviititura.
VIT. Manifestiri morale gi juridicc. 1 Dloralitate (bine si ru, virtute,
mbire de semeni, milA, aiutorare etc ) 2 Dreptate. 3 Crim 4. Legue 5. Judecata.
6. Armome soma.
VIII Manifestri politice. 1 Statul (organizatie i administratie). 2. Regele.
3 Guvernul. 4. Parlamentul. Organizatule politice. 6. Program pohtic, idei de
5
reforma. 7. Judetal 8. Comuna (primar, administratie, reforme).
IX UnitAti gi relatil sociale. 1. Familia (pgrinti, frati, sotie, copii, divort).
2 Raporturi intre neamuri. 3. Reportar' intre vecnn. 4. Raporturi intre prietem
5 Raporturi de dusinme, 6. Reportar" intre sexe (bilrbati si femei in raporturile lor
sociale). 7. Raporturi intre varste (tineri i btrni, contimutate i conflicte intre
generatn). 8. Categorii sociale (mosneui sau rzegi i vecim sau rumani, boier"
mbagi, grniceri si negrnicen, bogati si sraci). 9. Confesiuni (ordocsi si unita)
10. Secte religioase 11. Nationalifti (romani, evrei, tigam). 12. ?coala (educatie,
invltori). 13 Orasul influent, importantrt)

C) Realizri. S se arate in acelasi timp ce a realmat in domenule ea

practicee, insirate mai sus, si ce se strridneste s mai reahzeze SI se inftiseAe
adic viata i activitatea real, ideule infIptuite, na numai credintele pure, 1. Reacia
fati de natura (imbunttiri de terenuri, secin de mlastim, nivelri ci pietruiri in
gospodirie, irigath etc.). 2. Reactu fat de cadrul biologic (msuri de igien
sangtate in asezarea case", in curtenia gospodiriei, a imbrIcmintei ci igiena alor si).
3.Reactu fat de trecut (novat, inventl, respectarea sau calcares traditiei) 4.
Reactii fat. de sat (izolare, sfidare, conformism, imitatie, orignaahtate). 5. Activitatea
economicil (putere de muna, vrednicie, rechzri in gospodrie, cum o conduce, ce
imbunttni i-a adus, ce egtig obtme). 6. Activitatea spiritual (frecvent la biseric,
lecturil, mere abonate, crp, infrumusetn in gospodrie etc) 7. Activitatea
Juridicrs si morar (ajutor oamemlor nevemsi, procese evitate prin t'una intelegere,
procese judecate, infractii la legea penali, pedepse). 8 Activitatea pohtica (participare
la viata pubhcil, primar, consilier comunal, delegat in chestmnile comunei etc. - la
nata politicA vot, propagand. etc.) 9. Unitti ci relatii sociale (are famihe, cum se
poart en prmtii, cu sotia, cu copui, cu neamtirile, ca vecinn, cu prietenn, cu sracii,
ca satul etc. - cum indtureste viata social: sfaturi, pilde, cooperare etc )

D) Pirerea satului. SI se urmrease in sfrsit prerea satului despre persoana

cercetat (prerea preotului, a inviltiitoralui, admhustratiei comunale, a vechulor, a
neamurilor, a prietemlor etc., cum e fzut de sat si de ce).

'143

www.dacoromanica.ro
 De Incheiere, si se Incerce o caracterizare general a fruntasului pe temeiul
tuturor elementelor de mai sus: m'Asura in care este inf1uei4at de vieaf.a social
si este ca atare un depozitar al expericr.telor colective, traditionale sau actuale si
o figuil reprezentativa a unittn sociale si m'Asura In care este un factor de
inovatie to de propasire social.

Din capitolele acestea convorbirile sociologice au o insemnatate

deosebita nu numai pentru studiul personalitatilor sateti, ci pentru
bogatia de material informativ pe care il putem dobandi pentru toate
problemelo sociologice pe care le ridica cercetarea unei unitati sociale.
De aceea adaugam cfiteva lamuriri in legatura cu ele.
In cercetarile sociologice de temn suntem nevoiti sa culegem
bun parte din informatiile de care avem nevoie pentru lamurirea pro-
blemelor tiintifice de,a-dreptul din gura oamenilor, prin convorbiri.
Mijlocul acesta nu este intotdea,una simplu, incAt el a dus la consti-
tuirea -unei adevarate tehnici de lucru. Mai ales sociologia americana
i-a inchinat 'Ana acum, sub numele de interview", lucrari nume-
roase. Intradevar, convorbirea intrebuintata in scopuri tiintifice cere
pastrarea unor reguli minutioase: a) timp potrivit, b) catigarea lucre-
derii, o) intrebari caro sa nu sugereze raspunsul, d) atitudine straina
de erice apreciere etc. Regulele acestea dei sunt necesare, nu folosesc
irisa dect color care au aptitud ini de cercetatori de teren. Exista
oameni care, inspira incredere i care obtin once informatie dorita,
fara nicio greutate i Mil sa fi invatat tehnica" sau metoda" con-
vorbirii, pe cnd altii sunt incapabili sa stea de vorba cu taranii. E
mai simplu sa se recruteze cercetatorii dintre coi dinti, chiar daca
pe urma invata i regulele convorbirii pentru a se forma mai repedo,
decAt s'a so incerce o pregatire fortata i mecanica a celor lipsiti. de
aptitudini, procedeu care da totdeauna rezultate slabe.
Convorbirea nu are irisa numai intelesul acesta de tehnica gene-
rala de a culege informatii, ci este (dupa cum se poate vedea dim planul
infatiat) i un mijloc specific de cereetare a cadrului psihic, de sta-
bilire a intregei vieti psiho-socialo, in masura in care are ca sediu
sufletul individual. De asta data convorbirile cauta LA redes, ct mai
credincios viata sufleteasca i sociala a unui individ, sa infatieze por-
tretul integral mai ales al fruntailor sateti, caro prin puternica lor
personalitate inruresc grupul i sunt agenti de intarire i prophire
a vietii sociale. Numai convorbirile acestea poarta numele de con-
vorbiri sociologice, diferite aa, dar de convorbirile ca tehnica.
Convorbirea sociologica urmarete sa provoace i ah inregistreze
cat mai multo mrturisiri din partea subiectului cercetat, in legatura

141
www.dacoromanica.ro
cu cat mai multe aspecto ale vietii omeneqti. Chiar cele mai mici in-
tAmplari din vieata unui individ, pot juca un rol social in intelesul
ca determina la acesta atitudini ii a,ctivitati sociale, care pe alta cale
ar fi inexplicabile.
Convorbirilo sociologice tind sa afle:
Aspectul subiectiv al realitatii cosmice ii sociale, caci acestea
difera de regula de aspectul obiectiv, rezultat al cercetarii qtiintifice.
Geneza qi aspectul lumii, originea qi natura boalelor, a obiceiurilor etc.
pot fi obiectiv en, totul alteeva decat ceea ce cred locuitorii. Convor-
birile trebue sa desvalue deci lumea subiectiva, format& pe planul
vietii suflete$i colectivo 3i alta decfit lumea, obiectiva: un spatiu su-
biectiv, un timp subiectiv un univers subiectiv etc.
Gradul de interiorizare a vietii sociale in sufletul individual*
sau stadiul procesului de socializare. De pildk corwtiinta moralk
socialk juridick politica a indivizilor, cu alte cuvinte: valorile so-
ciale obiective traite de indivizi. De asta data trebue IA aplicam
metoda qi indivizilor mai putin insemnati, chiar qi color cu vieata so-
ciala foarte saracii.
Realizarile individuale pe plan social, masura in care insu-
qirile, parerile, conceptiile, actiunile personale au jucat un rol so-
cial sau au determinat o manifestare sociala.
Cercetarea trebue sa deosebeasca cu grij ce detine individul dela
inaintai (socialul"), de creatiile personale (individualul") li ma--
aura in care amfindouli &vest fete ale fiintei umane inrguresc vieata;
grupului din care face parte. Convorbirile sociologic contribuesc astfel
la lamurirea uneia din problemele cele mai de seama ale cadrului
psihic, problema raporturilor dintre individ 3i societate.

, Traian Herseni

145
www.dacoromanica.ro
 TV. CADRUL LSTORIC

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI ISTORICE

Sociologia istorica sau istoricismul se caracterizeaza prin a,c-

centul pe caro 11 pune pe natura istorica a societatii, pe trasatura ei
de proces, de realitate in continua curgere sau devenire. Societatea
nu esto o realitate gata facuta, o realitate incremenita, ci o realitate
evolutiva, in continua deaf aprare, in proces necurmat de na0Bre 0
formatie, de desvoltare, disolutie 0 disparitie. Societatea nu poate fi
deci desprinsa de istorie, istoria i societatea sunt acela0 lucru.
Realitatea istorica este insa obiectul istoriei ca qtiinta, a tiintei
istorice, deci sociologia, qtiinta societatii (adic qtiinta societatilor isto-
rice) trebua al se constituiasca pe baza aceluia0 obiect, fixandu-0 in
tratarea lui un nou punct de vedere. Istoria se ocupa de realitatile isto-
rice individuale, unioe, pe cand sociologia se ocupa de formele generale
i repetibile: do fazele istoriei, de treptele istorice, de tipurile de evd-
lutie etc.
Dupa istoriciqti, sociologia purcede din filosofia istoriei gi deci
reja pe plan gtiintific problemele acesteia. Sociologia istorich pune
insa cateva probleme logice preliminare, dintre care cea mai insemnata
posibilitatea unei generalizar pe material istoric. Cum este cu pu-
tint5, o itiinta de generalizare, sociologia, pe un material unic 0 indi-
vidual ca materialul istoric? Hans Freyeri) stabile0e trei solutii prin-
cipale caro s'au dat acestei probleme. 1. Prima posibilitate de a se
depa0 istoria este stabilirea unor legi generale de evolutie. Sa se In-
cerco, cu alto cuvinte, un studiu al legilor la care sunt supuse toate
unitatile sociale autonome (triburi, popoare, cercuri de cultura). Sa
se stabileasca schema de evolutie, fazele pe care toate aceste unitati
sociale le strabat en neoesitate. De pilda, in orice societate autonoma
-- I) hp., wad Shiba der Nullar an Handwrterbuch der Somolove, pub!. de A. Vierkandi, 1931)

'146
www.dacoromanica.ro
activitatea economicA, familia, religia sau statul vor incepe cu forma
a, vor continua cu forma b, cu forma c, cu forma d etc. nicib
forma nu va fi sitritA si nici ordinea succesiunii nu va fi rAsturnaa.
0 varietate atenuatA a a,cestei conceptii sustine cA numai societAtile
care se desvoltA normal, tree prin toate fazele. In realitate intervin
ins& o suraedenie de factori impravizibili care schimbA mersul normal
al societAtii. Legile evolutiei devin simple tendinte de evolutie, care se
realizeazA dupii schema stabilitA doar in mAsura in care nu aunt
impiedecate de factorii extemi. 2. A doua posibilitate de a depAsi is-
toria, incereatA de asemenea in sociologie, este stabilirea scheraei sau
formulei de evolutie a unei realitAti individuale, fie umanitatea intreagA,
fie o anumit sectiune din istorie. SA se arate deci ca realitatea isto-
ricA strAbate anumite faze caracteristice 0 cA, intro aceste faze exist&
legAturA necesarA, ele decurg, se desvoltA una dintr'alta. 3. A treia
posibilitate este stabilirea de tipuri ideale. De astAdatA nu se mai
redA exact realitatea 0 nici nu se tine seama exclusiv de ea, ci se
scot din cuprinsul realitAtii istorice trAsAturile caracteristice, chiar dacA
nu se gAsese toate in cuprinsul aceluiasi fenomen si se stabileste un tip,
fie morfologic, fie evolutiv, care no ajutA, apoi in intelegerea realitAtii.
Omul economic (homo oeconomicus) este un astfel de tip ideal. Se
elimin5 din realitatea umanA concretA toate trAsAturile neeconomice
(moralitatea, justitia, socialitatea, religiozitatea etc.), care pot da un
alt curs activitAtii economice si se pAstreazA, intmnindu-se la nevoie
dela mai multi indivizi, trAsAturile pur economice. Omul economic pur
este un tip ideal (nu in Bens moral, ci in Bens logic), el nu existA sub
aceastA formh in realitate, totusi ajutA la intelegerea realitAtii. Lege,a
se inlocueste cu regula. Nu se mai afirmA cit realitatea strAbate cu
necesitate aceleasi faze, ci cA, de obiceiu, de regula, realitatea se apropie
de tipul ideal.
De fapt sociologia istoricA esto mai intinsA si mai feluriti decAt
cele trei posibilitAti logice arAtate de Freyer. Sociologul american
Howard Becker stabileste saso ramuri de sociologie istoricA si soco-
tim el aceasta clasificare este mai aproape de adevAr. 1. Sociologia
istoric5 se opune, dupl unii, sociologiei etnografice, in intelesul cA,
prima lucreazA cu material istoric, indiferent cum opereazA cu el,
tipologic, fazeologic, generalizator etc., iar a doua isi procurA materialul
de lucru mai ales din etnografie. 2. Inteun alt sens, sociologia istoricA
se aplicit incercArilor de a determina procesul total al evolutiei ome-
-- ---- 4
I) Sociologic bisiorique (in Revue de Synthiee, t. V. nr. Dieembre 1933.

147
www.dacoromanica.ro
nesti, sociologia considerata deci ca stiinta desvoltarii civilizatiei pri-
vita ca totalitate sau stiinta desvoltarii istoriei universale. 3. In stransa
legaturit cu aceasta conceptie, denumirea de sociologie istorica se aplica
tuturor incercarilor de a determina etapele evolutiei sociale sau ale
civilizatiei, deci nu ca prows continuu, ci ca trepte caracteristice de
desvoltare. 4. Sociologia istorica se confunda in ant), ramura a ei, eu
sociologia genetica, socotindu-se aici toate studiile privitoare la origini,
originea societatii, originea familiei, a statului etc. 5. 0 alta ramura a
sociologiei istorice o reprezinta studiile istorico-etnologice privitoare
la viata sociala, care arata aparitia, desvoltarea si raspandirea feno-
menelor sociale. Aici isi au local diferitele teorii cafe incearca 35,
explico asemanarile dintre fenomenele sociale ,fie prin originea inde-
pendenta, fie prin convergenta, fie prin difuziune. 6. Sociologia istorica
se aplica in sfarsit eforturilor de a stabili ritmul, seriile, modelele de
inlantuire, ciclurile si perioadele in desvoltarea sociala, dar nu ea
intreg, ci po fragmente sau pe fenomene partiale. De pilda, fazele bur-
gheziei, ale familiei patriarhale, crizele economics ciclice etc.
*coala dela Bucuresti incorporeaza cea mai mare parte din pro-
blemele sociologiei istorice la cadrul istoric si la procesele social,
dandu-lo 'intreaga insemnitta,te fara sa reduca insit sociologia la ele,
intru cat exista si alto conditii pentru vieata sociala si alte aspecte ale
ei deck cele istorice.
Monografia, sociologica urmareste la cadrul istoric troj probleme
principal, de egala insemnatate pentru stiinta.
1. Formele vechi de vie,atil sockdd. In cadrul unei monografii
satesti se urmareste ce se cunoaste, co s'a pastrat in documente si ce
d5,inueste in prezent din viata de alta data a satului. Trecutul satelou
romnesti nu este pretutindeni acelasi. El difera trite() larga m5,sura
dupa regiuni. Starea si organizatia taranimii a fost in multe privinto
diferita in Ardea,l, in Muntenia, in Moldova, in Basarabia etc. dife-
rent/ care merge uneori pana la unitatile politice mai marunte, la.
vechile tari sau tinuturi, cum este Vrancea, Maramuresul sau Tara 01-
tului. Supuse la regimuri politice diferite, e firesc s5, gasim deose-
biri intre regiunile care compun tara. Chiar in aceeasi regiune satele
s'au diferentiat dupa categoriile socials din sanul satenilor. Satele de
razesi cu o larga autonomie stint deosebite de sabale de clacasi, depen-
denti de mosie si de un stapan. Locuitorii liberi ai satelor n'au fost
nici ei de un singur fel, vom intalni pe MO razesi sau mosneni Isi
alte categorii, ea mazili, dvoreni, graniceri etc. Clacasii la randul lor
se deosebeau in mai multe categorii (inquilini, laturalnici, taxalisti etc.)

148
www.dacoromanica.ro
si eran supusi adeseori la regimuri diferite, dupl cum oran domnesti,
mAnAstiresti eau boieresti, si nu odat5 chiar dupA, fiecare boier in
parte. In sfArsit, in caz un foarte numeroase, apar satele mixto, de
mosneni si clAcasi etc., in care viata lAuntricA a fiecArei categorii se
complicA simtitor cu relatiile dintre categorli. Toate deosebirile acestea
trebuesc urmArite cu mult, grij5 pentrucA numai prin cercetArile de
acest fe] se poate stabili starea realA a satului vechiu romfinesc, sim-
plificatA adeseori in chip arbitrar de istorici, cAnd se mArginese la
studml documentelor pAstrate prin intAmplare si culese cu totul partial.
Limurirea prezentulsi prin trecut. Partea cea mai mare a
vietii social prezento dAinueste mai de mult si intreaga viatA a unes
unitAti sociale este conditionatA, pe lAngA celelalte cadre, si de ca-
drul istoric. Multe din trAsAturile si elementele vietii sAtesti din pre-
zent le putem intelege si lAmuri Mr& raportarea la trecut, mai ales
In cazurile in care conditiile lor de producere se pAstreazA si ele, dar
cele mai multo si-au schimbat forma dela origine, sub influenta nenum5,-
ratilor factori istorici, incAt nu le putem explica pe deplin decAt rapor-
tAndu-le la stArile anterioare. Nu putem intelege numai din analiza
stArilor de astAzi de ce, do pildA, in materie economicA descendentii
fostilor iobagi din Ardeal au o stare mai bunA, averi mai intinse decAt
descendentii fostilor boieri" (tOrani liberi). Deosebirea are rAdAcini
istorice. Iobagii din Ardeal au fost improprietAriti chip& revolutia din
1848, dud s'a stricat iobAgia cu toate p5mAnturile pe caro le lucraserA
inainte, in stare de serbie, pe cAnd boierii 0-au pierdut treptat averile
prin conflictele dese cu stOptmirea si nolnlimea. Multe din colindele
sau oratiile de nuntA, ca sa dam un alt exemplu, care ne apax astAzi ea
manifestAri specific tArAnesti si ne Le stt presupunem sau. BA le
socotim de-a-dreptul ca produse populare, aunt de fapt, de origine
arturAreasch si nu pot fi 15murite in chip stiintific dacA nu tinem
seama de influenta mAnAstirilor, a cArtilor religioase etc. IntAmpla-
rile de acest fel aunt nenumArate pe intreg cuprinsul tArii si cercetArile
de cadru istoric trebue sA le urmAreasc5, cu multA grijA, si cu de-ama-
nuntul.
Evolutia social& Nu e deajuns sA cercetAm formele vechi ale
vietii sAtesti si inrAuririle lor asupra color prezente, ci trebue s5, ur-
mArim si legOturile evolutive dintre ele, fazele si treptele strObAtuto,
sA determintun ca alte cuvinte evolutia socialA a satului. Cercetarea
aceasta e usuratA considerabil prin metoda comparativA, (lac& urmArim
paralel satele din diferitele pArti ale tArii, pentruc nu odatA ele ne in-
fAtiseazA in saatiu momentele variate de desvoltare sau evolutie. De

149
www.dacoromanica.ro
pilda, sistemele de exploataxe a hotarului Wen, dela doua la patru sau
la mai multo tarlale, indict), evolutia satelor dela starea pastorala la
starea agrara si au deci nu numai o semnificatie economic& ci si una
istoric& La fel, campurile deschise si cu impartiri regulate, pastrate
pana astazi in folosinta obsteasca a satului, campurile deschise dar cu
impartiri neregulate si in sfarsit campurile cu locuri inchise (ingra-
dite), in tinere privata absoluta, sisteme economice, juridice si
sociale intalnite si la noi si in Franta si in multe.alte parti Nato
sa insemneze nu numai o diferenta de peisaj agrar ,ci si momenta di-
ferite de evolutie, care trebuesc cercetabe si la cadrul istoric. In sfarsit,
satele in intregime se pot gasi in stare de formatie, in stare de desvol-
tare, in stare pe deplin inehegata sau in stare de disolutie, dupa di-
feritele tipuri de evolutie, cum e cazul multora din satele rominesti,,
care isi schimba adanc structura, disolvandu-si formele vechi sau
hichegand altele, in proces de orasenizare, ceea ce trebue de asemenea
cercetat atilt la cadrul istoric, cand e vorba de intamplari incepute
mai demult, cat si la procesele si tendintele sociale, cand e vorba
de inceputuri de schimbare pe care le putem surprinde in prezent.
Cercetarile monografice Bunt astfel menite sa adanceasea si cu-
noasterea istorica a OHL in sensul a,cesta nou, sociologia. Planul de
lucru si cercetarile de tenon ale lui H. H. Stahl dovedesc cu prisosinta,
rodnicia acestei cai do cunoastere.

Traian Herseni,

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA

CADRULUI ISTORIC

Ca sa putem face un studiu istoric al satului potrivit cu nevoile

unei monografii sociologice, trebueste mai intai ea intelegem pentru ce
anume facem west- studiu.
Oamenii care traiesc' inteun sat nu se nasc WO deodata si nu
mor M.i dinteodata, ca al laso loo liber unui alt rand de oameni. Daca
ar fi aya, fiecare rand nou de oameni ar incepe toga vieata lor in
obste dela capat. Insa obstiile omenesti traiesc neincetat si numai
oamenii, unul cate unul, sunt treatori. Azi se nasc &Vim iyli mor altii,
tinerii creso amestecati printre oamenii in varsta si printre oamenii ba-

150
www.dacoromanica.ro
trani, astfel cA aproape nu se bag5 de seam& cA, inteo bucat mai mare
da vreme, toti oamenii dintr'o societate s'au schimbat. Trebue sA into-
legem deci c& dincolo de vietile trecAtoare ale oamenilor, aunt anumite
traditii ale vietii obqtiei, feluri de a fi ale satului, care se schimb&
mult mai incet qi dupA alte reguli cleat acole ale vietii omului.
Oamenii nu au avut sA facA dela inceput, toate lucrurile; ci au
primit mai toate deprinderile lor, de-a-gata, dela oamenii mai bAtrani.
LTneori, datinele acestea de vieatA se urcA aqa, inapoi, din rand de
oameni intealt rand de oameni, pana in fundul unor nepomenite
veacuri. Datina, traditia, obiceiurile, deprinderile de tot felul sunt de
aceea lucrul care ne lAmureste, uneori foarte adanc, ce este satul pe
care astazi il vedem viu in fata noastr5,. Datoria noastrA este de aceea,
inteo monografie sociologicA, sa arAtAm care aunt toate aceste datini,,
legaturl intro cei morti qi cei vii.
Aceasta, este cu totul altceva decat coca ce de obiceiu se intelege
grin istorie. Un istoric vrea numai s& povesteascA cum a fost in trecut,
numai de dragul povestirii. El strange de aceea toate rAmitqitele care au
ramas do la oamenii- de altadath. Strange &Tic& slovele serse pe hartie,
eau slpate in piatra, 4i insemneaz& monumentele rAmase, precum
de pildA: biserici sau morminte, qi strange cu grijA lucrurile de atunci:
arme, obiette de ritual, clAdiri. Insl aunt foarte multe traditii care
nu last), urme serse si pe care deci istoricul nu are de undo BS le
cunoascA. Bunt de pild& lucrurile care se qtiu c& au fost, pentruc& le
mai fin minte oamenii, deprinderi de care 4i dau seama oamenii
ca aunt pAstrate din bAtrani. lar alto traditii le cunoa0em noi, dupi
felul lor de a fi, ca sunt bAtranqti, dei oamenii le &lien fArA s-pi
dea seama ca fac lucrul acesta sub imboldul trucutului. De aceea, tu-
teo monografie sociologicA, va trebui sA tinem seama qi de alte
lucruri decat de acelea despre care de obiceiu se vorbeqte in istorie. i
de altfel in vieata unui sat nu avem domnitori, mari razboaie, ca care
sA umplem paginele unei istorii. Ci avem tocmai, cu prisosint, tra-
ditiile acestea mute, deprinderile oamenilor de a trAi, in vieata de
familie, in vieata obOei, de a munci la camp in anumit fel, de a
gandi despre faptele cele de seaml ale omului, vieatl, moarte, Dum-
nezeu, de a vorbi o anumit limb& Pe acestea in primul rand
avem noi menirea sa le stra'ngem. Nu existA infAtipre a vietii de as-
trizi, culturalA, economicA, juridica, sau administrativ-politicA lipsita
de aceasta legAtur& cu trecutul.
In foarte multe monografii f Acute pan& acuma se gAseste qi un
capitol de istorie. Dar acest capitol de istorie este ca un lucru strain

151

www.dacoromanica.ro
de restul monografiei. Nu se vede care e legatura intre faptele descrise
istoric ii faptele de astazi pe care vrem sa le intelegem. In ceea ce ne
priveqte, noi BA cAutam dimpotriva ca tocmai lucrul acesta sa-1 scoatem
la iveala. Cum anume sa facem?
Do sigur ca in primul rand vom auto., sa lucram ap, cum lu-
creaza de obiceiii istoricii. RAm5,9ite1e trecutului pe care ni le-au pastrat
norocul 9i imprejurarile, trebuesc BA fie toate stranse 9i f?losite spre
lamurirea noastra.
4a, vom cAuta mai intai BA culegem din cartile de istorie, scrise
de marii invatati ai neamului, tot ceea ce prive0e satul nostru. De a-
semeni vom cauta in colectiile de documente lucrurile care ne privesc.
Aci insa vom gasi, fad, indoiala, prea putine lucruri de folos. Ins&
nu trebuo sa, uitAm ca istoricii n'au avut la indemana intreg materialul
istoric, 0 ca tara romaneasca este o imensa, arhiva. In sat aunt, far&
indoiala, o grAmada de acts vechi, pe care noi trebue BA le cautAm
ei sit le gasim. Poate ca multe din actele acestea nu ar fi de folos
pentru o istorie generala a Romanilor, care nu se poato pierde in amh-
nunte; dar pentru o mollografie sociologica ele ne aunt o comoara.
Va trebui deci sA strangem toate actele din sat qi al le scoatem la
iveali spre folosul tuturor.
Dar nu numai hartii scrise strangem, ci I;;i toate pietrele sApate.
Trebuo sa cetim i sa luam o copie dupa toate inscriptiile pe piatra,
de Po cruci, pisanii sau pietre de mormant. Dar daca pe teritoriul oo-
munei se gAsesc ruine ingropate, morminte vechi sau chiar statiuni
preistorice, adica urme de aqozare a celor mai vechi oameni, BA nu care-
cumva BA se apuce cineva 6 5, faca sapAturi, cAci poate strica astfel un
tezaur atat de ginga, incat numai oamenii de meserie, cu mare grijii
au caderea sa-1 studieze. In cazul acesta suntem datori sa chernam
specialiqti. Franturi de arme vechi, bucati de oale, pietre cioplite4
montni, se pot gasi insa ii din intamplare, atunci &and se prAvale
cate un mal, la o viitura mai mare a apei, sau &and se rAscolqte
cu plugul pe camp. Toate aceate obiecte trebue BA fie stranse la muzeu,
iar4i pentru fiecare obiect facandu-se insemnare, pe o fiqa, de local
undo s'a gasit, ziva &and s'a gasit, semnatura celui care a gAsit-o qi o
mica descrier a obiectului.
Abia dupa ce am cules toate acestea putem BA incepem sA facem
qi studiul istoric, in care vom arata ce anume veqti am putut strange
despie sat.
Ni' putem in deajuns sfatui pe aceia care vor face studiul istoric
trite monografie, BA nu cad& inteo greqa1A care este din nenorocire

'152

www.dacoromanica.ro
prea rAspandit5, i anume 85, nu se apuce s6, rezolve probleme care aunt
qi grelo i prea nesigure. SA lAsArn cu totul de o parte preocuparea de
a ti originile istorice ale satului, spunnd neapArat da,cA catare sau
cutare lucru din sat este dela Romani, sau dela Daci, dacA nu chiar
de-a-dreptul dela Traian sau dela Decebal. Problema originilor este
o problemA care nu se poate trata ca materialul de informatie al
unui singur sat.
Ca El ne dam seama cAt de grea este problema aceasta a arAtArii
a co este roman, dac, trae sau mai tiu eu ce, din vieata trecuth a
satului nostru nu avem decal s5, ne gandim la citt de greu no este s5,
inte/egem un alt lucru, totui mai aproape de noi qi anume care a
fost vioata de toate zilele a bAtranilor notri. Ad i sA-i arate puterea
de munc5, un bun monografist. SA caute a afla, in toate amAnuntele,
cum era satul acum 20-50 sau 100 de ani.
Vom strtinge deci traditiile, amintirile bAtrannilor; 's, le insem-
nAm, cuvAnt cu cuvnt, aa cum ni le-au povestit ei, fArA 85, adAugAm
dela noi nimica. Aceste amintiri sunt un izvor nesecat de tiri, ins6
trebueto pentru aceasta EA le tAlmAcim cum se cuvine. SA nu credem
cA tot ceca ce spun bAtrnii despre trecut este chiar adevArul adevArat.
BAtrfinii ne pot povesti credincios vie* lor. Ins& despre vieata pa-
rintilor lor, intotdeauna ceca ce ne povestesc este o simplA legendA,
care pAstreaz5, o amintire rhstAlmAcit5, ca in vis, despre ceca ce a
fost odatA.
AdevArata cale pentTu a vedea cum a fost in trecut este ,ins5,
alta qi anume este cercetarea vigil de astAzi. Tot ceca ce s'a pAstrat
viu din trecut trAiete astAzi Inca. Deci cercetnd satul de astAzi,
vom intalni lucrurile vechi alAturi de cele noi. Rostul nostru ca
monografiti este tocmai s5, despArtim ce este al zilei de as-
tAzi i ce este al zilei de eri. Munca aceasta nu o putem ins& face
decfit atuncea &Ind vom studia satul de astAzi. Cnd vom studia
manifestArile culturale, economice, juridice i administrativ-politice,
venic va trebui BA no gfindim a vedea cum au fost in trecut O cum aunt
astAzi, Ce s'a pAstrat O ce s'a adAugat in fiecare din felurile de a fi
ale oamenilor de acum. Capitolul istoric deci nu poate fi scris numai
do catre un singur om, insArcinat ca lucrarea problemei istorice. Ci
tgi cercetAtorii vor trebui s5, facA la studiul lor un capitol istoric, in
fntelesul pe care 1-am arAtat in r5nduri/e de fat&
RAmne totutO o problem5, asupra cAreia trebue sa Um o 15,mu-
rire deosebitA, precum O un plan de lucru amAnuntit. Este far&

. 153

www.dacoromanica.ro
indoialtt o parte ceva mai grea din cercetarea istorica a satului, ins&
o parte plina de farmec.
Satele romanesti nu au fost toate la fel. Ci unele din ele au
fost sate do clAcasi, tarani sub man& boiereasca, domneasca sau ma-
nastireasca. Altele au fost sate de mosneni sau de razesi, adica de
proprietari liberi din mosi stramosi. Fiecare din satele acestea aveau
felul lor de a fi, care astazi de sigur s'a sters in buna parte, dar care
totusi in anumite regiuni ale t aril s'a pastrat destul de bine. Pentru,
aceste regiuni uncle vechea vie*, a satelor mai dainuieste Inca, dam
mai jos un plan de lucru.

PLAN

Tom distinga trei tipari de sate: anal loctut numai de rzeqi (satal de
rizesi); altul locuit numai de clicasi (satul de cliicasi) i, in sfarsit, un sat locuit
de razegi gi de clicasi, hate proportie oarecare (sat mixt). In caracterizarea satelor
trebne si procedarn cu bun sin* de pild, prezenta unui singar strain, a unor meseriasi
yen* in trecere, a untu sales de tigani sau cluar a catorva clicagi, nu trebue si ne
faci a conchide la existente anal sat mixt; trebue ca clicasd si fie vechi, clacasi
caracterizati, i sa cuprindi o cota parte destul de mare din populatia satnlui, astfel
ca ei sit se infltigeze ca o categorie speciala ca mentahtate i obiceinri deosebite,
pentru ca intradevr satu/ si he un sat mixt.
Fiecare din aceste trei sat,e ridici o problema deosebiti, sau mai bine zis fete
deosebite ale aceleiasi probleme. Vom avea ca atare in sand plarmlui de lucru, cateva
pirti speciale heeartua din aceste trei forme de vieata steasca, alcattund ca toate
acestea un sistem gi trebumd, deci, s fie studiate in intregune chiar si de catrd
acela caro se afli in fate unui sat de forma para.
Satul de rAzei (sau mogneni). Se noteaza deal satul de rizegi pe care il stir-
diem se afla innecat in mi]locul amor sate de clIcasi sau dact. se afli intr'o regime
de compacta fizegie.
Se strange toati informatia istorici privitoare la grupul regional de itizesi
gi in special la satul respectiv si se studiazi legiturile pe care acest sat le avea
san le are Cu celelalte sate regionale: legaturi intamplatoare, de aiutor reciproc in
caz do primeidii sau foamete, sau simpri simihtudine de soarta istorici si se va
observe atent deck' nn curava exist i relatit mai constante, eventual organe admini-
strative obisnuelnice intereitesti.
Se mina a se stabili toe.% seria de carti domnesti, hotarnicii, ocolnite, alegeri
de parti, judecti etc , pe care le-a avut seta', (se va elute eat in colectule clasice,
Codrescu, Iorga, Ghibanescu, in colectiile revistelor de specialitate, in arhivele sta-
tului, episcopnlor, ale fostelor privighitorii, vechile dosare ale tribunalelor san in
pricinile noi unde se obisnueste a se fi pus la dosare acte vechi, cat mai ales in
colectule particulare i riispitndite din made* in miini. Se va urmiri descendente acelora
dintre mosneni care apar prin actele vechi ca vechili ai cetei si se vor
int,eroga en stiruinti urrnagii Ion de astazi pentra a scoate la iveali actele, pe care
adeseori le au si nu vor el le arate).
Se strimg, cu tot state grij, actele de interes privat: diate, zapise de vanzare,

154

www.dacoromanica.ro
de zalogire, sineturi, condici de cas, scrisori, insenmri de cheltuieh.
Se string informatille din cromm, cilliton si istorici cu pnvire la sat si
la regiune.

Satul de cllicasi. Mari de cele previzute mai sus, se va urmri in special

limunrea intrebrii dac satul de elk.* forma cndva un sat de rzesi.
Se va stabili epoca in care au inceput rumkunle in sat, se vor ariita
sau Domnia care au reusit s pine mina pe stipluairea boicreasei
a satului, in ce cote-pirt; observindu-se dacii nu cumva aceste cote-pArti de care
se foloseau boierli in stpinirea clcasilor nu eran tot vechile cote-piirti ale sa-
tului
Se va &guts a se face un istoric al efectelor pe care le-au avut legiturile noa-
stre agrare incepind de dinainte de Fanarioti i pini la 1861 asupra vieti satului.
Dar mai ales se va urmri vieata interni a Battik', in care boiern nu se ame-
steeau i legile nu interveneau Cu alte cavinte, ne intereseaz nu numai raportunle
care putean sii existe lute sat si boier, ci i relatnle dintre cetasi.
Coneluzia ce se urmireste prin aceasta este si se vad apropienle logice
si istorice ale satului de clicasi fat:I de satul de rzesi, cici se poate foarte bine
intiampla, de pildi, ca relatnle cetasilor intre ei si fie formate dup.& exact aceleasi
regule pe care le intilmm in satele de riinsi, ceca ce ar fi ca deosebire antere-
sant de stut.
Satul mixt. Vom urmn problemele pentru elk* i pentru rzei si vom
ants a ne da seama de evolutm relat,lilor dintre Az* si alkali, in sinul ace-
'magi sat.
Vom urmiiri schimbrile raportnlui numeric proportional dintre el.
Vom veden dacii rizesil din sat aveati drepturi asupra cicailor. Dad, le
avea in bloc, ce,ata intreagi de rizesi, asupra cetei intregi de cLicasi, ceata intreagi
de ritzesti asupra clticasilor individuali etc. etc. Vom urmiri relatnle rzesilor cu
boierul san ministirea, printor la clicasii lor.
Asemem, deosebinle de tratament ale acelorasi clicasi, din partea boierului,
mfinistrii, Dommei i rizesilor.
Vom stadia dac acesti rzei i cicai, trmd imprean, In amid aceluiasi
sat, ficeau sat" impreuni, adic aveau o singur administratie, o singur obstie
un singar rind de functionari, sau dott administratii deosebite, in total san in parte.
Din punct de vedere teoretic, satul mixt poste duce la foarte bogate rezultate,
del se poate stadia pe un pet,ec mic de plimiint si in jurul unor conflicte care, firi
Indomlii, trebuiau si existe, situatia juridici i social a celor trei demente centrale
ale problemei vechmlni sat: boierul, Azesul
Tot la capitolul stringerli de material, vom ayes a ne gin& la stringerea
textelor, traditulor orale ale cetasilor, legendele de neam, legendele de desert-
lecarc de sat i toate fragwentele din folclorul local si regional care ar patea llmuri
credinta pe care o au stemi despre infuntarea si vieata mud sat in vremile
cele vechi.
S se noteze dit se poate de precis, cine anume este aeela care di lmunri
asupra unex legende de descalecare de sat, de pild., dac este un descendent al
neamului care se pretinde desellecitor, un descendent al unui neam rival, un Weill,
un tank., un strain, un bogat, un sgrac, un om ca carte etc. Nu se pot da
niciodati destule detalii cu privire la acest pwact de o capital importanti pentru

155

www.dacoromanica.ro
interpretarea pastern acestor legende qi a rostultu pe care ele il inclephnesc in
neata satului.
Se cauti a se stabili dads aceste legende sunt pure povestui" despre trecnt,
fari scop practic, daci nu stint cumva legende etiolog,ice", adici legende prin care
amend fiuresc o explicatie pentra acea stare de lucran de astn care nu SO*
poarti limunrea in sine insigi, sau daci nu cumva ne air= in fata unes legend
jundice", adic a unei legende care explicit obicemn de drept gi care, deci, se sane
In seamil de citre oamenu de astizi care se servesc de ea pentru regularea stipfinini
pmtintulni Ion san pentra alt scop juridic.
Se cauti at tot dmadinsul a se controla adevrul istonc cuprins in aceste
legende cid astfel se precizeazi un punct din organizarea vechu vieti stegti asupra
creia existi controvers, intre teoreticieni.
Dacii in sinul legendei se invoaci vreo spitii, de neam, ea se va supine
aceleiagi critici severe pentru a se vedea veracitatea ei, de o parte, gi rostul ei in
vieata satului, de cealalti parte.
Dreptul administrativ obignuelnic. (Planul de lucru e coman pentru toate
tiptuile de sat, ca precizarea ci in satele mute el se va folosi de doui ori, odati
pentrn clicagi, a doua oari pentrn rizegi).
Parte din obiceturile previzute in acest plan de lucru vietuiese Inci in
cnrsul generatiei actuale sau trecute. Si se insemne, deci, precis data stmgeni obi-
cemlui, in caz and el nn se mai sine azi in seami.
Obttia, In prezent i In trecut. Are satul sfaturi comnne, adaniri generale,
grimezi, obstu, la casa impiriteasci, la primirie, la tunbra copacului, in casa anula
din sfat san in alte pirti? La bisenci?
Cum se numesc aceste adanin?
Ce conditii trebnesc mphnite ca adnnarea si fie socotifft ca valabil intruniti?
Ce conditii se cer celni care vrea si la parte la adtmnle generale?
Care este regula deliberinlor, modal de votare, termmologia speciali?
Existi vot plural gi dupi ce criterii?
Femeile an glas in adunare, impotriva roh birbatultn? Dar copni? Dela ce
vfirstA, impotriva voiei prii4ilor, copiii orfani, epitropsiti etc.
Dad. nnul din obgteni nu se unegte en pirerea celorla10, ce poat,e face?
Functionarii, In prezent I In trecut. Este satul condus de un frontal sa.ti de
mai multi? Ce nume poarti? Oameni bum gi bitrini, chiabun?
Cum sunt desemnati gi dupi ce criteni?
Cum stint controlati?
Procednra alegerii. La biserica, la icoane, in obgtie,
Cum pot fi dat,i jos din functie?
In caz de moartea conducitorultu, cine urmeasi?
Sant anume familii din care se aleg de preferanti conduclitorai gi de ce?
Ce alti functionari are san area Bata': vornici, vorrucei, vitmani,
nimesmci, hani, pasnici, stomp, porojnici etc. etc.
Ce rost aveau mazilh, postelnicii, starostii etc. etc ; ammtiri despre vechi
grade gi slujbe boieregti i legende despre acegtia, din care si se desprindi modal cum
vid sitenn de azi natura iegitarilor din trecat dintre ce,ati i organizatia de stat a
Dommilor noastre.

156

www.dacoromanica.ro
 Se vor nota gi schimbrile de sistem intimplate in curse' generatulor de
astizi san cele aflate prin traditie directa dela pinnti i aprecienle entice ale
sitenilor.
Se va stadia apoi functionarea acestor aparate administrative se va deosebi
ce este al Statului gi ce este al satului. Se va observa ei stint cazuri in care
comuna na a mai pstrat mmic din vecina organizare siteascA administrativi, dar
ci locuitorli, ceata, o mai pistreazii inci, in alte scopuri dect cele dmainte.
vreme de pild pentru admimstrarea event vlmage.
Se vor analiza atributille obstei qi ale functionanlor: de judecatil cinli
penali, de reprezentare in justitie, de facere a cislei, de gospodline a aveni vil-
mase etc. etc.
Intreg acest capitol printor la organele de admimstratie ale satului va trebui
si se prelucreze in canostinta legitunlor de stat, prezente i trecute. Nu numai
codal silvic, de pild, care a regulamentat functionarea obstulor locale in regiumle
piduroase, a avut influent/3: asupra netu sitesti, ci i legiuiri mai veclu In primal
rind legiuinle din epoca regulamentari par a fi avut o deosebiti putere de pre-
facere a stinlor sitegti.
De aceea, deseori, ceea ce ni se pare astin a fi un obiceiu al pimintului, na
este de fapt deciit o foarte curmasi supravietture post-legali a unei institutiuni jundice
de stat penmate. Intrebarea daci nu cumva aceast persistent conservare nu indici
un fond obicinuelnic inci mai stravechiu ca cel care s'a putut forma din epoca regula-
mentara pina scum, nu face decit si incurce Inca mai malt problema.
Pentru a permite o vedere relativ mai clari in aceasti foarte Incurcati
problema, se vor akttu deci liste de functionari, cu mdicatia sursei de informatie,
spre a se veden epoca lor de apantie i disparitie reall, in raport ca infuntarea
desfiintarea lor legali.
Dreptul de proprietate. Pina scum am lucrat mai malt ca istorici. Matenalul
nostru de ban/ au fost rmsitele, serse sau orale ale trecutultu.
Vom incepe scum a lucra ca sociologi: ne folosim de faptul el once sistem
de propnetate funciara lasA, fAtA ca oamenu sii-gi dea seama despre aceasta, urme
adiinci asupra garduri, grupiri ale neamardor satului
In anumit ordme, vesmc aceeagi, pe diverse loturi, =Limit echilibrn proportional fare
suprafetele deosebite ale hotarului etc. etc., dupi cum se va vedea indati.
Chiar dupi ce sisteigul jaridic care le-a dat nagtere dispare, aceste urme
continua si triiasci. Si sistemele juridice propnu zise intirzie in mersul lor, nu
merg pari_passu cu mersul societtii. Dar faptul ci fenomenul juridic se petrece in
capul oameni/or, subiectivindu-se i rationalizindu-se nevoz reale, face ca dreptul
sa fie vesnic vanabil. In cazul cercetlirii sociologice a sistemului de proprietate stri-
vechi dupi normele pe care le vom indica, studiem insi sistemul juridic in aces
parte in care el s'a obiectivat, meanie firi vomta i firi controlul ratianii omenesti
gi in care ayes deci vitiate si supraviettuasei timp relativ indelungat.
Avem astfel, pe calen sociologiei, mijlocal de a lamina trecutul gi de a re-
constitui vechea soarti a satulni, in chip aproape deplin. CApAtAm astfel gi putinta
de a intelege mai bine stares de astizi a satului, care nu este dealt capital final al
desvoltrii unei vieti istorice locale.
Nicieri mai malt ca in aceasti studiere a proprietitii nu vom strati mai
bine aceasta i nn vom patea surprinde mai clar sociologia i istoria ficindu-si re-
ciproc

157

www.dacoromanica.ro
 Proprietatea. Cat pamint a avut in stapinire pe vremuri ceata steascii (care
era hotarul satului)? Cat pamant are scum?
Ce parte din acest hotar este folosit de intreaga ceata in devilmasie absolatit,
In devalmasie proportionala pe cote pa* si in tinere privata? Se va stadia si
pentra trecut evolutia proportiei relative de suprafete folosite intr'unul sau altul
din aceste trei sisteme.
Pentru satele de clIcasi se va tine in seam pAmntul asupra caruia tranii
pretindeau a ayes dreptnri de lnare in dijma.
Pentra satele mixto se va tino seama separat de pamintul clacasilor si de
cel al rizesilor.
Se va repeta problema pe categord de obiecte de proprietate; pentru pldure,
pentru golurile din mtuite, pentru izlaz, pentru vadul ape', pentru vatra satului, vaduri
de moartt, iazari, bli, prisaci etc.
Cauza micsorarilor eventuale ale vechiului hotar (proces, vanzare, donatie,
impresurare din parten megiesilor).
Cauza disparitiei In simul hotarului sitese a imam din sistemele de folosire (de
ex. dev5.1rngsia absoluta in favoarea devhn'asiei pe cote pa* proportionale sau in
favoarea iner1i private: prin decizie ob,teasca, de bung voie, prm proces, prm ale-
gere de pi*, prin abuz de drept din partea cetasilor etc.).

Devalmasia absolutil (in care toti cetasu au, in mod egal, un simplu drept
de folosinta personala).
Se va intra in amanuntul acestui sistem de folosire a pmintulai.
Se vor nota deosebirile intre devlmasule absolute purtind asupra izlazului,
fatii de cel purand asupra pgduru.
Se vor note toate proverbele juridice, toate parerile, pro si contra, toate greu-
ttile i toate foloasele acestui soul de deValmiisie.

Devihniia pe cote plirti proportionale (in care fiecare cetas in parte are
un drept mai mare sau mai ram, In conformitate ea un criteria proportional oarecare).
Se va stadia, in primal rind, dael na sunt vestigh sense sau amintiri dintr'o
vreme in care obiectul de proprietate stipinit astizi in dev'gm'asie proportionaltt, era
stapinit in deviihnlisie absolut.
Se vor analiza argnmentele pe care le aduc, in aceasta privinta, in lupta dintre
ei, cei saraci i cei chiaburi eu privire la stiptimrea de padure, de gol in munte
de izlaz.
Se va stadia natura critermlui dup care se proportionalizeazii partile cetasilor.
Daci este criterml spitei de neam, se va controla proportia efectiva pe care
descendentai chntr'un neam o au in stapmre, in raport cu calculal spitei de neam.
Marimea loturilor trebue si fie potrivita ca subdivizitunle spiei, orice nepotrivire
trebue notata imprennii ea cauzele ei sigure sau presupuse (vanzare, donatae, inze-
strare, impresurare, neaplicare corecta a spitei de neam, dreptul tatalui sau al
satului de a viola indicatiile spitei de neam etc.).
Se vor stadia sistemele proprii de rudenie intrebuintate ea prime la devil-
masule proportionale, in deosebirile lor eu sistema/ azi in vigoare In dreptu/ yin
al satulai si ca sistemul codului civil (mosi, batrni, frati mari, frati mici, butuct,
cringi, neamuri etc.).

158

www.dacoromanica.ro
 Dad. vor fi alte crite re decit spita de neam, cum,
de pild,1 dramurile, f unhle, , led san alte asemeni msun,
ele se vor descne amlnuntit gi se In aplicabilitatea lor la teren.
Se vor studia originea lor din acte gi din amintinle
Se va auto a se vedea dac h se polite stabili o dat, fie gi aproximativ,
de nagtere.
Se va ciuta a se degaja principiul care le st la bazi.
Se va trece apoi la studierea natuni dreptului de folos al cetagului asnpra
cotei prti care-i revine. Aceasta pentru fiecare categone de obiecte de proprietate
In parte.
Astfel vom vedea dact nn cumva proprietarul rimine stpn numai pe
brazd, adie pe pmntul de agricaltnri, dela semiinat pni la miles, sau, la izlaz,
plin la cosit.
Dae se nagte un drept al steanu-Ini asupra unni lot determinat de pmnt prin
ce se deosebegte devlmigia astfel nscut, de devlmgia propriu
Sunt poate cazuri exceptaonale In care satul (de pild, in caz de schimbare
total a munrului populataei stegti san caz de nedreptate vAdit) sA procedeze la o
non repartitie a cotelor-pirti.
Care e procedura nouei repartizi.n7 tragere la sorti? bun
Exist caznri de repartizare periodia?
Exist persoane care an precidere la drepturi, sau dreptun mai mari la
aceste ImpArtiri, precum, de pildA, preotul, VIcarul, invttorul, vIduva, srtrmanii?
Se ande vorbindu-se de lotul lotal olarului", al pdurarului",
viduvei" etc
Sau dac nu exist aceast Imprtire de loturi de &are sat (adunat in obgtie)
atnnci cnd este vorba de folosul pitnntului de care tnii cetagn, se aplici cotele
pirti la cazuri de arendare anor persoane strme eau ca norm de egire din indivi-
ziune? San ca fixare a maximultu pe care steanul, el singnr, Il poate cnprinde din
local vlmag? (vezi pentru acest din armi caz, Intrebrzle relative la finer' private).
Tinerile private. (Folosirea exclusiv a unui loe statornic" de pliant de catre
un cetag san un grup restrns de cetagi).
Se vor stadia modunle de nastere ale acestor tined pnvate:
Prin bunivoia satului, adic prin imprtiri fat de cetagi (problema se
atmge In acest punct de problema devlmgiei proportionale, dar stint cazuri In care
tmpirtirea de comun acord se face dup cnterii proportionale, accidentale: fie nevoia
imediatii a fiecirnia, fie putinta de a plti de aci inainte bir pentru loturi, fie pro-
portia tutor pliti de bir anterioare), sau par gi simphi numrul sidlete/or, al gos-
podrnlor etc.
Intr'un alt caz se pot nagte tmeri private prin donatn din parten tatlui; se
vor nota aminuntele acestei donatii, se vor analiza toate cazurile, dela cele mai vechi
la cele contemporane gi se vor analiza ca s se vad daci nu cumva donatta din
parten satulm, Mena une persoane stretane, echivalea.zr cu incettemrea ei.

Prin activitatea unora dintre cetafl. De pild, prin cupnndere din izlaz,
prin avezare de mori In vadul apei, pnn facere de in; prin secituire In pdure.
Cnprinde cetagul dintr'o devIlmigie absolut sau dintr'o devilmgie propor-

159

www.dacoromanica.ro
tionali? cu alte cuvint,e are drept cetagul s cuprind cit voieste sea dreptul sail este
hrnitat la o anurniti cotri-parte maxima?
Se vor preens limitele gi punctele de contact dintre tinerea privati i deviilmagia
absoluta gi pe cote prti.
Tehnica cream de tiller' private: pro..edura baterii parultu, procedura ingrduirh,
a siiparii de gant etc. etc.
E important de gtiut dad. aceasti creare de mere privati continua' pini in
vremea noastri i conflictele la care di nagtere.
Se va stucha apoi dependenta tmerilor private fag de sat.
YAM indoiali ca din punct de vedere practic, trecere,a dela cota-parte a
proportionale la lotul de pmtint in stapinue privati este graduati gi se
face treptat. Gradul de amestec al obgtei in drepturile cetagului, dup cum sunt
mai mari sau mai mici, ne indicii singurii natura stipinirii en care avem a Rice.
Dar phiar in casal cfind tinerea privat s'a desfigurat complet de sat gi
cind obgtia nu mai are niel un drept in administrarea propria zisi a lotulai de pii-
mint, sunt cazuri in care se simte mocnind inci devalmgia.
De pild, pot exista cazuri de rscumprin ale loturilor fag de obgte.
San pot exista drepturi de hberi prigune ale cetagilor in anumit anotimp
al anului.
Se vor analiza apoi conflictele de interese ce se nasc gi mijloacele legale
sau vrjitoregti, pe care le intrebrunteazil cetatni, stpanitorii privatz, Impotriva
intoarcerii ofensivo a devlmgiei.
Se va analiza apoi daci tinerea privati este folositi individual de citre
singur ceta, sea este stapthnta. de o female intreagi, in formele devImAiei fami-
hale treciind din generatie in generatie, mai malt prin inzestrare decit prin mog-
temre. Pearl' aceasti lature a chestiumi se va folosi chestionarul juridic, capitolul
inzestrrdor gi mogtenirilor.

Problema umblilrii pe bitrani. Odat steins intreg materialid privitor la originea

satulni, la modurile de folosire ale averilor obgtei, este timpul s trecem la o
vederc. de ansamblu asupra organizard sitegti.
Se va &ante si se yacht dada, nu cumva in dosul tuturor acestor cote-part
dintr'o parte a averh, din cealalti parte gi dmtre tinerile private, nu existi o potrivire,
de care nu-0 dau seama stenii, dar care sa fie revelatoare a unin principiu nnic de
organizare sateasci. Se noteazii Intel daci indicatii, fie chiar vagi, ale nnui asemenea
principia, nu se pot extrage din legendele de descalecare de sat.
Se va nota, de pdclii, claci in sat nu se intrebuinteaza expresia de umblare pe
bitrni", ca alte cuvinte daci nu sustin stenii ci principiul lor chriguitor este spite
neamurilor bigtinage i descilecatoare ale satului.
Dam urmatoarea defuntie (0 ea tot provizorie) a umblril pe bitraru":
an sat umbli pe bitrini In momentul cind hotarul satidul este stpinit in devilmgie
pe cote-pirti proportionale,, fie aparente, fie ascunse, socotite conform indicatiilor nnor
spite de neam.
Vom observa deci, de pildi, dad, nu cumva sub o proportionalitate de dra-
marl nu se aseando de fapt tot o spiti de neam. Se vor stabili toate aceste spite
de neamuri, se vor calcula cotele-prti rezultate din socoteala dramurilor, a funnlor
sail a altor masuri. Aceasta pentructt se poste foarte bine intimpla ca mi.surarea in
dramuri si nu fie decit statornicirea in chip de regul juridici, a unes aplicar intim-

160

www.dacoromanica.ro
platoare a spztei de neam la o devilmisie pe cote pi*, de pild, un munte care se
inchinazi pe pretnri in naturi, in produse lactare, socotite In dramnri eau de-a-
dreptul In lei san binisori etc.
De asemeni, vom vedea daci nu cairns regale de care vorbim la tinerile private,
care ar opri eventual pe eetagi si treaci dincoio de o anumiti coti parte maxima,
nu esta de fapt aceeagi Biota de neam.
Vom merge apoi mai departe gi vom msura suprafata de teren din vatri
vom calcula cota-parte din aceasti vatri care revine fiecartu grup familial si
fiecirui individ in parte.
Schimbarile de vetre de sat, en prilejul inceuthulor, revarsiirilor de api etc.
vor fi ca deosebire stndiate; cesa ce se urmareste prin aceasta, este a se vedea
daci nu cumva si aci cotele pri, efectiv posedate in vatra, nu sunt in report en
indicatule spitet de neam, sat' en dramurile.
In scart, cesa ce se va controla ea rigurozitate urmrmd toate aceste serii de
potrivin care exist (san care ar trebui si existe, daci vnzarile, inzestrarile en
pilmnt ale fetelor i deci bigarea stramelor In ceata nn ar fi incarcat socoteala),
este urmiltoarea schema istoricl de nastere a organizarii junclice satesti pe batrim"
si care constitue ipoteza la care ne-am oprit deocamdati, in arma stadiilor la teren
pima scum fixate.
Vatra satnlui, posedati de nnul sat" de mai multe neamnri, se subdivide in
cnrsul vremii, din generatie in generatie, prin inzestrare", conform inclicgiilor
spitei de neam. Asemeni ci pentru pamitntunle de agriculturi se poate intimpla
(in annmite cazan i asupra carora nu e local si se insiste intr'un chestionar) ca cetash
doreasca o stpftnire a Intregului hotar conform felulni in care se saptineste vatra.
Se extuide asa dar spits de neam care eausti in chip efectiv si natural in vatra, ca
o norma jurolica de natur fictiv asnpra Intreg hotarulni devalmas.
Se vor studia ea precautie mai ales acele ca.zun uncle criterml proportionalizarii
nu se socoteste de-a-dreptul In spit& sau in dramuri, ci in funii sau pogoane. Se vor nota
In acest caz cele dull sensuri ale cuvntului pogon sau fume: se va vedes daci intra-
devar numarul de funu la care are dreptul un cetas in intreg hotarul satului, nu
corespunde efectiv numrulm de pogoane san fa= posedate In vatr, cuvintul fume
sau pogon avind astfel doui intelesari: until literal, in vatra satului,
de simpla coti-parte in restul hotaiului patina corespunde in realitate unes lot
mi.' mare sat' mai mie decitt o fume san un pogon efectiv.
Chiar daci c,alcultil se face pe spite de neam san pe forme derivate se va
urmari aceeast problemii- revirsarea, la o data mai apropiati san max indepartata,
a unes regal', de seas real in vatra, asupra intreg hotarului satesc, pe cake unei
schimbari de Bens si de valoare.
Vinzari. Un nnjloc tehnic pentra a putea pltrande mai in adncul siste-
mului obisntuelmc de folosire a hotarultu slitesc este studierea vnzarii.
Vanzarea sileste la o hchidare completi ta la o limurire totarg a dreptului
nnui cetas.
Se va stadia de aceea chipul in care Ici poste vmde cetagul dreptunle sale.
Daca exista legaturi intre diversele fragmente ale bunurilor de acelasi hotar,
dac de pildA, vmderea locales in vatra insemneaza vuiderea ipso facto gi a cotei-
pa* din devalmasie.
Se vor nota deosebirile dmtre Tnzarea drepturilor din valmasia absoluti
ci vnzarea pe cote-pirt.i.

161

www.dacoromanica.ro
 Nu se sustine cumva de catre localnici c dreptul la devalmsia absolutli nu
este transmisibil7
Este legata folosirea devalmsiei absolute de persoana cetasului, de locuirea
lui in comuna (teoria laturaplor, marginaplor etc ) sau de alte conditii?
Dar in devalmmile proportionale cam isi poate cetasu/ vinde dreptul sau?
Vinde un simplu drept de cotil-parte, o parte indivizil i incerta sau vmde
o anume bacatil de loe pe care o alege in prealabil el singar sau cu ceata din
care face parte?
Presupune vanzarea de coti-parte introducerea in ceata a unui strain?
Cum se procedeazil pentra devil/maple proportionale, ptutand asupra anal
loc de piimant a earn intindere na este inert masurata? Ce se intampla dad. cetasul
vinde mai malt decat are dreptul?

Cum si cand functioneaza prescriptia. Care stint cazunle de aplicare ale pro.
(drept de inaite-cumparare) in favoarea rudelor, vecuulor, cetaplor etc.
Cand a disparut protimisis-ul st ce cred despre el bltranu care 1-au mai
apucat?
Se aplican dispontale procedurale prevazute in codurile Caragea i Cahmah?
Glosar. Folositor e ca In tot &camel studieni mstemelor jundice sa se
intrebuinteze exclusiv terminologia tehnica locala In fata unlit obicem nu &gut.*
e-1 interpretati in spiritul codalui actual si sa-i dati caracterizarea jundicil moderna.
Este totdeauna sigur cA procedand astfel gresim: rap asemanan ne pot lapis, ca
att mai vartos ca cat prin firea luerarilor suntem predispusi a recunoaste peste tot
instituthle junclice ca care suntem familianzati din vieata de toate zilele i din
etadule noastre.
De alta parte, nwnele pe care sate= il dan une' anutnite instatutii juridice
este de mate ori revelator el ne permite sa-i reconstatuim .trecutul i deci sli-1
intelegem mai deplin.
Dar chiar daca termenu tehnici nu mai sant curent intrebuintati, se va &guts
totusi BA se vadii daci stenn mai an araintrea ion.
Se va intreba astfel, in cite parti se imparte obisnuit intreg prtmantul lucrat
nelucrat? Ce se cuprinde sub numele de sat? Catan, cot, sehstea satului, vatra
satului, vatra ocolalui, ama, gardul tannii, pridure, bramste, delnitZ, secatura,
rzils; aria; rune; 11,3010, biltranit,camin, avere de radacina, loe de razilsie,
razasie, rAz. monean, mostean, mosneme i mostenie, jumble, pmant, fume,
stamen, pnsoase, tehni, rozor; razor, dram, cum, pogon etc.)
Deasemem, se vor ciuta urmele vechilor procedan jundice speciale, cum ar
de pilda, jurimantul ca branda pe cap, tmpartirca averdor pun tragere la sorti
intro mostenitori etc.

CONCLUZII GENERALE

Odati reconstatuit obiceiul primntulm u inteles mecamsmul intern al orga-

nizatim satesti, ne vom sili a veden daca exista deosebin hotarite intre seta' de
rizasi si satul de daces'.
Vom canta a stabili, deci, dad. ne aflam in fata a doui fenomene total
deosebite, en mod de nastere u desvoltare propm i cu organizare specifier', eau,

162

www.dacoromanica.ro
dimpotrivii, in fata unui acelagi fenomen care a avut, in cazul satului de ellicagi,
o soart deosebit de soarta satului de rzegi
Studierea, acestui lucra este, evident, treabi de 'storm, ea nu trebue push' la
punct in snul monografiei stegti, dar monografia siiteasci poate aduce material
informativ, in lmurirea acestei probleme istorice gi este bine ea atare ca ea s
nu fie pierdut din vedere
In al doilea rnd, in chmr sand satalui de ilzegi trebuegte Vzut dacii nu
camva putem ajunge la vreuna dm concluzule urmtoare
I. Satul are o ceat strveche, nu se poate da peste un desclecAtor tune,
ci Intlnirn totdeauna la capt o ceati constittutil (avem deci devalmgie originar)
ca atare satul este un sat de riizegi" propriu zis
Sau intalmm, ea cateva generatii mai In urm, pe desealech'torul time fp
cert, care devine proprietar personal sau impreun ca familia, pri'n munc proprie
san donatie domneasc gi dela care, prin mogtemre genealogie, detin cei de astzi
piimintul (devillmgie prin derivatie) i ca atare ne aflm in fate and sat deval-
mag de mazih".
San intalnun cazuri mixte": un vecina sat de rizegi se dizolv, se nasc
o serie de proprietari individuah ai cror descendent' reconsituese ceata.
Iii amindoui cazurile din urmi, trebue s se pang problema de a se gti
intru ct in organizatia juridie a satului deviilmag prm derivatie, s'au folosit reguhle
inainte intrebuintate in deviilmtigia originar, fie de vechea ceat local, fie de
alte ceta din aceeagi regume
Punctul controversat este acesta: dac exist doul moduri de nagtere a cetei
gi care din dou este mai veche i ca care deci se potrivesc mal bine gi mai
firesc normele obiceiului

H. H. Stahl

163

www.dacoromanica.ro
 V. M4NIFESTAR1LE ECONOMICE

A. 1NTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI ECONOMICE 9

Cereetarea, sociologic& a vietii economice a unui sat nu este

debe uqearA. Economistul insArcinat sl o faca vine de cele mai multe
ori pe teren cu o multime de prejudecAti trase din cunoaqterea too-
reticA a vietii economice in genere ,ii cautA sA le aplico vietii satului,
fArA sA-0 dea, seama cA notiunile cu care lucreazh sunt imprumutate,
In majoritatea lor, altui fel de vieatA economic& cleat cea pe care
o studiazA.
Cbiar in cazul in care economistul e prevenit impotriva acestei
primejdii 3i se fere0e s& aplice stereotip principiile generale ale
unei economii teoretice particulare, cu toat& truda lui sit descopere
caracterul original 0 propriu al elementelor al cAror echilibru II
preocupii, in loe sa urmareascA i s'A descrie pur 0 simplu co se inr
tAmplii, el va fi ispitit s& surprindA corespondente, potriviri, parale-
lisme, intro aeeea ce constat& direct qi ceca ce qtie dinainte din teorie.
i totusi, in realitate, vieata economic& a fiecArei unitAti sociale
se deosebe0e adnc de a celorlalte. Deosebirea prive0e atAt: 1. soiu.
rile de. activitate intreprinse de fieeare unitate social, eAt 0 2. nai
tura fi structura subiectelor caro le intreprind, .3. rdncluiala admi-
nistrativd-tehnial sau juriclicd a acestor activitAti 0 4. scopurile lor
mijlocite sau nemijlocite.

1. Prima deosebire are un dublu aspect: tehnic si social, dupri cum priviin ft)
varietritile de activitate in ele Imes], ca forme obiective sau b) ca forme sociale, in
raport ca grupurile care le siivirsesc. Vinatul, pesenitul, cresterea vitelor, manca cam-
palm, industria extractivrt, meserule, industria manufacturierk san mecamck tran-
sporturile, comertul de mrtrfuri, operatide de credit, speculatm bursierii, ca oricare

1) Teate slew de red vol. din studio' d-Ini Mocea Vuleineaeu TOOlia Ilsociologia viol! economice
Prolegomena lo rind& morfologlei economic, a anal rat, dm Arluva pentru *biota m Reforma Somali, an. X.
nr-ele 1-4, 1932.

164

www.dacoromanica.ro
alte forme de activitate economicl, se exerciti uneori de ctre aceeasi unitate
alteori dimpotrivi, se observ, in cadral colectivititu o divizmne a acestor activitti
pe subnnitti sociale, adici o specializare a activittilor fiecirtu grup. E vorba de aga
ntimita diviziune social& a muncii.
Subiectul activititii economice poste fi dupi imprejurn: a) o comunitate
=atusa' (sattil primitiv devillmas, canal, familia, neamul, vectnitatea), b) o institutie
obisnutelnicri (daca pentru preot) san admitustrativi (primria pentru incasarea di-
prestatu, administrares averh c) un grup simpatic (sezitoarea), d)
un individ (meserias, profesionist hber) san e) o asociatie voluntarii Cu scop economic,
de natm juridicit contractuall, saa cvasi-contractuali (intreprinderi ca salariati,
sau ca robi, tovrsii de plug, de treerat, de secera, de coas, cooperative, societti
nume colectiv, in comandita san anonime, asociatu de productie, de consumatie san
de c4tig etc ).
Organizatia sociali deosebit, poste privi: a) rnduiala relatillor dintre
subiectele economice (deosebire dintre conductori condusi, libertate sau
fie b) riinduiala stipAnirii sau folosirii mijloacelor de productie (proprietatea pimin-
tulm, a uneltelor, drepturile de folosinta," comodatul), fie, in sfirsit, c) riindtuala
impiirtirh si folosirii produsului social al act:vittii economice, (dijma, partes, salarial,
vama, ctigu1, doblada, birul etc.).
In sfrsit. scopul activittii economice ponte fi deosebit deis. o 'mitote eco-
nomici la alta, sau chiar in interioral aceletasi constrangerea pentru_ rob,
folosinta proprie pentru gospodar, castigul pentru intreprinziltor etc.

Formele vietii economice se deosebesc uneori in ap, masura dela

o unitate la alta, incat s'ar parea ca nici nu mai e vorba de fapte de
acelai ordin.
Deosebirilo acestea nu inseamna de sigur c intre economia
unei unitati ;i a alteia, nu exista i elemente comune importante, osen-
tiale chiar. Atat de importante, incat s ne ingadue sa afirmara ca
avem de a fa,ce in amandoua, cazurile cu fenomene de a,cela0 ordin:
economic. Oricat de deosebite ar fi formele ei sociale, vieata econo-
mica, privita in sine, ca forma semnificativa a activitatii omene0i,
mano in esenta aceea0 neschimbata streidanie a omului pentru
plinirea in societ ate a netzuinfelor sale qi aceea0 neschimbata rn-
duire a implinirii lor, dupci puteri, corelat qi prelungire in mediul
social, dar in &col* timp depairo, a tehnicii conceputa in sensul
larg de tactica a vietii"0.
Forma generala, a vietii economice ramane pretuirea", &die&
cumpanirea intre scopuri i mijloace, nazuinte i osteneala, aqa cum
alaturi de bunul simt ne-o arata deopotriva i teoria i fenomenologia
economica.

1) 0. Spengler: Do.. Monseb cuul die Tschnik.Winchen (Beck), 1931, pg. 7.

165

www.dacoromanica.ro
 Dar subiectele aktivitatii economice, felul ei, chipul in care e
organizata inlantuirea indeletnicirilor economice ale fiecarui subiect
ai ale mai multora in societate, scopuri/e nemijlocite ale faptuirii lor,
categoriile economice, swat cu totul altele dela caz la caz.
Ava, ca, economistul care coboara in sat hotarit sa transpuna in
formulele economiei teoretice pe care o atie, rezultatele cercetarii sale
pe teren, e cu atat mai expus primejdiei de a rastalmaci in.telesuI
adevarat al faptelor, cu cat poate fi ispitit sa-ai inchipuie ca prin
reducerea lor abstracta a dat de fundul lucrurilor, atunci cand de fapt
e frustat do partea, cea mai cu miez a cercetarii sale.
Pentru a fi ferit de a,ceasta primej die, este nevoie ca ochiul atent
al sociologului sa vin, sa indrepte tendinta fireasca a economistului
scos din mediul Bata obianuit de cercetare a societatii de schimb, spre
generalizar greait orientate ai lipsite de adevarata lor semnificatie.
Determinarea exacta a momentului sociologic" al unei cercetarf
economice, adica a punctului pana la care faptele economice odata
constatate ingadue o integrare a lor inteun anume tip de teorie eco-
nomic5, far' o frustare a sensului lor social, e o problema subtila
care cero o deosebit, maturitate sociologica, pe care numai o a,dnc4
intelegere a, vietii sociale ai a reg,imului ei special de cauzatie, unit,
cu o indelungata experienta de teren, o pot face solubila.
S incercam sa lamurim in liniile sale generale, in co consta apor-
tul sociologiei la lfimurirea problemelor privitoare la manifestarile
sociale in genere, printre care se situiaza ai faptele economice.
Socioiogia ca atiinta a intregului social ne deprinde sa privim
intotdeauna erice manifestare a vietii omeneati in functie de ansam-
blul de manifestri in care se infatiaeaza. Fiecare fapt apare astfel
ea un aspect al unui tot inchegat ai nu-vi all semnificatia ai expli-
catia intreaga decAt in fulactiune de acesta1). Formele de a,ctivitate
cele mai simplo in aparenta ai inteligibile dela sine prin rezonantele pe
care ni le trezesc Muntric, categoriile cele mai stabile, mai generala
vi mai adne inrdacinate in sufletul omenesc, sociologul le consider&
obiectiv" 2), sub specia precaritatii lor, adica legate de regimul
vietii sociale in care iau naatere vi in care iai all ratiunea lor
suficient 2).
Dad. la dificultatile legate de acest fel de considerare a fapte-
D. Coati. Curs de sociolngle generala, Bucurefh (edit C. Amzir-Vasileacu), 1930-1931, pg. 161 pi
urm. precum ip Plena! general de corset= monografica intocnut de Semmarul de Sociologic!, Etta 01 Pohhol"
dela Univertutatea dm Bucurezh, 1928, Indreptar leoreisc, propozitule 1 zi 3,
E. Durkheun Les Ogles de la mfbode soclologegue, Pans (Akan), 1912, cap I. pg. 20 zi mm.
Ibidem, cap. V. pg. 135-138.

166

www.dacoromanica.ro
lor sociale, mai adaugam si pe acelea datorite fenomenelor asa numite
ale polisemiei", ale politelismului" 1), sau ale eterogoniei" 2), adica
dificultatilo datorite faptului ca un acelasi gest obiectiv este sus-
ceptibil de a primi in societate o multime de intelesuri si de rosturi
deosebite, putand fi rezultatul unor motive diferite, tinzAnd catre
scopuri diferite, no dam seama de imprejurarile care au impins pe
sociologi sa se fereasca de asemanari superficiale sau formale, intre
fapte caro ascund uneori deosebiri ireductibile.
Fara a exclude prin urmare incercarea de a surprinde teoretic
esenta manifestarilor economics ale unei societati date, problema cer-
cetarii sociologice a vietii economice se prezinta ca mult mai pm-
plicata.
La dreptul vorbind, lamurirea deplina a unui fapt economic, ea
si a oricarui alt fapt social, nu necesita numai o singura cercetare, orao-
gena, ci o serio de cercetari deosebite, dar care se integreaza unele
intealtele, sistematic, pan& la deplina lamurire a lui. Aceste cercetari
se pot grupa in doud momente metodologice cu obiective diferite.
Un prim moment urmareste sa inteleagd, un al doilea, sa explice fap-
tul social in chestiune O. Asa ca in once analiza sociologica bine
facuta, voni intalni dou'a cercetari ca totul deosebite ale realitatii so-
ciale: 1. una fenomenologicd qi 2. una etiologicd.
Max Weber 4), Scheler 0, Werner Sombart 6) au mental de a fi
pus pentru intaia oara in evident& poate ca oarecare exagerare,
importanta metodei fenomenologice in stiintele sociale. Exagerarea, dad,
exista', constti in aceea c unii dintre ei au considerat uneori momentul
intelegerii" realittilor sociale ca o forma' superioara de cunoastere
stiintific:i, de sine statatoare, menita a se substitui cercetarii cauzale; in
vreme co pentru noi, prin.cipalul ei folos sta tocmai in inlesnirea acestei
cercetari.
Fenomenologia vietii economice, ca a orica,rei alte manifestari
sociale, cuprinde si ea troj moment() deosebite: a) unul descriptiv, b)
unul morfologic si c) unul semaseologic.
Pus in fata vietii economice sau sociale, fenomenologul incepe
a culege datele elementare caro vor servi cercetarilor sale ulterioare. El
constata faptele asa cum i se prezinta in experienta, in contactul pe
C Bougie' : Lecons de sociologic sur bivolution des valeurs, Paris, (Akan), 1922, cap. V, pg. 89-90
VI Wundt &hilt,
D. Gush Op. alai, pg. 141, Curs de sociologie (1924-25), pg. 341.
Max Weber,: Wirtschaft and Gesellschaft, Tabingen (Mohr), 1925, ed 2. vol. I. pg, 1-11.
Max Scheler Der Bourgeois, D. Bourgeois und die religaisen Mabee, die Zukunfi des Kapitali-
srntss, publicate in Ahhandlungen und Aufsatre, 2 vol., Leipzig, 1925
Werner Sombart Die drel Nalionaloek6nolnien, Munchen, (Duncker-u. Humblot), 1930.

. 167

www.dacoromanica.ro
care il are ca realitatea sociala a zilei de azi, ai le descrie cu
de-amanuntul.
Descriind, el cauta sa diferentieze morfologic, adica, dupa for-
mele lor, po varietAti, aceste date, grupandu-le dupa asemAnAri, in
tipuri.
In sfarait, el cauta BA desprinda coca ce e esential in fiecare
din a,cesto tipuri, sa, le caraderizeze ai apoi sa le situeze, integrandu-le,
in ansarnblul realitatii sociale din care fac parte, determinand rostul
ai importanta lor inteinsul. Caracterizarea tipurilor se face prin in-
tuitio sau abstractie; iar situarea lor se face prin punerea in evidenta a
distributiei lor, a relatiilor functional dintre ele ai ale functiei fie-
caruia fa ta de intreg. data aratat mecanismul interdependentei ti-
purilor, semnificatia lor ai echilibrul lor in unitatea socialA, mai ra,-
mane de determinat sensul" general ce trebue acordat totalitAtii.
Cu aceasta, primal grup de cercetari se incheie. Faptul social sau
economic e de acum bine inteles" a i se poate proceda la expliearea lui.
Pentru sociologie, ca ai pentru once alta atiinta, explicatie"
inseamna in ultima analiza, desprinderea relatiilor cu Bens existential
dintre un fapt ai alte fapte. Cu alte cuvint,e: lamurirea imprejurArilor
aparitiei unui fapt in campul experientei, Mica in campul existen-
tial supus observatiei, conditia unui fapt insemnand tocmai impre-
jurare necesard acestei aparitii. Doosebirea dintre etiologia ai fenome-
nologia unui fapt se referA prin urmare la discriminarea ce se poate
face in existenta in genere, intre esenta ai prezenta (so sek deosebit
de da sein), deosebire dintre ce e ai cum se produce faptul.
Tehnic, al doilea grup de cercotAri privitoare la explicarea rea-
litAtii sociale, sau economice cuprinde deasemeni mai multe momenta:
El incepe cu cercetarea conditiilor naturale (cosmice i bio-
logice) de existenta ale fiecarei forme de vieata socialA sau economica
privita, atat izolat cat ai in interdependenta cu toate celelalte, precum
ai a conditiilor naturale cosmice ai biologice ale a,cestai interdependent.
Dupa, aceea, sociologul cauta, sa explico inraurirea cadrelor
sociale, imanente, &tic& influenta formelor vechi (istorice) asupra ce-
lor de astazi, precum ai aceea a formelor sociale adia,cente astAzi
existente (cadrul psihic).
Pentru lamurirea influentelor istorice, sociologul incepe prin a
situa in timp manifestArile, grupandu-le dupa vechime. Apoi, reconsti-
tue c'u ajutorul tuturor manifestarilor situa,te inteun acelaai moment

168

www.dacoromanica.ro
al timpului, tipurile istorice ale manifestArilor, considerate ca faze"
ale procesului istoric social. In sfArsit sociologul caut& al stabileasc&
si al explico tranzitia dela o faz& la alta, pAnA astAzi, tranzitie caro
constitue acest proces.
c) Din confruntarea aktiunii psihice (eficientei aktuale) a fie-
cArui ti.p morfologic de manifestare a vietii sociale a,ctuale, asupra
intregului social de astAzi sau &supra faptului care se cere exp1ica,t4
Cu reactiile acestuia, se desprinde caracteristica dinamicei sociale az-
tv.ale, pe ca,re confruntAnd-o din nou cu sensul general al procesalui
istoric al manifest&rii asa cum se desluseste pAnA astAzi, ajungem
s& stabilim care e tendinpa de devenire a intregului social, ca si a
formelor vietii sale actuale economice sa,u sociale, asa cum faseser&
stabilite cu ajutorul cercetArii fenomenologice.
In tacest fe!, se ajunge la rezultatul final al cercetArii, e,dic5,
la caracterizarea, sociologic& a faptelor social() sau economice ale uni-
tAtii care ne intereseaza, in spet& satu11).

Mircea M. Vulcdnescu.
'

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA

MANIFEST.R1LOR ECONOMICE

INTRODUCERE

Grupul social al satului are o aktivitate pentru castigarea mij-

loacelor de traiu ca ajutorul unor anumite tehnici si un.ei anumite
organizAri sociale a muncii. Numim acea,stA activitate: ManifestAri
economice'.
In cadrul unei monografii sociologice, manifestarea economicA
nu este privitA de sine stAtAtor, ca all fenomen desprins de societate,

1) D. Dus6 : Op. edat. pg. 276. Planal general, citad, prop. 4.

169

www.dacoromanica.ro
cum procedeaza de cele mai multe ori economia politica, ci dimpo-
triva, ca un fenomen social structarat 0 avnd deci legaturi cu in-
treaga vie* social, Bi cadrele ei.
Privit astfel, manifestarea econeomica a tarii romaneSti iqi ga-
seSte intelesul in intreaga structura a vietii noastre sociale Bi trebue
privita ca un proces istoric ale anti origmi, evolutie Bi tendinte sunt
In functie de intreaga evolutie swiata.
Pe temeiul a ceca ce cunotem pan a,cuma, se afirma ca,
exist& o istoric comuna, un proces general de transformare a infatisarii
economice a tuturor satelor romane0i, care duce dela o straveche
economie autarcha, la o economic) moderna capitalista. Adica dela
forma de organizare socia,15, in care grupurile familial traiau in
gospodarit in caro tot ce se producea era in vederea consumului ime-
diat al familiei Bi tot ce se consuma era produs in gospodarie (oeeal
ce se numeSto gospodarie casnica inchisa), la o forma cu totul con.-
trara, in caro tot ceea, ce se produce este in vederea vnzarii 0 tot ce
se consuma este procurat de pe piata (ceca ce numim exploatare in
stil de forma).
Evident, definithle de mai sus aunt teoretice, &lid, nu au o
valoare de descriere istorica. Intotdeauna, chiar in cele mai autarchic
economii, se vor produce schimburi. Dar acestea sunt exceptional,
ating numai produsele de monopol, de specialitati 0 surplusurile. De
asemenea in ferma oea mai capitabsta cu putinta se consuma 0 din'
produsele proprii.
0 alta caracteristic, a acestor doug forme tipice de eeonomie,
este faptul ca gospodaria casnica inchisa se suprapune cu un atelien
de munca familiara,", ache& membrii familiei formeaza numai ei gospo-
daria, pe cand inteo ferma capitalista, nu 'familia, ci salariatii aunt
caracteristici.
Intr'o monografie sociologich sarcina economistului este sa sta-
bileasca pe cazuri precise fazele de evolutie in care se gaseste fiecare
regiune, grup de sate sau categorii de familii inteun anume sat, pre-
cum 0 analiza pricinilor si mecanismului procesului de evolutie a
acestor forme economice, savarBite sau Inca simple tendinte.
In ceca co priveSte faza economiei casnice inchise, trebue 0,
-lira atenti asupra faptului ca gospodariile care le apartin, nu aunt

470

www.dacoromanica.ro
fenomene izolate, ci simple madulare ale unei unitati sociale mai
cuprinzatoare, care este aceea a satului. Pe de alta parte economia
intreaga a satului este deosebit organizata, dupa cum west sat se
ail& inteo faza pastorala, pastorala agrara sau agrara propriu zisa.
In faza a doua, gospodariile ferme sunt centrate in jurul unui
alt fenomen social, care este col al pietii deschise aflate la randul i3i in
dependenta de intregul sistem economic al tarii si deci al lumii.
Planul nostru de lucru cuprinde o serie de tehnici cu ajutorul
carora se pot surprinde aspectele diverse ale procesului de evolutie so-
cial-economica. Nu trebue sa uitam deci, in tot decursul cercetarii,,
ca, toate analizele privitoare la morfologia economica sateasca, pro-
ductie, circulatie si consumul satesc, la gospodarie cu bugetul si inven-
tarui ei, nu au scop de sine statator, ci sunt numai aratarea punctelor
semnificative pentru intelegerea acestui proces.
Prin aceasta nu voim insa sa spunem cA, nu ne intereseaz, de-
cal intelegerea teoretic, si abstracta a procesitlui de evolutie econo-
mica. Staruim asupra faptului ca, nu e vorba decat de o ipoteza de
lucru caro abia de aici inainte va trebui sa, fie confirmata sau eventual
infirmata de catre cercetarile la teren.
De asemeni nu trebue uitat ca procesul de transformare a sa-
tului si gospodariilor sale, dela o faza, patriarhal, la una modernk,
capata in realitate inftisari care sunt infinit variate, potrivit cadrului
cosmologic variat, oamenilor, cultarii lor, structurii sociale s. a. m. d.
si ca pentru noi este cat se poate de interesant sa cunoastem in amt-1
nunte toate aceste cazuri particulare care ridica, tot atatea probleme
si alcatuese miezul insusi al unei viitoare incerdiri de teoretizara
asupra vietil economice a poporului romanesc.
Do aceea vor fi tot Mat de pretioase descrierile pe caztui con.-
creto ale tuturor ramasitelor din vechile star de lucruri, cat si cele
ale celor mai moderne adaptar ale economiei noastre rurale la necesi-
tatile vietii moderne. .

Indrumatorul nostru de lucru nu poate da toate intrebarile care

ar trebui pentru a surprinde aceste cazan i individuale. Raman() ca
fiecare in parto BA gaseasca problema caracteristica a satului sau a
regiunii in care lucreaza si sa alcatuiasca, un plan special de cer-
cetare, pe aceleasi principii generale pe care le expunem aici.

171

www.dacoromanica.ro
 I. STUDIUL REGIUNII DIN CARE FACE PARTE SATUL
Atit satul, in vieata economici a grupului de anititi economice ce-1 alci-
tuesc, citt i aceste unitti economice (gospodiriale), stmt totdeauna in strins
legituri cu regiunea in care se afli, intelegfind prin regiune zona naturaIi i eco-
nomici, de imecliatii apropiere, ea care satul are legituri.
Aceast regiarte a fost descrisi la cadral cosmologic Pentru studiul mani-
festruilot economice, vom desprinde de act pe acelea care conditioneazi sau influen-
teadt aceste manifestri economice.
Se va ciuta, en alte cuvinte, ca din descrierea generali regmmi si se des-
prindi natura mfluentelor acestora, si se vadi care din ele este mai hotiritoare (si
cit) in fenomenele de productie, consnm i schimb, sau in natura vemtului trinesc.
.Astfel, din asezarea geografici a satului (mtuate, colme, dimple etc ) vom
arifita mlisura in care aceast avezare este conchtia mist anunute indeletnicut a oa-
menilor san dacii si eit determini un anumit mod de folosire a ptimintului etc.
Din orografia regiunit ne va interesa de ex actiunea fizici a apelor din regiune,
(mundatii san avind ca rezultat depunere de sol aluvionar productiv, determinare de
zone de pietni i insip etc ) i, mai ales, folosirea lor. du de comunwatie, fort
motrice: mori, puye, ferestrae etc., pescuit, exploatare de trestle etc., adic va
trebui ca din acest fapt al existentii unor ape in regiunea ce ne intereseazi
constatat la cadru/ cosmologic s despindem influents i cauzahtatea lor in eco-
nomia siteasci sau gospodireasci.
La fel vom proceda si pentru celelalte capitole ale cadrulai cosmologic: de
ex. din stndiul clunet se va vedea anume care din factorii ce o caractenzeazil: pre-
vfinturi, temperaturi etc. deteruaini o anamitli exploatare a pmintului,
intru cit depinde de acestut cantitatea i calitatea productiet, ribald muncilor ome-
nesti etc.
De aceea ne vor interesa in special aci fenomenele meteorologice exceptio-
nale: grindina (freeventa ei, timpul clad cade, in leglitnrit cu raersul vegetatiei),
perioadele de secet pigubitoare, gernrile trzii etc.
Din studiile ce se fac asupra solului vom cerceta legiturile intre natura
sau compozitia lui si productivitatea, manca ce se depune pentru a-1 lucra, uneltele
si vitele etc.
De asemenea, daci bogitule exploatate sau neexploatate ale solulut sunt canza
anal vemt mat mare al popula.tiei, prin muuca plitit pe care o depun pentru ,ex-
ploatarea acestor bogii sau prin valorificarea el.
Dupi studiul conditiumlor naturale ale regiunii, din care se va ciuta s se
desprind, dup cum s'a spus, cauzalitatea i mfluenta lor in vieata economic a
satului, se trece la analiza conchtulor ecJnomice ale regamii.
Se stie ci in tara noastr regiunile geografice san administrative aunt
foarte diferite intre ele in ceea ce priveste starea economici
Din causa aceasta, problemele ce se pun pentru studiul economic al satului
aunt difente, dupi varuithle pe care le prezint regiunea de care este legat.
Din punctul de vedere al unei prezentri economice a regiurai, pentru a paten
precisa gradul de influent a acesteia asupra satultu nostru, vom cerceta urmitoarele
probleme, care caracterizeazi situatia econonnei regiumi in care se afl satul.

a) Ocupatia principal a locuitorilor din regiune.

172

www.dacoromanica.ro
 Se va face maa Intl"' o prezentare statistici a difentelor ocupatii, Cu ar-
tares procentuall a ocupatiei principale ti a celor secundare.
Vom data si vedem daci aceste ocupatii sunt datonte vreunni sail mai
multor factori natnrali (o lumina bogItie natural a subsolului indreapti atentia gi
manea oamemlor spre 'exploatarea ei, de ex. mimeni), san daci vreo industrie mare
locali nu atrage un numir de oamem (cita 7) ca lucriton in fabrici, sau daca
prezenta unor ape mari nu determina ca ocupatae principali a locuitoraor pes-
cuital, dup cum prezenta marilor suprafete de teren cu absenta altor bogatii
natnrale, formeaza o masil compact4 de agricultori, fr alte lzveare de vemt.
Satul nostru, atezat in miilocul aeestor condition', va fi mfluentat in pri-
vinta indeletmcirn oamemlor, care ta-ar indeparta de exemplu preocuprile lor
dela gospodirnle proprn &are ocupataunea principal a regiumi, sau, dacii ei fac
exceptae dela aceasta, din ce cauzi
Este interesant de redat aci ti proportaa sitemlor ce ne Intereseazi, in com-
plexul indeletancinlor regionale

Targuri i piete locale. One de comunicatie.

Targurile i pietele locale stint hotritoare pentru situatia economiei satulni.
Ele determini totdeauna o anumit speciahzare economici a gospodarnlor spre cerin-
tele lor.
Alta este natura productiei in satele din apropierea manlor orate gi alta
a satelor deprtate de tilrgunle de desfavere. De asemenea, chiar organizarea gospo-
darnlor este influentat In mimed foarte 'are de aceste targuri.
De aceea, ne va interesa in pramul rand minmea lor i departarea de sat.
Se vor analiza aceste targun toate punctele de vedere, studimdu-se
ti stabilindn-se in special influenta lor asupra satulin
Pentro acest scop, vom cerceta data taneni lor: zilnice, saptamanale, sezo-
mere sau anuale (data). specialitatea lor (vite, cereale, mixte); raza lor de influenta;
putinta de desfacere a produselor ti de aprovizionare a locuitorilor din sat.
Pentru fiecare Virg in parte, vom arta distanta in km, natura ti atarea
drumunlor din sat pi.ni In dug.
In legaturii ca drumunle vom face studii speciale care si arate peregrinarile
stemlor nottn, ca mrfun strame sau co produsele lor, spre a le vmde. Se vor
face calcule de rentabilitate pentru aceste drumuri, se va arita numrul celor
care pleac in trguri, cine pleacl (birbatul, femeia), intovrtinle etc.

Organizatiile economice din regiune.

Pentru studii raai amanuntate de economie, va fi necesar ca toate orgaruzatnle
economice din regiune i en care satal are legaturi, si fie analizate ctmall
precis, In nrmitoarele privinte locahtatea ande se afli, vechimea lor, numrul
membnlor, atarea economici actualii, captain' pasiv
Pentru ceea ce intereseazit satul pe care-1 studiem, este nevoie si se vada.
intria cat aceste instatutii (cooperative, banci populare, magazn colectoare, remize,
silozuri, bane' de once fel, depozite de mrfuri etc ) influenteazii (0 in ce masurii)
satul numrul tiramlor din sat care sunt membrn acestor organizatii, capitalnnle
depuse san mate de ei, in cazul al cloaks, pentru ce an fost luate (investitii pentrn
agriculturii, pentru corneal, pentru diferite industrii locale sitetti etc ).
Daca sunt magazn colectoare, depazite sau Woman, este necesar sit se vad

173

www.dacoromanica.ro
modul cum sunt folosite de ctre siteni, avantajul pe care-I an de pe ulula lorb
mecanismul de depontare si de plat a produselor (care?) etc.
Pe de alt parte, se poate intimpla ca Statul s alba anumite orgamzataum,
In afar de cele ariitate mai sus (Camere de Agricultur, Ferme, scoli, Centre sao.
Statiunt Agricole san Zootehruce), cu scupul ca s ajute pe trtrani, s mfluenteze
spre bine tehnica si productia gospodriilor. In acest caz se va studia schimbarea ce
s'a produs datorit acestor institutu oficiale in economia steascA.
Dad, in regnmea satului nostru se afl mori mari, uidustrii agricole, se va
cerceta: capacitatea de productie a for, cantatatea de produse brute pe care le fur-
nizeazi satul nostra cantitatea de produse fabricate (satz prelucrate) pe care le
eumpr (sao co. care se intorc) gtemi
Daca aceste mari intreprinderi agricole industrializate au determmat (si in
ce msur) o schimbare in industrule trnesti locale, din sat

d) Bratele de 'nunca.
Musa anumite situatiuni economice care sunt in string legtur ca pro-
blema bratelor de munc din sat si din regirme. De exemplu, mtensivitatea agriculturd
este legat In primul rind de abundenta i eftmtatea bratelor de manea'.
Se va cerceta pentru intreaga regirme, lipsa sau abundenta bratelor de muna,
dael sunt sau nu emigran z untgrrz periodice, ande se duc gu, de ande san, ano-
tampul, muncile in vederea crora se fac, cauzele pentru care pleag. sau

II. STUDIUL ECONOMIC AL SATULUI

1. Terevul
Suprafata, modul de folosire i repartizarea lui pe gospodirii.
Terenul folosit de loctutorn satului nostru pentra agricultur este primal
obiectiv al cercetrilor, atunci cara incepem studiul economic al satului.
Pmntul (suprafata) este sa primal (de multe ori singurul) criteriu de
judecat pentru starea de bogtie san de shacie a stemlor, pentru vemtul pe care-I
are gospodria Ion.
De mrunea lotultu individual depiude i cantatatea de mune& ce se depane
pentrn cultivaren lui, desfsurarea acestei munci iii dectzrsul anului, utilizares mai
Dala sao mai mare a bratelor de manea' ale familiei.
Studiul terenului i prezentarea datelor trebue s albsi urmtoarea desfsurare:

a) Suprafata total& a satului.

Se va face deosebirea intre vatra satului" (suprafata de teren ce formeaz
satul) t trupul de mosie" (terenul din Maj de sat).
Se va face o prezentare total a intregm suprafete de teren, stlipilnit de
ctre oamenu din sat.
Acest lucru ne va arta mrimea satubu nostru fati de altele, suprafats de
tezen pe care o stpfinesc i o muncesc tranzt
In mod practic, suprafats total o obtutem fie din informatiumle dela auto-
ritAi notariat, perceptie), fie nduntind totalurile mdividuale de pe foile
economice, in caz ol am ficut un recenslinfint al satultu.

474.

www.dacoromanica.ro
 Modul de folosire al terenului.
Ne intereseazi in ce fel (cu ce fel de culturi, mai ales) este folosit terenul.
anumc ce suprafata (ci in ce proportie fati de total) este cultivat ca
cereale. ca porumb, ca plante textile, ca pomi, vu etc
Ca ci la suprafata totala, in mod practic aflm lucrul acesta fie dela auto-
fie din totalizarea capitolelor respective din folie de recensamant
Din aceasta prezentare total a felului cum terenul este folosit ca diferite
feluzi de culturi se va patea constata starea agriculturii satului, natura principalului
izvor de venit, intensitatea muncilor etc, pentruca de ex o folosire cu 80-90 la anta
cereale va mita o agricultur extensiva, cu anumite caracteristici economice, lar o
imprtire a acestui teren intre mai multe ci variate culturi, va determina o alta
structura economica a satului ci gospodrnlor, ca alte aspecte gi alte concluzn.

Organizarea terenului sitesc.

In afara de simpla, aratare a proportnlor diferitelor culturi, este necesar
un studiu al modului cum terenul este organizat de catre colectivitatea satului, daca.
acest mod de folosire ci mai ales local culturilor sunt hotrite de colectivitate
De aceea se va intocmi ci o schit a trupului de mocie, in care si se arate
daca. in sat terenul este impirtit in tarlale, adici in zone pe care tose stenu le
folosesc en aceeaci cultura; se va arata daca exista o rotalae a culturilor, en un
ritm valabil pentru satul intreg, corespunzator en zonele mai sus determinate, sau,
fiecare gospodar cultiva ce vraa pe bucata sa de primnt
Se va sigla vechimea acestui sistem, modificarile ce i s'au adus In fistmip.
De asemenea, un studiu al modultu cum este impartit trupul de motne,
forma el acezarea loturilor individuale blim, curele, sfori sau, pentru acezare:
daca. fachle merg din botar in hotar sau numai in hmitele unei zone, care?), va
laman forma social& ci telmica chiar, a proprietatu, organizarea agriculturii siitecta,
va arata multe din cauzele actualei san de lucran i din economia satului (de exemplu,
daca forma loturilor mdividuale impiedic. sau ingdue o agricultura rationali, daci
vitele au portium precise pentru pascut, peimanente, temporare etc.).

Pulverizarea proprietatii agricole.

Pentru a studia aceast problema. a pulverizanu loturilor taranecti sunt necesare
formulare speciale, din totahzarea ci mterpretarea cirora sa se poata deduce ca pre-
cizmne atfit actuala stare a acestei pulverizan (in ce msura, sunt frnutate
In cite parcele sunt impartite proprietatile tranecti, ce distante sunt pina la ele,
cal timp se pierde ea drumurile, ce urmari asupra bunului mers economic al gospo-
daralor are acest fapt etc ), ctit (p. eauzele pulveriziru, desfacurarea ei in tamp.
Intre rentabilitatea agricultuni (deci a ocupatiei principale a taramlor)
gradul de pulverizare a loturilor este o stransa ci directa legaturi.

Repartizarea terenului pe gospodril.

Din artrile ci prezentarile de pina acum am incercat si prindem vieata
econoinica a grupului ca atare, in ceea ce privecte suprafata, folosirea i organizarea
terenului in total, pentru satul intreg.
Dar acest teren este impirtit l'Are cei ce-1 stapnesc, iar mirimea suprafetei
ce revine fiecarei gospodru determina' un precis caracter economic al Ion, starea lor

1.75

www.dacoromanica.ro
materialiL venitunle etc., depinznd in primal hind de aceast intindere mai mare
sau mai mici.
De aceea V0131 trece mai departe, In studule noastre, la analiza modului cum
terenal se repartizeazi pe gospodiirii, cam se imparte el intre cei ce-1 stpinese,
cfit revine fieclirui Iocuitor din said nostril, efiti an teren putin, eiti au terca
mai malt in stiptuure etc.
Vom stabili deci categorule de proprietti pe baza mrimei suprafetei tere-
nulai ce-1 stipilnesc.
Mai 'Mt& se va face media saprafetei pe go. spodzie, imprirtind suprafata
total5. a terenului la numfirul gospodinilor. in felul acesta aflm cat din terenal satului
revine unea singurc gospodni, in medie. Ne putem da seams, dela ineeput, in ce fel de
propnetate ne afIrtm, cu ce categorie de gospodni avem de a face.
Dar aceastil medie, care se face de obicem in stadhle economice asupra satelor,
nu ne spunc mare lucru, nu ne d, inchcatianiprecise asupra st.rii matenale a site-
deonrece mirimea suprafetei terennlai este diferit dela gospodne la gospodne,
ori tocmai acest lucru voim s-1 aflim, stabilirea categonilor de suprafete
repartizarea lor pe gospodrli.
In mod practic, aceast operatiune se face in felul urmtor:
Se stabilesc, dela inceput, urmitoarele categorii de gospodrii: fr pmnt;
gospodiini cu 001 Ha. pnii la 1 Ha.; gospodiru en 1-3 Ha.; cu 8-5 Ha; 5-10
Ha.; cu 10-25 Ha ; cu 26-50 Ha si gospadni care au mai malt de 50 Ha.
Dup foile de recensiimint, care se grupeazI dup. aceste norme sau dupii dateIe
strnse, din infonnatium/e dela oficialitti, gsim numrul gospodrulor din fiecare
categoric.
Dupii aceasta, se va imprti nainiarul acesta la numkul gospodrulor
vom afla ate rem pentra o singurii gospudne.
Pentru precizarea critenului de judecat este bine s. se calculeze procentul
fiecrui numr fat de numirul total.
In felul acesta ne dm seama de stauctura agrar a satului nostru, stim precis
intre ce limite se eases cele mai multe din gospodrule satului i deducem concluzia
importante asupra strii economice a satului.
Insirarea de mai sus a difentelor grape de proprietAta se poate strnge in
grape mat patine, stabihnd astfel categorule economice de proprietlith 0 Ha =-- gos-
podru lipsite de pmnt 0,01-3 Ha propnetate parcelar: 5-10 Ha =-- pro-
pnetatc mic5.- 10-25 sau 50 Ha. _ _- propnetate nuilocie si cele ea mai mult de
25 sau 50 Ha. proprietate mare.
AduMind i numrul gospodriilor din aceste grape aflin elite gospodrn (nu-
mir brut si procentual) avem f'r pmnt, cite ca teren foarte pula, ate de cate-
gone mica sau mijlocie etc.
Am intocnut, in modal acestai o imagine precis a satului nostru, din punct Pe
vedere al categonflor de gospodru.
Concluzule ce se pot trage din aceast situatie swat dintre cele mai impor-
tante pentra stachul manifeseirilor econorrdee din sat.

2. lnventarul viw (animalele)

Dupg studiul terenu/ai, socotit fund acesta ca izvoral principal de vend pentra
steni, treceni la analiza celorlalte prti din averea gospodnilor, prti care mu parte
ca u terenul u impreun cu el la fenomenele de productie din gospodni.

416

www.dacoromanica.ro
 Vora face, mai intai, o numartoare a ammalelor din sat, pe specii, varsta
rasa si vom prezenta deci numrul total al acestor ammale pentru intreg satul Dup
aceasta se va impar' numarul acesta la numrul gospodaralor i vom afla cate
revin pentru o singura gospodne.
Mai este necesar ins& un calcul: so edam& ammalele dela fiecare categone de
gospodara in parte si se imparte la man:intl gospodaralor din categoria respectiv
In felul acesta constatara multe lucran, din care putem trago concluzn din
cele alai edificatoaie: adz ammale se afla In satul nostru, care este specia cea mai
nunieloasrt, din ce rasa (rase primitive dovedesc o agricultura inapoiatit, rase per-
fectionate do"edese o agricultura' mai rationalizata etc ), ciite animale si din ce specie
revm pentru fiecare categone de gospodarn, care din ele este mai bine inzestratft,
de ce, care din aceste eategorn este specializata pentru o anumita specie (cai, bol,
vaci de lapte, oi etc ).
Pentru vitela de munc, vom rolen numarul lor la numarul hectarelor, pen-
tru a vedea modal cum se repartizeaz1 aceste amma/e la terenul pe care-I muncesc,
problema utilizara rationale a fortelor lor etc

8. lnventarul mort (ma0ni i unelte)

Vom face aceleasi calcule si aceeasi prezentare ca si la animale.
Va trebut s aratam numrul diferitelor masira i unelte pentru satul intreg,
felul cum se repartizeaza la categornle de gospodarn pe care le-am fncat mai sus.
Voia vedea cate plagan, grape, scinanaton etc revin de gospodane sau la
cate Ha. taren revine o masina, la difentele categorn de gospodAni
Care categoric este mai bine inzestrata si din care motive; care anume din
unelte sunt mai multe si care mat patine. Bunt suficiente pentru lucrarea
rational a pamantului, sau se smite, din cauza insuficientei numrului lor, o mic-
sorare a productiei sau un efort mai mare al minim' omenesti?
Vont da o atentie deosebit masinilor care determina san dovedesc un progres
in domemul tehnic agncol masmi de semi-Mat, de treerat etc. si vom veden gradul
lor de patituidere in gospodarnle satalui, in care categoric mai malt si in earn
mat pum.
De problema masunlor agncole in gospodni se leaga si se limuresc alte pro-
bleme din domemul economic Eli tehnic proldema bratelor de =Inca., a patrundeni
tehnicet rationale in agricultura trneasca etc.
Va trebui sa mai cercetam folosirea ce se da acestor main1, dac stint intre-
buintate numai in gospodrale proprn, sau sunt imprumutate si altor gospodrn (cati
imprumuta, cui, in ce conditium7).

4. Analiza productiei
Se va cerceta, prin informatiuni sau dm interpretaren foilor de recensii-
mant, product'a local& a tuturor plantelor cultivate de catre tararu.
Se va compara aceastii productie din satul nostra ca productia medie pe tarit
saa a regiuna, pentru a se constata nivelul satului, dupa aceasta constatare se vor
cauta cauzele pentru care productia este mai mare sau mai mica decal media gene-
ral& tehnica aplicata, un grad mai inamtat sau mai inapoiat de pregatire prole-
sionall agncolii, lipsa sau abundenta inventarulin, cabtatea terenului etc.

177
www.dacoromanica.ro
 5. Tehnica 0 aplicarea ei.
Acest capitol va avea rostul al larnazeasci ceea ce still Pram' despre tehnica
gospodareascit (deci i agricoli) si ce pun in aplicare din aceste cunoytinte.
Se va veden, in felul acesta, atat gradul lor de pregAtire profesionall, cat gi
daca acesta este until din motivele principak ale actuaiez star de lumina din tio-
menial economic
Se vor cerceta marile sectoare de munci sau actin*/ din gospodrie, MUllea
la camp etc. De exempla cultura cerealelor, aceasta fund ocupatiunea de baza a mare'
majoritata &litre tarani
Se va cerceta ad cite aratun se fac pentru cultura cerealelor, and se fac,
cum se fac (adancimea etc.), cand gi cum se face grapatul.
Modid de semanat i timpul cand se seamana aceste plante. Ce Merin de
ingripre se dau in timpul vegetatei; care Este momentul seceratului, cum gi cu ce se
face. De asemenea se va descne treeratul t inmagannatul produselor
Cu aceasta cane se vor descrie magmile i unelt,ele folosite de ei pentru
fiecare lucrare in parte; se va cerceta, dad, se poste statistic, cu atat mai bine,
provementa acestor magini i unelte, Cite (i care) au fost construite in sat (de
catre cine), Ate (gi care) au fost cumparate (de unde).
Aceleagi cercetan i Insemn ri se ion face pentru cultura porumbultu gi a
plantelor textile i industriale
Pentru acestea din urmi vein cerceta modal cum stint prelucrate, cum stint
valonficate, cum sunt folosite In gospodane Cat gi ce se vinde, cat gi ce se consuma
In gospodarale care le-au produs
Daca in sat se constata cultun de plante de nutre, se va descne felul cultura
gi felul recoltarii lor, starea in care se dau vitelor spre hranA, cantifit etc.
Poma roditon, constituind o ocupayie gi un izvor de venit pentru loctutora
satulm, Ii vom cerceta dupa aceleagi critern ca i celelalte cultun Anume, vom pre-
zenta o statistica a ion, pe speca gi varietal.; in ce stare se gasesc, ce ingniin
se dau. modal cum se face recoltarea.
Ce destmatic se dau fructelor: va.mare, pstrare, consum imediat, industriali-
zare (tuca, magumun, preparate din fructe) Se vor descne instalatiumle gi se vor
face calcule de rentabihtate pentra fiecare caz in parte.
Concluzale se vor judeca i prezenta comparatv
O alta problema pe care va trebui sa o cercetam, este aceea a ingrgara paman-
tului. Din studale ca privire la compontia solului se vor desprinde concluzule asupra
nevou de ingrgmant ale terenunlor de cultura
Se va veden daca agricultora int3leg si imbogateasca aceste terenun prin
gunmul de grajd. Se 'va cerceta daca fac platforme de gunom, cum le fac, &and gi
cum transporta gunmul la camp, cum il impragte etc
O ocupate principala a tuturor taranilor este cregterea vitelor. Importanta
acestei indeletnicin intrece, mai in toate satele de munte, pe aceea a cultura
mantului.
In satele ca structura economicit agricola accentuati, cregterea vitelor are de
asemenea un rol important, prin folosirea acestora la muncile campului, la transpor-
tun etc.
Un stadia arnanuntit al lor se impune, deci, ca necesitate

178

www.dacoromanica.ro
 Vora incepe prin analizarea i mtcrpretarea datelor statistice pe care le-am
expus mat inamte.
Se va arate modal cum sunt ingripte, cum sunt hrtute, starea de sanatate a
lor, adapostunle, materialul de constructie, lamina, curatenut, aensirea.
Be va cerceta i descne modul cum se cresc toate categorule de ammale,
obiceiuri.
Deoarece problema imbunatatuu vitclor este legati de existenta i cahtatea
reproducittorilor, se vor studia acestta. rasa, proprietate (comunah sau indm-
duah), ingnprea lor, cum se face monta.

Industria casnicei
Se va cerceta daci in sat exista vreo industrie casmca sau nu si in ce ma-
sur (prezentare statistica). Deck de exemplu, In gospodani se prelticreaza mul,
cnepa, lana, borangicul.
Descnerea amnuntita a uneltelor i masimlor folosite, provenienta lor, cine
le-a constrtut, descnerea tehnicei de lucra.
Iu acelasi fel se va arta modul prelucrilru produselor animale- laptele (unt,
branzettin etc ), carnea, lana, fulgu etc , precum si a celorlalte produse agncole sau
gospodrcsti: zarzavaturde, fructele etc.
Stint necesare de flicut act calcule de rentabilitate, de analizat destmatia ce se
d acestor produse prelucrate in gospodane: ce si cat se vinde, cm, in ce condi-
tmni, cat, ce si cum se folosesc aceste produse in gospodaru.
In cazul &Ind se prelucreaz mat( rial brut strain (de ex finor, Una etc ),
trebue s cercetm de ande provine acest material, cat din sat si cat din alte parta;
cine 11 aduce, cine 11 vmde, in ce conditium.
Industria casnica este un fenomen deosebit de semnificativ pentru intelegerea
evolutiei economice, de aceea e bine sa fie cercetati amanuntit, dupti chestionarul special
din volamtil de fatii.

Alte indeletniciri din sat

Bunt sate care au, in afar de incleletnicinle aratate pan scum, altele,
care asigura locuitortlor un venit, de exempla manca la pridure, pescuitul, implettul,
Wane etc.
Deoarece aceste ocupatiuni dau un respect precis vietu economice, va fi necesar
sa fie studiate ea aceeasi amnuntime.
Mai 1ntai se va face statistics celar care se ocupil ea ele. Pe urm se va
face descnerea tehnicei de lucru, a uneltelor folosite. Valonficarea produselor- cum
le vand, ctu, in ce conditium. Calcule GIs rentabilitate, cu analiza cheltmelilor, vent-
tunlor brute si a vemtului net.
Este de preferat pentru toate aceste indeletniciri ale satemlor (principale sau
secundare) sa se faca calcule de totalizare pentru satul intreg, calcule comparative si
procentuale, pentru ca sa se constate mfluenta lor asupra econ-ommi generale satesti.

6. Meseriile gi industriile din sat

In fiecare sat exista o cene d mesera i industru, pentru satisfacerea ne-

179

www.dacoromanica.ro
voilor locale: fieran, lemnan, dogan; mon, ferestrae, darste etc
Vom cerceta la acest capitol mimara' celor care se ocupa ca astfel de lude-
originea meseriasilor san proprietarilor instalataunilor.
Ca si la celelalte indeletniciri, se va descrie tehnica de lucru, instalatnle
modul de functionare Se va face inventarul uneltelor, wat:lada-se provementa or
(cumparate, lucrate chiar de ei), pentru a veden daca acea tnesene sau industrie este
originara san nu din sat.
Se 37.1 da atentae materialulm pron: de unde il procura (in ce &asura din
sat si in ce m'Asura din ate parta), in ce cantitati, calitatea lm.
Se va insemna dupa aceea cata cantitate prelucreaza aceste instalatii tara-
nesti, cc cahtate are matenalul prelucrat.
Se va calcula rentabihtatea acestor intreprmderi si se va insista asapra folo-
sirei cc se da mirfiF cata e cumparara in sat (de cine), cata e vAnduti in alte
parta (cine vmde, mil, In ce conditaum).

Comellul
neguston sunt in sat. Specialitatea ion Ce marfa (si cata) este 'nat
din sat si ce marfil este insta din alte pkti.
De neguston este legata in buni parte aprovizionarea taramlor eu cele necesare
traiultu lor, de aceea vom analiza problema si din acest punct de vedere, ce articole:
sunt cumparate mai mult de barbati, de femei, pentru exploatatie, pentru
pentru menaj, pentru imbracaminte. In ce anotamp sau en ce ocazn se fac mai
multe cumprtun dupa vlinzarea recoltelor (care?), ca cama unor anumite sir-
btori (care? ce articule?).
Se va cerceta daca in sat se practica. schimbul in natura, ce produse se
sclumb.1 intre ele, de catre cine, in ce conditium. Influenteaza aceste schimbun (in
ce m'asura) comertul local?

Institutiile economice din sat

O banca popularit san o cooperativa determina o anumita neat economica
a satului i gospodarnlor, care gsese in aceste nistitutu spripne reale pentru bunul
mers al lor. Vom studia fiecare din aceste institutii in parte: numarul membrilorj
capitalunle depuse de fiecare sau actiumle cu care mil parte stenn la construirea lor.
Se vor cerceta bilantunle bancilor si cooperativelor, se va veden se sume
au imprumutat la sateni si ce intrebumtare li s'a dat. In cazul cooperativelor
se va studia influenta lor asupra aprovizionarn sau asupra desfaceni produselor
tarrinesty ca aratarea precisa a produselor valonficate pnn cooperative, In ce con-
ditmni, in ce cantitati.
Vom cauta si ne dam seama de iufluenta acestor institutn asupra cconomiei
satului i anume astipra carel parta (si era) din indeletmcinle tarlinesti; daca or-
garozarea economici a gospodrnlor este sambeta intr'un fel de ele.

Distributia prodvniei locale

Care anume din produsele gospodknlor din sat se consuma In intregime tot
in gospodani.
Care anume din produsele acelorasi gospodaru se vand in aite parti (ande),

180

www.dacoromanica.ro
in ce cantitati, in ce conditiuni.
Ce nu se ajimge si este nevoie ca satenu s'a cumpere din alte pa.* (de
linde?), in ce cantitti, calad, in ce conditnini.

10. Munca omeneascd

Din totalizaren ci interpretarea foilor de recensmant sau a formularelor spe-
ciale ce se vor intocmi pentru studiul problemei muncii omenesti din satul care ne
intereseaza, vom cauta sa desprindem, in primal rand, daca in sat exista. un sur-
plus de brete de lacra sau nu
Adica, vom constata daca imilawele de productie i diferitele domenu de
activitate pot da intrebuintare tuturor bratelor din sat, care-si vd astfel asigurata
valmificareit muncu lor, san dimpotriva, daca mal raman brete de lucro fara
utilizare.
Pentru aceasta este nevoie sA d'AM prezentiiri precise asupra numarului oame-
mlor care pleaca din sat (wade?) spre a cauta de lucro In ce anotimpuri? Per-
manent Pentru ce fel de ocupatu?
Voni cerceta, de asemenea, daca vii oameni din alte parti in sat spre a fi
angawla, temporar sau permanent, la diente =mi, la ce fel de munci, in ce
anotimp.
Vom cerceta in gospodaru ce lucreaza locuitom (barban i femeile) in
decursul anului primavera, vara, toamna, lama Cand i pentru ce fel de lucran
angejeaza brete straine le lucro, cati.
Se vor studia, cu aceasta ocazie, conditiumle de plata, tratamentul
torilor strini in gospodrie, hrana lor, rernuneratia
alunen meneas* socotata ca o valorificatoare a capitalului investit in gos-
podarn i ca un factor de productie de prim ordin, inchew studiul manifestarilor
economice ale satului.

Studiul economic al gospoddriilor

Gospodaria este unitatea econommi in fenomenele de productie ci consum
Cal acterele economice ale tuturor gospodrulor din sat determina un anunut
aspect pentrn satul intreg, iaz un stuchu ideal ar cere analiza amnuntita a tuturor
gospodmlor.
In practica lucrul acesta nu-1 vorn putea face, ci pentru exemplificarea cl
completari studulor economice asupra satului, vom alege un mimar de gospodarii
tipice sau caracteristice pentru problemele ce ne intereseaza ci canora le vom
intocmi bugetul.
Bugetul analizeaza in amanunt productaa i consumul in gospocarn, arata
natura cl proportm veniturilor, natura si propo rtia cheltuielilor i consumului
decursul unui an.
Se vor folosi in acest scop formularele de bugete tiparite de catre Institutul
de tiinte Sociale san Institutul de Ceicetari Agronomice, Sectia de Economm
Rumia l'ara a mtra in amanuntele acestor formulare, este neceser ca, pentru inte-
legaren ion, sA aratam pruicipule care stau la baza cliferitelor capitole ce le
alatuesc.
In decursul unui an, gospodaria are o productae a ei (din exploatarea terenului
si dela ammale), productie din care o parte este consumata in gospodrie de catre

181

www.dacoromanica.ro
famine san salariati (pentru menaj, imbrcanunte et,c ), o parte este vnduti pe
piat si o altil parte rimfine ca provizu pentru anul
Pentru bugetul ce-1 intocmim in gospodarie la o anumiti dat, ne intere-
seaza puma' produsele gospodriei consumite tot in gospodrie tp cele care au fost
vtindute pe piat.a.
Estunkr, in bam aceasta productie, adiiugm la suma rezultata valoarea cu
care a crescut averea gospodarnlui intr'un an tu obtinem venitul brut al
gospodriei.
Bugetul cuprinde dourt pirti mai int.th o descriere a gospodarim, avtind rubrici
speciale care aret numarul membrilor familie i etatea lor, terenul gospodariei ea
parten folositil de cultur i productaa lor, mventarul exploatatiei compus chn teren,
plantatii, inventar viu, inventar mort capital circulant.
In parten a doua este aritat productia i consumul gospodriei intr'un
de zile i cuprinde patru factori: agricultora, menajul, familia i vemtnrile laturalmce
sau intrepinderile anexe.
La calcularen bugetului, aflam intAi venitul brut, care se compune din
produsele exploatatiei care s'au dat pentru consumul menajului i famine' (deci care
an fost consumate tot in gospodrine), precum sa din totalul incasrilor din pro-
dusele validate.
Al doilea capitol al bugetnlui il formeaza chelttnehle exploatatiei, care cu-
prind cheltmehle efectuate cu cultura plantelor, intretmerea clchrilor i inventarultu
mort si a inventaruhu
Scrizincl cheltmehle exploatatim din venitul brut, obtmem vemtul agricol,
care reprezmtA partes din vemt Cu care se poate intretine familia agricultorului,
s;1 atace substanta exploatatiei sale.
Dup calcularen venitului agricol, se trece la calcularea consumultu menajului
(hrana familiei si a salariatilor).
Acesta este campus din dou produse luate din gospodarie i produse
camprtte de pe piati Din anahza constunului menajulm se poate constata cat
aniline si ce se cumpar de pe pieta si cat se produce in gospodarie pentru menajul
proprm.
Al treilea capito/ al bugetului este familia, cu consamul i chelttnehle ei par-
ticulare: imbrcminte, scoala copnlor, bisefica, distractii etc.
Produsele pe care le consumii, familia sau menajul pot fi luate din propria
gospodrie sau pot fi cumparate de pe pieta In formularul de buget trecem
valoarea totalii a acestor produse.
Adunind consumul menajultu cu consamul famihei, obtinem consumul total
al gospodriei.
Dad la venitul agricol care reprezinta vemtul propriu al gospodriei
adaugiim i veniturile obtanate in afai de productia propriei gospodrii, adic Inca-
Sri si vemturi dm mane& laturanucl si intreprinderi anexe, adunand deci aceste
venituri laturalnice la venitul agricol, obtmem vemtul total al gospodariei.
In felul acesta ajungem s judecara rentabilitatea gospodriei, s ne putem
da seama daca exploatatia se soldeaz en deficit (in cazul cand veratul total este
intrecut de consumul total), sail cu excedent (atunci clind venitul total este mai
mare decAt consumul).
Deficit insemneazi c agricultorul a fost fortat s recurg la imprumuturi
dinafarrt, sau a consumat din substanta propriei sale exploatatoi.

182

www.dacoromanica.ro
 Excedentul presapune o crestere a averii, o stare economidi infloritoare.
Bugetul, in general, ne arat, mecanismul de productie i consum din gospo-
dine in dm analiza componentelor lui ne putem da seama de natura proportia
produselor consumate si de factorn 'care adac o parte mai mare sau mai mic
in veniturile gospodkiei
Reproducem la Anexe formularal de buget i instructnle necesare.

Petre G. Steinculescu

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN DE CERCETARE A INDUSTRIE1 CASNICE

Industria casnica, atAta &Ma se mai gaseste astazi, este o ra-

masita a unei forme de productie arhaica, facfind parte dintr'un tip
de economie a carui destramare a inceput odata cu timpurile mo-
derno. Ea s'a pastrat totusi multa vreme in gospodariile taranesti cel
putin in parte, mai mult cleat celelalte elemente ale sistemului pe care
economistii 11 numesc de economie casnica, autarhica.
Caracteristic pentru aceasta faza, e faptul ca intregul circuit
economi, dela. productie On& la consum, se des'Avarseste in cercul
inchis al gospodariei, iar felul i masura productiunii i este impusa,
de necesitatile de consum ale membrilor gospodariei" (K. Biicher).
Schimbul so presupune necunoscut, fiecare gospodrie marginindu-se
la consumarea directa a produselor sale. Gospodaria trebue deci
produca materiile prime, inlauntrul ei sa se lucreze uneltele si, prin
mijlocirea acestora, EA se transforme materiile prime in obiecte
consumatie. Prin urmare gospodaria produce singura tot ce consuma;
produce cu mijloace proprii, fAr autor strain, ca munca, i unelte; nu
produce decal atilt cat consuma. Pe de alta parte, felurimea trebuintelor
cere activitati variate si acestea cunostinti prea deosebite, ceea ce duce
la o diviziune a muncii pe sex si varsta, fara sa se ajunga la o specia-
lizare deplina. In sfAr0t, varietatea activittilor cere o comunitate
stransit de mum& si, in acelasi timp, o unitate cilt mai larga, cu un
numar mai mare de membri.
Industria casnica in acest sistem ar fi deci: activitatea produ-
catoarc de obiecte a unei familii, inlauntrul gospodariei, din material
cu unelte lucrate in gospodarie, in vederea satisfacerii trebuintelor

183

www.dacoromanica.ro
proprii Acestea ar fi caracteristicile industriei casnice pure. Nu trebue
sli ne a*ptam irisa sa o gasim sub aceasta forma in vieata de azi a
satului. Bogata altadata cu toga multimea nevoilor caro trebuiau
satisfacute in cadrul inchis al gospodariei, industria casnica a pierdut
maro parte din formele ei, prin treptata diferentiere a vietii economice.
Procesul acesta de specializare se mai poate surprinde qi astazi inca
la noi. pricinuit fie de stapanirea unor unelte sau maf,3ini (cazul croito-
reselor, abagiilor etc.), fie de o mai mare indemanare, altoita pe nevoi
economice neindestulate in cadrul gospodariei proprii (cazul femeilor
care, avand o anumita pricepere tehnica, se pun in slujba satului: tor-
catoare, tesatoare etc.). Cladirea caselor, lucrares. uneltelor 1;3i a obiec-
telor casnice (olarie, mobile etc.), lucrarea pielii, care se faceau toate
altadata in cadrul gospodariei, s'au desprins pe rand, cel putin in
formele lor evoluate. Doar lucrarea imbriicamintii qi a tesaturilor
necesare casei s'a pastrat mai completa qi mai mult timp, deqi a
pierit r ii ea in ultima vreme in multe parti, sau e pe cale sa piara.
Trebue sa amintim irisa ca, din pricina pastrarii ei relative, tesatoria
a ajuns sa fie socotita aproape sinonima cu industria casnica. Bine
inteles n'a scapat nici ea de influenta pietii. Targul a luat in mare
parto rolul de procurator al materialului prim, uneltele cu care se pre-
lucreaza sunt in marea lor majoritate cumparate sau lucrate de meq-
teri. In cele, patine, facute chiar de gospodar, targul 4i are partea
sa: cuie, uruburi, cleiu, smoala etc. apoi au fost lucrate la ran-
dul lor cu toporul, ciocanul, rindeaua, cumparate tot dela ora. Tar-
gul economise* timpul gospodarului i in acelaqi timp dora avan-
tajul unor perfectionari pe care singur nu le ponte obtine.
Toato marginirile acestea nu sunt irisa deajuns ca s duca la
concluzia ea industria casnica a pierit cu desavarOre. Raspandirea unei
activitati de acest fel intr'o unitate mai complexa, cum e satul, munca
nespecializata, in gospodarie, facuta numai cu membrii familiei, fara
interventia mnei de lucru salarizate (aceasta fiind cu totul intam-
plateare), folosirea, obiectului inlauntrul gospodriei pentru satisf a-
cerca membrilor ei i limitarea in mare a productiei la aceste tre-
buinte, sunt elemente destul de caracteristice pentru a pa'stra unoi
atari activitati insuOrea de industrie casnica.

Problema industriei casnice se prezinta sub mai multe aspecto,

dintre caro aici ne intereseaza mai ales cel economic, tehnic li social.
1. Sub aspectul economic va trebui sa cercetam in ce masura so
gasesc in gospodariile tarane0i obiecte de industrie casnica qi gradul in

184

www.dacoromanica.ro
care se apropie de forma pura schitata mai inainte. Vom face deci in-
ventarul obiectelor lucrate in gospodarie si vom stabili proportia lor
fata de cele obtinute pe alta cale. Vom putea stabili astfel masura
In caro mai exista in sat industrie casnich [0., in urma unei clasificari
a obiectelor, care ramuri anume; apoi, pentru a masura cat de mult
a patruns economia capitalista in economia sa,teasca, vom cerceta, pen-
tru fiecare obiect lucrat in gospodarie, materialul din care e facut,
uneltele folosite, mana de lucru si, in sfarsit, destinatia lui.
Sub aspectul tehnic industria casnica intereseaza prin mij-
loacele prin care se obtin obiectele, mijloace care aunt in cea mai
maro parte stravechi, si prin obiectele obtinute. Se va inregistra deci
toato procedeele intrebuintate in sat pentru prelucrarea materialului,
descriindu-se amanuntit uneltele si fiecare operatie, de cand se adun,
materialul (daca e produs in gospodarie) si pana ce obiectul e bun
de folosit. Urmeaza apoi descrierea obiectelon obtinute. Tot aici inte-
reseaza cine lucreaza, in ce timp al anului are loe fiecare lucrare,
prin urmare un calendar al industriei casnice.
Dug trecem dincolo de marginile satului, in regiune, fixam aria
de raspandire a tipurilor de unelte, a diferitelor procedee tehnice si a
obiectelor de industrie casnick cu intrebuintarea lor.
Sub aspectul social, industria casnica intereseaza, ca activi-
tatea unei unitati sociale, in care se incadreaza pentru a suferi si
exercita influente care tree dincolo de functia ei economica. In lega-
tura, cu ea vor apare diferite relatii si cercuri sociale, ea sezatorile,
care se fac in vederea unei munci de industrie casnica (tors, cusut
etc.), daca de tors sau alte operatii casnice, ajutorul mutual al veci-
nelor sau prietenelor, asociatii de lucru etc.
Daca schimbarile care apar in industria casnica intereseaza sub
aspectul tehnic al problemei, din punct de vedere sociologic intere-
seaza, caile pe caro vin si legaturile.eu celelalte prefaceri din sat.
Trebuo do asemeni sa notam in ce msura existenta industriei
casnice caracterizeaza vieata satului (de pildk un sat care si-a pastrat
portul stravechiu, lucrat in cas,, si obiceiul de a impodobi casa cu
tesaturi lucrate tot de femeie, va avea cu totul alta infatisare decat un
sat imbracat in stamburi si stofo de fabrica).
Pentru a intocmi un studiu cat mai complet al acestei activitati,
trebuo sh cercetam daca si in ce masura existenta, procedeele si desf a-
surarea ei aunt determinate de celelalte activitati ale unitatii sociale
(economice, spirituale, etico-juridice, administrative) si de cadrele in
care dainueste (cosmic, biologic, istoric si psihic).

185

www.dacoromanica.ro
 Ca tehnicd de lucru, cercetarea industriei casnice este mult up-
rat& dad, folosim si un plan de lucru, ca sa nu pierdem din vedere niciun
amanunt mai insemnat. Pentru a putea descrie ins& cu exactitate toate
operatiile industriei casnice, trebue sa le observarn direct macar o sin-
gura data, ceea ce este destul de greu, ele insirfindu-se de-a-lungul
anului. De aceea e bine, pe c5,t e posibil, sit fie provocate, primejdiai
falsificitrii fiind aici cu mult mai redusa deceit in alto domenii. Dupa
ce so cunoaste in linii generale cum se lucreaza in sat, putem recurge
la descrierile informatorilor, pentru a nota variatiile procedeelor. In
ajutorul cercetatorului mai vin fotografiile si desenele.
Pentru determinarea domeniului industriei casnice si a stadiului
In care se gaseste, am vazut c aunt necesare inventare ale obiectelor,,
uneltelor si materialelor intrebuintate I).

PLAN

Planul de lucru urmeaza alta ordine cleat teoria general& In rea-

litatea concreth cele mai multe din punctele expuse aunt atAt de
strfins legate, incAt e mult mai usor, atAt pentru cercetator, c&t si
pentru informator, sa fie urmarite deodata. Pe de alta parte, aunt
unele intrebari care privesc mai multe capitole. Ca sa nu le repetam
de fiecare dat5 pe acestea le grupam la inceput, lasand in grija cerce-
tatorului sa le pun& de chte ori este necesar.
Intrebarile comune formeaza partea I. a planului. Partea II.
ja pe riuni materialele folosite si prelucrarile lor in ordine crono-
logic5, ingloband si descrierea uneltelor si toate intrebarile de ordin
economic si social care sunt in legatura strans cu ele. In sfiirsit,
partea III grupeaza intrebarile care privesc inftisarea economic& si
sociologica oarecum generala a problemei.

I. INTREBARI GENERALE

Cine luereami in industria casuM1? La ce viirstii incepe tp. pnii la ce varstii

luereazii?
Delp- eme a inviitat? Cum se transmit tehrucile de lucru? Timpul de lucra
(anotimi , parte din zi), local Linde se luereazi. Cantitatea de lucra (intr'un ceas,

1) Pentru documentare, cf Tudor Pamfile - Induslrla casalcd la Romani Trrcutul ri slarea ei de aslaal
Contributnun de art6 si tehnicl populari, Buc. 1910 (Publ Aced Rom ), 504 pag.. Nicolaus I. Moga Librr di.
landlIche Haus-Induslrle In Ramanirn,,Halle a. d. S. 161 pag , K. Bucher Die Ealrlebung dar Volkaalrl.
:abaft, vol. 1 (12 u 13 Aufl ) rtibingerf, 1919. A Tschamnow Dar Lohrs drr bdorslichrn Wirlschall Ver-
such emer Theorie der Fannhenwirtschaft in Landbau, Berlin 1923, care se giseste foarte Impede espial( In
studiul Im V Madgearu . Tearla economla fardneill, in vol. Agrarianism, Capitalism, Imperialism, Buc. 1936.

186

www.dacoromanica.ro
inteo zi), de cite ore e ziva de lucru lama, vara?
Dacit se recurge la aiutor strilin gi in ce conditu. Cine recurge mai des la el?
Pentru mete i felal de a lucra- de cind sunt canoscute in sat, ce schimbiri
s'au introdus, cine le-a adus, de ande, de cat timp, cum au fost primite de sat? An
inlocuit total sau in parte pe cele vechi? Cine le adopt inttu? Cum stint priviti,
acegtia?
Ce credinte, superstitu, practici magice sunt in legitur ea industria casnicil
In ce msuri o mfltienteazi ca tehnici?
Intrebumtarea obiectelor de industrie casnic.

II DIATERIALELE I PRELUCRARILB LOR

A. ainepa.
De cite feluri este? Chad e socotit. de calitate bung? Ce 'unportanti se d.
cinepit fati de celelalte culturi? Se seraina mai multi inainte? Cum se explici
schimbarea? Cine se ocupit mai mult de ea?

pregAtirea canepigtei aratul, griipatul, gunoitul

La dill am e bine s se schunbe local?
Unde i cind se seamiing cfinepa de vari, cea de toamnii? Cht de deas?
Cal sAmnA. cite miinugi de dinepi se obtin pe o unitate de suprafati?
Ce buraram creso in cinepit? Gaud se fac multe? Ce se face pentru a le
indepOrta? Ce alte rele o pot primeidui?
prelucrarea dup ce se cunoagte cl e cinepa coaptii? Cum se face
smulsul? Unde e IrtsatO s se usuce? Ct timp? Cum se leagti? Cum se imblitegte
clnepl de smlint? Unde se pistreazi dminta?
Ce se face ca tulpmele el? Unde se face topitul (muratul)? Descrierea topilei;
cine o face, cine o curatil i supravegheazit? Folosirea topilelor- mdividuale, colective
(pe familie, vecuirttate etc ) Conditule de folosire a topilelor strtne
Agezarea cfinepii in topilit. Intorsal. Durata topitului i mijloacele pentru
a-1 gribi. Ctun se incearcit dac e topitO bine?
Cam i ande se spa15., Ade se pane la meat, cite zile?
Care sunt celelalte operatii de prelucrare a cnepii (frint, melitat, pieptitnat,
tras piin hehelil sau raghiti, periat etc.).
Rostul fiecirei operatii.
Ce unelte se folosesc (forme, dimensiuni, tupan). Cum se lucreazii Ce vreme e
mai prielmc pentru fiecare mime&
firele cum se numesc firele obtmute dup fiecare operatie, dup inn-
gime ep calitate (finar, stup bun'i, stup. rea, fegtile etc.); la ce se folosegte fiecare.
Cum se pitstreazii (se fac cater, motochniii" etc.)

procurarea cinepii dad,. nu e cnep suficientA, Pum se procur (pe

bani, lucru in parte, sclumb etc )? Sub ce formi?
lnul.
Aceleagi intrebin ca la capitolul precedent.

187

www.dacoromanica.ro
 Proportia &litre intindenle cultivate cu in si cele ca cinepi Ce explicatii
se dau
Aprecien i asupra undid si a cinepii.

Bumbacul.

formele sub care se foloseste bumbacul (alb, galben, etc.;

arniciu, coton" eto).
De wade se procuri; preturi.
Inainte de a fi tesut, e supus vreunei prelacritri? Inainte tot asa se proceda?
Be vopseste? Pentra ce tesituri? In ce colon?
De cind se foloseste bnmbacul in sat? In ce proportu se intrebuinteazi in
raport en inn' i 'cinepa? E preferat? Cum e apreciat vrsti si sex)? Ar fi
bine si se inlocmasci celelalte textile ca bumbac? La cine se observi mai malt
Inlocuirea?

Lana.
Se produce Unit suficienti in gospodine? Daci nu, cum se procurti, de
uncle, en ce preturi? Sub ce formi?
Sub ce forme se foloseste lina (limci, strimituri etc.)?
felurile 'And dupi calitate, culoare, lungimea
La ce se foloseste fiecare, care e mai intrebuintati, pentru ce mots?
prelucrarea la ce operatu e supusi (splat, uscat, scirmanat, piep-
finat, dat prin cheptnei etc ). De ce se face fiecare?
Ce anelte se folosese? Cum se lucreazi?
Existi hugiu (masini de dricit) in sat? In satele vecine? Cine duce lana
la hugm9 Ce operatu inlocuieste? In ce cazan i se pistreazi mijloacele vechl? Cum
e privit masina? Cum se pliteste lucrul?

Gandacii de mdtase.
Yurnrul gospoctirillor in care se cresc gindaci de mitase De eind se cresc
cine i-a introdus?
Cine se ocupi en cresterea lor?
Pentru ce se cresa (sau nu) gaud= de m'atase?
De anda si in ce conchtu se procuril sitmiints"? Cat se pune inteun an si cit
se obtme

cresterea gandacilor ande se cresc? Conditule pentru o buni desvoltare.

Ce ingnjin trebuesc date (curitenie, ?Irani etc ) in difentele faze? Cam se
proeur frunza?
Cum se clasifici gogoasele (coloare, mnime, tine) Care sunt mai bune?
Care sunt pistrate si cum?
Da ce bol' safer si cum se eviti, cum se vindecil

prelucrarea opintul, trasul firelor, torsul, rscluatul etc. cum se

fac, et' ce unelte?

488

www.dacoromanica.ro
 Se vopseste borangicul? Cum? In ce colori?
Intrebuintarea firelor toarse (tesut, brodat, ciucuri etc.).

Firul (seirma), fluturii, mcirgelele etc.

La ce obiecte sunt folosite? Cum se procuri (de ande, preturi) Cum m'A
lucrate? Cu ce"

Pregeitirea firelor
torsul sunt mai multe feluri de a toarce, de a risuci fuele?
Ce unelte se intrebuinteazi pentrn fiecare si cum se lucreazi?
La ce se folosesc firele toarse diferit sau rsucite?
Ct antireste un fus? Ce lungime are firul de pe el?

rischiatul (datul pe rschitor) de ce se di pe fisclutor?

Sunt mai multe feluri de riscbitoare? La ce sunt folosite?
Cum se di pe risclutor? Ce greeli se pot face i cum se indreapti?
Cum se leagi hiele pe risclutor (gherbe, A)* etc., cate fue are fiecare)?
Ce se di pe rschitor (cinepi, lni etc.; de urzeali, de btituri etc )?

coptul (fiertul) firelor ce fire se coc? De ce?

Cum se coc? In ce? De cite oil se face coptul?

depinatul pentru ce se deapini

Ce nnelte se intrebuinteazi (roati, sucali, letc'i, virtelniti)?
De cite felnri sunt?
Pe ce se deapin (mosoare, evi, gheme)?
Cum se face depinatul?

nrzitul de ce se urzeste?
In cata feluri (pe urzitoare, pe gard, pe rizboiu etc )?
E vreun motiv tehnic (fire putine, groase, de culort chferite etc.) sau lipsa
nneltelor, obiceinl etc.?
Cum se urzeste pe gard (de o culoare, de invirgat"), pe rraboiu, cu urzi-
toarea? De cite persoane e nevoie?
Ce unelte se folosesc?
Cam se lucreaz? De cite persoane e nevoie?
In cite felnri se nivideste, pentru ce tesitari fiecare.
Ce greseh se pot face si cum se indreayti?

invelitul pe ce se inveleste urzeala?

M'abolid de tesut. Descrierea pirtdor sale, dimensiuni;
La ce e folosit fiecare.
Ca unelte se intrebuinteazi la invelit (grebluti, vergele, fuscei etc ).
Cum se Inveleste (cu simuta, pe rizbom, en sul minemos" etc.).
De cite persoane e nevoie?

189

www.dacoromanica.ro
 nividitul 1. proa ite, 2. prin spata
De ce se nivadeste?
Ce gregelt se pot face si clon se indreapti?
Cum se leaga itele de lepe"?
Cite feluri de spate sunt.

legatul firelor (gura panza) cum se face? De ce unelte e nevoie?

Cura se numesc firele pe portiunea dintre sulul dinapoi si ite? Dar cele
dintre ite si sulul dinainte? Se intrebuinteaza ca m'asura a lucrului?

minjitul firelor ce fire se minjesc? De ce se manjesc?

Cu ce? Clon se pregiteste minjala? Ce unelte se folosesc?
Cunt se maniese firele? M'ad?

tesutul cum se tese (obismut, in 2 ite si in 4)?

Cind se scoate nodurariul"?
Se intrebuinteaztt, vreo unealta ca s'a tina' pinza intinsii, in ltime? La ce
tesitura
Clon se scoate urzeala?
Cana ra tesut o bucea, cum se inveleste pe sul7
Ce greseli se pot face si cum se indreaptia
Cum se scoate tesitura de pe embolia
La cc servesc firele de urzeall care nu pot fi tesute si cwrn se numesc?
Cum se pistreaza te,siturile (se indoiesc. se fac val" etc.)?

Impodobirea tesaturilor in cate. feluri se face. ca acul, in razbom:

nividituri, alesaturi cu mina, pe speteaza, in cocleti (mal multe ite") etc. Ce
nume poart fiecare fel? Cum se lucreaza? Oa ce material?
Ce unelte se intrebuint,eazii?
Se hicreazi dupil model (dupi hartie,, dupa alta testura.)?
Pe ce tesituri se face fiecare fel si ande se aveza?
1) Inalbitul ce tesaturi se inAlbe,sc?
Con, se face inilbitul? Cu ce? Ce vas se foloseste?
Unde se cltesc, ande se usuci tesaturile?
De cite ori se face fiecare operatie?

TescIturile.
material ce teslituri se fac din cinepa, in, bumbac, arnici, lini, bo-
rangic etc.?
In ce tesituri se amesteci materialul (ciinepa-bumbac; lima pir et,c ?
Cum se amesteca (urzall-bitatura; firele in urzala; firele in bata:tara etc.)? Motivul
pentru care se amesteca (mai duraba, mai frumos, mai ieftin etc.)

tehnica in cite ite si cu ce spatil, se tese fiecare fel de tesitura.

Ca dimensium. au (ce unitati de m'asura se folosesc in sat, ca transformarea
lor in metri)? Cit material intra (in cot, in bucata)?

190

www.dacoromanica.ro
 Ce tesituri se dan la api (IAA darste, valtoare)? Pentru ce?
Sant pme i valtori in sat? Dacil nu, In care sate se duc? Cine le duceli
Dupi ce se recnnosc tesatorile date? Cum se dan, misurate? Cu ce (cotul,
stanjenul etc.)? Cat mtri la spa? Cat se pliteste? Daci se stria san se pierd, cum
se face despigubirea?
Cat dureaza fiecare fel de tesaturi? Ce intrebuintare h se di cand se hive-
chesc9 Cand sunt socotite vechi?

c) aprecien i care sunt mai frumoase, mai plicate la purtat, mai durabile,
mai ieftme? Care sunt preferate vi de ce?

Vopsitul.
Ce se vopseste: fire, t.esituri, obiecte confectionate?
Unde se vapseste. la ores, acasa? Ce aflame si de ce se repartizeazi astfel?
Cu ce se vopseste: culori clunuce, vegetale? Cum se procuri se campar (de
ande, preturi)? se aduni (de unde, de cine, cum, and)? Cum se pregitesc colonic
(se sfarma etc.)? Cu ce se pregatesc (api, zeami de varzi, otet etc.)? Se pune
ceva ca si iasit colorile frumoase?
Ce cantitti se pregitesc in proportie cu felul i cantitatea obiectelor de vopsit?
Cum se vopseste? In ce? De ca.te ori vi cat timp se fierbe? Se face ceva ca
si nu Iasi coloarea? Se clitesc?

Lucrarea i intretinerea hainelor

croitul ce se crmeste in casi? Dupii ce se croieste (tipsy, dupi om,
din ochi")? Ce nume poarti fiecare parte croiti?
cusutul ce se coase In casi? Cu ce (masina, ac, ungtuti", degetar etc
ata intrebuintati. cum e procurati, prelim)?
Ci puncte se cunosc (inamtea acului, In arma acului, pe muche, burduseste",
cusituri dubli etc.)? linde se folosesc?
carpitul ce se carpeste? Cu ce, cauta atii sau petec potrivit? Cum
se crpete'
spilatul cum se spala panzeturile, tesiturile brodate, testiturile de lade',
borangic etc., imbricimintea (sarici, cioareci etc.)? De cate ori se spali? In ce?
Cu ce se spali (slpun, leste, se pane albstreali etc.)? Unde se clitesc yi dada
se usuci?
Cum se scot petele?
Cun, se netezesc (se calci ea maw's., se netezesc ea sul de lema etc.)?

pistratut ande se pistreazi? Se pane ceva ca si nu fie manc,ate de

soareci?

lmpletitul ii crofetatul
Se lucreaza de multi
Co sc impleteste, se eroseteazi (ciorapi, minuyi, blaze, danteli etc.)? Cu ce?

191

www.dacoromanica.ro
 Ce material se folosegte, de unde se procar gi in ce conditn?
Ce pancte se cunose? De unde s'ea invgtat? Care sunt preferate i de ce?

Paiele.

paie se folosesc in industria casnici? In ce chip se procurg? Ce obiecte

se fac din ele?
Se vopsesc? Cum, ea ce, in ce colori?

Rcichita (nuielele).
Ce se impletegte din nniele? Se intrebuinteazg, i alt material la impletit? Cum
se procuri?
Cum se lucreazO? Cu ce unelte?
Se vopsesc9 Cum, cu ce, In ce colon?

Lemnul.

Ce esentz se intrebtunteazg? Cum se procurg?

Ce obiecte se lucreazg din fiecare?
Ce alte materiale se folosesc in confectionarea lor?
Cum se lucreazi9 Cu ce unelte?

Ce fel de pir se folosegte in industria casmci (porc, cal, capr etc )? Cum
se procura*. (din gospodgrie, din targ prquri)? Sub ce formi?
Ce obiecte se fac din fiecare spoitoare, nojite etc.)?
Cum se prelucreazg (se spali, toarce etc )? Ce unelte se intrebuinteazi?

Pielea.

Ce fel de piale (san blan) se folosegte? Cum se procurO?

Cum se preluereazi (se pruiesc, se rade carnea, se arggsesc etc.)?
Ce unelte i materiale se folosesc in prelucrare?
Ce obiecte se lucreazi?

Grsimea pentru seipun.

Din ce fel de grsimi se face sipunul?
CUM se procur? Ce alte materiale se foloseesc, ce cantitati se pune din
fiecare?
Cum se preggtegte spunul (topital, legia, fiertul etc.)? In ce se face gi
timp dureazi?
Cum se tale siptinul gi ande se pstreazii?
Cnm este un spun bun?

492

www.dacoromanica.ro
 Penele.

Ce fel de pene se folosesc? Se aleg dupi maxim? Cum se curiti? Ce se

face din ele?

Uneltele.

Se face inventarul tuturor uneltelor intrebamtate in industria casnici, notan-

du-se pentru fiecare: Waterialul din care e ficuti, modul de procurare al acestuia;
cine a ficut-o gi in ce conditai; preturi; cat dureazi. Se face de asemenea statistics
tipurilor de unelte.

III. PROBLEMA ECONOMICA I SOCIOLOGICA

Ce cantititi se lucreaz in cat se consumi anual intr'o gospodirie (de

frwatag, mijlocag codal; se tine seama de numirul membrilor familiei, de varsta gi
sexul lor). Cate zile lucreazii pe an fiecare membru al gospodiriei in industrta
casnici?
Se lucreazi in casi tot ce e necesar pentru imbriciminte, pentru casi? Care
ramtiri e mai influentati de piat,i? Obiectele de fabric& au inlocuit complet sau
numai in parte pe cele lucrate in casi? De cat tamp?
Pentrn ce se lucreazi: pentru gospodrie, pentru vanzare? Ce aflame se vinde,
ande, cand i cm? Se vmde regulat? Cat se vinde anual? Cu ce preturi? Cat
se ctistigii?

Imprumuturi se imprumuti unelte? Care? Cui i in ce conditu?

Material se imprumuti?
Ajutor la munci ce munci au nevme de ajutor? Cine vine gi in ce con-
ditii? Se face clad.? Pentru ce? Cine vine in in ce conditii?
Tovirigii stint lucriri care silesc la intoviiriisire (motive de ordm tebnic sau
economic, da ex. tesutul unui scutec, panzi, and e material putin etc )? Intre cine se
fac gi in ce conditai?

Aduniiri sunt minim care devin prilej de adunare (de ex. gezitorile), deg;
sunt executate individual? Mad se fa e asemenea aduniri? Cate persoane iau parte?
Ce legituri existi intre ele? De ce sex swat? Uncle se aduni? Dau ceva gazdei? cat
dureazi adunares? Cat se lucreazi in acest timp? Cum se motiveazi necesitatea
acestor aduniiri?
Opinia satului existi o diviziune precisi a muncilor de industrie casnici pe
sexe? Cum privegte satul nerespectarea ei (de ex. brbati care si ajute la smulsul
canepii, la frant etc.)?
Cum apreciazi satul pe cei sau cele care stint mat pricepute in inuncile de
Industrie casnicii7 Cum, pe cei care nu gtiu, nu vor sau nu pot lucra?
Cum privegte pe cei care lucreazi in acest domeniu pe plati (sunt doui
categorii cei care lucreazi de nevoie, cei c,are lucreazi fundcii stint mai priceputi)?

193

www.dacoromanica.ro
 Cum socotesc oamenu muncile de industrie casnici o plicere, o mindrie
san o necesitate de care ar h bucurosi sA scape? Care li se par mai grele, :cara
mai plcute? Pentru ce motive? Pentru ce nu renunti la ele (obiceiul, nevoia etc.)?
E bine ea materialul i obiectele de targ s inloemascli pe cele lucrate In
casi? (piren dupli. sex si varstii)7
Socotesc industria casnic in scdere sau in desvoltare (ca modele, tehniel
material, unelte, cantatiiti). Cuin explici faptul?
Cin.3 contribue la mentineres sau inlocuirea ei?

Asezarea satului cum inriureste industria cuma (apropierea de drum, de

fabric, de oras)?

Paula Herseni

b. PLAN PENTRU CERCETAREA .P4UNATULUI

PADURARITULUI

PASUNATITL Harta pstuulor din comalia san afarli din comuni folo-
site de siteni.
Artarea, in suprafete, a terenurilor folosite pentra pisunat: particulare,
inchiriate, comunale, psuni alpine. Distantele fati de vatr. Flora lor Capa-
citatea lor.
Pentra fiecare In parte vom arita de clind sunt folosite aceste terenuri
drept pisune (data impropnetttririi cu izlaz, data defrisini, data inchirierii et,c ).
Situatia admuustrativi bunidic. Personalul de conducere si de paz.
Modul de aplicare a legislatiei in vigoare.
Tehnica de exploatare a pisunilor: Sunt terenuri rezervate exclusiv
special ingrijite pentra aceasta, sau terenuri folosite numai t,emporar pentru psunat
(de pild toamna, duptt cules).
Degradirile ivite In fiecare portiune si fel de pisune (din pricina pietrelor,
musuroaielor, viiturilor o stagnril apelor, a florii vitimtoare).
Amelioriri pastorale: curtiri, grapare, Ingrisminte, drenaje, irigatu etc.
Pisunarea: minares vitelor (individuar, in turme, ciopoare, tamazlcnri, Cu
sau firi pintor sitese; se vor studia conditaile In care isi striing stend laolalti
vitele spre a le duce la piscut).
Instalatium pastorale, imprejmuiri, stini, seciuri, statule, strungi, adposturi,
drumuri, poteci.
Felul cum sunt ingrijite vitele in pisimi, in ce chip sunt lsate si pasa.
Foloasele aduse de pAuni: Statistica vitelor care su piistinat pe fiecare
plisune In parte (pe cit mai multi ani de zile).

194

www.dacoromanica.ro
 PIDUREA. Suprafata pAduroas a comunei, imprtit dup felul 'in care
e stpAnit ci folosit. (propnetate mogneneasci, de stat, individuali, supusi sau nu
regimului silvie, parcelati gi in exploatare sistematici etc ).
Suprafata terenunlor degradate (prin actiunea apei ci culturi vicioase).
Situatia admirdstrativi gis juridic& a pAdurii.
Administratia piidurilor, personal tehmc gi administrativ.
Legislatia foresner in vigoare gi modul ei de aplicare.
Harta pidunlor din comun

Cultura forestieri: arborete cj tipuri de arborete De va fi ca putinti, d'Am

tabloul descnenlor parcelare (suprafete, specn, vArst, consistent etc ).
Regime gi tratamente adrnise.
Regenerarea pildunlor (eventual tabloul comparativ al suprafetelor exploatate
gi regenerate, in mod natural san prin plantatium).
Semi*, pepiniere, plantatium,
Primejdn. incendn, atacan de insecte, inundatu, delicte.
Pagubele gi unninres acestor c,alamitti pe zece am in nimia
Legiituri intre pdure ci pgune.
Primejdia pgunatului pentru pildunle din 1 oc a lit a t e.

Folosirea pAdurii: Volumul matenalului lemnos din raza comunei (recapi-

tulatie dup tabloul descrienlor parcelare).
Putmtele de exploatare, dalia amenajament (cantitatea de material ce se
exploateazA anual).
Felul exploatitriloi (regie, antreprizI), (diagrama pe zece ani).
Cantittile care s'ea exploatat, felul distribuirii san vinzirn matenalelor (pe
zece ani in iumii, dacA se poate).
Instalatmin tehnice de exploatare gi transport.
Drumun ci distante pdunlor fati de comuni ci difentele pele de desfacere.
Valoarea aproximativi a pidurilor, fati de sol.
Pretul de vnzare la mutatee de produs fasonat (pe pduri).
Cheltuieh ca admmistratia (daca se poate pe zece am in arma).
Venitul comnnei din proprietiti forestiere ci produse lemnoase.
Venitul comunei din produse accesorii. vnat pescuit etc.
Venitul total.

Tehnica exploatirii i industrializArii lemnului. Modul doborini arbonlor.

Moda' sectionlini ct sortArii matenalului. Denurniri uzuale.
Mi)loace de lucra (Limite).
Mijloace de transport (ulucuri, jilipari, s'enlute etc.).
Depozite de material brut.
Fabrici, heristrae de ap (capacitate anual& de debit; sortimente; denu-
nuri uzuale).
Depozite de material industriahzat.
Prelncrarea ci Intrebuinterea lemnului. Eventual: industria la donucihn.

195
www.dacoromanica.ro
 %%ala oamenHor In pildure: Manca in pidure (exploatare, transport, pepinieri,
plantatiuni) de eitre brbati, femei,
Preglitirea lucriaorilor (lucrntori calificai, necalificata etc.).
Felul de a se adiposti al oamemlor ,de a se brin' etc.
Obiceturi in legliturit ca manca in pnd are.
Organizaren lucrului si a luertorilor.
Accidente de mana.
Asiguriri muncitoresti (sume depuse si ajutoare incasate pe zece ani in armi).
Traian Heroiu

D. ANEXE

INSTRUCTIUNI
PENTRU COMPLETAREA BUGETULUI

Bugetul are rostul si arate mersul economic al unei gospodrn agricole, in

timp de un an, pe bazil de calcule si estimatii.
Be socoteste anal terminat in zma cnd se intocmeste bugetul.
Toate datele ce se inscriu aci trebue s corespundi ca reahtatea, de aceea este
nevoie de mula atentie la completaren rubricilor, urmAndu-se l'Amuralle de fati
Dup arntarea membrilor famihei, Cu viras fieciraia, primal capitol ce
trebin. trecut, este pimAntal. El se trece in inventar ca pretul de N'Atizare obisnuit
in localitate, iar daen este cumparat in acelasi an, se pune pretul care a fost
Li terenul de vie, de lindare, san ponu rodttori se trece numai valoarea
terenului, nu si a plantatiet, care se trece deosebit, la cap. Plantatii".
Al doilea capitol il formeazn clidtrile san constructnle.
Acestea se pot evalua dalia pretul de ramprare sau dupn costal de pro-
ductie. In cele mai multe cazuri, cldirile se cumpnri impreuni cu terenul de
cantan lar evaluarea se face greu Dacii nu sant in regtune clthri vindute spre a
se face o comparatie, stand se stabileste costal de productie.
In costal de productie sau valoarea in$ial, hita: pretul materialului de
constructie, mina de lucra meneasen, manca animalelor, materialul dat de exploatatle
ql dobinda capitalului investit in constructie, socotit pe toati durata lucriirilor.
Dupn stabihrea valorh initiale, se stabilesto llamara' de ani cAt dureazn constractia.
Din prueben se Ole crt o constructie dureazi dupg materialul din care este
executatliv astfel:
Casele de locuit, construite din zidrie masivi, dureazi 200 ani.
Caselc, de locuit, constraite din lemne, grinzi, dureazn 100-150 am.
Casele de locuit, construite din chirpici, dareazn 80-100 ani.
Hambare din constructie masivii de zid, dureaz5. 125 ani.
Hambare din constructie usoar de zid, dureazn 75 ani.
Grajduri din constructie usoarn de zid, dareaz5. 70 ani.
Comide de porci, cotetele de psiiri, dureazi 10-30 ani.

196

www.dacoromanica.ro
 Dad'. se imparte valoarea impala la numitrul total de ani, se obtine cota de
amortisment. Dacii se inmultegte cota de amortisment ca numrul de ani dela cons-
tuue pan in momentul estimarn, se afla valoarea amortismentului. Aceast valoare
scazuta din valoarea iniial, ne d. valoarea actuali Exempla : In anul 1920 Oa
construit o cas de loctut in valoarea totala de 200.000 lei.
Casa este construit din zidire masiv. Durata 200 ani. Cota de amortisment
revine la 1000 lei anual Din 1920 pana in 1939 sunt 19 am. 19 x 1000 19000.
Aceast suma se scade din valoarea ramane valoarea actual.
Clind valoarea initial nu se cunoagte i mci nu se poate stabili prin calcule,
se stabilegte prin comparatte ca alte cithrx, urmandu-se mai departe calea cunoseutii.
Cnd sunt de estimat cldiri veclu, a caror valoare mitial nu se ponte
stabih met prin calcule, mci pm' comparatte, iar cheltniehle de intretinere gi reps-
ratii sunt relativ man, Blanc' se la in consideratie numal valoarea materialultn, in
caz de daramare.
Al treilea capitol din inventar il formeaza imbunttirile terenului (fonciare),
adica ganturile de scurgere in terenurile mlagtinoase, gantarile de aparare, ganturile
gi instalatule pentru udat sau irigaae. Toate acestea, daca se gsesc, se trec In in-
ventar ca i constructule, dupa aceleagi norme.
La capitolul Inventar viti" se tree toate ammalele din gospodrie, fiecare
pretul respectiv.
L. capitolul Plantatu" se trece valoarea tuturor plantatailor, adica: via,
pomu fructiferi, copach din padure etc., farii teren. Valoarea lor se socotegte dupl
pretul care ar putea fi prima cand poma s'ar vmde de cel ce face inventarul.
La capitolul Capital circulant" se tree toate proviznle gi recoltele care se
gsesc In raagazie in momentul anchetei.
Celelaltc capitole se completeaza in conformitate ca aratarile respective.
In cazul cand se urmaregte o anumita problemi in gospodarie (de ex alimen-
tatia, manea copnlor, munca famine" etc ), se va cerceta i descrie amanuntit capitolul
ce lam uregte aceasta problema, dar munai dup a completarea intregului formular.
Fiecare parte aktuitoare din capitolele bugetului poate forma obiectul unid
stadia special, dad. se caut lamurirea une antimite chestunn ce intereseazi vieata
famihei i inersul economic al gospodariei.
De exempla, venitul brut" al exploatatiei ne poate arata intreg mecamsmul
de productic al gospodarim taranegti, ananznd chiar izvoarele de vemt taranese,
proportia unora fata de altele, dependenta gospodirm fata de piafa, rentabilitatea
diferitelor ramurt ale exploatatiei etc.
Din cheltuiehle menajului" putem deduce cat mananca taranul, ce, pater
face studn speciale pentru fiecare ahment in parte etc. Din cheltuiehle
aflara dependenta famine', ca nevolle el, de exploatatie, imbracamintea, scoala etc.
Excedentul sau deficitul formeazi criteria de judecat dupii care trebue apreciati
buns stare a intreprinderii.
Dad"' venitul total (venit agricol venituri laturalnice) este mai mare
dealt consumul total (consumul menajului consumul famine* obtinem excedent.
Deficitul (), apare, in eazul cand consumul total intrece vemtul total.
Ca armare pentru gospodarie, excedentul se traduce printr'o cregtere a averii
nete, lar deficitul printr'o scadere a acestei averi.
Prezentul formular de buget este intocmit dupi formula.rul oficial al Iosti-
tutulai de Cercetari Agronomice, Sectia de Economie

197
www.dacoromanica.ro
 Sato!

Judetul
VAzut :
eful eclupei

FORMULAR DE BUGET
PENTRU GOSPODARII AGRICOLE
Numele i pronumele gozpodarului
Categoria gospodinei (mare, nullocte, miel)

I. MEMBRII FAMILIEI I ETATEA FIECARIIIA

Ano Ant

II. INVENTARUL GOSPODARIEI

A) Capital acfiv Inceputul anultn SfrituI anului
Ha Leo 4. Inventor
Pdrodni via Capete Leo Capete Leo

o) ArAturi

...
b) Plizune Cm .
e) Fleet. b) Boo .

S) PAclurt e) Tauro .
Vie Vaci .
Pomi fructiferi . . Manzati
Plimfint luat Cu arend& . J.) Vote' .

6) Plingint luat n dim& (partea g) Pore'.

cuvemti gospodaruluo) . . Purcei .

01
Total ..
Capra
GAtni .
Dotata Dalintel
m) Ghee .
probandi actual i
o) Albino .
2. CIddirl Am Let o) Rate
Caz& de !cocoa . Curci
Grmcluri . .
Magazu . . . .

Soproane .
Total .
Sure
Reanze
Cotete
Imprejmutri .
I) Loo pentru casi
./) Pint/Ink
Buc. Leo
Total .. Din /wester':
3. Imlyondldtirl foncialm
Dreaaje, Ingatu, etc. . . I Vote de muncA

Total . I rentd

198

www.dacoromanica.ro
 7. Capital elrealani 9
5. Inventar mart Buc. Lel (prezent in exploatatui la incheierea bugetului)

airute Dup. p. vfinzare

Care Kg. Lel
Kg Lei
e) Pluguri .
II) Grape de fier Ffux .
e) Grape de lema Pae .
I) Harnalamente Coceni
s) Semanatoare 1) Grau
h) Cosibare . Porumb
0 Cease . . Ora.
j) Magini de secerat Ovaz
I) Topoare . . b) Alte sem.
Furci, bpeti, casmale r) Maim
Material pt. laptane j) Fain& grau
Butome . . . 1) Lemne
A \tin
Fasole
Total
Cartofi
p)
6. Plantafil
(Val. WA taren) Ha. Lei Total provizn

Pklure . . r) Numerar
Vie e) Creante
e) Pomi fruchferi . .
Total capital
circulant
Total
Total capital
achy

Gaud
B) Daforil s'au Dob. Lei Capitalul exploatatun
Wilt Camtalul de exploatare
Datorn ipotecare . Capital achy .
Datorn la banca . Datoru
id Alte datoni . . Avere net& .
ri) Dobanzi In restanta Capital achy la ha.
Datoru la ha.
Total . Avere neti la ha. .

FOLOSIREA TERENULUI2)

Supra- Produc Supra- Produc.

fata Ha total& fata Ha total&
Kg. Kg.
a) Grau Lucerna .
10) Orz Ogor . . .
e) Ovaz Total taren arabd
Secari a Ffinete .
Porumb Paguni . .
i) Cartofi Pomi fruchfen .
s) Fasole 0 Vie . . .
b) Mazare . .
Total taran cultivat
0 Porumb de nutret
j) Dughie u) Padure . . . .
. .
O Mel y) Taren neproduchv . .

m) Tnfoi Supraf eta totala

La notarea provanlor se vor ingolba li produsele ramas ain anul trecut.

Se trece gi suprafata arendati dala altu ; mar in cazul &pleb numal suprafata care se cuvine eldniailului.

199

www.dacoromanica.ro
 BUGETUL

Kg. Lei 2. Chelfuellle exploafajlel

1. Venlful bruf al explota-
follel Lei
Argah (salaru) . .
A. Incoara. expInain(iei
Oamem Cu ziva . .
(din produje vandute)
a) Intretmerea i rapar. cladtritor
Grau
b Secara Intrettnerea si repar. inventa-
e1 Porumb rultu mort si hamunlor .
I) Orz s) Cumparilri de unelte e mastni
Ovas Cumparare de Mn . .
Strugun 4 Cumparare de graunte pentru
g1 %fin .
b)Fruete fi tina seminat . . . .

0 Mea Amortmarea clichnlor .

I) Mazare Amortmarea inventar mort
k) Fasole
I) Lemne . . i) CumparAri de ammale .
ni) Cartofi . . . Cumparare de senunte pentru
n1 Alte produje vegetale ammale
Fan 1) Chelt. cu saramuratul semm-
p Pae telor de cereale .
Lapte
i) &luna de ot . .
Ir0 Ingrastinunte . .
s) Arumale mari (cm, bot) Cheltmeli cu treeratul
Sara pentru vite
Porci
Potcovit . . .
l1Vitei
PAsin
a) Oua o) Media vetennar i medicamento
v) 01, nne pentru ammale . .
10 Lana r) Aingurarea recoltei . .
v) Arenzi incasate . .
z)Val. prod. chsp. p. vanzare 4 vitelor
a cladtnlor .
Total incasari Impozit funciar (taren clachri)
v) Plata pasunatului .
is) Tase islas etc. . . .

s) Arenal i dobanzi platrte .

Creitterea averii in tun pul anului
Total chelt. exploatatim .

B. Presloffile expIoalafiel /a menaj $i familia 2)

D breen overii in innpul
anule! -
Kg. Let

Munca famIllel
b Secara
Porumb
. .
.
.
. Etate
eiGrau . .
Lapte . . Persoanele care muncesc
ei Branzi de oi
f)
s Pasan
b) Ou&
Fasole .
j) Lana (famtlie) .
le) Cfinepa al in (fuior) .
O Lemne . Resulfaful exploafajiel
m) Legume . . .
a) Cartas . . . .
Venttul agricol (venit brut, mutua
Vin si struguri .
cheltmehle exploatatte0 .
p Fructe si tuici . . .
Indemmtatea de salanu pentru
f1 Ulei de fi. soar., dovleac etc. munca fatmliei . .
Total prestatti . Renta exploatatiet (vemt agricol,
mutua indemn de salariu)
Total venit brut (A ei B) Vena net (renta exploatattel, plus
dobanzile i arenzile platite)

1) NOTA. Cresterea sau descresterea averii in cursul anului (prin pamant cumparat sau viindut,
cumparate sau construite, plantatu no!, inventar mort, cresterea atumalelor etc.)
1) Produje de gospodane, consumate tot in gospodne.

200

www.dacoromanica.ro
 Venlf din munca lafurainicii. infre- 5. Chelfuieli parficulare Liimurin Lel
prinderl anexe *i bani rEimali din, ale famillei
Incasarile anului *recut Haine
Bani ritnasii din incasfulle anulut Ghete
trecut . .
Opmm
Carausie . .
Lana .
Mundt manual(' .
Bumbac
Salani . . .
Ati (gheme) .
Munca cu vitela la altu . Danu . .
Total . . Cop' la scoala
Bisenca .
Chelfulelile menajului Abonamente . . . ..... -
A) Produse cumpara(e de pa plaid Kg. Lel Mumma (van, tuica) .
Malzu (porumb) Tutun . . . .
Flimi Docton sii med/camente .
Carne Gaz ih
Zahar Cafea
Untdelemn Sapun . . .

Pfune linpozit (global) supracota (per-

sonal .
Untura Transportun . . .
Sara ...... --
Lemne cumparate Ils
Ulei
Orez Chelt. famthet pe plata .
Brfinza
Produse luate de famille din ex-
ploatatle (lank fluor a . a.)
Legume
Otet ...... _
Total cheltuach famdie
Ceapi
Peste
Ceai
Gaz 1/2
.
. .. ..... RECAPITULATIE
Lumfinan .. a) Vend agncol . .
Clubntun
Lemne cumparate fi/.4 b) Vernturi din intreprinden
anexe
Total produse mate de pe [data ..... --

Vend total . .
B) Produis &ails rho exploafigio
a) Cheltuteli cu meratul .

Grin b) Cheltuielile famdiel . ...- . .............

Secar
Porumb Consumul fazaihei .
Lapte M. Excedent, deficit .
&firma de oi
Porm
Karl
Oui Veniful muncil
Fasole Venit agricol
Lemne .
Cartob Se acede dobfinda aveni mete
Vin 01 strugun .
a expl. lei au 8/0

Fructe si tuica . .
.
Ulei de fi. soarelui, dovleac, etc. -
Total prod. din exploatatie
'. Venlful muncli

Total cheltuiell menaj (A si B)

DATE SUPLIMENTARE
SUPRAFATX PRET
Taren cumparat in timpul anului .
vfindut a a a
NUMAR PRET
Cumpirin de ammale mari (bol, vaci, cal) .
Vfinzari a a PI PO PO,

201
www.dacoromanica.ro
 Vi. MAN1FEST.AR1LE SP1R1TUALE

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI SPIRITUALE

Sociologia manifestarilor spirituale cuprinde, intr'o nou, Inca-

drare sistematica, problemele ridicate pnti acum fie de sociologia re-
ligiei, fio de sociologia artei, a limbei, a gtiintei etc. Toate aeeste pro-
bleme sunt de altfel de data recenta qi deriva din preocupar care au,
prelungit do curnd Filosofia i Istoria (sub alte raporturi: Etnografia).
Ele au fost puse odata cu extinderea punctului de vedere sociologic in
tratarea creatiunilor culturale ale societatii.
$i Arta i Religia, 0 Morala, $tiinta-Filosofia to. a. m. d. pot fi,
0 au fost multa vreme, exclusiv privite in ele inse0, in valorile inte-
rioare realizate, valori carora se word& 0 un caracter absolut. VA-
zute astfel, in cadrul nnor discipline normative teologia, estetica,
etica etc. , valorile spirituale ale societatii sunt judecate in raport
cu idealul viu al ei. E acesta un punct de vedere mereu valabil, care
insa nu no va retine aci.
Punctul de vedere sociologic aduce inteun asemenea domeniu o
alta perspectiva. El considera toate aceste clase de valori ca sisteme
de fapto prinse in ansamblul unei vieti sociale date 3i conditionate
att do etapa de evolutie a acesteia c'at qi de functiunile intregului
,
social.

Cala spre acest nou punct de vedere a fost pregatita att in

cercetarea,istorica a civilizatiilor umane sau in investigatia etno-
grafica a popoarelor neeuropene, cat Sfd in speculatia filosofica. In
aceasta din urma privinta 0 socotim util sa. o notam doua se
arata a fi rb.dacinile qi liniile de desvoltare ale noii atitudini. Una din
aceste linii porneqte dela teoria hegeliana a mersului evolutiv al spi-
ritului in materie, cealalta din Dinamica Social a lui Aug. Comte.
Din doctrina hegeliana pentru care marile clase de manifestari spi-

202

www.dacoromanica.ro
rituale apar la sfar0tul cursei dialectic a Ideii, child din negatiunea
spiritului subiectiv prin spiritul obiectiv (manifestat prin Drept, Mora-
vuri i Moralitate) se na0e spiritul absolut ca formele sale succesive:
Arta, Religie, Filosofie din aceasta doctrina va avea sa se desvolte
mai tArziu pe latura logica, teoria marxista a Istoriei cu sustinerea
conditionarii economic-sociale a ideologiei" (Zur Kritik der Pol. Oeco-
cnomie). In vremea noastrit, aceasta linie ideologica ajunge la mo-
derna sociologie a qtiintei (Soziologie des Wissens a lui Mannheim),
alaturi de care trebue sa semnalam, pentru acela0 domeniu al socio-
logiei spirituale, sociologia culturii (Kultursoziologie a lui A. Weber.),
rezultata i dintr'o alta filiatie de idei.
Din dinamica sociala a lui Aug. Comte, care considera sistemul
de idei al unei societati sistem definitoriu pentru viata sociala
dependent de locul pe care 11 ocupa aceasta in evolutia istorica (succe-
siunea c,elor trei star) s'a desvoltat in Franta, indeosebi interpretarea
sociologica a cunotintei 0 a valorilor spirituale (E. Durkheim, Lvy-
Bruhl, H. Hubert, M. Mauss etc.).
Pe do alta parte, ca libertatea de judecata pe care o ofera d
larga perspectiva de timp i de spatiu, istoricii i etnologii aplecati
asupra faptelor au scos la lumina tot mai mult legatura conceptiilor
dominante (religioase, morale etc.) ale unei societati ca institutiile
conditiunile ei generale de vie*. Straduinta lor a fost de a infatip tot
mai cuprinzator datele aparent rasleti3 ale istoriei sau ale etnografiei
lor, la o anumita epoca sau inteun anumit loe, ca clemente ale acei-
leia0 vieti. Intre lucrarile de istorie in aceasta privinta ramfine i astazi
ca un model monografia cet.tii antic a lui Fustel de Coulanges. Ve-
chiul cult al stramo0lor este aratat acolo ca radaeina a Dreptului qi a
Politicei, a organizArii private qi publico in societatea arhaica greco-
roman& Ca 0 in vederea lui Aug. Comte, societatea apare aci spri-
jinindu-se pe realitti spirituale.
Paralel in Germania, in domeniul etnologiei, al istoriei, al con-
fluentei ion cu psihologia in ceca ce ar alcatui o antropologie spi-4
rituala un loe deosebit de important Il ocupa, in a doua jumatate a
secolului trecut, vederile unui Adolf Bastian (Elementargedanken und
Volkergedanken) 0, la inceputul secolului nostru sistematizarile unui
W. Wundt cu a sa Vlkerpsychologie (Sprache, Mythus, Kunst, Sitte).
In prezentari concrete qi unitare, etnologi de stricta specialitate,
dela Spencer i Gillen Ora la Rivers, Malimowsky i Leenhardt, apoi,
in Germania, un Vierkamdt, un Thurnwald, un Grae&ner, in Ame-

203
www.dacoromanica.ro
rica un Cushing, un Boas, un Kroeber etc., au adus contributiuni ho-
taritoare pentru intelegerea sociologica a diferitelor grupo de manifes-
taxi spirituale.

Sociologia spirituala, ca tendinta generala explicativa, pune accen-

tul pe realitatea spirituala a vietii sociale. Pentru Aug. Comte, huna
ara, societatea este in primul rand un sistem de idei, iar schimbarea,
acestuia aduce dupa sine, la once epoca a istoriei, modificarea tuturor
celorlalte aspecto ale vietii social. Aproape de noi, C. Bougl va apune,
deasemenea, ca reprezentarile colectivo formeaza nodul vital al oricarei
societati" (C'est par leur conscience que les hommes sont lis. Les
croyances collectives sont le noeud vital de toute socit).
Pe aceeaqi linie se gasesc inca roi alte incercari de intelegere sau
explicare a naturii qi evolutiei vietii sociale. Amintim intre ele pe aceea
a unui B. Kidd, care face din religie factorul hotaritor al evolutiei
societatilor umane, apoi pe aceea a unui J. G. Frazer, infatiqand in
lunga serie a superstitiilor omene0i elementele determinante ale insti-
tutiilor sociale, O chiar teoria unui Durkheim, in care religia apare ca
un fel de realitate mata, a vietii sociale. .
In teoria monografiei sociologice, noi considerara valorile spi-
rituale ca o realitate constitutiva a vietii sociale, dar nu ca singura
realitate de baza, alaturi de ea stand in aceea0 categorie constitutiva,
valorile economice. Legea paralelismului sociologic, care leaga toate
manifestarile sociale inteo stransa, interdependenta in cadrul mare al
unitatii de vieata a societatii, leaga in aciala0 fel qi manifestarile spi-
ritual, care nu mai apar a,cum nici ca un factor unjo determinat al
vietii sociale, nici ca o suprastructura in intregime determinata de alti
factori, ci ca unul din elementele unui sistem interdependent. Vom
putea considera deci, dupa, indrumarea faptelor, valorile spirituale ale
societatii, cfind conditionate de clemente economice, juridice, politice
sau de factorii cadrelor in care se desf4oara, cand conditionand ele
procese ale vietii sociale.

Cercetarea moderna in acest domeniu al manifestarilor spiri-

tuale a ajuns Bit desprinda /;'i sa constitue mai multe sociologii spe-
ciale, privind clase limitate de valori spirituale. Astfel au fost
schitate succesiv o sociologie a religiei, in stransa legatura cu istoria
religiilor qi ca o prelungire a ei, apoi o sociologie a moralei, o so-
ciologie a artei, o sociologie a qtiintei, o sociologie a obiceiurilor
etc. Toate acestea inca in preces de formatie aduc proble-

201h

www.dacoromanica.ro
 matici noi care ne intereseazit indeaproape in legatura cu indrumarea
ins4i a cercetarii noastre monografice a manifestarilor spirituale.
Trasatura comuna a acestor sociologii particulare e considerarea
claseloi de fapte respective ca functiuni ale vietii social.
Sociologia religioascr, buna ark Wand abstractie de valoarea
teologica a conceptelor 4i infa44eaza, religia ca un sistem solidar de
practici 0 reprezentari legat de o comunitate qi in stransa dependenta de
conditiilo do vieata ale acesteia. Ea urmare0e fie procesul de consti-
tuft i de filiatie ale acestor practici (ritologie) 0 reprezentari (mito-
logie), prinse in institutiuni centrale (cum e sakrificiul sau in general
cultul), a caror finalitate sociala se cauta in a,cest sens avem studiile
dela Ann& Sociologique, Em. Durkheim, H. Hubert, M. Mauss etc.
fie in inraurirea lor ca, sistem de atitudini, in largul camp al vietii
colectivo -- in akest sens avem studiile de sociologie religioasa ale unui
Max Weber (mult mai cuprinzatoare insa ca orizont), urmarind con-
secintele economice ale diverselor etici practice religioase , fie, in-
sfarqit, dependenta lor de structura grupului uman.
Sociologia morald priveqte in primul rand faptele qi apoi ideile.
Ea considera, vieata morala a unei societti ca un ansamblu de raporturi
- vii intro membrii societatii, apoi aceste raporturi le urmare0e in
paralel ca ideile, care cuprind normele, judecatile i idealurile morale
ale grupului. Intr'o anumita directiune (Lvy-Bruhl), ea reduce cerceta-
rea vietii morale la studiul moravurilor. Dar o sociologie a moralei, a. a,
cum o concepo b. o. Durkheim, imbratiwaza fenomenul moral in
intregul sail do la actul marunt al moralitatii cotidiene pana la inalta
conceptie a Binelui suprem. Ceea ce este caracteristic pentru proble-
matica sociologica in acest domeniu este raportarea explicativa, a unor
asemenea fapto i idei la necesitatile vietii practico, la conditiile eco-
nomice, politice, religioase ale colectivitatii. Morals, este astfel legata
de cadrul social in care relatiunile umane se integreaza moral& fa-
miliala, moral& profesionala, moral& mica etc. iar idealul moral
este infat4at ca o proiectiune a dinamismului social.
Foarte aproape de sociologia moralei MA o sociologie a obiceiu-
rilor privite ca forme tipice de deprinderi colectivo. Intru cat aunt consi-
derate in continutul lor religios, magic, moral etc., obiceiurile aunt
tratate in cuprinsul sociologiei respective, religioase, morale etc.; intru cat
aunt vazute insa in forma lor, ca tipare traditional de actiune, ele
intra mai curand in cadrul unei sociologii a manifestarilor regulative.
0 deosebita importanta e acordata aci obiceiu'rilor sub aspectul lor
ceremonial, care infat*aza, complex de mare densitate sociala.

205
www.dacoromanica.ro
 Sociologia- artei pune problema functiunii fenomenului artistic
in vieata social& Ea urmareste mead& problema si sub aspectul sail
general si sub infatisarile particular ale rolurilor pe care diferitele
clase de manifestari artistice arta decorativa, dans, muzica, litera-
tura etc. le au in desfasurarea vietii unei colectivitti. Pe de-o
parte, ea are a& precizeze conceptul social al artei, pe de alta ins&
are sa puna in lumina conditionarile sociale ale faptelor artistiee. In
aceasta din urma directie, cercetarea e indrumata sa puna in relief fi-
liatia, variatia si frecventa motivelor qi formelor in raport cu zonele
spatial si sociale, &tic& cu grupul si subgrupurile care le poarta. Sunt
de notat deopotriva, prilejurile de producers ca si legatura continua
a faptelor artistice 'cu ansamblurile sociale in care se integreaza. Pen-
tru larga sa cuprindere, domeniul acesta se imparte obicinuit, in cer-
cetarea sociologica, dup& clasele de manifestari artistice si chiar dupa
genurile deosebite.
Sociologia f tiin fei pune problema conditionarii sociale pentru va-
lorile de cunoastere. Inteo anumita formulare, care se resimte de
preocuparile marxiste ale suprastructurei ideologic si de tendintele
istorismului german, ea ne este prezentata de Mannheim, care rapor-
teaza la planul social (clase, grupuri) at.'t rezultatele cat si structurai
gtindirii, considerfindu-le, la fieeare moment, ca expresiune a realitatii
istorice.
In cadrul an cel mai larg, sociologia stiintei imbratiseaza pro-
blema integrala a cunostintei umane, dela categoriile logice, la struc-
tura conceptelor si a reprezentarilor, la diviziunile interioare ale stiin-
telor si la rezultatele lor. Cercetarile intreprinse mai cu seama, asupra
categoriilor mintale (numar, timp, spatiu), apoi asupra conceptelor si re-
prezentarilor, a clasificarii lor, au pus in lumin strAnsa dependenta, a
activitatii mintale de structura total& a unei societati. Un alt aspect al
problemei sociologice a cunostintei este acela al inrauririi, al formelor
de sktiune, care coboara in vieata sociala din conceptiile si rezultatele
qtiinOi umane, la o anumita epoca. Intreaga problem& a tehnologiei se
leag& aci.
Sociologia limbei priveste fenomenul linguistic ca un fapt prin
natura lui social. Ea cauta sh-i arate functiunea in vieata unei colecti-
vitati si sa-i explico variatiile (fonetice, morfologice, semantice etc.)
prin miscarile insasi ale vietii sociale. Directia noua sociologic& (Mali-
nowsky, Sommerfelt) vede chiar limba, nu ca un ansamblu de mij-
loace de expresie, ci, originar, ca un sistem de actiuni (asemanator ri-

206

www.dacoromanica.ro
turilor) prin care societatea actioneaza intai asupra lumii inconjura-
toare pentru ca mai apoi, sa o conceapa. Aceasta vedere ne face sa in-
telegem si valoarea care se acorda cuvh'ntului mai cu seam in socie-
tatile primitive.
Tratarea sociologica a limbii riche& probleme care privesc lega-
tura formelor linguistice cu formele gandirii inteo anumita societate,
Cu particularitatile structurale ale societatii. Cercetarea are de urmarit,
de asemenea, distributia interioara a graiului dupa sexe, clase so-
ciale, profesiuni, prilejuri etc. ca si raspandirea ei pe unitati re-
gionale; apoi,alaturi de graiul comun, urmareste graiurile speciale pana
la sistemele de comunicare prin semne.

Toate aceste sociologii speciale trateaza probleme particulare ale

vietii spirituale. In afara lor 'rasa si ele pot fi inca, mai multe
se pune si o problema de ansamblu a vietii spirituale. Aceasta este
problema structurii spirituale totale a unei societclti. E de subliniat ca,
In ordine sociologic& toate problemele trecute in revista Bunt dependente
de aceasta problema a vietii spiritual totale. Pentruca structura, de
care ne vom ocupa mai jos privitor la satul romnesc, este realitatea ge-
nera% care invalueste clasele de manifestari mai sus amanuntite. Pro-
blema acestei structuri e problema diferentierii interioare a vietii spi-
ritual si a felului acestei diferentieri (prin care iau fiinta diferitele
clase do valori).
Sociologia spirituala, considerata in ansamblu, aduce west punct
de vedere pe de-asupra sociologiilor speciale ale religiei, moralei, artei,
stiintei etc.

In lamurirea planului de lucru monografic, noi plecam dela

considerarea cadrului general al manifestarilor spirituale. Pe acestea
le determinam intai in caracterele lor generale, deosebindu-le de alto
clase de manifestari, pentru a le considera apoi in unitatea structural& a
vietii spirituale satesti. 0 incercare de clasificare a lor, pornind dela a-
ceasta, va avea sa deschida in urma drumul spre indreptarele amanun-
tite ale cercetazii la teren.
Ion I. Ionia
207

www.dacoromanica.ro
 B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA
MANIFESVARILOR SPIRITUALE

CARACTERELE LOB GENERALE

Manifestarile spirituale se deosebesc printr'o mare diversitate de

forme. Cata vreme manifestarile economice akatuesc in societate un
minunchiu coherent de fapte legate lute unitate de destinatie (im-
plinirea trebuintelor de subsistent& ale grupului: hrana, imbraca-
minte, adapost etc.), manifestarile spirituale se raspandesc, fall vreo
aparenta legatura intre ele, pe un larg camp al vietii colective. Un
cantec, o icoana, un joc, cunostinta unor constelatii, reprezentarea unor
fapturi ca Maestrele, un descantec sau o judecat& moral% aunt tot atatea
puncte risipite pe multiplele directii ale vietii spirituale, a carer in-
rudire 'hula nu apare cu evident& si nici nu sugereaza, fazele unui
proms unitar, asemanator celui economic.
Ce baga aceste fapte raslete si care este caracterul lor comun?
In primul rand au comun faptul ca ele apartin deopotriva, unei
vietii unitare, ca sunt ale unui grup social, care se exprima prin ele.
In al doilea rand Maud un pas mai departe in aceeasi directie
ele izvorasc toate, deopotriva, di-ateo anumitcl atitudine a grupului
social.
Care este aceasta atitudine? Faptele ne lamuresc.
Ce este un cantec? Este expresiunea, inteo anumita form& rit-
mica si sugestiva, cu proprii legi de vieata,. a unor sari sufletesti. Prin
ea, ac,estea, dobandese o vieata in grup, care se poate intoarce iarasi
spre vietile individuale, pentru a le incanta si vrkji, dar care raman
mai departe, in afara de ele, o podoaba statornica a grupului. Cantecul
se desprinde astfel cu o realitate obiectiva, in care grupul recunoaste o
valoare In sine, prin semnificatia constanta pe care o leaga de el.
lata acum o icoana: e un obioct in care grupul social a intrupat
o anumita semnificatie, legata pentru el de lumea vazuta ca cea mai
de pret, a celor sfinte. Prin aceasta semnificatie, icoana insasi do-
bandeste, ca faptura obiectiva, si un pret in sine, care comanda came.;
nilor atitudini date: treci pe langa, o icoana iti faci o cruce, ingenun-
chezi sau o shruti. Tot acesta este cazul si pentru o cunostinta a gru.-

208

www.dacoromanica.ro
 pului, b. o. aceea a unei constelatii. Este un continut reprezentativ,
caro pentru grupul social este o expresie a AdevArului relativ la O tasa
de lucruri, infatiafind ca atare un bun in sine g. a. m. d. Fie ca o vorba
de obiecte, de aetiuni sau reprezentari, manifestari ca a,cestea de
mai sus inflitiaeaza, deopotriva, o seama, de yalori care par a avea
centrul de vieatit in ele insole. Astfel se arata a fi tras/Aura generalti a
manifestarilor spirituale.
Intr'un asemenea inteles, acestea, se opun kEkrai manifestarilor
economice. Cata vreme cele din urma, ca obiecte sau activitati con-
tinuu raportate la, trebuintele de traiu ale grupului uman, nu au un
prof in sine, fiind doar mijloace destinate satisfacerii acelora, mani-
festiirile spirituale poarta in sine pretul lor. i unele i altele sunt ale
societatii, ai unele ai altele se desprind ca date obiective. Ele izvorasd
irisa din dota deosebite atitudini creatoare ale ei: in manifestarea eco-
nomicit grupul social procura, creeazi ai organizea,za mijloace de traiu
pentru el sau pentru institutiile lui, in manifestarea spirituala el va-
/orifica lumea. Prin ea, in societate i in jurul ei, apar lueruri sfinte
ai necurate, frumoase ai urite, adevarate sau nu etc., o lurne nota de
imagini, de fapturi, de intelesuri, judecate de grup ca avand o exis-
tenta in sine, dar in care se exprima vieata in comun a oamenilor, 11n
tendintele-i profunde.
Dupa formula succinta care e aceea a teoriei monograficei), ma-
nifestarile spirituale se definen ca valori-scop ai se opun, os atare
valorilor-mijloace ce apar in aetivitatea economica.

STRUCTURA SPIRITUALA. A SATULUI

Caracteristica aceasta este generala ai abstracta. Ea se raporta,

ca i sumara analiza de mai sus, la fapte desprinse din desfaaurarile
lor concrete ai complexe, desfacute de multiplele lor servituti.
In fata ei stam acum formele particulare ale spiritualitatii sateti.
A supra, lor ne oprim, aci. Considerarea acestora va aduce dela inceput
o schimbare de perspectiva, in vederea faptelor. Alto realitati se arata
precumpanind acolo i invaluind multimea valorilor spirituale. Ele ne
vor permite sa adncim pe o alta lature problema noastra.
In vieata concreta, a satului, cele doua atitudini pe care le-am des-
prins mai sus la baza, manifestrii spirituale ai a celei economice, se
intlnesc in fiecare moment ai chiar se substitue. Cantecul unui taraf
1). Prof. D Gusti ; V si Tratan Hersent T'orla Monoqrafiel Socioladice Bus. 1934, Sturhu intro-
ductiv de Prof D. Gush ; H. H Stahl : Tehn wa ..onooralisi
M Socio/opto.

209
www.dacoromanica.ro
de lAutari in care vedem o desfasurare de Va.lori de art& popularA
e si un mijloc de a agonisi vieata (pentru unii), bun valorificat economi-
ceste de altii care plAtesc. Tot astfel, 'Mel mai izbitor, e cazul sfestaniei
in mediul sAtesc. DacA, pe d-o-parte, ea inseamnA, o mArire a potentia-
Jului religios al unui om sau al grupului so6a1, pe de alta ea e menitA,
In intelegerea thranului, sA-i aducA spor in lucrurile economics, in spe-
cial in vite. Lucrurile stau asa si trecem peste alta exemple
pentrue4 toate aceste elements aunt stApAnits de sensul si de sentime.n-
tul, puternic resimtit in sat, al unitAtii vietii omenesti.
Dar mai este incA ceva. Sentimentul acestei unit'Ati dA manifestA-
rilor spirituale, in satul romAnesc, nuants si infAtisAri care le sustrag
In bunA parte de sub imperiul unic al valorii-scop. In linia exemple-
lor de mai sus, vedem aci manifestAri artistice (de decoratie, de cAntec,
de joc) intelese ca mijloa,ce de petrecere (concept foarte complex) sau
ca prilejuri de fall, de prestigiu social, uneori ca elemento cu destinatie
cultualA; ritul religios ca o tehnicA pentru dobAndirea anumitor foloase
(sAnAtate, recoltA); cunostinta intAmplArilor naturii ca semne in legAturA
cu trebuintele (pastorale, agricole etc.) ale grupului; s. a. m. d.
Asemenea fapte departe de a alcAtui cazuri de exceptie, atrag
atentia asupra realitAtii fundamentale a vietii spirituale. Derivarea
subliniatA mai sus a vietii spirituale din atitudinea de valorificare
a societAtii dh o unitate formalA manifestArilor spirituale. AceastA ati-
tudine de valorificare este, insA, si ea expresiunea unui factor mai
&Rine, care rib, manifestArilor spirituale si o inrudire substantial&
Vieata spiritual& in intregimea ei, rAspunde unei necesitAti de
echilibru a grupului social, este expresiunea, in forme deosebite, de-
la societate la societate, a impAcArii lui cu Lumea si cu Destinul. Prins
inteo realitate care 11 dep'Aseste infinit ca intindere, ca putero, si
care in general i se aratA ostilA, grupul social cautA sa o tAlmAceasch
mintal, sA-si gAseascA in ea punctele de sprijin, BA incheie cu ea legkI-
turile favorabile, BA se apere de influentele-i nefasto si astfel sA-si
asigure modesta lui vieata. In acest chip iau nastsre ca forme funda-
mentale ale vietii spiritual pe de-o-parte o seamA de reprezentAri
despre realitatea in mijlocul cAreia trAieste grupul social, pe de alta
un ansamblu de acts si practici inteun cuvAnt de rituri , care II
organizeazA legAturile cu lumea astfel reprezentat& Reprezentarea Lu-
mii si atitudinea ritualA corespunzatoare, prinse trite ambiantA de to-
men i si do sperante nemAsuratecaracteristicA religieiformeazA sAm-
burele originar (logic si istoric) al oricArei vieti spirituals. In jurul si
din substanta lui s'au constituit apoi (un apoi" logic) si s'au desvoltat

210

www.dacoromanica.ro
formele cultului qi clasele de valori, care trajese inca multa vreme sub
stapanirea functiunii vitale a intregului. Asemenea clase sunt chemate
la vieata, unele spre a impodobi sau idealiza, altsle pentru a rasfrango
sensurile realitatii fundamentale (personificate) sau a medita asupra
lor, altelo iaraqi, pentru a judeca conformitatea purtarii omulul .in
raport cu ele. Astfel Arta, tiinta, 1VIorala vin sa fixeze i sa imboga-
teasca deosebitele aspecto ale raportului vital. . .

Ceca ce importa sa subliniem e ca, aceste valori sunt susceptiliile

de a se detaqa progresiv qi de a se constitu in clase autonome. l3a chiar
procesul acesta este procesul insu0 de desvoltare al vietii :spiritua' le: e
un proces de diferentiere expresiv i pentru etapa de evolutie a iinlei
societati qi pentru structura el totala (sub-unitati social(); dviziunea
muncii inlauntrul grupului, raporturi demografice etc,) Casi. clasele de
valori sunt intotdeauna 9i pretutindeni in raport cu munCa' in'terlia a
societatii, cu grupurile O subgrupurile ei structurale.:Procesnl de
diferentiere al lor trebue vazut in aceasta legatura 9i iarA0 n' u . 'e o
singura linie de evolutie. .
E caracteristic pentru vieata spirituala a satului romnese fptul
ca manifestarile ei poarta semnul subordonarii qi integrarii lor, iinor
unitati de interese concrete casa, campul, padurea etc., direct
legate de trebuintele de echilibru vital ale grupului social. In aceia.0
tirar; 'MEA manunchiuri de manifestari se constitue in' clase ,distincte
chemato spre lumea valorilor autonome. E aceasta adevarat mai cu
seama, pentru manifestarile religioase, care i prin faptul. legaturij lor
cu o institutie-comunitate, se desprind mai puternic qi prezinta 'Un
nucleu de spiritualitats pura, de adevarate valori-scop stranse, .1 in j.ti-
. .
rul reprezentarii Divinittii. Alaturi incearca sa se fermeze, pe cteva
directii principale, qi alte clase de valori, care ramn lisa, mai mult
sau mai putin, la umbra i. sub tutela vietii religioase.
Momentul acesta e deosebit de important pentru spiritualitatea
steasca: de o parte stau intreguri de manifestari, leg,ate de functia-
nile vitalo ale grupului social sau roiuri de fapte kgate de unitati
structurale prin concepts teleologice mai largi, cum sunt acslea de
bunastare", sanatate", spor", 11. a., de alta parte stau clase de valori
In formatiune. i miele i altele sunt nelipsite in determinarea fizio-
nomiei spirituale a satului. Astfel nici cercetarea nu le poate nesocai.
'. .

CRITERII DE CLASIFICARE PENTRU MANIFESTARME SPIRITUALE

In 1931 la Cornova, cautnd sa prindem continutul vietii spirituale

211
www.dacoromanica.ro
in formele ei proprii de manifestare (o morfologie spirituala a satului)
am incereat o clasificare a faptelor dupa categoriile de valori, straduin-
du-ne sa determinara aceste categorii, dupa moment i loo, prin conside-
rarea valorilor cardinale ale societatii. Astfel prezenta in desfavurarea
vieii satevti a unor valori ca: sfant, frumos, bine,adevar,ne-a indrumat
la alcatuirea paralela a unor clase de ma'nifestari: religioase, artistice,
morale, de cunoavtere (mitologie i tiinta). In toate aceste clase, care
cuprindeau, in mod inegal, reprezentari, acte vi agenti, noi vedem lumi
de valori Cu legislatii proprii. In cadrele lor, cercetarea urmarea deo-
potriva formelo do manifestare vi grupurile umane care le sustin.Totuvi
~pul vietii spirituale satevti nu putea intra f45, rest In apeste-cate-
Unele fapte, mai ca seama intreg-urile nediferentiate ridicau in-
semnate dificultati In colea acestei clasificari.
Se cerca deci aoi, considerarea vi a unui alt punct de vedere
Ah:Tientan "Un asemenea pulla de vedere il ofera iaportarea
,
manifestar-
structurale ale grupului1),
Alaturi de el, realitatea, sateasca mai aduce Irisa, impune
chiar i un al treilea punct de vedere, ca derivand din intelegerea:
in'savi a 'structurii spirituale a satului. El sta in privireai intregurilov
active, ceremonial etc., in cara pot fi urmarite manifestarile.
Fiecare din aceste puncte de vedere e de neinlocuit. Col dinttliu
e punctul de vedere sistematic. El privevte manife,starile spirituale in
ceea'ko surit ele, in forma lor specifica de vieata, &tic& decoratia ca
dediT tie, dansul ca dans, cntarea ca muzica, descantecul ea descantec,
reprezentarea ca reprezentare etc. Poate fi numit acesta vi un pune,t
de vedere tehnic. El pornevte dela identificarea vi eircumsciierea, ma-
rilor clase, po temeiul inrudirii valorilor continute, pentru a caer':
apoi, la genurile i speciile fiecareia (astfel dela vtiinta naturii cobeara
la meteorologie vi de aci la cunovtintele vi reprezentarile despre ploaie
sau despro vant; tot ava: dela arta la literatura populara, de aci la,
poezie, dela poezie la doina, etc.).
Col de al doilea punct de vedore privevte manifestarile spirituale
legate de anumite unitati structurale, cum sunt familia sau gospodaria,
neamul, ceata de feciori, satul etc. vi le concepe ea expresiuni ale for-)
mei i trebuintolor lor dd vieata. Ava bunaoara, gospodaria, care este
una din unitatile cele mai puterniee i mai vii ale realitatii rural,
bale integra vi infativa o &nula de manifestari spirituale ca izvorind
1) D-na $tefania-Cristescu Golopentos a ublizat cu succes acest p. d. v. integrand la Drlgus o seand
de ranifatkri aptritualentun i credtotein funcpune de o anumItA unttate structurali Gospodaria, D-sa
p'a Onda in unnare, la posibilttatea une, intregt claudican a spontualulut dia acest punct de vedere, ceta ce
a ai incereat in Antroducerea phi:tulla' de lucru al D-sale.

212
www.dacoromanica.ro
din activitatea sa qi exprimAnd formele sale de echilibru. Ad intra
intreaga decoratie interna a casei, anumite cAntece, pove0i caro sunt ale
coltului dela vatrk apoi o sumedenie de credinte 0 rituri domestice,,
toate destinate a& apere casa i pe coi din-ea de primejdii, de boale
"s5.-i mareasca buna-starea qi norocul, o vie* religioasa care o baga
de biserica, apoi o seama de raporturi intre soti, intre copii i parinti,
intro frati etc., toate avAnd sa circumscrie domeniul mai restrAns al)
moralitatii domestico, in stAr0t o seama de cuno0inte positive, privind
mersul i conditfflo de suecos ale gospodariei. Legatura unor manifestari
Cu un grup de oameni fiind esentiala in cercetarea sociologica, o ase-
menea integrare, cAnd izbute0e sa surprinda raportul viu dintre ele,
permite sa mergem adAnc in realitatea social&
Al treilea punct de vedere prive0e manifestarile spiritual si-
tuate in intregurile lor de vieata. Acestea pot fi intreguri active, cum e
paduritul, agricultura, pastoritul, activitatile me0equgare0i: fierari-
tul, cojocaritul etc. Toate aceste a,ctivitati integreaza in destaprarea
lor un mare numar de manifestari spirituale, care i0 au aci locul lor.
Riturile agrare, bunaoara, se integreaza organic in ansamblul muncii
agricole, dupa cum riturile pastorale se situeaza in intregul activitatii
pastorale; unele i altele fixeaza inteo societate climatul qi tonalitatea,
activitatilor respective, ele dan formula de echilibru al actiunii grupului
uman. Punctul de vedere strict sistematic desprinde asemenea date, pe
temeiul continutului lor, pentru a le apropia de clasele de valori res-
pective. 0 astfel de operatiune, cAnd este exclusiva, daca din punct de
vedere tehnic poate aduce vreun fo/os, scade totu0 putinta de patrundere
sociala qi scade chiar din realitatea datelor respective.
Alto intreguri aunt cele ceremoniale, cum e nunta, inmormanta-
rea etc. Aci iaraqi aunt prinse fapte spirituale in ansambluri semnifica-
tive pentru pozitia intregii societati. Nunta bunaoara este un fapt de o
rara complexitate in care se resfrfinge intreaga structura a satului 0
se concentreaza nestAr0t de multe manifestari artistice (podoabe, cAn-
tece, jocuri), magice, mitologice, religioase etc., dar care toate se des-
fapara aci in climatul lor, sub stapAnirea unei anumite semnificatii de
ansamblu. E important ca toate aceste fapte sa mi fie rupte de aci4
unde aunt ceea ce sunt.
Tot in ordinea unor asemenea intreguri 0 foarte apropiate de
cele de mai sus ar fi intregurile de vieata sociala in sons de petrecere
sau de convenire, cum sunt g.ezatorile, horele, bAlciurile etc. unde de
asemenea se gasesc prinse in forme specific, sumedenie de faptie
spirituale. Apoi aunt intreguri pe care le-am numi cronologice, pentru

213
www.dacoromanica.ro
ca cuprind desf4urari concrete de vieata sociala in ca,dre de timp de-
terminate, aqa ar fi Craciunul, Boboteaza, mai larg inca C4legile etc.
Aci de asemenea sunt prinse legate de semnificatia total, a unitatii
numeroase elemente de vieatit spirituala din toate categoriile de
valori.
Dam aci un ir de exemple, nu o clasificare completa. Insemna-
tatea celui do al troika punct de vedere se arat, l'amurit. El fora posi-
bilitatea, de a inca,dra manifestarile spirituale, pe cele mai multe, daca
nu pe toate, in intregurile desf4urarii concrete a vietii social. Acea-
sta le fixeaza i local 0 semnificatia pentru grupul social in care trajese.

PLANUL DE LUCRU 1 CADRELE CERCETARII

Intrebarea ce se pune acum e care din west puncte de ve-

dere trebue adoptat ca temeiu al cercetarii? Pentru avantagille sis-
tematice i pentru generalitatea logica pe care o aduce, socotim punctul
de vedere al valorilor ca col mai indicat in acest scop. El urmeaza, s,
dea primele cadre ale ceroetarii in domeniul manifestrilor spiri-
tuale. Celelalte puncte de vedere au a-1 intregi, fie alcatuind alaturea
cadre noua, fio statornicind perspectivele cercetrii inluntrul claselor
deja constituite. Punctul de vedere al valorilor e sigur qi rodnic in
cAmpul manifestrilor diferentiato sau al complexelor omogene. Ace-
stea i formeaza nucleul clasificarii. Pentru manifestarile bi- sau
poli-valente, raspndite mai ca seama fa/A vreo vizibila leg'tura de
sistem natural intre ele, e valabil' 0 cerut o clasificare pe unit,ti
structurale; in sfr0t, pentru intregurile nedifemntiate intervine cel de
al treilea punct de vedere, al ansamblurilor.
Astfel avem la inceput, subsumnd o seam' de manifestari con-
ceptelor vii de frumos, sfnt, bine, adevr, categoriile fundamentale ale
vietii spirituale: arta, religia, morala qi cuno$inta (ttinta-mitologie),
care formeaza i cadrele principale ale cercetrii.
Aria grupeaza sub stapiinirea unei valori cardinale o seam de
manifestari caro in vie* satului par mai putin strns legato unele de
altele. Deosebim aci chiar dota sau troj grupo destul de singularizate.
Do o parte stau podoabele dare Bunt ale omului (portal) 0 ale casei,
0 casa insa0: manifest,ri clasate de noi in categoria artelor decorative
. i plastico qi in aceea a arhitocturei. De alta parte stau cntecele 0
jocurile gi in al treilea rnd poveOile 0 zicalele. Aceste doua grupo din
urm ramn mai strns legate intro ele. (Sistematic am aves deci in
aceast clas succesiunea urm'toarelor arte particulare: arhitectura,
'
214
www.dacoromanica.ro
lartele plastice si decorative, coreografie-mima-teatru, muzica, lite-
ratura populara). Ceea ce fa,ce ca toate grupele de mai sus sa, fie Inca-
drate in aceeasi clasa si sub acelasi tip de manifestare spirituala, e
faptul ca. Bunt alcatuite deopotriva din ritm, simetrie, compozitie ar-
monica si din tot ceea ce naste in acea miscare interioara a sufletului
care find spre impodobire si idealizare.
Religia e privit ca un ansamblu solidar de credinte si pra.ctici
stranse in jurul ideii de Brant. Intra, aci formele cultului bisericesc si,
alaturi, o. seam& de date de traditie locala religioas, privitoare la
cultul sfintilor, la zilele legate etc. Pe o zona mai indepartata stau
lima un nesfarsit numar de date de natura magica sau mixta: mag,ic-
religioasa, rituri si credinte, care strict sistematic nu stint si nu
pot fi organizate fara rest, dar care vadesc o stransa legatura cu
unitti structurale, ca gospodria, atelierul etc. Ele au fost incadrate
In intregul de vieata al acestora, b. o. ca rituri domestice magico-religi-
oase prinse in marile concepto de echilibru ale vietii gospodaresti etc.
Alturi de o clasa, sistematica de manifestari religioase stau astfel
clase organizate pe alt criteria, a,cela al unitatilor structurale. Acest
criteria poate strange Inca, la marginea vietii religioase care in for-
mele sale ceittrale se spriyind pe legdtura continua cu o institutie co-
mutnitate si alte clase de fapte, bunaoara in jurul profesiunilor, a
stanii etc. Ramane inca intrebarea dad, nu se poate uneori vorbi de
existenta, inteo zona infrareligioasa, a unei clase deosebite de mani-
festari magice expresiva, pentru unitatea satului si legatd de prezenta
agentului magic satesc: ghicitor, descantator, vrajitor.
Morala se infatisaza, ca un ansamblu de norme de purtare, de
idei si de fapte care stau sub privegherea ideii de bine (ca intrupri,
judecati sau infrangeri ale ei). Distinpm in acest domeniu, in primul
rand, un cerc de fapte si norme cu o coloratura, morala neted social:
buna cuviinta. Pe o treapta mai ridicata sta in vieata, moral local
sfera omeniei si a cinstei profesionale etc., a caror ratiune este
iarasi sociala. Pe o treapta inca mai sus stau normele si faptelei
de mare rasunet colectiv:%moralitatea familiala, juramintele, omorurile,
lapadarile, blestemele etc., care toate sunt prinse puternic inteo retea
religioasa. Pe un intens fond religios sta si idealul moral al grupului.
Intreaga aceasta, sfera a moralitatii e alcatuith in satul rom5,-
nesc din manifestri in care elemental de purtare este precumpanitor:
este norma de purtare, este fapta care te integreaza et si data cu ea
vietii grupului social care vi-a fixat regulele lui de traiu. Aceasta
apropie faptele morale de manifestarile juridice ale grupului (de acelea

215
www.dacoromanica.ro
care aunt ale tui) t;si ridica o importanta problema: akeea a suprapunerii
color doua clase de fapte, ramanand astfel o singura categorie, categoria
faptelor de purtare cu toate rezonantele lor subiective, ca forma specifica
In vieata satului romanesc. Privit dintr'un asemenea punct de vedere,
intregul grup al faptelor morale apare absorbit inteo categorie re-
gulativa 1).
Mitologia f i ptiinra populard insumeaza, cunoqtintele grupului
despre lume, despre intamplarile din ea, despre deosebitele ei regiuni.
Este aci o reprezentare de intreg qi de amanunt, in care adevarul cu-
prins nu este singurul adevar de verificare positiv, ci deopotriva cel
traditional, de credinta, adevarul mitului. Distingem inlauntrul a,cestei
clase atatea grupo de reprezentari cate categorii de fapte stint deo-
sebite in judecata grupului social: o astronomie (cerul), o meteoro-
logie (vazduhul), o fizica a pamantului, o botanica, o zologie etc.
Alaturi de aceste clase sta limba, ca ansamblu al formelor de
expresitme prin care se comunica, in societate toate aceste valori.
Faptele linguistice se infa44eaza Cu legi proprii de vieata, dupa caro
se organizeaza qi se desvolta; astfel au in societate o realitate dis-
tinct& Noi cuprindem In aceasta rubrica, alaturi de graiu qi intregul
sistem de comunicare prin gesturi i semne, alcatuind o adevarata
limba nevorbita.
Deci: Religia (rituri domestico magico-religioase, rituri de con-
structie etc.) Mitologia 0 Stiinta populara Morale, Arta
Limba, fixeaza marile cadre ale cercetarii In domeniul spiritual.
Ele nu epuizeaza, ins& intregul lui cuprins. Lipsesc de ad i marile
Intreguri nediferentiate, cum sunt ceremonitle, din care alcatuim o
clasa deosebita, aducand astfel in determinarea cadrelor de cercetare
utilizarea qi celui de al treilea criteriu de clasificare.
In fine, manifestarile spirituale mai cer BA fie considerate qi in
a-nsamblul lor, :f.'t anume intru cat alcatuese un intreg organizat, In
creatiune de valori, ca expresie a unei actiuni comtiente a grupului
social. Esto manifestarea, culturald a acestuia, pentru sustinerea ca-
reia, el 4i organizeaza institutele sale de mum& qi de difuziune a vao-
lorilor create. In satul romanesc problema ia o infatiqare particulara:
intreaga activitate culturala este sustinuta de Stat qi de marile lui
corporatii culturale, In mod exceptional de particulari, lar intreaga
vieata culturala a satului sta in incadrarea treptata, a lui in cultura
oficiala, prin asimilarea valorilor acesteia. Toate aceste valori, actiuni,
1) Pullet de vedere al d-lui Tr. Hereem.

216
www.dacoromanica.ro
instituto ca manifestari ale vietii satului sau in cadrul lui, alcatuesc
cuprinsul unei noi clase din domeniul vietii spirituale, aceea a manifes-
tarilor culturale. Intalnim aci institutele de cultura sate0i (coala,
camin cultural etc.), gradul de instructie al satenilor, oamenii de cultura
superioara ai satului etc., toate urmand a fi cercetate in cadrul(
unitatilor, fiind legate, in cazul satului, in primul rand de institu-
Vile oficiale.

Toate aceste grupo de fapte care cauta sa acopere cat mai in

de aproape realitatea spirituala a satului in formele-i specifice, ur-
meaza sa fie cercetate in amanuntimea lor, (Mpg planurile de lucru
qi indreptarele ce urmeaza. In hnii generale cercetarea va avea sa;
atinga pentru toate doua etape. Una este tratarea tehnia a faptelor,
bunaoara a limbii ca fenomen linguistic, a muzicii ca fenomen mu-
zical, a jocului ca fenomen coreografic etc., necesitand cuno0inta unor
procedeo de lucru speciale qi deci interventia specialistului (linguist,
muzicolog, coreograf, teolog etc.). Aceasta cercetare va trebui sa duca la
constituirea tipurilor, a genurilor sau a familiilor de fapte in deose-
bitele domenii de valori.
A doua etapa a cercetarii prive0e integrarea social& a faptelor.
Aceasta este partea de munca propriu sociologica qii consta in utili-
zarea inlauntrul fiecarei categorii de valori a color doua puncte de
vedere com-plimentare considerate mai sus cu prilejul clasificarii mani-
festarilor spirituale. Aceasta insemneaza deci raportarea, in fiecare
moment a datelor cercetate la grupul de oameni care le poarta, i, in
legatura: difuziunea faptelor in mediul satesc. Astfel, bunaoara can-
tecele aunt ale grupurilor de varsta, ale sexelor, ale gruparilor profe-
sonale etc. In al doilea rand, insemneaza iar4i situarea faptelor in
desfaprarea concreta a vietii sociale. Astfel ca un exemplu
manifestarile de literatura populara trebuesc legate de locurile ti de
prilejurile in care apar 0 repartizate dupa ele: in ezatoare, clack
priveghiu, hora, nunta, acasa la ,gura sobii, la carciuma, la stana etc.
sau prinse in ciclurile periodice: Craciun, C4legi, Pa0i, Rusalii
a. m. d. Este un repertoriu literar al clacii dupa cum este li unul
al ciclului de Caqlegi.
Acestor douit puncte ale cercetarii urmeaza sa. se adauge 0 un,
al treilea care ar privi situarea faptelor in cercul lor de vieata regio-7
nail (geografic).
Noi am indicat cele dou etape ale cercetarii in succesiunea lor

217
www.dacoromanica.ro
logica, nu cronologica. Sta in arta cercetatorului sa-si organizeze in
fillip elementele investigatiunii sale.

CONCLUZIUNILE SOCIOLOGICE

Caro stint concluziunile sociologice ce se pot desprinde dintr'o

asemenea cercetare de ansamblu a vietii spirituale? Material nu putem
vorbi de ele decht la incheierea unei vaste anchete pe temeiul unor
indreptare ca cele de mai jos. Ele se incadreaza insa inteo anumita
problematica si aduc raspuns la intrebari ce se formuleaza data ca
organizarea cercetarii si in spiritul ei.
Caro aunt aceste intrebari? Ele privesc intAiu structura total&
a vietii spiritual a satului sau a grupului social cercetat Am vazut
mai sus problema structurii spirituale a, satului pusa in legatura Cu
procesul de diferentiere a valorilor. Intre un ipotetic stadiu primitiv
In care avem o spiritualitate polivalenta .si nediferentiata si unde acti-
vita-tile spirituale sunt prinse in in.treguri de interese vitale ale gru-
pului social si intro o diferentiere totala a claselor de valori care
isi dolAndesc finalitatea lor, avem o multime de forme intermediare.
Unde so situeaza din acest punct de vedere grupul social cercetat? Deci
gradul de diferentiere, de constituire autonoma a categoriilor de valori
spirituale este unul din raspunsurile pe caro le vom cauta ca o
concluziune la cercetarea noastra. Avem inaints o structura de vieata
spirituala nediferentiata arhaica sau avem o structura di-
ferentiata-evoluata? De caro se apropie? Sau care este forma lui
particulara de diferentiere, daca are una?
Aceasta ne duce spre a doua problema. Diferitele feluri de valori,
al carer ansamblu constitue vieata spirituala, intra oriunde in anumite
proportii, in determinarea ei. Aceasta participare deosebita a valorilor
la ansamblul spiritual st la baza a o seam& de deosebiri de o larga
importanta. Ea duce la constituirea de tipuri diferite de spiritualitabe
dupa preponderenta uneia sau alteia, din categoriile de valori in Intregul
vietii spirituale. Avem astfel cazuri de predominare, fie a vietii reli-
gioase, fie a moralitatii, fie a, artei sau a stiintei in vieata spirituala a
unui grup social. Istoria ne da exemple faimoase de societati cu spi-
ritualitate estetica speculativa: vechii Greci, sau de societati cu spiri-
tualitate morala: societatea puritana etc. A doua concluziune socio-
logica a societatii o cautam in acest Bens.
In sfArsit o a treia concluziune priveste o problema de stet
spiritual care ar fi propriu grupului social cercetat. Din arta locala,
fie decorativa, fie muzicala, fie literara, din formele gandirii, din vieata

218
www.dacoromanica.ro
moral& si religioasa, din mit, se desprind anumite atitudini care sunt
comune, care se confirma dela un grup de manifestari spirituale la altul
si se leaga, do ceea ce este mai intim in ansamblul spiritualitatii
grupului: sensul atitudinii lui in fata vietii.
Acesta este al treilea punct de descifrat in concluziile cercetrii
noastre.
Deci: structura (gradul si forma diferentierii) tipul (speculativ,
estetic ,moral-practic, religios-mistic etc.) si sttlul vietii spirituale aunt
cele twi mari intrebari care inchee investigatia sociologica in domeniul
formelor de viata spirituala ale satului romanesc.
ion I. Ionia

C. PLANUIII SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA VIETII RELIGIOASE

Intr'o prima faz, religia incadreaza, atat structural, cat t}i func-
ional, intreaga vieata.' a grupului social. Ea singura poate Fa'muri, in
acest prim moment, raporturile individului cu tot co se gaseste in
afara lui (natura, grup social).
Pe msura ce procesul de diferentiere al valorilor se accentueaza,
rolul social a/ religiei urmeaza sinuozitatea unei curbe adanc influen-
tata de marile fenomene care jaloneaza prefacerile din sanul societatilor
'omenesti. Totusi, uniformitatea structural ne face sa apropiem insti-
tutii sau fapte sociale diverse, ca semnificatie. Pentru acest motiv, un
studiu de lamurire si interpretare a fenomenelor religioase trebue
fcut intotdeauna pe baza de comparatii cu celelalte grupo de mani-
festari (mitologie, magie, morala, obiceiu), caci numai in acest mod
avem posibilitatea s deternainana faptele tipice, fenomenele esentiale.
Din punctul de vedere al cercetarii la teren vieata religioasa
se prezint' sub forma unui tot solidar de reprezenteiri, practici pi afecte
religioase.
Monografistul le va gasi intotdeauna impreunate in complexuri
concrete, uneori atilt de putin diferentiate, incat o desfacere a lor pe
cele troj planuri ar putea periclita intregul rezultat al investigatiilor.
Totusi, o clasificare a fenomenelor religioase dupa cele troj functiuni

219
www.dacoromanica.ro
fundamentale ale sufletului uman, ni se pare d. sectioneazA in modul
col mai putin arbitrar unitatea vietii religioase. Ea este, pe de o parte,
o organizaro logicA a acestui gen de manifestAri, pe de alta, o stabilire
a categoriilor dupA care se poate urmAri diferentierea vietii religioase.

I.
Reprezentri religioase
In categoria reprezentArilor religioase intrA deopotrivA idei, ere-
dinte gi mituri privitoare la:
I Divinitate: plante
ammale
A. Persoarza clivinit5tii : omul
Intruchipare: sulletal
putere nevazuta corpul
corp c.eresc b. Finalitatea lumh.
natura Ordinea universara:
planta miearea stelelor
animal mersul soarelui i lumi
mineral anotimpurile
chip ciopht zma i noaptea
spirit Ordinea naturala.
zeu vieata omulm gi ammalelor
Dumnezen zmislirea
Loc: nagterea
lumea cregterea.
vzduhul moartea.
llama' Ordmea cociere:
cerul ram
etc. iad
Atribute: pidecata de apoi
puterea absolua pleat
dreptate pedeapsa
bunatate lege etc.
ommprezenta
atotgtunfa etc. II. Fiinte supranaturale:

B. Actiunea divirutiltii. A. Eroi mitici :

a. Creatiune. regi
cerul imparati etc
corpurile cereti B. lngeri :
lamina
focal arhangheli
apa heruvimi
aerul serafimi

220
www.dacoromanica.ro
C. Sfinft, sftnte : D. Demoni:
profeti sufletele mortilor
martiri magi
apostoli strigoi
moroi
ierarhia sfintilor stabilit de bisericl,
iele
cea credinciosilor nigote
ursitoare.

Practici religioase

Aici infra intreaga categorie de rituri cunoscuti sub numele de

cult, precum, i didersele practici singulare ca,re se sAvAresc cu oca,zia
momentelor, importante din vieata omului.
In once rit distingem pe de o parte gestul (a,ctul simbolic, sa-
crificiul), pe de alta cuvantul (benedictiune, rugAciune), care pot fi
po'zitive (solicitare, obligatie) i negative (interdictie sau prohibire de
alimente, sexe, actiuni, momente, locuri, cuvinte)i).
In.totdeauna vom face paralel, un studiu asupra materialiteitii sau
continutului ritului i altul asupra funcgunii sociale sau scopului in
vederea cAruia e practical
In sfetriit, vom stabili elementele fundamental aflAtoare cu
ocazia oricArei -pra,ctici rituale: locul, obiectul, agentul, timpul etc.
CorespunzAtor categoriilor de reprezentAri stabilite, avem:
1. Cultul a. Botezul
Serviciul religios sau drama hturgia b. Sft. Mir
Ceremonn sitvrsite co ocazia srbtorilor c. Mrtunsirea
impriAtesti: d. Imprtisama
Criciun e. Nunta
Botez f. Maslul
Pasti g. Preotia
Inltare h. Inmormintarea etc
Rusahi A. Elementele cultului:
2. Cultul sfinti/or 1. Locul:
Srbritonle diu timpul anului sau altarul
ceremonule constante. un anumit loc
3. Cultul mortilor. once loe
1. Cultul eroilor mitici. 2. Agentul:
Cultul celorlalte fiinte supranaturale. preotuI
Riturile accidentale si de trecere (tainele) diaconul

I) Cf. E. Durkhenn Los formes illmontairer d. Ja vie religious., Paris, (Alcan) 1912.

221
www.dacoromanica.ro
 dasc5.1u1 5 a. Slujba religioas propriu zis:
starostele vecernia
storoul utrenia
babele iertate hturgia
copii nelumiti etc.
b. Momentele slujbei
3 Timpul.
Calendarul sunetul clopotelor
srbtorile toaca
zilele de post jertfa
lucrtoarele mirul
zile Insemnate adelnita
4. Obiecte-sunboluri: Dann'le etc.
cruce 6. Alte categorn de slujbe:
icoan parastas
prapuri molitv
cununi sfestanie
vestannte etc. maslu etc

Afecte religioase
In acest capitol se cerceteazA toate fenomenele cunoscute sub
numele de religiozitate. Trebue stiut, dela inceput, cA atAt intensitatea
trearii religioase, cat qi extensiunea ei pe suprafata socialA, prezintA o
deosebith importantA in determinarea gradului de influentA pe care o
exercitA vieata religioasA asupra desf4urArii a,ctiviatii intregului
grup social.
Sentimentul religios insA nu poate fi inregistrat atAt do usor.
Exteriorizarea lui adeseori e sporadick ap, c5,' schema ce inf4iAm
este departe do a epuiza totalitatea faptelor care pot sA-1 evidentieze.
CercetAtorul are datoria de a surprinde oriundo 0 oricAnd exi-
stenta acestui sentiment.
Afectivitatea religioasA se va cerceta in raport cu intreaga cate-
gorie do reprezentAri infAtiqate in prima parte a acestui plan.
1. Teams de Dumnezeu. 2 Atatudini care evident,iazl sentimentul
pleat religios
pedeaps cinti
ispiire dragoste
izbvire ndejde
poruncI mill
credint. evlavie
rugiicitme sufering etc.
munc 3. Fapte care trdeazi acest sentiment:
rsplati etc. profanare

222 1

www.dacoromanica.ro
 priatuire categorii (clase) sociale
venerare sexe
tinere,a posturilor ',taste
tinerea sirbtorilor comunitilti vitale etc
facerea ruggcnuulor 4. Staliihrea tipurilor religioase:
Indeplinirea riturilor aSceti
participaren la mate. religioas5. mistim
Aici vom aicAtui o statistic asupra nelegnuti etc.
frecventu la serviciul clivin pe.

IV.
Comunittiti religioase

Cercetarea acestor trei categorii de fapte religioase va fi incon-

tinuu raportat la baza lor morfologich, &licit la imitatea social& care
le sustine. Vom face deci un studiu al comunittilor religioase afl-
toare In sat:
ortodoxi
catolici
protestanti
sectanti
evrei etc.
Inluntrul comunittii se va face un studiu privitor la purttorii
de cuvant sau agentii ei (preoti, dascal,-staroste, storos), precum si unul
referitor la constiinta grupului.
In felul ac,esta se vor localiza inluntrul unittii sociale toate
manifestrile religioase, in asa mod, inct leghtura dintre ele si sub-
stratul raorfologic &I nu fie neglijat. Manifestrile vor fi, astfel, ale
cuiva. Variatiunile determinate inluntrul grupului de manifestri se
repercuteaz pe planul social inteo diferentiere morfologic& prin con-
stituirea in interiorul unittii sociale a unor subunitti spirituale.
Acesto subunitAti trebuesc puse apoi in raport cu celelalte sabuni-
t,ti de vieath economicit, biologica etc., schitAndu-se astfel o incercare
de inteleg,ere sociologic& a vietii religioase.

V.
Anexei

Dni ca o simpl, anex& la Planul de mai sus cateva intrebAri

amAnuntite In legAturii ca vieata religioas, ,care pot fi completate dupg
fiecare cercetare:

223
www.dacoromanica.ro
 Cwai rsare credmta in sufletul omului? Se nagte el cu icoana lui Dumnezen
In Ballet? Sau o afll dela ceilalti oameni?
Din spusele btrimlor gi a ciirtilor strmogegti?
Bunt ponte ingeri, care insufl omului credinte?
Existil ingeri plzitori, duhuri bineficatoare gi aductoare de noroc?
Dar duhuri rOufcraoare exist? Cum se infitigeazI ele?
Cand se ivesc, de obiceia?
Pot fi imbunate aceste duhuri rele? San pot fi scoase din trupul omului? Cum?
Se ponte spire sufletul omului de aceste duhuri? In ce chip?
Ce swat aceste duhuri, sunt ele suflete rtIcitoare ale mortilor Ball anceva?
Omul poste fi ajutat in nevolle lui de unele puteri tmtute?
Cum pot fi prinse aceste puteri? Bi, cum intrebuintate?
Sant anumite bOuturi, plante, pietre etc. en aceste puteri tamice?
Existi credinta in lucran i qi semne aduciitoare de noroc? San nenoroc? Care
sunt acestea gi cum se interpreteazii.
Se obignuiesc vriiji pentru inliturarea duhurilor rele san pentra indreptarea lor
dare vriijmag?
Se obignuesc ruglcianile cetite de preot pentru boh?
Dar desclintecele?
E adevirat di, dacii-ti faci cruce fuge diavolul, san Elsa aprinzi tmtiie?
De ce iti faci cruce cnd treci pe MITI biseric?
Dar and tun?
Sunt icoane gi cruciulite ori talismane care poarti noroc?
Au putere mare blestemele vrOjitoregti? Se in gi azi unele srbtori piiginegti?
Care? Cand cad? Cum se serbeazO?
S'au pistrat srbtori pentru grim, porumb, pomit, vit, pentru oi, vite
etc.? Ori legende fi anuntin despre ele? (descriere aminuntitl).
Cind se obignuesc praznice mari? La ce srbtori?
Se fac rugcium? Comesenh se considerl ei mai apropiati prin faptul cO au
luat parte la aceeagi magi?
Bunt anumite feluri de mincare obignuite la fiecare dintre aceste ocazii?
SrbOtori legate de munca campului?
Au aceste sOrbOtori vreo legend? Care aunt aceste legende? (pentru fie-
care In parte).
Dar zilele sOptaminii? Sfinta-Vmeri, Sffinta-Miercuri etc.?
Ce obiceiun se observii la procesiumle pentru ploaie?
Cum se explicit puterea rugiiciumi de a aduce ploma?
Existii credinta c. anumite duhuri sau anumite nle, anotimpuri etc. poart
noroc omului?
Care sunt acestea?
Dar dmtre acelea aduciaoare de nenorociri?
Swat anwne semne norocoase pentru cineva gi nenorocoase pentru altoneva?
Sant unele semne c,are aduc noroc unei familii intregi?
Sufletul este cn adevrat fOr moarte?
Ce vieatii duce el dupl ce piere trupul?
Se intoarce el din non pe piimint ea alt chip omenesc? Cu acela al rudelor
de singe?

224
www.dacoromanica.ro
 Sufletele stramosilor calatoresc prin late sat,e saa riman in j arul gospodiriilor
bisericilor in care au trait?
Aduc sufletele acestor strimosi vrean sprijin sau vreo aparare urmaplor lor
la caz de nevoe?
Vom intalm din non sufletele lor dupit ce vom trece si noi din vieata aceasta?
Stramosal familiei se pastreazi el in amintirea rudelor?
Sant acestea mandre ci ii sunt urmasi?
Seaminri el oare ca un Wait?
Cum sent pnviti strimn? Evreu, Tiganu etc 7
Au ei puterea si manwasca unele puteri ascunse?
Sant anume numere, deosebite de altele? Sant numere sfmte?
Care sant acestea? Ce poveste se leaga de fiecare?
De ce se respecti sarbatorile?
Toata lumea le pazeste cu sfinteme in sat? Cum sunt priviti scent care
au le respecta?
Cwn se pizeste o sarbitoare?
Posturile se tin cu sfinteme?
De ce nu trebue s =incest' in. zile de sarbatoare?
Ce mai este oprit s faci in aceste zile?
Sant i alte zibe saa epoci in care anumite 'tier= nu trebuesc fixate?
De ce trebuesc respectate aceste plan?
De ande a aflat lumea ca e rau si le calm?
Sant aceste regali pastrate numai prin obicem dela stramosi?
Se pZizesc aZI maz bine sau mai r a srbatorile?
.E Lome sau flu si nu se respecte?
Exista in intreg tinutul credinta ca un antune animal poarti noroc saa
nenoroc, di o aflame plant poate avea o inrfiurire asupra vietn omului?
Sant animale sau pasan pe care este rau sa le ucizi sau si le mantinci, sau
sr% le faci rim? in anumite epoci din an?
Ce legende se leaga de aceste opriri? (descriere amanuntitii).
Se obisnuesc treceri dela o religie la alta? Se fac aceste treceri In multi=
sau In parte?
Sub- ce influent4 se fac ele?
Ce schanbi oare crednita din sufletele oamemlor, sau sunt altele cauzele
care-i hotrisc la aceasta?
Au vre-o putere duhurile pamntului? ale cerului? ale vizduhultu, ale norilor?
soarelui, foculm, apelor, noptai etc.?
Cum se manifesti aceasti putere? Cine o deslntuestel Impotriva cin? Cine
i se ponte impotrivi?
Ce credinte, legende, ctintece se pastreazi in legatura cu aceste &limn?
Cum se explica otaceml de a da pomana pentru sufletele celar inorti?
Este mormintul ceva Want, care trebue pint, i In apropierea canna anumite
lucruri nu trebuesc spuse sau facute?
Este ingruit t respectat cinutirul satului sau nu?
E rttu s intarzie cineva noaptea in cunitir?
Cum se intretm osemmtele mortilor? Cand se desgroapa? De ce?
Reprezinta ele pe cel mort?
Dar moastele? Ce puteri au, cum trebuesc respectate?

225

www.dacoromanica.ro
 Cui i se interzice inmormntarea religioas. si de ce?
Care sunt srbtonle mortilori Crestmest si plignesti? Ce obicemri sunt,
cum le explicii satul?
Mortai se area celor vu vreodati? Gaud, cum, de ce?
Existak credinta ci dupi moarte sufletul omului cilatoreste si in forma de
animal?
Anume, forma crui animal mai malt?
Uncle (si cum) este lumen calor morti?
Amintirea ciror oameni din bAtrni s'a pistrat pni. astn In intreg tinutul
(satul)? De ce? An intememt sate eit si le-au dirrat mosii?
Trebue si se gndeasci omul la Dumnezeu in fiecare clip a vietu sale sau
numai in zilele de sirbitoare, la bisencii?
Vede Duranezeu pe om in mega sa de fiecare zi?
Asezrile oamemlor din lumea aceasta s'au neat en san fttri. inrunrea du-
hului sfnt?
Au luat care diavohi forme omenesti? Muni, Tigann etc ?
Ce oameni a tnmis Dumnezen pe pgmnt? Ce dau acesta tnmisi cammulor?
Era o vreme clind sfintii se coborau pe piimnt? S'a piistrat ammtirea lor7
Sunt i azi trirnill ai ltu Dumnezeu, in sat, in punt?
oare i regele (impratul) tnmis de Dumnezeu?
Sfintn ocrotesc pe oamem? Are fiecare familie un sffint ocrotitor? De
cAnd si cum ales?
Ce cult, ce practice religioase trebue si se pizeascii pentru ca familia si
aibii sprijmul sfiintului?
Ce se intiimpl daci acesta nu fereste de nenorociri pe credinciosu sal? Cum
se explicii aceasta?
Se bucurit satul, tmutul, de ocrotirea unui anume sfnt? In legUuri ca
ce legend?
Se mai pstreazi amintirea vrennui lucru (animal, plant etc ), care trecea
drept sfnt *Manatee altor lucran?
Care pisri san ammale e picat si. fie vitnate?
Ponte maul sau vrjitorul si. comande si si Weasel duhunle bune san rele,
puterile lui Dumnezeu, ale sfintilor, sau ale diavolilor si faci ceca ce acel om (sau
vr)itor) voegte?
Este care gndul, cugetul omului o putere care poate ptrunde in lucran?
Un om se ponte lesne desprti de local nasteni si de rudele sale? E
bine s'o faci i si. porneasci singar prin strmi?
pleat si. mint; s fun etc.? Ce pedeapsi te asteapt In vieata aceasta
IA in cealalt?
Ponte s stie omul de ce se intimpli lucrunle pe lumea aceasta asa cum
se intmplii? E bine s stie aceasta omul?
In fats cui rspunde omul de faptele lui? Este el care singar vinovat in
fats oamemlor si a lui Dumnezeu?
Ce inteles au srbitorile In neata omului? De cine swat hisate i pentru ce?
Ce srbtori s'au pistrat, cand i cum se pizesc? (descrierea completi).
Se obisnuesc la aceste sarbIton anumite jocun? anumite cintece ce
alte practim?
Ce putero au trimisu hu Dumnezen asapra celorlalta oameni?

226
www.dacoromanica.ro
 De unde vine oare dreptul omului de a ayes pmlintul si averea lui, de
care nu se poate atinge mci un semen?
bine s se lege omul de cele pmntesta? SO mbease vmul, femeale,
bunt? si sil dueli vieati de plceri?
Cine inceara sandal omului ca duren i si nenoroeiri?
Ce e mai bine, sil suferi carat san s. petreci ea pleat?
De ce a lsat Dumnezeu durerile pe pmnt?
Tot Danmezeu a llisat si plcerile?
Nu swat oare mai sigure bucurule dm lumea aceasta decal cele care cine
she dae5 vor fi pe lumen cealalt?
Care este credmta crestmilor?
bine BO he omul hber s, creadi sau all nu cread, sau ar trebui s fie
botczati en forta? De ce9
Ce practici pzeste (cel mterogat) ca fin al biseried dela nastere pnii
la moarte 9
Cum stint privite celelalte rehgu si confesium? Cum sunt organizate? Con-
vertith cum snnt priviti de ceiLalti?
Ce autoritate au fetele bisericesti asupra credmmosilor?
Cum e vilzut preotul in sat? Are vreo putere cuvntul lui asupra stemlor?
Ce rost are el printre oameni?
CAnd isi indeplineste preotul acest rost?
Oare omul nu poate s se adape el smgur din cartile sfinte?
Se poste gaud' cineva cucernic numai la biseric5.7
Suitt multi sAtem care au prisit vie* laicl pentru cea monaha/? Ctun sunt
priviti acestia?
Cum se implineste astazi cuvintul lui Isus pe pmnt?
Se iubesc oare amend intre el asa cam a poruncit Mintuitorul? De ce?
Cum se cOstigl mntturea sufletului? Se gndesc oamenii la aceasta?
Gaud va veni judeeata de apm? Sunt semne care o vestesc?
Omul trebue A astepte sfrsitul lumd ca mOmile in sn?
Care e datoria crestmului? 0 cunoaste (cel interogat mai intii.'1), apoi satul?
0 piizeste?
Sfnta lege erestin poate fi cAleati Meg pedeapsa?
Pgttnii care nu a cunose, vor fi pedepsita?
Se pazesc srbOtorile crestinesti? Postnrile?
crestm adeviirat cel care pAzeste poruncile bisericu?
Dumnezeu ponte porunci oamenilor de-a-dreptul?
Fria cine vorbeste Duranezen?
cinstit dupO cuviint, glasul lui Dumnezett in biseriel?
Preotul, diaconui etc, oficiazO sfnta slajba clupA canoane?
Merg stemi s-1 asculte?
Au ei vreun folos sa.0 tut, in vie* de toate zdele poruncile lui Dumnezeu?
Ce variante ale ritualului hturgic se pot observa la alutba Lusericeasc5, oft-
data' in sat?
Aceste variante au obiirsia in cOrti bisericesti san in obicemri locale strivechi?
Exista' secte crestine in sat?
Care aflame? Cum stint organizate?
Cati sectanti are fiecare? Din ce populatie sunt recrutati acestia in deos' elm?

227
www.dacoromanica.ro
 Care este crezul acestora? Sant ei constienti de acest crez?
Cum a fost introdus sectarismul? Prm cine?
Ce legituri pistreazi sectele cu centrull
Care este cauza aparitiei sectelor? (dupi preoti, credmciosi si sectanti).
Exist oameni In sat care si fi auzit vocea lui Dumnezeu? Sau glasul Sfintei
Fecioare sau al sfintilor piranta?
Ce au auzit anume acestia? Ce porunci au primit?
Cum sunt priviti acesta =stet de &are sawn? De citre preot?
S'a mai piistrat amintirea vreunui asemenea trimis al lui Dumnezeu in sat
sau In tinut? Ce se mai stie azi despre el?
Ce autoritate au acestaa asupra sitemlor.
Octav 7 osif

b. PLAN PENTRU CERCETAREA MITOLOGIEI 1

STIINTEI POPULARE

1. In planul general de ceroetare a vietii spirituale in cadrul

satului ti a tarilor locale romane0i, un capitol este consacrat
mitologiei f i Ftiintei populare. Intalnim grupate aci datele locale ce
pot fi subsumate categoriei cunoaqterii 0 explicatiei. Sunt incercarile
poporului de explicare 0 reprezentare a intamplarilor 0 fapturilor
naturii, care acopere distanta dela astro piin5, la firul de iarba 0
prm5, la omul insu0. Evident aceste incercari cuprind date de natura
foarte deosebitk invecin.'ndu-se a,ci reprezentarile emotionale de fpturi
supra omene0i, care deschid drumul spre religie, cu observatiile em-
pirice care ne apropie de telmica. Ele se intrepatrund aproape eontinuu
0 dau o fizionomie particulara 0 o rea,litate distincta a,cestui grup
de cuno0in1e populare. Astfel, capitolul seesta pe care il numim 0
de f tiintei popularcr, cuprinde 0 mai mult 0 mai putin decat o tiinta.
Cuprinde mai mult, pentruca datele sale nu sunt cuno0inte abstracto,
despuiate do vieatk neavAnd dedt o fiinta rece intelectuala, ci ele-
mente vii, determinante de actiune, incArcate de culoare 0 de inten-
sitate emotional& De aceea, ele intra mai adnc i stint prinse mai
strns in tesatura vietii sociale particulare. Cuprinde ilia, ii mai
putin, pentrud, acestor date le lipse0e qi rigoarea tii coberenta toi
critica, caracteristice disciplinei qtiintifice formato.
Ap, cum se infatieaza, cu unitatea lor actuala in vieata satului,
datele acestea alcatuesc, in totalitatea lor, o reprezentare a lumii, pe
deosebite trepte de mentalitate, reprezentare cu care sociptatea iqi
cauta potrivirea in toate articulatiunile sale. Raportul a,cesta e fun-

228
www.dacoromanica.ro
damental si are un dublu sons. El poate merge dela societate spre re-
prezentare, proiectand in aceasta particularitatile grupului. El poate
merge si dela reprezentare spre societate, modeland formele die or-
ganizare sau de activitate sociala dupa elementele de intelegere po
care le cuprinde. In deslusirea acestui raport sta. sarcina de capetenie
a cercetarii in domeniul nostru. Cum elementele alcatuitoare ale re-
prezentarii lumei pot fi de origine si de vechime deosebite, cercetariea
merge 'Ana la situarea lor in unitatile originare 'de inteles, rezol-
vand vieata sociala la un moment dat, pe planuri cronologice dife-
rite, pe care s'ar wza reprezentari si elemento sociale corespunzatoana.

2. Planul de cercetare comporta o parte de sistematizare logic&

a materialului si alta de perspectiva, sociologica.
A. In prima parte e/ va avea sA circumscrie exact campul de
cercetare. In extensiune logica, el cuprinde reprezentarea lumii in
trei diviziuni principale: natura fizica, natura organica, omul si vieata
sociall, carora se adaugh, la sfarsit, un capitol pentru miturile cos-
mogonice. Fiecare din aceste diviziuni comporta la randul sau alto
subdiviziuni, care, in economia planului nostru, cauta sa asculte nu
atat de o logica exterioara, ci, pe cat posibil, de ideea a.,sezarii faptu
rilor in reprezentarea locala.

I. In prima diviziune vom avea de cercetat:

Cerul pi fiipturile sale.

Cadrele de spqiu pi de timp.
Vaduhul pi meteorii.
Pmlintul
Loc, avezare, sprijin; c) Adancul PamantuIui si focul;
Fats, Pamantului; d) Apele,
cautnd, inteun capitol final, 84 desprindem ceea ce ar putea fi in
gandirea populara romaneasca, principiile lumii fizice, altfel spus:
stihiile fapturii.

II. In a doua diviziune, a naturii organice, vom urmari:

Flora.
Fauna.

229
www.dacoromanica.ro
 III. In a treia diviziune omul si vieata socialA:

Fliptura biologicii a omului.

Su/Zeta fi vieata lui.
Vieata socialei fi date de istorie traditionald.

Cu capitolul de mituri asupra originii Lumii (i sfAxsitului ei),

incheiem marile diviziuni ale cA'mpului de cercetare.
In aceste cadre se va cAuta mai intAi reconstituirea in forma
lor exact& a reprezentArilor locale.

B. Aspectul sociologic al cercethrii at& esential in stricta loca-

lizare a, datelor, care permite apoi raportarea lor functionalA la in-
tregul social. Aceasta, insemneazA:
Difuziunea cunostintelor si atribuirea lor inlguntrul gru-
pului social sAtesc, &did, urmArirea lor pe:
a) Clase de vArstA, sexe, grupari profesionale (dogari, cioiJani,,
cgrAusi etc.); b) desprinderea dacA e posibil a unui grup de cu-
noscAtori privilegiati pentru un anumit domeniu de cunoastere.
unul si altul din cele douA puncte ne duce la stabilirea, capi-
talb, din punct de vedere al cercetArii sociologic, a legAturii dintre un
grup de oameni si un grup de manifestAri, ingAduindu-ne sA consi-
derAm pe acesta din urmA in functiune de col dintAiu.
Localizarea geograficA a datelor, &did, urmArirea rAspAn-
dirii cunostintelor si temelor mitice pe aria, regional& nationalA etc.
Aci so deschid perspective de istorie culturalA popular& Deter-
minaren ariilor aduce elemento de inductiune privitoare la straturile
suprapuse din care s'a clAdit prezentul popular, ca si la curentele care
se incruciseazA, in el si in spatele cArora, de multo ori, stau vechi
miscAri do populatie.
Situarea datelor in desfAsurarea concretA a viepi socialo;
cum se integreazA cunostints si reprezentAri in complexele vii ale
societfitii (mon-ienbe, ceremonii, activitAti profesionale). Sunt a,ci puncte
de plecare si implicAri in marile ramuri active ale grupului social.
Problema poate fi privitA si mai larg dacA considerAm si de-o
parte si de alta nu fragmente, ci intreguri. Pentru totalitatea socie-
t4ii, ansamblul datelor noastre fixeazA imaginea globalA a Lumii si a
Vietii, care inchide in sine concepto fundamentale de naturA mai
largA logicA si geograficA (regional& nationalA sau rasiala) si idei-

230
www.dacoromanica.ro
 forte ce stau la baza randuielilor de vieal,, ale grupului sau exprima
simbolic aceste randuieli.
(IntrA aci conceptele de spatiu si de timp calitativ, de lume
finitA sau infinita, de valoare a omului etc.).
IV. Ceca ce cAutam pretutindeni aci este nu pArerea individual&
(supus.1, aproximatiilor si oscilatiilor) ci cunostinta sau reprezentarea
colectivii, deci constituitA, tipica, susceptibilA de a fi verificatA dela
om la om. Aceasta are o realitate obiectivA si face parte din pis-
temul vietii sociale a. unui anumit loc. Ea nu rAmilne insA ca atare
imobilh. Un proces lent preface neincetat vechile conceptii mitice
ale poporului. Considerarea lui fixeazA un nou aspect al cercetArii
sociologic in domeniul nostru. El este pus in discutiune do insusi
titlul rubricei: mitologie si stiintA popular& si se raporta, la desprin-
derea cunostintei positive din magma raffle& Procesul se implineste
originar prin actiunea gandirii critico individuale devenitA apoi :un
bun colectiv asupra, materialului traditional si pune in discutiune
- tendinta de diferentiere si constituire a valorilor stiintif ice. Faptul se
gIsesto amplificat si complicat in mediul nostru popular prin inraufire,a
tot mai puternicA si necontenitA a civilizatiei urbane la. sat.
Gercetarea in domeniul nostru va avea sa fad, discriminarea ace-
stor factori si IA urmAreascA momentele prefacerii, care sub o apa-
rent preponderent logicA, angajeaza, realitati &lane sociale.
3. Metoda de cercetare rAmane in primul rand ancheta perso-
nalA, pornind insa, pe cat e posibil, spre a, nu pierde legatura cu
concretul unei societAti, dela obiecte (plante, animale, pietre etc.),
obiceiuri, locutiuni verbale etc. Informatiile rAman sA fie continuu
verificate si confirmate la mai multi informatori. In aceastA materie nu
trebue uitat cA, in general, informatia unuia este informatia ninih'nui.
Productiunile de literaturA popularA (basme, snoave, cantece) aunt
utile pentru confirmarea temelor sau pentru intelegere,a formelor match.
Una din conditiunile fundamentale ale cercetArii in acest do-
meniu esto 'MO, de natura morala: informatia corectA si exactA: co-
rectA si exacta nu numai in privinta continutului sAu material, ci cu
privire si la informator, la locul si data informatiei. Cele mai mari
dificultAli pot proveni dintr'o atribuire sau o localizare gresita a
datelor, fie din neghjentA, fie din faptul minimizArii importantei lor si
a inventArii amanuntelor. 0 /acuna in informatie e mult mai util sA
fie rectmoscuta, decht sa fie intregita prin date de fantezie.
Ca procedee ajutatoare mentionAm cu folos statistica in probleme
de difuziune a reprezentArilor inlAuntrul unui grup social, aplicata

234

www.dacoromanica.ro
insa nu la totalitatea membrilor ceea ce ar fi otios ci la un'
numtir mai restrAns din ei, alesi la intmplare Ins& in intentia cate-
goriilor pe care le urmaresti. Vin apoi harti (harta cerului
cataloage, (eatalogul indicatiilor cronologice locale dup6, constelatii
astre), graf ice si scheme etc. -(v. a noastrA Reprezentarea Cerului la
DrAgus).
Conducerea anchetei revine lima In sarcina unui plan de lucru
bine organizat.

PLAN DE LUCRU
I. NATURA FISICA.
A. Cenci fi fdpturile sale.
Cerul Constelatiile
Soarele Stele-comete-meteoriti
Luna Zodiile-probleme de ansamblu

a) Cerul.
Ce este si cum este reprezentat cerul? (Ca o movil, ca o dell de cristal,
ca o piele intinsa? etc ). Dm ce este facut? Pe ce se spripnl? (Pe patru stalpi
de argmt, ne spune o colindl din Buzaul ardelean; pe spatele unui unas etc.). Call
este de departe? si in toate punctele deopotrivii? Cate ceruri sunt? (3, 7, 9).
Cum se poate ajunge la cer? scarti, copac 'halt pana la cer. Se deschicle
cerul In vre-o zi din an fp. pentru cine? Se lasa cerul vie-o dat. mai jos? Colinde
basme ea calatoni la cer.
3 Caracterele cerului: e cerul slant? ITrme de veche divimtate a cerului.
4. Puncte determinate pe cer (sau zone): poalele ceruhu, inaltul cerului etc.
ramie cerului; toartele cerului. Cerul de zi, cerul de noapte.

b) Soarele.
Ce este si cum este reprezentat (barbat? femenil etc ) Familia Soarelui
(mama. surori, fret' etc.). Sant mai multi son? (cei trei son?). Locuinta Soarelui.
Caiisi ciiruta Soarelui. Tovarasii Soarelui. Ammale si plante asociate ca Soarele
(cocosull bivolul? floarea Soarelm? etc). CaRitorule Board= pe pamant; rivahi
dusmanii Soarelui.
Caracterele Soarelui: e sfant? Ce precautmni ale omului decarg din acest
caracter? Cum este agrit Soarele? Vorbe i acte neingaduite fatii de si ca el.
Este el o putere binevoitoare t binefacatoare fat. de taran (pingar, cioban etc )7
Mersa' zilnic al Soarelui. Etapele lui. De unde vine dunineata ande se
duce seara? Mersul anual al Soarelui. Cum stint reprezentate punctele solstitiale (rasa-
rit de varii, rasant de Luna etc )? Si cum e inteleasi continua pendulare a Soarelui
intre ele? (Mognegii sao sfintii care ii atin calen). Cum este reprezentat acest mers
in report ca pamantul?
Departare,a Soarelui de pamnt i schimbrile ei ca tholpunle anului. Cal-
dura, frigul. Cum vine alders de la Scare? Felunle si numinle ei (amt.% dogoare,
soare Cu dinti etc ). Ce e lumina Soareltu si cum vine dela el? Felun de lumina

232
www.dacoromanica.ro
(lumina de zori, luming de amurg etc.). Umbrii. Cum sunt mterpretate excesele de
chiding arsitele de poming 7 Gresala sau mama Soarelui etc.
Puterea Soarelui. Domennle In care se exercitg Cum este Infatisati aceast
putere In raport cu momentele zilei c1 ea momentele anului. Scade puterea Soarelui
sutra? dar ctr. solstitial de iarng? Se vorbeste de taneretea i bgtrnetea Soarelui
si in .ce sens? Procedee de reinnoire a putern Soarelui. Momente ceremoniale, ata-
tudini colective, minim legate de pozitia Soarelui sau de varsta sa in cursul andui.
Cine EA cura poate fura puterea Soarelui? Dar pe Soare insusi? (luda, intr'o co-
lindl hategang, smeh, intr'un basm etc ).
Echpsele de Soare. Explicatia lor. Semnificataa lor. Sunt vircolaq de
soare? Ce precautauni trebuesc luate pentru apgrarea si salvarea Soarelui?
Prevestari prin Soare: Soarele care se ma inapoi e semn de schimbare a
vremii (Drligus, Bran etc.). Prevestiri de incendn, fzboaie etc.
Povesti, colinde, descntece, cimilituri privitoare la Soare. Simboluri solare
si motive solare decorative (pe bide, ulcioare, oug etc ).

c) Luna.
Ce este Luna si cum este infiitisatg? (flpturl femening, masculing, parte
chute funtg. djvm ochiul lui Dumnezeu 7) Familia Lunes; prietenu ei; fine
ajutatoare. Calul Lunei. Locuinta. Lunei.
Mt de mare e Luna si cat e de departe? Pe ce stA7 Drumul sgu, znia?
noapte,a? Schimbirile drumului cu sriptiim5na, luna, anul.
3 Fazele Lunei. Care sunt aceste faze si citt dureaz5.7 Formule ci numiri
trachtionale (lung, noui, cral nou, lung pling etc ). Timpul &It nu e Lung In ce
zile apare sau se gatil, Luna? (Lum?.. ) CAI dureazg o lunatie? Numiri pentru pgrtile
vizibile ale Lunei In eursul fazelor (corn, burtg sau burduf etc.). Invocatai si apostrofe
la adresa Lunei ca prilejul fazelor i in special la Lung noug.
Cum se explicit fazele Lunei? Raportul intre Lung 1p lumina sa. Lumina Lunei
este puterea. Lunes? Cum se pgstreazg si se pierde aceast putere?
4. Puterea Lapel: Asupra apei cargrile ei pe mare, razele sale In ad/meal
apei, Luna din adinc, ridicarea apei spre Lung. Inrgurne asupra sufletelor celor
Innecati (pe lung-noug acestea les si se plunbg pe malul apelor etc ). Asupra lumei
vegetale: plante favorizate in cresterea lor etc. Asupra oamemlor: ca prilejul naste-
rilor copular le furil somnul, h deoache (remedn) asupra fettled i ciclurilor
sale fisiologice asupra indrgostitilor, mesagii de dragoste purtate de Lung
In general asupra omului In cursul soma:Mai. Ce swit lwaaticii? Ce fnsemneazg a
aves capul In Lung?" Ce stint fratii de lung" si cum se desleag5.7
Influents Lunei asupra actehar de magie. Aparitii favorizate de LanZi.
5 Munci, momente ceremoniale atitudini ale grupului social dependente de
schunbirile Lunei. (b o. o sgrbgtoare asa de frisemnatg ca Paste/e se determini in
fiecare an diva). sclumbgrile Lunei: prima Duminecg dup5. Lung pluig, dupg. echinoxiul
de prungvarg etc. seingnatul grgului, tgiatul lemnelor pentru constructie g. a.
se fac pe Lung noug In anumite pg.* etc ).
6. Eclipse de Lung. Ce sunt? Mid se produc? Ce stint varcolacn? 17nde
stan si sub puterea cui? Cum se ridicg la Lung?
Ce semn inchide eclipsa de Lini5.7 (Rgzboiu, revolutie, epidemie). Inttun-
plgri povestite.
Precautiuni luate pentru saivarea Lund si Indepartarea influentelor rele ale

233

www.dacoromanica.ro
eclipsei (acoperirea izvoarelor, imobilitatea femen insrcinate). Furtul Lunei de
divinitti infernale. Legtura (hare eclipse i fazele Lune'.
Petele din LunA. Ce stint? Descriere amAnuntit Personagii ciobanul, Cain,
Fratele etc. Instrumente vizute. FIpturi teriomorfe: mpure, vulpe etc Sunt petele
neschimbate? Ce inriurire au?
Preve,stiri meteorologice prin Lung: Luna cu cearan, Luna Cll un corn
In jos etc.
9 Povesti, colinde, desantece etc. privitoare la Lunit Motive lunare in de-
coratia local.
10. Raportul dintre Lun i Soare. Frate i sor, so t si sotie. Legendai
asAtoriei si metamorfozei lor. Colinde i basme locale privitoare la asAtoria dintre
frate si sor

d) Constelatiile.
1. Tabloul constelatulor cunoscute cu numele lor local
Drum Ming
Sfredel Cruce
Car Rarit. etc , etc.
Descrierea amAnuntit, d &are mformator, a fiecrei constelatai. Numiri speciale
pentru prti de constelatii (b o. mAneriul i vrful Sfredelului, Protapul si pogo-
mcml Exist sau existau In tehnica localA uneltele ale aror mime slujesc sA.
desemneze constelatu? (b o. 'tanta, Cobilele?)
Identificarea lor pe harta cerului i artarea anotimpulm in care sunt
vzute local.
2 Ce sunt aceste constelatii in reprezentarea local? (b o Calea Lactee e
Drutnul robilor, in alte prti e Drumul Si. Me, apoi Podul pe care trec sufletele
In Rai etc ). Legende in legaturi ca flptura, numele i particularittile hei-Arei con-
stelatiuni. Metamorfoze. Expresu locale in care apar numin de constelatu,
Grupuri de constelatn legate printr'o povestire unitar.
Mersul ilium al constelatnlor i numire,a momentelor rotatmi lor pe bolt
(rfisrit, prnz etc.) ParticularitAti de miscare (b. o Carul merge indrt). Explicare.
Mersul anual al constelatnlor. Ridicarea constelatnlor spre zenit sau cobo-
rhea lor spre orizont odat ea schunbarea timpurilor anultn. (Card b o. este pm-
mvara mai sus i toamna mai jos). Disparitia unor constelatu cu totul din circuitul
vizibil (b o. Gina). Care sit de and piing and? Exphcatae.
Lucefern. doi, trei sau mai multi Numirea lor local. (b. o Laceafrul de
la vecerme, luceafrul dela miazzi" etc.). CAnd i unde rsar? Cnd i unde
apun? Intlnirea luceferilor la o perioad de tunp Ii schimb locarile? Legende
privitoare la Luceferi. Metamorfoza lor, in legiturA cu doi frati (gemem?) sau
doui pasta'.
Munci si momente sociale legate de aparitia si disparitta constelatmmlor.
6 Pentru fiecare constelatmne se va nota gradul i precisiunea cunoastern
inlAuntrul grupului social, ca i rAspiindirea cunostintei globale in anumite clase
sau virste.
Felul in care cunofinta misard constelatulor intr in calculele practice,
va forma obiectul unei atentiuni speciale. Se va insemna ce constelatauni slujesc pentru,
indicarea timpului si care, pentru orientarea in spatm. Se va incerca un tablou al

234
www.dacoromanica.ro
indrumarilor cronologice dup migcarea stelelor, ca i anal al directiilor spatiale,
toate raportate la anotimp Cui slujesc, mai cu seama, aceste indrumari?

e) Stele, comete, meteoriti.

Multimea i individualitatea stelelor. Raportul dintre stele gi sufletele
omenegti.
Stele mai mari, stele mai mici: cum se explica? In ce vreme e cerul bogat
in stele? Substanta stelelor Departarea lor de Pamant. E aceeagi pentru toate? Dar
fap de Soare, Luna? Cum stau stelele acolo sus? Se sprijina pe bola', stint lipite
de ea etc Raportul dintre stele gi bolta cereasc5.. Ce stint stelele gi din ce
sunt aktuite?
Se mut stelele din loe sau sunt fixe? Sunt ancle fixe altele mobile?
Ce este stalpul"? Au stelele vre-o migcare regulatit de rotatie? In ce Bens se
face? Sensul acesta este coman tuturor sau sunt mai multe sensuri de migcare?
Numin locale pentru sensurile migearn (inamte, la dreapta, indart etc ). Iuteala
earn este egala pentru toate?
Exista gi o migcare anual a stelelor? o schimbare a infatigern ceregta dupti
timpurile anului? Cicluri de timp pentru migcarea stelelor.
Strillucirea stelelor variaza cu aceea a soartei oamemlor? Au stelele
gennle Ion? Raportul stelelor litre ele stele care rnerg impreuna, gi stele care so
occie c. Raportul stelelor en Soarele gi Luna. Enst o familie astrala?
Legende cu transformri de oamem in stele (in special gemem) i invers: co-
borirea stelelor pe pamant.
Atitudmi fata de stele (s nu le privegti prea mult, sa nu le numeri etc ).
Inraurirea lor raza gi lamina stelelor ce vrji favorizeaza? (apa la stele etc ).
Prevestiri prm stele Schimbari violente ale peisagmlui ceresc Vanua'
i povegti despre ele.
Comete. Numirea lor locala. Cand au fost vazute? Ce intamplari au
urmat rzboaie, revolutii etc Ce sunt aceste comete: sunt ele flpturi noi sau numai
coada se adaug unor stele dmainte existente? De unde vin i incotro se duc? Po.
vestari de intamplari reale sau auzite privitoare la comete.
Stele clizatoare. Ce sunt? Semnificatule lor (moartea until om, clra dia-
volultu prin vazduh, prevestire etc.).
Forme deoseblte: steaua singuratica, plows de stele. Cat dureaza? care este
epoca lor?
Atitudine fata de ele: i faci cruce? spat o formula'? exprum un gaud spre a
se implmi? Te pazegti a vorbi de ele? etc.
Povestin de intamplari reale eu stele cazatoare.
Reprezentri asociate: Sburtorul, smeul etc Dara de lumina a stelei care
cade este interpretat ca sburator, smeu etc
f) Toste aceste date vor avea s dea o icoana a cerului in reprezentarea
locala. Considerata ca totahtate, ea pune, la randul ei, o seama de intrebri.
1. 0 prima serie de Mtrebri se raport la semnificatia de ansamblu a re-
giunti ceregti in gandirea grupului. ce repiezinta ea pentrn omul satului nostru?
shift lume asemanatoare cu a noastra? O oglindl a vietn noastre, dar amphficati ,gi
purificata? Imagmea unei parti a reahtatii omenegti, tehnica uman? (toat,e stelele
sant puse in forma de unealta" Drgug) g a.

235
www.dacoromanica.ro
 2. 0 a doua serie de intrebri se reporta la stpiinirea ce o are cerul
asupra vIeii i sortn omenesti. E problema zodiilor.

f) Problema zodiilor.
Configuratm cereasci la un moment dat determina in.susinle i vntorul noultu
nliscut? Sunt stele norocoase i nenorocoase sub care te poi naste? Ce sunt zodulc?
Diferente intre zodie m urna. Ce semne au zodnle i cine sunt? Sunt cunoscute
constelatule zodiacale? Cine stie citi zoditle? Sunt in sat sau in imprournm cititorf
de zodu? Relata' ca ei Crti de zodat gsite in sat (repinte). Cine le ateste ,si
pentru cine? credinta in zodn inrureste actintatea omului local? etc.
3 0 a treta serie de intrebri o pun elementele de rinduia15, de ntamci,
In general de incadrare a netn grupului social, pe care le aduce cursul local repre,
zentat al fenomenelor fince ceresti. Cercetarea, rergit i amlnuntit, formeaz
obiectul capitolului urmtor.
O intrebare de incheiere ar putea privi coentinea datelor de pn aci,
In sensul formfirii de catre ele a unui capitol imitar de cunostinti. populari (o astro-
nomie popular?). Aceast chestiune msA, ca i aceea refentoare la nucleul de pu-
nostint positiv cuprins act, ultra in problemele tratan'.

B. Marile Cadre.

a) Spatiul: b) Timpul:
Plan onzontal 1. Timpunle
Dir. vertical 2 SAptrtmfinasi luna
Zone calitative 3. Anul m timpunle sale
Calendarul

c) Scheme numerice.
Socotnn aceste cadre ca formele cele mai generale ale rnduelilor de vieatli
ale grupulut in raport ca cursul, local reprezentat, al vietii cosmice.

a) Spatiul.
Cap" este schema spatial a umversului? Care sunt punctele sale de reper
In plan orizontal? Numirea Ion local (Rilsnt, Amiaz etc ). Ce sunt ele: sunt simple
directium spataale sau sunt regiuni matenale in care sliisluesc anumite principn?
(b.o ziva" este socotat in unele prti ca venmd de la Miazzi, noaptea", de
la Miaznoapte etc ) Cum este reprezentat fiecare punct cardinal? Itilsnt-Sfintat-
Miaziizi-Miazitnoapte Care este local numele generic pentru punct cardinal? Ca
directinni spatiale, sunt socotite patru saa mai multe puncte cardinale? Se canosa
local dona littsnturi: Risntul de vari i Riisntul de iarn? dar douii Sfintaturi? ,etc.
Planul vertical. Care sunt punctele de reper in directiune verticalli? linde
mergem in sus? Unde mergem in jos? Inaltul cerului e o directaune san un
punct fix?
Care sunt punctele de reper pe boite cereasc si pe ce arc al sferei se
gisesc ele? (La Driigus, b.o. acest arc ceresc se intinde din Rsnt in Sfmtat si

236
www.dacoromanica.ro
este insemnat de punctele: prnz, amiaz, vecernie). Numiri
i expresinni locale pri-
ntoare la ele.
Regiuni ale Lumii: Regimes sub Scare". Exist alta deasupra? Dar din jos
de aceasta? Limunrea unor expresmni ca: ,,nou rl i nouii man" sau capul
Lama" etc.
S. Zone calitative. Locuri bane In locun rele. Un catalog al locunlor in-
semnate in hotarul uniatai cercetate. Fria ce sunt ele marcate? (prin aruncItun7
riiscruci? joc de iele? etc ).
.Alte deosebin spatiale calitative- legOtura cu grupul social national (de aceea
tot ce raiser% in tara asta: rul, ramul mi-e prieten nnmai mie. "), legtura ca neamul
particular care stlipineste gospodna, curtea" e o, unitate spatial deosebit? Fapte
care o pun in lumm si care se sprawl& pe ea: blestemul pe curte, mlintatul
pe curte etc.

b) Timpul.
&ma si divizmnile sale. Care sunt unititile locale ale timpului i cum se
integreazii ele? Care stint diviziumle locale ale zilei? Numinle lor i fixarea lor
ciclul de 21 ore. (la Drgus b. o avem: dimineata-prinzul-amiaza-vecenna-seara-ale
noptu). Se cunosc doui zile, una lungO. (de var) si una scurt? Cum vanazii
=mule ea aceste donii zile? (Tot la Drgus: in weld zilei scurte avem o etapi:
priinzul, in ciclul zalei lungi Ii corespund dou prnzul mic si premzul mare).
Cum se numesc umttile subdivizionare ale zilei si care este cea mai mid.
dm ele? (ceasul, clipa etc) Datele acest,ea se vor exprima grafic, ca preciziunea pe
care o comportii, intr'o schemA de timp. Schema aceasta are puncte de contact cu,
schema spatialii? dar cu miscarea local reprezentati a astrelor7 dar ca ritauca
sociale? (La Drgus schema de tamp: dimmeata-prnz-amiazI-vecerme-seari se supra-
pane perfect ea schema spatial a arcului de cerc: risOnt-prOnz-amiazii-vecerme-
sfintit, si are puncte de contact cu seria timpunlor de hranii ale plugarulm).
Sant in clam/ zilei portmni calitatzv deosebite de altele? Se vor preciza aci
doult concepte: miezul noptn si puterea noptu. Amiaz,a intri in
cahtativ a/ momente/or Sant i alte momente? faptul faptul Bern?
Existii local vre-un sistem specific de msuritoare a timpunlor calitative? Ctuitatul
cocosilor? altul? Cocosul Madrvan sau voevodul cocosilor
Ceasul slab sau ru i ceasul norocos sau bun Cazan povestite despre unul
altul. Cum se poat,e inltura cal dintAin i forta cel din urm? Zile legate si
nle slobode
Slptmilna si luna. Numirea zilelor din spfmng Ce puncte de contact
are sliptrunitna cu cunostmtele locale de astronomie (pnvitoare in special la fazele
lunei)? Ce zone de tunp deosebim in sriptOmani: inceputul, sffirsitul...? deosebire
intre zilele Aptmti.nei: ce lucrOri sunt interzise san recomandate in cursul ion?
Deosebirea duitre sOptmilni in cursul anului. Care este temmul acestor deosebin?
Functumea lor religioasti, economic6 etc.?
Luna. Nwnirea local a lumlor. Raportul luna en sAptmna si raportarea
ei la cunostintele locale de astronomie. Ce fel de mutate este mai cu seami luna,
de vreme (meteorologic6) sau de tamp (cronologica)? Raportul dintre inceputul limn
fenomenele lunare. Prognosticul meteorologic se raportg la durata de o lun5,
incepind en faza lunarl, sau are valoare numai pentru luna civil In care se pro-
duce? Calendare btrfinesti pnvitoare in luni.

.237
www.dacoromanica.ro
 3 Anul vi timpunle lui. Se canoso local n'upan ale anului? Numinle lor.
Durata lor. Cand incepe Primavara? Unid se sfarvegte? Dar Vara? dar Toamna ? dar
lama? Praznice hotar qi praznice miez de timp. Corespunde impartirea tampunlor
unei succesimu a penoadelor de manca sociala? daca da, care sunt aceste perioade
de manca? Care sunt praznicele care ritmeaza actintatea socutla in cursul
Cand incepe anal vi ca.'nd sfarvevte? In afar de data bisericeasc qi ces
oficiala a anula' non, exista arme locale despre un alt inceput de an? .(b o. ()data
cu ieqitul la plug). Zile in care se areaza an nou. Ceremonn cu care l'acepe
se sfarvevte anul. Cum se socotevte durata Sunt fenomene de fizica cereasca
care o mascara?
4. Calendarul. Punctele de reper ale calendarului local Sunt prazruce sau
date coziventionale? Cu ce caracter se prezinta vi pe ce se sprijuia? Cu ce caracter
se prezinta. duratele dintre prazince? Sunt acte recomandate saa interzise pentru pe-
rioadele de timp de dupa anumite praznice? Problema stilunlor. Sarbaton respec-
tate pe vechiul stil. Cunoscatorn locah ai calendarului. In vectame cine tinea socoteala
pentru raudal nlelor 2 Vechi instrumente servind de calendar.
c) Scheme numerice.
Cuprindem alaturi de cadrele de tinap vi de spatiti qi chestiarule printoare la
schemele numerice, adica la sistemele de numeratie: numr de baza i multiphi
care revin cel mai frecvent In ordmea obiectelor sociale Exemple avem in siste-
mul chaldeian bazat pe 6, care ne-a dat numratul pe duzini qi sisternul orar, gra-
darea cercalru, sau in numaratul pe 5 (le sou) frecvent In metal comer t francez.
Exista in vieata grupulm numere care revm, ele san multiphi lor? Care sunt
acestea? E un singar sistem de asemenea numere sau mai multe? Daca. sunt mai multe,
ce domenin e rezervat fiecanna? E vreun sistem de numere magice? Se sprijina
aceasta scheml flamenca pe o schema spatiala? Pe care anume?
C. Veizdukul Fi meteorii.
VAzduhul Grindina i furtuna
Vantul Fulgerut
Nouril i ceata Curcubeul
Ploaia i zipada Vremea

a) Vazduhul
Cat se extmde vi din ce este format? Ce este aerul? Raportul dintre aer
qi vazduh. Are vazduhul mai multe regium? Vraile vazduhului. De ce este mar-
gmit vazduhul?
Cine se poate urca in vazduh vi cum? Intamplan din vazduh. Ce puteri
stapanesc vazduhul? Un zeu al vazduhultu (smeul)?
b) Vintul.
Cm este reprezentat vantul? Om? femeie? Babl-batrana? Legatura lui cu
Baba-oarba; cu o baba sarda Forme animale ale vantului: balaur, cal, varpe etc.
Familia vi casa lui. Ce sunt portile vantului"? Vistiernle vantalui. Cum pune in
mivcare aerul? Se atnbue wintal vi altor cauze (b o. migearei valunlor inarii)?
Cum s'a iscat primal vant? Povevti ql snoave privitoare la primal vant.
Paterea vantului. Cu cine se mscara vfintul? Povevti i snoave printoare la nva-

238

www.dacoromanica.ro
htatea lui cu Soarele, cu gerul, Cu focal. Odihna vantultu. Precaufium pentru a ni.
jigni vntul.
Formele vantului: adie, trage, sufla, bate. Ce este boare? Vanturile locale
De uncle vin obicinnit? Prin ce se anunfl? Semne de vant. Viinturile dominante. Fan-
turi din direcfil spafiale (de miazanoapte, de miazazi) i vanturi de anotimp
(crivafal) Solari de vant, dupa locul de origine vant de la saraturi, vant dela
lup, vant dela boale etc. Exist o clasificare a vanturilor Multi', de ciobani
alta facuta de plugari?
Vanturi rele: Vntul films Legaura vantultu furios ca sufletele morfilor.
Tradifii sau legende locale referitoare la o va'natoare sail la o oaste 'salbateca. For-
mule de potohre a vantului Linos (Doamne, iart5.41). Blestemul care apasa asupra
vantului
Vantul magic. VAntul care pocesteu Ce inseamna a &idea in vanturi"? Hol-
bura Unde se strneste? Cand? Ce primejdie aduce? Formule de conjurare
Leg'atura vantulm cu fluerul Cantecul vantulm; aria vantulin Legatura
vantului cu flueratul. Se poate provoca vantul fluerand?
Cum se poate cherna vantul? Procedee de acaparare a vantulm. Persoane
care il acapareaza. In ce poate fi finut vantul? (in burdufe, in nodurile unei sfori
etc.). P'afami povestite.
c) Nourit i ceata.
Termmologie locala pentru diferitele forme de nouri (flour', nourenci,
nouri de plome, nenri de vreme tare etc ) Ce stint nourn? Cum se formeaz5.7
ce? De ande iau apa? Cine-i conduce? Exista o turma i un pastor al norilor?
Noam i balaurn.
Unde se grisese nourii departe i cum stau in inalfime? Coboara nouril
pe pamnt? Child?
Ce este ceafa? dar burhaiul? dar pack? De tunde vin si cum se ridie?
Are cineva putere asupra lor? Cu ce formule putem indeprta ceafa sau pacla? Ce
legatura este intre apa raurilor i ceafai (b. o. burhaiul se ridici de pe Olt, pentru
Dragusem). Legatura intre fum, ceafa i nonr.
Tari legendare (san vai) Cu pcl, ceafii. Ceaf produsa, spre a ascunde na
om, o cetate, un ores.
d) Ploaia gi zipada.
Din ce provine ploma? Din flour'? Din acte natnrale ale unor fiinfe divine? Din
scurgerea apei dintr'un lac ceresc? etc. Se sparge nneori cerul? Cine reglementesza
caderea plod san o conduce? E nneori ploaia personificata?
De unde vine ploaia local? Deosebitele moduri ale pion: picura, bn-
reaza, vars Cu galeata. Se poate stabili o legatur intre aceste moduri i felurile
de noun? In ce epoca plou mai malt? Zile hotaritoare pentru perioade de ploaiel
Se pot cunoaste dela inceputul anului lunile plmoase? Calendarele batranesti. Ve-
chile calendare cu prognostice de meteorologie. Se gasesc in sat si stint ascultatc7
Cine le citeste? etc. In ce zile plows e bine venita i cand nn? Care plome se
usuca mai repede? (Ploma de la Sf. Ilie?) Semne i aruspicu de plome.
Seceta: cat trebue s nu plod, ea sit se spina. ca.-1 "media Cauzele secetii:
seceta ca pedeapsa pentrn greseli morale i rehgwase, ca efect al acfmnii unin vraptor
etc. Cm doi smei: unul de seceti i unul de ploaie. Stapanirea magici a secetei

239

www.dacoromanica.ro
a ploii (procedeele magice respective paparuda, calmanul etc. se vor cerceta inca-
drate la ritunle agrare).
4. Ploo nefiresto (cAnd se inneaci cineva in apele din apropiere). Ploo de
cenue. Ploi do foc. Ploi catastrofale provocatoare de potop Reprezentri locale despre
potop. Cauza lou. Ploaia ea scare. Legende si snoave.
6 Roua si bruma. Ce e Tom.? Cind se produce? De ce dispare asa de curing
La ce este ban roua? (medicamentatie, magie etc.) Bruma (aceleasi intrebri).
6 Zpada. Termmologie si forme: fulg, runsoare, zpad, chiciur, ghiatii etc.
De ande vine i ce legAtur are ea plows? Cine aduce zpada? (Sf. Nicolae? Mos
Coliciun?..) Zile piing la care trebue s fie nesprat ziipad. Este uneon persomfacat.
zpada? Ce e Omul de zipad?
lama de unde vine si ande se duce? Semne de ninsoare si de iarn. Bunt
nouri de nmsoare? Ziva Intl'a de nuisoare Practici. /*Tinwares de prun.var- omtul
miedor. Coiocul iernu. Babele si mosii iemnu. Lapontri i momA. Nmsoarea ca scare.
Zile hotrite pentru mnsoare (Sf. Tnfon etc.)
e) Grindina i furtuna.
1 Terminologie local (grindinfi, piatr etc ). In ce epoc poate vem? Ce
noun anuntA grindonal Ce alte semne o insotesc? Ce precautouni se iau? Cum se
poate impiedeca sau sparge grindinal Rolul clopotului dela Bisericli sau a laming-.
nlor dela Pasti.
Mind este procedeul eficace? (Ciit n'a pAtruns grondina pe hotarul satului etc.).
Ce este grinchna? cine o poart? Balaurul i so/omonani De unde vine Balaurult
de ande solomonarul? Ce este acesta? Cum conduce grindina? Rolul strigoaielor
chemarea grindineo. Cine trage clopotul? Din mandatul i en plata cui? Cum se
explic actounea clopotului? Preoti si tigani imphcati in producerea grindineo. Po-
vestin printoare la grindini.
Din ce parte vine, local, in mod obicinuot grindina?
2. Vremea rea sau vremea: e acelan lucru ca gruidona? Care ar fi ride-
renta? Fria ce se anunt? Cum e provitii de Oran'? Cuna se plzesc ei de vreman?
Aprind tmiiie in casii? Cine poartil vremunle?
f) Fulgerul.
1. Cuprmdem ad chestmni printoare la fulgen, la tunet i la trliznet. Deo-1
sebirea local i atribuirea lor unor cauze difente? Dm ce provm si cum se produc?:
Sfiintul Ihe i ciruta cereasc. Tunetul e huruitul roatelor car4n pe prmidostil ce-
rultu etc.
Sgeata din fulger. Colectie de asemenes. jag*. La ce sunt folonte? Ful-
genii din senin. Primul fulger sau tunet de peste an. Practici ca acest prole]. Ful-f
gerul dela cornul caprei".
2 Triiznetul ca pedeaps divin. Ce se spurte de copad, de case, lucran sau
oameni titan*. Tabuuri i obligataum de purificare Precautium luate ca apkare
impotriva trznetului. Obiecte care aprA biitul de elan, tend protector etc. Ani-
male legate de fulger i trznet. Plante.
3 Exist. o n a trznettiltu? Jertfe i aaruri aduse trznetului. Zile inchmate
tunetulm (Vinerea-Mare? Procopule?) saa cind are tunetul mai mult putere? (SL
Petru, Sf. Ihe?) Cnd se impart trIznetele? (In spfamilna Pastilor?) etc.

240

www.dacoromanica.ro
 g. Curcubeul.
Termmologie. Dm ce este alcttut? Ce sunt culorde lui, cate sunt gi cum
se numesc. Ce este el? Metamorfoze: o fat prefcut in britu etc. E un mesager
divin, un initiator in 'mea stelelor? O punte de legiitar intre dota Juan?
Prtile lui capul, coada curcubeului CAt se intinde curcubeul? Putem ajunge
pitni la el? Se ridic dintr'o fintin? Pietre prin care bea curcubeul apA. Colecta
de asernenea pietre.
Puterea curcabeultu (de a intmeri, de a schimba sexul etc ) Recomandri
in legitturil ea ea. Puterea medicinar a primulai curcubeu din an: utfluenta
asupra gugu gi a pirultu. Magia curcubeului.
Semne de vreme din curcubeu. Raportul calonlor din curcubeu i inte-
lesul su de prognostic.
6. Invocatii, formule, cimilitun, basme in legturl en curcubeul.
h) Vremea.
Conceptul de vreme ca stare complexa a vzduhului. Deosebirea intre vrOme
gi veac. Semnele de vreme Cm general) Legturi intre cunostinta vremii gi a
semnelor sale gi indeletmcirea omului. Itsptindirea acestei cunostuite in mediul
agricol gi pastoral.
Triisturile fundamentale ale conceptalui local de vreme: ce reactiuni comanda
el in grupul social. urri, precautiuni magice, rugicium in legitur cu vremea

D. Pmcintul.
Forma, loc, aprijin d) Apele
Fata pimantului e) Stibille ffipturli
e) Aclancul Pamantului Focul

a) Forma, loc, sprilin.

Local Pmintului in Lame: e in mijlocul ei? e lateo regiune ltural-
nic? etc
Forma pmtintultu- e rotund? e plan? (circular, san patrat sau altfel).
3 Sprijmul. Pe ce st PmOntull Pe ap5.? Pe stalpi stlpii lui luda ?
Pe spatele untu pegte? Pe aer?
Cutremurele de pmnt. DM ce provm? Sunt ele urmare a unei mnji &vine?
Sunt ele Berna pentru intOmplin vutoare? Cutremure poniemte. Reactiwn i nuiloace
de paz.
Urme de o veche divmitate a pmantultu. Alte numin pentru Plimant
ete ).

b) Fata Pamantului.
Termino/ogie: MunM, miigurl, deal, vale,- cheie, pise, poian, ges, cOmp-
tar. etc. Fixarea logici a termenilor.
Onginea muntilor. Din ce sant fcuti? Formatza rocelor. Urme despre In-
crarea unagilor sau a altor finte. CAt se pot urca muntu de sus? Virfuri ca numui
legendare. Omul, Vrful ca dor, Doamnele etc. Forme mudate potcoava ltu Solomon.
Turnan gi castele de patri In manta. Sttinci rogu, stanci albe etc. Prpstii 3ghea-
buri pegteri.

241

www.dacoromanica.ro
 B Sant muntn fiinte vn? Cciula i .bama muntilor. Stand insufletate (la
annmite epoci fac anumite lucruri). Munti care se bat cap in cap. Munp. legendari.
4 Locuri b/estemate, stAnci dizute, peisagn aride, ghetari, grobotisuri. Expli-
carea bolovanilor din vi si a cdern lor prim.vara. Locuri colorate.
Pdurea. Terminologie i inteles: Crng, codru, pdure, dumbravii etc.
Desisul pduril, copaci diformi, blestemati etc. Pmene.
Populatia muntelui si a pridurn: Mama pdurd, fata pdurn, zinele,
babele, Baba Dochm, Ale frumoase" etc Genu vegetale care locuesc in cate-un copac
Ecoul. Copacii du*. Povesti i ptnd en ripturile muntilor.
Dealuri i vi. DAmburi i dolmene morminte de urmqi? (Asemenea
dmburi se g..sesc in Dobrogea, pe vales Turcului la Bran, la Sebesul de jos etc )
Depresiuni (covate).
5esul si pustia. Locuitord ei. Pietrele, nomenclatur i proprietAti. Pietre
azdrvane (care cresc, care se 'nise singure etc ).

c) Adancul pimintului.
Cum este reprezentat adancul pa mantultu? Cile spre el: gropi fri fund,
prpstil, fantlini etc. Se poate ajunge la el si pe la marginea lunni? E acelasi
lucra ca tritmul cellalt?
Lmnea celuilalt trarn smei, mama smeilor, pa are etc
Focal din mijlocul pmntulin. E acelasi ea focal Ghehenei? RAbufneste
acest foc undeva pe fats pmiintului? Ce e vulcanul? Flcri cltoare, flcAri dea-
supra apelor.
Focal Ce este si ca ce caractere este inftisat? Este dint? Obiecte care
nu se pot arunca pe foc. Focuri pregItite nurnai din anumite lenine. Focuri aprinse
la anumite date. Focuri p.zite spre a na se stmge. Focal viu. Veda procedee de
aprindere a focului.
Lucran i ascunse in Pmnt: Comori. Felurile comordor. Comori blestemate
altele. Balaurul pzitor de comori. Ciind sar" comorile? Cum se poate retane
flacsra lor? Cine poate desgropa comori? Povesti i ptmi cu. comori.
Palate si orase ingropate. Locumte in actancul Primantului

d) Apele.
Nutne si feluri izvor, fantng, prirfiu, ru, bolboacit, balt .. mare.
Originen lor, cum a venit apa pe fata Piniiintului? De ande a izvorit si a
ajar's la formele de astzi? De ande iese astzi apa din izvoare, fntani, ruri? Aipe
scoase din stincli prin puterea anui om minunat. Ghicitord de izvoare i uneltele Ion.
Zzvoare si ffintini nscute prm nietamorfozi (izvorul mesterului Manole etc.), Cascade,
Ape medicinale, ape dulci, ape skate, ape calde. Cum este inteleas ac-
tiunea apelor medicina/e?
Ape ea actiune magici: apa neinceputl, apa moart apa vie, ape care se
coloreaz etc. Apa sfintit.
Izvoare, fntni, lacnri sfinte san minunate care in anumite zile se nmpla
ca ap (Fntina Miinstiru Briincoveanu din Tara halm, Tinaria s. a).
Lacari fiiri fund, lacuri care inneac un ores, o cetate.
Ape blestemate. ritari care intr in pmint pe o poritiare a cursului lor. (Pfirlial
Pojortii, Rial dala Zrnesti etc.).
Fate si adlincul apei. Fata apei ziva 1 noaptea. Milani care trae noaptea

242
www.dacoromanica.ro
peste apii Precautiwn luate se acopr fantAnde, izvoarele, nu se bea. ap luat4
noaptea. Otlinda apei.
Fundul mriloi, lacurdor, rantamlor .. Palate de cristal etc. Iepele sirepe
din adancul sau din smarcurile man' etc. llialunle m'ru si ale apelor Bataia lor de
ciitri valun Ridicarea i scaclerea apelor (flux si reflux). Exphcatia faptului. Grote si
vagaum pe malul apelor.
Vieata apelor. Genu acvatice. Personagd nutice adapostae In apa zinc, balatiri,
driicson etc. Funte rele care atrag i inneaca pe oameni Ochiuri i vltori. Formule
de conjurare RAuri care sant flpturi omenesti metamorfozate (Oltul, Muregul5.
Legends lor. Genii individuale ale rAurilor.
Relatiuni- respectul datont ape'. Interdictia anumitor acte. Nerespectarea
lor. supararea apelor, blestemn1 lor, tulburarea apelor i ascunderea lor. Incercarea
de a le impaca. Damn a jertfe aduse apelor sau divinitAtilor acvatace.
(In ordmea cercetAru de mitologie I stainta popularl, se vor indica aci
numal pwactele de plecare spre ritual, rAmannd ca acesta s formeze obiectul unc
alte ordine de cercetare. Ala, b o la constrmrea untu pod, apa se simte jignitta,
pentru constrngerea la care este supusl. Se aduc jertfe pentru impacarea el. Se va
indica aci faptul i ntul fail a se intra in amAnunte Reconstatuirea si analiza.
ntualului cad in categona ntunlor de construct/)
Apa. Calitatile ei generale fizice gi magice

e) Stibiile fApturii.
Se va &lute dacI in gandirea locali nu se rednc toate lucrunle la cAteva,
elemente principale, din care faptura lor ar rezulta gi care ar fi un fel de
stibil ale lucrunlor. Se cunoaste de localmci termenul de stihie gi ce inteles are?
Apa, aerul, focul, pamantul stint asemenea stihii, sau stihule sunt intelese ca fiinte?
Se canosa st stihii ale timpului? Zma, noaptea, zonle (zon15.), amurgul (mur-
gilli) sunt asemenea stihii? Cum sunt concepute local aceste date ale timpului? Otc.

II. NATURA ORGANICA.

Cuprindem aci cunostinte gi reprezentAn privitoare la fauna si flora. Exceptam
padurea de care ne-am ocupat in sectaunea precedentit, neputAnd-o desparti de peisagiul
muntelm. La flora gi la fauna, accentul cade mai ea seamA pe specii. Intreaga sectiund
comportA o puternicl desvoltare spre latura practica a vietal sociale, ear en pnvinta
floret duce, in primal rand, spre o farmaceutica populara, Jar in privinta faunei, spre
o in mai complexii, desvoltare de raportun. Faptul este de incadrat intr'o observatie
ma' generali. Cu cat trecem dela realttatile departate ale lanni morganice spre
vieata organica i apoi spre om, ca at& cunostantele gi reprezentanle grupubli ea si
obiectele corespunzatoare stint mai bogat si mai adanc angajate in practica vietit
sociale, pina la panctul cum este cazul pentru reprezentarea sufletului si a etapelor
vieii omenesti de a fi intrupate in institutale societatu.
Noi mentinem in continuare linia generalA a cercetAni noastre. Sistematic, cap-
tolde de flora si fauna ranalin mcadrate aci, akatuind cele douI sectauni ale repre-
zentarh lumii organice. Tebnic ele trebuesc incredintate, insa, nnor specialisti in bo-
tanica si zoologie, care, urmarind datele si desvoltarea ion in practica social, vor ecin-
stitui o etno-botanicii Ili o etno-zoologie. Indicam, in urmare, hmile mari ale cer-
cetrii ca li aspectul ei sociologic. i

243

www.dacoromanica.ro
 A. Flora.
a) Vom cauta Intai s circumscriem cercul cunoatintelor locale.
Categonile locale ale florei in concepte populare (b.o. ierburi, flori, ver-
deturi, bucate etc ). Numirea 'man genenci pentru plena. (dad. existli).
Numinle indivrcluale ale plantelor cunoscute (termen local gi terrnen latm).
Descrierea loi (de cItre informator). Credmte i legende explicative printoare la
nume; form, culoare, aminunte pentru fiecare dui plantele cunoscute (Capul Sf. loan,
Cmci-frata piitatt, Roclua rndunich, Sinziana etc., etc ) Un catalog al plantelor
local cunoscute
Analiza, in concepto populare, a plantel: pirtile gi structure unei plante.
Terminologie i cunoqtinte locale.
Ciclul de desvoltare vegetal/ in concepte populare locale: numirea fazelor:
smfint, colt, mugur etc. Semnificatia unor termem ca a lega, a da in noduri
(siminlitunle incep s dee in noduri"), etc. Ce este rodul" gi cum este conceput?
Vieate plantelor. Neamun i familu de plante (unele sunt surori, altele mam
o the/ etc. b.o mania san gtima pipugoilor"). Curtea florilor; aduniri in antunite
Doamna ierbunlor sau a florilor (Ileana Samzeana, doamna florilor ga-
roafelor"). Graiul flordor Cine il cunoagte ta cum se poate dobtindi? Prevestiri prm
flori (flori puse sub perni rentru vise etc.). Flori care cunosc trtiraul cellalt i prin
care se poate ajunge la el. Povesti pnvitoare la flori gi la vieata /or.

b) Practici l tehnici In legituri cu plantele.

1. In aceasti directie trebue cutatii inttuu o clasificare a plantelor dup5 intre-
buintarei lar de cite/ grupul social. Bun*/ oarl:
Plante comestibile.
Plante tehnice i =tepee:
planto colorante
plante textile
plante terapeutice (fierturi) etc,
plante afrodisiace
plante vrjitoregti
plante de pazii magicA (peluml, leugte,and, usturoitil).
Plante ornamentale gi aromate
Plante veninoase etc.
In continuare va trebui s rezerviin gi o clas deosebit pentru plantele
mitice, care, asemenea ea iarba fiarelor, triesc in basmele i in inchmuirea gru-
pului social.
O asemenea, clasificare trebue ciutatii ciit mai apropiat de felul in care
grupul social armregte el insugi deosebitele intrebuintiri ale plantelor, i trebue
inteleas ca o completare a punctului a. 1.
.2. Se va note la fiecare categorie I pentru fiecare plant./ in special insem-
nitates momentultu i tetuutez la culegerea el. (Mai toate buruenile de lene se
culeg, bun oar/ in Bucovina, in zma de Sinzmi 21 Iume Unele plante se
culeg dimineate pe rota, altele la miezul-noptu, altele sears inainte de sfintitul Soa-
relui etc. Pentru unele plante, in momentul culegern, uts trebue s se pronunte niciun
cuvint s. a. m. d) Se vor nota gi alte precautiuni: insuginle personale II de
moment ale culegittorultu, chipul gi local in care trebue pistrata planta g. a.

244
www.dacoromanica.ro
 3 Formele intrebuintrii plantelor In diversele practici. Datele acestea care due
la alctuirea unei farmaceutici populare, unei crornatici popular etc. pot fi cercetate
chiar mai firesc in cadrul tehnicei populare.
c) In cercetarea sociologic, ceea ce ne interescaz1 e nu minim intinderea
natura acestor canogtinte i reprezentAri, ci gi
Difuziunea cunostintelor in grupril social ip determinarm, d a a este
cazul a unei clase de detingtori ai cunostintelor special si cider at lerbarilor. E
posibil ca acesti cunoseitori si nu fie acciasi pentru toate categoriile de plante, b.o.
omi pentra plantele textile si colorante, altu pentru cele terapeutice, altu pentru
cele vrjitoregti etc. Se poat,e Intmpla, larll, ca aneon acesti crmosaton si se gi-
seasci in afar de satul cercetat, in regime ip pentra toat regtunea. Se va nota pros-
tiginl de care se bucuri in comunitate sau in reginne i raportul lor cu ceda ta oarneni
In 'ce priveste chfuzzunea canostintelor, ea se va cerceta, daci e postal sta-
tistic, pe categoru sociale (vrste, sere, profesium). Se va sublima, pe aceste di-
rectii, tendinta de crestere sau de scdere a cimostintelor i grupul de =rialto*
ezoterice.
Aria de extensiune regional a datelor. Se va tirmiri aceasti extensume in
mod deosebit pentru nume, cunostint (a obiectulm), reprezentiri.
3 In al treilea rind, intereseazi si misura in care cunostinte i reprezentri
intr in vieata grupului social Distil-gem in aceast privint trei trepte:
Imphcarea lor in teluuca grupulni,
Implicarea lor in practica magicii;
Implicarea lor in practica cultual.
In legtur cu ultimul punct, se pane problema cillturilor vegetale si a divi-
nititilor in form de plante (dendromorfe)
4. 0 problem, care intereseadi in special rubrica noastri de stiint populari,
este pus de raportul dmtre totahtatea florei locale si flora cunoscuti de grapul
cit acopere canostinta locali din reahtate? Aceast problem cere f. considerarea gene-
ratiilor succesive ale grupuhu social.

B. Fauna.
Liniile cercetru sunt apropiate de cele ale Etno-botanicei.
a) Cercul cunostintelor zoologice locale.
Categorii populare locale pentru ammale numirile lor (gingin' dobitoace,
Minh etc.). Numirea generic locall pentrn animale.
Numirile individuale ale arumalelor cunoscute; descrierea lor. Credinte rela-
tive la ele si legende explicative, privmd particularitti aminunte in alc.itrunea bar
Cimostinte gi reprezentri privitoare la anatomia fiziologia animalelor
foale, pipot, marnntaie etc. etc. dupi clasele zoologice).
Ciclul de desvoltare organicit in terminologie gi representare locali gi dupi,
categoriile locale (nastere, crestere, metamorfoze naturale etc. etc.).
6. Vieata lor. Familule de animale; petrecerea lor. Cfintecal (pisrilor) i gran!
ammalelor. Cum airing s-1 cunosti? Interclictii In legitari ca ascultarea gramhu am-
malelor. Cetti de ammale (sold lupilor etc.). Stipinitorul animalelor gi cartes
de domine. Criasa psArilor, errasa pestalor etc.
tlintalor despre vaitor gi putinta de a prevesti a unor animale Amumle
mesageri (in special dintre pitsri).

215

www.dacoromanica.ro
 Puterea omului asupra animale/or: prin inele vrjite, plante, formule etc
Animale mitice (balaarul, pajura etc), metamorfozate, vrjitoare, animale-
oameni (pricoliciul). Animale legendare servind de emblem.
Animale dilate (porumbelul i oaia eran la Davis considerate ca sfmte).
Migratiani periodice ale animalelor. Cauza i /mid ande se duc.
Cum intr animalele, cunoscute l reprezentate local, In vieata grupulul
social?
1. Asocierea anunalulai Cu omul: cum se organizeazI ea in concepte locale?
stun:tale personale (ctunele? calull); animale de casi (pisica? garpele casei?); ammale
de curte; arumale imblnzite etc , etc. Ce loe ocup5. aibinele, vlermn de mtase?
In alti directie, barza, rndunica, vrabia? etc.
SI se reconstitueasa, deck' se poate, cercurile concentrice pe care omul local
ageazg multimea animalelor, situtindu-le in raport ca casa, cu interesul t cu afectianea
ltn, dela cele mai apropiate lui (oaia? boul? calul? etc ) la cele semidomestice, pAn
la cele slbatice irufditoare.
2 Continutal afectiv i reprezentativ al acestor raporturi. Semne i precautmni
In leglturi ea animalele Cum se intelege animalul ca stpAnul su? Animale care
Inteleg graml omenesc. Cum 11 ingtiinteaz'A de primejdn? Cara il spirit'? Ammale care
aduc binectivantarea in cas; animale care sunt !nazi rea pentru casa ande se afli.
Animale bine sau rtiu de intAlnit (icpurele? pisica? etc.). Apostrofe i salutAri adre-
sate animalelor la prima intAlmre in cursul anului (cind auzi cucul pentru prima
data etc.) Animale care vestesc recolta? care stau in gran? Aramale care trebuesc
distruse sau arse etc.
In special pentru animalele de curte gi de mama. Cum numegte stApAnul pe
animal9 Cuun 11 strig? Cam indeamnit vitele la mind.? Cum le cAnt? Briolage"
earn le gonete? g. a.
8 In ce categord de interese grupeazii omul animalele?
ammalele de branii. i procuratoare de hranil (se vor nota aci, in legtur, ani-
malele care local sunt socotite intangibile. nu pot fi mci ucise mci mancate ant-,
male sfinte ca barza, rnduruca. Apoi ammale socotite spurcate mara .In ge-
neral interdictu alimentare privitoare la animale. Specii consumate de preferint Specii
consumate la aname prazruce gi ceremonii etc.),
animale de pazI,
animale de povari i trgtoare,
animale industriale (viermii de m'Atase);
animale medicinale (carnea, membrele lor etc. sant vindectoare);
animale asociate i intrebuintate in vrAjitorie (insemntatea culorii anima-
lulm) etc.
Uneori acelagi animal intr in mai multe din aceste grupuri Se va armri repro-
sentarea calittilor pentru care el este puns in unul sau altul din ele.
Pentru precizarea aspectului socidlogic al cercetini, se vor urmri, in luni
largi, aceleagi probleme ca pentru capitolul precedent (Flora, vezi pct. c)

III. OMUL $1 VIBATA SOCIALA.

Omul i vieata social, aga cum apar in reprezentaxea i cunogtinta grupului

local (stesc sau regional) formeaza obiectul acestui capitol.

246

www.dacoromanica.ro
 Datele le vom culege in trei dimitan:
Fcrptura biologicei a omului.
Sufletul pi vieata lui.
Vieata sociald.

A. FcIptura biologied a omului.

Cercetarea va ciuta s reconstitue cunostanta local trachtional despre trnpul
omenesc i de,spre functiumle lui, apoi despre boalele care 11 lovesc, deci o anatomie, o
fiziologie si o mechcin popularA
Prtile trupulm numui i reprezentri: capul, crestetul capulin, prul,
pUterea p.'rultu (pa'rul la brbat, piral la femme: de ce este obhgat femeea s-si
pstreze prnl lung?) Oclui; ocian albi i ochii negri Ghiara" din ochi i puterea
ochilor in legtur ca deochiatul. Nasal, ureclnle, gura, dintii etc. Mnile (la Drgus
intfilnim mionle de la cot in jos snt sfinte"); podul palmei, degetele, cotul etc.
Pacioarele, citletuul, fluerul, oldul, sexele, mulocul etc. etc.
Organe interne rrunchi, fiere, inim (num, rea, inim ban), matele, matele
pestrite? etc. Vnaele (dac si cum pot fi f arate?). Singele, saliva? apa din trup.
Valoarea acestor piirti qi organe din punct de vedere al paterii (magiee) a
trupului.
Functiuni- rsuflatul (ce este sallar?), bitaia inimei, mincatul si mis-
tunal etc
Fazele in desvoltarea viei i numirea lor o. copilrie, tinereje, Ni-
tran* etc.).
Adugiim aci fp datele privitoare la boale i la remednle lor. Prin trata-
mental pe care il india, ele swat mai fuese integrate in capitolal tehnicei popdare_
Necesittile cercetrd le apropie insi de divizumile de mai sus ale acestiu capitol
le trece deopotriv in sarcina unui specialist, un medic dablat de un sociolog
Vom urmri aci panctele urinAtoare

Boalele local cunoscute nume si feluri.

Natura si originea lor fipturi n'idee infitisnd baile saa cima kor:
ciuma, moron, avizuca, ielele etc.
Remedii.
6. Pentru aspectul sociologic, se va cerceta difudimes canolumjelor legi-
tur en practicantu locah ai medminei populare (vraci, babe, mear) a ca champa lor.
Se pun si celelalte probleme ale planului general.

B. Sufletul f i vieata lui.

Schitm am linule generale ale nnei cereetiri care va aren s ne dea o
psihologie a poporului, ande Poporul este subiect (autor) iar na obiect. Un plan
de lucra amnuntit va fi dat mai tamiz alija, dupi o mal largi strIngere de material.
Notim capitolele mari.

247

www.dacoromanica.ro
 Functinnile de cunoastere. Simturile maim. vederea, anzul etc. Inseliciti-
nile lor pirerile inchipturea. Tmerea de minte. Judecata i mmtea Ce este
mutes.? (omul ea mute, omul filed mute, mutes birbatului, mintea. femeii
expresu- cap de femme" etc istetame, prostra, mintea Rominului cea de pe
urm" ) Mintea. i norocul. Simtire suflet mute. Puterea de cuprindere i h-
mitele MlElt11. Puterea de cuprmdere a math este in legAtur cu curiterua stifleteasci
a multi'?
Graiul.
Functiumle de prevestare. Presmatin Cazuri de presinatiri Visele. Cum
este inteles visul? Tilmicirea diferitelor'visan. (Se vor urmin i diferitele cirti de
vise care =curet in sat sau regrane) etc.
Impulsuri, stri afective, voint. Uritul, doral, dragostea etc. Care este
puterea fieciruia? (,,Dora te'nvati a dicta Foamea te'nvati, a lucra") Se-
catul, spume. Tristetea, bucuria. liotirirea, incipiitinarea etc. Patimi.
Firea omului (ursuz, viratic, drigostos etc.)
Sufletul in legitura ltu cu trupul. Inrunini remproce. (Boh provocate de
supirare: 1-au ars sau 1-au secat supiririle"; boh vmdecate prin bucurn neas-
teptate etc.).
Soarta omultn. Ursitoarele Cazan tp legende.
7 Sufletul. Natura, chipul i originea. lui. Sufletul inmate de nastere i dupi
moarte, (reprezentirile dela acest punct, legate de ramie dela nastere si dela
moarte si de chip& moarte, tirmeazi si fie organic cercetate odati ca acele rituri).
8. Pentru intregul capitol, punctul de vedere sociologic stiruie, indeosebi, asupra
legituru acestor reprezentin cu institutule, arta si vieata morel" a unittii sociale.

C. Vieata sociald.
Convietuirea. De ce triaesc oamenh impreuni? De cind si ce folos au
aci? Cum e vizuti mate singuraticii? Vieata pustnicilor, ce inteles are?
Alcituirile i rinduehle de cipetenie ale vietii impreuni. Familia i gos-
pdirci, "neamul (gens), satul, tara" etc. Nunta, botezul etc. Ce e obiceml? De
unde vine si daci se poate sclumba?
Raportul dintre birbat i femee. Munci care se cavia femed si munci care
se cavia birbatulm. Ce sunt fitiliu? Superiontatea birbatului asupra femen? Care
sunt consecmtele acestei credinte in institutule vieth sociale.
Indeletnicirile omenesti. Ciobanii, plugarii, dogarh, fierarii ,dascilul, preotul
etc. Meseria i legitura maim cu ea. Cine a invitat pe oameni meserule? Se pot
inmulti meserule sau rimin mereu aceleasi? Ifesern pretuite si dispretuite
6. Clasele sociale i origmea deosebiru chntre ele. Care sunt local acest,e
clase si cum sunt reprezentate local: sired bogati? sau iobagi griniceri domm?
Care sunt atributule ion respective i raportul lor?
6. Neamurile. Multimea diferentierea lor. Inmultarea limbilor. A fost la
inceput un singar neam san toate stint dela inceput? Neamul i limbs. Care sunti
caracterele unui neam?
Neamuri de uriasi si de pitici. Neamuri de culoare. Cum se explicit exis-
tenta lor?
Ierarhia lor. Tiganul Jidanul TJngurul Sasul Rominul etc. Cum
suct explicate insusirile nationale.

248

www.dacoromanica.ro
 Organizarea politici a neamurilor: Imprule. Ci impArati sunt? (Doi
san mai multi7)
Traditu locale privitoare la trecutul satului gi al regona'. Cine tila aci in
timpurile cele mai vechi? O epoci mitc a uriagilor? Aseitiri mal noi de popoaret
nvliri; rzboale; pastor'. Epoci de pace in vechime. Lumea mai de demult.
tinern.
Laturea sociologicli e de tratat dupii indicatule planului general. De subliniat
insi, c problema difuziumi datelor inliuntrul tinitto sociale are aci mai putin
insemntate, toate aceite date, ca si cele din capitolul precedent, aviad un caracter de
generalitate In grupul social. De aci gi importante legturn lor ca institutule
attudmile sociale.

Cu acest capitol incheiem lunga serie' a datelor care privesc fenomenele

fpturile lumn fzute, aga cum se infAtigeazii aceasta, ea intrebrile gi ea tainele
pentru motea' sAteanulai romn Trebtie s adAugam msA c intreaga lui Lume" nu
este cuprinsi aci Ea e mai larg. Alturi de lumea vzut, exista pentrn el alta,
cea nevzut, cea de d'acolo, ca ce' doi poli al si: tara de lumin a impilrtiei
lto Durunezeu, ca sfinii, ca ingerii z ca duhurile bune ale e; de o parte, lar
de alta, tara intwaecati a diavolulni. Intre ele: Palea plAngert. Toate aceste date
sunt prinse inteun capitol de mitologie religioasi ci incadrate, in planul general de
cercetare al mandestii rilor sprituale, in grupa? mandestrilor rebgioase Acolo gu
sunt cercetate Ceca ce deosebegte aceite din urm date de cele amnuntite
pana acum, este gi un element de fmahtate intelectual5., de mare insemnAtate in
vieats social; datele mitologwi religioase, spre diferent de cele ale mitologim naturale,
nu pot deveni niciodat date ale cunostintei gtontifice.
Dar unele ci altele stau alturi in alcituirea marei icoane a Lumii. l'entra
intregzrea ul rimAn ad douti serii de intrebri, acelea ale Inceputului gi ale
Sffirgitultu ei, in legturi ea care st i chestiunea general privitoare la rostul
onmlui gi la valoarea
Cu aceste intrebri, Inchelem gi noi repertorml problemelor de mitologie
stiintit popular.

A. Originea Cerului, a Pmlintului f i a fcipturilor.

Starea dinainte de creatie.
Materia creatiei.
Agentii creatori.
Procesul de creatie el ordinea lui. (Ce s'a creat mai intiun7 Ce a urmat
&poi? etc.).
Epocile cele mai vechi. Potopul.
B. Epocile viitoare f i Sfclrfitul Lumii.
Prin ce se anunti gl in ce const? (Lupta Sf. Ihe ca Anthirt, Judecata de
Apoi etc.).

C. .Rostul multa f i valoarea vietii. *

ion I. lonicifi

249

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Pentru orientare generala dam cateva dui lucrarile mai cuprinzatoare:

W. MANNHARDT: Wald und Feldkulte 2 vol. ed. 1904, G. FRAZER The
golden bough. ed. 1912, G. FRAZER. The worship of the nature I. 1926, ABEL
REY. La science dans l'antiquit 3 vol. in special, La science orientale avant les
grecs. 1930, AL. H. KRAPPE La gnse des mythes 1938.
Pentru matenalal romanesc sunt de consultat colectule i expunenle semnate
S. F. Manan; T. Pamfile, A. Gorovei, El. N.. N. Voronca i in general publicatille de
folklor ale Academiei Romane.
Dam pentru fiecare diviziune a cercetarh indicatu sumare de bibhografie specialii.
Natura fizica:
TUDOR PAMFILE Cerul qi podoabele lui dupa credintele poporului roman,
Buc. 1914 cuprinde si bibliografia .romaneasca panii la el. A noastri Reprezen-
tares cerului la Drgus in deosebi pentru metoda.
H. HUBERT se M. MAUSS Mlanges d'histoire des religions, Paris; E. BER-
NEA- Contributium la problema calendarului in satul Cornova (in Arhiva pentru
Stiinta, si Reforma socia15. 1932); ION IONICA. Reprezentarea cerului la Dragus, cap.
Mamie Cadre, in Monografia satului Deigns,
T PAMFILE- Vazduhul Buc. 1916;
TR. GHERMAN. Meteorologie populara (observn, credinte, obicemri, Blaj, 1928).
T PAMFILE: Mitologie romaneasca I Dusmanii i prietemi omultu, Buc.
1916 in special Desp. III si IV (Pamantul i Apa); Mitologie romneasca II
Comonle Buc. 1916 ; Mitologie romaneasca III Pe'mantul Buc. 1924
Natura organica:
Pentru materialul strain:
EUGENE ROLLAND. Flore populaire de la France ou Histoire naturelle des
plantes dans leurs rapports avec la linguistique et le folklore 12 vol. Pans. 1896-1914.
(vol. XII mans).
Pentru matenalul romnesc- ART. GOROVEI IA M. LUPESCU. Botanica po-
porului roman. Flticeni 1915 si ZACH. C PANTU: Plantele cunoscute de poporul
roman (vocabular botanic, cuprinzand numinle romane, franceze, germane si stimtafice)
Buc ed II 1929 cuprinde i bibliografie romaneasca i strima;
EUGENE ROLLAND: Faune populaire de la France, noms vulgaires, dictons,
proverbes, lgendes, contes et superstitions. Paris 13 vol. 1877-1911, S. F. MARIAN:
Ornitologie popularil i Insectele in limba, credinta i obiceiunle romanalor 1903; M.
GASTER: Rumanian Bird and Beast Stories London, 1915, ARTUR GOROVEI Cre-
dintk si superstith ale poporului roman Buc. 1915, pentru cercetare poat,e fi utalizat
chestionarul partial al lui N. W. THOMAS, pubhcat in Sezatoarea" i dupts care a
colectionat Gorovei datele sale (se gaseste la sfarsitul volumului mai sus citat).
Omul i vie* sociala:
GR. GRIGORIU: Medicine poporului (Publ. Aced Rom.).
T PAMFILE Boli si leacuri la oamem i pasan, etc

T PAMFILE. Povestea lumu de demult, dup credint,ele poporului roman, I3uc.

1913. Publ. Acad. Rom.: Sfarsitul Lamm, In Bibl L Creanga.

250

www.dacoromanica.ro
 c. PLAN PENTRU CERCETAREA CREDINTELOR SI
RITURILOR DOME STICE

Cele cAteva indrumri teoretice privitoare la aceast problem,

ca i chestionarul pe care il dam mai jos, aunt rezultatul experientei
personale a ultimei noastre cercetri la teren din vara anului 1938,
In satul DrAgus, judetul FAgAras.
Credintele si riturile domestico fac parte din grupul manife-
strilor spirituale. Manifestrile spirituale populare pot fi studiate din
doua puncte de vedere: a) Ele pot fi privite in sine, oarecum schematic
prin analogie cu manifestrile spirituale ale pturii culte, si atunci
In ele se pot regAsi perfect, printeun proces de abstractie, toate
preocuprile teoretice si practice ale acesteia din urm. Se poate
ajunge pe aceast cale la studiul literaturii, artei, religiei, ftiintei,
filoso fiei populare. b) Manifestrile spirituale populare pot fi apoi
privite si intelese ca fapte concrete, deci in si prin cadrul lor adecvat
de realizare, ca forma si functiunea lor precisA, in mediul vietii
sociale stesti. Acesta este drumul pe care ni 1-am ales in cercetarea
noastrA.
Intradevr, in mediul vietii noastre rurale, de obiceiu manifestA-
rile spirituale nu ne apar ca preocupAri teoretice: religioase, morale
etc. ale oamenilor. Stenii nu trAiesc nici religia, nici morala, nici arta,
ca po niste realitti autonome, ori ca pe niste dogme rigide si abstracto.
Ei le trAiesc viu, concret, in obiceiurile mostenite din bAtrAni. De
aceea manifestrile spirituale aunt vii si actuale in cadrele vietii
sociale st.esti in anumite prilejuri ale a,cesteia. Putem spine -aproape
ea vieata social& a satului are anumite focare, nuclee, centre de vieat
generatoare de spiritualitate specific&
Centre de vieatA firesti, in cadrul vietii sociale a satului aunt:
centrul domestic, aceea ce numim in monografie, gospodrie (mai
bine zis familia gospodreasca), stAna, grupurile sau cetele de feciori,
grupurile de fete, vecinatAtile etc. si satul el insusi ca unitate social
In cadrul unei regiuni.
In aceste centre de vieat se gsesc motivele care creeaza o spi-
ritualitate ca si cadrele ei firesti de desfsurare, adAegire sau schimbare.
In ele se gsesc de altfel si motivele de dinuire ale unei spiri-
tualitti: atAta vreme cAt va exista un grup domestic, va exista si o
spiritualitate specific gospoditreascg.

251

www.dacoromanica.ro
 Prin aceste centre de vieata se explica astfel in primul rand
faptul pastrarii experientei spiritual traditionale a inainta01or noqtri,
experienta care le serve0e satenilor de azi drept pavaza in fata
curen telor inovatorii ale vremii: ideile qi faptele noi, chiar atunci cand
patrund in sat, sunt menite al sufere adapiari 0 armonizari la vechea
spiritualitate stramoasca.
Tot prin aceste centre de vieata in care spiritualitatea latenta
a neamului nostru devine fapta vie, reala, se explica unitatea kli ori-
ginalitatea spiritualitatii noastre populare.
Dintre controle de vieat& sate0i, unul din cele mai bogate in
consecinte spiritual este de sigur grupul domestic. Vieata familiei
gospodare0i prilejuie0e un complex de manifestari spirituale, atat de
strans legate de fiecare element al ei, incat uneori aproape numai prin.
intermediul lor s'ar putea face un studiu al gospodariei ca unitate
sociala, cu rost adanc i stravechiu, in satul nostru. In aceste mani-
festari spirituale se oglindesc intradevar conditiile cosmice, psihice
0 istorico ale gospodariei, ca 0 toate manifestarile acesteia.
Centrul domestic este creator de spintualitate specifica: toate
manifestarile spirituale imbraca in cadrele gospodariei forme i func-
tiuni specifice. Eforturile noastre trebue sa tinda la intelegerea acestei
spiritualitati ce imprurnuta culoare special& familiei noastre rurale.
Manifestarile spirituale pe care vieata familiei gospodare0i le
pri1ejuie0e sunt constituite, in afar& de creatii (opere), mai cu seama
dintr'o serie de obiceiuri (rituri) qi credinte (idei, reprezentari), pe
care o analiza abstracta le poate defini and religioase, and magice
sau tiintifice. In realitate, obiceiurile sunt de cele mai multe ori
unitato armonioasa de religios, magic tfii tiintif je, dupa cum alte ori
ele sunt pur magice, pur religioase sau pur 9tiintifice.
Coloratura speciala a spiritualitatii gospodare0i rurale socotim
ca-i vine in primul rand dela credintele qi riturile magice, secundate
uneori in interesanta paralela de credintele i riturile religioase. Aa
fiind, cercetarea noastra trebue sa ofere o atentie speciala in primul
rand fondului primar magic al acestei spiritualitati. Numai astfel
imixtiunile religioase i qtiintif ice vor putea fi pricepute in adevarata
lor realitate, ele fiind expresia anumitor stari culturale.
Po planul gandirii popular, in care nevoia analizelor i distinc-
tiilor nu intervine aproape debe, trecerea e uneori insensibila dela
credintelo i practicele magice spre cele religioase 0 itiintif ice. Pentru
mintea populara, deosebirea dintre cele troj soiuri de credinte i obi-
ceiuri nu e o deosebire de esenta, ci doar una de simpla atitudine

252

www.dacoromanica.ro
afectiva, derivand din mentalitati special, caracteristice pentru stadiul
de vieata culturala a satului.
Am spus ca credintele Bi obiceiurile magice trebue sit formeze
punctul do plecare in studiul spiritualitatii gospodareSti. Aceste cre-
dinte Bi obiceiuri se bucurit Inca de foarte mult prestigiu in sat, mai
cu Kama in lumea femenina. Prestigiul lor tine in mare masura de
credinta ca. omul poats domina prin puterea cuvantului, a gestului sau
a anumitor obiecte, lumea. Credinta populara in eficacitatea faptelor
magic este de multe ori mult mai mare cleat cea pe care o acordii fap-
telor strict Btiintif ice Bi uneori chiar color religioase (dovada medi-
catia magica).
Practicele Btiintifice, tehnicele, ce intereseaza in special vieata
economica, cad mai ea seama in Barcina celui ce studiaza economicul.
In punctele lor de tangenta cu religiosul sau magicul ele intereseaza
deopotriva pe col care vrea sa-Bi dea seama de structura spirituali-
tatii gospodareSti.
Planul nostru, conceput initial pentru studiul credintelor Bi prac-
ticolor de natura mai cu seam& magica, poate fi largit pang la a cu-
prinde aspectele intregei spiritualitati pe care vieata grupului do-
mestic o creeaza. El porneSte dela ideea simpla Bi impusa din afara
ca manifestarile spirituale pot fi studiate pe rand, in legatura cu toate
elementele gospodariei. ABa fiind, jata liniile mari ale planului:
Elementele esentiale ale gospodariei aunt trei: 1. familia, 2.
activitatea economica a gospodariei Bi 3. casa.

Familia insemneaza grupul domestic, agentul creator al gos-

podariei. In acest capitol trebuesc urmarite toate manifestarile spi-
rituale care privesc existenta fizica Bi morala a membrilor familiei,
sanatatea Bi norocul acestora.
Cultul omului viu Bi al familiei in vieata sociala a satului nostru
poate fi astfel in Ulna parte reconstituit. Centrul acestui capitol 11

formeaza credintele Bi riturile privitoare la naBtere.

Al doilea element esential al gospodariei este munca, activi-
tatea economicd a grupului domestic, gospodarirea, i-am putea zice.
Aici diversele categorii de activitati economice taunt generatoare de
manifestari spirituale. Munca la camp, in gradina, industria casnica,
creSterea animalelor Bi pashrilor Bunt tot atatea prilejuri de manifestari
spirituale.
Al treilea element de seam al gospodariei este casa, sediul
material al ei, centrul muncii Bi al vietii familiale. Din casa omul

253

www.dacoromanica.ro
a chutat s&-si fac& in toate timpurile si in toate locurile, adapostul
sigur, ferit de relele ce te amenint in afar& de ea: intlniri cu spi-
ritele rele etc.
Aici se va studia cultul domestic propriu zis, &lid, credintele
si practicele referitoare la zidirea casei, ca si a celorlalte clitdiri din
curte. Se vor studia in egalA masurA credintele si riturile in legatura
cu curtea si imprejurimile spatiale pe care oamenii le stritbat, ele re-
prezentnd oarecum proectarea in spatiu a casei.
Acestea stint, in mare, linille planului nostru de cercetare, pe
care planul de lucru de mai jos il va explica in amanunt.
Inainte do a trece la indrumarile de mum& la teren, atragem
atentia cA, pentru determinarea structurii spiritualitiltii gospodaresti,
trebuesc studiate momentele ei de tangent& cu spiritualitatea gene-
ral& a satului, momente pe care le oler comuniunea spiritual& a
grupurilor strinise in sezAtori, cete etc., in care problemele do vieata
domestic& sunt discutate. Interesant& din acest punct de vedere este
mai cu seam& cornuniunea spiritual& a femeilor.

INDRUMARI METOD10E DE LUCRU LA TEREN

Pentru culegerea faptelor de vieath spiritual& gospodareasca si

mai ales pentru culegerea credintelor si practicelor magice, trebue
utilizat& mai cu seam& convorbirea cu &Ate o singura persoang, veri-
licndu-se numai apoi frecventa lor in sat prin convorbiri cu grupuri
de persoane.
Capitolul informatorilor este extrem de interesant pentru pro-
blema noastrA. Intradevar, la un moment dat, se gasesc in sat oameni
femei sau b&rbati) in care apare intruchipatA pare& mare parte din
experienta spiritual& a satului intreg. De mare interes stint mai cu
seam& btitrnele sau bAtranii care descnta, fac vrAji, stiu leacuri etc.
Acesti depozitari ai unor practici magice specializate reprezintA leghtura
dintre spiritualitatea satului si spiritualitatea gospodreascg: prin ei
se mentin de obiceiu vii in sat majoritatea credintelor si a practicelor
magice. De aceea recomandgm o cercetare amanuntit& a informatorilor,
dup& indrumarile pe care le oferim la punctul A. V.
Credintele si practicele magico-religioase trebuesc culese atAt fn
forma lor pozitivd, cAt si in cea negativei, interdictiile, ce joac& mare
rol in vieata spiritual-gospodareasc& a satenilor.
De fiecare data se vor cere explicatii, faptul acesta se va men-

254

www.dacoromanica.ro
tiona. Datele acestea aunt extrem de interesante pentru studiul men-
talitatii tarane0i, in care se oglindesc de sigur, pe langa trasaturile
primitive dela baza intregei spiritualitati umane, i trasaturile parti-
cular grupului social respectiv.
In cazul practicelor magic chiar religioase) trebuesc inregis-
trate formulele, gesturile, numarul de ori de cate ori acestea, se repeta,
imprejurarile de loe qi timp in care se destapara, ca i obiectele intre-
buintate (la acestea se va mentiona: dac' Bunt uzuale sau numai de
intrebuintare magica, cum, de cine, cand qi de uncle aunt luate, de
cate ori aunt intrebuintate in practica etc.).

PLAN DE LUCRU

A. OAMENII. SANATATRA I NOROCUL LOR

I. Brbatul: Credinte x obiceiuri care si denote superioritatea acestida

asupra femeu.
La nagterea unui copil mama se bucuri mai mult daci noul nis' cut e fati
sau dacii el e bliat?

Femeia:
Fata mare: obiceiuri in legitur ca petitn1 i miritatn1 fetelor. (Se exe-
cut ele in once zi sau numai la anumite sirbitori? Cind? La anal non? Bo-
boteazi? etc ).
Fats obicemri san vriji de deslegare a presnpuselor farmece care
an ficut-o si nu se minte Se cunosc in sat vriiile cut iarba codrulni?
Femeia eisitonti prin ce miiloace gtie ea si se fereasci de fannecele
pe care i le pot arunca dusmatele pentru ca s'o despart2i de birbat?

III. Femeia i copilul

Femma impovirati (gravidi.). Interdicthle pe care trebue si le respecte
In aceast. stare (de ex: si nu miniince fructe imbinate, sE nu priveasci lucrani
urite etc.).
Nagterea.: ce obiceiuri se cunose pentrn ea femeia si nasel ngor? (de ex:
o afum ca lemn luat din colturile icoanei?)
Moaga: Obicemn in legituri ca tiierea buricului.
Casa in care se nagte copilul (placenta) se asvirle san se ingreapil Daci da:
Linde? cfind? de citre cine?
4 Ursitoarele: Cite mint? Cnd vea si nrseasci copilul? Se face ma-4 urn-
%

toarelor?
Soarta cophlor nisei* in ceasul
Semne: Copal niiscuti cu semne: cruti (tichie) pe cap, caulk on seams
pe dreapta san stinga trupului, vor aves o soarti deosebiti de a celorLalli outran?
Ce fel de soarti?

255

www.dacoromanica.ro
 Cum se numegte timpul care tine dela nagtere pana la mohftva de
deslegare" (adica pani la imbisericirea femen la 40 de zile. In satul Dragug de
exempla acest timp se numegte chendahe, iar femeia se numegte chendttli).
Sant anumite lucruri pe care femeia trebue sa le respecte in acest timp?
Cum este considerati femem in acest tamp: spurcati, necurati?
I se face femeit o moliftvii de deslegare la trebunle interne ale casei, la
opt zile dupl nagtere eau poate chiar mai dmainte? De ce? (Pentru ca sa poati,
avea dreptul de a pregati mancarea, de a face pame? etc.).
Imedmt dupts nagtere se petrece copilul prin camaga (murdara) in care
1-a nascut mama ltu? In ce scop?
10 Prima scaldi.. In ce fel de vas se fierbe apa primei scalde? (In oal noul?)
Ce se pune in prima scaldii? Carbune, barn? In ce scop? Unde se arunci apa
primei scalde? Pe flori? De ce?
Leaganul copilultu. Ce se pune in leagn pentru ca diavolul sa nu se
apropie de copil? (Fier, tamale). Se povestegte in sat despre diavolul care schimbii
copilul mic", fur pe acesta gi aduce altul in locul lm?
Cum se spirit' de diavol femeia lehuza? (Tine langa ea birch', fier?)
Cum se apara femeia lehuza ca s nu i se fure tata? (laptele) In-
groapii cateva pleat= la pragul easel? Poarta ceva in pieptal camagn?
Vieata obignuit a femeh gi a copilului in timpul celor gase saptamani
de dupti nagtere.
a) Scalds copilului. Cand se la apa de scalda? Inmate sau dup rsantul
soareltu? De ce? E bine si svarh scildatura copilulus dupa asfintitul soarelui? Daca
nu, de ce nu? Unde trebue si asvarli scaldtura copilului? In once loe, sau numai
la loe carat? De ce? b) Unde e bine si usuci scutecele copilultu? E bine sa
le lagi afari noaptea? Dac nu, de ce nu? c) E bine s lavi copilul mic sit doarma
afari noaptea? d) Ce obicemn se cunosc atunci cand agezi jos inteun loe la camp
copilul mic? (Faci cruce cu yiciorul?) Daca i-ai Scut copilului umbra ca o creanga,
de pom, la plecare lai creanga infipt in acelagi loe sau o asvarh? De ce o asvarli?
e) Ce crednote i obicemn se canoso pentru ca femeia lehuzii si para.
tata? E bine s dea din mina ei ceva? Sau e mai bine sit' puna, jos?
E bine si bea sau sii manance cineva dupii ea? E bine ca =elm s calcd
in arma ei sau si se ageze pe locul pe care a stat ea? Ce obiceiuri se canosa
pentru ca laptele furat si se intoarca inapm. f) Spurcatul copiluhu. S'a aunt in sat
despre copii care a se fi tunplut de bube pe corp, adici sti se fi spurcat" atuno,
cand a intrat in casa proasptultu nascut o femme menstruata, care n'a manumit
printeo anumit formula faptul acesta? Cum se poate vindeca acel copil?
Fac uneon copni miei din gura aga cum fac purceii sau pasarile? Dm
ce pricina? Cum se pot vindeca?
Somnul copilului. Se poate fusa somnul copilului? Cum? Cum se intoarce
somnul? Ce obiceiuri se cunosc pentru ea copilul s doarmi bine?
La botez. Ce obicemn b5.tranegti se executa ca aceasta ocazie pentru ca
noul nascut sa devie bogat, bun gi norocos? (se ocolegte cu el masa incarcati de
bucate? E dat en capul de captor?)
18, Pul tp unghule copaului. E bine sa, se asvarle fade de par care cad
dela copil, sau se pun cu grua intr'un loe ferit? (salcie?) Dar unghnle? E bine
s tai prul gi ungluile copilulai pia, in un an? Daca, nu, care e cauza?

256

www.dacoromanica.ro
 19. Prima sp.& pe care o bea copilul. Dm ce fel de vas i se di si bea
(din clopot?)
Moliftva de 40 de zile a femeii: obiceiuri ca aceast ocazie.
Intircatul copilului. Ce obicemri se cunosc ca mte de
tatil (I se di ceva pe fereastri?) E bine si se dea copilului si sugi a
doua oari? Ce se crede in sat despre copilul intors la tti"? (va deochia mai
tarziu ?)
Copm nelegitimi. Credmte in legituri en acegtia: stint mai norocogi san
mai putui norocogi decal altii?
Ce se spune in sat despre pricolici" (tricohci)?

IV Credinte l rituri in legituri Cu sinatatea oamenilor din gospodirie

In general.
1 De fiecare zi: si nu croiegti haine Sambita, si nu pornegti la drum
Mart's etc.
2. De srbitori mai ea seami la Sf. Vasile, Sf. Hasalambie, Sf. Toader, 40
de Multi, Presimi, Pagti, Sf. Gheorghe, Arminderd, Rusaln, Suiziena, Sf. Petru,
Sf. 111e, Plie, Filipii de larni, Saya, Barbara, Ignat etc ?

V. DescAntece. Leacuri.
1 Ce descantitori triliesc scum in sat? Obs. gen.: se va nota pentru fiecare
descntitor
a) nume, pronnme, porecli '(sail cum e numit in sat, chiar dads: nu are
porecli); b) varsta. E sinitos? infirm? c) gtie san nu carte? d) e simplu tiran?
om de neam? tigan? evreta, s.rac? bogat? de ce rehgie este? e) ande s'a niscut?
f) a fost in vreun loe departe de sat? in vreun ora? g) ca ce se ocupi?
2. Care sunt descantecele pe care le gtie? Cate? (se vor indica en numele
lor din sat). In ce descantece e mai cu seam el renumit in sat?
3 Descanti el intradevr in sat., san gtie numai, firi si descante? tie el
chiar miele descfmtece de boli ce na se canosa aici in sat? (deja cine le stae?)
Debi cine a invtat si descante? (dela pirinti, bunici, dela oamem din sat,
dela tigani sau dela oameni de aiurea care an trecnt intamplitor prin sat?). Le-a
invitat poate din cirti? Pe cine a anzit cetind i cand? (mai de mult, mai
de curand).
Cel dela care a invitat descantecul i 1-a spus in secret, sau fa*" de altii?
In timpul vietii, sau pe patul de moarte? tie poate descntecul din furate" dela
situ? Sunt in sat descantlitori care nu vor s spuni i altera gi care mor ea
desciintecul? Sant in sat descantece care se mogtenesc numai in neam?
Ce cahtti trebue do. tidbit cel care descanti Intradevir in sat: bitrn,
necisitorit, viduv, copil curat? Inainte de a descanta, se spali, se primenegtes
se magi?
Are descanttorul incredere In puterea descantecului sin? De ande crede
el ci vine puterea acesttua: dela vorbele spnse, dela obiectele pe care le intre-
buinteazi, dela Dumnezeu, dela o alti putere nevizuti?
Ce cred amend din sat (care nu gtiu si descante): are descantecul vreo
putere? Se duc ei ea incredere la desciintitor? Se canoso cazuri de vindecri de odi-
moari? Sunt multe .cazuri de vmdeciri scum in sat?

257

www.dacoromanica.ro
 9 Cit se pliteste in sat pentra descintat? in barn (cam cit), in alimente,
(fimi, oui), haine? etc.
10 Descintitorn dm sat cum se au intre ei. se dusminesc, se vorbesc de fin
anal pe altul, se landi nnul pe altul?
Stm ei s faci i farmece?
Oamerni din sat vorbesc de ei de bine sau de ru? Ce se povesteste in
sat in legituri ea fiecare din ei?
Care sunt descinttord satului care au murit na de malt Ili de care on-
menu It mai aduc ammte? Se va nota Cu precminne tot ce se spnne in sat in
legituri cu acestm: cum erau pored*? In ce descintece eran ei renumiti in sat?
Stan ei s fac5. i farmece? Ce aflame farmece? Cine era max ea seami renunut
pentru aceasta?
Mai au rude scum In sat? Acestea i mai aduc aminte cite ceva din
cele pe care le stian cei morti? Ce aname an invitat dela acestia? Cine mai stie
face acum in sat farmece?
De ce farmece se t,em mai ca seami oamenn din sat, clnar fle s stie
cine annme din sat mai stre san poate face?
Ce descintitori renumiti sunt in satele apropiate, la care merg oamend
din sat pentrn vuidecarea anumitor boh, farmece de dragoste, farmece de despirtire
sau apromere intre soti, farmece de pidecatit etc.?
(Ennmerarea cazurilor in care persoane din satul cercetat au mers in satele
din jar pentru descntece sae farmece. Pentru care descintec sau farmec anumer
Se merge des la acestia?)
Oamemi din sat an incredere sau se tem mai malt de acestia decit de cei
diu satul lor? De ce?
Cit h se plteste celor dm alte sate (in bani, ahmente).
19 Au acestia rude in satul cercetat? Stu i acestia descintece san farmece?
Oamenn din sat au incredere sau se tem de ei? De ce?
Care sant bolle de care se descint in sat? (se merge pentru vindecare
mai malt la medic, la moasa satalui, ' san la babele descintitoare din sat). Care sant
bolle de care se descinti mai des in sat?
Cum se descrInti de fiecare boa15.7 Ce nnme are descintecal? Obs.: se
va nota pentru fiecare descintec in parte: ce vorbe se spun, de cite ori se
span. In ce se descinti (lapte, api etc.)? Cu ce obiecte se descint5. (fus, busuioc)?
Ce semne se fac en minule? In ce zile se descint (Mari, Vmeri)? 'In ce timp
al zilei (dimineats in zori de zi, seara, clad se ma luna)? In ce loc? Se
descinti mai malt vara, lama etc ?
Se vor culege toate descintecele dela toti cei care stin (am trebui cercetat
daci nu cumva In fiecare casi se gseste cineva care s stie spune un descintec:
de deochin, de exempla. Descintecul va fi notat asa cam se gseste: chiar scurt
fr sens, chiar nnmai citeva cavinte, chiar numai procedeul, firi cuvinte). Se va
culege acelasi desclintec din gura tuturor celor care 11 stm (va fi totdeaana o dife-
renti ct de nnci dela anal la altul).
23 Este in sat vreo boali pentru care si, se descante In mai multe chipari?
Care? Fetele merg adeseori descinte de dragoste? Care este descintecul de
dragoste socotit cel mai bun?
24. Este in sat vreun desci.'ntec care si se intrebninteze la mai multe boli
(adic5 pentru vinclecarea diferitelor boli? Si se Intrebninteze aeeleasi sau cam aceleasi

258

www.dacoromanica.ro
 IBLIOTE04

MUNICIPIUL
vorbe)? Care sunt borne pe rigvarl; se littr ainteaz1 acelagi descantee (ele vor
fi Indicate ca numele lar din sa bub rea, gilei etc.).

B VIEATA ECONOMICA. A GOSPODARIEI

I. Animalele (Norocul pe carte")

Creduite i rituri in legaturO cu snOtatea fiecOrtu grup de arumale:
a) bon, bivohi 1); b) ode, caprele 1), c) pormi 2); d) pOsOrile; e) albinele; etc.
Credinte ci rituri in legaturO ca sOnAtatea ammalelor in general: masluri,
slujbe, leacuri, descntece etc

II. Munca
1 Munca In gospodOrie:
Zile cu mterdictii de =Inca pentru femei (Vmerea, Miercurea etc )
Credmte ci rituri In leglturI co:
a) facerea pima; b) tiatul pisnlor, ponedor, c) mufturi, conserve; d)
torsul, e) tesutul (diferitele momente: arzit, nevedit etc.).
2. Manca in gradinO gi la ctimp
Credmte i rituri In leglturi cu
a) ceapa, b) ardead; c) castravetu; d) cartofai; e) varza, f) pomu, g) grOul
(semanat, secerat). Se face clac in sat? Obiceinri /a claa (cununA, buzdugan), h)
poinmbul- ctinepa, etc.
Credit* gi ritari In legItari cu =lima la c.'mp in general:
a) zile bune gi zile rele de semnat; b) semne de primOvarii, toamnii, saa
iarn lungi; c) lani secetoase saa ploioase (calendarul cepei); d) semne de
road& bun, e) semne de ploam, grindmi. Interdict ca s nu bat piatra (s6 nu
bati merele pOnit la &An Pietra etc ). (Strigoi de ploi. Crednate gi rituri in legltura
co acegtm. Cum procedeazi acegtia pentru a opri saa a aduce f) strigoii
de bucate (ciimp): de grit.; de anepil etc. Credinte i rituri In legatur ea acegtia.
Credinte ci rituri In legatur ca instrumentele de mina: furca,
de tesut, coasa, plugal etc.

C. CASA: SEDIUL FAMILIEI I AL MUNCH

I. Casa propriu
Local de casa Ce se intamplO cu casa agezati pe piimnt spurcat, bles-
temat, pustin (prsit).
Construirea easel. Slujba dmainte de zidirea casez. Obiceiuri in legatur
ea adusul lemnelor de constriut din pdure.
Ce se face cOnd se construegte o cas, pentru ca si nu se dArame =dunks
sau s nu moar cineva? Se ingroap ceva la temelia sau la pragul casei? De ce?
Ce obiceiuri se cunosc la sfArgital cldirii cases? Shijba dela sargital chidun casei
-------
Strigdii de lapte: Cup& ce se cunoac aceptia 7 Cum pot fi ei descooeriti Cum fau ei
laptele deja vitele oamenilor Miiloace de apArare eau de aducere inapoi a laptelui furat.
Ce mite &map,. (iial canna ?

259

www.dacoromanica.ro
(obiceiuri ca aceasti ocazie) Poi dormi in casi noui inainte de aceasti slujbi?
Geniile casei
Credinte i cbiceiuri in legitur Cu:
a) t}arpele casei; b) ceasul caset; c) rindunelele; d) barza; etc.
Ganginii i animale necurat,e la casi:
a) pruanjenul; b) greerele; c) acareen, aobolarin; etc.
Ce obicemn se cunosc in sat pentru ea si scapi de aceatia.
Interiorul casei
Credinte at obicemri in legituri en:
pragul (se ingroapi ceva la prag? Ciad? De citre cine? In ce scoy), b)
up (e bine si laai noaptea naa desclusi?); c) ferestrele; d) cuptorul (credmte
obicemri la zidirea, 1m); arlmul; e) focal din vatri (se vor cinta urme de cult al
focultu: cultul cirbunelui aprins, cenup, funingmea etc.).
Apirarea de foe a casei
(Exist strigoi de foc? Credinte i rituri in legituri ca aceatia).

II. Curtea
1. Celelalte clidni din curte
a) grajdul: credinte i riturt in legituri ea construirea acestaia (obiceinri in
legituri ca pragul i uaa grajdului); b) ffintirta: obicemn la construirea fantanei; c)
poarta curtii; d) gardul.
2 Locari bune i locuri rele in curte. Sunt in curte locuri rele, pe care
dad te aaezi, nati si fu pocit de milestre, dmvol san alte spinte neutra*?
Care snnt?
Credinte l rituri in legituri cu:
strertaina casei vi a grajdulm; b) aura: c) mijlocul curii, d) grajdul.
3 Locuri bune ai locuri rele in imprejurimile mai apropiate san mai de-
pirtate de casi:
a) biserma; b) crucea; c) izvoarele sfuite; d) unghiurile, rispantule;
e) locurile pustai; f) bolovami; g) raurile; h) podurile, i) locurile pe care s'au srt-
varait omornri; j) locanle ande sunt ingropati bani, k) lemnele fulgerate; 1) locurile
ande au jucat milestrele; etc.
qtefania Golopentia

INDRUMARI BIBLIOGRAFICE

1. l'entra orientarea teoretici in aspectal primar magic al problemei noastre)

recomandim urmitoarele lueriri:

H. HUBERT et MARCEL MAUSS. Esqtusse d'une thorie gnrale de la magie

(Aun& Sociologique, t VII. 1902-3), lucrinle lui L. L. BRUHL (in special La men-,
talitA primitive", Fans 1925) ai ale lui FRAZER (in special lucrares tradusi pe scurt in
frantuzegte: Le Remesa d'or), lucrares lui R. MAUNIER Le Culte domestique en
Rabyhe (Mlanges de sociologie nord-africame, Paris Alean 1930) ai studnle mele-
Credulte i rituri magico-domestice in satnl Drigua (in Monografia sociologici a
satalui Drigua, sub tapar) i L'agent magique dans le village de Cornova (Bessa-

260

www.dacoromanica.ro
rabie), comunicare la al 12-lea Congres Intern. de Sociologic dela Bruxelles, 1935
(publicata in Archives pour la Science et la Rforme Sociales, Mlanges D. Gusta
1936, pag 119-137).
Pentru orientaren in formele specifice pe care le imbraci spiritualitatea non-
str popularrt trebue cercetat In amanant intreaga colectie de credinte, superstitil,
descalntece i vigil a Academe' Romne (in specia/ lucraren hu ARTUR GOROVEI:
Descntecele Romfunlor, Bucure0i 1931, ca i toate lucarile lui S. FL. MARIAN).
Na trebuesc neglijate nici colectule particulare, mai ca seami cAnd ele au fost
fricute inaintea investigatiei tale bate anumit regime.
Pentru metoda de lucru pe teren recomancliim lucranle urmtoare PIERRE
BOGATYREW: Actes magiques, ntes et croyances en Russie Subcarpatique, Paris 1929
(H. Champion), DOCHIA IOANOVICI: Consideratu statastice asupra vriptorim in satul
Runcu (Arluva pentru tiina i Reforma Soma, an X) t atricolele mele: Cum
descint de intors Ana Mur din satul Sant (Sociologie Romneasci, 1936, nr. 5),
Freeventa formnlei magice in satul Cornova (Sociologic Romnease5., 1936, nr. 4)
.1 Practica magic a descntatului de stritns in satul Cornova (Arhiva pentru

p Reforma Socialrt, an. X).

d. PLAN PENTRU CERCETAREA ARTEI

PLASTICE POPULARE

FIXAREA CONCEPTULITI

Inaintea oricarei expuneri metodologice suntem datori sa pre-

cizam esenta si limitele conceptului de arta populara", ca atilt mai
mult cu cat ne aflam din capul locului in fata unei foarte contro-
versate probleme.
Prin arta populard intelegem aici o manifestare artistica a co-
munittii satesti care se bucura de o circulatie mai mult sau mai
putin intensa, al c'rei grad suntem datori a-1 determina intru
alcatueste esentiala intemeiere a calificativului de populara" ce i se
atribue. Prin manifestare artisticd ne insusim sensul unei depciiri
vddite a strictei utiliteiti a obiectului. Nu trebue sa intelegem ins& prin
depd firea utilitatii o gratuitate sau desinteresare perfecta a manifestarii,
fiindca o astfel de caracteristica e un ideal &are care tinde adesea in
zadar ki arta culta, ci doar prezenta unui fenornen pe care scopul ime-
diat al obiectului nu-1 cheama negresit. Aceasta depdfire a utilittii se
produce ca prilejui artei populare in mai multe sensuri, nu numai in
directie esteticci', ci de multe ori inteuna magic-religioasd, sociald, sim-
bolicd etc.
Prin analogie cu arta culta, dam manifestarii artistice populare

261

www.dacoromanica.ro
o semnificatie asemanatoare fara a uita insa ca. adevaratul ei caracter
estetic san neestetiq ni-1 marturiseste abia cercetarea functiunilor spi-
rituale ale obiectului in discutie. Plecam dar cu prilejul studiilor pe
teren dela manifestarile artistice pe care suntem obisnuiti a le numi
astfel din punctul de vedere al artei culte, urmand a le determina insa
ulterior functiunea reala. Spre clarificare completa infatisam un exem-
plu: steaua cu 6 colturi pe care o intalnim atat de des pe portile
caselor taranesti e o manifestare artistica" probabzlei , intru cat clop's:-
sesta stricta functiune utilitara a portii; siguranta Ins& ca ne aflani
In fata unui fenomen estetic o avem numai dupa ce ne-am convins ca
pentru taranul creator, ea are un sens ornamental, nu unul religios,
cum e socotita uneori ca reprezentand steaua magilor, atribuindu-i-se
si un anume tale magic.
Mai adaugam in sfarsit ca indrumarile de mai jos nu cuprind
in sfera conceptului inuzica si literatura populara.

MOMENTELE PRINCIPALE ALE CERCETARII

Ca in fata oricarui fenomen pe care voim sa-1 cunoastem stiin-

tific, suntem obligati a folosi indoita metoda a descrierii f i explicatiei.
Cele dotia momente metodologice sunt strans legate intro ele, intru cat
o foarto am'anuntit si constiincioasa descriere duce dela sine pe
neasteptate la solutiile explicarii. Vom incepe deci prin a descrie ma-
nifestarile artistice" ale comunitatii taranesti.
I. Care sunt domenizle in care astfel de manifestari pot aparea?
Cea dintai privire a cercetatorului se va indrepta asupra pla-
nului de avezare a satului, observand intru cal dincolo de valorificarea
economica, igienica etc. a terenului, s'a tinut seama si de preocuparea
estetica.
Se va urmari de asemeni cadrul imedzat inconjureitor al cla,-
dirilor mai importante ale satului biserica, scoala, primaria, caminul
cultural, case taranesti spre a se aprecia intru cat alegerea locului
sau izolarea lui fala. de vecini corespunde si unei inclinari artistice.
Vom distingo atenti intro contributia artistilor sau mestesugarilor
din eras care au lucrat in sat si participarea taraneasca.
Ne vom ocupa si de celelalte latan i ale manifestarii arhitec-
tonice. Vom urmari inca odata cladirile de seam's.' ale satului din punctul
de vedere al artei taranesti, intrebandu-ne dacci si in ce meisurcl se
oglindeste in ele gustul taranesc local. Vom avea astfel de multe ori

262

www.dacoromanica.ro
prilejul sa constatam phtrunderea in biserica de pildh, a icoanelor pe
sticla, thranesti, sau a modalitatii decorative satesti prin contributia
direct a taranilor care daruesc swage, carpe, covoare in acest scop.
Tipul adesea uniform al cldirilor publice si ornamentatiei lor este
astfel pe incetul adaptat spiritualithtii locale.
0 privire se va indrepta apoi spre cimitirul satului. Oran-
duirea inteun plan sau lipsa de oranduire a mormintelor, felul cru-
cilor sau monumentelor, pe unde se afla, bisericuta locului etc., vor
marturisi si preocupari de ordin. estetic.
Cercetarea se va opri apoi indelung asupra casei tdreinegi pi
cadrului ei obipnuit, ocupandu-se de urmatoarele elemente:
poarta mare si mica, (portita)
curtea si gradina
corpul casei taranesti.
Descrierea portzi va urmari doua obiective: infatisarea ei generala
intru cat corespunde scopului utilitar si ornamentarea ei cu diferite
motive (puncte, cruce, stea, vas cu flori etc.). Curtea si grii,dina ne
vor preocupa de asemeni in msura in care dephsesc utilitatea dome-
stick schitand, cat de vag, atentiuni pentru frumos". Corpul casei
tarOnesti, in sfarsit, va fi imperiul in care manifestarile artistice vor
apare mai bogat si mai deplm. Avem de urmrit aci:
aspectul general exterior, in masura in care se ivesc tendinte
decorative prin expunere de flori, ornamentarea stalpilor portitei etc.
aspectul interior pe odai, ai htandu-se cdte i care din acestea
stint impodobite sau daca lipseste in vreuna ca totul podoaba.
Se va descrie ansamblul decorativ ca inraurirea sa artistica prin
oranduirea obiectelor, ritmul lor eventual, efecto de variatie prin folo-
sirea inteo anumita ordine a unor obiecte diferite (ceramica, icoane,
oglinzi etc.), raportarea lor la fundalul peretelui etc.
elcmentele constitutive ale ansamblului decorativ (mobilier,
icoane, oglinzi, ceramica etc.) vor fi pe rand descrise spre a folosi cer-
cetarii speciale a fiecarei ramuri in parte in cadrul intregei comuni-
tati satesti.
Vom ajunge astfel la o prezentare descriptiva privind:
mobilierul: repartizarea lui pe odai, tendinta de a-i da si o
valoare decorativa, locul asezarii fiecarei bucati in cadrul odaii, orna-
mentarea lui.
reprezentdri figurative si anume in primul rand: icoanele de
toate felurile si pe diferite materialuri (pe sticl, litografii, inramate
sau nu), poze cu subiecte laico (scene idilice, portrete de oameni mari,

263

www.dacoromanica.ro
zugraveli istorice), fotografii ale mem. brilor familiei, amintiri din dife-
ritele epoci ale vietii, ilustrate, reclame, ceirti pop tale etc. Mai rar vom
intalni zugraveli pe table de leran ale vreunui iconar.
produse ale testitoriei: scoarte, covoare, carpe, fete de masa,
a carer avezare 0 modalitati ornamental se vor retine.
ceramia (blide, tipsii, oale), pe care o vom descrie in w-
zarea ei, in culorile 0 figurile sau motivele geometrice reprezentate.
Manifestarea artistica in cadrul casei tarane0i mai cuprinde apoi:
ornamentarea uneltelor de mina ce se produce uneori.
6. Fenomenul artistic se mai manifesta i. .in marele capitol al
portului ca produs al muncii casnice tarane0i. Vom descrie aici:
elementele portului pe vdrstcr pi sex in cadrul aceleia0 unitati
de timp, ap, cum se infat*aza, astazi, privind in deosebi efectele
artistic dincolo de caracterul utilitar al imbracamintii.
elementele portului in cascada generatillor (portul pe vremea
mamei, a bunicii 0, cand e cu iutinta, a strabunicii), pentru a dest-
prinde linia continuitatii traditionale, dar ;i. a diferentelor pe generatii.
7. Descrierea va r imbra44a mai departe realizarile artistice ce
apar in legatura cu pcistoritul, creatorul acelor renumte sculpturi 0
in.crestaturi in lemn ale caror stralucite exemplare au uimit intotdeauna.
8. In sfar0t nu vom uita manifestarile me0e9ugarilor satului
(cojocari, tamplari, fierari, zugravi, iconari . a.), pe care, daca unii,
cercetatori mai vechi i-au eliminat din campul artei populare (Alois
Riegl), noi ii mentionam intru cat lucrarile lor exprima, gustul tail=
nesc 0 asculta de nevoile tarane0i. Vom incerca identificarea ele-
mentelor care vin din mediul comunitatii tarane0i, rasfrangerea lor prin
prisma ereatiilor individuale ale me0equgarului, dar 0 eventualele
inrauriri din dad.
Vom nota apoi timpul cand se produce manifestarea, distin-
gaud intro fenomenele co se produc orictind 0 cele periodice (impo-
dobirea casei taraneti se savare0e la Craciun 0 Boboteaza, nu
oricand).
Operatia descriptiva privind domeniile de mai sus va fi
urmata de o clasificare tipologicci a manifestarilor artistice intalnite in
cadrul fiecarei categorii, separat. Vom distingo astfel de pilda, tipurile
principal de porti dupa. criteriul ornamentarii lor, ap, cum am pro-
cedat la cereetarea portilor draguene, clasificandu-le dela simplu la
complex, dupti cum urmeaza: a) porti fall ornamentatie; b)%porti cu
ornamentatie constand din simple puncte; c) porti Cu eruci; d) porti cu
cruci ci stele; e) porti ca cruei, stele 0 vase ca flori. Tipurile s'au

264

www.dacoromanica.ro
constituit deci in mod firesc prin adaugire de noi elemente decorative.
Clasificarea tipologica se va intinde pe cat posibil la toate cate-
goriile artistice spre a se cuprinde astfel in sinteze teoretice simpli-
fixate multiplicitatea si varietatea fenomenelor artistice locale. Cu aju-
torul acestei metode vom putea stapani imensul repertoriu de fapte
particulare, ajungand la tipuri de curfi si gradini, de impodobire, de
mobilier, de reprezentari figurative, ceramice s. a.
Fiecare tip artistic data determinat va fi amanuntit descris in
continutul lui, dar si in formele lui de manifestare. Fixam astfel de
pilda, tipurile de subiecte ale icoanelor pe sticla: Maica Domnului
singura, Maica Domnului cu pruncul Isus, Maica Domnului la pi-
cioarele crucii Mantuitorului etc., dar incercam. si determinarea tipu-
rilor tratcirii formale, caci ne aflarn doar in cadrul estetic. Asupra
color din urnia, cercetarea estetica va avea de insistat indelung. Moda-
litatile si schema compozitiei (oranduirea elementelor ei pe o linie
diagonala, in triunghiu, in patrat etc.), lipsa perspectivei optice si
inlocuirea ei cu una de valoare, caro mareste sau micsoreaza, obiectul
dupa importanta pe care i-o da mentalitatea taraneasca, situarea foarte
frecventa in plan, pe suprafete, ci nu in spatiu, tridimensional, im-
presia statica ce se produce astfel, tratares, simplificata si abstra,cta, a
continutului, elementele coloristice s. a. sunt importante observatii
estetice care trebuesc facute pentru tipurile artistice mai insemnate.
IV. Clasificarea tipologica, va fi insotita insa si de o cercetare a
frecventei tipurilor, operatie mai costisitoare si de lunga durata, care
poate fi tot* realizata col putin pentru categorii/e mai importante
de manifestari. Insemnatatea acestei noi lucrar consta in faptul ca.
ea determina gradul circula0ei tipurilor artistice si deci dupa, cum
mai observam data legitimeaza cara,cterul popular" sau nepopular"
al manifestarii. Ea justifica, astfel insasi definitia artei populare ca
atare, accentuand momentul sociologic al repetifiei fenomenului, ceca
ce e do sigur esential. Prezenta sau absenta unui tip artistic ca si
aria raspandirii lui desvalue calitatea si intinderea preocuparii estetice
a comunitatii. Cand de pilda, am cercetat frecventa tipurilor orna-
mental ale portilor dragusene si le-am infatisat sistematic in procen-
taje, am putut vedea ciar cat este de intens interesul pentru podoaba
in Dragus si catre caro forme merg preferinfele localnicilor.
Determinarea frecventei tipurilor artistice e insa importanta si
dinteun alt punct de vedere. Ea ajutti, la descifrarea vechimii mani-
festarii intru cat tipurile mai rare ne apar uneori ca supravietuiri",

265

www.dacoromanica.ro
cand nu sunt inrauriri de tot recente sau inovatii" ce tind a se
impune abia de acum.
Ca o operatie intregitoare, vom urmari deosebit frecventa tipu-
rilor artistico pe mai multo domenii ale artei populare deodata. 1110-
tivul stelei cu 6 colturi apare de pile% pe porti, dar i pe lazi, unepri
pe cruci. Este interesant a-1 descoperi pretutindeni pentru a vedea
cat de inradacinat este in vieata sufletea,sca a taranului li a se opri
apoi mai mult asupra functiuni sale.
V. Operatia descriptiva va fi astfel incheiata si va putea fi sin-
tetizata in doua feluri:
printr'un tablou descriptiv general f i global al manifestd'rilor
artistice pe comunitatea tdrilneascd intreagd (de exemplu: tipuri orna-
mental ale interioarelor cu frecvent,a, lor in satul X, tipuri ceramic,e,
de impodobirea portilor, mobilierul in satul X s. a.).
printr'o descriere a manifestdrilor estetice in cadrul cdtorva
gospodeirii tdrdnefti, cu care prilej se aduna, toate domeniile artei popu-
lare laolalta.
Pentru o prezentare descriptiva limpede 9i con0iincioasa, consi-
deran' necesare ambele modalitati ale sintezei.

EXPLICAREA MANIFESTARILOR ARTISTICE POPULARE

Distingeam irisa la inceputul acestor indrumari pe lng5, momen-

tul descriptiv al cercetarii si unul explicativ, cle0 observam in acelai
timp strAnsa lor legatura. Pentru o expunere de metoda distinctia
trebue lusa mai departe mentinut' si urmeaza a, infatisam de aceea de
acum pe larg o ceilduzd in domeniul explicativ al artei populare.
Ne intrebam deci cum sa ne lamurim manifestarile artistice mai sus
descrise, caro sunt factorii lor generatori, care sa fie cu alte cu,4
vinte, explicarea procesului artistic popular pe care 1-am cara,cterizat
si. clasificat mai intai static, fenomenal? Ajungem astfel la seria deter-
minantilor fenomenului artistic popular si-i expunem pe rnd cu pro-
babila lor inraurire asupra manifestarilor descrise in prima parte a
acestor indrumari.

Determinantul cosmic

1. Vom fixa mai intai ct mai precis pozitia geografica a comuni,

tatii tarane0i pe care o studiem, in spatiul artistic inconjurdtor. Vom
fi atenti la apropierea de ora, dar nu vom uita sa colindam, col putin

266

www.dacoromanica.ro
sumar, satele din jur. Un astfel de drum e cu atat mai necesar cu cat
ne afl'm in regiuni cu populatii eterogene, care schimba intre ele, con-
stient sau nu, valori artistice. Unele forme ale portilor dragusene de
pild, infipte inalt in zid, lipsite cu totul de ornamentatie, exprimand
simplu si economic functiunea utilittii lor, n'ar putea fi intelese fara
influenta Sasilor comunitatilor tarnesti apropiate, ha unii mestesu-
gari strami furnizeaza Dragusenilor mobilier cu motive florale straine.
De sigur si inrauriri dragusene vor fi patruns dincolo, contribuind
astfel la crearea unui spariu artistic relativ orno gen a arui intindere va
putea fi mai tarziu, dupa cercetri mai indelungi, fixata si exprimata
cartografic.
Un alt determinant cosmic il descoperim in felul fi va-
riariile climei care oranduesc timpul muncii si elibereaza ragazuri
pentru manifestarile de natura estetica. Lunga durata a iernii care va-
riaza dupa tinuturi in cadrul chiar al aceleiasi provincii, explica de
pilda in parte cantitatea si calitatea unor produse ale muncii casnico
cum este tesutul, ornamentarea instrumentelor de muna, atunci and ta-
ranul n'a fost preocupat de lucrul campului sau migala si bogatia incre-
staturilor pstoresti care se datoreste si climei care da putinta cioba-
nului sa-vi petreaa, &Ma vreme singur in creerul muntilor.
Anume manifestari artistic se produc numai in anume anotim-
puri care silesc pe tarani sa, se concentreze jute directie determinat&
si nu in alta. Impodobirea, caselor tranesti, confectionarea portului se
savarsesc mai ales in timpul iernii, and taranca e nevoita sa se lege
mai rnult de casa.
Materialele in care se incorporeaza arta popular& se gasesc
de multe ori chiar in solul sau subsolul comnitatii respective. Argila
ceramia, lemnul padurilor pentru constructii, materiile colorante etc.
se gasesc uneori in cadrul cosmic al satului si explica adeseori
abundenta unor manifestari fata de saracia altora. Cercetatorul va in-
semna deci msura in care manifest.rile satului aunt sau nu, tributare
materialelor gasite in mediul inconjurator.
Pentru punctul de vedere estetic e important de urmarifi
exploatarea virtualitatilor artistice ale materialului brut, aci porozi-
tatea argilei, structura fibroas, a lemnului, maleabilitatea metalului
predetermina anume efecto estetice.
Determinantul biologic
1. Urmeaza a se cerceta sub acest capitol influenta faktorilor
rasiali in sensul mai restrans al elementelor etnice eterogene ce inrau-
-
267

www.dacoromanica.ro
resc manifestarile artistice. In legatura cu pozitia geografica a co-
munitatii, am amintit mai sus directia acestei cercetari. Din pacate,
fundamentul biologic-rasial e o problem& Inc& nelamurit, asa c stu-
diosul va trebui sa fie foarte prudent in explicatiile de aceasta natura.
Mai usor de constatat e de sigur diferentierea manifestari-
lor artistice dupa criteriul sexului. Imperiul artistic al femeii este
cu mult mai larg si mai desvoltat decal al barbatului taran. Portul
ca toat5 bogatia lui de fenomene, ornamentarea interioara a casei sunt
exclusiv opera ei. Taranul lucreaza la constructii, la crestaturile in
lemn, ca si pstorul, sau devine mestesugar,
De asemeni clasificarea pe vcirste a manifestarilor se into-
lege dela sine. Preocuparile artistice ale copilului cu micile lui jucarii
in lemn caro mostenesc adesea forme adulte de mult pierdute, sau
imbracamintea lui, se deosebesc cu totul de inclinatiile estetice ale
tinerilor sau batranilor. Indemnul erotic joaca aci un rol foarte in-
semnat, activnd viu manifestarea artistica a tineretului i facand-o
sa, dispara aproape la batrani.

Determinantul psihic

E un domeniu cu mult mai vast ca cele dinainte si mai greu de

cercetat, dar cu Mat mai hotaritor.
1. Avem de cunoscut astfel msura i sensul in care se mani-
fest& in arta popular& psihologia primitiv sau arhaicei. Din punctul
de vedere al gandirii vom constata usor: a) concretismul manifesta-
rilor prin reprezentarea de fapte particulare fail a se ridica la genera-
litate (in compozitia unei zugraveli de pilda., personagiile ne apar cal
strict; individualizate, far& lega,tura intro ele, fara a dovedi c& se inte-4
greaza, in actiunea care ak'alueste subiectul tabloului).
simbolismul lor ca un rezultat al concretismului, ideile fiind
intotdeauna incorporate sensibil in imagini (de aci o simbolica, a colo-
rilor, a actiunilor, a figurilor de plante, ba chiar si a motivelor geo-,
metrice).
simbolismul duce apoi la tipizare i abstractism, intru cat
ngzuinta de a reprezenta concret o idee se reduce la schitarea foartei
sumara a Obiectului infatisat (de aci i expresionismul zugravelii ta-
ranesti).
inraurirea gandirii asociative, ca toate modalitatile ei, care al-
catuesto un caracter esential al mentalitatii primitive", va fi de
asemeni cercetata. (Motivele ornamental apar laolabtA in aceeasi or-

268

www.dacoromanica.ro
dine in caro au fost asociate in modelul traditional, obiectele repre-
zentate pe un tablou se alatura spatial asa cum au fost vazute in
natura etc.).
Din punctul de vedere al afectiviteitii arhaice, vom avea de ur-
marit preferinta pentru sensatii puternice in folosirea colorilor vii si
stralucitoare, fara nuante prea fine, efecto contrastante in domeniul
portului etc.
Cum insa mentalitatea, taraneasea nu este una pur primitiva, asa
cum s'a crezut, determinantul psihic trebue sa fie mai departe des-
compus si in alti factori akatuitori. Vora avea astfel de urmarit;
inrclurirea mentalitcrtii aga zise culte, care patrunde tot mai
malt la sato sub forma rationalizarii si mecanizarii. Uneltele de
lucru, constructiile sunt lipsite pe incetul de ornamentarea gustului
popular si utilitatea birue vadit preocuparea estetica.
Apoi determinantul psihic imbraca si o formic* nationalcl,
o structura care deosebeste atat de evident o manifestare romtmeasca,
de una saseasea sau ungureasca. Si pe acest taram pasii cercetatorului
trebue sa fie prudenti, fiindca rezultatele studiilor de pfina acum aunt
foarte relative. i
Din cadrul psihologiei nationale se desface mai departo o
structurcl psihicd regionald care-si adauga, apoi anume precise accente
strict locale. Se cunosc astfel deosebirile intro portul diferitelor tinu-
turi, dar si variantele locale care te fac sa ghicesti chiar numele sat-
tului dupa ele. Pentru descoperirea acestor factori e necesara o cerco-
tare comparativa. a fenomenelor din mai multo comunitati invecinate.
Determinantul psihic mai cunoaste apoi o former rtirdnea-
Bed specified, o mentalitate aparte de cea a proletariatului, de pilda,
avnd o tendintit profund conservatoare si crescnd dintr'o adanca le-
gatura cu pamntul in care taranul e infipt ca toate radacinile lui
spirituale. In manifestarile artistice, cercetarile cele mai noi (vezi
Scheltema: Die deutsche Volkskunst, 1938) descoper tot mai mult
urmele unor stravechi legaturi cu natura. (Cultul solar ca principiu
generator si cultul pamtintului ca principiu general par a se oglindi
In siraboale ea svastic,a, crucea roata, steaua etc.).
Exista' apoi si o psihologie confesionalci care diferentiaza de
pilda arta mai mistica si mai abstracta a taranilor ortodocsi de cea mai
plastica si concreta a color catolici, a caror inraurire nu se proa
observa totusi la, greco-catolicii nostri.
In sffirsit, o importanta deosebita ineepe sa se dea in cadrul
artei populare, psihologiei individuale. Caracterul anonim si colectiv ce

269

www.dacoromanica.ro
i s'a atribuit pan& acum manifestArii artistice populare, nu wad, izvo-
rul ei individual. Si comunitatea tArAneasc& 4i are personalitAtile ei
creatoare care incearch prin variante s, imbogAteascA tezaurul tradi-
tional prin noi forme artistice. Va fi o datorie a anchetatorului de a
identifica pe aceqti creatori individuali nu numai printre meqtequgarii
satului, ci qi in sensul comunittii nediferentiate profesional. Vom
cunoaste astfel numele zugravului, cojocarului, tmplarului, iconarului
q. a. care au dat unui tip artistic strvechiu o form& nouA, dar qi po
al simplului taran sau cioban care a combinat in compozitii noi ele.,
mente traditionale.
Determinantul istoric
Manifestarea, artistic& thrAneascl este ins in mare parto un
ecou al propriului ei trecut.
CercetAtorul va urmAri pe cAt posibil, firul traditionalismului
artistic popular care poate duce uneori pn, in preistorie (Motive
ca svastica, roata, steaua urc& pAn& in epoca neoliticA). Pentru forme
mai noi, puterea traditiei se va desvlui numai pe cAteva generatii in
urmA, de multe ori in calrul aceleiaqi familii chiar.
Determinantul istoric imbrAtiqeaz& ins, qi forma transmiterii
de sus 'in jos, a valorilor artistice istorice (ale stilurilor culto) catre
domeniul artei populare. Multe elemento ale hieratismului bizantin
s'au strecurat de pildA, in statismul O abstractismul artei tAr&ne0i,
anume componente ale portului cum e in unele tinuturi: marama sau
stralucitoarea beteal& ce impodobe0e cu lungi fire argintii pe *anca,
vin dup& unele pAreri (N. Iorga) din fastul curtilor domne0i de
sub inrAurirea bizantinA. Dar icoanele satului nu imit& de multo ori
pe celo culte ale bisericii sau chiar modele ale unor artiqti do sea4mA9.;
In cazul descoperirii izvoarelor culto ale artei populare, cercetAtorul va
fi ins nevoit a observa imediat modificArile aduse modelului de catre
mentalitatea tArAneascA.

Determinantul economic
Studiul va urmAri mai departe paralelismul economic-artistic al
manifestArilor.
1. Se va nota dacd qi in ce mdsurd bogAtia sau sgrAcia tAranului
influenteaztt cantitatea, 3i. calitatea produselor artistice. Se va alego
pentru aceasta cAteva gospodArii reprezentative grace, mijlocaqe sau
bogate qi se vor infAt4a manifestArile lor artistice comparativ, sur-
prinzAnd raportul lor de dependent.

270

www.dacoromanica.ro
 Vom urmari apoi fenomenul in cadrul economiei familiale
inchise in care producatorul e si consumator, in comparatie cu econo-
mia deschisa a mestesugarului care lucreaza si pentru altii. Pro-
blema aceasta a parut la inceputul c,ercetarilor despre arta populara,
cruciala (Alois Riegl, 1894), intru cat s'a socotit mediul economic
familial ca singurul adevarat creator de arta populara cu valoare estetica,
eliminandu-se mestesugul ca unul care lucrand pentru castig, deva-
lorizeaza estetic produsele sale. Cercetarea va verifica autenticitatea ipo-
tezei determinand relatiile intre formele economice si cele artistice.
Se va inftisa de asemeni inraurirea produselor industriei ora-
senesti asupra manifestarilor populare, cum e cazul pieirii atator
forme ale portului din pricina ieftinatatii vestmintelor de oras, inlo-
cuirea icoanelor pe :Aida prin litografii etc.

Determinantul spiritual.

Fenomenul artistic popular nu se caracterizeaza prin liber-

tatea creatoare a artei culto, putand aparea oricnd si oriunde. El se
leaga in primul rand de obiceiurile comunitatii cu care formeaza ade-
sea un bloc nediferentiat. Impodobirea casei taranesti de pilda, cu
toate obiectele de efect decorativ, nu se savarseste intamplator, ci
numai cu prilejul Craciunului sau al ceremoniilor nuntii, ca un fel
de obiceiu ce se incadreaza ca o veriga, intelin lant. Paralelismul
obiceiurilor cu manifestarile artistice no va retine deci staruitor atentia.
Manifestrile artistice popular sunt apoi determinate de
stiinta confectiondrii f i utilizdrii instrumentelor de lucru. Unelte pri-
mitivo manuite fra prea mare abilitate due la forme artistice infe-
rioare, asa cum dovedesc omamentele de pe porti caro au de aceea
un vadit caracter infantil; de asemeni icoanele pe sticla prod use prin-
teo larg diviziune a muncii presupun o anume stiinta si exercitiu care
determina valoarea lor artistica.
lndemnurile f i fumctiuntle spirituale ale manifestarii artistic
alcatuesc in sf'rsit o preocupare din cele mai grelo, dar din cele mai
importante. Sentimentul iubirii, al generozitatii, religiozitatea sau chiar
vechi inclinatii magice stau la baza unora dintre manifestari. Nevoia
efectului sau prestigiul social, dorinta de a-0 arata bogatia, stau la
baza altora. Simpla bucurie in fata ordinei, simetriei podoabei deter-
mina, aparitia celei de a treia categorii.
Functiunea pe care o indeplineste obiectul considerat la inceputul
cercetarii ca artistic", va trebui negresit determinata pentru a se
271

www.dacoromanica.ro
defini caracterul lui estetic sau neestetic qi a se rezolvi astfel o
problema esentiala a artei populare". Metoda folosita va fi cea a
anchetei prin care sa obtinem chiar dela thranul creator atitudinea sa
fath do obiectul in discutie. O anume qcoala etnografich germana (Prof.
I. Schwietering) sustine astfel ca intrebarea estetich, nu e nicicand
ridicata de taran in fata obiectelor zise artistice. E deci cazul sa la-
murim problema care e fundamentala prin faptul ch no ingadue sau
nu, sh vorbim de o artd" popular&

Determinantul etic

1. In sfarqit avem de cercetat atitudinea eticd a comuniatii

fa ta de manifesthrile artei populare. Intru cat anume opinia colec-
tiva aprobh sau nu fenomenele artistice ii ce poZitie ja fata de
inovatii? Cum so manifesta aprobarea sau sanctionarea (batjocura,
ironie etc.)?

Sintetizan' acum indrumarile de mai sus inteun plan de cerce-

tare a artei populare a commitdfii girdnefti Cu observarea fireasca
a necesitatii adaptarii lui fiecarei unitati studiate ca qi a completarii
lui dupli problemele ce rasar la fata locului.
1
PLAN DE LUCRE!'

Descrierea manifestdrilor artistice

I Domeniile manifestirii artistice.

Planul de avezare a satuhu;
Alegerea locultu i cadrului difentelor cldiri importante;
Elemente trnevti in constructnle satului;
Cimitirul satului (ornduirea mormintelar, cruci, monamente, bisericate etc.);
Casa trneascii
. a) poarta vi portata (aspect general vi ornamentatie); b) cartea in grdma;
c) corpal casei trnevti: aspectul exterior vi aspectul interior (ansamblul decoraba vi
elementele lui constitutive).
Ansamblul decoraba interior (orfindturea obiectelor, ritmul lor, variabe, ra-
portare la fundal).
Elementele ansamblului decorativ:
mobiherul, reprezentiri figurative, produse ale testoriei, ceramicit, ornamentares
uneltelor de muncil.
6 Portul tiiiinesc
a) pe ataste vi sex; b) de-a-lungul cAtorva generabi.
7. Increstituri ciobnevti.

272

www.dacoromanica.ro
 8. Lucriiri ale mestesugarilor satultu (cojocari, tiimplari, fierari, iconari etc.).

Timpul manifestirli artistice (manifestri periodice sau intimpltoare)

Clasificarea tipologicii a manifestirilor artistice

Frecventa tipurilor manifestirii:

a) intr'un singar domenm; b) pe mai multe, odat.

Sinteze descriptive.
a) un tablou al mamfestrilor pe comumtatea Intreagl; b) o descriere pe
gospoclarii

EXPLICAREA MANIFESTARILOR ARTISTICE

I. Determinantul cosmic
1. Fixarea comunitiitii in spatiul artistic inconjnrtor;
2 Clima conditionfind timpul manifestru artistice;
3 Materialele aflate In medial ineonjurtor (argil, lema, vegetale pentru
materu colorante, metale etc.);
4. VirtualitAtile estetice ale materialului manifestArii artistice.

II. Determinantul biologic

1 Inrhurirea elementelor etnice eterogene;
2 Diferentierea mamfestrilor artistice dup sex;
3 Diferentierea dup. vrsti.

III. Determinantul psihic

1. Psihologia primitiv sau arhaicti;
a) fdriturirea gandirii arhaice: concretism, simbohsm, tipizare si abstractism,
gndire asociativii etc ; b) afectivitate (sensath coloristice, iubire pentru efecte con-
trastante ts a).
2 Influente ale mentalittii culte,
Inrfumri ale psihologiei nationale;
Inrurni ale psihologiei regionale sa locale;
Mentahtatea trneasc,
Psihologia confesional,
Psihologia

IV. Determinantul istoric

Traditia In arta popularit;
Influente ale artei culte, istorice.
\T economic
Raportul mamfestrilor artistice en starea economic;
Relatii Intre forme economice si cele artistice;
3 Influenta produselor mdustriale orisenesti

273

www.dacoromanica.ro
 VI Determinantul spiritual
1. Relatule artei populare ea obiceiurile;
2 tiinta produceru si nitinuiru instrumentelor de lucru;
3. Indemnuri si functauni spuituale ale manifestrii artistice.

VII. Determinantul etic

1. Atitudinea comumatai fatli de marufestiri aprobare sau respingere.

Al. Dima

e. PLAN PENTRU CERCETAREA PORTULUI TARANESC

Portul popular poate fi privit dintr'o impatrit. perspectiva:

In primul rnd, ca un mijloc de aparare impotriva mediului,
ca un mijloc de adaptare la imprejurarile naturale de existent, care
indicA puterea de reactie a omului impotriva lor. In aceast calitate,,
haina esto un bun de cultur& material; ea indicA felul ai gradul de
civilizatie a unitatii cercetate.
Ca un obiect avAnd o valoare artisticA. Materialitatea hainei
serveate de obiect ai unei prelucr&ri care, de data aceasta, nu mai
ascultit de criteriile utilului, ci de normele frumosului. In migala ai
fantezia impodobirii unui costum se desvAlue ceva din frumusetea artei.
Ca un fapt social. Portul este obiectul unei reglementari social.
Diversitatea formelor sale nu este intotdeauna rezultatul gustului indi-
vidual, ci a diferentierilor pe care grupul social le hot&raate, legate
uneori de o erarhie de valori. Un grup diferentiat se rhsfr,nge in
varietatea costumelor sale, un grup omogen se regaseate in unitatea
portului sAu.
In sfarait, portul popular are o valoare ai semnificatie etnicit.
Alaturi de celelalte bunuri ale culturii populare, el este purthtor de
caractero specific etnice ale unei unititti sociale.
Cercetarea propriu zisS a portului, in lumina a,cestor puncte de
vedere, cuprinde doll& momente principal.
Primul moment consta in ordonarea materialului prin determina-
rea tipurilor de costum, a variantelor ai a formelor de amestec. Stabi-
lirea tipurilor, a variantelor, era ai a formelor de amestec, poate privi
alttt costumul ca unitate corelatie tipicA de piese tipice eft ai
pieselo de port in parte cam*, fot, caciula etc. Criteriile dupa
caro se stabilesc deosebirile de tip sau variant& aunt date de elementele
costumului: croi sau forma, stil ai dispozitia motivelor ornamentice,

274

www.dacoromanica.ro
culoare, dimensiuni, material si tehnica, pentru deosebirile de tip,
fundamental fiind croiul.
Variantele aunt micile abaten i dela tip do forma, culoare, or-
namentica iar formele de amestec rezulta din combinarea a dou&
tipuri do costum, apartinnd la grupo geografice, istorice si culturale
deosebite.
Noi am grupat tipurile de imbracaminte in dau mari categorii,
dupa unitatile culturale din care provin, sat si oras, ram&ntInd ca
portul popular sa fie urmarit apoi pe unja timpului in tipurile lui
istorice, pe de o parte, iar in formele lui actual, pe de alta.
Considerarea tipurilor de costum duce la stabilirea portului carac-
teristic pentru sat sau regiuni. Pentru regiune, tipul cu aria maxima de
intindere este socotit specific, port regional. Portul satului, deci al
unitatii singulare, poate fi urmarit de sine statator, sau prin raportare la
regiune; in primul caz intereseaza tipurile locale si frecventa lor de
circulatie, in al doilea, acestea reprezinta o variant& specifica a por-
tului regional.
Coexistenta in sat sau regiune a doua tipuri deosebite sau pre-
dominarea unor forme de amestec, indica posibilitati si tendinte de
prefacere in sensul elementelor mai recente.
Al doilea moment al cercetarii 11 alcatueste considerarea so-
ciologica a materialului. Portul hind un fapt social, se vor cerceta
legaturile lui cu grupul social. Aci se desprind mai multe linii de
cercetare.
Pe una din acestea se urmareste dependenta portului in for-
mole si evolutia lui de structura unitatii sociale si complexul de relatii
In care este integrata. Se va vedea in ce masura existenta grupelor
de sex, vrsta si a categoriilor sociale economice, culturale, pro-
fesionale cAt si relatiile dintre ele, concurenta, imitatie, erarhie,
sunt determinante pentru felul in care se infatiseaza portul. Ar fi de
urmarit aci influenta grupurilor privilegiate prin situatia lor socialii,
asupra modei (bogatii, intelectualii etc.).
Diferentierile portului vor trebui apoi cercetate in felul in care
aunt cerute de evenimentele festive sau grave nunta, moarte etc.
la caro participa individul sau grupul.
So va urmari de asemenea, daca complexul de relatii (economice,
politico-administrative, cultural etc.), in care este prinsa unitatea,
In functie de o anumita situare geografica (apropiere de oras sau de
cai de comunicatie, izolare etc.) provoaca si inlesneste prefaceri in port
prin imprumuturi de elemento straine. Din aceasta perspectiva va

275

www.dacoromanica.ro
trebui urmArit& prezenta si provenienta, aria de intindere, circulatia
si evolutia elementelor portului, cercetarea avAnd de stabilit ce este
imprumutat, de undo, de ce.
Pe alt& linie de cercetare, ar fi de considerat portul ca obiectul
unoi reglementAri sociale, reglementare de care s'ar lega conceptul unei
anumite bune cuviinto si care ar determina coca ce se cade" BA fie
purtat de unele grupo sociale tineri, bAtrAni, fruntasi etc., 0
In anumite imprejurAri bisericA, adunAri, vizite, ceremonii.
In sfArsit, portul poate fi cercetat in finaliatile lui sociale.
Prin conexiunile sale cu celelalte continuturi ale vietii sociale, el
indeplineste o multiplA functie in societate, fie economic& punerea
hainelor la ladA, cu sens de capitalizare , fie erotica instrument!
de selectare, magic& sau socialA mijloc de integrare in comunitate
sau intArire a unor diferentieri si erarhii sociale.
Metoda do cercetare va fi, pe cAt se poate, pbservatia direct&
a faptului concret, costum sau piesh de costum, in toatA actualitatea lui.
(E preferabil ca cercetAtorul sl studieze formele portului chiar in im-
prejurArile in care sunt purtate, de ex. portul de duminecA, dumineca;
portul de lucru, la lucru etc.). RelatArile informatorilor in legAturA cu
obiectul trebue considerate ca o completare necesarA, iar nu ca o infor-
matie uniel. Numai cAnd materialul concret lipseste ca in cazul
portului istoric se pot folosi numai relatArile informatorilor.
Pentru culegerea materialului necesar, cercetAtorul foloseste, ea
mijloace proprii, fotografii si desene. Acestea pot roda obiectul in in-
tregime, sau numai fragmente cu detaliile interesante. Se poate combina
fotografia cu desenul, desenul redAnd detaliul, iar fotografia intregul.
Once obiect, desen sau fotografie, trebue BA aib'd o fis& anexatA, in care
BA se &each toate datele interesAnd obiectul (vezi Planul de lucru, nr.
3, punctele a, b, c, d, e, f, g, h, i, k). Desenul sau fotografia sunt
semnificative sociologic numai dad, stii al cui e costumul, ce vechime
are, cAnd esto purtat etc.
Desenele si fotografiile se pot grupa inteo culegere, asa ea BA
poatA prezenta in imagini portul satului sau regiunii cercetate. In
acest caz stint de respectat cAteva reguli:
Culegerea trebue sa fie completA. 0 alegere a costumelor sau a
pieselor numai dupA criterii estetice, ar falsifica realitatea. ToatA varie-
tatea de costume si motive trebue sh-si gAseascA loc in culegere chidr
atunci and pare a dovedi un gust indoielnic.
Trebue sA fie sistematich, diversitatea costumelor fiind pre-
zentatii, pe categorii: sex, vArstA, stare civil, ceremonii, grupo sociale;

276

www.dacoromanica.ro
culegerea va cuprinde deci tot ce se poartA la toate vArstele, pentru
bArbati i femei, cAsAtoriti sau nu, in toate imprejurArile i pentru
toate grupele sociale.
3. In sfrqit, obiectivA, obiectele alese trebuind sA fie reprezen-
tative pentru colectivitate.
CercetAtorul se mai poate ajuta in lucrul BU de hArti qi eta-
tistici: statistici pentru a stabili frecventa unui tip de imbrAcAminte,
hArti pentru a smprinde ariile de distribuire a diferitelor tipuri de
costume sau piese de port.

PLAN DE LUCRU
A. STABILIREA:

unititilor tipice ale portului: 1) tipurile portului istoric; 2) tiparile portului

actual se poarti hame ofigenesti, port Prnesc? Care sunt tipurile regionale, care
snnt cele locale? Ce frecvent i arfe de intindere are fiecare tip?

a variantelor lor de forrar', admire, ornamentici etc

a formelor de amestec: se poart fust orgeneascri cu he? sau gort de

ora g peste fot? se poart. bluz6. de ora g ca fot? ce clemente strlime de reginne
sunt introduse in portal regional san local? etc.

I. Analiza costumelor.
Capul 1. pieptntur.: prul este scurt retezat? ea cozi prinse in jaral
capultn? femeile se piaptin ca concia? exista pieptinturi cu implecitori" (c/rare
la mijloc gi pe prt,i multe codite subtiri, strinse apoi la spate)? igi pun petle,
tricolor in phi etc.
2. acopermnt: se poart d'emit cu mot., rotund? prrie trnease6 san
de ora? plrie de fetru, de paie, gapert? femeile an maram, cArpi, polmesenec?
exist portal cu coarne, sovon, ceapt, ci i fruntar? se poartit capul gol? lama
sau cind plou6 se poart glug? etc.
Imbricimintea trupului 1. se poarti. he, cmag6.? 'bita& orgeneasc6.? etc.
2. se poart6 fot, urj, oprege? se poartrt fust
vhuc, psturrt, catrint,
or4eneascrt9 barbatu poarti itari, cioareci, izmene san pantaloni? etc.
3 brbatii se incing cu gerpar, carea, chimir? femeile en brau, brete, bete,
cordon?
4. se poarti cheptar, bonditk N'est de ora? se poart i jerseuri? etc.
6. se poart lecr (real), suman? cojoc, cojocel, saraci, bubou? se poarta
zegbe, zeghim? se poart scarteici, palton orgenesc? etc.

c) Imbricimintea piciorului 1. se poart ciorap de Mina, obiele, tureci? se

poart toloboni (ciorapi grogi de lanA de forma anor cisme)? se poarti ciorapi de
bumbae sau de mitase? etc.

277

www.dacoromanica.ro
 2. se poarti opinci ca cine, fiel cale, Cu gurgui san simple, cu cnrele
san nojite plum de gum, ghete, cisme, pantofi, sandale, scarpeti? etc.

d) Podoabe gi anexe ca ce se impodobesc fetele, cu mrgele, strambuli,

ca salbe, cercei, ace de cap? pun flor' in p'r, struti? logodmca san mireasa pune
camina'? hacia' poartit gervetele, baston, baltag? igi pun \rastra (floarea ginerelin
gi a vitavului)? etc.

II. Datele necesare descrierii fiecdrei piese din port in parte.

a) Materialul din care e fiad: 1 din ce fel de material e ficut obiectul
din lni, canepi, In, bumbac, imitase, cantee, pele etc.?
2. de unde e procurat matenalul: e cumpirat dela ora? e produs gi prelucrat
In gospoditrie? e cumpirat in stare biutit dela ora g san din alt sat, dar prelucrat
In gospodine?

b) Tehnica folositi: L la coloratul firelor se intrebumteazi culori vegetale,

pregatite in gospodne? culori chimice cumpirate? san culori amestecate?
la tesutul matenalului tesitura e faena in rizbom? in cate ite e tesut?
e esutil in flon? e dat la pula, in vltome? panza este inilbit? etc.
la croitul i cusutul hainelor
la impodobirea costumului ornamentele sunt brodate pe fir? pe piloarit
(etaminii)? dupi scnsoare (desen pe panzi.)? este aleasi, tesuti, cusuti pe dos? se
face gabacl etc.

c) Ornamentica: 1. stalul motivelor decorative este geometric, naturalist sau

stilizat? daca' e naturahst, ce elemente se preferi elemente florale, ammale,
persoane"
2. clispozitia motivelor lia are brodern la gat, pe umeri (altate), de-a-
lungul intuncilor, pe piept,, pe spate? opregul sau gurtul are varstele i flonle
agezate onzontal sau vertical san combmat? motivele sunt dispuse ntmic, simetric,
tira vreo ordine aparenta'?
3 matenalul pentru ornamentici se intrebuinteazi lani, m'atase, coton,
armo, lama, strimitar, sarmit (fu), beteal, flutun de metal, mirgele? se
coase cipci (danteli), se pm:id gi canafi (ciacuri) de miele pese ale costumului?
vestele se garnisesc ca panglici de catifea san ginuri (Tau) sau imitatie de astrahan?
4. motivele tipice i denumirile lor trandatin, stelute, cales, Admita, lunute,
coarnele berbculut etc
6. colont care sunt calonle fundamentale i mbinrile obignuite?

d) Dimensiuni

e) Croiul sau forma: ce tip de croma are oblectul? de ex. ha are crmala
bitraneasci, san cromla mai noui, nemteasci? din ce pi* e compus obiectul gi ce
denumin are fiecare parte?

f) Vechime: de cnd dateazi obiectul? de cand dateazi croiala, ornamentica

obiectultu? obiectul este nou, dar de tip vechin?

278
www.dacoromanica.ro
 g) Persoana care 11 foloseste: nume, sex, vitrst, stunt de carte, meserie,
stare economica i social, origine etnick geograficA etc.

h) Provenienta obiectului: 1. e facut in gospodrie? de cine? de fat, de

mam, de lumia, de birbat etc.? cAnd a fost fcut si ea ce prilej? pentru purtat,
zestre, pentru db.'ruit etc.?
e cumprat? in sat, afarit din sat, in oras, in alt sat, la hlciu, dela
negustori ambulanti?
e cpitat? ca ce prilej botez, nana', nsie, moarte etc.

i) Circulatia motivelor: (provenienta lor). 1. de unde si dela cine e luat

motivul? de pe un costana mai vecina? de pe anal non? dele o fat bogatli,
en vaz in sat, dela o strm, dela mtelectuah, dela oras? etc.
2 cum si ca ce prilej? la hora, seztoare? ca ocazia dusului prin trg san
alte sate? etc.
3. de ce a fost ales tocmai acesta? pentrna asa se poart aci7 pentruci e
mai frumos ceca ce se poart in oras sau alt sat? pentru a intrece pe altu? pentru
a se deosebi de alti indivizi sau de alte grupe sociale, geografice san etnice?
pentruc are anumite virtuti magice etc ?

j) Pistrarea obiectului: e partat, e pistrat la lad pentra zestre? e pistrat

pentru fata can mare? etc.

k) Folosirea obiectului: 1. este purtat numai la lucra? numai la hor i sk-

i:atoare? san este pentru anumite ceremonii nunti, botez etc.?
2 este folosit pentru podoabil? pentru anumite operatai magice? pentru asi-
guiaren prestigmlui? ca mijloc de capitalizare? etc.

1) Valorificarea estetici a obiectului: de ce e socotit tramos? pentruc e

non? pentruc asa au purtat btrnn? pentrudi e scump? tramic, folositor, gren de
fcut, plcut la vedere? pentruc vine dela oras? etc.

Inventare de obiecte de imbrdceiminte.

Oamenii in genere folosesc multe si variate obiecte de imbeicminte? san

putine? an si rufrie? cine o poart? i reinnoesc des sau nu imbrcmintea? e]dst
vreo zi a anului cand trebuesc puse haine noi de pild Ana non? le spal des
si ande? care hame sunt mai multe, de iarnA, de var, de lucru, de srbatoare,
de zestre etc.?

Mefterii satului f i ai regiunii, produccitori de obiecte de im-

breicciminte: cojocari, croitori (abagii), croitorese, brodeze, cismari,

a) cine e mesterul? nwne, sex, vfirst, stuntl de carte, stare economici

social, nationahtate, provement? ande isi are ateherul?

279

www.dacoromanica.ro
 ande vi-a ficut ucenicia? in sat? in alt sat? la oras? in care orag
si care sat?
ce material foloseste? material cumpirat, produs in casi etc.?
ce tehnici foloseste?
de ande are modelele intrebuintate? le-a ficut singar? le-a mostenit dela
mesterul precedent? le-a adus din ale. parte? etc.
ande desface produsele? numai in sat sau i in alte sate? in care sate?

B. URMARIREA DIFERENTIERILOR PORTULUI DUPA IMPREJURARI DE

VIEATA SI GRUPE SOCIALE

sex: ce poarti, femeile, ce poartrt brbath

virsta i starea ce poarti cophi, flcii i fetele? ce poarti bar-
batii i nevestele, bitrimi si bitrinele? ce poart fetele bitrine?
e) anotimp tA vreme ce se poara, lama, vara, in timpul zilei, noaptea, pe
timp ricoros sau ploios? etc.
imprejurin de vieati sociali care simt hainele de lucra, hainele de sir-
bitoare? ce se poarti la diferitele ceremonii nunti, botez, moarte? ctim se imbraci
mortii? etc.
categorii sociale: ce diferente de port existi intre rzeli, mazili, clac* etc.?
stiri economice: bogata, mijlocasi, siraci?
categoru culturale: cu seoali faena la ora s, la sat, M'A scoali?
nationalitate: romini, sasi, semi etc.
grupe geografice: din regume, din alto regiuni, dela oras
3) profesium: agricultor, pastor, meserias, funcionar, negustor etc.?
Aceste diferente sunt diferente de fapt sau sunt reglementate impuse de
grupul social? In acest caz, ce sanctiuni se aplici abaterilor?
Marcela Foca

B1BLIOGRAFIE

TILKE MAX: Ostenropiische Volkstrachten in Schmtt und Farbe, Berlin, 1926;

IORGA N.: L'art populaire en Roumanie, 192(3; OPRESCU G.: Arta tirineasci la
Buc. 1929; TZIGARA-SAMURCAS: L'art paysan en Roumanie, Buc. 1931;
PAPAHAGI TACHE: Images d'ethnographie roumaine, 2 vol. Blic.

f. PLAN PENTRU CERCETAREA GRAIULUI

Dialectologia, ramura linguisticei care se ocupa cu cercetarea

dialectelor, dateaza din a doua jumatate a veacului al XIX-lea. In
infatiprea ei de astazi, dialectologia dateaza abia de cateva decenii
anume de atunci de cand Ascoli i mai apoi Gilliron au pus bazele
cercetarei qtiintif ice a graiurilor vorbite.

280

www.dacoromanica.ro
 Scopul unei anchets pe teren este de a infatisa materialul lin-
guistic al localitatei sau regiunei cercetate in ceea ce are el mai
caracteristic.
Materialul acesta nu trebue cules insa la intamplare. 0 an-
cheta de acest fel nu fora linguistului boemai elementul esential:
material comparabil.
Astfel do material nu se poate culegx) decat ca ajutorul unui che-
stionar pregatit dinainte. Cercetatorul, inainte de a merge pe teren,
trebuo sa fie inarmat cu un chestionar linguistic, care sa-i ofere posi-
bilitatea sa culeaga informatii asupra foneticei, morfologiei, sintaxei
si lexicului graiului respectiv.
Numarul de chestiuni depinde de timpul pe care cercetatorul
il arc la dispozitie si de extensiunea pe care fiecare cercetator vrea sa
dea anchetei sale. In afara de aceasta, chestionarul trebuind sa fie
adaptat la fiecare localitate sau regiune ce urmeaza a fi cercetata,
numarul chestiunilor nu este aeelasi pentru toate anchetele. Este
ins& absolut necesar sa se pastreze un fond de chestiuni comune, care
formeaza partea generala a chestionarului. Acest chestionar ge-
neral va fi folosit in toate localitatile cercetate si chestiunile lui
vor fi puse tuturor persoanelor alese pentru studiu.
In afara de aceasta parte denerala, chestionarur va cuprinde si
serie de chestiuni speciale chestionarul special , adaptate fie-
earei localitati sau regiuni cercetate. De exemplu, inteo localitate ai
carei locuitori se ocupa cu pescuitul, chestionarul acesta special va
cuprinde chestiuni privitoare la aceasta ocupatie. Aceste chestiuni
nu vor fi intrebuintate atunci &Ind se cereeteaza o localitate dela
munte, ai carei locuitori se ocupa cu pastoritul; in aeest caz, chestio-
narul va cuprinde chestiuni cu ajutorul carora se vor obtinea raspun-
suri cu privire la vieata pastoreasea.
Se intelege ca, dad, planul de lucru general (format din chestiuni
de intrebuintare generala) poate fi alcatuit inainte de a merge pe
teren (in baza chestionarelor intrebuintate de alti cercetatori), cel
special nu poate fi alcatuit decat in urma cunoasterei prealabile a sta-
rilor linguistice din regiunea sau localitatea de cercetat.
De aceea e de recomandat ca ancheta BA se faca in doua etape:
prima, de recunoastere, cu chestionarul general (comun), careia ii
va urma a doua adevarata ancheta , dupa ce, in prealabil, ches-
tionarul a fost redactat definitiv. Prima parte a anchetei da posibi-
litate cercetatorului :A cunoasca, in linii largi col putin, aspectul lin-
guistic al regiunei si, in baza acestei cunoasteri, sg, poata alcatui ches-

281

www.dacoromanica.ro
tionarul special, care va fi adaugat celui general, formand chestionarul
definitiv.
Inainte de redactarea chestionarului, trebue alma localitatea
sau regiunea in care se va face ancheta. Alegerea se va face dease-
menea in baza cunoa0erei prealabile a strilor linguistice respective.
G. Paris spunea ca idealul ar fi ca ancheta sa se faca in fiecare lo-
calitate. Lucrul nu e posibil: nici timpul 0 nici atatea alte imprejurari
nu permit o astfel de ancheta, deat atunci and localitittile din re-
giunea respectiva sunt mai reduse ca numar. Ramble atunci ca cerceta-
torul sau cel care dirijaza ancheta sa aleaga un numar de
localitti Rumai. Criteriile de alegere sunt in functie, in primul rand, de
scopul anchetei. Pentru o ancheta al carei scop este urmarirea ino-
vatiilor de limba produse de deplasarile de populatie se vor alege loca-
litti intemeiate prin imigrare; and ancheta are de scop cercetarea
influentelor reciproce dintre doul, limbi, de exemplu, vor fi alese loca-
litatile locuite de o populatie de nationalitate clitoral q. a. m. d.
Cnd nu se urmarete o problem& speciala (ca mai sus), ci
caracterizarea particularitatilor graiului respectiv, este de preferat ca
ancheta sa se fad, pe centre de unitate linguistica. De exemplu, dinteo
regiune ca Tara Oltului, care cuprinde peste 60 de sate, se va alego
un numr do localitati (5-10) care, in cadrul regiunei, sa formeze
centro de unitate linguistica a regiunei.
data ce regiunea sau localitatea a fost alma i chestionarul
redactat definitiv, cercettorul ajuns la teren trebue sali aleaga per-
soanele pe care urmeaza sa le chestioneze.
Tinnd seama de cerintele de azi ale dialectologiei, persoanele
trebuo alese cu bagare de Emma qi in aa fel inat sa, se obtina in-
formatii asupra graiului pe generatii, sexe, clase sociale, deplasari de
populatie, casatorii mixte, etc.
Pentru a culege informatii asupra inovatiilor linguistice produse
de factorul generatie" este absolut necesar ca persoanele ce urmeaza
a fi interogate sa reprezinte graiul generatiilor succesive (practic: in
'imam localitate al se chestioneze col putin 3 persoane barbati
Iii femei: una intro 10-20 ani, alta intre 20-50 ani i a treia intro
50-70 ani).
Cand locuitorii unui sat sunt impartiti in diferite categorii so-
cial (proprietari, etc.), subiectele trebue BA faca parte qi din aceste
categorii.
Rolul deplasarilor de populatie in modificarile linguistice trebue
deasemenea urmarit. De aceea nu trebue evitate persoanele care provin,

282

www.dacoromanica.ro
In localitatea cercetata, din alta localitate (prin colonizare, casatorie
g. a. m. d.).
O ancheta trebuind sa infatiseze realitatea linguistica, din re-
giunea., sau localitatea respectiva in momentul and se face cercetarea,
cercetatorul nu trebue sa urmareasca numai aspectul arhaic al graiului.
E gresita credinta acelora care se adreseaza, pentru obtinerea informa-
tiilor, numai persoanelor mai in varsta, acelora mai putin inteligente",
sau celor neinfluentate de limba comuna ori literara. Graiul unei
sau unei regiuni nu este reprezentat numai de vorbitori din cate-
goriile do mai sus, ci de intreaga comunitate social a satului (batrani
tineri, inteligenti si mai putin inteligenti, etc.). Deci, dintre per-
soanele co urmeaza a fi chestionate nu trebue sa lipseasca nici acelea
care aunt mai inteligente, care au venit in contact cu limba comuna, etc.
Apoi, subiectele trebue s indeplineasca anumite conditii generale:
sa fie originare din Iocalitate (in afar de cazul and ancheta are de
scop rolul deplasarilor de populatie in structura graiului), sa aud bine,
sa aiba dantura complet, sa nu aiba defecto de pronuntare.
Avand in vedere cele de mai sus, practic, alegerea subiectelor se
poato face astfel:
Ajuns in localitate, cercetatorul cauta sa stea de vorba cu cat mai
multo persoane, discutand cu ei fel si fel de lucruri (despre starea cam-
pului, despre originea satului, numarul locuitorilor, etc.). Din discutie
observatie proprie, cercettorul isi da usor seama care dintre per-
soanele cu care a stat de vorba aunt mai interesante pentru studiu.
Observatille proprii, facute asupra persoanelor ce urmeaza a fi intro-
bate, pot fi completate pentru siguranta Cu informatii dela alti
consateni ai lor (mai ales intelectuali: preoti, invatatori).
Dupa ce subiectul a fost ales, trebue convins de scopul urmarit.
E falsa credinta ca subiectul, necunoscand scopul urmarit, intrebuin-
teazti un grai mai natural; dimpotriva, este mereu banuitor si in ras-
punsurile Po care le da se simte, de multo ori, teama de a nu-1 chp-
stiona pentru fixa impozitele, ori cine mai stie ce.
Despre subiectele interogate trebue sa se dea toate informatiile
cu privire la starea lor civil: uncle s'au nascut; unde s'au nascut par
rintii si bunicii; deplasrile in alto localitati; timpul cat au stat in
alte localitati; stie sau nu stie ceti si serie; ce limbi cunoaste (unde
cum le-a invatat), a facut arrnata (uncle si cat); e casatorit (ca o local-
nica sau straina de localitate), etc.

283

www.dacoromanica.ro
 Anumite fapte de limba, caracteristice graiului unora din subiecte, /
caro au Meat deplasari, se pot explica numai cunosand aceste indicatii
do mare importan t& pentru :tiinta.
Ancheta propriu zisa interogarea subiectelor pune, dela
inceput doua probleme: a) e bine ca interogarea sa se fa,c& izolnd
subiectul sau lasAnd sa fie de fat& :i alte persoane i b) ce metal&
e do ales: intrebarea directa sau indirecta?
Procedeului de-a interoga de fata hind i alte persoane i s'au
adus obiectii mai numeroase deat procedeului de a izola subiectul in
timpul chestionarei. Personal, am experimentat i unul i altul i
mi s'a parut a atunci and subiectul nu este izolat, raspunsurile sunt
m'ai naturale. Subiectul, intro ai sai (fiindca prin prezenta mai
multor persoane" inteleg pe cei ai casei, 3-5 persoane), se simte
tnai putin stnjenit, mai degajat qi, deci, raspunsurile stint mai na-
turalo. Apoi, am avut de foarte multe ori impresia a atunci and erau
de fat& qi alto persoane, subiectul simtindu-se controlat de cei din jur,
care cunosc ca qi el graiul, intrebuinteaz5 in raspunsurile ce le da,
formele locale (se intalnesc uneori 3i subject care raspund cu rea
credinta).
Dialectologii care au facut anchete cu ajutorul chestionarului,
au preconizat, unii procedeul intrebarilor directe (cum ziceti pe aici
la cioban"?), altii procedeul nitrebarilor indirecto (cum ziceti la omul
care pazete oile"?) Procedeul al doilea este de preferat: subiectul in
acest caz nu e influentat de intrebare. Dar daca interogarea directa
poate fi aplicata la chestiunile formate din cuvinte izolate (cioban,
masci, etc.), nu poate fi intrebuintata la chestiunile formato din fraze;
pentru obtinerea raspunsurilor la aceste chestiuni nu se poate intro-
buinta deat metoda intrebarilor directe.
Obiectia a raspunsul ar putea fi influentat de intrebare este sim-
titor micorata atunci and subiectul e bine ales ii and anchetorul
procedeaza cu pricepere i rabdare.
Chestionarea propriu zisa nu trebue facuta nici cu grab& nici
cu nervozitate :i mai ales treime evitate intrebarile repetate, care
obosesc :i plictisesc subiectul.
Raspunsurile obtinute se vor nota numaideat ap cum au fost
rostite, fara sa li se aduca vre-o modificare ultorioara. Dach eventual
subiectul revine, singur, asupra rspunsului, se va nota faptul. Se va
nota deasemenea atunci and subiectul nu raspunde (fie ca nu cunoa0e
termenul, fie ch se jeneaza, etc.).
Cfind se cerceteaza o regiune mai intinsa, este preferabil ca

284

www.dacoromanica.ro
ancheta sA fie fAcut5, in zig-zag. Astfel, inteo regiune cum este Tara
Oltului, dupA ce a fost cercetatA o localitate din partea esticA a regiunei
(de exemplu Persani), localitatea ce urmeazA sA fie cercetatA imediat
nu va fi una vecinA (?inca, $ercaia), ci una mai indepArtatA (de
pildA, Siimbeita, Porumbac, etc.). Ancheta in zig-zag, are avantajul c5,
anchetorul poate ad' sesizeze cu mai multA usurintA diferitele nuante
ale rostirilor locale.
Deasemenea este recomandabil ca ancheta BA fie fAcut5, in doul
sau chiar trei etape. Daca ancheta necesita o durath de timp mai
lungA, realizarea ei inteo singurA etapa de cercetare oboseste, dacA nu
chiar plictiseste, pe anchetor, f Acandu-1, f Ara BA vrea, sA-si piardA
dragostea si interesul pentru cercetare.
RAspunsurile trebue notate fonetic (cf. mai jos). E bine sa se
dea amuriri asupra notatiei fonetice intrebuintatA de cercetAtor, all-
tilndu-se si derbctele lui de auditiune; deasemenea e bine sa se indice
locul de nastere si domiciliul anchetatorului.
In cursul anchetei cu chestionarul, subiectul intrebuinteazA, in
discutie, diferite forme si termeni interesanti care, dei nu stint
trecuti in chestionar, esto necesar s6, fie notati.
In afarA de rAspunsurile la chestionar, se vor urmAri termenii
mai interesati din graiul local (ex.: zduri, la), indicandu-se intotdea-
una sensul.
Deasemenea nu trebue BA lipseascA o cercetare a terminologiei
in legAturA cu diferite ocupatii (pAstorit, olArit, etc.).
Se vor culege apoi numele topice, indicAndu-se si starea fizic5
(deal, vale, r,pA) a termenului dat (0 eventuale legende sau indicatii
In leghturA cu numele respectiv). Tot la fel onomastica, cuprinzand
nu numai numele de botez, familie si poreclele, dar si numele de ani-
male. La onomasticA e bine a& se indice si frecventa diferitelor nume,
ca si criteriile dupA care se pun numele. (Creiciun hinder), s'a nAscut
In ziva de CrAciun; Vaszle fiindcA asa 11 cheama pe nas, etc.).
RAspunsurile la chestionar oferg, informatii mai ales cu privire la
foneticd si morfologie; informatiile privitoare la sintaxg, sti-
listich, etc. se obtin mai greu prin intrebuintarea chestionarului, pen-
trucA, chestiunile prin care se obtin asifel de informatii aunt formate
din fraze si acestora nu li se poate aplica deck metoda intrebArii di-
recto, care influenteaz6, mai usor rAspunsul. De aceea e bine ea
anehetorul sg, caute sA fac& cateva inregistrAri fonograf ice in fiecare
localitate c,ercetatA.
Deoarece fonograful nu e la indemna oricui, trebue ea proble-

. 285

www.dacoromanica.ro
mele indicate (sintaxa...) s, fie urmArite prin discutii variate ca dife-
riti vorbitori cu care anchetorul vine in contact.
Din acest fel de discutii anchetorul va culege si o serie de
termeni vechi care nu se mai intrebuinteazA decAt rar in graiul
local (ex.: custa, pedestru, vintricel, etc.).
0 anchet6 depinde in foarte mare mAsurA si de calitAtile sau de-
fectele anchetorului. De aceea cercetAtorul e dator BA dea toate aml-
nuntele asupra felului cum a fAcut cercetarea asupra notatiei, asupra
dificulttilor intmpinate, asupra evenimalelor erori faults in modul
de a pune chestiunea, etc.
Informatii pretioase, indemnuri si sugestii asupra anchetelor dia-
lectale se pot gisi, intre altele, la Sever Pop, Buts et mthodes des
enqutes dialectales, in Mlanges de l'cole roumaine en France",
1926; Al. Rosetti, Linguistica in cercetarea monograficii, in Viata
Romneasc", XXII (1930), nr. 7 si. 8 (si extras), si in amehetele Labo-
ratorului de foneticA experimentalA", publicate in Bulletin linguistiquo"
(vol. IIIVI). ,AmAnunte asupra modului cum s'a f Acut ancheta pentru
Atlasul linguistic al Romania se gsese in introducerea primului volum,
apArut do curnd.
Chestionarul ce urmeazA a fost alcAtuit in asa fel incAt sa se ob-
tin& informatii asupra particularitAtilor mai de seamA din diferitele
noastre graiuri (pronuntarea diverselor categorii de e, palatalizarea
labialelor, etc.).
El cuprinde un fond de chestiuni comun celorlalte anchete Mute
asupra graiurilor romnesti (Weigand, anchetele asupra graiurilor nord-
dunrene, publicate in Jahresbericht des Instituts ftir rumanische
Sprache", III (1896) si urm., Al. Rosetti, Cercetclri asupra graiului
Romeinilor din Albania, Atlasul Linguistic al Romdniei qi anchetele
Laboratorului de foneticA experimentalA", publicate in Bulletin lin-
guistique", III (1935) si urm.).
In awl de aceasta, pentru fiecare localitate sau regiune chestio-
narul trebue complectat cu o serie de chestiuni special fiecrei loca-
litAti cercetate: Astfel, pentru o localitate ca LApujul de sus, de
exemplu, se vor aduga chestiuni care s, cuprind vocala e (ii) sau dif-
tongul ea (a) dupA p, b, y, f, m; sau, pentru o regiune ca NAsAudul se
vor adAuga chestiuni prin care sa se observe rostirea pp pentru ps,
(lzptcl, pedeptesc), etc.
lath' chestionarul (este aci numai chestionarul chruia i-am zis
general", care se va completa, pentru fiecare regiune, cu chestio-
narul special"):

286

www.dacoromanica.ro
 1. cap 1 44. gold 87. vacluvii
2 par 45. picior 88 cal
3 piepten 46. merge (a) iapli
creer 47 gentinche armasar
frunte 48. &Elicit manz 5
ochiu 49. talpa 92 herghelle
albeat. 50. os gea
vedea (a) 51. pee chingi
spriinceana 52. miduva capastru
10 geana 63. singe hat
11. tampla 54. van. ham
12 nas 55. tata. 4 bou
=a 56. mama vaca
gura 57. tata vitreg taur
limba 58. mama vitrega, vitel
dinte 59. bailie vitea
17 buza 60 burners June
18. milieu (a) 61. barbat junincil
19 obraz 62. femme bivol
mustata 63. sope bivoliti
barba 64. fecior vite (colectiv)
22 ureche 65. fail porc
auzi (a) 66. copil scroafi
gat 67. frate 110 vier
umir 68. sort'," 111. purcel
subsuoara 69. nepot 112 purcea
brat 70. nepoata 113. untura
cot 71. unchiu 111. slanina
29 mina 72. mittuge gone
palma 73. var cocog
pumn 71. verigoara gama
32 deget 8 75. ginere clogca
unghie 76. nora 119: pui (gi fem.)
piept 77. nag ou
35 pantece 78. nage ritoi
planatin 79. fiu rat
inima 80. fina &can
ficat 81 mire gasca
fiera 82. =cash* pasen i de curte (colectiv)
riranche 83. mina' Dale
mijloc 84. copil din flori berbec
spinare 85. gemeni miel
vira spinlrii 86. viduv mea 8

fiecare nume se va intreba si forma de plural.

Pentru verbe se vor culege gn diferde forme de conjugare.
*I chfentele nunun ale degetelor (arMfor, etc.).
Se va urmin el felul in care sulnectul se adreseazi fiecAnn grad de rudenie Wheals, Mc, Me, sic.)
Numele pe vfirsti (mans, clam% etc.).
Numele odor pe virsti (m1.1, cirlan, WHO.
IPentru

287

www.dacoromanica.ro
 stearpra toamn grading
turma lama zarzavat
ciobau scare salat
stana lima rosii
131. stranga ste-a 9 ceapa
lapte luceafir usturm
136 smilntani semn castravete
chiag nor brean
cas ploaie morcov
briinza ploua (a) fasole
corast 181. curcubeu cartof
urd, umbrel. salcie
zer zapad. plut
burduf ninge (a) 231 fag
141. ciime 188 ghiat mesteacin
145. cites 'slut frasin
116. catel bruma carpen
pisica ceata salami
pisoi mull arbori (colectiv)
soarece tuna tia (a)
160. sobolan fulgera grail
sarpe viscol porumb
vierme es secar
vemn vale ovz
zi deal semnn (a)
dimineata munte secere
amiazi yid filing
vecerme (chinche) piatra pains
seara paclure rnamaliga
miezul noptii sat carne
iloapte uliti plug
zori de zi drum 9 brazd.
azi &there pirtile plugului II
ieri piat 261. canepa
alaltaieri plai panza
ratline mr (pomul si fructul) camas
poimaine par he
saptamina 211 cues pieptar
numele zilelor saptamann 212. visin serpar
lima 213. prun cioareci
numele lunilor 9 214. dud is izmene
an 215. nue plarie
prim'vari 216 piersec 260 pantf
vara 217. siimbure 261 =rap
71 Se vor colega, cfind se cunosc, tp numtnle vechi (gerar, faur, etc.)
8 *1 numele difentelor constelatu.
e Se vor urmhn, cu sensunle lor, st termenn stradd. bacilli". cal., f osea. etc.
n Punimdu-t-se intrebarea ,,ce pomt cresc pe am ?", subtectul va ft Mast alum si spur& =gun
11) Plugul, ca sit alte unelte uzuale, se va fotografta sau se va desemna.

288

www.dacoromanica.ro
262. opinca 297. aripi 334. pantofar
263 obial 298. ewe 335. fierar
264. pat 299 lup 336 brutar
cearceaf 300. vulpe 337. micelar
plapoma 301 urs 338. maceline
saltea 302. iepure 339. carne
perin 303. nezure 340. primer
casii 304. albina 341. notar
pridvor 305. stup 343. serie (a)
mask' 306. miere 343. pretor
scaun 307. viespe 341. prefect
lanta 308. biserica 345. ministrn
sedea (a) 309. preot 346. avocet
soba 310. clopot 347. judecator
col 311. turn 348. perceptor
pivnita 312. altar 349. jandarm
use 31'3. germ 350. judecatone
chata 311. cruce 351. tribunal
include (a), 315. groap 352. scoalli
deschide (a) 316. mormint 353. innilitor
cui 317. cimitir 354. crema
fier 318. calcium/. 355. hartie
curte 319. vui 356. miharie
sura 320. vita de vie 357. recrutare
284 grajd 321. beat (betiv) 358. soldat
285 iesle 322. bea (a) 359. ofiter -
fimie 323. pavane 360. automobil
ear 324. tutun 361. tren
288 root/. 325. fumez 362. bicicleti
289 ferestru 326 zahar 363 anon
290 vrabic 327. bomboane 364. doctor
nindunica 328 dulce 865. medicament
pornmbel 329. lamp/ 866. spital
uhu 330. cbibrite 867. farmacie
291. mierl 331. aprinde (a) 368. tuberculoz
barza 332. petrol (gaz) 369. numrtoarea II
pasen (colectiv) 333. stela

sarbitorile marl is Closca vede de poi

culorile " Vulpea e vicleani
Coarnele berbecului sunt mari 378 Purecele te mused
Pana cocosului este ea secerea Salcia ereste la margine
Gmile noastre stau in curte Tra.ndafirul miroase frumos
Gases e bung, dar giiscanal e ria Am inghitit un sambure

13 Subiectul va fi lint ai numere pfini In 22-25, apou va numira din 10 In 10 gi dm suti In suti.
13 Incepfind cu Anul Nou, aulmectul va fi Meat si apuni Bulgur ea pramuce" man nuu !ant.
It Pentru aceaata Be va arita autnectului ddente otnecte colorate (crown, hartie, Oda., etc.)

289

www.dacoromanica.ro
382. Vinnl acesta e amar 387. Am fost bolnav gi mi-a citzut prul din cap
Femeia tese 388. Calnl merge la pas
Acesta e un hot 389. Am Weida o rat-smug de portunb
Am lust o 'nisei gi 1-am Impuscat 390. 451 climaga murdarg
383. Esta phn de praf 'Ana in vArful capului 391. Fata aceasta spa1 haine la ran
Pe ltmga ancheta cu ajutorul chestionarului, cercetatorul mai
poate urmari i alte probleme in directa legatura cu limba.
Astfel, acolo unde se gasesc, se pot cerceta limbile speciale din-
tr'o comunitate linguistica oarecare; terminologia diferitelor categorii
de ocupatii (tAmplari, zidari, etc.); la orap, limba ixtahalalelor to.
a. m. d.
Interesant este de urmarit qi limba scrisa a color dela tara.
Pentru aceasta se pot urmari diferitele scrisori ale taranilor, eventualele
acte (contracte, procese-verbale) redactate de tarani.
Deasemenea, poate fi cercetat sistemul de comunicare prin ge-
sturi (cu mna, cu ochiul) sau alte semne deosebitoare de limba vorbita.
Transcrierea foneticii
Notatia fonetica a materialului cules este absolut necesara. Ne
fiind posibil sa se noteze toate nuantele vorbirei, anchetorul este
dator sa adopte o notatie care sa fie simpla i clara; et tie seama de
posibilitatea de a nota repede 0 exact, ca i de posibilitatea de a fi
tiparit i cetit.
In cele ce urmeaza infatiOna un tablou al seranelor fonetice ce
urmeaza a fi intrebuintate. Este notatia fonetica adoptata pentru an-
chetele Laboratorului de fonetica experimentala" din Bucure0i.
Cfind anchetorul inregistreaza sunete pentru care nu are semne
In tabloul de mai jos, va intrebuinta un semn conventional, pentru
care va da apoi toate indicatiie necesare.
=a din lit pat, ea5
i--= sunet intre a gt oa (apropiat de oa): kar (Binat).
.0
a din ht. mar.
deschis i lung. beelrekti (Ardeal).
11 --= sunet Intreo land (Moldova).
S = e din lit. merg,
= e deschis fr. Pare
i= e, mai descins ea A: (Ardeal).
i= sunet Intre A gi e: sed, tses (Ardea.1).
=e Inchis.

290
www.dacoromanica.ro
 E = sunet intre A si 8 (deschis): Aide (Ardeal).
J=i din lit. in.
n.
1= i final de durat redusii- oamerif.
= stmet hatre I si 1: singur (Ardeal).
1=i deschis, mai lung: tund (Moldova).
=.. CO din lit. cnt, in.
o a din lit. rog,
sunet intre o si oa: skrA (Ardeal).
y = y din fr. y. uc (yaw, yey).
w o u din fr. oui (wom).
k = c din lit. casi cap; numai dad se gseste inainte de a, i', 0, u sau consoan.
I= un et intre k i g: kavaler.
C o g D chn lit. cer, cine.
sunet intre 6 si A: der (Hayeg).
ii = a palatal: puhte, pkg.
ts = j din lit. t!rj, PAW.
sunet intre t' i : partie (BAnat).
sunet tare t i d: kintt
dui lit. .6 tarje.
sunet intre (mai aproape de b.
=_- r vibrant. 7-1w.
= r uvular: iAw (FArseroti).
= 9 (+ e, 9 din it. gem, deget.
j=j din ht. Joc,
dz = zz din lit. lazzarone.
z = sunet intre j. l g: iok.
di = sunet intre d' ig (mai apropiat de g): tundie (Banat).
is.=gama grecesc n -gr: astos.
Senine diacritice
dup o vocalii inched accentul &name al cuvtintului bihe.
4. sub o vocalA indicii primal element al until diftong crescind peatrA 2a1S.

deasupra unei vocale India riasalitatea acelei vocale om.

deasupra sau Iiingi o consoani noteazii o consoani mulatA (g, 11., etc.).
a sub o consoanA in functie silabicl: Anpirat.
c indic exploziunea unei consoane: lap' te, _kap'.
Sunetele abia perceptibile se vor nota cu semne ma: miel puse ma, sus:
akas frats

291
www.dacoromanica.ro
 Nu se va intrebuinta nici odatA apostrof al (poste fi confundat ea prima, care
noteaili muierea consoanelor, sau cu apostroful intors, care noteazi o explozie conso-
nantici), ci numai trstara de umre.
Se va indica intotdeauna local accentului de intensitate in cuvintele in care
accentuarea e diferit de accentuarea limbei literare ex ): akolo' spre deosebire de
ako'lo ; se va nota deasemenea, dac exista', diferenlele cantitative, de ritm, etc.

D. gandru

g. PLAN PENTRU CERCETAREA LITERATURII POPULARE

GENERALITATI

Oricare ar fi punctul de vedere din care s'au privit problemele

in legatura cu vie*, spiritual& a satului, sociologic, antropologic,
mitologic, religios, magic, istoric, istoric literar, folcloric etc. qi ori-
care au fost sistemele care au cautat sa-0 revendice paternitatea stu-
dierii, interprearii oi explicarii fenomenelor sociale, sectionnd t;;i
clasand in moduri diferite mecanismul social qi functionarea lui, un
consens tacit s'a stabilit intro cercetatori prin fixarea unitara
printre diferitele categorii de productiuni populare 0 a color care
ar putea fi numite de ordine ideaki pentruca se raporta la sfera
superioara de gandire 0 simtire a omului simplu, la partea poetic&
a vietii lui"... (0v. Densufianu, Folklorul, ed. II., Bucure0i, 4987,
pag. 20).
Aceasta categorie de fapte a preocupat qi va preocupa intotdeauna
pe psibolog, pentru a desprinde din ele vieata sufleteasca a popoarelor,
largind mult domeniul qi concluziile etnopsihologiei, pe estetician,
care va gasi intotdeauna margaritare noua, in care cristalizarea fru-
mosului sa depaeascii utilul, inaltandu-se spre etern, pe sociolog,
pentru a vedea chiar tii prin aceasta categorie de fapte care reprezinta
un permanent element integrat in sistemul de conditionari qi func-
tionari interne 0 externe al unitatii sociale, in ce masura legile para-
lelismului social coordoneaza vieata societatii, pe istoricul religiilor
comparate, care va cauta culturi stramoe0i pagane sau creOine,
pentru a le raporta la formele primitive ale altor natii, pe istoricul
de literatura, comparata sau nationala, care va cauta existenta qi cir-
culatia unor teme, pentru a, le integra in tematica universala, a

292
www.dacoromanica.ro
releva caracterele etnice ale acestor teme universale si a le pune in
legaturA Cu operele literare mai noi, cu traditia scrisA, c&ci a ,,Se)-
para in chip arbitrar literatura popularA scrisO de cea oralA si de arta
popularA, inseamnA a tAia firele care leagl organele de vieatO a ace-
leiasi entitti sufletesti: cultura romaneascA, (N. Cartojan) ori
pentru a desdoperi motive de autenticA creatie nationalA etc...

SENSUL CERCETARII
Delimitarea conceptului. Inainte insA, de a intra aclamo
in problemele care ne intereseaza, vom trebui sh facem o precizare.
Faptele ideale pe care le mentionam mai sus au fost diferit
interpretate pana acum, de aceea a variat si denumirea lor. Totusi
se pare e& tot a existat o intelegere unanima atunci cand, prin analogie
Cu fenomenele similare ale straturilor sociale culto, s'a adoptat termenul
de literatura. ConsideratO uneori ca o totalitate a plAsmuirilor mintii
poporului", analfabet sau alfabet, dar care trAieste in comunitati so-
ciale rurale, literatura zisl popular& nu si-a fixat intotdeauna dome-
niul sau mai bine zis categorille de fapte pe care le implica. In-
diferent dacA creatia are o genez& individuala sau colectivA, clac&
locul originii apartine grupului etnic romanesc sau nu, dacA elementul
generator apartine sferelor tArAnesti sau nu, daca existenta si cir-
culatia unei creatii oarecare a fost sprijinit& pe o traditie rala sau
scrisg, cercetarea acelei creatii, de vreme ce exista si se constata la un
moment dat in mediul tranesc, trebue integratA in literatura popu-
larl si studiat& ca atare. Se ajunge astfel la conceptul larg al orien-
tArii mentalitAtii satului in si prin activitatea Merar& Dup& cum
studiul muzicii populare s'a schimbat in ultima vreme catre studiul
viefii nruzicale populare (q. Brrliloiu), studiul literaturii populare
trebue sA se indrepte catre studiul viqii literare populare.
Numai prin prisma aceasta, se pot vedea diferitele valori ale unui
motiv oarecare, constatat inteun timp si loe dat. Este foarte intere,
sant ea prezenta lui a fost semnalat& in fondul primitiv al popoarelor
slbatice, in mediul cult sau tOrAnesc al popoarelor civilizate, in car-
tile de lectura de origini diverse, care au peregrinat peste granitele
politice, formand hran& sufleteasca generatiilor, si ca descoperirea
lui si in sanul poporului romanesc oferA perspective deprtate de
lucru, pe baza textului literar pur. Dar, acest text literar, nu este
numai obiect de muzeu si arhivA, ci mai intai un element viu, care

293

www.dacoromanica.ro
trete nedespArtit de fling, si mai mult, este o individualitate proprie,
cu o vieatA, o trdire specialei, subjugatA unui anumit intreg social. In
prima fazA, ihi vieata acestui intreg social, noi trebue descoperim
rostu1, folosinta, necesitatea, prin urmare vieata externa a motivului.
Dar, aceastA cercetare, in totalitatea fenomenologica a societAtii (Her-
seni-Stahl) nu apare singularA; ea este continuat6., in o a doua fazA,
In cea a legAturilor reciproco ale motivelor, in Malta internd a comple-
xului de motive de naturi si tendinte diverse a documentului
constatat. Un motiv, desi individual, nu apare niciodatA singur, el
este integrat lute intrepAtrundere ca altele, determiniindu-se cea
ce am invAtat BA numim contaminare. Vieata motivului insA merge mai
departe, inteo a treia fazA, in cea de vieatei internd pro priu zisd, sau
inchisei, in care suportA anumite alternante si variatii. DouA marturii
ale aceluiasi motiv nu se pot niciodatit suprapune perfect, gsind peste
tot, o caracteristick o expresie %etc. care apartme informatorilor no-
stri, desvAluind moment psihologice si spirituale specifice lor.
De aceea, compararea si confruntarea variantelor si a contami-
nArilor, ca discernAmilntul care fixeazA valoarea lor, ne pot fi foarte
bune instrumente de lucru pentru studiul psihologiei populare, gustulfil
popular, circulatiei si frecventei, localizArii si chiar istoricului mo-
tivelor.
Se poate vedea din cele de mai sus, ea limitarea manifestarilor
spiritualo populare nu se poate face la inamplare si nici dintr'un punct
de vedero unilateral. ConstatAri paralele, ca cea a motivului Andro-
medei, al luptei voinicului cu balaurul pentru mntuirea fecioarei, fie
sub forma basmului atat de cunoscut, fie sub cea a baladei Ivan Ior-
govan, fie sub cea a le_gendei religioase a Sfntului Gheorghe, ori cea
iconograficA a a,celuiasi BMA (N. Cartojan), ne spun foarte mult si
ne ingAduie BA pornim pe baze mari de cercetare in care sg, scoatem
la ivealit si sA explicAro, totul, inceptind cu deosebitele aspecto ale
morfologiei motivului qi sfarsind cu utilizarea rdspndirii lui in spatiu,
pentru a putea descifra evolufia lui in timp (D. Caracostea), bazo care
nu se pot gAsi dead inteun sistem dinamic, un sistem sociologic, care
sA ingAdue studiul vietii literare a obstii sau a unui individ, a subiec-
tului", ca si a literaturii insAsi, a obiectului"; un sistem, care sA
permitA ea din ingemeinarea sociologia i ltterard BA se desprindA va-
loarea etnica a motivelor i aportul etnic cu care societatea noastrA lo-a
inzestrat qi transformat, pentru a le putea pune apoi pe plan comparat.

294

www.dacoromanica.ro
 ME TOD A

Teoria sociologica. 1. Imbrtind ca metoda, sistemul cel

mai dinamic i mai cuprinzator posibil, va trebui deci sa se arate
cum apare literatura popular& in complexul fenomenului social, con-
tributia, socialului in miqcarea literal-A a satului qi deci realitatea deter-
minantilor manifestrilor spiritual qi relatiile lor i apoi oglinda so-
cial a acestor manifestri literare, adica intrevederea prin ele a so-
cialului.
Cu alte cuvinte, problema care se pune este: exist& o armonie, o
continuitate qi o interferenta permanent de influent sociale, care au
strbhtut qi prin literatura popular, conditionfindu-i geneza i con-
servarea qi. e posibil aprecierea faptului social prin prisma ei
sau, exist' o disonant intre aceste variatiuni ale socialului care poate
retine aceast categorie de manifestri de o parte?
Prin definitie cura am vzut i mai sus aceast& disonant,
nu poato exista.
tim, avnd in vedere conceptia sociologich a coalei bucure-
teno (D. Gusti), ca sAmburele vietii sociale este vointa social, care
reactioneaet determinat, de cele patru cadre: cosmic, biologic,
psihic qi istoric, prin patru categorii de manifestdri: economice,
spirtuale, politice qi moral juridice, manifestri pe care le intlnim in
toato unittile sociale ale satului. Cadrele actioneaz asupra manifes-
trilor prin o multime de factori, care toti la un loe, dan naqtere
paralelismului sociologic, att intern, intro cadrele extrasociale i cele
sociale, po de o parte, i intre manifestrile constitutivo i regula-
tive pe de alt parte, at qi extern, intro ansamblul cadrelor i al mani-
festrilor.
Po baza acestui sistem, literatura populara, fiind o mani-
festare spirituala constitutiva, vom vedea ea:
A. a) Ea va fi conditionat, de toate celelalte cate gorii de ma-
nifestar; spirituale, care o vor determina att pozitiv, cat i negativ.
De pild, gustul de cetit, lectura, cartea in sine, aunt tot manifestri
spirituale constitutive; Iris h, Cu et acestea crew, ca atilt arta povesti-
tului va scdea, iar cntecul poporan cedeaz5, celui pseudoartistic,
de obiceiu orawnesc, a crui artificialitate in mediul trnesc este
adeseori att de izbitoare, observndu-se fenomene analoage cu cele pri-
viioaro la limb, unde locul formei dialectale ill ja uneori, sub influenta

295

www.dacoromanica.ro
scoalei,amestecuri de grain orasenese i literar.Procesul acesta se poate
sezisa in toata evolutia.lui, mai ales, in raport cu stiutorii de carte.)
Faptul ea un informator din Nerej (Vrancea) mi povestea Genoveva
de Brabant, la care adauga ca o cetise nu de mult, dinteo carte pe
care a mai dat-o si altora marturisire interesanta atat pentru cir-
cul(qia f i infLuenta acestor &Ili de origine cultd n popor, cat si pen-
trud informatorul nu ignoreazd izvorul imediat al motivului, pe care
nu l-a invatat din auzite si pe care l-a transmis mai departe, impru-
mutand textul, iar nu ca in cazul altei informatoare, analfabeta,
care isi aducea aminte foarte vag, a,ceeasi poveste, auzita in urrna cu
multi ani, dela mama ei, tot analfabeta ne poate fi un document de
maro pret. Nu le vom inmulti aici. La fel, Bunt si corelatiile cu celer
lalte manifestari spirituale. Cele de arta plastid, apoi religiosul, ma-
gicul etc.. aunt unite organic de literatura.
b) Manifestdrile economice conditioneaza si ele inteun mod
foarte accentuat literatura populara. Problema a fost discutata de mul-
te ori do sociologi, istorici si economisti. Uneori, cu eat starea econo-
mica a unei unitati sociale este mai rea, cu atat si productia si cir-
culatia literaturii populare aunt diminuate sau invers. In mod evident,
and intr'un loe, ocupatia de capetenie este pastoritul, putandu-se
usor observa indiciul economic, vom vedea in mod precis in acel me-
diu, o literatura populara in care caracterul predominant va fi col pas-
torese. O schimbare insa de ocupatii va aduce cu sine trasaturile ca-
racieristice ale indeletnicirilor color noua, fenomen vizibil destul de
bine, in literatura populara a Nerejului, de pilda.
e) Manifestrile politice vin si ele cu o noul serie de condi-
tionari; nu ins& in masura color economice si ca un raport al lor
fata de literatura de anterioritate iar in cazul cel mai rau, de simulta-
neitate, si de sigur niciodata de posterioritate. Intre determinantele
externo alo satului, san mai precis, internationale, fenomenul politic
care a avut cel mai mare rasunet in toate satele noastre, a fost fara
indoiala, razboiul mondial. Plecarea in razboiu, despartirea de familie,
de mandra, de prieteni si de sat, vieata de transee si de lupta, ea si
intoarcerea ads& dublate de suferintele celor ramasi in asteptare
se reflecteaza admirabil in literatura populara, atat ca prilej al
creatiei, eat si ca agent al transmisiunii motivelor.
d) Manifestdrile moral-juridice au si ele rolul lor. Etica este unul
dintre caracterele dominante ale literaturii populare i permanentul
sentiment al puritatii morale este un regulator al ei, usor de ohservati

296

www.dacoromanica.ro
In toato uniatile sociale ale poporului romanesc. In ceea ce priveste
juridicul, se pare ca conditionarea lui e mai redusA. Totusi, nu numai
odatA, mentalitatea popularA reactioneazA printr'o falsA analogie cu
eroii populari de altA data, in fata conflictului dintre justitie si cAlc&-
torii ei, degajand legend() i balade, mai mult sau mai putin hibride.
Tot ca o determinare moral-juridica, literatura popularA prezintA ne-
sfarsite specimene arhaice in care se intrevede regularea socialului,
dui:4 conceptia popular& anterioara unei unificAri juridice a satului
nostru.
B. Pe langA aceste cnditionri speciale, exercitate de celelalte
manifestari fie individuale fie asociate care la randul lor sunt
conditionate in proportii variaeile de literaturA, aceasta mai e deter-
minatit si de ansamblul cadrelor, asupra cArora nu ne vom opri acum,
pentru a nu da o desvoltare prea mare acestor LAmuriri".
4. Din cele de mai sus, vedem cA in afara esteticului, literatura
popular& contine in existenta ei, o multime de valori indispensabile, ale
cAror relatii se pot foarte bine determina.
Dar in acelasi sistem, in afar& de cele discutate si pe Pang& ex-
primarea conditionaxii pe care literatura popularl la randul ei, ar avea-o
si sociologic trebue s'o aibA fatA de fiecare dintre celelalte ele-
mente sociale, fiind fapte cu structuri complete, comportA fat& de uni-
tatea socialA in intregime, ca i fatA de lumea inconjurAtoare acelei
unitAti examinate, anumite funcOuni.
Nu vom intra aci in desbaterea acestei probleme, ci vom da un
singur exemplu.
Functiunea principald a cantecului popular, de obiceiu, este cea
esteticA. Adeseori, insA, aceastA functiune decade in favoarea altera.
Astfel, cntecele ostasesti au de multe ori functiune esteticd, dar de
cele mai multe ori peste estetism ele simbolizeazA stasietoarea,
drama a despArtirii, atilt de intens trait& de popor. Cantecele de pie-
caro la oaste se cant& in diverse ocazii. In momentele plecArii insk
nu textul cantat i nici chiar melodia nu intereseazA. Mergand in
grup, Po ulitele satelor, cantecul recrutilor cantec care poate fi si
de alt4 naturA, nu numai de cAtAnie auzit de departo, nu star-
neste interes prin cuvintele sau melodia lui, care s'ar putea asculta
si din depArtare sau din cask ci prin insusi faptul cA cineva pleac&
din sat, pe care cei care aud canteculvor s&-i vadA, sa-i stie cine
aunt, s&-i priveascA inteun mod special si petreacA cu ochii i cu
gandul. Este aici, un semnal, un rAmas bun, un semn de o anumitA im-

297

www.dacoromanica.ro
portal*, o funqiune neesteticii. Nu numai cdntecul, dar povestea i
povestitul, proverbul i ghicitoarea, etc... pot avea o sumedenie de func-
tiuni, asupra carora vom reveni pe rand, cu alt prilej.
Reactiunea vointii sociale, fata de cadrul biologic, se vede, prin-
tre alto manifestari si in literatura populara, care a prima si alto
determinari, cum am vazut mai sus. Cantecul popular, de pilda,
data structurat complet, va putea, alaturi de conditionarile pe care
le exercita, sa pastreze si acele caractere biologice, acole semne, din
care se poate vedea indicele varstei cantaretului, eventual creator si
deci de cine trebue cantat mai departe, sexul celui care 1-a cantat si
deci sexul color care trebue sa-I canto, gradul spiritual al cantare-
tului, profesiunea etc., prin urmare o sumedenie de simboluri 3i func-
tiuni, caro nu aunt altceva decat proprietatile lui, provenite din com-
pleta-i structurare a conditionarilor paralelismului social si care con-
ditionari nu se pot intelege decat cand se cunosc toate structurile
aceluiasi paralelism social.
5. Din punct de vedere formal, literatura populara oglindeste in
lama determinrilor primito, anumite elemento care apartin, la randul
lor, f io cadrelor, fie mamfestarilor. Nu voiu sublinia decat importanta
cadrului cosmic, care ramane una dintre determinarile esentiale
pentru literatura, nu numai prin sugestiile descriptive pe care le
emand, dar si prin misterul pe care-1 ascunde si care se revarsa asu-
pra agentilor literari ai satului. Natura le dell motivele, comparatiile,
reprezentarile necesare, ori de cate ori vor al exprime imaginile cele
mai discrete. Elementele botanice ocupa in directia aceasta, locul intaiu,
atat pria frecventa lor, cat si prin sensul spiritual pe care-1 au in
conceptia populara. Prezenta lor s6', zicem in poezia populard
este explicabila din doua motive: sau au numai o valoare simpla, for-
maid., a cuvantului, cea fonetica, pentru rima si pentru alte nece-
sitati ale versificatiei, sau aceasta este dublata de sensul spiritual ma-
gico-religios pe care majoritatea plantelor il au in credintele si su-
perstitiile poporului si integrarea lor inteun cantec este strans legata
de esenta sentimentului, plasticizand fantazia cantaretului. Acest gen
de elemente, fizice, geografice, toponimice, onomastice etc., cercetat
amanuntit, poate inteo oarecare masura, chiar ajuta la indicarea me-
diului genezei unei anumite imagini, caci, la inceput, ele au aparut
In poezia unei anumite regiuni si a unei anumite ocupatii, care mai
mult sau mai putin se pot surprinde in acele imagini, cu totul
allele in poezia haiduc,easca sau pastoreasca fata de cea plugb,reasca.

298

www.dacoromanica.ro
 Principii practice. 1. Fata de aceste fapte, pozitia cer-
cetatorilor nostri s'a schimbat prea mult si de aceea si lucrarile care
ar fi putut determina directii metodologice sunt foarte putine. Cu o
definitiva sistematizare de lucru, care totusi nu va putea ignora
putinul ce s'a lucrat pang acum, poate nu va intarzia.
Cu gandul acesta, insemnam aci, intre alto planuri de cercetare so-
ciologice, si acest proect de indrumeiri in studiul literaturii populare; nu
e vorba deci do un chestionar in sensul strict al cuvantului, fiindca mai
intai un atare chestionar e mult prea greu de injghebat astazi la noi,
cand no lipsese luerari de baza, ea bibliografii, inventare de motive si
chiar culegeri suficiente, prezentate stimtific, si al doilea, fiindca,
data fiind imensitatea materialului de literatura popular& si variatia
lui dela regiune la regiune, dela sat la sat si dela individ la individ, un
chestionar tinzand a fi cat mai complet se poate confunda cu un bun
inventar. Si, deoareee am ajuns la o chestiune de mare important&
pentru intronarea unor cercetari serioase de literatura popular, in-
crustam absoluta nevoie a unei bibliografii generale a folclorului ro-
mnesc care BA fad, util cercetatorilor materialul vast si ignorat din
rnultimea periodicelor din toate colturile tarii, a inventarierii dtferi-
War cate gorii de motive existente in domeniul romilnese, pe baza acelei
bibhografii si apoi, in al treilea rand, alcatuirea pe baza celorlalte
dou feluri de lucrari, de corpus-un i mari si selectionate din materialul
existent, pentru a avea in once clipa, evidenta intregului bagaj de
povesti, balade, cantece, ghicitori, etc., cel putin asa cum avem pie-
verbele, prin stradania lui Iuliu A. Zanne.
2. Un proect de indrumari in studiul literaturii populare implica
doua faze, atat ca orientare a cercetarilor, cat si ca tehnica a lor.
A. Ancheta: pregatirea si efectuarea ei, sau mai bine zis,
organizarea lucrului pe teren pentru colectarea datelor necesare.
a) Ancheta poate fi de mai multe feluri: ancheta' gen erald, and
se studiaza o individualitate sau o unitate sociala oarecare, de exemplu:
familia, sezatoarea, satul, regiunea, grupul etnic in intregime, inten-
tionandu-se a se prinde, comparativ, din materialul adunat, caracterele
unittii, motivele existente, dinamica, circulatia lor etc.., si anchetei in-
dzviduald, and pe anchetator 11 intereseaza numai o problema anu-
mita, un motiv, sau doua, si le urmreste circulatia, frecventa si
variatiile inteo unitate sociala sau in mai multe, pentru a le
fixa topografic si cronologic ariile de raspandire, diferitele lor zone si
eeventual localizarea lor, catre care tinde metoda istorico-geografica.

299

www.dacoromanica.ro
(K. Krohn, J. Polivka). Prin urmare, atunci cAnd vizAm o cercetare
de ansamblu a unitAtii, avem anchet6 generalA, iar cAnd vizAm anu-
mite probleme precise, avem anchetA individualA.
Do obiceiu, s'au avut in vedere, in cercetArile de pAnA acum, an-
chetelo generale, avAnd ca bazA satul qi uneori regiunea. Nu cunoa-
Oem Ind, s& fi cercetat cineva probleme pe anumite personalitAti ge-
neratoaro sau conservatoare, ale satelor qi pe familiile in care aunt
integrate acele personalitAti qi mai departe, pe ramificatiile de in-
rudiri ale membrilor descendenti ai acelor personalitA,ti i familii, care
poartA, cu ei bunurile spirituale in care au crescut. (De o incercare de
acest fel, imi vorbea P. StefAnucA in urma observatiilor Mute inteun
sat basarabean).
Ancheta pe regiune nu poate fi decAt un fragment in spatiu,
dinti'o serie de anchete individuale. 0 ancheth de ansamblu pe regiune
trebue sit fie o incercare de luare de contact cu multimea de pro-
biome po care le pune qi nicidecum o cercetare pAnA, la epuizare, caro
se poate aplica numai unei unitAti mai mici. Motivele de basm, de
baladA, de liricA, proverbele, ghicitorile sunt in majoritate elemente de
circulatie universalA. 0 delimitare a lor pe regiune e greu de fAcut.
De aceea se impune urmArirea lor spArgAnd granitele regiunii i chiar
ale grupului etnic, pAnA in toatA intinderea lor, pregAtindu-le reluarea
In cadrul international. Se impune, deci, ca qi in cazul satului pe
o scar& ins& mai redusA dupA o anchetA generalA de recunoa0ere,
aberdarea humai la anumitor motive qi urmArirea lor amitnuntitA, co-
munA de comunA.
Ancheta mai poate fi directd qi indirectd. Dela inceput,
vom indepArta-o pe a doua, in a cArei eficacitate nu ne incredem.
I. Cerceteltorul. AvAnd in vedere o anchet& local, cercetA-
torul va trebui mai ihtAi s&-qi formeze o pregAtire speciall. SA cu-
noascA bibliografia lucrArilor despre regiunea sau satul pe care il
va cerceta, sA se familiarizeze cu problemele generale care ii apartin
i sA, fio bine informat asupra geografiei qi topografiei, istoriei, istoriei
legondaro qi vietii lui economice etc., BA cunoascA bine culegerile de
literatur& popular& care s'au f Acut de acolo, ca ii pe cele din alte
pArti, care, pe cale particular& sau oficialA, au ajuns, ca qi ziarele,
revistele, calendarele, almanahurile qi cArtile de literaturA, in sA,nul
satului. DupA co s'a inarmat cu cunoOintele necesare qi cu o rAbdare
de fier, cercetAtorul mai trebue sA renunte qi la ideea ell, faptele
vietii populare sunt in mare cunoscute dinainte. Ajuns in mij-

300

www.dacoromanica.ro
locul unithtii de studiat, once faptA i-ar iesi in cale, a o considere
demnA de retinut si s5, o noteze.
II. Pozitia cerceatorului fatd de sat gi atitudinea satului 'eta
de e6reetdtor. TAranii aunt constienti de diferentele spirituale care
existA intro ei si pAtura intelectualA si de aceea nu le acord5, lucre-
derea lor, privindu-i cu tot felul de bAnuieli, chiar and acestia le
aratA prietenie dela inceput. Astfel, anchetatorul trebue sA tie, mai
sA-si astige prieteniile necesare.
Informatorii. Descoperirea informatorilor nu este intotdea-
una norocoash. IndatA ce ti-ai cAstigat increderea si simpatia satului,
lucrul va merge bine. Idealul ar fi ca cercetAtorul BA trAiascA mai multA
vreme vieata satului, sA fie martorul prefacerilor ei si sA-si formeze
un graiu cat mai apropiat de col al regiunii studiate. La inceput,
inteo perioadA de constatare, anchetatorul e bine sa aibA numai con-
versatii cu sAtenii, s5, se integreze in conversatia lor obisnuitA, despre
vieata si nevoile lor, cAutAnd prilejul de a strecura la timpul oportun,
un proverb, o glumA, o snoavA, o legendA sau eventual chiar un basm.
Aceasta va fi cea dintAi provocare. Nu numai cA astfel, va rAscoli me-
moria oamenilor si le va actualiza motive pe care le-au auzit cAndva
sau nu le-au mai spus de mult, ci le va dovedi a el insusi este un
cunoscAter si un om cAruia Ii plac povestile, baladele, proverbele
etc. Se povesteste, se &Ana si se spun ghicitori de preferintA in timpul
sezAtorilor si a clAcilor, in serile lungi de iarnA, ca sA treacA timpul
si sg, meargA lucrul. Dar si in alte moment() ale anului se poate
asculta literaturl popularl. Duminecile i sArbatorile, dupA bisericA"
si pAnA catre searA, adunati la poartA, vecinii amestecA in repertoriul
intAmplArilor recente, glume, basme, isprAvi din armath si rAzboiu si
multe alto fapte de interes literar. La munca ampului, la tAiat de
lenme in pAdure, pe drum in timpul deplasArilor prin tarA, in timpul
lucrului unei constructii, peste tot, gAsesti pe cineva care stArneste
rfisul sau admiratia celor prezenti. Dar, in aproape toate aceste ocazii,
anchetatorul nu poate serie tot ceea ce se petrece. De azeea, el va
trebui :A se multumeascA cu simple note, s5, inregistreze numele
povestitorilor, motivele, episoadele, observatiile ascultAtorilor, i dupA
aceasta, altAdatA, sA provoace el insusi anumite adunAri, la care sA
invite in grupuri mai mici pe coi dela care a auzit ceva i s5, incerce
sA serie. (Cf. P. &billet, Instructions et questionnaires, Paris, 1887;
P. Saintyves, Manuel de Folklore, Paris, 1936; Ion Muglea, InvA-
tAtorii si folclorul, Cluj, 1928).
In felul acesta, se poate cApAta o privire de ansamblu asupra di-

301.

www.dacoromanica.ro
feritelor probleme, dispunnd de un numr bogat i de informatori 0
de probleme. Se trece apoi la o sumara clasare a materialului, dupa care
problemele incep a fi urmarite pe sexe, pe vrste, (preferdm perioadelo
pan& la 15 ani; 15-25; 25-50; 50-80), pe categorii sociale, pe
familii, neamuri si prietenii (cercuri simpatetice), autndu-se a se
stabili problemele pe centre, motivele in arii topografice i in zone
precise de difuzare. Numai astfel, vom izbuti a fixa circulatia si pro-
pagarea motivelor i a variantelor, dinamica lor, caile de phtrundere
0 contaminrile lor in sat, prelucraiile suferite, ad, eventual motivele
originare, localizarea lor, delimitarea tipurilor etc.
In privinta tehnicei de a interoga se recomand mult, abili-
tate. Informatorul nu trebue intrerupt pentru a-i cere explicatii. fortat
i nici interogat prea mult timp. Fiind vorba de literatura qi esteticA,
nu trebuo sa i se laso impresia a poarta o corvoada in timpul cat il
avem Inainte. El trebue s6 aib, mereu o bun, dispozitie gi trebue
sa renuntam si BA amnm pe alt data and am simtit .ca, nu mai
poate continua. (Cf. qi observatiile lui Al. Vasiliu in prefata volu-
mului de Pove0i si Legende, Ac. Rom., Buc. 1918).
d) Cercetarea propriu zisa va consta, pentru a se putea ajunge la
date precise, din doua -momente: I. Observarea si inregistrarea cre-
dincioas6 a faptelor (motivelor) si a opiniilor, credintelor despre acole
fapte, precum i a gesturilor si atitudinilor suflete0i fat de acele
fapte. II. Inregistrarea constatrilor si explicatiilor, pe care noi in0ne
le-am provocat, fat de aceleali fapte (Cf. H. H. Stahl, Tehnica mo-
nografiei sociologice).
B. Redactarea materialului cules se core, astzi, facuta cu
mult chibzuial, 0 cu explicatii asupra metodei intrebuintate. Infor-
matorii itrebuesc prezentati in mod amnuntit. Ei in00 reprezint
mici monografii sociologice. Starea lor civil, social 3i cultural, pres-
tigiul lor in sat, deplasrile, originea motivelor pe care le cunosc
undo le-au auzit, in sat, in armatd, in cltorii, dela cine, dela rude,
dela btrni, dela servitori, d,ela lAutari, caltori etc., cu ce prilej,
aunt chestiuni care nu trebue BA lipseasa, (T. Herseni).
PoveTfile baladele, iantecele, strigaturile, proverbele, constitue
alto serii do mici monografii. Expunerea lor trebue sa se fac com-
pleta ap, cum s'au cules, nu aranjate, nici prescurtate. Intai, se va
trece numele pove0ii, baladei etc., cu care circula in sat, apoi numele
qtiintific sau enuntarea motivului dominant al basmului tip, repro-
ducerea lui si apoi toate variantele descoperite. Va urma o scurt
analia, criticA 0 bibliografia, a motivelor qi episoadelor, carora li se

302
www.dacoromanica.ro
vor semnala variantele romne0i, dupa, care se vor integra sumar in
literatura universal& Aceste consideratii vor fi facute pe scurt 15-
sand monografiilor speciale aceasta sarcina, deoarece o carte de an-
samblu nu poate, ca o monografie a unui motiv sau a unui proverb,
sa izr.bratipze domeniul literaturii populare comparate, aat de vast
caro cre0e din zi in zi dar vor trebui facute, pentru a se incepe
0 la noi o coordonare serioasa, a se oferi tuturor, valoarea i cadrul
problemelor i mai ales, pentru a putea, in momentele de fata, pune la
indemana cercetarilor de literatura comparata, materialul romnesc. (Nu
ma gandesc la sistemul monumentalelor lucrari ale lui Em. Cosquin
asupra basmelor din Lorraine qi ale lui J. Boite qi J. Polivka, despre
basmele fratilor Grimm, ci la prezentarile, facute de acesta din urmax
basmelor cehe0i, culese de gt. Kubin i in colaborare cu P. Lavrov, asu-
pra celor sud-macedonene sau macar la cele facute de A. .31azon pentru
poveOilo i cntecele slave din Macedonia 3i Albania de sud. Incer-
cari romane0i, am dat in contributiile noastre la monografiile co-
munelor Nerej-Vrancea i Dragu-Fagara).
Lucrarea nu poate sfAr0 cleat cu:
Un indice pe materii al motivelor (al personagiilor, al situa-
tiilor lor qi al aventurilor).
Un indice alfabetic de nume proprii pe genuri.
S. Un indice de obiecte materiale care se gasesc implicate in
pove0i, legende, balade etc.
Un indice alfabetic do nume comune la care se refera genul
aforistic.
Un indice al bibliografiei intrebuintate.
Un indice al informatorilor.
Un indice al comunelor, atunci cfind ancheta s'a facut pe
regiune.
Un numar cal mai mare de harti folclorice.
0 harta a locurilor de care se leaga anumite pove0i legen-
dare (motivate sau nu de natura locului).
Un glosar al cuvintelor dialectale rare, pentru intelegerea
textelor.
I. GENTIL LIRIO
Deoarece cintecul popular mi este numai poezie literarg dead arareori
ci este nedespirtit de melodie, cercetarea lui se face mai mult la capitolul muzicei.
Atit partea hric, ct i cea epici intereseag, aci, numai sub aspectul sporadic nemn-
zical, tematic propriu zis, urmind ca soltithle noastre s fie intregite de cele muzicale.
Insemnim, deci, cele citeva specu mai reprezentative.

303
www.dacoromanica.ro
 Doha. antra. Hora.
Cantec de lame Cintec haiducesc
Cantec de dragoste Cantee pastoresc
Cintec de dor i jale Cfintec ostasesc
Cintec de dojani si blestem Cantece satirice
Cantec de pahar Strigaturi (chiuituri, tOpurituri,
Cintec de rizbomi nutun)

II. GENUL EPIC

(Cantat i recitat)

Balade (cantece bitranesti) l legende.

Diferitele specu ale genultu epic popular versificat, desi au format obiectul
multor chscutii din care au legit formule de explican uneon ispititoare, ,totusi,
rar s'a sinus la o interpretare care sa indice si la noi, norme staintifice ce dlii-
nuesc aiurea. Numai ca cele cliteva monografii senoase (D Caracostea si P. Ca-
raman) nu se poate pregati un chestionar stuntific. Dam aci, deocamdata - un
repertonu al motivelor de baladi ce avem in lucru- un tablou de titian, mcomplet,
evident, sub care un motiv, de once natura, sari altul, circula in domeniul romnesc,
pcntru ca cercetatorul la teren sa, aib in once chpa, in fata, un bagaj pe care ar
putea sii-1 urmareasca. Am inregistrat unele motive ca dona, trei name, ca toate ea
ar pirea. inutil.

Agua (Agusiti) lui Topala Clintecul Brailei

Antofita al lui Vicara Cantee din bitrani
Arderea Iarplor 21. CAntecul fanariotic din 1821
Ardiu Criasor Cintecul gerului (crivatul)
Armas Dragomir Cintecul lui Constantin Vodli
Baba Barba (Bra.ncoveanu)
Badiul (Badea Cfirciumaral) Cantecal lui Caza
Bicul Ciintecal lui Gicrt Moraru
Banal Brincoveanul Cantecul lui Hangherhu
Barba 30 Canteen' lui Marcos (Malcos) Pasa
Batiiha ruso-maghiara. din 1848 (Palos Vittriln)
Bimbasa-Sava Ciintecn1 nasului
Blestemul Canteen' nunului (Latina')
11. Bogdan Damian Ciintecul Pandunlor dela 1821
Bolboceanul Haiducul 31. Cintecul sarpelui (Iorgovan)
Botea CAntectil soarelui
Brnmarelul Cntecul zaverei
Bujor Chira Chiralina
19 Buruleanul Cicoarea
20 Buswoc Ciobanul amarit
21. Cahn Secanu (Ion Al Mare) Ciuma

304
www.dacoromanica.ro
 Codreanu Mizil Craiu
Constantin Mosneagul (Mogneanul 'Al bitrid,
Copilas Rominul Mocanul
Corollas de Tare Mihti Copilul (Cobiul, Haiducul)
Corbea Matei Basarab
Costache Dragos 91. Matei si Chiperi
Costea Manole zidariul (Mesterul Manole)
Desprtirea Neguta (Neaga)
Deditt Vornicul Nevasta rticit
Deli Miami, fratele lai Nevast% vndutil
Negrtt-Vodi Novae Baba Novae
Din si Constantin si Copil Romnul Nunta lui Iancu Vodi
Doamna Ile,ana Nand Ill mare
Dobrisan Olsen'
51. Dochita Bandalui Odin&
Doicin bolnavul (Donci16) Pantelimott
Doles Pe de,alul Wallin
Domnul Clupor Craiu Penes
68. Dr6gus 4 107. Petra Busnioc
Driguta ingelatA Petrul Haiducul
Fata de Prang Pintes Viteazul
Flica lui Banu Mfigureanu Popa cal de piatri
Pulga Povestei minunelii
Gheorghilas (Gheorghiti) Radoit
61. Ghit OAlinutil Radu Rilducann
Ghit si Floarea Radu Calomfirescu
Goles Haiducul Radu erban Basarab
Gruia lui Novae Soarca s'i nora
Holera Stanciu al Bratului
Iaaa Sinziana stefan Vodi
Iancu Jianu Stoian Bulibasa,
Tama Muruz Stan din Bfirgan
Ianca Vod Stina pridati
iall0 Ungureanul Tlinislav (Stnislav)
Ibraim Toma Alimos (Al lui mos)
Iencea Sibiencea Trei lebede
Ilincuta andrului (Sandului) Trei surori
Ivan Iorgovan Tudorel Dobrogean
La curtile Villcului Tudorel (Olacu)
La putul porumbului Tudorel (Zilvilas)
Luia Cltilina Tamil
Logodnicii nefericiti Villeanul (Olenas)
Mnstirea Argestilui Vasile Codiu
Manta Veres
Marcn Vite-azul Visina
Mierla si strutul Voichita (Voica din Nadohe)
Miles 335. Voinicul
Miorita Vulcan
Alitul Zdrelea
305

www.dacoromanica.ro
 III. GENUL EPIC
(Povestit)

A. Povefti
(Sehimerat-Novellat --- Mdrehen =Conte)

I. Povelti despre animale. (cf. A Aarne).

Animalele padurii (sIlbatice)
Animalele silbatice si animalele domestice
Omni 131 animalele stilbatice
Omul su animalele domestice
Animalele domestice
Pisiiri (siilbatice, domestice)
Pesti

II. Poveti propriu zise (poveti fantastice).

Adversarul supranatara/
Sotul (sotia san alte rude) supranatural sau vrijit
Misiuni (insiircinfiri) supranaturale
Ajutiitori supranaturali
Obiecte supranaturak (talismane magice)
Puteri si cunostinte snpranaturale (cunoasterea graiului animalelor, etc.)
Alte momente supranaturale

B. Povepti in formd de legende

(Memorat-Fabulat --- Sage Lgende)

1. Legende cu cuprins moral i pedagogic (Cf. si genul didactic, ca tendinta)

a) Familia; b) Virtuta si vith; c) Obiceiun sfinte

II. Legende propriu zise (etiologice; cf. N. Cartojan).

Legende religioase canonice;
Legende religioase apocrife.
Dualiste:
Creatlunea (pimluitului, omului, lupului etc.), legiturile Evei al diavolul,
zapisal lui Adam;
Apocahptice:
Apocahpsul Apostoluki Pavel; Apocalipsul Maicii Domnului; Apocalipsul Moar-
tea lui Avraam; Apocalipsul lui loan Bogusloyal.
8. Cregtine:
Epistolia Domnului nostru /sus Cristos (legenda Dumineeii).
4. Biblice.
,Yechiul Testament" : Legenda Savilei (Sibikle); Lemnul Crucii; Cliderea In-
gerdor; Lupta Arhanghelnlui Mihail ca satana; Adam gi numele /ui, Cain gi Abel;
Omorirea lui Cain; Originea ainilor; Uriagii; Avraam; Moise, Solomon.

306
www.dacoromanica.ro
 Noul Testament (onginea din Evanghehile apocnfe): Copilkia i vieata
Sfintei Fecioare; CrAcum i CrAciuneasa; CopilAria Mintuitoraltu; Peripetaile jade-
cAtn; RAstignirea pe cruce; Coborirea in iad pentni mintuirea. picAtosilor; Disputa
lui Isus Cu satana; Sentanta lui Pilat; Condamnarea lui Pilat; Proca, sotia lui
Pilat; Vita de vie.
Legende religioase hagiografice (vieti de martiri si asceti):
Legenda Sf. Sisime (Sisoe); Legenda Sfintei Vinen; Legenda 8f. Alexe
(omul lui Dumnezeu), Legenda Sf. Gheorghe; Legenda Sf. Vasile cel Non (Viimile
vAzduhului); Legenda Sf. Eustatie Plachida; Legends Avgar i Mntaitorul; Le-
genda celor sapte cuconi din Efes.
Legende cosmologice (astrologice, geografice, geologice,, botanice etc );
Legende biologice (omul i organele lni etc.);
Legende psihologice;
Legende istorice;
Legende relative la manifestki spiritnale. Ex. Legende proverbiale (menite
sA explice originen unni proverb); Legende onomastice (menite s explice
miginea nntu name) etc...
Legende relative la manifestki economice;
Legende relative la manifestAri jundice;
Legende relative la manifestAn politice;
1) Legende relative la unitAti sociale bisericA etc.);
m) Legende privitoare la relatii, procese, tendinte sociale etc ..

Povegti in formei de nuvele

Povegti despre viecga de azi
Povegti despre prostia dracului
Snoave (Joculat =Schwank =Farce)
Snoave despre nerozi; Snoave despre perechi conjugale; Snoave Cu o femeie
(fatl) ca personaj principal (ciclul femeilor viclene; delta femeilor incApAtAnate;
etc.); Snoave ca un om (bAiat) ca persona] principal; Snoave despre diverse categorii
de oameni (primar, clascl, jidan, sigan, =ban etc.); Snoave despre popi; Snoave
cu minciuni; Snoave despre concnrsuri de minciani; Snoave despre vinAtoare.
Povesti cu formule;
Cicluri de povesti.

IV. GENIIL DIDACTIC $1 ETIC

Aforistica
Proverbul (vezi mai departe p. 309).
Maxima sau adagiul (maxim veche; invItAturi condensate, norme de con-

307

www.dacoromanica.ro
ducere gi bunictiviinta, paremu jundice, precepte etice. De origine populari orar gi de
origine culta scrisA).
8. Sentinta (apoftegma; origine popularA orala i origine cult scrisi: Floarea
Darurilor, Pude filosofesti, Archirie i Anadan etc.).
4. Wellrisme.
5. Axioma.
6. Zicatoarea (expresie figurat, dicton, idiotism; in legiituri Cu cosmi-
cul si spiritualul mal ales avem chiar zicritori legate de anumite istord locale).
7. Comparatille (analogule; ex. naturiste colorete etc...).

Desvoltatul
1 Satira propriu zis A (individuar, colectiva; interna satului, externa sa-
tului etc.).
2. Poeme satirice:
a) eroi personificati in plari (povestea pasarilor); b) eroi persomficati in
animal patrupede (povestea animalelor patrupede); c) eroi persomficati in vegetal
(poveste,a istoria poamelor sau Impiiratia poamelor gi a tuturor legumelor, ju-
decata strugurelui); d) eroi personificati in vietAti acvatice (povestea pestalor).
S. Istorioare en cuprins morahzator (sfaturi despre virtuti ql vitii):
a) simbolice (Cf. gi Fisiologul, Floarea Darurilor etc ); b) pioase (Cf.
gi Patericele, Lavseicarile, Armatolon Botina, Minumle Maicu Domnului, Alfavita
sufleteascA etc ).
Apologul (parabola ca incheiere sau morar).
Fabula. (povestiri animale In versuri, ca morali, Cf. ca tematicit gi po-
vestile despr animale).

Enigmaticd
Ghicitoarea (cimihtura):
a) Se referl la obiecte, la raportul duitre obiecte si la actiuni, sau Cu alte
cavinte, /a elementele cosmice, biologice, psihice, istorice, spuituale etc.; b)
poste fi: simpla, dubla, tripla, multiplA, (colectiva.); c) omommi (o singura des-
legare pentru mai multe ghicitori) ql sinonima (o singura ghicitoare care se desleagA
In mai multe chipari).
Intrebliri ql rrispunsuri:
a) religwase
catehisme (pentru explicares notatinilor vieni cilugaresti si pentru expli-
carea vieth religioase);
chestionare biblice si cronologice (canonice, apocrife, bogomtlice). Vechiul
Testament (Genera); Noul Testament (Evanghelule, Patimile, etc.);
chestionare liturgice (simbolice obiectelor hturgice qi ierarhie bisericeascii);
chestionare didactice pentru notiuni dogmatice si pentru notiuni cosmologice.
mitologice,
profane (laice si comice);
poeme numerice.

308

www.dacoromanica.ro
 V. DIVERSE

Blazon popular, parcele (individuale, colective).

Rebus ()ocuri de cuvinte sau aliteratii de cuvinte in imagim) gi logogna
(jocuri si enigme prin combinarea diferid a litenlor nnui euvant; vorbire obscura)
3 Strigatele profesionistalor (mestesuganlor).
Saluturi.

VI. GENUL DRAMATIC

Drama religioascl
Vicleimul (Irozii, tipul mantean, moldovean sau ardelean).
Cantecele de stea circula inglobate in Viclam, san Independent?
Ce tipan de cantece de stea se canosc in localitate? (Cf. colectia lui
Anton Parua).
Contin elemente profane san religioase?
5 Mironositele (Invierea lni Hristos).
Jocal de papusi.
hanul (Nuera taraneasca).
Caprele.
Caltisarii.
etc. etc ..

T eatrul superstitios
1. Paparudele.
etc. etc...

T eatrul profan
(Improvizatii pe motive literare cunoscute)
1. Femeia necredincioasa (der Schwank von altea Hildebrand) aiat-Na,-
situd, 1936.

TEHNICI SPECIALE

I. In cesa ce pdveste clasificarea genulm didactic in vederea nnei redactad.,

s'ea obisimit pana tic= mai multe teinuci.
Aramarea intregei colectAi alfabetic, dup litera impela a proverbului (ex.
colectra lui Ispirescu saa cea a lui l'Ar pentru proverbele Rellene).
AraMarea intregei colectii (de proverbe, ghicitori etc ) alfabetic, dupa
litera initiali a cuvantului principal (ex. colectia Hintescu).
Aramarea intrega colectii, duptt intclesul lor general (ex. colectia lui
Anton Pann).

309
.

www.dacoromanica.ro
 4. Aranjarea intregei colectu in grupo pe anumite idei generale, la fiecare
grupi procedndu-se alfabetic, dupi cuvintul principal (ex. colectaa proverbelor
franceze a lui Leroux de Lincy i colectia proverbelor romne a lui Iuhu Zanne),
Din toate aceste procedeuri gi din altele cate or mai f; un lucru se despnnde
ciar: nicinnul nu va putea integra totalitatea concret. gi abstracta pe care vieata
observatule mdividnlui i societtn le intalnegte Pie ca e vorba de un proverb
satiric, iromc, mucaht, vesel etc.; fie ca e vorba de altul biblic san superstitios de
ongini difente: orientale, talmudice, bogonulice et,c sau de un altul ea caracter
universal caro exprnnii un adevr recunoscut in spatiu i timp sau cu caracter
local c,are exprima un adevar constatat prin expenenta specutla locala, la o
anumit umtate small sau pnvit din alt punct de vedere, en refennte la vieata
de familie, la diverse categoru sociale, la oarneni in general en vututile i vntile
lor, la concept= poporului despre lume i cleat& san la alte multe niiscocin ale mul-
ti]. omenesti, care reprezinti expenenta de veacuri gi intelepciunea popoarelor exprimata
In fraze scurte sententmase trebuesc clasate intr'un mod rational gi intr'un sistern
sociologic care delimiteazi cat Mal complet posibil obiectivul cercetrn
Ne vom opri tot la sistemul sociologic de lucrn i vom impar' proverbele,
ghicitonle, sentintele etc in sequin" pe cldre, mandestan, unitati, relatn, procese gi
tenclinte, in snul carora vom veni cut subdiviziuni din once punct de vedere. lar in
ce privegte reprezentarea grafica a acestor diviziuni, vom lua ca baza, comparatist
colectule cele mai importante la care vom alatura proverbele noastre cam dup
schema urmatoare:

Nr. de ordme
al formulei Autord col. de bazli Nr. de ord. din acea eolectie Formula hp. Unitatea sociall

In sfargit, pentru a putea ajunge la aclunarea datelor necesare, la buna lor

oranduire, clasare gi interpretare gi a avea vegnic evidenta lucrului facut, alaturi de
aplicarea difenteloi metode statistice (tablotui numence, indici, coeficienti, diagrame,
tablouri smoptice i sincronice pentra a prezenta arn sociale analfabeta, tanen,
bitrani, etc. ani tentonale etc. etc ), a caror utihzare depinde de necesitatile an-
chetatorului, de probleme gi de felul in care acele probleme se cer rezolvate, pro-
punem gi intrebuintarea din prima si a descindern la teren a figelor reproduse
la Anexe figa I. de informator, five II. de identitate a documentelor literare i figa
III. de frecvent (figele I. gi III ea except'a unor transforman la care le-am supus,
an fost aranjate i expenmentate de P. V. .5tefrauc6).
Ion C. Cazan

340

www.dacoromanica.ro
 h. PLAN PENTRU CERCETAREA VIETH MUZICALE 0

In vremea din urma folklorul musical a ajuns o disciplina auto-

nomg, un soi de muzicologie rurala, o ctiinta a muzicii tArAnecti.
Stiinta aceasta s'a nAscut, impreunA cu alte discipline speciale", din
vointa de a adanci anume probleme, pAnA ieri nectiute sau socotite
accesorii, ci prin urmare de a miccora tot mai mult cmpul fiedtrui
soi de cercethri.
IngrAdirea domeniului explorat inseamn& ins& lArgire a meto-
delor de explorare: cu cal obiectul nostru va fi mai restrfins, cu atk
mai viu vom simti nevoia, spre a-1 intelege deplin, de a studia, odat&
Cu fenomenele, conditia fenomenelor ci filiatia lor. Si de cke ori
scopul nostru va fi cunoacterea unui fapt uman sau legat de reali-
tatea umana, vom ajunge negrecit la convingerea el nu este Cu putinta
intelegerea nici unui rod al vietii far& intelegerea vietii acesteia insAci.
Astfel, tendinta spre specializare ci disociere a avut drept corolar
paradoxal o voint tot mai puternic& de sintez, 'rack am vAzut ivin-
du-se o nou Filozofie", chip& conceptia anti* o nou ctiintl a
ctiintelor, care imbrAticeazA prin cadrele ei totalitatea cunoctintelor:
sociologia, ctiinta societkii. Societatea" nefiind altceva deck viata
omeneascA insaci, scopul sociologiei este cercetarea acestei vieti colec-
tivo, a tuturor conditiilor ci manifestArilor ei.
Tat& de ce disciplinele care nu rvnesc deck la lAmurirea uneia
din conditii sau manifesari ici aleg anevoe metodele: prea ingrAdites
investigatiile lor le-ar rhpi o seam& de mijloace de a cunoacte; proa in-
tinse, stAruind asupra unor probleme periferice, le-ar desfiinta prin
rezorbtia total& in sociologie.
Folkloristul muzical cu deosebire se lovecte de termenii axestei
dileme, fiindeA obiectul ctiintei sale este un produs al obctei, un fapt
social" prin excelentA. Dela definirea acestui obiect se vAdecte apro-
pierea primejdioas& -a domeniului folkloric de cel sociologic. Obiectul
folklorului e ctiut: muzica popularA. Ce ea intelegem ins& prin cu-
vntul popular"? Cei mai multi cred cA popular" inseamna aici
tAranesc", cA prin urmare folkloristul va cerceta numai muzica de
origine ci uz tArAnesc, avnd drept singura tint& identificarea stilurilor
melodice populare autentice, mai ales pe calea comparatiei.
' Popular" s'ar putea numi ins& deasemenea complexul melo-
diilor co trAiesc la un moment dat inteun mediu targnesc dat, oricarel
1) Texte alece de red. vol. din stuchul d-Itn Prof C. Bnidoio: Societatea Campontonlor Romant
Arhiva de Folklor (din Boabe de grim, II. 4. 1931) in care ea Erfuesc el model. de lio.

311.

www.dacoromanica.ro
ar fi orignea i stilul lor. Daca primim definitia aceastia, sarcina noa-
stra s'ar schimba, dintr'o data cu totul: din studiul muzicii populare
s'ar preface in studiul viqii muzicale populare qi ne-am trezi in plina.
sociologie. Inca necesara, analiza formelor muzicale nu ne-ar mai fi
un scop, ci un mijloc. Procese organice ca alterarea rapid/ a unui
repertor arhaic prin infiltratii urbane (de pilda in urma infiintarii unei
curse" de autobuz), pierderea caracterului dialectal al unui stil re-
gional prin atingerea cu stilul altei regiuni (de pilda la munte, in urma
exploatarilor forestiere lucrand cu muncitori veniti de departe), ivirea
unor specimens muzicale hibride prin asimilarea pripita a rnuzicii culte
(de pilda in urma inmultirii patefoanelor" la sat sau a cumpararii
unui receptor radiofonic de catre qcoard): acestea i altele de acela0 fel
ni s'ar parea atunci pe bun& dreptate fapte mult mai vrednice de
luare aminte fiindca mal vii decat pastrarea sporadica a unor
tipuri melodice vechi.
Greutatile cresc, and e vorba de metoda. Ne vorn putea oare
margini la cercetarea realitatilor strict muzicale, slujindu-ne, spre a
le lamuri, numai de criterii tehnice? Ori vom fi nevoiti sa cerem des-
luOri intocmai ca sociologul cand qtiintelor economice, and isto-
del, and demografiei, cand geografiei? Saracia unui repertor ritual
festiv poate fi datorita unor pricini economice. Intrebuintarea unor
anume elemente muzicale (scari, ritmuri) ki poate avea obaria in
vreo imiurire trecuta. Cheia unor repartitii teritoriale surprinzgtoare
ne-ar putea-o da dale transhumantei t i pare de crezut ca. unele cntece
cAlatoresc pe drumurile oilor. Vom urnAri toate aceste cauzalitati? Le
vom ocoli toate? Ori vom urmari unele, ocolind celelalte, statornicind
astfel un hotar Intro qtiinta noastra qi alte qtiinfe?
Un r5,spuns categoric nu este cu putinta. Numai timpul in care
luctim, locul unde lucrAin, felul materialului asupra chruia lucrtun
pot hotgri in ce masurl folklorul va fi silit sa se apropie de sociologie,
pAzindu-vi neatfirnarea. Negreqit, acolo unde melodii t,r5,neti nu se
mai pAstreadt decAt in amintirea cAtorva, Mil nicio leggtur cu vieata
societAtii, informatia muzical va fi deajuns. linde dimpotriva &Ante-
cele vietuiesc cu adevarat, se nasc, mor, se prefac, nedespartite de
traiul mediului din care s'au ivit, realitatea muzicala va rAmane nein-
teleasa f6r5, cunoa0erea realitatii sociale. Tot astfel un repertor
fire* teoretic din care ar lipsi cu totul genurile ocazionale, ar
putea fi studiat aproape numai cu ajutorul unor date muzicale, pe
and altul teoretic deasemenea care n'ar cuprinde decat genuri
ocazionale, ne-ar cere neapArat cel putin descrierea ocaziilor.

312

www.dacoromanica.ro
 ...Va fi nevoe deci sa se ajute studiul faptelor muzicale printr'o
seanali de informatii si de marturii, s5, se rezeme documentatia acustic&
pe o alta documentatie a arei Intindere /Imam BA fie hotarita.
Asa cer la noi natura muzicii populare si starea societatii noastre
taranesti din clipa de fata.
Se stie ca este deosebit de caracteristica pentru repertorul popular
rornnesc impartirea lui in genuri definite, de stil si intrebuintare
deosebite, legate In cea mai mare parte de un ritual sau de un prilej.
Unul singur e autonom": cantecul liric, cantat oricand si oriundo,
cantecul propriu zis". Dar si acela, fie amintit in treacat, are,
de privesti mai de aproape, prilejul lui. Ni-1 spune o poezie populara,
&find incheie povestirea chinurilor inimii cu doruri multe" cu aceste
cuvinte, poate cele mai adnci ce s'au spus vreodata despre muzica:
Am noroc al' f tiu canto.
Nici vorba ca unei stiinte care se exercita asupra unui material
de felul acestuia nu-i este ingaduit sa ocoleasca cercetarea fenomenului
social prilejul in care col muzical e integrat.
Informatia accesorio s'ar fi putut multumi cu inregistrarea fap-
telor imediat vecino cu muzica, avand, sa zicem, cu ea o inrudire de
gradul intaiu, daca pe tot intinsul teritoriului romanesc ar mai locui
un tip taranese uniform, daca civilizatia rurala arhaica s'ar pastra
pretutindeni In integritatea ei, cu ideatia ei traditionala, cu manifes-
Wile ei concrete. Din nefericire (sau din fericire, nu mi se cade
FA hotarasc) folkloristul roman de astazi nu lucreaza in aceasta lume
statica. Pe masura ce ne-am insusit formele apusene de viata, lumea
rurala romaneasca a fost prinsa trite evolutie ici grabita, colo inceata,
pretutindeni activa. Revista franceza L'Illustration" a publicat in
numarul din 4 Aprilie, din 1931, o marturie izbitoare a acestei evolutii:
doua fotografii luate de mine in toamna -1930 la un cules de vii
In judetul Ramnicul Srat, cateva cupe una dupa alta 0 Infa.tisand
doua taranci de vreo 20 ani, una dintr'un sat de munte, la 35 km. de
oras, cealalta dintr'un sat asezat la 7 km. de acelasi oras, amandonai
venite la munca culesului. Ancienne et nouvelle Roumanie" intro.-
devar: cea dintai, asemenea unei fete de taran de acum un veac, imbra-
cata taraneste din cap ph,n5,'n picioare (opinci, iota, brau, camasa),
cealalt din cap pana'n picioare nemteste" (pantofi, ciorapi, fusta,
cazaca", sirag de perle albo), una desavarsit tributara a industriei
taranesti manuale 0 a economiei inchise, cealata a industriei mecanice
si a schimbului monetar.
0 nouS generatie taraneasca s'a ivit deci 0. ceca ce ing,reuiaza

31.3

www.dacoromanica.ro
munca folkloristului este uimitorul fapt ca ivirea ei nu inseamna afar-
situl ori carei creatii populare, cel puf in musicale. Ca in Ungaria
si poate in alte taxi prea puf in cercetate ale Orientului european un
stil musical popular modern s'a nascut In Romania. Stilul acesta, in
care uimitorul instinct de adaptare al colectivittii taranesti a topit
elemento de tot felul inteo sinteza neasteptata, e in plina floare azi
ti produce in fiecare si specimene mai mult sau mai putin fericite.
La intalnirea vechei lumi fad, alfabet cu lumea noua a carpi si
a masinii se desfasoara, in societatea, noastra rurala un proces spontan
neasteptat: o indoita sfortare de asimilare si de integrare, care incearca,
pe de o parto sa cuprinda atributele civilizatiei moderne in cadrele tra-
ditiel, iar pe de alta parte sa lungeasca, vieata traditiei silind-o sa, imbrace
formele civilizatiei moderne. In cazul dintai taranul isi taie opinca dintr'o
anvelopa' de automobil, in cazul al doilea scolarul dela tar& vine spre
oras inteun sacou" occidental, dar croit din postav tesut de mam-sa
pe strvechiul razboiu casnic. Asemenea opincii de cauciuc este buciu-
mul de tinichea, asemenea sacoului de dimie ghitara italiana cobzit ,
cu troj strune din ease, a cantaretelor" din tarafurile gorjene ale zi-
lelor noastre.
Celo spuse lamuresc in deajuns conditiile folklorului in cazul ro-
manesc. Metodele lui nu aunt astfel decat schitate, dar nu este inga-
duit nimanui sa dicteze stiintei legile ei. Destul ca am insemnat popa-
surile unui drum fatal. Grabita privire aruncata asupra muzicii noa-
stre populare si a mediului ei ne-a Inva,tat ce materiale, definite prin
natura lucrurilor, avem de adunat: melodiile si tot ce poate lamuri ori-
ginea, stilul, viata lor. De aici incolo va fi deci vorba mai ales de
tehnica.
Atat in timpul culegerii documentelor, cat si in timpul clasarii
lor un principiu va trebui sa stapaneasca, neincetat munca noastra: ex-
cluderea in extrema masura, a posibilului a oricarui element subiectiv.
In practica, stricta observare a acestui principiu ne va pricinui felurite
groutati t;ii va suferi, din nefericire, unele amendamente. Ea ne va feri
totusi de primejdia interpretarii indoielnice si a concluziei pripite.
Grija obiectivitatii ne va impune mai intai inregistrarea mecanica a
melodiilor. Numai masina este obiectiva si numai reproducerea ei este
intreaga si netagaduita. Ori cat de bine am serie o melodie sub dictat,
tot va lipsi ceva notatiilor noastre, de n'ar fi decal timbrul vocii si
coloratia aceea deosebita datorita, emisiunii populare, ca 85. nu mai
vorbim de instrumente. De alta parte nu se inchipue lucrarea stiintifica
lipsita, de un permanent mijloc de control. Masina noastra este fonogra-

314

www.dacoromanica.ro
ful, de preferinta fonograful Edison tip Standard", e drept vechiu de
25 ani, dar astazi inca cel mai potrivit, mai ales din pricina cantarului
sau mic, caro ingadue intrebuintarea lui in once loc. Aparatele acestea
au ajuns insa atat de rare, incat Arhiva de Folklor a Soc. Compozitori-
lor Romani,
, nemultumita de fonografele germane mici, lipsite de rezis-
tenth, a construit la Budapesta aparate moderne, inzestrate cu unele
perfectionari, dar a carer manuire e mai putin lesnicioasa.
Fonograful are cusururile lui: sunet slab, inregistrare pe cilin-
dre de ceara fragile, unice, supuse stricaciunii ii uzate dupa 15-20
auditii. Pe deasupra inregistrarea unui ansamblu e cu neputinta. Spre
a feri exemplarele pretioase, unele cilindre trebuesc prefacute in discuri
de gramofon i totodata se pot face inregistrari electrice prin easel
straine. (Vezi, de pilda, placile editate de firma His Master's Voice"
AM 2734, AM 2737, AM 2746 etc.)... I

Auzul fall gre al diafragmei de inregistrare va afla un colabo-

rator nepretuit in vazul fara grq al obiectivului fotografic. Aici incepe
acea documentatie auxiliara de care vorbeam. In parte iconografica,
ii cerem mai intai sa ne pastreze inatiprea decorului muzicii, a ocaziei
muzicale. Vom mai simti o palpitatie de viaja in sunetele cutarui cantec
dela imbrobodirea cutarei mirese din cutare loe, dad, pelicula foto-
grafica ne va invia amintirea clipei in care a fost cantat. Ve-
derea scenelor rituale ale unei inmormantari va da o intensitate
expresivit deosebita fonogramei unui bocet i va ajuta mult intele-
gorea textului Om. Cantecul bradului, ritual la mort in Oltenia, il
va insoti in arhiva fotografia a,cestui brad, la casa mortului, in
drum, la biserica, pe mormnt.
Aparatul fotografic ne este insa cu deosebire necesar pentru con-
troll)), izvoarelor. Nimic mai important in folklor decal cunoa#erea
exacth a acestor izvoare pentru 'fiecare fapt in parte. Melodia populara
nu are nicio realitate palpabila in sine. Ea nu prinde flint& decal in
clipa cand este cantata i nu vietue0e decat prin voia interpretului q;i
In chipul volt de el: creatie i reproducere se confunda aci fapt
asupra caruia nu se poate starui deajuns inteo masura de tot necu-
noscuth practicii muzicale bizuite pe tipar, i toti cercetatorii au /limas
uirniii de libertatea cu care interpretii populari -manuesc melodiile in-
terpretate, privte de ei ea un bun absolut al lor. Este deci esential 85,
itim cine au fost ace0i interpreti, cum simt qi judeca muzica, daca
au calatorit q;i au putut astfel suferi inrauriri sau importa melodii q. a.
m. d., iar chipul lor 11 vom pastra asemenea.
Putem crede ca in femeia aceasta saraca, analfabeta, stator-

. 315

www.dacoromanica.ro
nick straina de duhul vremii de azi vom afla o depozitara autorizata
a stilului arhaic, iar informatiile dobandite despre ea din dip de in-
formator" vor calauzi analiza melodiilor, inlaturand unele indoeli, in-
Wind credinta noastra in caracterul local sau vechimea cantecelor
culese dela ea. Anume fiqe de informator au o intindere insemnata, a
acelui batran cioban din tara Oltului, de pilda, caruia ii datoram o
Miorita" de deosebita frumusete: aceasta cuprinde, afara de datele
strict biografice, toate amintirile unei vieti pastore0i clasice, precizii
asupra migratiilor informatorului spre tara bunk tara calda" a Co-
janilor peste munti, prin Campulungul Muscelului qi prin Bucureqti,
ora q mare, pe care nu-1 poate ocoli un om calare inteo zi" 0 undo a
vazut, pe la 1860, un batran 0 o batrana" scaldandu-se Imbracati,cu
haino cu tot" in apa pe-atunci curata a Dambovitei. Mai cuprinde :;3i in-
formatii asupra ideatiei tipice a personajului, stapanita intreaga de
dragostea mistica pentru oaie, animal BMA, care nu se mild, niciodata
fara EA faca semnul crucii in Oran& De multe ori vom inlocui ipa-
ratul fotografic cu cinematograful, mai ales cand e vorba de un cere-
monial. Pentru studiul in laborator vom prefera filmul ingust, pentru
simpla ilustratie filmul normal. Nici verb& ca in lipsa unei orcheso-
grafii practice, cinematograful ramble qi singurul mijloc pentru studiul
jocurilor.
Cu obiectivitatea maqinii va lucra deasemenea 9i creerul folklo-
ristului, cand va face pe teren constatarile qi va culeg,e martin-file ea
vor alciitui dosarul privitor la vieata melodiilor. Elaborarea acestei
biologii" muzicale (sa riscam termenul discreditat) presupune un
sistem, al chilli instrument, in practica, e chestionarul. Vom intalni
numaidecat un chestionar minimal", intrebuintat pentru culegerile
obimuite. Uneori culegatorul va putea sau va trebui sa adanceasca
interogatorul-tip, spre a aduna, potrivit cu principiile mai sus lamurite,
date cat mai amanuntite, de o parte asupramuzicii insa0, sa zieem: asu-
pra obiectului, de alta parte asupra lumii muzicale rural sa
zicem: asupra subiectului. Nevoia unor informatii suplimentare se
simte mai cu seam& cand e vorba de descrierea unui ritual, unei teh-
nici, unor instrumente etc.
Strangerea materialelor o face de obiceiu o echipa de doi specia-
14ti (un muzicant 0 un linguist insarcinat cu notarea fonetica a tex-
telor cantate) inzestrata, cu un fonograf, un aparat fotografic, un aparat
cinematografic, o seama de imprimato 0 un cifru pentru clasarea pro-
vizorie a melodiilor culese. 0 asemenea echipa strabate de cele mai
multe ori o regiupemi prea intinsa alead, in chip cu totul arbitrarr

316

www.dacoromanica.ro
spre a inlAtura orcie criteriu aprioric: odatA cules, materialul, ne va
arAta el insuqi realitatea qi ne va invAta cartografia muzicalh. Corea-
pondenti provinciali, lucrnd dup5, indrumArile centrului, vor aduce qi
ei foloase cilteodatA insemnate. Izvoare intAmplAtoare (o slujnic, din-
tr'un col depArtat al tarii venitA de curtind la ora, un profesional in
trecere, un precupet) vor intregi culegerea, ba ne vor pune la indo-
m'Ana, uneori, specimene pretioase, co s'ar fi dobndit anevoe altfel.
In toate cazurile culegAtorii ne vor aduce de pe teren col putin:
o seamA de inregistrAri, texte, fotografii, eventual filme, un catalog
provizoriu al melodiilor culese. In fiecare cilindru vom afla figele fono-
gramelor de pe a,cel cilindru: sunt chestionarele amintite...
Investigatiile noastre le vom putea duce mult mai departe, atunci
cnd vom intreprinde studiul monografic al unei unitAti: un gen mu-
zical, o colectivitate omeneascA etc. ZAbovind un timp mai indelungat
inteun sat, de pildA, spre a pAtrunde ct mai adnc in vieata lui ramo .
zical5,, vom putea intrebuinta o seamA de procedee tehnice cu neputintA
In alte imprejurAri, filtre altele ancheta cu ajutorul informatorului-
tip. Informatori-tip ar fi ciobanul gi vAduva pomenite adineauri: a-
mfindoi elemente de conservare. Informator-tip (dar element-tip de di-
solvare) este in aceea0 mAsur5, tnArul trfie-brau cu 5 clase primare
O pe deasupra cu o memorie fArA greq, plecat din sat la virsta
de 18 ani in tovArAqia unui fotograf, ajuns agent de desfacere al piue-
lor de dimie din satele vecine (duceam fAcute qi aduceam nefAcute"), #
grAtaragiu la Regina Noptii" din strada Buzqti la Bucure0i, soldat
In Basarabia, jud. BAlti qi Orhei, timp de un an ii douA luni (sla,b
la instrubtie gi n'am avut nij tatA, nij mam"), lucrAtor la un tunel al
liniei Bumbeqti-Livezeni, cioban, iarit0 la pila, iarA0 cioban, servitor
la un proprietar din Ialomita, in cele din urm, din nou plugar" acasl.
Repertorui lui stA fireqte in strAns11, legAturA cu biografia: este alciituit
din felurite q1agare" de periferie ca Eu sunt JenicA, mardeia de
meserie...", Sunt pfer de rassA..." qi altele asemenea, dar qi din din-
tecele copilAriei, intre care acea balada a lui Stirbei", deopotrivA inte-
resantA pentru folklorigti qi pentru cercetAtorii legiuirilor agrare:

$i iar verde trei costrei,

CAnd fu pe cinzeciOtrei,
De se 'ncoronA $tirbei,
Puneai plugul unde vrei
$i arai pe cfit putei.
Iar acum cinzec44as5,

317
www.dacoromanica.ro
 Pe Stirbei mi-1 destronase,
Tot pamantul mi se luase...

Dar tipice" aunt mai ales specimenele umane medii, &Ind le

place sa cante: un copil sub zoco ani, o fata sau un baiat intro 15.
ani qi casatorie, un om sau o femee dupa casatorie (cam 30-45 ani),
un batran sau o batrana (mai mari de 50 ani).
De alta parte, vom Inzestra fiecare melodie cu un fel de stare
civil": in clipa inregistrarii o notam in chip sumar, dupa auz,
qi pe masura ce informatorii se perinda in fata palniei fonografului,
insemnam numele acelora carora le este cunoscuta, inregistrand-o
din nou chid o vom intalni schimbata, iar cand un informator ar
canta-o sistematic cu un text anume, multumindu-ne cu notarea aces-
tui text non. Intocmim astfel acele fie de frecventa" inultumit,
carora dobandim mijlocul de a reconstitui repertorul intreg al satului,
identificand statistic partile lui vii i cele moarte sau pe cale de a
muri. Un cantec viu este un cantec frecvent...
La cealalta extremitate a graficului de frecventa vom afla me-
lodii... intalnite o singura data in timpul unei campanii intregi...
Trecand deacum la clasarea materialelor qi la integrarea lor
inteun sistem, cea dintai grija a noastra va fi transcrierea fonograme-
lor, operatie anevoioasa, cerand o atentie incordata 9i o dibacie deose-
9 bita. Numai o man sigura, slujita de o ureche incercata va ti sa, repro-
duch in chip credincios prin scris toate particularitatile cantarii popu-
lare, adevarat bel-canto rural: alunec',ri ale vocii, apogiituri, note de
pasaj i de ornament imponderabile.
Se itie ca melodia popular este o scurta plasmuire muzicala,
pe care cantaretul o repet de cate ori e nevoe, ca sa ajunga la capatul
unui text poetic. Dar la fiecare repetitie interpretarea populara supune
linia melodica ffii ritmul unor schimbari mai mult sau mai putin simtito
co le putem numi variatii. Studiul a,cestor variatii abia inceput
este probabil problema cea mai insemnata a folklorului muzical: ne apro-
piem aci de izvorul creatiei populare. Unii invatati cred In adevar
0 anume constatar le dau dreptate cii, variatiile datorite unui bun
cantaret tree uneori in uzul colectiv, statornicindu-se qi (land na0ere
unor tipuri noi prin alterarea color vechi. Din punct de vedere 9tiintific,
este deci greit obiceiul de a Inregistra o melodie numai de doua, col
mult de troj ori, aratand doar variatiile cele mai izbitoare. Ca sa pu-
tem surprinde jocul acelui Variationstrieb", care eta dupa parerea d-lui
Bartok, 9i a altera la temelia intregii creatii tarane9ti, ar trebui 85,

318
www.dacoromanica.ro
lAsAm cAntAretul sA-si cAnte nestingherit intregul cantec la fonograf, cum
a fost lAsatA de noi interpreta unui bocet, a cArui melodic) a repetat-o
de nouh ori.Notatia s'a fAcut astfel, ca aceastA melodie intreagA sti in-
capa pe un,singur portativ. La repetitii, cAnd melodia ramAne neschim-
batA, s'a scris numai textul, silabA sub silabA si sub notele corespun-
zAnd acestor silabe; cAnd melodia variazA, s'au insemnat fiecare sub
formula melodich initiall: variatiile ritmice s'au arAtat numai prin
semne de duratA.
La cea dintAi privire ne dam seama oricine din noi care Bunt par-
tile ocolite de instinctul variatiei, statornice i probabil esentiale,
care aunt cele mereu prefAcute de aeest instinct. Se intAmplA
ca interpretarea popularA, intotdeauna intrucAtva asemAnAtoare unei
improvizatii,sA meargA pAnA la prefacerea tiparului arhitectonic
IntrAnd in dosare, melodiile primesc un simplu numAr do in-
ventar, asemenea cilindrele intrAnd in dulapuri. Clasarea lor nu so
face aici, ci in catalogul de fise. Vointa noastrA de a rAmAne meren
obiectivi va intAlni la intocmirea acestuia o seamA de greutAti. Ce
criterii vor hotAri sistemul de clasare? E mare ispita de a cere aceste
criterii analizei muzicale, dar concluziile analizei vor cuprinde neapArat
o parto subiectivA. SA orAnduim potrivit cu conceptia i torminologia
poporului? Dar acestea se schimbh dupA timp si loc. DupA lungi
sovAiri am ales o metodh de clasare care nu tine nicio socotealA de
stilul melodiilor, ci rAvneste sA reproducA, oarecum realitatea insAsi: s'a
intocmit un dublu catalog, dupA regiunea de origine a melodiilor
dupg genul cAruia Ii apartin. ImpArtirile geografiei politice numele
judetelor asezate alfabetic Bunt suficiente pentru catalogul regional
si permit aflarea cAntecelor din once parte a tArii: stim ea Vrancea e
In judetul Putna, cA judetul FAgAra e in Tara Oltului s. a. m. d.
Suntem totusi nevoiti aci la cel dintAi compromis. Un cAntec oltenesc
cAntat de un Oltean in Bucuresti va trece la repertoriul Olteniei? Ori
Il privim ca o parte a fondului folkloric bucurestean din momentul
culegerii? Socotindu-1 oltenesc, I-am analizat implicit. Socotindu-1 bu-
curestean, infrAngem in cazul unui exemplar tipic chiar clasificarea
popularA. Solutia alms& in asemenea cazuri este de a urma
informatorului. CAI priveste orAnduirea dupA genuri, ne lovim de ne-
sfArsita varietate a termernlor tehnici intrebuintati de popor pentru
unul i acelasi lucru. Dela un capAt la altul al teritoriului romfinesc in-
Minim aceleasi genuri muzicale, insA numirile lor se schimbA din
provincie in provincie, de nu din sat in sat. Ca BA ne mArginim
un singar exemplu: melodia nearhitectonicA si nemodulantA descrisA

319
www.dacoromanica.ro
de Bartolc in una din variantele ei, cea maramureseana, pe care o nu-
mim de obiceiu doina, nu se chiamit astfel tocmai acolo undo putem
crede ca ar fi patria ei; atat in Maramures cat si in Oltenia se zice ea
o asemenea melodie este lunga" sau prelungata", deci cantee" lung
oltenosc, horet" lunga maramureseana. S'au ales prin urmare la
clasare termeni conventionali, lamurindu-se intelesul fiecaruia in fruntea
catalogului, restabilirea terminologiei reale ramanand pe seama f isie-
rului do observatii, de care va veni vorba.
In felul a,cesta grupam laolalta toate melodiile din acelasi judet,
iar pe de.altet parte toate melodiile cu acelasi rost. Mai departe subdiviziile
ar urma in catalogul regional: ordinea alfabetica a satelor, ordinea al-
fabetica a genurilor, apoi ordinea cronologica, a inregistrarilor, lar de
s'ar fi cules in aceeasi zi in acelasi sat mai multe exemplare ale aceluiasi
gen, elo s'ar orandui dupa varsta informatorilor, incepand cu COI mai
tineri. Numai atunci, &Ind melodiile poarta in popor un titlu, am ala-
tara in cuprinsul fiecarui gen pe cele cu a,celasi titlu: toate cantecele
ale lui Ghitli Catanuta", toate sarbele etc.
In catalogul pe genuri insiram alfabetic titlurile, daca aunt, de
nu, do a dreptul satele, clasand apoi, ca in col regional, dupti, data in-
registrarii si varsta informatorilor.
Raman() de acum sit cuprindem intr'un sistem si materialul ,in-
formativ.
S'a vazut ca tot ce priveste persoana informatorului trece pe fisa,
lui, inclusiv repertorul, cand e vorba de un informator-tip", dar ex-,
clusiv datele privitoare la tehnica, terminologie si la problema creatiei.
Faptul ea fata Floarea Dragomiroaiei din Jugur (Muscel), de pilda,
schimbii, dupit parerea celorlalte fete din sat, toate ccintecele (Creatie"),
nu va fi mentionat pe fisa de informator.
Tot astfel vom trece pe fisele catalogului cesa ce nu priveste deceit
melodiile in parte, informatiile avand un caracter general, precum si
cele despre tehnicti, terminologie si problema creatiei fiind m3nit3 unui
fisier deosebit. CA un anume informator cant& o anume melodie numai
In anume imprejurari este un amitnunt accidental legat de acea melodie:
il amintim in catalog. Prilejul unui gen de sine statator, ea al ante-
color de pahar" din Basarabia, intereseazet o categorie intreagit de me-
lodii si trebue descris in alta parte.
Fisa provizorie am prelucra-o deci in chipul urn:111ton
Extragem intai datele individuale ale lui Dumitru D. Vulpe: din
Valea Mare (Gorj), 43 a., analfabet; elev al tatalui sau, fost si el
;ti ocarina; a umblat cu oile in
cimpoier; stie sii, cante din fluer

320
www.dacoromanica.ro
jurul satului, a fcut razboiul; a fost la coasa in jud. Hunedoara la
Momai-lani"; crede cli Jocul Papusilor" ii poarta noroc.
Acestea, impreuna ca fotografia lui Vulpe, vor servi la redaz-
tarea fisei de informator".
Credinta informatorului, cli cine stie sa cante din fluer poate
canta si din cimpoi, este in legatura ca probleme tehnice. Intrebuin-
tarea cimpoierului in locul lautarului priveste repertorul regiunii, iar
castigul lui se baga si el de repertor, desi amanunt economic, fiindca
deosebirea foarte mare dintre acest castig si castigul lautarilor este
un indiciu al preferintei taranilor de acolo pentru taraf. Numai dou
date raman asa dar nedespArtite de exemplarul melodic: prilejul (in-
tamplator) si provenienta (caz particular). Acestea, se vor trece pe fi-
ele catalogului...
Din celelalte elemento vom redacta urmatoarele fise auxiliare:
R. 101. Gorj (Valea Mare. Runc fi imprejurimi). Inform.:
Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a., analf. In satele amintite se
mai joma uneori dupa cimpoi" la hora: atunci d'id lipsesc
lautarii. Un joc din limpoi se plateste 8-10 lei (castigul unei zile
fiind do cel mult 60 lei) Uta de 20-40 lei un joc cantat de taraf.
Amanuntele acestea au fost verificate la fata locului (Runc,
15. 4. 81)1).
T. 134 lnform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a., analf.
Gorj (Yalea Mare). Inf. apune ca nu toate jocurile pot fi cantata din
cimpoi.
T.135. lnform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a.,Gorj (Valea
Mare). Inf. este de parere ca cine stie sa cante din fluer, poate canta,
si din cimpoi".
Insfa'rsit pe fisa T 137 vom citi:
Jocu/ PcIpufilor. Inform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a.,
analf. Gorj (Valea Mare). J. P. este o scurta actiune dramatica, jucata
de doua personagii, un Oltean" si o Olteanca,": intalnire, scena ere-
tica, joc final. Poate continua la infinit, repetandu-se episodurile. In-
formatorul implanta un cutit inteo masa, legand de manerul lui unul
din capetele sforii purtand papusile,. de degetul mijlociu al manii sale
drepte capatul celalalt. Joaca papusile cantand din cimpoi. Papusile sunt
facut6 de el, cele mostenite dela tata' sau i-au fost furate mai demult,
Cu catalogarea filmului si a fotografiilor sistematizarea mate-
rialului privitor la Jocul Papusilor s'a sfarsit.
1) Urmeazi In toate cazunle data gi locul redactirii al numere redactorulw.

321
www.dacoromanica.ro
 Literele precediind numarul fiqelor arata impartirile dosarelor
de informatii auxiliare: pe temeiul insuOrilor muzich populare ro-
rnameqti ifii al experientei dobAndite pe teren s'au hotarit qase aseme-
nea impartiri, corespunzAnd problemelor color mai insemnate: Re-
pertor Ritual pi prilejuri Tehnicd si terminologie Esteticd
Circulatie Creatie. Datele adunate urmeaza sh raspunda Intreba-
rilor: ce se cnta? cnd se cnta? cum se cntal de ce se canta aa
cum se &Ana? de unde sunt antecele? cum se nasc cntecele? Datele
istorice, de cele mai multe ori nesigure (folkloristul este deseori uimit
de vechimea" atribuita de sateni melodiilor, carora li se pare pe drept
veche o romanta de ora, caro a fost la mod& acum 10 ani, iar un
cfintec autentic taranese ieit" acum un an sau doi pe drept nou"),
pot fi puso intotdeauna in legatura fie cu o melodie deosebita, in care
caz incap in catalog, fie cu repertorul de azi sau de alta data al unui
loe; au fost deci inlaturate aci, precum a.0 fost principal inldturate cu
desdvarsire toate observatiile entice si analitice (asupra stilului melodic,
morfologiei etc.). Nu este, inca odata, menirea arhivistului sa prezinte
concluzii, ci numai temeiurile unor concluzii eFentuale.
Am citat f4e despre repertor, tehnica, creatie. La capitolul
Esteticii" vom putea gasi o marturie ca urmatoarea cu atat mai pre-
tioash dovada a conservatismului muzical al regiunii, cu crtt e ma,i
tAnar informatorul:
E. 57. inform.: Solomon lurcovan, 10 a., 2 cl. prim. Fdgdras
(Dreigus) 4. 8. 29. Inf. spune despre un cntec, ca-i place, di C61-1;
eld cdtane, cid jale". (Cu totul altfel judeca la Rune, Gorj, fata Maria
Arbagic, 9 ani, 3 clase primare, and zice a melodiile batrne$i antate
de mama-sa aunt unte, de n'au capdt qi 4i bate joc de sunetele gutu-
rale caracteristice pentru stilul arhaic al regiunii: Tot di, di, ca un
nuigar).
La Ritual am putea intAlni:
R. 45. Rocet. -Obs. Fdgeiras (Dreigus) 23. 7. 29. La inmormiintarea
lui Vasile al lui Cristov Trambita s'a bocit numai a doua zi dupa
moarte (23. 7.) qii .anume: 1) La revarsatul zorilor. 2) Cu intermitente
In tot timpul diminetii 3) Dupa mask cnd s'au pus mortului florile.
4) La sosirea preotului. 5) Cnd s'a scos mortul din casa. 6) In drum
spre cimitir mereu, afara de timpul color trei slujbe la rascruci. 7)
La cimitir.
Litmurirea sistemului de clasare al fiplor, deosebit dupa materii
qi menit sa permita consultarea documentatiei auxiliare independent de
fonograme qi notatii, ne-ar duce prea departe. Sa spunem insa, ca nu

322

www.dacoromanica.ro
totdeauna documentatia aceasta se va reduce la insemnari atat de
concise. Silindu-ne sa prindem intotdeauna faptul pe cat cu paint& viu,
nu ne vom multumi, de pilda, s constatam c in satul Runc, can-
tecele batranesti se uita pe zi ce trece, adunand cifre si depozitii, ci
vom incerca sa dam un exemplu concret, o dovada netagaduita a uitarii,
incorporand fisierului privitor la repertor documente, cum e acela
unde lean stenografiat sfortarile zadarnice facute la 15. 4. 31 de lam.-
tarul Nicola Zlataru 43 a., analf., ca sa-si aminteasca macar textul
baladei Marcu Daliu si Tar= bolundu" (vezi nota 1).
C. Brdiloiu
1) Stenogramd de H. H. Stahl
Lautarul N. Zlitarul ciuta si-ti aduca aminte un cintec batranese.
...statea mi-sa Cu amantu, de boa.
. . . .
cum it chiama ?.. Si-mi Arie me cum ii chiania pe el, di pe urma indata I
S'a apucat Maim Coralu cu amantu lui mama-sa al-au baut trail zile ti he' nopti, care din el s'o imbata
tae capii..Si servea ? Mama balatultra Si in paharul copilului el puma punatate api i junitate
ran sau bautura spirtoasa. Si in paharu amantului... Ba nu, in paharul arnantulut punea jumitate LTA /I in
paharu punea bautun apirtoase, ca sa-I imbete, ca sa-i tae capu Turco.
. . .
Turcu Bolunelu, ata-i zicea tae capu lui fiu-sau... Si pa urma, mind a vazut ca au se mbata
bes cu papucu din Timor, in Inc de pahar.
de ande.I Al?
fi auzeam dela tati-meu. Da vezi ca eu nu l'am ficut.
Turcu Bolundu cu Marcu, Marcu Daliu. Si mama lu, Marcu era amanta lui Turcu.
Dar ,,ndlodsa o slii
Daci-1 pnnzi dela inceput bino, mergi pana la terminare bine. Da vezt ca nu atut faptu dintai, cum
incepe el. Il ttau la ramitate, la nuiloc, cum sunt faptele, dar nu trau la inceput.
. . . .
La amine vine cam ata dupa ce au inceput al bes cu papucu pan& auct au muna, in lac de pa-
her, au aluna liana s'a imbatat Marcu, copilul amantu lui Turcu Abram a sant Turco, 51-1 tae
cil ata femme rimatag intre ei, care se imbati, si-1 tae capu.. Da Marcu avea o aluga buna, incunottontata,
caro tuna la el ti care stitea la via afari Carol a aunt ca-i tae capu Lui Marcu, a Ant tint al a ratrat in-
niuntru... Si and a intrat inauntru, l-a vazut pe stipanu-sau beat at Turcu era gata sa-i tae capu cu anima,
ca ata aveau prinsoare, care s'o imbita tae capu.
. . . . . .
istorisette
Mama Dallas'',
lhovnlea Torcida!,
ata apune... i &and a intrat servdorul lui crechnraos, el a ',taut, ca este aproape sa-1 tae capo. i s'a pus ai
i-a dat o palma, ea dettepte t apat l-ti detteptat din betia, din oboseala rams.
...al a zis : Deal ca glava falafel.
Mal bin. do palmd daid
Dala sluga ces dreapld
Mai bine a sufent o patina dela servitorul lui ti s'a multunut, cleat sa-t tae capu Turcu,
. . . . .
...Ili spot s'au apucat din nou la betie ti a imbatat el, Marco Dahu, pe Turcu, lbomnicu lui momi-
as... L-a imbatat foarte brumos ti pe mama lut a luat-o t a dus-o undeva ai a.. chatrus-o, in fine. A uras-o
A ara-o. Si a pus-o pe foc ti a ara-o.
spunea mama lut Dahu Marcu Aleo, medal Marcule,
(.,am arde
rdldica ta coa dreaptd,
Canr-al supt aid! din a.
atuaci Marcu o ardea pe foc ti spunea
Lara' sd ardd, cd na-mi pasd
..4 nu tt.0 cum cum mat spunea
Ca muscat Torta din ea
Ata : , . . .
...nu pot eu s'o aduc la istoria
. . . arde (da la
Cara of intincat din ea
Las' sd amid, cd no-mi pant
Ca musca! Tamo din ca.
SI spot s'a apucat din nou cu Turcu ti incepe istoriaeasci Turcului cite gi cite,
O Doamne, Doamne, de ce n'at trtut tu, tati, inca un an, a& ma'nvett bine l
Domnule profesor, iarta-mi, ci daci l-aa tU, I-at apune tu draga ram&

323
www.dacoromanica.ro
 i. PLAN PENTRU CERCETAREA OBICEIURILOR
$1 A CEREMONIILOR
NASTEREA iI BOTEZUL

I. Sarcina. Credinte si practici in legituri en prinderea sarcuni. Cfind sunt

copia mai sntoi i norocosi? Din flori, cei dintia? etc.
De ce trebne s. se fereasci &meat inarcinatii? Pentru sinitatea ei i pentru
a eopilulm? Mirri, pofte, spanne, luern in anume zile, sii nu vadi pe anume oameni,
si nu rneargi in anume locuri etc.
Ce trebue s tack'? Ingrijiri, vrip etc. Sant practaci anume pentru a botiri
sexul copilnlui; s iasi biiat etc?

Nasterea. Sant anume timpuri din an, anumite zile san ceasuri care aduc
noroc san nenoroc, copilalui ce se naste atunci? Anume semne 10 imprejurri in lumea
din afari? De pildi nasterea in strimi, pe tunp de fartuni, de seceti etc.
Care sunt practicile nrmate ca citeva zile inmate de nastere? Care sunt
Inate pentru ca nasterea si fie usoarii?
Alegerea moasei? Moseste mos.* din sat sau neoficial, ninasa, doda? In
lipsa ei cine are drept si se amestece? Ce obligatie sufleteasci sau ritualit are moa*
fati de copil, mai tirziu?
Ce gestan i envinte se spun sau se fac in tampul nastern, in afari de cele
medicale propriu sise?
Ce ingrijiri se den noultu niscut? Ce practici sunt pentrn ca si aibe
noroc? l'oftirea ursitoarelor; inclunarea la icoane, stropirea en aghiasmii, anume fel
de a 1nfa, anume scaldk obiectele puse in preajma copilulul, punerea noului niscut
pe pimint etc.
Ce ingripri are Hama? despletirea pirului, afumare Cu cop de oui din care
an esit pan, inchiderea usilor i ferestrelor. Cit timp rimine luza. necarati? Ce
slnjbe se fac si ce descintece se span? Slujba de opt zile i cea de patruzeci etc.

Botezul. Alegerea. nasilor. Nagii de canaille ai pirnitilor trebue s fie

neapirat i nagii de botez ai copilulm? Care sunt imprejuriiile in care nasal poate
fi sclumbat? In caz de cearti, de nenoroc al botezurilor de mal inamte etc.
Trebue sA mergi s ceri ingiduint.i. de la nasal de cunume, inainte de a-1 sclumba?
Cind nu ponte nava sit boteze? Citnd e insb'scinatii?
E bine sA ai fini? De ce?
Alegerea numelm: eine il alege? De ce si cum 11 alege? Se poate inela moartea
prin alegerea sedum* name ca al emu altuia, mort?
Este credinta unei legituri intre numele cuiva, soarta lui in wee tn. felul
lui de a fi?
Cum stint instintati nap? Cine ii vesteste, ce damn li se due? Cind vin
vad copilul intim coari? ce damn aduc? child hotirisc zma botezulm?
Ce pregItui se fac in ziva botezulm? Scidd, asezarea mesei, plecarea la
Cine duce copilul? Cine poate fi de fati i cine nu? Teti!? Mama? Cum
este dus copilul? Cum e invilit? Ce alte obiecte mai trebuesc mate?
Cum se face botezul propria zis?

324
www.dacoromanica.ro
 La plecarea din insermi, se inchtni copdal la icoane, se sting luminirile? Cine
poarti copilul in dram spre casi? Formulele de bunicuvimti cind te intilnesti ca
oamenii. Cam se di pirintilor copild? Ce se apune si ce se rispunde? Se dii in miai
san se pane pe masii? Se scaldi sau na?
Se face masi? Cine la parte? Ce se intimpli acolo?
4. Indatoriri dupi botez. Ce legituri uneste pe nasi de fin? Stint funi ai na-
pint mai malt decilt ai pirmtilor? Rugiiciumle lor folosesc pirmtilor sau nasilor? Au
putintli pinntit si-tt riscampere coralul? Care este ceremonia intrebuint,ati?
Ce indatorni urmeazi dupl aceea? La nu an. tiierea motului, datul in grindii,
ruperea tarti. Damn pe care trebue sit la le dea intre et nasu ca firm? Ce amestec
an nasii in nests copilulut? Drepturi la datoru. Sant obligati si camine pe final
botezat? Thick* e fati, dacii e fecaor? La ce alte ceremomi mai trebue s. asiste? Rolla
nasilor la inmormintarea finulm? Ian ei pomul?
Leglitura de aisle e numai intre nas si fin, sau cuprinde si neamartle? Cat
spui ample", nasii"? Numai cut te-a botezat sau si filler nastier sau altor rude?
Daci mor nasu, cine le la local? Copm nastier? Care anume chntre ei? Bilieti,
fete, cm mai mari, cei care rimin in cartea bitrineasci a nastier? Chiar daci e un
gmere rimas in casii? Chiar dad. e un stein'?

CASATORIA 1 NUNTA

1. Credinte si practici pentru prevestirea cisitoriilor. In ce zile anume dui an

obignnesc silt ghiceasci mirele sau mimosa meniti? Ce aname fac si pe te semne
se cnnosc cum o s fie? Cine anume pructta aceste obiceturt?
2 Logodna. Prile3uri de intilnire ale tinerilor, formalttittle veclerdor"
precum si a vorbelor si faptelor de incercare, ce nu atrag dupi ele un legimint sta-
tornic. Care sent regulele petitului? Cine il face si cum? Cum se face cererea in.
cisIttorie?
Intelegerea sau tocme,ala 17nde se aduni intai pentru a hotri cisitoria co-
paler lor? Cine asisti? Cine are cuvint? Ce acte fac, ce ospete si ce damn?
Care snnt semnele pun care se arati satultu intreg ci tmerii s'au logocht? Ce semne
de imbriciminte, impodobire a prulm etc: arati logodna? Ce reguh de purtare
trebne si urmeze logodnicu? Merg mereu impreunii? E datoare logodnica sit urmeze
pe logodnic, chiar si la ospetele une alte nanti, de midi, uncle obisntut n'au vote decit
birbatai? Ce nn se cade si faci logodnicii? Ce amestec are Biserica in ceremonialul
logodneil

3. Cisitoria Ig nunta. Vom deosebi latan i ale crtsitortei. a) cisiiteria civili, la

Primirie, b) slu]ba religioasi st c) aunts propriu zisi. Cind se fac fiecare din aceste
trei acte rituale? Vom incerca o clasificare a tipurilor deosebite de nimtii: de What,
de fati, naafi midi, naafi de noapte etc. l'entru heat- re fel de nunti in parte vom
da o desmiere a felulni cum se desfilsoari:
Fregiitirea obiectelor rituale: se face steag, pom, brad etc ? Cind se fac,
cum se fac, de dare cine, in presents cui, en ce formalititi rituale? Sant ospete
annme pent= steag, pentru pom san brad? Ce se face ca aceste obiecte rituale?
Cine le poarti?
Fregitirea bucatelor in ospetelor: ande se fac ospete, cite se fac, de citre

325

www.dacoromanica.ro
cine, cine la parte? La pom, la mire, la mires* la nag, numai pentru feciori,
namai pentru fete, inmate de nunti etc.
Cine pregtesc bucatele? Cum stint numite? Socacite etc. Ce se grsteste? Ce
obicemri sunt In legitari ea fiertul bucatelor? Mersul la oale, de furat deb,
awl la altii etc. Ce alt rol ritual mai an femeile care pregtesc bucatele, si cum
stint ele vazute?
Pregiitirea zestrei si a celorlalte lucran care vor trebui la nunt.
Pregitirea caselor, tocmirea liutarilor etc.
Vestirea In sat: din partea mirelui, a miresei si a nagilor. Prin cine yes-
teste fiecare din ei? Cam sunt numii acesti vestitori: colicari, concani, vornicei,
druste, frati de mitnii etc ? Cam Bunt alesi: din rade, prieteni, vecmi, asitoritt,
nedisitoriti? Cale le este mai marele? Cati se adunii, cum merg s vesteascii? Cu
lutari, firi lautari, en plosca, colad etc. Uncle merg, prin toate casele la rand sau
numai in anume case? In care? Ce anume cavinte spun si cum li se rispunde?
Cand incep vestirile si cat timp tin?
irul actelor rituale: Malta nn are loe numai late singuri casi, ci in
mai multe: la mire, la mireas si Ja magi. In fiecare din aceste case se fac anume
pregtiri si se intampli anume gestan i rituale.
Dupg aceste pregitiri, urmeazi o serie de intAlniri intre mire, mireasi
nagi, alaiul de nunt adunandu-se si lar risipindu-se, dapii nevoile ritualului.
Pentru ca si pi:item sistematiza observatiile noastre vom proceda astfel:
Mai intii vom fixa, in limi mari, sirul faptelor, aga cum nrmeazii ele, pe zile.
In al doilea rand vom lua ca panct de plecare drumurile rituale care se fac,
fie de citre o parte din nuntasi spre intainirea celorlalti, fie a intreg alaiului de
mina: dela mire la mireasii, la nasi, la primrie, inapoi la mire, la biserici etc.
Vom nota cine merge in ace,ste alaiuri, in ce chip merg, ca lutari sau fArd, ca stri-
gituri san Mfg etc.
Aceste drumuri despart ritualul nuntii in prti deosebite unele fati de altele.
Vom observa, mai sistematic, ce se intamplii In fiecare din momentele ntuale ale
Ca'nd insi skull e despirtit in mai multe grupun, dim pentru fiecare grap o
descnere.
In linu mari vom urmri:
ritunle pentrn marea fetei din cas.. Impotriviri prefcute ale pirintilor,
radelor, celorlalte fete, flciiilor. Ascunderea miresea inlocuirea, ei ca alta, targuiala,
cumprarea, rpirea, desdnnarea fracklor, plata vulpii, fartul zestrii, jucatul zestrii
etc. Iertiiciuni c cantece rituale;
nturile aduceni in cas a muesli: prin ce mijloace se arati simbolic, el%
de aci inainte mireasa e gospodina easel?
nturile in legtur ea noaptea nuntii ci feciona
ritunle de intrare in legaturi ea seta], dupi nunti. cale primari, vizite
fcute etc.
De asemenea vom fi atent,i la toste:
ritunle pentra ghicirea noroculd cniciei. amestec de inele, dintarea lor
in gran etc.;
riturile pentru a determina buna cisnicie: tinerea nifrmii, anume ganduri
Pe care trebne sA le ai in anume vreme,, trecerea cu aflame picior al pragunlor;
nturi pentru a-si asigura stpanirea in gospodne;
rituri pentru rodnicia in copii etc.

326

www.dacoromanica.ro
 Vom urmri atent ce fac toti actorn nuntn. mirele, =casa, socrii mari gi
mici, navul gi nava, fetele, flcin, cei chemati la ospete, satul intreg.
irul acestor acte rituale e foarte lung. Ranaine ca fiecare monografist, in
parte, si le vtie vedes., urmind apoi s le sistematizeze, ava cum am aritat mai sus.

Ceremonii anexe cdscitoriei

Vom cuta s vedem dad. nu exist in sat vi alte ceremonn pm care si se
cante o Intime a csittornlor.
De pild prinerea mesh". Dup. efiti ani dela ciiatorie se face, de citre
cine se pune masa, cnm se pnne masa, ce pomeni se dan, cui se dan, in ,ce scop.

Nedei. Uneori fiecare asmcie igi alege drept patron un !n'A., a cirtii sirbi-
tome aimar se face dupi un anumit ritual. Nedeile snnt de,seori un prilej pentrit
aceste sirhtorin ale csniciei. Unde se fac nedeile, in curtes bisericii, acas, la
iarmaroc, In adungri de grupe familiale san de sate intregi, ce anume se face la
acede nedel vi ce credinte sunt in legltur cu ele?

Targul de fete. Adicii pnlejul de intAlnire rituali intre pirintii o tinern mai
multor sate in vederes vntoarelor csItorii etc. etc.

H. H. Stahl

OBICEIURILE DELA INMORMANTARE

1 Ce semne prevestesc moartea? in cas. pociuturi, spargerea oalelor vi a

oghnzilor etc.; in naturii: tapete de ammale cuc, cuenvea, vite, aine, giini
antnd cocovevte etc.; aderea stelelor etc.; visuri, vederui, semne pe trupul
omulin snItos:_ pete, bat,erea ochilor etc. Intrarea In anul mortal".

Ce semne aratl agonia? sudori, anume rsuflare, stringerea agternatultii, san

alte gesturi, don de ducii, vedenli, vorbire en cei morti, semne pe trup ca subieres
nrilor, buzelor etc.

Sunt ceasuri oi zile mal bune sau mai rele pentru moarte? 71 san noapte,
aptmana lummat etc.
1

Ce se face pentru uurarea mortii? ruggcluni vi aname care vi de atre

cine, desantece vi anume care vi de ctre eme; mutarea patului san a pernelor;
avezares sub perni a unor obiecte ea flori, jug, unelte etc.; iertarea vmelor fati 1 de
altn vi anume de cine
6. Ce pregAtiri se fac in vederea mortii? primemrea celui care trage si
moari vi anume and, cum vi de ciare cine; aprinderea nnor luminari, ce anume,
cnd, cum, de citre cine vi and se stang acele laminan; miturarea casei etc.;
cum vi de atre cine.

327

www.dacoromanica.ro
 Ce urmiiri ar avea neindeplinirea vreuneia din indatoririle acestea? in caz
de moarte grabnici, violenta', in spital etc.

Dup6 ce se cuneaste c cineva a murit? incetarea rOsuflru, a mima, anume

semne pe fati sau altele; cine constat moartea?

Ce preglitiri se fac in casa mortului? indati dupii moarte? dereticare, impo-

dobue, intoarcerea san acoperirea oglinzilor, izgonirea animalelor etc. De Catre cine?
Deschiderea ferestrelor.

Se vesteste moartea? de ciitre cine? cal? cnm. prin clopot, bocire in auzul
luan, trimesi, prin bucium, printeun steag sau alt sernn, acas sau la Inserta, deo-
sebire in chipul de vestare dupii vrst, sex san stare social a mortului.

Dupd moarte se orinduiesc anumite persoane In vederea unor anumite

rosturi? gropari, timplari, scilaton, dintreti, nasi, alte rude, gmere, sau nureasI
inclupuit, frati de groapii., lunateci, vornicei, buciltari etc ; cine ii alege, cum h
alege, cura h vesteste si cine este pltit, cfit si cum.

Ce i se face mortului imediat dupi moarte inainte de scald6? inchiderea

ochilor, legarea flcilor etc , de cAtre cine si de ce?

Cine scaldi mortul? rude, strOun, de ce sex, cti, cura alesi, cum che-
chemati, cum pita* si ce indatorin ulterioare mai au?

18. Cand i unde II scalda? numaidectit dupl moarte, mai trztu, in cas, in
grdin, in odaia mortuar?

14. In ce se scaldi mortal? in albie, putini, pe larbii, paie, seinduri etc

16. Cu ce apl se scaldil? luatil de ande, cum luatii, de ciitre eme, in cc

vas, cind, incillzita, in ce vas, pe ce foc; descintatit, se pune cava in apl, precum
flori, burtnene, la foc se mai pot incillzt alte lucran, mAnciiri etc

Cum se scaldl: cine 11 tine, cine toarni tipa, ca ce toarni, cine

freaci; SfipUll i alte accesern; rudele asistii? se feresc de ap6?

Ce fac cu apa? se arunci, se ingroapi etc.; unde si de ce, loc ferit

de vite, de oameni, in griding, in casi, pe citnip etc

Ce se face Cu vasele care au servit la scaldi? se mai intrebuintzazi, se

arana, se sparg, se intorc ca gura la vale, en o piatr dedesubt sau deasupra,
pude: sub pat etc

II tunde, birbiereste, ti taie unghiile? cu ce unelte, cine, de ce

1

328

www.dacoromanica.ro
 Ce se face cu pArul si unghiile mortului si cu obiectele folosite? se
arana, unde, eum, se pistreazi, ande, cum, de ce; se duc Cu mortal, cum, de
ce? (foarfeca, briciul, sApunul etc ).

Se unge sau se astupA mortul? ca ce se unge, unt, untdelemn, mir,

usturoi etc., mide si cum se unge, mi ce se astupri, cearrt, ce fel, ce se
astupg, de clitre cine, cAnd gi de ce

22 Cu ce haine se imbracA mortul? vectu, noi, obisnuite, de sArbAtoare, mai

dinamte pregitite, intAmplitoare, croite atunci. Deosebite dupri vArst, sex, stare
mira' sau socialA, profesn, la cei nedisitorai, haine de nunt? inciltminte i pAlArit

Cum se imbracA mortul? intocmai ea cei vii sau altfel? nasturu nein-
cheiati, curele si bete nestrAnse etc (incingere ca fir; tem; arderea sau spintecarea
eu ce, de cine, de ce?) etc ; ce se pune In hamele mortulur pfitne, zahiir,
imbriicmmtc ruptA, bani. Citad se pune, cine, de ce?

Unde stA mortul pAnA la asezarea In sicriu? in casi, in tina etc. In

ce dale, ce loc in odaie, cum este orientat, pe ce st pat, scAnduri, pe jos,
InAltate, sprijimte, pe ce

Cum se asterne pentru mort? paie, pinza, croit inadms si cum, cAnd,
de ciare cine, de ce; toale, macaturi, covoare etc , perne, cate, cAnd, din ce st
cum facute, nmplute cu ce: otavA, puf, tAlaj etc

26 Ce obiecte se pune in perne? pieptene, brici, sApun, pr, unghn, mugurt,

Y
pietre, tmie, praf de puscA, portelan, ceari etc

Cum se aseazA mortul? cum st trupul, cum stau m'Anule: de-altingul

trupulm, incrucisate, care mafia' de-asupra; cum stau ptcioarele- impiedicate sea nu
etc ; cam stA capul.

Mortul sti acoperit? intreg, numai trupul; cAnd il acoper t cAnd

descoperA (cine 11 acoperA, de ce).

Cu ce se acoperl mortul? panzil tesutit sau crottli anume cum croiti, ce

forml, ce mirime, fAr foarfeci, frrt ata innodati etc ; ca manea, amii etc.;
brodat, ce desen, ce calor', ce fire; i se las gliuri in dreptul obrazulin sau
in alte pArti etc. Cine si dind 11 coase?

Ce obiecte se mat pun lAngl mort? merinde, ce anume, ande puse: in

traisti, In buzunare, in miin etc.; buril, legati de mita, in ninl, in buzunar,
In gurA. etc.; lumtinri; ande gi cum; flan etc. Citad, unde, de catre eme \si do
ce se pun aceste obiecte gi ce se intAmpl ca ele.

Ce lumaniri ard llaga mort? lumAnfirt, sfesnice, candele, opa* etc,

329

www.dacoromanica.ro
ce fel, cind adose, de uncle, de cine, agezate nude, apnnse gi stinse cind gi de
eitre cine, de ce.

Se face o lumanare de lungimea mortului? numele ei, cum, cind gi

de ce se face, unde se ageazi, cfind se aprinde gi stmge; ce se face co ea (hp&
Inmormintare.

I se la misura mortului? In ce scop, de catre cine, cind gi cu ce;

sfoari, bit trestle; ce se face co mamaa gi de ce.
Unde stil sufletul mortului, cat li e trupul In casi? In casi sao pe
lingl casi; dupi ugh', la streagini, gnndi, sub pat etc.; meren, nua gi noaptea;
cilitoregte pe unde fi cat tamp.

Se pune ceva pentru sufletul mortului? api, vin, pinztt, gtergare etc.
made, de cine gi eiti vreme (se poate umbla, mitura etc., In locul acela).

Cine intril la mort? rude, yearn, prieteni, dugmani, animale etc.; for-
mule de bunicuninti la intrare gi plecare; ce spun cei ce intr, ce li se rispuinle;
ce se poate si ce no vorbi lngi mort; despre mort etc.; se aduce ceva, ce
gi cui se di?

Se poate lucra lingil mort? mitnrat, cusut, spilat, gitit, pregitirea

pomemlor.

Se poate lisa mortul singur? &Ind anume; de nu, cine t)i -eum pi-
zegte, de ce.

Noaptea se aduni lumea la wort? ce nume poarti Intrunirea, cine gi citi

vin, chemati sao nu; de cite ori nn; child sosesc ce aduc, ce spun gi ce li
se rAspundo cfind yin gi pleaci, cui dan p. ce se face eu ele; In timpul ve-
gheni ce se Intimpli; se mininci, se bea, se citegte, ce 41 de eitre cine, se
vorbegte, despre ce, se ride, se joaci jocuri, care anume, se fac glume gi picileli,
se ating de mort? Cum, cine. Vm oameni mascati? Se aprind foam? Ce focun,
unde, cand, de cine fi de ce. Familia asisti? Ia parte?

Cum se face cosciugul? ce nume are; cine il face; dun', cu pia% sao
nu? Ce 'Asti, se cumpirli gata, in ce caz, din ce lema, min se ia masura, forma
lin, se Iash feregti, cite gi unde anume, se vopsegte gi cum, ce se face co talajul?

Se pregitete cumva cosciugul? fAmiiere, ardere, ungere, cum s'i Cu ce,

pral de ma, usturoi, amine, smoali etc. (cind, cum, de citre cine, de ce, se
descitnti san se face sluibi?).
Cand se aduce gi unde sti pani la aezarea mortului in el?
Cum se face crucea? ce name are, cine o face, and, cu plati sao

330

www.dacoromanica.ro
nn si ce plata', se campari gata, in ce caz, din ce material, patri, lemn, ce
lemn etc. Are aceeap forma pentra once varsti si sex? Ce anume forme. rpala,
ornati, crestati, scrisa, ce se scrie, cum, de citre cine.

CAnd se aduce i unde sti pini la aezarea la mormint?

La mormint se pune ceva peste cruce? Platea, carpi, acoperis etc.,

cand, de cine, de ce?

46 Cum se aeazi mortul In cosciug? Cam se aveza..? (fan, talaj, pitara:,

perne etc ). Se pun obiecte, siculete. Se mai pum ceva pe mort. Schimbiri fat
de agezarea In pat. Cum, &bid, de citre cine si de ce?

Unde i cum sti sicriul in casi? (loc, orientare, suport).

CAnd se ingroapi? (la ce zile si ore, si la care nu?)

Cine vine la inmormintare? lume malta, cine anurue, ehemati, de clitre

cine, aduc ceva, ce anume, cum se mesa. in casi, formul de bunicuviint.

60 CAnd vine preotul? de cite ori pana; la inmornitintare i catad chemat, de

catre cine, plitit cum, ce slupe face. Petrece mortal pani la emitir? Cum? Face
sluibi la plecarea de acas i mide? In casi, in curte etc.

51. Cum se scoate mortul din casi? cine 11 ridici, cum il duce, orientare,
izbeste coringul de prag, se rostesc anume formule etc.

face in casi la scoaterea mortului? se sparge o t'ala', sau alt

62 Ce se
obiect, cum, de citre cine, de ce? Se aseazi cineva san ceva in local
care,
mortului? Se tila neemarile pe fereastri, se ristoarni asternritul san mobile, se
inchid neamurile in casi, ciad, cit timp, in ce caz, totdeartna san de pildi la
moartea celui dintai copil, se pune bustnoc sau altceva rudelor.

Ce se petrece in curte? Se face slujbi? Cum si ande se aseazi cosciugul.

Cum stan rudele i strinin. Se intinde masa, se alterne pat. Sunt anume formalittk,
iertare etc. etc.

Cfind se acopere cociugul? Cand se bat cuide, de citre cine, se imphneste

vre-o formalitate, ea deslegarea nodurilor dula imbricimintea mortului etc.

Cum este orinduit alaiul? Unde merge bradul, san pomul, daca este.
Unde cruces, popa si desala', prapurii, pomemle, capacul cosciugului, inortul, rudele,
lumea? Aceeasi orfinduire a alaiulni se intrebuinteazil pentru tota mortn, se pistreazi
pttni la emitir?

56. Cum se duce mortul? re brete, pe scaun, in car, ame, pe dric. Cum

331

www.dacoromanica.ro
snnt inhamate vehiculele, cai, bol, de ce culoare, cum injugate sau inhamate, cum
impodobite tp de catre cine, de ce Vehiculele sant impodobite, cum, de cine, de ce.
Cine poart mortal? Fete, bitieti, oameni, cum imbracati. Semne distinctive ca bete,
basmale etc. Cu plata, ce anume. Insotitorii se tin de siena i cum cu pan-.
glici etc.

67. Ce se face pe drum? Merg pe drama' cel scart, san ocolesc? Pe unde,
de ce. Trec pe la biserica sau de-adreptul la groapa. Se fac ca hodine",
stitri", poduri". Cite, mide, ce se intimpla la opriri: s'upe, impirtire de bani,
colad etc. Se intind pinze pe jos, la fintAin, la riscruci. Cine participa si de ce?

58. Se duce mortal la biserica? Se face slujba acolo? Alte formahtti? Ca

saratarea mortalui, poman etc. Cum gua rudele in timpul slujbei. se tin de
sicriu etc. Crucen, bradul i celelalte accesorn rituale ande si cum stau?

59 Cum se face groapa? Cine, chemati, rugati, obligati, de ce, cu plata, ce

plata, ciad se face, cum se la m'asura, ce se face cu masura, ande se face groapa,
loe ales, de catre cine si dupa ce regid' Se slujeste groapa, se pregilteste in vreun
chip. stropire, stergerea peretilor cu nafram, desdintece etc

60. Ce se intamplii daca se ingroapa peste un mort vechiu? Se scot oasele,

se face slujba, se stropesc ca vin sau altceva, se ingroap din nou si cum, se
face pomenire?

Cl. Ce se intimpla la sosirea mortului la groapa? Slujb, ande si cum se

ageaza sicriul in timpul slinba, se fac formalitati pentru deslegarea celor lunateci,
ca frtie de groapa. focuri de pesca peste mormant etc. Stropire, sarutarea mortului,
arlitares mortahn, scoaterea podoabelor, presrare de pihnfint peste mort, daruri sau
pomeni peste siena, de catre cine, cm, aun, de ce? Asezarea unor obiecte in sicriti.

Cum se las& mortul in groapii? Cu funii, pe pinza, de catre cine Se

arana ceva in groapil, ce anume, ae catre eme, de ce (bani, flori, podoabe, cadelmta,
m'Asura sicnalui sau alta etc ). Orne umple groapa? Popa, rudele, groparn, cum in
de ce. Se freaca pe miim ca pamant? Cine, de ce? Se pecetlueste" groapa
fcindu-se semnul crucii en sapa etc. Se rostesc euvinte ca: sa-i fie tarima upara
etc. Vede se aseazii cruces, cum, de catre cine, abad?

Ce se face dup Ingropare? Se dau pomeni peste groapa, ce anume,

de eme, de ce i cum? Se spala lames pe niini, cine, cu ce apl, adus de
ande, dind, In ce, turnata de cine, cum, de ce? Ce se face cu yesal? Ce
se face ca sapele, pinza,. hunde etc. dela ingropare? Se distrug, se impart de
pomaiaa, cand, cam, cui, de catre cine, de ce? Lamen mai zaboveste in cimitir? Cine,
de ce? Ce formalitati se fac la iesirea din dimitir. Pomana, ce anume, cui etc

Ce se intamplA la casa mortului In timpul ingroparil? Cine ramine acas,

ce face, cine vine, chemati, obligati, si de ce, in prezenta preottilui. Sunt anime
rugaciune, rostirea unor anumite formule.

332

www.dacoromanica.ro
 Se tine doliu? Cine, cit tunp, cum: ce semne de dohu su/A: imbricalminte,
btrbierire, piepttinare, splare, oprire dela anume mune'. Sunt mai multe perioade
de &ha: pina la inmormintare, san alte date, pida la facerea tuturor pomenilor.

Ce ingrijiri se dau mormintului? Se stdesc flori san pomi? care mame,

cind, de ctre cine, de ce, se impodobeste crucea, cununi, candele. De citre cuaN
cum, de ce? Se tiimaiazi mortal? Cit vreme, ciad, cum, de catre cine, cu platt, ce
anume, de ce? Se stropeste mormintul, cum, callad, de ciare cine?

67 Ce pomeni se fac dupt inmormintare? (comind, prazmc, parastas etc ).

Cite si cand, la cite zile, la cite lum, la cita ani dupi moarte, ande se fac,
de ctre cine, cu participaren cm, ce se di si cm. Ce formahttta deosebite se fac,
ca sfintirea apei" etc. Ce accesorii deosebite sunt, colaci, haine, oale, lumintri etc.
Se Imparte ap pentru mort? Izvor de apt", izvor mare", ozvor mic",
ozvorul turtitelor" etc. Care este numele ritulai; se duce apt, se atril apt, se face
izvor? etc. etc. Cite rindan de epa? Ce cantifita, in ce, de ande se ia apa, clan se
la, cita vreme se duce? Cand incepe ducerea apei, cui o duce, cine o duce, fati
btrin etc , de ce? C.'nd duce? Cu plata', ce anume plat, cum se tmae soeoteala
apei, insemnare pe rboj, din ce lema etc. Formule la drturea si la primirea apei,
impreuni cu apa se mai duce ceva, ce anume (turtite etc., de cine Riente etc ). Se
face o formalitate de inchmere? Slobozirea izvorultu" etc. de eitre cine, Cu ce scop,
ciad, ora zilei, date favorabile etc., mide si cum. Ce formalitti si ce accesorii se
intrebuinteazt Ce formule rostesc.

68. Se face brad la Inmormantare? san alt pom (plop, ca sau fin reman
de brad, prun etc )? pentru toti mora san anume catexoni de varste, sex san stare
mull? Ce inseamni bradul? muele sau miressa mortului, semn de dohu, semn de
nunt simbolicrs etc De ande se aduce, cine il aduce (fficti, bilrbata), citi? Ce for-
mahtti sunt la aducerea bradului imbrictmuite deosebit, anume semne; local pleciirn,
intovirrisne, plecare calare san pe jos, ctind se aduce bradul, cum si la ce ora
pleaci. si se intorc oamemi, cum se alege bradul, dup mttrime san infiitisare ase-
mAntloare ca a mortului, dup anume semne, cel mai frumos, cum se taie bradul.,
secure, ferestru, este anume chip de a-1 lovi. Bradul se pregteste cumva in
pildure, se tale miele crtici, se incresteazii etc.? Ce formalitti sunt la aducerea
bmdului? Pe umr, pe encane, cu virful incotro? Bradul este intimpinat sau into-
vrsit, ande, de ciare cine. Ai mortului ies inaintea bradului? La ce distantli, cine
anume iese, bradul se preste, se indephnesc anume formahtti? In cartel casei
este vre-un ritual? Cum intrii in curte, 11 apropie de mort? Cum si de ce? Bradul
se impodobeste? Ciad, de eitre cine, de ce? Cual- cresttun, panghci, lin,
harta, ntframi, colam etc. Se face vre-o formalitate la pornirea almilla'? Ce for-
malitli pe drum? De cine este purtat? iii timpul ingroprn este intovrsitfr
de ciltre cine linde se aseaz la oprin? La bisencii? Bradul se inalti la mormint,
in ce loe, ciad, ca ce formalitta? Cit timp riimine la mormint, ce se face dupii.
indeprtarea ltu?

69 Se face mar (pom, bat etc.)? l'entra toti mortii sau pentru anume cate-
gorn de sex, virstt, stare civil? Ciad, unde anume, de clitre eme, de ce? Se im-

333

www.dacoromanica.ro
podobeste si cum? Colad, cearI, lana, fructe, harta etc Unde st. pana la inmor-
mantare? Se fac anume formabtati? Candi (slujba, rostirea anumitor cuvinte)
Mana se dace la cimitir? Cine il duce, criad? Mral rAmAne la mormant, in ce
ct tunp? Cele de pe mr se (lea de pomana? Ciad, de catre cine, cui (nas
preot, cantareti, saraci etc.). Cand se despodobeste? Cum?

70 Se face steag? (Pentru toti mortu sau pentru anume categoru de sex,
varst sau stare civilli?) Ce inseamna steagul? Semn de dolm, simbol de nunitly
etc Cand se face, ande, de catre cine gi cum. Forma, material, deosebin fat de
steagun folosite in alte imprejuran (nauta etc ). Steagul se duce la emitir? Local
in alaiu, cine il poarti i intovarageste. Pon:mala:4i. Se 'as la mormant, unde,
in ce loe, cat timp. Ce se face apoi cu el?

Cate feluri de colad, colive, parastasuri" etc. se fac? Cnd se fac, din
ce gi cum se fac, de catre eme, ce forme au (scari, chip de om, covrig, cruce,
etc.). La ce se folosesc fiecare din ele gi ctu sunt memte si in ce imprejurlri ale
inmormantaru? Numele fiecareia din ele?

Mortii se fac uneori strigoi, moroi etc.? Fac strigou rele, si ce asimile;
moartea rudeloi, vitelor, psanlor etc. Imbolnavin, nenorocin, spaune, visan,
etc. De ce se fac mortu strigoi? Cum se cunoaste ca un mort se va face strigoiti?
Dm timpul vietn? Dupa moarte? Pe ce semne (infatigare de om vin, anume
expresie etc.?) Cum se dovedegte ca.' mueva s'a facut moro'? (ungerea crucii cu
miere, trecerea peste groapa ea armasar negru, chemn noaptea, intalnirea ca el,
intamplari ciudate in casa etc ). Desgroparea i gsirea mortului intors in siena.
Ce mijloace de prevemre se intrebuinteaza in timpul inmormantrini? Descantece, chis-
tolnicire, intepare en undrea, in mima' san in Liara etc. Muloacele de invmgere a
strigoitilm descantec, desgropare, implantarea unor cine sau catite, pari, scoaterea
ardere etc.

Ce deosebiri sunt in privinta ritualului pentru cei morti de moarte

violenta', accidente san smuciden (otravire, spanzurare etc.).

Ce parti de ritual se fac la cei morti departe sau ce ritual deosebit?

76. Este obiceiul sa se cante la mort? In ce medu sociale? (tarara, cei

domneste etc ).
Sunt mai multe feluri de cantece?
Culi' se numeste cantecul pentru exprimarea durerh? (bocetul propria zis).
(Substantive: bocet, jelatue, vaet, gogit, glas de mort etc., verbe: a boci, a te boci,
a te canta, a striga etc. pe, sau dupa mort).

76. In afari de cantecele pentru exprimarea dureni (bocet propriu zis) mai
sunt gi altele legate de anime imprejuriiri sau nturi ale inmormiintani (raskitul soa-
relm, acte in legitura ca bradul, iertat, inmormantarea tmenlor etc.) gi care este

334

www.dacoromanica.ro
numele fiecrtua din ele (zon, cantecul bradului, cantecul cel mare, cantecul
mortn, ver s etc.).

Fiecare din aceste cantece are o melodie proprie (viers, glas etc ) sau
o melodie se foloseste pentru toate ciintecele, pentru o parte din ele, sau sunt
mai multe melodu pentru un augur cantee? (De pida mai multe melodii de bocet,
cine si cand le canta pe fiec,are din ele, o suigura melodie atat pentru bocet cat
pentru zon sau brad etc, o melodie pentru zori si alta pentru brad, sau una pentru
amandoui etc ).

De cine se canta fiecare fel de cantee? Cine anume canta bocetul

propriu zis (rude, vecmi, straini, oameni eu plata.) (oarnem anume sau toati lumea).
Cine anume canta celelalte cantece rituale (rude, vecmi, straim, oamem cu platii etc.)
Rudele pot canta toate felurile de cantece, sau numai unul? Dar vecimi,
oamemi strain], Cu plata etc ?
Brbatu pot canta? toate sau numai unul din aceste cantece? (bocet,
viers etc.).
Dar copui? dela ce varsta?
Sunt nnele femei care stiu numai ele s cante anume cantece? Care le e
numele si care sunt acele cantece?

De ce se canta la morti?
De ce se bocesc rudele, de ce vecinu, prietenu, straimi etc ? (usurarea
durern, cinste caverna mortului, buncuvunta, traditie, pomana etc ). Se poate
mort nebocit?

Cum se invata bocetul? la ce viirstri, dela cine, cand i cum?

Cum se canta, la mort? cum se bocete tare san incet; de ce? grav
san acut, de ce? rar sau repede, de ce? gros sau subtire etc., mai multi deodati,
conduce nnul cantarea sau canta fiecare pe seama bu? sau se fac subgrupe, vecinele
de o parte, rudele de alta etc. Cine e obhgat sau are voie s cante smgur? Se
poate canta mai multe melodd deodat sau texte diferite pe aceeasi melodie? Bocetul
este ascultat de cei care nu clintl? Se fac aprecien i entice favorabile san defavorabile
si ce anume se spune despre bocitoare? Ce anume este privt drept gresealli?

Cum se aseazi bocitoarele fati de mort? Fata la mort, in rind, se tin de

mana, peste mort. In ce loe dinti: numai Maga mort, san si in alte odi, in curte,
la acareturi, la vite etc.

Cand se bocete mortal? Oricand? Cand incepe bocirea? Inainte de

moarte sau dupli? Noaptea? san numai muta Sunt anume ore ale zilei cand bocirea
este obligatorie? (dimmeata, spre apus etc.) san anume Imprejuriri (la esire,a sufle-
tultu, la sau dupa scaIdat, la asezarea pe !anta saa In sicriu, cand suna clopotelA
la sosirea celor ce vin si vada mortal, la ridicarea sicniului, la sosirea preotulm, la.
slujba din curte, la pornirea in drum, pe drum, la rscruci, In odihm, in coborirea In

335

www.dacoromanica.ro
groapit, la umplerea gropn etc.).
Dup5. inmormantase se mai bocete? Cine, cand i de ce (pe drumul intoarcerii,
la tmaierea mormntului, in zile anumite: Floni, joi mari, pomem etc.). and lit aduce
aminte, en pnlejul altor inmormantiln (bocet.de pomemre). Este un rstimp dalia care
na se mai ponte boci? Nici in public, nici acasi?

De cine se cinta fiecare din celelalte antece? De rude, de vecini,

strami, oameni cn plata etc.

Deosebiri In cantare faya de bocet? (mai hmtit, mai tare, mai re-
pede etc.).
Cantecul cantat in zori, se canta ande? (In fereastr, pe prispi, in curte,
numai afari, sau intili afarli pe arma in casi etc ).
Se cantil acelaqi cantee de mai multe on in ir? San de mai multe ori Pe
zi? San in mai multe zile?
Cei care canta in zori mai an de cantat i alte canteee?
Cantecele pentru brad se cana cand, de cine gi cum? la primirea ltn, la
gtirea lui, in timpul drumulm spre cunitir, la ndicarea lui la mormant etc. Cati
11 cantil? Cura stmt aezati coi care il canta? Il canal de mai multe ori in ir,
acelaqi cantee la toate prilejunle, san aceeaqi melodie etc.
Cum, cilnd, de catre cine i de ce se clatil toate celelalte cantece ceremomale
existente: canteen] cel mare, al mortal, cocodaiu etc.

Verul se cana. intotdeanna? San numai la tmen, sau altai anume?

Cine il ct satenu, eintitretal bisericesc sau altn?
Sunt mai multe verguril Cu melodu deosebite? Verqul e scris?
De catre cine i de mide luat? Cura se invati verul. Textul este fix sau se
schimba intrucatva duplo: imprejurn? Care sunt textele?

Se obinnegte bocirea i In alte imprejnran dedil la molla (la recrutarea

flcilor etc. etc)

Musa texte batjocontoare de bocet? Parodii de bocet?

C. Btyliloiu i H. H. Stahl

CEREMONII I RITURI IN LEGATURA CU CALENDARUL

Peste an, calendarul religios pritznuete un ir de srbton, in legatnrit Cu

vieaja Mantuitortilui i a sfuttilor. Foarte deseori aceste srbitton religmase sant
intovaritite de ceremonii pe care le fac satemi. Ba uneori, se adaugt. la iral sfintilot
din calendar, srbatori babeti", cum li se spune Vom da atenjie speciala, in
primal rfind, sarbatorilor propnu zise religioase.

CrAciunul. Oncare ar fi obiceiul pe care-1 studiem (stea, cohnd, pluguor,

&vra., bubai, viciara i irozi, vasile, semanat, lardan etc.) vom avea grija sa,-1
stadiem in felul urm'tor:

336

www.dacoromanica.ro
 Din cine se alatuesc cetele care pleaci prin sat si faa aceste obicemn 7 Ce
viirsti an, ce stare milk cum se aleg ei intre ei, cam se leagi unn si pe at
timp, cum isi aleg un sef, ce ascultare h dau, cum isi impart beneficiile si care sunt
aceste beneficii de pe urma executirn ceremomei? Ce legituri, de pneteme, riva-
htate, cearti, exist.): Intre toate cetele acestea din sat?
Pe la ce case tree aceste ceta? Ce formule de bun-sosit se spun, de citre
cetasi si de &Litre gazde? Sant primita In casi san nu? Ce cunnte, ce antece, ce
jocun sti ce teatru fac? Care este repertorml br, vi-1 schimbi dela cast% la casi,
dnpi cure sant la o casi de fruntas, de preot, ca fati de mintat, ca biiat plecat
In armatii etc., san au un repertonu aix care se spune in toate pnlejurile?
Cum stint rispRititi? Cum sunt vzuti si ce credinte sunt in legituri cu
aceste ceremonn?
Pastele. Acelasi Incra vom face pentru sirbItonle in legituri cu Pastele
ciilusari, focuri In curte, mucenici etc )

Alte sirbitori peste an. Vom cinta s stabilun, zi de zi toate sirbitonle care
se fac i tota sfintai care se priznuesc Interdictaile de muna in legituri ca ei;
legende i crednte precum i ritun

CEREMONII IN LEGATURA CU MUNCA

In afari de ceremonnle pe care omul le face la difente prilejun ale netai

sale nastere, asitorie, moarte, mai trebueste si urmirun si pe acelea care stint in
legtur cu manes lui de toate zilele. In primal rind, vom stadia
Ceremoniile prin ce mijloace sirbitoresc sitenii sosirea primiveni,
precum de pila:
Armindenn 1. Ce lema se intrebuinteazA, de unde se aduce, la poart,a cui se
pune, de citre cine si in ce chip Cind se pane i cit tamp rmine /
S ft ngiorzi i. Cind se pun, de citre cine, unde, ct timp rimin, ce se face
cut ei? Se mai intrebuinteazii pentru aprinderea focului la cel dintim captor pentrn
recolta noui?
Brazdele de piimitnt cu iarb A. Cnd se scot, ande se aseazi, la
pragul casei, pe gard, ce semnificatie au? etc.
Riturile aratulni si ale insimintiri i: care sunt gesturile care se fac
atunci cind se scot plugunle la arat, cind se trage prima brazd, and se arunci cea
thnti stimiinti? etc.
Ceremoniile de peste vari. In majoritatea lor sunt ceremonn pentru ciderea
ploilor. Amintnn:
Papar nde le cind se fac, cine face, cum se face? Fac namaa cophi, numai
Ogami, se imbraa inteun anumit chip, merg pe la anume case, &anti anume cintece,
sunt strop* ca spit*, in ce fel, ce cavinte spun, ce li se plteste etc.
Caloianu 1: cine-1 face, din ce il face, cure II face si ce slap's/ i se face?
Aseminiri i deosebin fatA de ntualul ingropirn dm sat.
Fart de car e, duse apoi i aruncate in ru san ce alta ceremonn, nturi sau
vriji se obisnuesc pentru ploaie?
Ceremoniile toamnei: daca, cununa, buzdugmul etc.

337

www.dacoromanica.ro
 Se obisnueste culesul unei anumite pirti din holde prin retina in claci?
poate face once gospodar, sau este tradttionali la preot? Ci muncesc in clack,
cine si ct timp?
Cum se munceste in clacii? Cu lautari, fir, ca pearl, se alcitueste sau nu
din spice de griu un obiect ritual? Cum se numeste, buzdugan? Cine
face st cine il poarti?
Alaiul prin sa t. Cum se intorc clicasu prin sat, ce cintece ntuale au loc,
cum suut intimpinati de siteni, sunt sau nu udati ca api etc.
Osp it ul la casa gazdei La ce gazdtt se adunii, ce se intimpli acolo?
Ce se face cu spicele de griu din cumuli sau buzdugan?
Se pstreazi pentru simnta viitoare? Se folosesc in ceremonia nuntit?
Clici de desf lieu t: se obisnueste stringerea in claci a oamendor pentru
desficutul porumbului de pildri? Cind, cine i cura se lucreazi la aceste dim?

Ceremonii de rituri de constructie i metepguri. Cnd se incepe cldirea unei

case, fie publice, fie particulare, a unui pod, lucrarea sau folosirea unor tmelte etc ,
se fac anumite ceremonu sau anunute gestun ntuale? De pildi la construirea case',
marea umbret until om, a inltamei unui om, punerea de bard la temehe, baterea co-
piibor ca si tie minte etc. Sau, la pusal In rzboi, ce se face ca sri nu se
incurce itele, si ms pinza tare, usoari ca fulgul etc.?

H. H. Stahl

338

www.dacoromanica.ro
 7;

"Vls

o
o

cl)

o
fr.4

;ri

'as

w.
339

www.dacoromanica.ro
 .
n
g F
CD
,:a.
CD
*DJ
"0 .4
MC
1.4
-auCD...
CD ..4
co 21.
.... co
ca KO
CT 2.
a -...o
E...0
CD
... 4co ,--
til SU
SO
o M
4 co
IOC
KM
CD
CD ea
Y.0
E co
...o
got
a
D'
1
= *6-

))) OD OC
4
CD
CD .17.
'V
.4
So
0
d4
f=1..
co
co
CD ..), KR ca
SO
CD
.."
s.... 44
CD
GO a) ID er
0 11),
E
-o 0 .1
..%
a) -0
....,
0
1Z) CD
CD -,
s-,
-,
CD

CD

-0

CD

o
CD

'340
www.dacoromanica.ro
 ....-..
al
0
Z

.1
*X

SU
.1 '5
4:C z
...C.-
o 0 i
0 E
.i
Li
In cd _I ti
la zos ... .1.111
14 e
Cl2
11. 11 il
Z T-.
cs ..-. -a 3 3.
...
....
13
VI-
. t.
a)
..-
....
..... -
'5
5
71
o
o
7; -6 1
1o
El .2 ..o
4i
O 0 11 i -;
ILI
0a) o -8-Ci;
CI "a
S
oc.) 0o ir:1
EltE
...I 4-
0I o
.-o
4)
o
e
4 Ai
0 ea
......
._. I-
4,.,
C'. 1 -S-g
LE
11. .. ..
o
CC,

30
.. s ,
8
W Q
15
P.
0
1 0S
c- 2 =:8 1.;
1.; 2 ,2 E
-0t4 a, Sr os
.1.
VI o := S. =4 "To
F'l
Z iI ...
1-...

5 w
=
o
s
&'I 141
a -0 =*t
Z oC, C. ,-... 8
W I. ,,o ...
ci
co
7)
iR.a
a) ,... -Ls co
Z -c
4)
L -a
..
.. 1 aa*
O
r4
A
g7

.3
Q
0Q
4.
o
0
a)
I.
0 70
41
.10
ai
cd
a 7
Z
".
v ..../ bi) -,-,,
a
Q c.
t .-. ol en sr
-.=
U).
1.--1
E-I
X
w
5 5.. 7....
E
1.
0
L....
Cd
CIP.
....
e
'V
0
4.1
00
-0 341.
...
... Lx E-0 E-' E.,
0.. CZ4 0

www.dacoromanica.ro
 0
0Z
G 0
CC0 'IV

)(73
- :-,
co
t=1
(/) cia
.-3 0-3
.-3
m
0= P,- t4
ar ,-4
V
w
m
CD
.1
co
0
nC
AD
0 Z
CD

CO z
-I-3
us
-1
s' P.-
ri'
co -1
e-
o
F
Z C
:-i
-1
C
I-
0
m
oo
o ed,
o
o
o
5
AD Pc
Pm
-0 = ..I
Pc

CI
CD

e
O
p-
CD

o
.co
E
-LI ro
CD
0
0..
CD

0
.1.
CFQ

0
CD

0
o-
ra
co
.1
a0:
...
=
. E.

342
www.dacoromanica.ro
 VII. MAN/FESTAR/LE MORAL-JURLDICE

A. 1NTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI MORALE 1 JURIDICE

Planul general de lucru intocmit de H. H. Stahl infAtieaza qi o

parte insemnata din problemele sociologiei juridice. De aceea sarcina
noastra este mult uqurata. Nu mai avem de amintit decAt foarte pu-.
fine lucruri.
Etica t;li Dreptul, &And se mentin pe unja qtiintei, fara sa se
abata in domeniul moralei sau al tehnicei juridice, au un caracter
normativ: ele sunt ttiinte de principii, criterii, imperative, norme4
valori, idei, nu tiinte de fapte. Exista ins& t;ii un plan al realitatii
sau al vietii morale qi. juridice, in care intanim actiuni, infaptuiri,
institutii, obiceiuri, moravuri etc., cu un cuvfint fapte morale qi
fapte juridice.
Morala 0 dreptul privite ca realit4i, ca fapte sociale, ca mani-
festari ale unittilor socia/e, revin spre c,ercetare sociologiei, care des-
volt& dela, o vreme ate o ramura inchinata acestor doua probleme:
soeiologia morald 0 sociologia juridicii.
Cele dou ramuri sociologice ca in genere sociologia nu
pornesc dela ceea ce ar trebui sa fie, dela ideea de dreptate sau dele
ideal, ci dela ceea ce este, dela realitate. In ordinea aceasta socio-
logia iqi stabileqte treptat problemele, pe masura ce iqi da wanly,
de realita tea sociala concreta.
Prima constatare sociologic& e ca nu exista societate far& un
drept qi far& o moral&
Faptele juridice qi morale nu aunt ins& in toate locurile ttii in
toate timpurile aceleaqi. Ele varia,za dupli, tipul qi stadiul de desvol-
tare a societatiloi.
Pe de alta parte nu exista nici moral & kii drept in afarit de socio-
tate, ele Bunt doci fapte sociale sau manifestari sociale, aunt chiar
parti integrante ale vietii sociale,

. 343

www.dacoromanica.ro
 Din aceste cAteva constatAri sumare s'a desvoltat o adevAratA
problematic& sociologick Amintim numai chestiunile mai insemnate.
Prima sarcintt a stiintei e sO determine exact faptele. Ce in-
semneaz& drept i morall intr'o societate concretA? In ce mAsurA se
inrudesc sau se deosebesc aceste dourt categorii de fapte i care e do-
meniul caracteristic al fiectireia?
Care aunt nevoile generale ale societAtii din care pureed drep-
tul si morala si ce functii indeplinesc acestea? De ce nu poate lun.
fiintO sau nu poate ditinui o societate omeneascit fArA drept si moralA?
Do undo purcede varietatea faptelor juridice si morale? In ce
mAsurA variazA ele in functie de tipul social morfologic (spatial)
si in ce mAsurti de tipul social istoric (temporal)?
In ce constA caracterul social al dreptului si al moralei si
In ce mAsura determinA ele structura societAtii si celelalte manifestari
de vie* ei?

bite cercetare monggraficl sociologia studiazA toate faptelo

juridice si morale, fie cA sunt de origine statalA sau culturalh", fie
cA pureed din obiceiu si sunt cristalizate in traditii.
Pentru sat nu trebue srt se piardA din vedere cl el a avut o viea,tO
juridic& proprie, localA sau regionalk Prin integrarea relativ tarzie
a satelor inteo organizatie politicl superioark ele au fost depose-
date de functia croatoare de drept. Statul a luat asupra lui crearea
dreptului, satul rAnarmAnd in principiu.un simplu domeniu de apli-
care", un consumator" juridic. Totusi statul nu reuseste sA inlAturecom-
plet functia legislativA" a satulai. Satul pAstreazA adeseori functia
sa strAvecho creatoare de drept, fie pentrucA statul nu-i satisface de
loe nevoile, fio cA nu i le satisface in chip indestulAtor sau proce-
deazA potrivnic realitAtii.
Pe de o parte, aplicarea insAsi a dreptului pozitiv (a coduri-
lor") de naturA generalA, suferA modificAri de fapt. Sociologia
trebuo sA stabileascA dreptul acesta real: ce se aplicA si ce nu
se aplich la sat din legiuirile existente (de ce? cum anume?).
Pe de altO parte trebue sA se stabileasch: 1. ce sectoare rOmAn
nereglementate, neprevAzute" in cedan, ?nerd cad in sarcina satului
ca sA i le legifereze" singur, devenind el legiuitor" (spontan si
difuz); 2. ce nu se aplicA din legi pentrucA nu se poate aplica, fiind
potrivnic realitAtii si ce pentrucA existO un obiceiu juridic mai vechliu
decfit legea sau ivit alAturi de lege si care se bucurA de o autorita,tt,
mai mare in ochii satului.

344
www.dacoromanica.ro
 In gad+, de realitatile juridic,e i morale obiective (institutii,
obiceiuri, legi, procese, .procedeuri, sanctiuni etc.), trebue sit se urma-
reasca t i aspectul subiectiv (credinte, opinii, idei, atitudini etc.), care
tine de domeniul psiho-sociologiei juridic.

Traan Herseni

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA VIETII

JURIDICE SA:TEST'
DRE PT UL VIU

Prima problema pe care trebue s ne-o punem, atunci cAnd

incepem expunerea metodelor de lucru pe care le intrebuintam la
teren, pentru ca sa ajungem la cunoa$erea vietii juridic sate0i, esto
aceea a criteriilor obiective care sa ne permita sg, determinam ce este qi
ce nu este juridic, din totalul vietii sate$i.
Daca nu am fi decal jur4ti gi am considera vieata juridica a
societatii, exclusiv prin prisma organizarii sale oficiale, data de stat,
problema ar fi foarte upara: textul de lege ne-ar putea servi drept
indreptar; tot ceea ce, prin lege, ar fi denumit act sau fapt juridic, ar
intra in preocuparile noastre qi dupa cum ar fi regulamentat de codul
civil, comercial sau penal, el ar avea qi pentru noi calitatea de fapt
sau act juridic civil, comercial sau penal.
Dar putem noi ceda legislatorului dreptul de a alego el, ha
locul nostru, din noianul faptelor sociale, pe acelea care sunt sau
nu juridice? Ar fi et abdicam dela datoria noastra de libera
cercetare, ar fi sa inlocuim dubiul sistematic dela care trebue FA
porneasca origice cercetare qtiintifica, printr'o incredere oarba in vir-
tutile criteriilor juritilor. Lucrul ar fi cu att mai grav cu cat aceste
criterii, fiind un produs al istoriei, avand un anumit rost precis in
mecanismul de functionare al societatilor omene$i, nu aunt decat
simple fapte sociale, care, departo de a ne putea servi drept baza,
pretind abia 0, fie lmurite, ele inse0, de catre sociologie. Niel macar
definitia clasica a dreptului caracterizat prin sanctiunea sa organi-
zata, nu ne poate deplin satisface, pentruca, daca in dosul fiecarui

345

www.dacoromanica.ro
fenomen juridic se afla un jandarm drept paz, a,ceasta nu ne poate
impiedeca pe noi de a ne pune problema criteriilor dupa, care am
putoa recunoaate faptele care au nevoie 0, li se puje jandarm la
spate, fa-0, de cele care nu au a,ceastii, nevoie. Problema sanctiunii,
organizate sau nu, este dupa cum se atie, plina de controverse ti daca
In teorie s'a incercat a se da o serio intreaga de raspunsuri, dintre
care unele pot aparea satisfacatoare, noi avem tot* datoria de a nu
pune prea mult temeiu pe ele, pentru a incerca a privi cu ochi proaspeti
realitatea sociala ea insliai.
Dar aceasta desbarare de tot ceea ce este teorie preconceputa,
prima etapa a oricarei cercetari atiintifice, nu se poate decat ca greu
faptui, din pricina ca noi, pornind la lucru, avem tot* nevoie de aju-
torul pe care ni-1 dau schemele de lucru ai ipotezele, pe caro ni le
punem ca jaloane statornice de-a-lungul drumului nostru. Cum nu
avem inca dreptul de a formula propriile noastre criterii, vom fi siliti
sa primim, de nevoie, indicatii dela atiinta dreptului. Vom accepta
ins& lucrul acesta numai sub beneficiu de inventar ai in lipsa de
altceva mai bun, veanic dorinta noastra trebuind sa, poarte dincolo de
ipotezele de azi, la cele inca mai bune, pe care ni le va aduce ziva de
maine. lar pentru ca strangerea noastra de material sa fie corecta din
punct de vedere atiintific, va trebui sh fim in stare sa putem deosebl
precis partea de pura informatie, de partea schematica, teoretica, spusa
sau presupusa, pe baza careia am strns acele informatii.
Si, ceea ce in niciun caz nu trebue sa uitam ai ceea ce delai
inceput no arata ca truda noastra nu poate fi confundata cu truda
juristului pur, este faptul ca, noi nu ne putem margini la studierea
exclusiv a acelor institutii juridice, precise ai imuabile, cu care au de
a fa,ce juriatii (coduri, tribunale ai chipuri de executie), ci trebue A,
tindem la intelegerea acelui nebulos drept viu", drept efectiv folosit
In vieata de toate zilele, de catre o populatie data, drept spontan,
mladios, incert qi rapid variabil ai care, sprijinindu-se de multe ori
Po cod, 11 depaaeate totuai intotdeauna, crescand organic, peste el,
alaturi de el sau chiar impotriva lui.

lzvoarele dreptului viu

a) Coda De sigur ca. intreaga vieata procesiva, a satului va fi
hotarita de catre cod. Toate conflictele pe care satenii le vor duce,
spre rezolvare, inaintea judecatii, vor fi tranaate in conformitate cu
legea caro are curs acolo. Dar nu e mai putin adevarat cli, un grup

346
www.dacoromanica.ro
social nu duce toate conflictele sale in fata judecAtii, ci poate sa si le
rezolve el insusi, pe alte c&i, si mai ales, poate BA le previnA printeo
fericitA formula de echilibru, traditional& sau de curAnd gAsitA, for-
mula care sA stApAneascA din adAnc vieata grupului si care prin faptul
cA nu e procesiv& nu isi pierde totusi caracterul sAu juridic. Nasterea
acestor formule si felul de a fi al acestor stdri juridice" vor trebui
deci BA fie studiate de cAtre noi. Dad, deci codul este, netAgAduit, un
izvor de drept viu, aceasta nu inseamn& cA el apasA mnform reparti-
zat asupra intregii vieti juridice sAtesti. Prima noastrA grijA va fi,
de aceea, delimitarea, &At se poate mai procisA, a acelei pArti, din vieata
satului care trece pragul Tribunalelor, intrAnd sub imperial necon-
testat al codului. Este o operatie prealabilA, de curAtire a terenului, pe
care o putem face prin statistici la JudecAtorii, Tribunale si Curti
de Apel, socotind numArul proceselor pe care le poartA tAranii, mai
multe sau mai putine dup& gradul lor de procesivitate sau dup& condi-
tionAri social mai adAnci care trebuesc abia gAsite. Ca in orisice ceri
cetare statisticA vom repartiza procesele pentru surprinderea unor
paralelisme pe care mai dinainte nu le putem decfit bAnui pe spete,
pe categoriile sociale din care fac parte impricinatii, pe vfirste, pe
sexe, pe epoci de introducere, pe procese terminate inainte de sfArsitul
legal al judecAtii, prin pArAsire, sau impficare, pe cazuri apelate sau
atacate in recurs in Casatie etc. etc.
Din aceste procese se studiaz& asa dar mai mult aspectul sta-
tistic, revelator al unui anume fel de a fi al colectivitAtii, decAt pro-
priu zis spetele juridice in sine: aceasta ar cAdea in *sarcina juristului,
desi totusi, uneori, sociologul poate sA recunoascA vagi tendinte de
uniformizare regionalA a unor anume jurisprudente, de creare a
unor dialecte jurisprudentiale" care si ele pot fi revelante fatA de
unitatea social& pe care o cercetAm.
Dar nu numai prin procese ja satul contact cu vieata organizatA
de stat. Ci si prin toate contractele intervenite intre sAteni care sunt
supuse formalitatilor de autentificare, cApAtare de data certA sau simplA
plat& a taxelor legale. Cu aceste acte ne apropiem incA mai mult de
problema noastrA, asa cum o intelegem, ca sociologi. In primul rAnd
trebue vAzut care anume acte Bunt intrebuintate. Obiceiul impricina-
tilor poate schimba infAtisarea sistemului unui cod, prin simplul fapt
al intrebuintArii exclusive a unei anume pArti din institutiunile sale,
In dauna altora si in al doilea rAnd prin aplicarea frauduloasA a acelor
institutiuni. Ca sA luAm o pildA usoarA de inteles: sAtenii intrebuin-
teazA foarto deseori, pentru inzestrAri, mosteniri si pentru adoptiuni,

347

www.dacoromanica.ro
formula actului de vilnzare lega16. Un om care nu are copii de pild6,,
In traiul patriarhal satesc al anumitor regiuni, este expus s6, moar6
de foame la bAtr6,nete si se inchipuie chinuindu-se, nepomenit, in
vieata de 'apoi. Adoptiunea Ii este absolut necesarA. Dar ea nu se face
eu formele prevAzute de cod, ci adoptantul rinde averea sa adoptatului,
pe un pret fictiv, rezervfindu-si uneori dreptul de habitatie viager6
asupra casei vAndute. AceIasi lucru se intAmplA, in forme putin schim-
bate, si in materie de inzestrari si mosteniri inter vivos. Se ajungo
de pild6, pe calea vAnz6rii, la rezultatele partajului ascendentului, din
cod. Actele, de aceea, trebuesc interpretate si clasate dup6clauzele de
stir pe caro le cuprind si care singure ne aratA adevAratul scop juri-
dic co se urmAreste, in ciuda formei intrebuintate.
Ne-am apropiat prin acest exemplu de o vieat6 juridic6 oarecum
strAin6 codului, de un drept viu local, camuflat in formele codului
civil. Tot* ne ant= inc6 in domeniul p6,rtii din vieata sAteasci
aflatit in contact cu organizatia juridic5, de stat.
Treefind a,cum la vieata neprocesiv6 a satului, incA nu sc'ApAm defi-
nitiv do influenta codului. Contactul cu Judec6,toria care aplica riguros
anumite regule de drept face s6, se nasal, in constiinta sfiteanului cre-
dinta inteo nou6, ordine de drept pe care el cauta 86 vi-o apropie
o aplico, in mAsura in care i este folositoare, chiar si in cazurile
In care Tribunalul nu are putinta s6 se amestece. Mai ales in materie
de inzestrare, foarte deseen i s'6,tenii iti spun clar c6 aplicA, ei intre ei,
legea cea noul, care a venit de c6,nd cu judecAtoria". Primul izvor
formal al dreptului viu local, chiar In partea sa neprocesiv6 rAmAne
deci tot codul. Urmarirea pas cu pas a gradului in care sAteanul
s'a pAtruns de sistemul codului si mai ales urm6,rirea rAstAlmAcirii
pe caro el o dA acestui cod pentru ca 86-1 adapteze nevoilor lui, este
ca atilt mai fecund& cu cAt codul nostru civil nu este intotdeauna po-
trivit cu nevoile populatiei rurale, astfel cA cele dou6 elemente cu
care lucrAm, de o parte grupul social, cu nevoile lui, de alta codul,
stint cat se poate de clare si de independente unele fat6 de allele.
b) Obiceiul. Dar in afarA de codul acesta, care se aplicA, fie
partial, fie fraudulos, de cAtre sAteni, ea un al doilea izvor de drept
viu trebue 86 socotim i obiceiul p6mAntului. Pe vremuri, satul ro-
naAnesc ducea o vieatA de sine stAtAtoare destul de puternick rezol-
vfindu-si conflictele pe baza unui obiceiu al p6,mAntului, unei cutume
(care nu este ins6 de confundat cu cutuma din anume tAri occidentale,
ridicatA uneori la rangul de legi de tribunal; cutumiere, Weisthum-uri
serse nici nu exista la noi).

348
www.dacoromanica.ro
 Coi care studiaza problema trecutului in vieata unui sat cearca
a reconstitui care a fost acest obicoiu al pa,mantului de pe vremuri,
obiceiu care astazi nu se pastreaza in absoluta sa totalitate. Chiar in
satele celo mai primitive ale tarii, din vechiul obiceiu al pamant-ului nu
se mai pfistreaza decat o antologie de dispozitii, alese pe masura ne-
voilor actuale, simple fragmente supravietuitoare. Avem asa dar, intoc-
mai ca i pentru cod, o aplicare partiala a obiceiului. De pilda,
iji vechiul sat romanesc pare a fi fost general obiceiul de a lega folo-
sirea intregului hotar satesc de posedarea unor locuri in vatra. Pri-
mirea unui nou membru in ceata se facea prin infratirea lui in
[ratio de cruce si de mosie, cu bastinasii. Daca astazi s'ar fi pastrat
acest obiceiu, esto evident ca orisice acaparator de pamanturi, de pilda
o societate anonima forestiera, ar fi putut cumpara parcele in vatra
si, devenit astfel cetas, sa inceapa o exploatare sistem' atica a padurii
din hotarul satesc. Cetasii au Orbit de aceea norma din vechiul
drept obisnuelnic care, fata de schimbarea vremurilor, din folositoare
dovenise primejdioasa.
Dar exista, pe laugh o aplicare partiala, qi o aplicare fraudu-
loasa, a obiceiului pamantului, datorita faptului ca, obiceiul pamantului
nefiind Kris, formulele lui sunt cu mult mai maleabile. Rare ori insa,
paremii. maxime de drept, fixeaza in chip precis o norm& juridica, clan-
du-i putinta sa supravietuiasca propriului sau folos. Se incearca, in ca-
zul acesta, o talmacire neat a zicalei N echi, talmacire care poate fi uneori
surprinsa. In tot cazul, pentru un sociolog care urmareste nu atata
continutul obiectiv al normelor de drept cat functia sociala pe care
acole norme sociale o au, problema se pune i in cautarea rostului
deosebit de eel din vechiu, pe care una si aceeasi norma obisnuelnicii,
o are in vieata de azi. De pilda, in anumite regiuni ale tarii, folosul la
pdure pentru cetas esto liber, fiecare putand tia atatea lemne cate
Ii sunt necesare gospodariei lui inchise. Paremia la padure se merge
de-a-valma, fait frau si f r opreala, cum batranul, cum copilul, cum
bogatul, cum sarmanul" are tocmai rostul de a formula juridiceste si-
tuatia de perfecta egalitate, de fapt si de drept, a cetasilor. Intr'o
epocii de capitalism ceva mai inaintat, bogatul" din proverb poate fi,
din nou, o societate anonima forestiera. In cazul cand aceasta sau
chiaburul reprezentant al ei va invoca vechea norma a obiceiului
pamantului, va recunoaste orisicino ca o va face fraudulos, adica, in
ca totul alt sens efectiv decal a,cela pentru care fusese creata.
c) Creatia. In al treilea rand, codul i obiceiul pamantului nu
acoper in totul nevoile juridice ale satului. Mai ales in epoca noa-

349

www.dacoromanica.ro
still do total & schimbare a vietii sAtesti, probleme noi, nevoi inedite
rasar la tot pasul. SAtenii sunt prinsi in conflicto cu care nu fuseserA
deprini din bAtrni, care nu iqi gsesc rezolvarea prin cod, si intru
rezolvarea lor aunt siliti sh scorneasc& ei insisi o norm& juridica. Asis-
tam asa dar la o creare juridic& propriu zisa. Lucrul nu trebue s, no
mire: ceea ce de fapt sustinem atunci &Ind afirmtun cA un al treilea
izvor de drept viu, in afar& de cod si de obiceiu, mai este si crearea
nu esto decilt el, astgzi inc, obiceiul pamntului nu a incetat de a
se naste, sub ochii nostril, si el noi putem surprinde momentul creatiei
lui, tatongrile succesive care se fac pn& kid se reuseste a se ajunge
la o norm valabil, pentru un intreg grup social. Exemple pentru
acest caz se pot gisi in mai fiecare sat, prin determinarea nevoilor pe
care le-am putea numi inedite, pentru prima oar, aparnd in vieata
unui sat, e,eea ce presupune ins/ o prealabil cercetare amanuntit,
a intregii vieti stesti.
d) Sistematizarea. In sfrsit, in al patrulea rind, am mai putea
socoti ca un izvor de drept viu, ceea ce in teoria drptului s'a numin
codificare", sau ceea ce in cazul nostru am putea numi mai bine
sistematizare". Se pot intAlni imprejurAri in care o populatie rural&
sti simt& nevoia unei ordonri sistematice a tuturor normelor sale
juridic, de stirs& divers De obiceiu lucrul nu se intmpla: unele in
fata altora, convietuiesc, cu pace, sisteme care, din punct de vedere
logic, aunt contradictorii. Satenii nu au un singur sistem de proprietate,
de pildrt, ci mai multe, dui:4 categorii de obiecte de proprietate sau dup.&
categoriile sociale care isi stau in opozitie de interese fat& de aceste
categorii de obiecte de proprietate. Tot* nevoia sistematizrii se face
uneori simtita. lath de pilda cazul satelor care aveau in hotarul lor
pAduri intinse si care, intrnd in regimul legii silvice din 1910, au
fost suite s-si organizeze cetele de codevlmasi la Tribunale, pe
baza obiceiului pamntului. Ajunse in fata judecAtii care trebuia si't
le fixeze statutul lor de functionare, aceste cete s&testi au trebuit,
Intru ap&rarea drepturilor lor, s, expuie ciar si inchegat din punct de
vedere logic, unor judecatori care nu erau totdeauna dispusi s& pri-
meascri obiceiul phinntului, un drept viu cu attea aurae variate.
Din asemenea incercari de sistematizare se pot naste institutii noi,
care nu provin nici din cod, niel din obiceiu si care nu coresptrad nici
unor nevoi reale inedite ale populatiei, ci al cAror rost este numai
acela de a fi mediatoare intre diversele fragmente disparate ale drep-
tului viu. Se umplu lacune, se retuseaza detalii, se gases justificki,
se creeaza t,eorii atotcuprinzatoare. Astfel in Vrancea teoria casei

350
www.dacoromanica.ro
reiposatului", a ldturapilor" a majorilor" etc., desi isi gAsesc r5,dAcini
adAnci in trecutul juridic al Vrancei vi-au gAsit de curAnd, in contact cu
tribunalele, o forma sistematicA pe care mai inainte erau departe de
a o avea.

Unitatea organieci a dreptului viu

Dar aceste din urmA pilde ne aratA ea in realitate schema
noastrA a color patru izvoare de drept viu, cod, obiceiu, creare si.
sistematizare, aunt, mai mult sau mai putin inexacte. Simple scheme
logice, ele ne folosesc numai prin faptul el ne indicA directia in care
trebue stt iscodim realitatea pentru a afla imbinAri de influente, pe
care le bAnuim. Nici de cum nu au pretentia de a fi rezultate finale
si definitive. Avem deci de a face cu simple ipoteze de lucru pe caro
trebue sA le pArAsim de indatA ce prin ajutorul lor am strAns materialul
necesar intelegerii dreptului viu care, in realitatea sa, este cu mult
mai confuz si mai schimbAtor decat ni-1 poate arAta teoria. NiciodatA
de pildA nu vom putea intAlni o dispozitie a acestui drept viu, pe
care s'o putem lega exclusiv de un singur izvor de drept. Astfel, o
aplicare dupit un sistem local, it normelor codului nu atarnA numai
de cod, ci atArnA de toate celelalte trei izvoare. AvAnd a tine seama
de necesitAti locale, aplicarea codului presupune de fapt si o creare
efectivA, caro de cele mai multe ori se face in spiritul vechiului obiceiu,
folosind uneori, de-a-dreptul, fragmente din acesta si tinAnd cazul de
aspectul total, sistematic al dreptului viu. Este o unitate nedespArtitA
a vietii juridice pe care trebueste et ne trudim a o prinde in intro-
gimea ei. Analiza, pe amAnunte, pe care o facem asupra izvoarelor de
drept, nu trebue sl ne facli sa pierdem din vedere aceasta. SA nu
uitAm cA, disecarea, cu teoria ca si ca scalpelul, se face pe cadavre si
nu esto ingAduitA, decAt spre folosul vietii.

Problema funetiunii sociale a dreptului

Dar odatA stabilita fata acestui drept viu local, imens suflu spi-
ritual izvorind din vieata trudnicA a satului, sarcina noastrA nu este
Inc sfArsith, ci do abia akum manca sociologului incepe eAci hotArit
lucru, noi nu putem rAmAne la simpla constatare a chipului in
care se imbing, ea inteo tesAturA vie, fragmentele dreptului local,
venind din atAtea izvoare diverse, noi nu ne putem multumi cu
inregistrarea mecanica a rezultatului final pe care II produc imbi-
nArile si suprapunerile de institutii juridice, ci ceea ce trebue sA

. 351.

www.dacoromanica.ro
eautfire este intelegerea cauzald a procesului de vegnicd metamorfozare
2 dreptului, procesul devenirii istorice a acestui drept.
Ipoteza noastra de lucru, ipoteza in deajuns de verificata, pentru
ca inca de pe acuma sa o putem socoti adevar de extrema probabilitate,
este ca, aceste variatii continue ale dreptului stint in legatura cu varia-
tiile continue ale societatii intregi. Exist& totdeauna o potrivire intro o
societate dreptul sau viu i s'ar putea chiar vorbi de o variatie
ii

functionala a amandorora. Aci atingem radacina insa0 a sociologiei

dreptului: ni se pune intrebarea daca nu cumva, dintre aceste doll&
variabile, drept t;;i societate, nu poate fi una socotita ca variabila inde-
pendenta i deci declanptoare a intregii deveniri istorice. Oare dreptul
sa, o ja inaintea societatii, tarind-o dupa el, sau dimpotriva societabea
0 ar ramne evident deschisa problema precizarii notiunii de so-
cietate se preface din cauze straine dreptului qi prefacandu-se,
sile0e dreptul sa ja vemic forme noi? Sau poate, inteo,a, treia posibi-
litate, dreptul merge pari pasu cu societatea, in bun a,cord qi in reci-
proca determinare functionala, societatea servindu-se de drept ea de o
unealta sui generis gratie careia se constituie in ea insaqi? Oricare
va fi rgtspunsul la weak& intrebare, un raspuns va trebui sa-1 caute
cercetatorul la teren. Fara de el nu se poate lamuri cu niciun chip
problema cea mare a functiunii sociale pe care o are dreptul, a ros-
tului pe care fenomenul juridic 11 are in complexul intregii societati.
Tehnica de lucru pentru strangerea de material in vederea rezol-
varii acestor probleme, care trec dincolo de preocuparea cunoa0erii
unui sat, 'Ana la aceea a sociologiei dreptului in forma sa cea mai
purit, poate fi rezumata upr. Ea consist& in a 0i ca punctul nevralgic
al intregii probleme este acela al miqcarii, al transformarii, al variatiei.
Si avem, mai intai, variatia in timp. Dela o generatie la alta se
pot observa schimbari survenite in dreptul viu local 0 se pot urmari
foi schimbarile provenite in restul societatii, urmarite in amanuntimi,
In bate manifestarile sale. Raman numai ca observarea axestor schim-
bari sa se fact), atent, cu precautie, complet, tinand seama de absolut
toti factorii care au avut o evolutie simultana cu a dreptului, chiar de
acei care la prima vedere nu par a avea legatura cu dreptul: din insaqi
acest material va rasari dovada ca exista sau nu exist& un factor, deter-
minabil efectiv la teren, care a declanpt intreaga desvoltare istorica.
La cele ce au fost spuse cu prilejul tratarii chestiunii traditiei (cadrul
istoric) 0 care iqi gasesc qi a,ci rostul qi aplicarea vom avefa
grija sa adaugam 0 problema inovaTiei, pentru a avea schema general&

352
www.dacoromanica.ro
de preocupari, care sa ne conduca in ordonarea acestui material, menit
81 stea la baza unor rationamente experimentale.
Problema traditiei i a inovatiei, deci a varierii formelor sociale
In timp, este de altfel destul de uor de sezisat qi indeobte cunoscuta.
Coca ce insa se pierde prea adeseori din vedere este faptul ca mai
existe, inch un al doilea soiu de varier() a formelor sociale, care se
potrece nu putem spune spatial, propriu zis, dar spatial in
sanul societatii.
Prejudecata curenta este moea a unicitatii dreptului qi a unici-
tatii societath i ea provine din faptul ca Statul intradevar are un
caaacter de unicitate i lqi creeaza un sistem oficial unic in materie
de drept, ceca ce produce confuzie in mintea acelora pentru care Statul
este Societatea, iar dreptul, codul. De fapt, pentru cel care cerceteaza
atent societatea, uniformitatea aceasta, unicitatea a,ceasta amorfa, a-
pare ca un profund neadevar. Ceca ce constituie societatea in esenta ei,
oste dimpotriva tocmai fragmentarea grupului social pe diverse sub-
grupo cu rost qi situatie deosebita inteun acelai ansamblu de divi-
ziune social& a muncii. De asemeni qi fenomenul juridic sufere schim-
bari de forma dela gruph, sociala la gruph, social.
In studiile de folclor sunt cunoscute ariile tematice, a caror
existenta este studiata mai ales sub aspectul lor geografic, teri-
torial. Ramane ca qi in materie de drept viu sa se determine ariile te-
matice i dialectele juridice, Mat pe repartizarea lor teritoriala cat
tnai ales pe cea sociala. In linii generale limba juridica, vorbita de
toti, aro Wi caracter universal valabil pentru intreaga Imitate sociala,
dar cu cat coborim spre unitati i subunitati mai mici, cu atat deo-
sebirile dialectale incep sa'se iveasch. Am putea chiar spune cii, fiecare
grupa social& 1i are dreptul Bali viu. lath, deci si aci, prilejul de a
repeta intreaga munch, de cercetare a legilor variatiei dreptului in pa-
raid l cu variatia societatii, de data aceasta ins& nu in timp, ci spatial,
inh,untxul societatii insai. Lucrul trebuete cu atat mai mult retinut cu
cat aci avem prilejul de a epuiza, daca voim, tot materialul care ni
se pare semnificativ. Aci nu intervm, in termenii de judecata, epoci
disparute a caror reconstituire nu o putem face decal cu greu i
necomplet, ci inshi societatea prezenta in mijlocul careia ne aflara
i care ii va lasa patrunsa taina pe masura puterii noastre de obser-
vatio i. de judecata.
Materialul pe care 11 strangem astfel poate fi extrem de bogat.
Inventarul analitic al tuturor cazurilor de variatie a dreptului dela
. 353

www.dacoromanica.ro
generatie la generatie si dela grup social la grup social, luate una cate
una si in totalitatea lor, ne poate permite tratarea ca desavarsire irte-
dita a problemei dreptului.
DREPTUL PENAL

In privinta dreptului penal suni cu mult mai patine lucruri de

spus, caro s'A fie specifice metodei do lucru monografice. Grima a fost
de multa vreme cercetata dintr'un punct de vedere stiintific, caci in
dreptul penal constructiile juridice sunt cu mult mai patine si de mai
mica importanta decat in dreptul civil. Aci apar cu mult mai in relief
cele doub, elemento cu care avem a face: de o parte faptul crimoi,
de alta masurile de aparare pe care societatea le ja impotriva crimina-
lilor. Grima insasi, a ajuns de mult a fi cercetata dupa metoda socio-
logica, adica pornindu-se dela credinta ca ea este un fapt social care
trebuesto ca atare sa-si aiba conditionarile sale, precum si reguli sta.-
bile de aparitie. Aceasta nu inseamna e6, cercetarea la teren a pro-
blemei crimei, sau mai bine zis a criminalului este lipsita de interes.
Dimpotrivit vieata delicventa a grupului social pe care il studiem
este desvaluitoare pentru intreg restul vietii acelui grup si abaterile
ne pot si ele ajuta la intelegerea regulelor stabile. i iarasi nu in-
sean-1116 ea nu vom putea gasi si anumite tehnice de lucru, care /A fie
itedite si izvorite din conditiile cu totul speciale in care problema
crimei ni se pune in cadrul restqans al unui sat.
Prima operatie pe care o vom face va fi si de aceasta data o
ridicare statistica a tuturor cazurilor care sunt delicvente. Definitia
Insasi a notiunii de fapt delicvent ni se va pune aci, ca si in dreptul
civil, cu mai patina, acuitate tasa de asta data. Ca si in primul caz,
vom primi drept bune dar sub beneficiu de inventar, definitiile legal()
ale crimei. Asa dar in registrele oficiale, vom culege tot materialul de
fapto ce no sta la dispozitie. In primul rand vom cerceta registrele jan-
darmeriilor locale, care au menirea de a face primele instructii si de a
dresa procese verbale. Nu ne vom opri cercetarile la cativa ani numai,
ei no vom intinde eta mai departe in trecut, pe cat ne vor permite
registrele. De asemeni vom cereeta registrele judecatoriilor, tribu-
nalelor, curtilor de apel si ale Curtii de Casatie. Vom repartiza delictele
si crimele dupa natura lor, pe epoci de comitere, pe sexul si varsta delic-
ventului, a victimei, pe frecventa de anotimp si pe ani, pe procese
pornito din oficiu si de catre patea civila, pe recidive; vom urmari
calificarile diversa date aceluiasi' caz in decursul judecatii sale, pedepsele

354
www.dacoromanica.ro
qi modul lor de Infaptuire. Intr'un euvant vom strange toate infor-
matiile posibile pentru buna descriere a vietii criminale.
In aceea0 ordine de idei, ca desavarOre generala i cu mij-
loacele curente ale criminalitilor, vom cauta a gasi paralele intre di-
versele variatii survenite in vieata criminala i intre diver-
sele cifre date noua de catre cercetarile statistice privitoare la
alte probleme, de pilda cu cifrele anilor de criza economica, cu numard
populatiei, al bolnavilor, al pedepselor acordate, al influentii. raz-
boiului etc. etc., astfel ca, cel putin in linii generale sa putem capata
lamuriri asupra etiologiei crimelor din acel sat. Tehnica acestor lu-
erari este prea cunoscuta pentru ca sa fie folositor a ne opri prea
mult asupra ei. Singurul lucru care merita sa fie relevat este anume
acela ca, dat fiind ca ne ocupam de un singur sat, statisticile noastre
din registrele oficiale pot sa capote o preciziune qi pot lua in consi-
derare amanunte care este ca desavarqire exclus sa se poata calcula
atunci and lucram pe tara intreaga sau pe regiuni intregi.
Dar prin aceasta nu am facut cleat sa curatim terenul qi sa
vtim care anume sunt delicventii din satul cercetat. Itmane acuma, in
posesia cifrelor oficiale, sa lucram in sanul satului. Aci intradevar
problema poate capata un aspect nou qi fecund. De pild problema
dolicventilor ereditari, sau a familiilor de delicventi poate fi foarte
precis studiata,. Aare ori vom avea prilejul, inteun grup social, sa
facem cercetrile speciale asupra unui intreg neam, cum putem face
In sanul unei monografii dispunand de un intreg corp medical pre-
gatit pentru lucrar de antropologie i bio-politica. Raman() numai ca
col caro se preocupa de problema aceasta a delicventei ereditare a&
aiba grija sa aduca la analiza de sange i masuratori pe toti membrii
din familia unde s'a nascut un delicvent pentru ca sa stranga astfel
un bogat material de rationare. Tot astfel, cercetand dela caz la,
caz fiecare delicvent in parte vom putea urmari qi verifica, pe sec-
tiuni particulare, concluziile generale de etiologie a crimei aa cum au
rezultat el f+ din cifrele generale statistice qi din teoria criminologica
clasica. Indreptari de amanunt, corectari particulare vor ieqi astfel
firesc, pentru a da o vieata noul cifrelor statistice globale. De asemeni
vom studia situatia in sat a delicventului care 0-a ispaOt pedeapsa.
0 latura care nu trebue uitata este insa aceea a studiului menta-
litatii morale a satenilor ii felul cum privesc ei crima qi delictul.
Cercetand bine inteles qi felul cum apreciaza aceasta problemli qi
felul de a fi al satului din acest punct de vedere, organele of iciale
menite .sii priveghieze la bunul mers al comunei, dela jandarm,

355

www.dacoromanica.ro
notar, primar pana la judecatorul regional, nu va trebui sa lasam
In parasire insaqi credinta satenilor. Se poate foarte bine intampla
sa avem surprize, de pilda sa aflam ca intre sat i oficialitate se da
o anumit5, lupta, daca nu cu privire la crime, unde mai toga lumea,
alai% de rari exceptii va fi de acord, col putin cu privire la delicte
qi mai ales la contraventiuni. In regiuni paduroase de pilda, care cu-
no0eau pana mai deunazi o libertate desavarqita de folosire a padurii,
satenii nu se consider& vinovati atunci cand contravin legilor, comitand
delicto silvice. Obqtia intreaga a locuitorilor poate avea alta conceptie
despre drepturile ei la padure decat o are statul qi ca atare sa dud.
o lupt, aproape pe picior de egalitate dela sat la stat. Un Inman
excesiv de mare de delicte silvice poate ala dar :35, ne indice nu o
delicventa excesiva a populatiei, ci dimpotriva o puternica idee de
dreptatc inteleasa in anume fel, o puternica idee de drept obiqnuelnic
dominnd activitatea de toate zilele a s'tenilor.
De asemeni un drept penal obiqnuelnic poate sa existe. Pe
vremuri organizatiile interne ale satului aveau menirea de a prive-
gbia 0 aceasta latura a vietii sateqti. Ca atare ramaqite vor putea sa
fi ramas, nu numai in folclor, care trebue deci qi din acest punct de
vedere cercetat, ci i in vieata de toate zilele. Anumite fapte pot fi
socotite de catre sateni ca delicvente atunci and statul nu le da nicia
atentic. Impotriva lor satul poate dispune de sanctiuni, mai mult
sau mai putin organizate, care s5, le dea intradevar caracter juridic.
Revenim astfel la punctul de unde plecasem la inceputul acestui
scurt studiu,: la problema deosebirii care exista intre drept, civil i
penal, kli intre moral& Problemele acestea sunt inteo conexitate co
nu se gandeOe nimeni sa o tagaduiasca i care intuneca munca noa-
stet din cale afar& de mult. Dar daca problema e grea, aceasta nu
inseamn4 ca trebue s'o parasim, cki., daca exista o cale pe care ea,
putem ajunge la deosebirea dintre faptele morale qi cele juridice, pre-
cum qi dintre faptele juridice civil qi penale, apoi aceea este calcial
cercetarii directe a societatii, care nicaeri nu se poate urmari mai
bine decal, inteo monografie sociologic& Purtand vepic in amintire
teoriile qi punctele de vedere ale acelora care, inainte de noi au lucrat
aceste probleme, vom data noi inqine rezolvarea lor, aa, dupa cum
am mai spus, &and vepic faptelor dreptul de intaietate.
Si de data aceasta, monografia ne va da putinta stabilirii unei
sociologii a dreptului penal care sa intregeasca cercetarile de socio-
logic a dreptului civil.
H. H. Stahl

356
www.dacoromanica.ro
 C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA PROCESIVITATII

Se va ladies statistica proceselor mile ale loeuitorilor satului, pe un numr
at mai mare de am I).
Se va calcuLa cota parte cuprinsli de procesele satultu, fati de totalul dose-
relor judecatoriei (proportional ea numiirul locuitorilor comunei si ai ocolului
judeatorese).
Procesele (hare loctutorii satului ca locuitorii din alt .sat se vor insemna
deosebit.
Se repartizeazli procesele pe ani, pe spete jundice, pe categorm social p
impricinatilor, pe vrst si sex, pe epoci de introducere, pe moduri de introducere,
reprezentare prin avocet', pe soart juridic& (includere,a dosarului prin impicare,
neprezentare, apelare, atacare ea recurs, executare, contestatie la executare etc ).
Aceeasi ridicare statistic& va trebta Mena si la Tribunale, Curia de apel
sI Casatie.
Pe cfit va fi cu putint, se va laceren o apremere cantitativ a cazurilor de
implicare a diverselor priehu sitesti, fr de ajatorul judecitorilor, si se va stadia
modal in care se fac aceste impdiri Se vor determina persoanele care exercit de
fapt un drept de judecati, sau de instrumentare in vederea judeclitii attest' neofi-
dale: agrimensori empiriei, oameni batritni, oameni en vazii, sfat de impciuire,
preot, Invttor eta., primer, consiberi slitesti sau jandarmi. Se vor testa care sunt
pricinile caro seep& de &Amu controlului judectoriei: certun, blitk, dificultti in
vieata de familie, chestiani de proprietate etc.
Se va ridica o statistic a contractelor stesti, fcute prin judeclitorie.
Numrul contractelor autentice Numrul contractelor operate prin notari
publici, sau a celor sub semntura prima care au cliptitat dat certi inteun
chip oarecare Modal de plat a taxelor se va stadia In special
Se vor face aceleasi repartizri de cifre ca si pentru procese, adilug&ndu-se
ins observatiuni ca privire la continutul actelor abaten i dela formularal curent,
clauze de stil", specific rurale, camuflri in forme juridice in desacord ca scopul
efectiv urmriL (inzestrri In form de vanzare d. p.) sau contracte neprevIzute sau
interzise de cod (zalogirea de pildli).

b. PLAN PENTRU CERCETAREA DREPTULUI FAMILIAL

Influent, codaltu, a obiceiurilor pmiintalui, reconstituite conform indicatulor

-----
cuprinso in planul de lucru al cadrultu istoric si stadia' creatiei contemporane (ereatie

1) Pisa stabsbel intocmdi de A. Tarta, (care poate fi bpintA sau litograftatli) cuprinde urmitoarele date
Instants Comuna No. dosaruhn Data mtentarn acbunn (apelultu) Reclamantul (nattonalitate st pro-
team) Avocet (da sau nu) Para (nationalttate 01 profeste) Avocet (da situ nu) Obtectul actuum
(hboul) Probe invocate (acte, marten etc.) Amitniri (data .1, cauza) Data senhntel (impicina)
Feint cum s'a solutIonat Data executing' sentintei (st felul executiru, vfinzare, popnre etc. dacii se poste
stalbdi dm dosar)

357

www.dacoromanica.ro
plopriu sistematizare), vor fi urmirite continua, de-a-lungul urmitoarelor
capitole:

Organizares juridicli a vietii de familie. Modurile de transmitere ale averilor

familiale (inzestriri i succesium).
Namiritoarea statisticii se va calcula cu ajutorul spitelor de neam, pro-
portia dintre totalul avenlor ajunse in folosul copnlor dupi moartea pnntilor, fat& de
cele date in folosinta lor inci din timpul vieii pinntilor.
Se vor calcula pe famihi, avenle pinntesti transmise total dupi moarte, sau
total transmise intre vii, precam 1 cazunle mixte in care pirintai Ici rezervi o cot
aparte (gi ct nume) transmisibili abia dupii. moarte.
.Analiza formei juridice si a rostulai social al inzestrini ci mostenini:
Inzestrarea: care sunt formele inzestrini" act de doti Meat conform codului
foale de zestre, toemeal de zestre conform obicemlni pimntului, sau forme
deglaizate- vnzin ca pre fictiv, donatie, cu sau firi conditii rezolutoni, arendin,
dare in dijmi, simpli, tolerare de fapt etc.

Care aunt conditiile i pricinile Inzestrilrii: Se obisnueste de citre pinnti

o cedare partiall san totali a averii familiale, In vieatii hind ei Ind?
Care e rostul inzestririi? Pentru ce isi inzestreazi pinata copiii? Este inzes-
trarea o obligatie?
Pot pirintii si nu inzestreze pe bilatal sau fata Ion? In ce caz: necinstire,
plecare din ea* plecare din sat, riscumpirare pnn faptul intretinerii la Foali
Ball la meserie.
Ce despigubire ja finl san fuca ce plead din casa printease?
Inzestrarea comilor se face cu un anumit prilej: logodni, cisitorie, intoar-
aere din armati, virsa ete,?
Citi avere Ici impart pirmtn si ce cotii isi rezervi ei?
In ce proportie isi impart ei averea intre copiii lor?
Se dau averi deosebite biietilor ci fetelor (se inzestreazi fetele ci cu pimtint, sau
numai en Incruri mobile?) De ce nu? Care este constunta bocalA. S'au produs cumva
schxmbiri de curind In aceasti privintl? De ce?
Poate fi un eopil favorizat in dama cehulalt?
Cind, cum gi de cine sunt inzestrati copiii orfani, vitregi, crescuti de frati sau
alte rude, copni din flon, adoptata etc.
Care sunt misunle pe care pinntai le mu impotnva abuzului tibor?
Se intfimplii ca fiii si abuzeze de buna credinti a pirintilor c sii-i lase in
completi pirisire?
Care e soarta pirintilor care si-an pistrat o coti parte. Dar a celor care au
dat in dijm, sau prin simpli tolerare? (in caz ci existi in regiune cirti funduare,
se va stadia legitura dintre sistemul acesta al inzestrini i schimblinle din cartea
funduari. In tot cazul se va arita cine pliteste impontele si cine figureazi in rol:
pinntele sau copilul inzestrat).
Cota parte pe care gi-o rezerv prtrintii este saficienti tramlui ion?
Ce se intimpli en aceast rezervi, dupi moartea pinatilor? Se Iasi moste-
mre egali tutnror comilor, sau o daa numai acelina dintre ei care i-a ingript la
bitriinete?

358

www.dacoromanica.ro
 Care anume dintre copi ea acestei ingnjiri la bitrAnete
purtarea sluibelor de pomemre cel mai mic? Cel rimas in casii?
Existi un drept de ultimogen r ateascii in privinta mostenirii casei pi-
rintesti?
Care este situatia vicluvei srace? Dar a viduvei fri avere? In caz c sunt
copii? In caz ci nu sunt?
Exist deosebire de soarti juridici intre averea birbatulni ci averea adusi ca
zestre de citre femeie?
Existi deosebire de soartii juridici intre averea mostenit i cea de cum-

Mosteniri: Se obisnuesc testamentele? In forme legale sau dupi obicem? Cum

se face diata scrisi? Cine o serie, cfind, fati de ce martori, fati de mostenitor,
etc. etc?
Ce drept are testatorul s faci prin diat: si schimbe inzestririle ficute in
tunpnl vietii? Si dispuie asupra cotei neimpirtite? Si desmosteneasci?
Se cunoaste vreun drept aseminitor celui al rezervei din cod? San al sezinei?
Limba de moart,e mai existi?
Se rezervi o cal parte din mostenire pentru sufletul riposatului? E obligator?
In ce cazan?
Se intmpli ca dupi moartea pirintelui sii se procedeze la o deschidere de
succesiune legali conform codului?
Este acest lucru considerat ca drept, in caz ca au fost ficute inzestririle? San
ca o rizvritire si o stricare a moravurilor?
Respeca fratii, in posesiunea casei pirintesti pe acela dintre ei care a ingriiit
de pirinti la, bitrfinete? San cer c pentru casi aphcarea codultu
Pentru a preveni aceasta, obisnuesc pirintai si faci acte autentice de viinzare a
cases ciitre fiul care h ingrijeste? Care sunt conditiile: intretmere viageri si uzufructul
casei etc.
In caz de succesiune deschisi dupi cod, cer fui si se splice regulele obicemlui
(de pildi in ce priveste casa).
Cine are drept la mostemre. Pini la ce grad de rudeme? Filiaie legali

Se obignueste raportul zestrei?

Dreptutrile sotului supravietuitor. VAduvA ci viduv. Dacii e bogat san sirac.
Daci a adus sau nu zestre.
In caz di mostenirea e lisati numai sotului viduv sirac, cine apreciazi
skim?
Care e cota parte a viduvului gm in raport ca numirul copillor etc.
Mosteneste in phn drept sau in nzufruct?
Poate sotul defunct si reguleze mai dmainte si in ce chip, soarta sotului
supravietuitor?
De pica impirtind in mod ideal eopulor averea a cirei folosinti viageri
o va lisa sotului supravietuitor?
Sau se urmeazi regulele codului civil actual?

359

www.dacoromanica.ro
 Relatii de famille, de natura juridica, intre vii.
In shirt', de indatorirea inzestrarit gi a intretmeru pArintilor la batrilnete, atita
timp cit toti membrii familiei stau intr'o casa, care sent relatule juridice duitre ei?
Ce drept are fiecare in parte la folosul averu pamant, haine, loctunta, ali-
mente, produs al muncii comune, produs al mancii
Care stint cotele i normele dupl care se repartizeazi cheltuiehle bugetalui
familial fata de parinti, copii legitimi, ne1egitimi, adoptati, infiati etc.
Existii o datorie de intretinere reciproca?
Prin faptul cisitoriei, son swat obligati si se intretin? Dar pe copti? Sarcma
cade asupra mamei sau tatalui, saa amindorora?
Datoresc copui intretinerea parintalor chmr in caz ca na au fost inzestrati? ori
In cazul cind au fost dati de suflet? Dar ascendentilor i colaterahlor? Pita la
ce grad?
Sant i ginerii gi nurorile supusi acelorasi obligatium? Dar adoptatii i adop-
tatorii intre el? Copilul parisit, dat de suflet?
Datoreste familia brbatului intretinere vduvit acesttua?
Ce modificari aduce dupti ame divortul, sea parasirea, in privinta aceasta?
Restituiri de zestre sau despgubiri fati de sotia pa'rsita san in caz de
divort., eind din casatorie au rezultat sea nu au rezaltat copu
Despagubiri Rita de rude, exista7
Exista o rispundere colectiva sohdara a famihei fata de terti? In ce caz si
in ce domenu de vie*
Sistemul de rudenie: Se vor stabili, pe baze de spite de neam, gradele si
numirile de rudenie ctmoscute in sat.
Se va =maxi mai intii rudenia de singe, pe lime paterna. i materna
deosebindu-se pentru fiecare in parte numirea de rudenie, cuscrenie, neam, (battle',
crangi, ramuri, tulpun, frati mari, mid, most, batriim etc.).
Se vor nota chiparile in care se intrebumteaz in sat numtrile de rudenie:
Cui se spune. mosale, matuse, tuse, doda, nenicule, nene, bache,roro, frate,,
vere, gogore etc. etc., mama, aiaic, tata, taic, mosule, nevasta, hale, finule,,
nasule etc. etc
Se va stadia chipul in care se stabileste rudenia spirituala clan nape.
Cum se alege nasal? Acelasi nag care boteaza trebue sA i casatoreasci? ?I pe
fin si pe fink'? Sau merge nasal dupa brdat? Nasal de casatorie trebue sa fae
nasal de botez al coptilor rezultati dii. casittorie?
In caz ca nasal moare, cine mosteneste drepturile i indatoririle de nape?
Fats,. fini eu sotia lui, ginerile, cel ramas in casi?
Cfind inceteaza indatoririle n1iei i cum se transmit drepturile de nisi
fata de terti?
Ce datoru jandice are nasul? Ce dreptari are la botez, manta gi inmormantare
gi in timpul vietit (sau alte ceremonii- punerea mesei, pomem etc.).
Ce interdictu de casatorie se nasc intre fini ei nap, fui finulai si fui
nasilor etc. Sant tot acelea previzute de dogma religioasa, saa se abat in mai sever
sau mai putin sever, dela dogma?
Ce alte rudenu spirituale mai pot fi (fratte de entice, fratie de mope etc ).
Cura se stabilesc

360

www.dacoromanica.ro
 Sistemul de rudenie merge pina la a cuprinde o ceata intreaga de oameni,
legati fntre ei i prin ate fenomene decit cele biologice ale rudenrni de singe? Sau
se margines in sfera restrinsi a rudeniei de singe? Exista ca alte cuvinte o potn-
vire perfecta filtre famihe rudeme, san rudema e folosit si la organtz,area satulai
fntreg (ven chestionarn1 istoric: umblarea pe batrini).

Sistemul onomastic: Se va studia tot pe spite de neam si pe totalul numinlor

tlin sat, numele tutaror oamemlor.
Se va cauta a se stabili cite sisteme de mune exista mune oficial legal,
ame de porecla a anui grup mare fanuhal, nume de porecla indiceind apartmerea
calva de un anumit grup familie, sot, sotie, gospodne, neam, sau nume de
poreclii, par inchnduat. Nume de batiocura
Cuna se mosteneste numele. De famihe si de botez.
Cuna se schimba, In caz de schimbare a strii civile la casatone (ea atentie
speciala c,azului cind barbatul se marittt"), la adoptiune, la infiere etc.
Se va cauta a se intelege ratiunile pentru care un anume sistem, sau alt
metan sunt folosite de grupul social studkat.
Legaturi eu sistemul de rudeme, en vieata de familie, ea unitatea soma* a
gospodriei si a satului intreg.

Proprietatea: In legatura ea cele spuse despre proprietate la capitolul istonc,

se va da o descnere a stni de fapt de astzi:
Stapnirea lucrarilor miscatoare i nemiscritoare, dreptul de uzufruct i servitutile.

Contractele: se vor arman felul i intrebnintarea tuturor contractelor care se

obisnuesc in sat:
Viiiazilri i cumprri, inchirieri, imprumuturi, invoieli de [nunca, intovrasin etc

Proceduri iuridice: masaratori de mosii, alegeri de partt, hotarmcn, juraminte,

inane de dovezi, martuni etc.
1Y. H. StahA

e. PLAN PENTRII CERCETA.REA VIETII PENALE

Numrul proceselor penale In raport ca celelalte procese (civile, comerciale
etc.). Statistica anual
Conform principulor codultu penal, se va face o clasificare a proceselor,
seama de natura infractiumlor: crime, delicte i contraventium.

Se va face o proportie intre procesee penale i mimara]. locuitorilor

dinteo comuna.
Dm totalul infractonlor triinei in fata mstantelor penale se va arata
cliti su fost condamnati defanitiv, ci aclutati, citi se gases in curs de judecatii,
san fata de eiti s'a stins actiunea publics, d'ateo caliza oarecare, (impacare, iertare,
moarte, prescriptie etc.).

361

www.dacoromanica.ro
 V. Se yor indica cele mai obicniu2te infractium ce se ivesc irle locahtato
oarecare: furturi, distrugere de hotare, rnni, certun etc

VI. Impartirea mfractonlor dup vrst. 1) majori; 2) minori

Impiirtirea infractonlor dup sex- 1) femei; 2) birbati.
Sc va face comparape intre numrul lor.

VII. C,auzele infractaumlor se grupeazil astazi, dupi criternle timifice, in

tro mari categorn: 1) cauze de ordin social, 2) cauze de ordin psiho-fizic o 3)
cauze de ordm cosmo-tehnic
In raport ca I-a categbrie, se va studia: starea economici, starea cultnral,
mednil familiar in care a trilut mfractorul, gradul de desvoltare al sentimentului
dac este casitorit san trilieste in concubina].
In a doua categorie se vor studia unele anomalh de ordin psiho-fizic: clac&
avera deaface ca indivizi alienat4 (nebuni), idioti, cretim, alcoolici, degenerati, si-
Mito, imorali, maruaci etc
e) In a trem categone se va cereeta: felul geografic al regiun.u: dac este
locahtate de munte san de ses, dael este o regnme productivii san bintuiti de secetii,
densitatea populatii etc.

VIII. Teoretic, dup lege, toti loctutoni sunt datori ti cunoasc legea penara,
adicg si Ole ce activitti sunt interzise si pedepsite de lege, de aceea, practic, se va
vedea dacii el au cunostintz elementare in legiitur ca codal penal. (In cele mai
multe cazan, infractoni se scuzii ci nu au cunoscut legea).

IX. Se va cerceta felul cum reactioneaza medid, in care trAieste infractorul,

Ja mfractiunile svrsite de el.

X. Citi dintre infractoni care au executat pedeapsa cu inchisoarea dan

dovad de indreptare, dupd punerea lor in hbertate.

XI Se va vedes dacii unor indivizi condamnati h s'a aplicat, pe lngi pedeapsi,

msun de sigurant i anume ce fel de msuri.

XII. Daca mai sunt i alte moduri de stmgere a confhctelor ivite intre locui-
toril unei localitti, in afar de calen justitlei. (Se vor arate obiceiunle

Em. Constantinescu

d. PLAN PENTRU CERCETA.REA BUNEI CUVINTE

Regulile bunei cuviinfe nu au de sigur un caracter proa grav. A

te abate dela ele nu biseamna a te expune unor primejdii prea mari.
Mai importante sunt, din acest punct de vedere, regulile morale si
mai ales cele juridice. Iris, spre deosebire de acestea regulile bunei

362

www.dacoromanica.ro
cuviinte sunt reguli de toatA ziva, cu care ne intAlnim la tot pasul qi
care se fa,c ca legAturile noastre cu coi de aproape nouk sau cu strAinii,
sA fie plAcute. Cine nu li se supune, este socotit crescut", adicA
un om cu care nu e bine BA ai relatii sociale.
Fiecare imprejurare a vietii 4i are regulile sale de politetA.
E deci cu neputintA sA se alcAtuiascA un plan* complet. DAm doar
ca o simplA pildk pe cel de mai joa:
Titluri fi numiri. Cum se numesc intre ei oamenii satuhu, rudele, ennosentii,
striiinh: femeile intre ele, birbatai intre ei, sau tuni en altii; copiii, pe eri in varsta.
gi pe bitrani; difentele cat,egorii sociale intre ele.
De pild, cui spui: Domnule, cucoane, frate, vere, bade, bathe, nag, nene,
mogule, apitane, boierule, gefule; soro, lele, tusk wrath', matusti, baba etc
Formule i gesturi de bunk intalnire. Cu cine dai mana, cui sruti maim,
cm spin nnmai din guri siirut mina". Ce alte formule se folosesc. buni zma etc
Cine trebue sA salute filth? Ofergand pe drum, pe cine trebue sA saluti gi ea ce
vorbe? Ace/eagi intotdeauna, sau franturi de conversatie (buna, film", sau luerati,
lucrati?" strangem i noi fanul").
3 Formule i gesturi de despirtire.
Regulile ospetiel. Cum trebue si se poarte mnsafirul tgi care sunt dato-
rifle gazdei?

Regulile lnt5lnirilor obpeti. Buna euviinti i politeta in gezatori, la joc,

la han, la ospete etc.
6 Reign sociale din politeti. Cine trebue si fie chemat la botezuri,
inmormiintn? Ce mite egti dator si faci, cui gi and? Ce evenimente ale vietu
tale trebnesc vestite i shore, cui gi cum?

H. H. Stahl

e. PLAN PENTRU CERCETAREA MORALITAT

I.
Oameni buni (nulogi, cum se cade, de omeme, darnici, impiciuiteri, de
incredere, siiriton la necaz etc ) gi ri (certAreta, btaugi, sgarciti, insultiton, calom-
maton, hoja, umgagi, curvan etc.), aga cum sunt priviti de sat (opima
publicii) gi dupi fapte obiective. Pe cat ca putinta si se aleattuasca o statistieli a
lor, cerandu-se informatai in aceasta privinta dela loctutoni satului.

Afecte morale: a) Congtunta de sine (din analiza punctelor b. c. gi d.

forma qi gradul de manifestare diva, sex gi varsta). b) Iubirea de sine (demmtatea
personal, siintul onoarei, smitul datoriei, nevoia desivargirii morale, vocatii spre
bine. etc.). e) Simpatia (mbirea aproapelui, milA, admiratie, stimA, leahtate, recu-

363

www.dacoromanica.ro
nostinfa, dispret, invidie fati de semeni). d) Religiontate (sinitimntul
omenesta, teama respectuoasi LO. de Dumnezeu, fati de fortele supranaturale,
fati de universo' necanoscut, mito" araIitii, credinta in soarti sau ursitii etc.).

8. Vointa moralit: a) Constunta i alegerea unui scep pentra vieata," constunta

unei mismni, a unei datoni de impluot (moralitate intenoari). b) Constinata mij-
ioacelor de realizare. Actiuni lipsite de constunta scopului moral, dar minuitoare de
mijloace morale (moralitate exterioar). c) Lipsa unei constiinte a scopunlor si a
mijroacelca morale (amoralitate).

4. Personalititile satului: oamenu cu constonti de sine desvoltati i ca o

comptimre dreapti a scopurilor i mijloacelor actiunu morale (Cu acestia si se
poarte convorbiri sociologice complete).

Conceptiile morale: 1. Credmte sau conceptii despre onginea nflelai si a

rului ,despre bine si rti, despre marta i menirea omului pe pmint etc. 2 Conceptii
despre fericire (inclividual. i socialli). 3 Concepto despre desivirsirea individuall i co-
lectivii. 4. Concept& despre datorie i legea morar. 5. Conceptii despre virtutile morale
(cinste, iubire, omenie etc.) si despre abatenle monde (betie, furt, omucidere etc ) 6.
Conceptii despre idealul moral.

IlL
Faptele morale: 1. In legituri cu proprietatea a) pozitive: daruri la
scoal, comuni etc. b) negative: furtun, tilhrn, tinuini, gazde de hoti
etc. 2. In legitarl ca persoanele. (Filantropie: ajutorarea nevoiasilor, a vilduvelor,
a orfamlor, a nebunilor, a imbecililor, a invalinlor etc, ajutor in caz de incendio,
de accidente. Lista celor care triiesc din mila oamemlor. Infieri. Ittzbunri, sicane,
bItOi, prigoniri etc.). 3. In leglitur cu invmelile (daci se fac si se tin contracte
de buni credinti, daci se tole cuviintul dat). 4. In legituri ca vieata sexual/11.
(Modele de moralitate sexual: fecione, virguntate, cristoru armomoase. Abaten:
fete vinovate, copii din flon, prostitutie, adultere, concubinaje). 5 In legtum ca
animalele (omeme fat de animale, chinuirea animalelor etc). 6. Bona cuninti
(mutuea celor mai in virsti, cinstirea pArintilor, cinstirea mai marilor dm sat,
cinstirea oaspetilor, cinstirea femeilor etc. Abaten: (Dan, bfirfiri, necuninte, betai
etc. Literaturtti pornograficii).

Obs. Cap. I si II se cerceteazi mai ales pe baza de convorbin, cap. III pe

bazi de fapt,e precise. Ori de cite ori se pot intreprinde numirtori exacto si com-
plete (statistici moral,i), e bine si se faca Cercettitorul si completeze plana" de
lucra ori de cite ori intilneste fenomene morale neconsemnate aici. In cercetiri pri-
vitoare numai la moralitate trebne si se urmtireasci integral morala de familie,
morala rehgioasi etc., care in cercetnle monografice se stadiazi si in cadrul altor
probleme si Be concentreaz numai in studiile de sintezi.

Traian Herseni

364

www.dacoromanica.ro
 V111. MAN1FEST.ARILE POL1T100-ADMIN1STRATIVE

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI POLITICE 1 ADMINISTRATIVE 9

Cercetarile concrete ale tiintelor sociale au rostul sa documen-

teze hotaririle color ce conduc natiunea. Ca atare, ele trebuesc intre-
prinse in perspectiva actiunii de conducere a natiunii. Trebue sii.
poarte &supra problemelor ce li se pun conducatorilor natiunii.
Sarcinile de care trebue sa, se white aceOia aunt Mat in
numar de doul. Conducatorii politici au sa-i dea natiunii, in fiece
etapa a evolutiei ei, organizarea cea mai bung cu putinta i s'o men-
tina, odata ce au infaptuit-o. i au sa apere independenta natiunii,
adeca dreptul ei de a-0 da, nestanjenita de Statele celorlalte natiuni,
aceasta organizare. Au sa conduca adeca, spre a folosi termenii fami-
liari, politica interna 0 politica externd a natiunii.
Cercetarile concrete ale qtiintelor sociale trebuesc, dar, sit na-
zniasca sa inlesneasca politica intern& 0 politica externa a natiunii..
Cercetatorii, care studiazti situatia demografica, economica, sociala,
culturala, a unor sate, a unor ora4e sau a tuturor satelor 0 a tutiurotl
orawlor, a unor paturi sociale sau a tuturor paturilor sociale ode
natiunii proprii, fac cu putinta o mai bun& organizare intern& a na-
tiunii. Monografiile 0 anchetele ce lamuresc alcatuirea 0 prefacerile
natiunii proprii sau ale unor parti ale ei, constituesc contributia cer-
cetarilor concrete ale itiintelor sociale la conducerea politicei interne
a natiunii proprii.
POLITICA INTERNA

Din limitata, administratia devine -tot mai mult totala, in tarile

care sunt la inaltimea cuceririlor tehnice ale veacului 0 le foloseso
din plin.
1) Texte ales. de red. vol din studule d-lui Anton Golopentie : Rolul iliintolor social. In moue
&bola admlnlaratova din Sociologie Romfineasal, III. Nr. 4-6, 1938. gz Confribufla olinlelor social, la con..
ducurea polIllod ex-tome din Sociologie Romineasci, IL Nr. 5-6, 1937.

365

www.dacoromanica.ro
 Idealul sustinut de toti teoreticienii conceptiei liberale a vietii
publico, care s'a irnpus natiunilor in vea,cul al 19-lea, era o admi-
nistratie de Stat cu atributii reduse la minim. Aveau convingerea ca
progresul natiunilor se realizeaza prin armonizarea fireasca a rezul-
tatelor actiunilor individuale.
Conceptia aceasta postuleaza o administratie care se margineate
a fi edilit ate. Adica vede numai de serviciile ai intreprinderile ce
satisfac acele nevoi ale colectivitatilor nationale sau locale, care depaaesc
posibilitatile initiativei particulare sau n'o atrag. La rndul lor admi-
nistratorii unitatilor superioare: a, plaailor respective, a judetelor ai a
'tarii, trebue sa-ai impuna aceeaai rezerva fata de unitatile in subordine,
fata de comune, respective plaai ai judete. Trebue 86, le laso toata li-
bertatea de a face numai ce socotesc necesar, marginindu-se la co-
respondenta ai contabilitate ai la sugestiile neaparat necesare.

Imprejurarile veacului nostru infirma acest ideal. Se pare ca

rezultatele actiunilor individuale nu se armonizeaza dela sine. 'Libor-
tatea acordata initiativei particulare a arnplificat incomparabil unelo
aspecto ale vietii, dar a lasat in parasire altele. Rezultatul acestui
veac do libertate este un desechilibru general in vieata hear& natii:
desechilibru intro productie ai consumatie, tensiuni intre agricultura ai
industrie, intre sat ai ora, intre interesele indivizilor ai nevoile colec-
tivitatilor din care fac parte. Schimbarea constelatiei politice mondiale,
In urma conflictului dintre marile puteri, care primejdueate statele, a
grabit parasirea regulelor practice de guvernare deduse din conceptia
liberala, neconfirmata de evenimente, a vietii publico. Spre a face fata
primejdfflor externe, natiunile cauta BA inlature neajunsurile prilejuite
de credinta in principiile liberale, conturand o conceptie opusa a vietii
publico ai orientndu-se la ea.
Se pune acum accentul pe colectivitate ai se da precadere nevoilor
ei. Purtatorii de cuvant ai colectivitatii ai cei ce faptuesc in numele
ei tree inaintea particularilor. Istoria contemporana a Italiei, a G-er-
inaniei, a Rusiei, a aratat ca starea natiunilor nu e numai rezultanta
unor procese neatArnate fata de om, ci ai opera interventiei perspicace
a omului politic. Apare peste tot vrerea de a interveni in istorie, de
a inlatura neajunsuri, de a inlatura desechilibrele launtrice, de a
crea o rnduiala noua, bine cumpanita, care sa puna mai bine in
valoare posibilitatile latente.
In adrninistratie aceasta atitudine noua se traduce attlt in Wile
zise totalitare, cAt ai la marile puteri ce li se opun, prin tendinto

366
www.dacoromanica.ro
spre conducerea integra/A. Administratorul cauta sa conduca efectiv
colectivitatea in fruntea cAreia se gaseste. Se simte responsabil nu
numai pentru serviciile si intreprinderile edilitare, ci pentru intreaga
vieat a colectivittii administrate. Cauta, sa-i coordoneze manifesta-
rile, s'o stimuleze. Nu se margineste la lucrArile carente, ale prezen-
turilor succesive, ci se preocupd de viitor; actioneaza asa Incat colec-
tivitatea condus, sa atinga dupa un rAstimp oarecare, starea pe care a
prevazut-o realizabila.
Problemele cu care are de luptat aceasta conceptie noua a admi-
nistratieisunt lrgimea dimpului de actiune qi voinp de a decide vii-
torul. In locul color cAteva problem edilitare: pavaj, lumina, apa, ca-
nalizare, perceperea taxelor, administratorul se gaseste acum in faja
problemelor ennaplexe ale sanAttii, ale starii economice, ale instruc-
tiei, ale moralului membrilor colectivitAtii pe care o conduce si a core-
latiilor dintre ele. Nu mai poate gAndi simplu, mentinAndu-se in
cadrele realitatii prezente: ci trebue sa judece structura prezenta a
(unitAtii pe care o conduce, in raport Cu aspectut viitor accesibil al
acesteia. Mijloacele descoperite pentru a face fata acestor problemo
sunt: recursul la cercettorii realittii sociale f i intocmirea de planuri
de agiuve. Conducatorii marilor administratii Infiinteaza tot mai multe
oficii de studii, institute si comisii de cercetare si intocmesc tot mad
deseori planuri quadrienale, cincinale, decenale. Aceste mijloace carac-
terizeazA administratia noua a vremii noastre.

POLITICA EXTERNA

Care este contributia cercethrilor concrete ale stiintelor sociale

la conducerea politicii externe a natiunii proprii?
Natiunea nu se confunda cu unitatea net conturatA, cuprins
intro granitele Statului ei. Once natiune se prelungeste dincolo do
granitele organizatiei ei politice. Are uneori grupuri insemnate de con-
stingeni in Statele vecine, dincolo de a,ceste granite. Si are ttdeauno,
mai multi sau mai putini cetteni aFezari, statornic sau pentru timp
limitat, in strirultate", care-0 agonisesc acolo traiul.
Fiecare din aceste prelungiri sporeste puterea si posibilittile de
afirmare in lume ale unei natiuni...
0 informatie cat se poate de amanuntita despre grupurile de
consAngeni de peste hotare, despre cetatenii raspAnditi in strainatate
si despre consfingenii care au primit cetatenia unui alt Stat, poate fi
de mare utilitate pentru coi ce conduc o natiune. Cu ajutorul ei, vir-

367

www.dacoromanica.ro
tualitatile politice care zac in aceste prelungiri ale natiunii peste hota,-
rele Statului ei, pot fi aCtualizats i folosite.
Statul, adica libertate,a natiunilor de a se conduce pe ele insesi
pe un anume teritoriu, prin conducatorii pe caro si-i dau nu este
ceva dat prin firea lucrurilor. Recunoasterea acestei libertati, care
desavarseste de abia existenta naiunii, trebue cucerita dela Statele unor
natiuni straine si, odata cucerita, impusa far& incetare impotriva in-
cercarilor acestor State de a o suprima sau micsora. Existenta politica
a natiunii Marna deci fara incetare si de un numar de State straine,
Aceste State constituesc ceca ce Profesorul Antipa numeste mediul
politic al poporului1)...
Esto util pentru conducatorii unei natiuni sa, fie informati asu-
pra tuturor Statelor; e insa neaparat necesar sa fie cat se poate do
bine informati asupra vecinilor si asupra Marilor Puteri.
Cu cat vor fi mai bine informati asupra structurii lor si a proce-
selor care prefac aceasta structura, cu atat vor putea evita mai bine stan-
jenirea actiunii de organizare interna prin interventii externe.
Putem raspunde, asa dar, la intrebama pus& mai sus: Cerce-
tdrile concrete ale ptiintelor sociale pot contribui la conduce rea politicii
externe a natiunii pro prii, informand asupra conationalilor de peste
hotare i asupra Statelor vecine pi a Marilor
Sociologii, economistii, statisticienii ar trebui BS, inceapa sa con-
sacre o parte din cercetarile concrete si studiului situatiei Itomanilor
de peste hotare si de pretutindeni in lume ca si studiului Statelor si al
Marilor Puteri, cu care e in raporturi permanente Statul roman. lar
conducatorii Statului nostru ar trebui sA stimuleze atari cercetki.
Anton Golopentia

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA

MANIFESTRILOR AD1VIINISTRATIVE

Vieata gospodareasch a unei unitati administrativo locals (co-

muna) poate fi cercetata sub doua aspecto: sub a,spect juridic, oare-
cum tehnic, acel al diferitelor dispozitii din legile i regulamentele
administrative care o incadreaza, constituind ceea ce se numeste drep-
tul administrativ. Acesta poate fi reconstituit in cabinet oricand pentru
once pod., servindu-no de legile, regulamentele si cartile de doctrina
1) Problemele evolutle, poporulu, roman, Bucuregh , 1939, pag. 29, 159, 367 i urm.

368
www.dacoromanica.ro
ale epocii respective. Dar vieata administrativa poate fi privita si sub
aSpectul realitatilor, al incercarilor de aplicare sau infaptuire, ceea ce
constitue administratia propriu zisa. Subliniem dela inceput ca acesta
este, aspectul care ne intereseaza pentru monografiile sociologice. So-
ciologia vrea s cunoasca vie* administrativa asa cum se desfasoara
ea in comuna, asa cum o fac in realitate conducatorii ei, nu cum so
Osprinde din legi i regulamente.
Unul este aspectul real al administratiei i altul este drop-
tul administrativ cuprins in dispozitiile legislative si care nu
poate fi aplicat mai niciodata in intregime. De aceea cercetatorul de
teren trebue sa urmareasca administratia de fapt, fie ca ea este savar-
sit& in cadrul legilor i regulamentelor, fie ca se desfasoara alaturi
de ele sau impotriva lor, dupa obiceiuri, dupa aptitudinile i conceptia
administratorilor etc. El nu trebue sa confunde aspectul tehnic ju-
ridic, dreptul administrativ, cu Sspectul sociologic al vietii admini-.
strative locale. Se intelege ca, este necesar ca cercetatorul s curio*
sea in prealabil dreptul administrativ, intru cat col putin formal,
acesta incadreaza intotdeauna administratia, dar cercetarea trebue im-
pinsa mult mai departe, dela drept la realitatea socialk dela dispozi-
tiile legale la aplicarea lor si mai ales la infaptuirile concrete savarsite
in raport cu ele. Cunoasterea legilor si regulamentelor administrativo
este cu atat mai necesara, cu cat informatorii in materie de admi-
nistratio sunt mai totdeauna functionari care fac aplicarea legilor, pe
care ei le cunosc de obiceiu foarte bine. Cu atat mai mult cu cat infest-
matorul fiind in cauza, va evita un raspuns care nu i-ar conveni si,
va da intotdeauna drept raspuns dispozitia legalk mai ales child s'ar
incerca o cercetare a activitatii functionarilor.
Spre deosebire de principiile juridice administrative care au un
caracter general si uniform, realitatile administrative sunt deosebit
de variate, in functie de regiunile natural, compozitia etnick trecutul
istoric, mentalitatea colectiva, etc. Daca legiuitorul nu poate fixa decat
dispozitiunile generale, administratorul chemat s le aplico este silit
sit Ong, seama, de vieata sociala concreta, de unitatea sociala pe care o
administreaza. Exista f r indoiala institutii comune tuturor administra-
tiilor locale, care nu se diferentiaza prea mult una de alta pentruca, au
fost prevazute in mod uniform pentru tara intreaga, cum sunt primaria,
postul de jandarmi, ag,entia fiscala etc., dar actiunea administrativa
difera aproape dela sat la sat, dupa problemele locale care se cer solu.-
tionate, altele intr'o regiune pastorala sau agrara, altele inteo regiune
industriala sau comerciala etc.

369

www.dacoromanica.ro
 Planul nostru de lucru are In vedere cercetarea unei comune, nu
putem da ins& decal cAteva indica,tii generale, pentruca numai cercetarea
la fata locului poate stabili varietatea problemelor administrative pe
care le ridic& realithtile locale. Nevoile care se cer satisfkute de o
bun& administratie comunall diferii, dela sat la sat, chiar pentru comu-
nele din aceeasi regiune. Un sat are nevoie de drumuri, altul de poduri,
altul de lemne de foc sau de constructie, altul de apkaltul de izlaz etc.
Cercetiitorul trebue BA inregistreze eu grija toate nevoile acestea locale.
Administratia insasi consta in aplicarea regulilor juridice cu
carakter general la nevoile locale pentru satisfa,cerea lor. i dup& cum
administratorii se vor pricepe sa adapteze mai bine legile si regula,-
mentele la fiecare comun, in parte, asa vor fi sate bine sau rau admi-
nistrate. Deci cercetAtorul va avea de semnalat pe lng& nevoile izvo-
rite 'din structura insAsi a unitAtii sociale, a,ctivitatea administrativa
depusA de administratori pentru satisfacerea, acestor nevoi i gradul de
efica,citate i rodnicie al acestei activitti. In legatur, cu aceast pro-
blemli, cercetarea trebue a& stabileasc& i factorii ca,re conditioaneaz&
calitatea administratiei, cum stint mediul social, gradul de instructie,
preg&tirea profesional, amestecul autorit&tilor superioare, aptitudinile
innAscute ale administratorului, spiritul de initiativii, interesele per-
sonale etc.
Pe Mug& legile i regulamentele administrative impuse de stat,
vom gAsi adeseori o seam& de practici administrative, izvorite din
experienta de vieat, a satelor, cristalizat, in traditii sau chiar in cur4
de inchegare, care in de domeniul dreptului obisnuelnic. Aceste obi-
ceiuri administrative se pot referi la nevoi sau probleme pe care legeal
nu le prevede, dar pot fi uneori si potrivnice legii si mai respectate.
decat ea. De pildA, nicio lege nu prevede chipul in care se vor vesti
sat diferitele hotAriri luate de primtirie. In unele se bate toba, in alteleo
se sun& din goarn, etc. Se pot gsi in,stitutii de drept obisnuelnic, ea
adunarea la sfat" a bAtrnilor satului, sau la porunci" a tuturor
locuitorilor in fata bisericii, adunari in care se iau hotariri de obstiat
intreagA, in care se discut sau se schimb& hotaririle autoritAtilor co-
munale. Pentru exploatarea p&durilor, intrebuintarea pAsunilor, rotatia
semanAturilor i intrebuintarea in comun a hotarelor ea izlaz etc. se
respect& adeseori sisteme administrative stravechi, rezultate din nevoilo
locului i statornicite printr'o pra,ctic& indelungata, care nu odat& sunt
In conflict cu prevederile codului silvic sau ale codului civil.
Cercetarile de teren trebue e& strng& cu mare atentie si at mai
amnuntit cu putintA toate aceste obiceiuri administrative.

370
www.dacoromanica.ro
 PLAN DE LUCR U

Se stadtaza mat tata' structura i nevoile comunet, apoi instituttile, fune-

tionarii i actintatea tor.

Unitatile administrative in care se Incadreaza comuna cercetata (plasl, udet,

tanut). Formeazit' o s'agua alca:time administrativa, sau se compune din mai multe
sate san catune ? A fost intotdeauna o magua alcatuire sau s'a format din unitati
somete mai mi& Cand si in ce imprej unid a prumt structura actuar? Istorical co-
munei ca unitate administrativa. Probleme admunstrative ivite din pricuut structuni
specifice (comunicatia duitre alune, greutatea de a comunica ordinele, de a trans-
mite corespondenta, de a face paza eto )

Calle de comunicatte ale comunei. E strabltuta comuna de osea national

san judeean san numai de drumun comunale sau vecuialei Prin care din ele set
leagi Cu satele veme, ea pla,sa i en prefectura? E agezatil comuna tanga catea
ferat sau tanga o apa nangabil ? Drumunle dmtre comune in sarcina cui cad?
Daca ele cad in sarcmi a dona comune, pana unde sunt admitustrate de comuna res-
pectiva'? In ce consta aceasta administratie 7

Cate nlite sau strazi sunt in comanii 7 Care sunt cele mat de seami
functia lor somal, san eeonomicil sau prm faptul cA strabat comuna dele an capat
la altul Cam sunt intretinute (pava], trotuare, santun etc ) ? Cand s'au constrint?
S unt plantate? Cu ce fel de poma ? De cand?

Averea unotnhara a comunei. a) Terenun de cultura, pidan, lacar', iazuri,,

&Alti etcDe cnd le are? De unde Cum le exploateaza (in regle propne, in
arenda etc.)? Ce vemtnri aduc ? b) Cladinle comunale case, graiduri, eisrnele etc.
Cand an fost constr ? Ca ce scop 7 La ce sunt intrebluntate 7 Cum sunt intre-
tmute c) Intreprmden comunale (mort, pagare etc.) Gum sunt exploatate
intretinute ?
Averea mobiliara a comunei Mobiher, pompe, tractoare, rae de prasilil etc.

Institutnle i unctionarn comunal' Primaria, notanatul, oficial de stare

postul de jandarrm, agentia fiscal& etc. Primar ul, notarul, secretarul, casierul,
agentul fiscal, seful de post, agental sanitar, agentul veterinar, moasa, guarzu co-
munah fie ca se gasesc in comuna', fie ca au resedinta in alta parte. Se va
vedea daca nu exista sz functionan neprevAzuti in lega, fte pe baza obicetului, he pe
baza unor legt abrogate.

La studiul institutimulor comunale se va arita daca ea localun proprii sau

inchiriate. Istoricul i planul fiecarei cldint in parte, situarea in comuna, anul
provementa sumelor investite, starea in care se gsesc, intretmerea, conditii
igienice. Lummatal i incalzitul ion. Dependintsle (curte, gradilla, closete, fintan'
etc.). Locuinte pentr u functionarit comunali. In caz ca o institutie dm comuna
nu are local proprin, ce chirle plateste si care este modalitatea de plata? Din ce
pricinit institutia respectiva nu are un local proprm 7
Se va face apoi inventarul fiecarei institutit: mobiher, biblioteca, artuva etc.

371.

www.dacoromanica.ro
 Se va arta in sfrsit pentru fiecare institatae: modal de organizare i func-
tionare, relataile Cu celelalte antoritti din sat. si Cu autontitile supermare de case
depinde. Relathle cu partacularn, amestecul in vieata satului. Cum este privit
de locuitori.
In stadia' primine; fiind institntaa de bazi pentru adnumstrataa comunal,
se va sand at mai malt asupra acestor date. Se va face istoricul i descrierea pri-
mine' actuale. Cldin, organizatie, avere, funcionare etc. Activitatea priralinei in
trecut. Realiziinle ei mai de seami. Conflicte cu alte instituth san ca particulani si
cum au fost rezolvate?

In ce privegte pe funcionan, care vor fi studiati in cadrul institutulor din

cart fac parte, se va face deosebire intre cei prevzuta de lege si cei impusi de
nevoile specifice comunei i mentinuti prin obiceiu.
Se va intocmi biografia fiedrui functionar, in care se vor cuprinde i datele
si date de ser-
personale (sex, virsti, origine etmcii, rehgie, grad de calturii etc.)
mill (data si modal de numire, felul salarizirii: in bani sau in naturi, pregitire
profesioxialii etc ).
Se va descrie aminuntit in ce midi" fiecare functie (necesitate, atributii
etc.) si chipul cum ip-o exercit functionarul respectiv, mai ales functaonard care
n'an atributu de bum; Pentru cei care au si atributii de cancelarie, cum e notarul,
iandarmul, casierul etc. se va nota pe scurt i aceasti activitate, struindu-se pe
larg tot asupra actavittai in afani de birou. In acest scop se vor culege informatai
dela autonttile superioare si se vor cerceta procesele verbale de inspectie, pentru a
stabili dac:s' functionani isi indeplinesc ftmctaumle constiincios i ea pncepere Se
vor culege informatii si dela particular; dela functionari despre carnarani lor
dela steni, despre actintatea oficial i meta privat. a functionarilor.
Se vor nrmri amnuntit raportunle functionanlor cu stenii. Dad cererile
sant satisfaeute legal, la timp, ca bunivoint dad, sunt tratati omeneste etc. Care
este comportares stemlor fat de functionari?
Sc va intocmi o Usti a, primanlor, a consilierilor comunall sa a functionarilor
de once natur pe o perioad ct mai lung in urni, aritndu-se pe cat se va
putea activitatea i realiznle fieciraia, precum si opiniile satultn despre ci i felul in
care s'au pstrat in memoria colectiv.

Dintre actele comunale trebue cercetat ca atentie mai ales bugetul, pentruc.
el oglindeste in mare msur atilt nevoile comunei, cfit i felul in care au inteles
crmuitorii sii le satisfaci.
Venitunle si cbeltuiehle pentru o rnai bung organizare a finantelor comunale
se inscriu la inceputul anului financiar in buget. Cluar inluntrul aceleiasi comane
nevoile sunt numeroase i foarte felunte. Cu atilt mai malt ele ne apar vanate, dad;
punem altun bugetele a don'ts' comnne din regiuni diferite. Thiele venituri si chel-
tweli nu se deosebesc dela o comun la alta decit prin cnantumul ion, nn pun natux.
Astfel toate comunele vor aves cbeltuieli de personal, ca plata pnmarului, guarzilor,
indemnizatii de transport san de material etc. Altele se vor deosebi i prin natura lor.
Comunele vor cheltui de pild mai mult cu vitele de prrisil san en reparatul drumunlor,
dupi cum ocupatia pruicipalii a locuitonlor este cregterea vitelor san cirusia. Ele
vor trago venitunle cele mai insemnate dela crciami, dula tfirgari, din pi-
dure etc.

372
www.dacoromanica.ro
 Privit astfel, bugetul ogluideste o mare parte din problemele pe care trebue
sa le rezolve admmistratorul Din punctul acesta de vedere bugetul poste shut cer-
cetritoralui ea un mdicator al problemelor specifice din comuna cercetatii. Fireste,
cifrele trebuese analizate de aproape i interpretate pentru fiecare articol bugetar,
altfel nu sunt semnificative. Daca anchetatorul va constata o varuitie de cifre deb,
un an la altul la unele articule ale veniturtlor, de pilda la Vemturile euvemte
comunei din despgubui din dehcte silvice" sau Venitunle din taxele de mont"
sau Veniturile provenite din arenda carciunnlor", nu va putea trage nicio con-
chnie, dad, nu va elute s stabileascI pricina acestor variaii. Cercetare,a bugetulut
este, ca alto cuvinte, numai un punct de plecare pentru a ajunge la intreaga com-
plexitate a problemelor administrative, fie ca mamfestiin ale obstim si ale mstitu-
tiilor speciale, fie ca determinare cauzal sau conditionare a acestor mandestart.
De sigur bugetul nu poste fi intrebuintat ca singurul indicator al problemelor
admhustrative, pentrucii exist numeroase probleme care nu sunt trecute sau nu pot
fi trecute in buget. Uneori tocmzu problemele cele mat acute (de pild lipsa nutretulm,
a =lazuli'', a apei, a lemnelor, a drumurilor etc ) nu stint deloc cuprmse in buget,
pentruci dm primna saraciei comuna nu le poate da o rezolvare colectivi.
Bugetul trebue sa se cerceteze pe. o perioad de cel putin cincisprezece am,
pentru a se putea cuprinde cicluri de ani bunt si de am rru Actele dupi care
trebuese culese datele stint proectele de buget (care se intocmesc inaintea incepern
anului financiar) si conturile de gestiune (care se intocmesc diva incheieren
anului financiar, putfindu-se vedes situgia financiar rmas definitiva). In primele
pagmi ale fiecrui proect de buget se gsesc instructu despre chipul cum trebueso
alcittuite aceste bugete. Trebue sa, se Oita seama ins si de diferitele legit care an
reglementat la data respectiva finantele i bugetele comunale (ea Legea contabilitatii
publice, Legea pentru unificares adnumstrativ din 1925, Legea administrativii din
1929, Legea pentru admuustrarea finantelor locale din 1933, Legea administrativii
din 1936, Legea administrativa din 1938). Fr cunoasterea prealabila a acestora,
se intelege, studiul bugetultu na poste duce la rezultate serioase Ntunai asa cerce-
ttorul va putea constata pe linga cuantumul i variatia cifrelor, pe diferitele capitole
bugetare, i chipul, corect sau gresit, in care admintstratorn au mterpretat i spit-
cat Iegile.
Pentru a usura anahzele, cliferitele cifre (de pilda cheituielile de personal,
cheltuiehle de material, chelttuehle ca invatamintul o cultele) pot fi trecute pe
tablouri speciale. In clupul acesta putem mmari ca usurinta variatia anuala a cifrelor
din acelasi capitol bugetar sau a raporturilor dintre diferitele capitule bugetare,
urmnd apoi sA gsim pricirale acestor variaOi si deci sr% incerciim o explica0e
Onntifici a lot%
Se va urmiri apoi pentru toate cheltuiehle deal realizarile au corespuns sacri-
fichlor binesti fricate. Deer' chelttuehle au fost facute cu rost sau indie nisipa
proast administratie. De asemeni la venituri, daci bunurile comunei au fost valori-
ficate in chip priceput i constuncios sau au fost administrate negluent sau chiar
incoreet.
In sfirot, se va &guts s se stabileasc core/stale dmtre diferitele categorn
de venituri i chelttueh. Au scazut toste deodat, sau au crescut? Au crescut vent-
turtle in au sczut cheltuiehle, sau dimpotriv? Au crescut sau scazut unmet veniturde
ordinare, cele extraordmare sau cele ca destmatie speciala? Care stint
pricimle acestor variatii? Pentra a putea culege toste datele necesare, anchetatorul

373

www.dacoromanica.ro
trebue sit cairn' limunn dela cei care au contribtut la alcittuirea bugetelor si cei care
le-au aplic.at. priman, notan, secretan, casieri, consilien comunah si chiar dela oamenii
din sat care se pricep in chestimule comunale Se vor cerceta si procesele verbale de
sedin0 ale consiliilor comunale, care cuprind discutnle avute ea prilejul votini
bugetului

Analiza sociologica a intregului material cules cu privire la

administratia unei comune trebue sa puna in lamina pe de o parte
starea de fapt, administratia asa cum se desfasoara ea, raportata
atat la legile si regulamentele care o incadreaza, cat si la nevoile locale
care se cer si se pot satisface prin mijloace administrative; pe de alta
parte, valoarea tehnica, de instrument politic, a administratiei locale,
masura in care ea isi indeplineste functiile ei specifice si contribue la
buna stare a unitatii sociale care ne preocupa. Manifestarile admi-
nistrative sunt o parte insemnata din manifestarile politice, de aceea
cercetarile de teren trebue sa indice la acest capitol, pe Yang& admil
nistratia reala, si dale de imbunatatire administrativa, sa duca cu
alte cuvinte la un plan de actiune politica pe care sociologia de tereal
sa-1 puna la dispozitia statului cu toata documentatia stiintifica nece-
sara. A cest plan trebue sa se intemeieze si pe cercet,rile intreprinsa
la alto capitole ale monografiei sociologice, pentru a tine seams de toate
datele realitatii sociale locale. Studiul manifestarilor politico-admi-
nistrative poate avea astfel consecinte imediate pentru a,ctivitatea in-
terna a statului.
Traian Herseni i Oh. Lupchian

374
www.dacoromanica.ro
 ! IX. UNITATI, RELATII ql PROCESE SOCIALE

A. IN TR ODUCERE

SOCIOLOGIA UNITATILOR SOCIALE 1)

TrAsAtura caracteristicA a omului, ceea ce face ea ornul BA fie

om, este constiinta de sine. Datorit sinatirii eului, care lipseste ani-
malelor, constiinta omului este legatA nu numai de lumea din afar&
sau de stArile interioare vagi, ci si de fiinta sa, proprie, opus& con-
stient lumii din afar& Constiinta de sine este insotit& de trei afecte
fundamentale. Mai intAi omul, datorit& constiintei de sine, isi ja in
primire propria lui fiintA. Omul ja a,ct de fiinta Ba complet separat&
de restul universului (non-eul) si de identitatea sa cu sine insusi in
multiplicitatea qi varieta,tea a.etiunilor pe care le depune atAt in prezent,
cfit si in trecutuf pAstrat prin niemorie si viitorul plAnuit ca scop al
a,ctiunii. Din aceastA intrepAtrundere psihicA ca propria sa fiintA naste
In om sentimentul iubirii de sine (care nu trebue confundatA cu forma
ei degeneratA: egoismul).
Constiinta de sine dA in acelasi timp posibilitate eului s, se
proecteze in afark sA se lege cu realitAti semene lui. Omul are intra-.
devAr putinta BA trAiascA vieata sufleteascA a altor oameni, a& se
identifico cu altii. Astfel ja nastere celAlalt afect insotitor al con-
stiintei de sine: simpatia. Tot in afarA, constiinta de sine pane sufletul
omului in legAturA cu lumea inconiarAtoare, care oricht ar fi pAtruns&
de cunoastere, apare ca un imens necunoscut care il impresoark de
aceea dA nastere in om veneratiei, adicA unui sentiment de teamA res-
pectuoash, pe care il numim religiozitate.
IatA dar constiinta de sine, insotit, de trei afecte fundamentale:
iubirea de sine, simpatia si religiozitatea, care dau nastere unor feno-
mene caracteristice vietii omenesti. Iubirea, de sine creeazA vieata
lAuntric6 si este de sigur izvorul subiectiv al vietii spirituale prin
1) Text, ales. de red. vol. din stuchul d-lui Prof. D. Gush: Seem/owe woad/dos social. (dn So-
ciologic Romineasell, an. I. Nr. 6. 1936).

375

www.dacoromanica.ro
care omul se deosebeste treptat de animale. Religiozitatea este izvorul
subiectiv al vietii religioase. In sfarsit, simpatia, care pentru problema
pe care o urmarim este cea mai importanta, creeaza nevoia si putinta,
intovarasirii, este deci izvorul subiectiv al vietii sociale. Aceste afecte
stau in oca mai strans& legatura intre ele si toate impreuna taunt legatA3
de desvoltarea constiintei de sine. Asa dar omul este social prin insasi
structura sa sufleteasca, chiar mai inainte de o asociatie reala. Indi-
vidul, ca alto cuvinte, nu este social pentruca traieste in societato, ci
pentruca societatea traieste in individ. Individul este sociabil nu prin
instinct, dobandit prin experienta, ci in afar& de once experienta, prin
insasi constitutia sa sufleteasca. Acesta este apriorismul sociologic.
Simpatia totusi nu se realizeaza ca fapt decat in prezenta altor se-
meni, in tovarasie. Prin urmare faptul social fundamental, care con-
stitue cel dintaiu element al oricarei societati, nu este individul, ci
tovarasia intemeiata pe simpatie. Sentimental acesta creator de asocia-
tie este numit in diferite chipuri: constiinta, speciei", constiinta de
noi", constiinta colectiva" etc. el are insa in genere aceeasi functie
de apropiero si intovarasire. 0 societate in forma ei cea mai simpla
e o grupare de oameni legati intre ei prin afectele lor fundamentale, pi
mai ales prin simpatie, adica impartasind o vieata, comuna, formand
la un loe o unitate. Numim aceasta, unitate in chip firesc, 'imitate
social& Ea este forma oca mai elementara a vietii sociale. Sa urmarim
asa dar structura si genul de funcionare ale unitatii sociale, ca sa vedem
cum se desvolta pe temeiul lor societatile complexe in deobste cu-
noscute.
Unitatea sociala omeneasca nu se opreste la simpla tovarasie
intemeiata pe simtirea comuna a mernbrilor, ci se desvolta inteo unitate
completh si ireductibila de vieata. Formarea si mentinerea axestei
Itmitati aunt datorite raporturilor dintre membrii .care o cornpun. 0
unitato sociala ne apare ca o totalitate de relatii, actiuni ale membrilor
care le compun, toate forme ale activitatii omenesti, expresii deci ale
vointei. Siinpatia activa si creatoare, ce realizeaza apropierea si toll-
rhsia oamenilor si li leaga inteo unitate stransa de relatii intretesute,
determina nu numai o simtire comuna, dar produce si o actiune comun.,
vointa. Important,a ei este si mai mare datorita faptului ca este o
forta caro in mare parte se determin pe sine insasi, este attic& auto-
noma. Vointa este singura form& originala si relativ independenta in
mediul cosmic, ea este conditia determinanta a organizatiei sociale,
este un element esential al unitatii sociale, fara de care nu se poato
coneepe societatea. i pentructi numai vointa realizeaza, sub imboldul

376

www.dacoromanica.ro
simpatiei, unitatea social& realk ea este esenta societAtii. Cu alte
cuvinte, vointa da tuturor ideilor ai sentimentelor omeneati putere de
realizare socialk Unitatea social& odat& realizatk aceeaai voint& o in-
great ai o desvolt& neincetat prin inslai mecanismul ei teleologic.
Intradev&r, vointa este un principia dinamic pus in slujba anumitor
scopuri. Once voint& se indreapt& cAtre un scop ai este determinatA
cauzal de el. Scopurile urmitrite de voint& in cuprinsul unitAtilor
socialo Bunt solidare intro ele, fAcAnd parte din ac,e1 imperil& social al
scopurilor", aunt deci sociale; prin aceasta vointa este un factor de so-
cializare neintreruptA. Mijloacele necesare realizArii scopului social
Bunt ai ele luate tot din cuprinsul unitAtii sociale, deci ai prin ele vointa
socializeazA tot ce cade in cuprinsul ei. Aaa dar, rezultatul global
al antropologiei sociologice pe care am intreprins-o pAnA a,cum, poate
fi exprimat astfel: conatiinta de sine printr'unul din afectele ei fun-
damental, simpatia, creeaz& putinta vietii sociale, putinta realizat&
prin voint'A, care duce apoi, prin mecanismul ei teleologic, la inchegarea
unit&tii elementare de vie*: unitatea socialk
Caracterul uman ai structura voluntarA a unitAtii sociale ii atac&
ins& dela inceput natura omogen& ai o desface inteo seam& de ele-
mente componente. Faptul elementar al vietii sociale, unitatea socialk
se desface la rAndul ei in interior in mai multe elemente functionale....
depuntind patru activitAti sociale elementare: economice, spirituale,
moral-juridiee 0 politico-a,chninistrative. Activita,tea unitAtilor sociale
nu se desfAaoarA ins& fAti inrAurirea anumitor factori sau cadre: cadrul
cosmic, biologic, psihic 0 istoric. (Vezi pentru amAnunte studiul: Un
sistem de cercetdri sociologice la (eren" din fruntea acestui volum).
Elementele functional ireductibile ale oricArei vieti social ome-
neati sunt aaa, dar o unitate social& intemeiat& pe simpatie, depunAnd
prin vointa social& doul activitAti constitutive, care desfac unitatea
dintili ai provoac& alte doll& activitAti, regulative, deci in total patru
activitAti: economice, spirituale, moral-juridiee ai politico-administrative,
conditionato cosmic, biologic, psihic 0 istoric. Totalitatea aceasta de
vieat& constitue forma cea mai elementara de societate. FLA aceste
elemento n'ar mai fi vorba de o societate realk ci de produse intelec-
tuale, obtinute prin abstractie. Sociologia trebue ins& si rAman& atiinta,
realitAtii sociale, a societAtilor aaa, cum se gases in fapt.
Unitatea social& elementarA, ca activitAtile ei tot elementare,
nu dAinueate ins& mult& vreme sub forma aceasta. Desvoltarea vietii
sociale o complicA 0 jai pierde omogenitatea dela inceput. Se desface
astfel in mai multe unitti sociale, care iai repartizeazA intre ele
377

www.dacoromanica.ro
activitatile sociale amintite, printr'o treptata diviziune a muncii... Cen-
trul vietii sociale rardan tot unitatile, &lie& gruparile mai mici de
oameni, care constituesc societatea. Numai ca de acum nu mai de-
pune fiecare toate activitatile aratate, ci numai o parte din ele. Obti-
nem astfel o impartire a societatii complexe in unitati sociale ele-
mentare, dar componente, deci Mail, caracterul complet si autonom al
color dintai. Acest fel de unitati nu mai sunt forme inchise de vieata,,
care isi ajung lor insesi, ci forme deschise, dependent functional
de totalitatea sociala superioara. Se pot stabili trei tipuri de astfel de
unitati sociale activitatile social impartindu-se variat, dela caz
la caz, intre ele. Punctul de vedere al clasificarii este gradul de con-
sistenta, obiectivare si durata, fAra diferente cleat graduale 9.
Connenitti sociale. Sunt unittltile sociale care au pastrat si
In formele complex de vieata ceva din autonomia unitatii sociale
elementare prin ea insasi. Adica sunt forme organice, aproape com-
plete de vieata sociala, cu o legatura puternica inlauntru si o durata
mare, care constrang aproape panii la anihilare membrii componentiA
In sensul ca acestia n'au libertatea sa le aleaga si nici sa le paraseasca
dupa voie. 0 astfel de comimitate este de pilda, familia.
bzstitqii sociale. Sunt unitatile sociale create ulterior prin
cristalizarea si obiectivarea deprinderilor sociale in asa fel incat al se
poata desprinde de indivizii anumiti, putand sa-i inlocuiasca, unii cu
altii. Institutiile nu mai au membri, ci functionari, slujitori. Acestia
au in genere libertatea sa intre sau sa paraseasca institutia, dar in-
launtrul ei trebuie sa-i respecte, intru toate, normele. Institutia ces.
mai mare a zilelor noastre este Statul, cu organele lui administrative.
Grupdri sociale. Sant unitatile sociale libere, create prin
vointa partilor, care se constituesc usor si se desfac usor, iar inlauntru.
asigura membrilor destula initiativa personal& Ele se desvolta in mai
toate societatile si aunt bazate pe simpatia pura sau pe diferite inte-
reso. Astfel sunt cluburile, asociatiile sportive, literare etc.
Unitatile sociale insirate au o structura launtrica obiectiva, for-
mata din totalitatea raporturilor functionale dintre indivizii care le
compun. Astfel apar structurile erar hice, cele de solidaritate, de divi-
ziunea muncii etc. Se intelege, structurile acestea n'au un caracter
intotdeauna static, ele se schimbh deodata cu ritmul de vieata al

------
unitatii.
1) Anul aceite (1940) dl. Prof. D. Gusti a incercat in cadrul Semtnarului d Sociologie al Universi-
Wu din Bucureeti, pe care il conduce, o non& clasificare a undiplor Bombs dupl nol criteru. Publicarea ei
intfirzie ins& pentru a fi pe deplin inchegati. Pentru cercettirde de terco este IAA ei clasificaras expusa alci.
(Nota red.).

378

www.dacoromanica.ro
 Schimbarea instiqi ne duce la alt element al societatii: procesul
social. Prin schimbarea structurii in timp, datorita pe de o parte in-
divizilor sau imprejurarilor din afara, pe de alta parte contactului cu
alto unitati sociale, se obtine o transformare treptata a unitatii, ce*
ce numim proces social. El ne arata unitatea sociala in evolutie sau
disolutie, in devenire.
lata in linii cu totul mari sistemul nostru privitor la unita-
tile sociale.
D. Gusti

13. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA UNITTILOR,

RELATIILOR SI PROCESELOR SOCIALE

INTRODUCERE

Dad, ar fi s incercam o erarhizare a problernelor de teren, urma-

rite in perspectiva cuno4terii sociologice cunoaqtere care vrea
sa fie pe cat e cu putinta integralista qi realista am putea lesna
afirma cii, problema unitatilor sociale este dintre toate cea mai in-
semnata.
Intradevar: 1. Unitatile sociale sunt subiectul insu0 al vietii
sociale, ele sunt cele care desfa,oarii, manifestarile (economice, spiri-
tuale, moral-juridice q'i administrative) i sufera conditionarea cadrelor
(cosmic, biologic, psihic qii istoric), ceca ce insemneaza cfi atat intin-
derea qi calitatea manifestarilor, cat qi valorificarea cadrelor sunt in
functie de unitatile sociale. 2. Fara studiul unitatilor sociale, care revine
exclusiv sociologiei, monografiile sate0i sau regionale intocmite dup5,
planurile infatiqate pana acum, ar fi mai mult culegeri de date qtiin-
tifice, intreprinse din puncte de vedere foarte diferite, decat lucrari
unitare in care datele partiale sa se imbine dupa, rostu/ lor firesc in
intregul carora apartin. Cercetarea unitatilor sociale recia acestor date
sensul lor real, inchegandu-le functional in totalitatile organice din
care fa,c parte.
Intr'un sat de pilca, a.ctivitatea economica nu se desfapara
dela sine, ea este depusa, de o familie, de o gospodarie, de o intreprin-
dore, de o stana, de o cooperativa, adica de o unitate sociala, i. nu poate
fi inteleasa pe deplin f ara, cercetarea substratului ei omenesc. Manifesta-
rile spirituale sunt depuse de coala, de biserica, de cercuri simpato-

. 379

www.dacoromanica.ro
 *

tice, de cAminul cultural etc. Nu existA activitate socialA care sA nu

fie depusA de o unitate social& (cAci nu existA nici individ care sa
nu facA parte dintr'o unitate socialA). Elementul viu, dinamic, al oricArei
societAti este numai omul, dar nu insul izolat, ci omul cuprins organic,
Impreunh cu alti oameni, in unitAtile sociale de diferite categorii
(familie, neam, natiune etc.).
UnitAtile sociale (comunitAti, institutii, grupAri) sunt destul de
numeroase chiar inlAuntrul unei forme de vieatet socialA relativ re-
strAnsA, cum este satul. Cele mai rAspAndite sunt familiile si gospo-
&rifle. Se adaugA apoi neamurile (rudele), vecinAtAtile, clasele de
sex si de vArstA (cete de copii, cete de flAcAi, adunAri de bArbati, se-
zAtori de femei), grupurile etnice (RomAni, minoritari, evrei, tigani),
categoriile sociale (boieri, mazili, rAzesi, elk* etc.), stAnile, cArciu-
mile, cooperativele, societAtile culturale, composesoratele, obstiile, bi-
serica, confesiunile, sectele, scoala, primAria, perceptia, adunArile de
lume multA (la nunti, botezuri, inmormAntAri, praznice, procesiuni,
tiirguri), cercurile de prieteni, de taifas etc. CercetArile sociologice de
teren trebue sA stabileascA in mod precis numArul si felul acestor uni-
tAti social() pentru realitatea studiatA si sA, dea apoi socotealA in chip
stiintific de ele.

PLAN DE LUCRU

I. Un plan general de lucru pentru cercetarea unor fenomene

0,01 de felurite ca unitAtile social este anevoie de alcAtuit. Totusi
putem desprinde atom trAsAturi comune, pe care trebue sa le avem In
vedere In eercetarea oricArei unitAti sociale, rAmAnAnd ca cercetAtorul
sA-si completeze sau adapteze singur planul de lueru duph caracteris-
ticile fiecArei categorii in parte sau chiar dupA particularitAtile strict
individual sau cele locale ale unitAtii concrete.
Nicio unitate socialA nu este omogenA, ea structureazA in siinul
ei, ca totalitate functionalA, numeroase fete sau elemente componente,
care trebuesc cercetate Cu luare aminte, fiecare in parte si cAt mai ama-
ntmtit cu putintA, inainte de a incerca o privire sinteticA sau inche-
garea din nou pe plan teoretic a intregului organic asa cum 11 gAsim In
realitate.
Once unitate socialA cuprinde: o grupA de oameni; o organizatie
1 o structurA; un mod de functionare; relatii intro pArtasi; manifes-
tAri de vieatA; relatii cu alte unitAti; raporturi cu mediul (cadrele);
transformAri In curs (procese s't tendinte).

380
www.dacoromanica.ro
 Pentru cercetarea analiticd a unei uniati sociale concrete e
nevoie sA urmArim fiecare din fetele insirate, impreuralca toate proble-
mele stiintifice ridicate de ele. Insemnam mai jos pe cele mai de seamA.
(Ori de ate ori putem aplica vreunul din planurile de lucra
infAtisate Ora acum, fie pentru cadre, fie pentru manifestAri fapt
posibil in numeroase impzvjurAri e necesar s'o facem, pentrucA ele
sunt mult mai folositoare cleat cele cAteva indicatii generale de aici).
A. 0 unitate soma* insemneazil in primul rand un grup de cement (membrii
famiber, angajatai unei intreprinden, functionarn unei instituii, adeptii unei secte
etc ). De aceea prima problem in cercetnle de acest fel o constitue grupul de oa-
meni care formeazii unitatea. Vom ayea de urmrit:
a Din cine e fermata unitatea social:
numarul membrilor (lista nominala)
sexul varsta fiecaruia
situatia in unitatea sociala (vataf, cap de familie, baciu, cetas, preqe-
dinte, secretar etc )
date biografice.
b Cum devine cineva Oda, al unitdtil sociale:
prin nastere, prin Infiere, prin casatorie (pentru familie, neam etc )
prin mostenire, pran cumprare (pentru composesorate, obstii etc.)
prin alegere, prin numire (pentru instituii, societati culturale)
pnn angajament, contract (pentru institutn, pentru stani, tovrasii eco-
nomice etc ).
c Conditii care se cer td forme care se indeplinesc Cu acest prilej:
pregitire de specialitate (diplom pentru functaonari, carte de mester
pentru ateliere)
se x sau varsta (pentru clasele de sex si de varsta, pentru asociatiile cul-
turale, pentru herb.)
cereri, contracte serse (pentra intituii, pentru tovaraple economice)
acte ntuale (bote; initiere).
d. Conditii pentru a se plIstra pArtap
indeplinirea functialor (pentru instituii, intreprinden)
corectitudine, purtare cuviincioasi (pentrn tovrlii, pentru cercurile sim-
patetice)
taxe, cotizath (pentru societatile culturale)
nicio conditie (pentru neam, pentru categonile scenic).
e. Mijloace de a Odd unitatea sociall:
renuntare formalli (demisie din slujba, retragere din tovarasie)
neparticipare, inactivitate (la societiitile culturale)
imposibihtate (familie, neam, categoric soma')
Se vor inregistra en alte euvante toate informatide pnvitoare la indivizii care
compun unitatea sociala, in misura in care ele pot contribui Ia lamunrea ei stnntafica.

B. Grupul de oameni cara formeazi elementul via al oricirei onitta sociale

nu este o simpl grimadi, o sum aritmetic5. de hinte strinne unele- de aiteJe, ci
este un intreg mai mult sal] mai pupal organizat, cut o structurit anunnta care de-

381.

www.dacoromanica.ro
pageate adeseori pe inclivizi ai II unegte inteo forma de vieati, sohdari. De aceea
tsebue si stabilun pentru fiec,are umtate sociali organizatia ai structure ei.
a. Erarhia gi raporturile erarhice:
sistemul de conducere (conducitori, comitete, adunar generale, consiniti-
mint hber)
gradele (cap de familie, baciu, vataf, preaedinte, secretar, stapan etc )
-- conducatorn de drept gi conduciltorn de fapt (fruntaah unitatu, hirilu-
rirea Ion).
b. DivIziunea muncii sociale:
atributhle conducatorilor
-- atributule membrilor
-- coordonarea actiVittilor
-- intregtre reciproca
subunitriti (comitete, consilii, detail, sectii).
c. Genul de organizare:
organizatie libera (nereglementata)
organizatie conventionali (bung intelegere, contract)
- organizatie statutara (bazati pe statut,e)
organizatie legali (Emma pe legi gi regulamente)
-- organizatie obianuelnicil (bazati pe traditie)
-- se vor stadia dupi caz atatutele, legile, conventule, obiceml etc care re-
glementeaza organizatia.
d. Structure sociala:
structura organicii san mecanica
structuri statica. sau &named
strnetura individualista. sau colectivista
structura omogen sau articulata
structura autonoma sail eteronoma (autarchici sau deschis)
structura uniteri sau desmembratil. (particle, disensiuni, opozitu, chci).

C In stransa legatura cu organizatia vom stadia at modal de funcionare:

a. Cum se ezerciti conducerea:
botarin individuale, hotarin colective
intruniri, gedinte, consfatuiri, consultatii, discutii
initiative (cine gi cum convoaca aedintele, cine poarta discutia)
dispozitu, porunm, reguli obignuelnice (ce se cade, ce se envine).
b. Cum se ezercitif supunerea:
activitatea fiecirui membru
paints de a nu executa san de a rastalmaci un ordin sau o regula
e Sanctiunile:
sanctiuni mistice (religioase, magice)
sanctmni legale
sanctiuni morale
sanctiuni satirice 1)
forti, violent./
excludere, alungare, denutere.

1) Cf R. Maunter : Imirodaeilon d la Joe alolle, Paris, Alean 1929, pag. 19 si urm.

382
www.dacoromanica.ro
 D. In afari de xelatule fixate pm normele de organizare, intre prtasit
unei nnitti sociale Ian nastere numeroase relatu spontane sau reglementate de normo
rnai generale sau strAme de unitate, care insii inrisuresc neata i ftmctionarea unititu
relatii de prieteme
aintor reciproc
conflicte.

E. Unititile sociale fund grupuri organizate de oamem, depun intotdeauna

o seamil de manifestri de vieatli prin care 141 indepluiesc functitle lor organice
armiresc scopurile structurale sau cele fixate in chip constient.
a. Activititile sociale:
activitIta economice
activittt spuituale
activitti morale si juridice
activititi politice i admuustrative.
b. Scopurile uraiirite:
ch'stig
bungstare
multurnire sufleteascii
mantuire
Antatc
e. Mijloacele intrebuinjate:

muncg, unelte
rugficiuni, magie.

F. Unitatile sociale se pot desface in alte ante,* (subunititi) mat miei san
pot face parte din unitiiti sociale superioare, pe rang% faptul ci pot sta alAturi.
de alte Imitji sociale. Ele pot avea deei trei grape de relatu ca albs uniti
a. Relatii cu subunitAtile (dela intreg la parti)
relatii de subordonare
relatii de administrare
relatii de colaborare.
b Reign cu unitlfile sociale superioare (dela prtt la irktreE,,uri)-
relatu de control
relatu de tutelare
relatii de ai utor
relatii de guvernimant
c. Relatii cu alte unititi neatiirnate:
relatu de colaborare
relatii economice
relatai religmase
relatii de rudeme
relatu de dusmiime.

G. Uniatale sociaIe dac raporturi constante ea medial lor de neap pe care

transformil sau valorificii, dar care la randul sin le conditioneazi activatatea:
raporturi ea cadrul cosmic

383

www.dacoromanica.ro
 raporturi cu cadrul biologic
raporturi co cadrul psihic
raporturi ca cadrul istoric
Prin studiul cadrelor cercetarile de teren duc la explicatm stnntifica a uni-
tatilor sociale.

H. Unitatile sociale nu sunt niciodata incremenite, ele se gisesc in continua

prefacere, nneori mai inceati. si mai greu de observat, alteori grabniel si n'atoare
dele prima privire. and prefacerile acestea schimbi structura unititn, ele capita
caractern1 de proces social, ciad abia se schiteazi, ele subt simple tendinte de
evolutie. Se cerceteaza aici de pila::
procesal de orasenizare
procesal de disolutie a vecbilor forme de vieata somera
procesal de individualizare
tendintele de industrializare
tendmtele de comercializare.
Dintre procesele care se petrec in Romania, cel de orisennare este mai.
insemnat decit toste, pentruca el este impus de desvoltarea capitalismulin si duce{
Ja o treptati disolutie a formelor vechi de vieati. soma' romneasci intemeiata pe
traditie (obiceiul pamintulm, datini, obiceiuri etc ) si la constaturea unor forme nona'.
De aceea trebue si i se dea o ateiktie deosebiti in toste cercetirile de terca
dela noi.

lata. cateva din problemele mai insemnate care ni se pot pune in cercetarea
unitatilor sociale concrete. Nu trebue si ne asteptim insi si gsun toste acestel
probleme deopotrivii de insemnate pentru once unitate social!.. In reahtate vom gasi
ciad o fati., ciad cealalta mai desvoltati, si va trebui dem sil cercetim mai mult o
problema decat pe cealalti. De Falda, pentru primarie vom desvolta studiul manifesta-
rilor administrative, pentru bisenci studiul manifestarilor religioase, pentru coo-
perativi, studiul manifestarilor economice. Aceasta nu insemneazi el trebue si.
nesocotim celelalte manifestari sau aspecte ale unittilor sociale, ci numai ea socio-
logia trebue si tina seama de reahtatea limas/ si sa o inregistreze asa cum ni se in-
fatiseaza de fapt, en toste simetrille si asimetmle ei.

II. O parte din intmplArile care caracterizeaza o unitate social&

se pot generaliza, incat le vom gAsi in cuprinsul mai multor unitati
sociale sau chiar ea o trAsaturS, a satului sau a regiunii intregi pe care
le cerceam. Alteori, fenomenele acestea nu se cristalizeaz5, in deajuns
ca sa dea, nastere la unitAti sociale precis determinate si ramn mai
mult relatii intilmplatoare sau fenomene legate de alta fenomene so-
ciale (cum ar fi ceremoniile). In cazul dintAiu putem desprinde fono-
menul de unitAtile particulare si 86,--1 studiem in ansamblu, ca si cum
ar fi de sine statAtor. In cazul al doilea vom studia aspectul social
respectiv in cadrul fenomenului intreg de care tine sau vom strtrui
asupra lui in mAsura in care are o insemnatate pentru o unitate so-

384
www.dacoromanica.ro
s
cialA existenth sau in msura in care indie, putinta in inchegare a
unor noi unitAti socials.
De pild, procesul de orsenizaie nu cuprinde o singurA unitate
social, el apare deodat in mai multe sectoare ale vietii sociale:
orsenizare in port, in ceremonii (nunt, botez), in alimentatie,
cunostinte, in credinte etc. In cazul acesta putem studia fenomenul
in ansamblu, cu referire la satul intreg.
La rndul lor, relatiile social nu se petiec intotdeauna in sAnul
unor unitti bine constituito, ci sa due, intro prtasi ai unor unitti
diferitc, dela imlivid la individ, nu dela unitate la unitate. Categolia
aceasta, do relatii e bine s, fie studiatA ca atare, deci ea relatii so-
cial, nu ca elemente ale unittii. De pild, relatille dintre vecini pot
purcede dintr'o organizatie social, (vecintatea), dar pot fi si delei
xecin la vecin. De asemenea prietemile, ajutorul reciproc etc.
O seam do unitti, cum sunt adunArile de lurne multA, se ivesc ea
prilajul anunntor ceremonii (nunti, botezuri, hore, inmormAntri, praz-
nice). Pe ac,estea e bina s, le studiem cu ceremoniile deodat, ea as-
pect de viat social al acestora, ea s nu desmembrilm realitatea or-
ganicA, fr niciun folos teoretic.
III. In sfhrsit, nu trebue s se uite ca satul insusi (sau regiunea)
este o unitate social, care pe lAngA studiul cadrelor, al manifestrilor
subunittilor lui si tocmai pe baza ace.stor studii analitiee, poate fi
potrivit si ca intreg, inteo viziune sintetic, pentru a-i reface unitatea
organicA, desfAcut, numai din navoi de metod.
ivirea somologicrt a satului ca intreg cuprinde
a 0 cercetare a structuin lai sociale (raporturile functionale dintre sul)nn-
tat], echilibrul social etc )
b O cercetare a interdependentei manifesarilor somale si a imbinarn lor in ta-
talitrtti organice (parallismul dintre mamfestari influentarea fiecarei manifestari de
c'dtre celelalte manifestri i desfsurarea lor corelativti.).
c O cerceta re a raporturilor globale de actiune i reactiune a satuhu cu ca-
drele, Cu medial de vieat. (sat progresiv, regresiv, civilizat, prim itiv etc ).
d O cercetare a legaturilor extermare, legaturile satulta cereetat eu satele
invecinate, Cu regiunea, ea Ora, (rap orturi de interdependentA, de dependen ta)
e 0 analiza a voint.ei sociale a satulat, declusa din studiul manif estrilor
al cadrelor (vointrt puternicri, putere de munca, de expansione, de dominatie etc ).
f. O cercetare a proceselor i tendintelor de ansamblu (disolutaa formelor
veal de vieatA social, formarea unui nou gen de vieata steasa, tendinte de
orasenizare. de exod, de industrializare, stagnare etc )
(Repet5an c in cercetarea aceasta global& trebue s'a se On seama neaprtrat
si de datelc cercetkilor partiale dela fiecare cadru si manifestare)
In clnpul acesta analizele partiale sunt din noa imbinate si realitatea satului
reinchegat in perspectiva sociologiei ca un intreg.

385

www.dacoromanica.ro
 IV. Cercetarea unitatilor, relatiilor si proceselor sociale si mai
ales privirea satului sub aceasta perspectiva inlesneste si munca
tinca mai inaintata, cum ar fi:
Fixarea tipurilor de sate.
Fixarea corelatnlor dintre diferitele fenomene sociale.
c Stabihrea cauzalittn sociale.
Comparatia Intre tipurile de sate sau 'filtre sat gi alta unitate social&
(de ex sat gi ora').
Previziunea sociologic3, (perspectivele de desvoltare din studiul tendintelor
sociale gi raportarea manifesarilor. actuahtatea, la cadrele existente virtualitAtile).

Sociologia pune in chipul a,cesta la indemtma omului de actiune

datele stiintifice de care are nevoie pentru interventia sa voita in
desvoltarea unitatilor sociale, stabilind linntele si mijloacele inter-
ventiei si inlesnind planificarea administrativa sau politic, asigurn-
du-le in acelasi timp un maximum de eficacitate in aplicare.
Pe langit problemele pur stiintifice pe care sociologia de teren e
chemata s'a le deslege, rezultatele ei pot fi folositoare si pentru po-
litica tarii, presupunfind ca aceasta are intentia sa tina, seama de datele
realitatii si ale stiintei.
Traian Herseni

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA FAMILIEI

I Descrierea totalA a familiilor din sat.

Numkul total al populatiei i mpitirea ei pe familn i gospodriru.
Afatarea pe spite de nea.m a legatuillor de rucl,mie dintre s'aten'.

II. Cercetarea faptelor care pot intfiuri asupra vietii de familie.

1 Cosmic. Agezarea caselor In sat, felul lor de a se aduna mai multe la un

loe, pe neamun, pe vh'i, pe atune.

2 Biologic. Descrierea statisticit a familulor i neamurilor Studiul biologic
al familnlor
3 Istoric. Felurile de vieat i mnclul de organizare al famihei pe vreinuri
Traditn i obiceiuri Istoria neamurilor din sat de unde au venit, din cine se
trag g. a. m d.
4 Psihic. Psihologia satului intreg cu prime la vieata de familie
me publicri

III Nasterea unor familii noi.

a) prin casatorie. descrierea statisticil a numkului anual de cilsgtorii, pe

386

www.dacoromanica.ro
anotimpunle cand se fac casatornle, varstele minlor, local lor de origine, starea
lor matenalli, rehgapasa etc
scopunle casatoriei asa cum sunt vizute de catre cei care se casiitoresc:
nevca sufletesti, morale, religioase, economice, dorul de copn, gnja zilei de mame etc.
pricinile adevarate ale csatornlor, asa cum les ele din studiul realitatn:
obicem, nevoile vietn si care anime, sal sao inraunre din partea opimei publice a
satului, a pnntilor etc.
cum se aleg sotn intre ei; dupti varsta, bogtie, situatie social, lehgloas
etc. Fiumusete., santate, caracter etc.
prilejun de intalnire a tinerilor rolul sezatonlor, al mimen in coman, al
vintelor, al petitonlor Vieata sexuala imante de ciisiitone. Casatoni de proba
ceren in casatone reguh, obiceian i ceremonn.
logodna: scopul logodnei, reguhle ei, dreptun i datorn ale logodnictlor,
durata
cstona: ciistone civil, casatone religioas, nauta propriu zisti i deo-
sebitele el forme .ducand la un concubina) legal, dup opima satului (multa mica,
mata de noapte etc ). Pentra studial ceremonnlor, vezi chestionarul special.
j) concubmajul descnerea statistic a concubmajelor, a fannhilor concubine,
a felului lor de a se naste, de a trai si de a se desface.

IV. LegAturi intre membrii familiei:

Legatun intre soti vieata coruun, egalitate sao ierarhie in vieata lor
biologici (procreare, manca, ingrijiri, ochhn, locuinta, petrecen), psihicit (sean-
mente reeiprocc, intrare in familia sotalui economicA (dreptun i datorii),
juridicA (regimul legal si cel real), sociall (ingriprea i cresterea copulor)
Curn pot sfarsi legtunle intre sota parstre, divort, moarte. Efectele des-
partirn sotilor asupra famihei i copnlor. Pricinile despartinlor i mijloace prin
care se face despitarea.
Legatun intre non casatonti i parintn lor: vieat in coman sau in
gospoclarit dcosebite Felul lor de vieati si de legiituri
Legatun intre pan* i copni lor don)* panntilor de a avea copil
(cati si de ce sex), datorn fatA de copn, mijloace i metode de cresterea copulor,
puterea parinteasca, dreptun i datorn ale copnlor dupa sex i varsta
Legatun intre burnci i nepoti.
Legaturi intre colaterah. dupl gradul lor de rudeme, virsta lor, sexul
lor i dupa cum duc vieata laolalta on ba.

V Manifestfirile vietii de familie (descrierea feluntelor forme de vieat ale

familiei).
Activitatt culturale (ettta religioas a famihm, forma si interesal forme'
religioase in familie, vieata moral a familiel, vieata estetic a tramlui bateo &a-
gua gospodane, felun de n fi sau e a voibi deosebite ale unor familii fata de altele)
Activitatea economica (studial gospodnei, dupa planul de lucra special).
Activitatea jundica a famihei (studial jundic al fatuiliei, dup planul de
lucra special)
Activitatea de organizare administrativa a familiei (cine conduce vieata
familiei i dupil ce reguli).

387

www.dacoromanica.ro
 VI Legituri ale familiei Cu celelalte institutii din sat.
Legtuit cu scoala, Cu biserica, ca primina, spnj in, ajutor, pnlej un de
cearti sau de dusinitme v a. m d
Xenia Costa-Fono

b. PLAN PENTRU CERCETAREA. GOSPODARIEI TARANE$TI

Stabilirea i descrierea amanuntit6 a tuturor pirtilor alcAtuitoare ale gospodAriei

(oameni i avere).

A Oameni. Alctuirea unta tablou cuprinznd membru familei si auxilian'

permanenti i ocazional din gospodne Descnerea gradelor de rudeme ale elernentelor
grupului (sp* de neam, tabloun de rude, ca locul ande se afl actualmente
situatia lor social) Natura relatnlor dintre membrn familiei i amaharn gospod,
Istoria grupului dc oanieni de cnd trmsc impreun Starea biologic, cultural,
monda etc. a grupului (dup planul stu liulm biologic i planul studiului familei),
aviindu-s* in vedere manca, odihna, alimentatia, bolle. Descnerea fiecrui membru
in parte.

B Averea. Se vor avea in vedere, pentru fiecare element constitutiv al amera.

(locuint, depenclinte, intreprinden industriale, terenun agricole si inventar vio
mort) urmtoarele chestium
Conditnle naturale de avezare (vi, dealun, ape, yacan, mlagtini, calitatea,
pmntului etc ).
In ce cartiere, la ce distant se afl de alte agezn urnane si centre de
viea economica i cultural, institutn, pivlii, iarmaroace, spitale etc (Situatia
gospodinei Uta de sat conditmnarea el de teren, avere, stare economica, imprejurAnt
sociale. Se vor nota fenomenele pnvitoare la vieata gospodarului , participare la
vieata colectiv, molare in afara grupului sau incercarea unei atitudini inluntrul
grupului. Situatm gospodnei fat de strad gseste aceast situatie o explicatie
in necesittile economice, in motive sociale, conformism, imitatie, movatie? Situatia
gospodariei Uta de punctele cardinale, este ea determinat de motive Tenme, pozitaa.
fat de sat, credinte, obicemn ? Starea cartierului, densitatea locumtelor,
strzilor, lummrt, pava], aprt stagnant, loe viran etc )
O enumerare si o descnere in linn largi a elementelor gospodariei ca s se
arate imprtrtirea i dispozitia lor, co distantele dmtre ele. (Loe de cas, ingrdirea,
terenul). Cladinle: casa propriu zis, acarete magan', hambare, gr, ajduri, cotete etc ,
latrin., frintimi. Se va stabil raportul intre numrul i bogfitia cladinlor, ayeres,
cultura, situatia !melar a gospodarulin i numrtrul membrdor f anule' acestma. Se va
incerca o explica:0e a imprtini difentelor cldiri si a dispozitiei acestora in intenorul
gospodrim tanindu-se seama de vechunea gospodriel, obicem i nevoile economice.
M'e de comunicatie i mijloacele de transport ale gospodinei (apreciate in
ore si pret).

388

www.dacoromanica.ro
 1 'MOBILE

Se va descne amnuntit fiecare element al gospodanei

Cladiri: Local de cas, intran, iinprejmum, teren, grachni i ograda,
propnu zis, acaretun, magazu, hambare, grajdun, cotet, pivnita, latrina, precum
cladinle deprtate de local de cas. (mon, pive, darste, pivnite, odal, cisoaie etc.),
aratandu-se pentru fiecare in parte tehnica constrain' si a prefacenlor constructim,
matenalul constructim, tehnica constructici, constructor'', dimensiumle, intrebuintarea
fracarui element in parte (fiecare odaie ca numarul persoanelor care locuesc in ea,
fiecare ptul ca cantitatea de cereale pe care o cuprrade, fiecare parte a ograzif sau a
grdinh Cu destmatia sa etc )
Pmantul: (potrivit aratnlor din capitolul economic)

2. MOBILE

Se va aleitm inventarul gospodanei duph tabloul de mai jos

INVENTAR

Obiectele care constituesc inventarul gospodanei fac parte din mal multe clase
De o parte instrumentele de munca, la care trebue s adaugam vitele de maned, de
alta obiectele de confort, alatun de acestea animalele domestica de productie m in
sfarsit produsele pstrate fie in vederea consumatiel, fie in vederca schimbului
Unelte manuale sape, lopei, casmale, tarnacoape, greble, farm, secen, coase,
secan, bald*, cosoare, butome, sdroratoare, prese, zacaton, cantare, farm de tors
etc. UneltP en tractiune anunala car* (ea ma de lema, ca osii de -E'er), trasun,
pluguri, (ea o brazda, grindei de lemn on de fier, cu mai multe brazde etc ),
grape de lema on de fier, tavalugi de lema sau fier, hamun pentru cai etc. Unelte
ca tractiune mecanica (tiactoare, semanatoare, seceratoare, tocatoare de pale, mon,
teascuri etc. mecanice) Vite de munch boa, vaci, cai, cram, pisici etc
Animal', de productie i reproductie (cavahne, bovine, ovine, porcine, pasen)
Produse depozitate Minerale- sare, gaz, pacura, var. vegetale grra secara,
orz, ovz, porumb i starea in care se gsesc- graunte, Mina, tarate. pale etc
oleaginoase. floarea soarelui, seminte, olem etc , textile canepa, in (netopite, f mor,
urzeala, tort. calti, smanta), legume cartofi, fasole, mazare, bob, ardem uscat sau.
murat, patlagele roii, dovleci, barbuji, castraveti verm sau murati, varza manta,
prez, ceapa, ustuicau etc , Lavaje fan, lucerna, trifom etc , fructe mere, pere, prune,
cirese, zaizare etc. (proaspete, conservate, uscate, afumate, transformate in tuica,
must etc ). lemne de constructie, de foe, cram, produse animale piei, bran*
smantanit, unt, carne, gramme, lank oak fulgi etc
bracts' casmce (zestrea easel mob]le, pat, masa, scaune, lzi, dulapun etc ),
obiecte de depozitat, de pastrat si de gatit bucate (oale, caldan, vedre, cam,
tacamun (1ragun, catite, farfuni).
Se va nota la fiecare exemplar al acestor obiecte originea (facuta, primit
zestre, ruostemre, cumparata), provementa (produs casmc, de mesenas, de fabnca).
Se va arata spot daca sunt propnetatea gospodanei sau dach sunt luate in folosinta.

389

www.dacoromanica.ro
 Se vor nota obiectele date in folo.sintA nnor staini Se va arAta felul i starea in
care se gsesc (o descriere sumar), apoi intrebuintarea lor i folosul pe care 11
aduc gospodrim.

11

FORMELE DE VIEATA ALE GRUPULUI

Economice: munca (conform planultu de lucro biologic), bugetul i consu-

inatia (dITA planul de mai 3os).
Consumatia gospodAriei cuprinde mai multe categorii, produse proprn, cum-
prate etc.
a) Hrana oamenilor si a vitelor; b) locumta. folosirea easel, a mobdelor,
veselei etc , c) lummat, inclzit, gaz, lemne, chibrituri etc , d) imbaaminte cos-
turn, &line, rule etc ; e) igien4 apun, desinfectante, medicamente, f) instructie:
arti, ziare, taxe de scoalg, g) distractie- arti de ioc, popici, dans, iocuri etc ; h),
unpozite (se va nota de uncle vi-a procurat bann pentru impozit).
Se va arta la fiecare din aceste categorn- a) cantittile consumate sao in-
trebuintate intfun an si sub ce forma, sao la imbrAaminte i locuintA, de ati ani
au obiectele i ct h tin, la distractu, timpul i cheltmala etc ; b) ce cantitti sunt
din produsele gospodArim i ce cantitti provm din schimb, mentionndu-se daa
sunt luate din sat, ttlrg, oral? etc ; c) ce cantitti de pmant, muna, inventar, pro-
duse, barn s'au dat in sclaimb
Spirituale. Vieata spintual, a familim laa in gospodrie urme materiale care
vor trebui nrmArite, co privire la confort analiza conditailor de igienA si de usu.-
rinti de tram oferite de locuint, hrang, mina, odihn, imbikAminte i ingripre de
boal (dupA starea, vredmcia i priceperea gospodarilor).
Estetice: analiza strAduintei spre frumos a grupului Onterioare, zugaveli, gr-
dim cu flori, glastre co flori etc ).
Etice: criternle morale ale vietii de gospodArie (dui:a conceptia starea moral
a gospodarului). Se va folosi planul de lucro al famihei
Juridice. Se vor urmri formele 3uridice de mganizare ale stApanirn i foTo-
sirli i relatiile dmtre persoane, conform planurilor de lucro speciale (dela
marafestkile juridice)
Administrativ-politice. Inchegarea gospodarim in forme permanente de or-
ganizare (drept disciplinar, traditu, obicemn, conducerea gospodArim, impArtarea muncii,
orndturea lucrurilor etc.) Se va studia si tine seama de trecutul tuturor acestor ma-
infestAri.

III
RAPORTURI SOCIALE

a) Raporturile dintre diferitele elemente ale gospodriei Toate descrierile de

p:in aciun nu au valoare teoretia deat minim dad. sunt duse pra la total&
epuizare, si ele nu constituesc deat o str:ingere de materiale in vederea problemelor
somologice caro ni se pun Si anume, vom urrnri paralelismul i influentele reciproca

390

www.dacoromanica.ro
(hare diferitele elemente ale gospodariei, precum conditionarile mamfestarilor din
snul gospodariei. De pildtt: chipai in care grupul omenesc dat vrea i poate folosi
conditale oferite de naturl, avere gi capital biologic uman Disproportale i potrivirild
intre necesitatile grupului de o parte, i agezarea in locumta sa, marimea sa de pa-
man% manca depusa, igiena sa etc , de alta parte; avandu-se in vedere fiecare
element in raport ca toate celelalte. Se va avea special in vedere raportul dintre vieata
de familie i intreprinderea economica a gospocrariei. (Ce a reugit gi ce se straduegte
familia s reahzeze in sand gospodarim) Analiza capacitatai grupului gi a membrilor
ei de a se desprinde de traditie, conformism, prin acte de inovatie, initiativl, prat
putere de munca i pricepere.
b) Rel4ii ca alte unitati Dependenta gospodrim de alte gospodara, de me-
serii, targ gi oral. Mecanismul de integrare a gospodariei in totalul vietn sociale.
Local i functiunea ocupata in mecamsmul economic total, in vieata spirituala, relatn
en sub gi supra-umtatile sociale, relata cu vecum, ca cartierul etc.

CONCLUZII

Aici se pane problema infatigra gospodariei ca o unitate somata* Dad., este

sau nu o unitate compusa din mai multe subunitati, sau, dimpotriva, daca gospoclaria,
nu este o unitate sociala, ex o simpl, forma de intreprindere economica, a unui grup
care nici el nu formeaza o umtate, (o familie sau Ina' multe in sanul acelmagi gos-
podaru, intrebuintarea de salariati ea o legatura pur contractuala intre ei etc ). De-
terminarea locului precis pe care gospodaria 1-ar putea ocupa in desvoltarea ei dinspre
forma familiala inclas, spre formele de intreprindere total despartite de familie,
adica spre disparitia gospodariei ca atare Functia kospodinei in vieata satului (gos-
podarn bogate luate ca model de ceilalti gospodari, intrebuintarea in sanul lor a
calor saraci dm sat, participarea lor la lucfarile publice, la cooperative etc ) Pro-
cese la care este supusa gospodria (transformari suferite in trecut i tendi4e
de vntor).

T. Herseni, H. H. Stahl i M. Vulceinescu,

c. PLAN PENTRII CERCETAREA VECINATATILOR,

1. Exista in sat vecinatatea (Nachbarschaft-ul)?

2 Cate vecinatati sunt? Ce nume au, din cate gospodarn sunt alcatuite
care din ele?
3 In caz ca satul are o populatie mixta (Romani, Sagi, Unguri etc ) cum sunt
alcattute vecinatatile- adica sunt ele pe neamuri, Sagn avand vecinatati deosebite de
ale Romanilor sau Ungurilor, sau sunt vecingtati care cuprmd i Sagi gi Romani?
Locumtele Sagilor gi ale Ungurilor sunt deosebite de ale Romanilor? Ce lega-
turi sunt intre vecinatati, loctunte i neamuri?
(Nota sa se alcatuiasca o schema sumara a satulai in care say se arate locul
de agezare a neamurilor i vemnatatale Se procedeaza astfel. pe schema satului se
indica agezarea caselor prin patrate. Se trag hmitele vecinatittilor, ca s, se va cate
case cuprinde fiecare vecinatate i apoi se coloreaz casele locuite de Romani cu

391

www.dacoromanica.ro
rolo, cele ale &plot ca albastru, ale Ungurilor cu negra etc )
4 Ce se intampla cand un local= se math' pe teritorml alter vecinatti?
prsete vecmtatea sa de origine in favoarea vecinatatii de domicilia? (itar
de pild un Roman se muta inteo vecinatate de Say. etc
5. Non sositi in sat sunt integrati in vecinatate? In cc mod?
6 Care este organizarea interna a vecinaatilor? Ce conducatori au? ktatii de
vecini, easier, paznie etc ). Cand sunt aley, de dare cine, cura, pe cat timp i ce
atributn au?
/lembrii vecina.tatai au drepturi i datorn? Care aflame cum variaia?
sex, varst, meserie, avere, neam, religie etc ?
7 Care e rostul de azi al vecintillilor? Ajutor mutual la ingropare, la in-
cendn, L munci comune, la unpozite, la Biseric, la bresle etc
Descrierea complet a modului de funcionare a vecinatatilor
Are veematatea un buget sau un fond .comun? Cuni se strange i cura se admi-
nistreaza? Are vecinatatea adunri, sfaturi, case de cetire sau de petrecere? Unde,
cand, cum?
8 Relatide vecuiltatilor 'nitre ele, cu institutnle satului i admintstratia coniu-
nala Se vor arta care sunt prilejurile in care vecinatatea se amestecii sau este
folosit in vieata coln, bisericu, primariei etc.
O Descrierea istorie a vecinttalor. De cand exist i cura eran organizate
inainte. Ce schimbri au intervenit in vremea de am?
10. S se adauge in anexa o enumerare a documentelor, dosarelor, condicilor,
emblemelor, steagurilor etc care existil la vecinafti Daca se poate s se
adauge cop' dupa cele ingi importante acte ale vecinatatn, procura fotografn din
vie.* ei

d. PLAN PENTRU CERCETAREA CETELOR DE COPII

INSTRUCTIUNI

Anchetatorul s nu, faspunda din amintire sau din observatii

anteiloare s cerceteze problema ca si cum n'ai sti nimic mai
dinainte si sa-si notezo celo observate cat mai arnanunlit si mai
desvoltat. Se prefer rspunsurile cuvant cu cuvant ale copillor. Ras-
punsurilo printeo simpl afirmare sau negare n'au nicio valoare. Prin
urmare anchetatorul, ajutat de planul de lucru, BA observe copiii direct,
apoi sa-i chestioneze atat cate unul, cat si mai multi deodata despre
aceleasi problerae, notandu-si cu ei de fat, raspunsurile lor. Sa nu so
doa decat fapte precise si intamplate, nu genezalitati sau impresii.
In planul do lucru de mai jos este verba despre cetele de coPi/
si jocurile strine de influenta adultilor. Prin urmare se las la
o parte tosto gruprile constituite sub influenta inatatorului sau a
preotului, toate jocurile invtate dela coi mai mari Recreatiile
timpul liber al copillor dau destula ocazii pentru observatiile pe care

392

www.dacoromanica.ro
le cerem. Cnd e vorba de chestiuni pa care copiii nu lo pot spune
anchetatorulm, FA, se recurgh la un intermediar. Raspunsurile 83 noteazh
fiocare pe o foaie aparte. Fiecare relatare trobue sh cuprindh numolo,
pronumele, vArsta i clasa copilului care a dat informatia.

PLAN DE LUCRU

I In ce fel si en ce prilejum se adunii copal mai multi Laolalta? (Cote de joc,

cete pentru paza vitelor, cate pcntru scalda, cate pcntru furt din giarlini, eetc
pentru colindat etc ).
II. Pentru fiecare din cetele aflate in sat sa se cerceteze si h Sc notemi
mai ales ce spun copiu in urmatoarele chestium.
1 Deln ce varsta i pana la ce vArsta mu parte la grupart? (De eand se
joaca copiu impreuna i cnd se socotesc prea man ca s se mai joace?).
2 Unde se aduna (ande se joaca, unde se intainns^, wide se le?).
3 Timpul in care se aduna (sarbatorile, z.7cle in cal, ni stint intr buintafi In
gospoclane etc.).
1. Dupa ce cnteru se strang? De ce unu lilted in gulp, alfil nu? Curn lint
influentate gruparile de cop' de &are ruderne, veciuritate, vOrsta, cla a qcolarrt, sex,
sunpatie (dupl.-tine i prieteme), temperament (copia care piling usor i certarefu unt
prim* in grupa? etc ), capacitate personall cantrireta etc ), frumusr
etc. Cazun de copu prefer* si de copii ocolifi de grupari. Sa se arate motivele.
(Pentru fiecare din chestiumle de mai sus sa se dea exemple preei e si nominale. De
exempla pe ulifa catare, copilul cutare niunele, pronumele, var ta, ela a
se adunI ca catare i ca catare numele, pronumele, vfirsta, cla. a, vecin, rudente, ce
fel de rudeme etc ).
III Pentru fiecare din cete sa se not,cze dad, are vre-o organizaf e, &Ica a e
conducaton (Sa se dea exemple catare grupa catare conducatori). Cu n ajung con-
ducatori. prin ce insusiri? Cum se comporta? Daca sunt rc pectafi, ultafi,
ternuti etc
IV. Alte rapoituri intre copa (canna precise): prietenii (cm- ca eta , in ea
fel se arata, motive etc.), dusmann (cine cu cine, in re fel se a ata, motive?),
batai (la fel), batiocura (porecle, mime de ocara, huidaell), relafii intre s o (i ate
nib*, cuna se manifesta, intalmn, cadoun etc,). Sh, se arate p ntru fiwire
chestiumle de mai sus fapte intamplate numai intre fete (prictenii etc.), ti mat hare
apoi intie baiefi si fete
V Jocuri de copii care rer un numar mai mare d pa i ipa i, timi
multe echipe. SI se descrie exact jocul cules. (Si se alature e u. 1 ( e) SI se
arate pentru fiecare joc: ande se joac i cand se "ma dae,I pf t f 1,4 de
alte jocari si de ce, dacl e preferat dui:4 sex i de ce? C m se al g F fr-
mule de eliminare (cum e ala bala portocala" etc.) cat mat m te quad
pentru cet care stria' jocul (batai, ocarl, formule de blestem, cot )
(In starlit, sa se noteze once fenomen a. manator calor 1 n s luar
daca rui e amintit deice, intru cat nu 1-am peat pre e ea).

Traan Her eni

393

www.dacoromanica.ro
 e) PLAN PENTRU CERCETAREA CETELOR DE FECIORIi)

I. Determinarea faptului:
Satul cercetat.
Informatond (numele, vrsta, stina de carte, calitatea).
3 Sant organizat fecioni pentru tot anal sau se organizeaza numai la Craciun?
Cum, se numesc (cete de fecion, turcA, urca, borit)?
Cite cete are satul? Dupa ce criterm se despart?
Cum a fost alta data?
A. ORGANIZATIA PENTRU TOT ANUL

II. Alegerea vtafilor (sau cum se numesc: jude, primar de

feciori):

1. Cati liken sunt si cum se numesc?

2 Daca se despart fecioru in doua categorii (man sa mici)?
3 Cnd se aleg vatafii?
Cum ,se face alegerm (aclamate, vot)?
Cine alege? Cine face parte dia organizatie?
Cine prezideaza alegerea?
Dup ce criteru se aleg vatafii (stare soma, pnceput la ]oc, simpatie
prmtre fecion etc )?
011ie tine ordinea la alegere (autorittile, doi oamezu ins urati, fe-
mora insisi)?
9 Cum se aleg vataful mare si vataful mic?
10 Cam se procedeaza in caz de neintelegere?
Poate vataful mare sa respinga alegerea vatafulm me?
12 Se formeaza particle la alegere? Dupil ce criteru (vrsta, veematate,
stare sot:m.14)7
13 Batai, scandalun, conflicte la alegen. Cunt se rezolv?
14 Da vataful de cinste dup ce e ales? Cm, ce, cat.
15 Se riclica vataful la grinda?
16 Cum este vzut vtaful de zatre. sat?
III. Atributizle veitafilor:
Pe cat trap se alege vitaful?
Daca are atributu privitoare la ordine intre fPcion (intervine in caz
Je scandalun sau bet), confisca revolverele i cutitele celor recalcitranti)?
'3. At-ibutu la sezatonle de fete (obliga. pe cei tineri &A se scoale cand
vin feeion mai in vrst; da. afara pe eet tmen care n'au. Inca 18 ani).
4 Atributi privitoare la organnarea horei sau a joeurilor de peste an (cand
se fac, eme plateste)
5 Au vois alti feciori sa faci jot; sau s aduca lautan?
1) Intoenut pe temmul cetelor de fecion din Tara Oltului (Figiraa).

394

www.dacoromanica.ro
 6. Ian autoritr4i1e (primar, notar, gef de post) act de viltaf? In ce fel?
1. Cum pedepseste vitaful pe eel care nu se supon?
Dad' stint obhgati feciorii Adam care yin in sa't s se prezinte
Ce se intmplil ca fecioni strOmi care nu se duc la ftaf sau fac
scandal un 7
Cam stint primp feciorii strin ezatori
Perchizitionead viitaful fecioni strmi?
Ce se intmpl im vataful dae se insoar57 Pierde calitatea?
Cine ia local vtafulm insurat vataf al mic sau se face alegere nod.?
Ce se intmp1 dac pleac amndoi vtafii la armatO sau se insoar5.
amndol?
Care sunt atributiile dtafului nnc (joac steagul la horO)?
Atributhle ftafului in legatarl cu organizaren cetei de CrOman
Alte atributn.

B. CEATA DE CRACILTN

IV. Cum se alceituepte centa?

Y. Intr cine vrea?
2. Usti feciori formeaz5, cesta?
3. Dup ce critern se aleg?
4. Ce drepturi are vOtaful cnd se, constitue ceata?
5. Dad se fac mai multe cete, de ce?
6. Lutorizatia dela autoritti pentru ceat5.

V. Organizarer; pi functiile cetei:

1 Erarhia i diviziunea, functnle in ceat5, (vAtaful mare, vtaful mic, cameral,
bucItarul, crsmarul etc, atribatule heel rtua).
2 Dac ceata are turc san bor45.7 Cum se imbracO, ce rol indeplineste,
credinte in leglitnr ca ea.
Lh'utarul Cine il tocmeste, ce i se d.
Dac ceata este datoare s doarma tot timpul la gazdA7 Ce se intamp1
dad.' plead vretuml?
5 Cum tis..iesc in comunitote. Amenzi pentru abaten i (dac lipseste vreunul
dela biserie. joc, gazd, huera).
6. Vtaful polte da invom san poate scat pe cetasi de indatoraile lor?
7. Cand se organizeazi ceata i cnd incepe s functioneze?
8. Camprli la inceput butur5, din banii Ion pnl strng din sat?
9. Se licite.aza bann sau se cheltuieste cOt se strnge din sat?
10. Se strng din vreme ca s bay* colinda, durital etc?
11. Din cine sa compus ultima ceata? Trsta, scoala, starea social. =hertz',
fanctia indeplinita de fiecare cetas.
12. Cine a fost turcas?
13 Cine a fost lutar, ca ce instrument a dintat, cum a fost plOtit

VI. Gazda de feciori:

1, Are ceata gazd?
2. Ciun se alege gazda7

395

www.dacoromanica.ro
 3 Ce se intampla daca nu-si gasesc gazd?
4. Se pune vreo tabla san vreun semn distinctiy la casa?
5. Atributide gazdei (gazdturea, &este masa pentru cetasi, pstreazi or-
(linea in timptil petrecerilor).
G. De cate ori d cetasilor de mancare? Ce da gazda si ce dau feciorn?
7 Drepttnile gazdei (zile de lucru, la ce; porunci, sfaturi, daca ia masa
el si familia lut imprenna ca cetash).
8 Cine a fost ultima gazda, de ce, ce s'a mfincat.

VII. Colinda ?i zrluritul:

Ciind colma, in Ajan sau in miele de Crciun?
Ciind incep colindatul?
3 Pe cine colinda (sau zuresc) inti? Gazda, fruntasn?
4 Colinda intreg satul?
5 De ande incep si. cum procedeiza. (Colinda, paca in case, chnne, mus-
tratan sau strigaturi. Ce fac pe ulit? Ce fac cnd ultra in casa? Ce fac in casele
in care sunt fete mari? Cine duce steagul i plosca etc )
6. Textul ci muzic,a zauritului sau al cohndei.
7 Merg si la evrei si la tigam? Prunesc daruri dela el?
Ce se d'a colmditordor (colac, carne, bani, ea? Cal s'a incasat ul-
tima data).
Cine strnge si duce daiurile (oameni insurati, ca desaga, tocmiti anume)
Ca't h se da (in natura sau bam).
10 Ce fac dupa colinda?
11 Cum se imbraca feciorn din ceatfi; daca au vreun semn distinctiy?
12. Merg la biserici Dummicile i sarbatorile, in ce ordine, ande stau?
Turca sau bolita merge la biserica?
13 Steagul cetei. Are ceata steag? Cand 11 fac, cine 11 face si ca cat, dm
ce material, cum se lace, cum arata calad e gata?
Cine poarta steagul? Daca' se fuel steagul si cum se rasctimpar?
Hora san jocul. Calad se paca, unde, cum si ce se paca; cine la parte,
cine poarta steagul plosca la joc, cine plateste Mutan'? Exista obligatia de a
jaca toate fetele? Cum se &cama fetele la joc? Pot refuza fetele vreun fecior?
16 Baga ceata fetele in joc? Calad, cum? Ce deosebire e intre o fat blgat
In joc ci celelalte? Daca se deosebesc i prin port? Cate se baga inteun an? Se inct
seama de numrul fecionlor din sat?

VIII. Activitatea cetei in zilele de lucru:

1 Ahuma la gazda (tale lemne, riniesc in grajd, cuata zapada)
2 Se pot duce masa daca n'au de lucra? Amenzi in caz de abaten.
3 Umblii dupli lemne in sat? Cazad? La toti oamenli? Cum umblii? Ce
fac en ele? Le liciteazii si beau bann?
Daca se duce ceata la sezatori: ca lautarul ci fac joc? Se duc In toat,e
sezatorile de fete? Cate jocurt fac pe sezAtoare?
Fac fetele sezatoare ara furca In ajan de Anul Non? Se duce ceata la

396
a
www.dacoromanica.ro
aceast eatoare? Plitesc atunci fetele pnntru jo.31 Ce obligatii an fetelc fat de
cesta? (Daruri, han:te pentru steag i turc etc )

IX. Obiceiuri de Anul N OU, de Boboteazd f i spargerea cetei:

1 Ce tac in ajan, de Anal. Non?
2 Zuresc de Anal Non la fruntasi? San la cei pe care h cheam Vasile?
3 Textul i muzica z.uritului si al mustrturilor
4 Cum zuresc, and, ce li se d?
5 Aduc mamele feciorilor din ceatii plocon scoverzi de Anul Nou? Alte
obhgatai
6 Indeplineste ceata vreun obicem (plugusor etc ) de Anul Non?
7 Ce fac de Boboteazii? Aduc mamele fcciorilor raci (piftn)?
8 Ce fac de Sf. Ion? Zuresc pe hm? Ce h se da i ande (la da-
cium etc )?
9. Textul muzica zauritulua si al uririlor de SI Ion.
10 Spargerea cetei Cand? Se face o petrecere de desprtire? Vin i pg-
rintii cetasilor? Alte &Aceitan Ce se intmpl ea vmul i mncarea rmas?
iau rmas bun dela gaza?

X. Alte functii ale cetei sau ale vdtafilor:

I. La scoaterea plugtiltu prim.vara.
2. De SI. Gheorghe (bagi feciorn fetele in ru san le stropesc cu apI)?
3 Armindenii. Pan feciorn armindern fetelor, cAnd, cum si Cu ce sem-
mficatae?
4. Functii ea alte prilejuri.
Traiav Herseni

f. PLAN PENTRU CERCETAREA TIGANILOR $1 IN SPECIAL

A RUDARILOR" SAU BAE$ILOR"
INDICATIUNI TEORET10E I DE METODA

O cercetare la teren i o studiere mai amtinuntit a Rudarilor

intre celelalte ramuri de tigani, comporta 1murirea urmatoaielor
puncte in discutie sub forma de probleme ce le ridica ins4i apro-
fundarea obiectului cercetat.
Sunt intre ele, cum s'ar apune, problema capitale", fiindc6
mai avem ;i altele, ca cele indicate in scurte observatiuni" care
.
a$eaptb, ele punerea lor in lumna.
Toate acestea, fat,' de conturul dat problemei, prin intrebdri
raspunsuri (plan de lucru"), a0eapt a fi realizate prin 1. iscusinta
cercearii la lata locului; 2. prin realitatea ce cade sub observatie (dad,

397

www.dacoromanica.ro
strue inca sau pierdut caracterul de obiect distinct, cum pe
alocuri ne putem a0epta); 3. qi prin anumite completari de princi-
piu, ce pot fi realizate cu ajutorul studiilor in biblioteca.
De reu0ta intentiei decide deci subiectul i obiectul. Intre acestea,
doua, studiul se situeaza ca o cunoaftere obiectivei spre care tindem.
In spiritul celor de mai sus, se impun urmatoarele probleme
de lmurit: 1. Prima e stabilirea originard a ramurei Rudarilor
ca obiect principal de cercetare i luati in consideratie in raport
cu ceilalti tigani, intro care se pare ca s'ar incadra, fiindca aunt mai
multe opinii in aceasta privinta. Acosta, cum spun, esto un prim
deziderat de atins in ordine teoretica.
Al doilea: 2. prin felul de vieata inferioara Rudarii pot
sta ca punct de plecare inteo ierarhizare a diferitelor entitti etnice
din tara noastra, sub unghiul de privire al adaptarii la mediul natural
qi la forme de civilizatie in functie de mediul social in care trajese.
Mai ales, cunoscut fiind, c, controversa asupra originii lor continua a
fi discutata qi discutabila.
Priviti fiind apoi ca un capital biologic i psihologic strns
legat de pamntul Orit i atapti societatii noastre etnice, se ridica
acurn intrebarea asupra viitorului lor, in cadrul de vieata al poporului
romn. Deci posibilitatea ridicarii i reeficarii lor spre a fi redati
inteun mod potrivit viitorului, in cadrul unui destin comun (re-
integrare).
De sigur, ei i ca strat de dedesubt etnic intereseaza: ridica
In special o problema de organizare medieval-romneasca pstrnd
dregtorii, cel putin cu numele: de vataf, Jude, voevod etc. precum i
sistemul de functionare a unui drept natural, putin afectat de for-
mele vietii moderne. De aici qi importanta acestui mediu, potrivit con-
serval-1i unor norme de vieata primite de ei prin inraurire, fie cu
institutlile timpului mai indepartat, fie cu ale prezentului.
Tara daca punctul 1) din problemele ridicate de noi se re-
ferea la originea" Rudarilor, ca in incheiere a punctelor enumerate
mai sus, populatiunea despre care e vorba, mai poate fi privit qi ca
atare cu o valoare ce deriv, din cercetarea lor nsi, ca fragment
de umanitate putin cunoscuta lumii noastre culte.
De aici credem noi, in putine cuvinte, ea deriva i interesul Olin-
tif ic ce-1 purtam acestei populatii din cuprinsul thrii noastre I ).
1) La redactarea materialului se va tine cont de cadre manifestiri, aici indicate,
fraud seama de faptul ci avem de urmarit o unitate eoeml c&'reia vrem surprindem esenta.
in ceca ce ea are mai firesc ca existent& aparte.

398
www.dacoromanica.ro
 Scurte observatiuni in legatura cu intrebrile puse in fisa
I, VIVII.
Prin intrebarea dela nr. 1: (In ce parte a locului, sat... vale...
catun traiesc tiganii?") aflm indirect orizontul spatial al su-
biectului anchetat. Un avantaj. lar desavantajul c5, s'ar cuprinde
prea mult, e inlturat: am lasat la voia celui anchetat de a rspunde
c.t stie; adia de a se restrange si de a se extinde cu aceeasi voie.
Tot astfel, din intrebarea nr. 4: (Din ce traiesc si CUM tr-
iesc?"), rezult indirect sentimentul de diferentiere etnica al tranului
anchetat. 0 intreag5, atitudine, o problema' neexploatata Inca si care
s'ar putea extinde si la celelalte grupuri etnice din cuprinsul tarii
noastre.
Prin urmare, orizontul spatial si realitatea etnica, ca special&
privire la tiganii zisi Rudari.
La intrebarea dela nr. 5, aceeasi fise: (Daca au venit de curiind
sau mai demult, chnd anume au venit?") pot rezulta douh ras-
punsuri, ce pot fi confruntate spre exactitate, la nevoe, cu ale tranilor.
Raspunsurile pot fi, apoi, necomplete: Iar din exercitiul de memorie
Cu privire la evenimente se pot trage concluzii potrivite si indepen-
dent do cercetarea si scopul planului. Asa cum la intrebare,a nr.
6, fisa I.: (Dach tiganii veniti (asezati) e vorba eh mai piece
sau ramfin definitiv in satul... ulita... valea...") se lash anume a se
intelege, din aceste rtispunsuri, dorinta de convieruire sau de repulsie
a unora fata, de altii.
Prin aceasta iarlsi recunoastem eh suntem in fata unui caz
caro s'ar putea extinde si asupra altor elemento etnice din tara noastra
si vrednice de o tratare separata.
Cu aceasta, fisa I. isi incheie rostul Eau, cu adaosul ca punctele
a. b. c. d. (aceeasi fise), intotdeauna se vor lua in consideratie dup gru-
purile de tigani, deosebit: aurari, lingurari, corturari etc.
Astfel, intrm in obiect pe nesimtite, inlesniti de fisa de orien-
tare'', dup cum se indica' in cuprins". Prin clasarea succesiv a
obiectului de studiu din celelalte capitole, urmeaz& ca sa se re-
solve intreaga problematic& ce se poate ridica in jurul acestei populatii
si a altor neamuri de tigani.
Prin obiceiurile in legatura cu vieata ornului dela leagn
la mormnt ca s'i din cele do peste an, putem sa stabilim, (lac&
accastii populatie (si alti tigami mai puf in) merg paralel cu stenii in
fennel vietii lor spirituale tot atat at s'i in cele ale vietii lor mate-
riale, sau ei urmeaz, pe acestia din urm'. Sau: in sfarsit, aunt forme

399

www.dacoromanica.ro
ce so amesteca? Din aceasta cauza, fisa nr. VIvil ti va situa pe
Rudari (Baesi") si alti tigani inteo lume care le apartine sau de
dependenta stransh Uta de sat, din punctul de vedere al manifesta-
rilo? spirituale.

INDICAIUNI BIBLIOGRAFICE

Din bibliografie (chiar si din cela mai scurte indicatiuni), se

observa ca, tiganii sunt cunoscuti in general" si nu in special.
In deosebi, istoria tiganilor, limba qi dialectele ei au fost mai bine si
mai serios cercetate. Din punct de vedere social sunt mai putin cu-
noscuti. Exceptand cartea lui Martin Block O, am putea spune ca sunt
chiar foarte putin cunoscuti. Aceasta pe plan european", cum spun. Cat
privest domeniul romanesc, pastreaza aceeasi caracteristich. Exemplul
cel mai elocvent in aceasta privinta, ni-1 ofera, ultima carte apiti ata
in romaneste asupra lor (v. bibliografia) care pastreazd aceeasi
caracteristica adica sunt cercetati in general si din punct de ve-
dore istoric.
CIJA priveste ramura lor, Rudarii -san Baesii, despre care unii
spun ca.-s romani prin faptul ca, vi-au pierdut bimba (tiganilor)
acestia n'au avut parte de o cercetare speciala. In fine si sporadic avem
ceva privitor la cei din Oltenia. Cei din Muscel au fost cercetati mono-
grafic din partea subsemnatului. Mai intal s'a tiparit articolul dela
bzbliogiafie, iar un articol ceva mai desvoltat, asupra lor, se publica in
numarul viitor din Arhiva pentru $tiinta si Reforma Sociala".

FIA I. (DE ORIENTARE IN REGIUNE)

(Ri'ispunsuil date de mine, In special de tAram, ca drept indicatn de

orientare spre o fixare regiona1 a diferitelor solurf de kan' p&ii la barca de
contact direct cu ceca ce intereseazil).
1. In ce parte a locului sat, vale, (l'aun, ulitg trAiesc tigani?
2 Ce fel de tigani sunt? 2)
3 Cani ce num5x suflete ori familn?
4. Din ce trkesc si cum tiliesc? 3)
Dac au venit de curfind sau mai demult, ciind anume au venit?
6. Dach tigann ven* (asezati) e vorba s mal plece, sau ranidn clefinittv
In satul . valea.

Tradusa Ni in limba francesa.

Raspunsuri chipa .ate. In satul aunt... cam 120, tigani de _Tata.' etc
Daca lucreaza lemnul, fierul suut lucrAtori cu zlua, zidari; lucrAtori la fabrica
etc. Ori se ocupa cu . negustoria, NA zicem de cai .

400

www.dacoromanica.ro
 a) Duprt ea se qtie. cazun anumite de incuscnre, mai intO1 intre difentele
somn de tigaru, apoi intre igani, romni, saqi, magma b) Cum se sunt cfindi
pleadi la armatrt tja cOnd vin? Cazan concrete clacti se tie. c) Dac. .merg
(frecventeazti) qcoala care anume? COnd 1 cum d) Dar bisenca? Care dintre elei
Pe ces gr. cat., ortodox& sau evanghelica, luteranA etc 7 1)

FIA II. (DE OBSERVATIE DIRECTA)

1. 0 precizare intre ei de ce vi. zice aya.. bieli, rudan, 16eta, ursan?

2. Atunci, ce deosebire este intre unu li altu?
a) in vorbrt, b) in port; c) ca Dilatar& trupeasa. culoarea ochilor, a pichi,
statura, mirosul specific, d) dalia ocupatie- ciaran, slitan, tusan, hnguran, e) religie.
3. O precizare personal.", formulatil la fata locului, ca mai sus, daca se
poate statistic
a) dup.& vorbO, b) dupO port, c) din punct de vedere antropologic descriptiv;
d) dupit ocupatie, e) rehgie.
O reluare (direct) a notiumlor de spa0a ca avezare (cadra cosmic),
(cadru biologic), timp (cadru istonc).

Cum h spuneti la valea cOtunul . local.. pe care stati? (notat pe hartA

personal).
De ce nu v'ati dus in ala paite?
De ande ati vemt? Pe ande?
Intinderea.

CAP sunteti? Se indica statistic, mai intai numarul total de populatie, apoi
dupg sex tji varstti (confruntatti ca cea dela primne) RaportAndu-se- apoi la aglo-
meratie, regional qi dupO localitAti mai int5.1 distingtmdu-se intre ei, apoi compa-
parativ Cu nr. locuitonlor trani din apropiere sau din regiunea intreagii. Procen-
tualitatea se poate dupl religie, limb, tuntti de carte, de ex.
COti ati venit?

I. De cand aja venit? Pe unde?

2 Date istonce precise In lipsa acestora se va recurge la memoria celor mai
btrttni
3 Ce raport exist intre trecutul aa cura vi-1 reprezint locuitorul i starea
ion prezent (consideratium ca prime la afectivitatea lor istona ).

(Supliment la lmurirea situatiei lor, in raport ca local pe care stau Cadrul

cosmic),
1. Dacrt stau cu chine: COt plAtesc Cui pliitesc Cual pl.-tese 2)
2 Cine a fticut contractul cura i cnd?
3 Propnetate provenitil prin cumptirare prin ce imprejurri?
4. Prin improprietanre Cum s'a faca impOrtirea. Critenul de drept i de fapt.

2) La intrebirde b. c d. ne cAt posibil se dau rspunsuri concrete si din partea invitA-

torilor, preotilor gi chiar militaillor
2) Stabihrea ruodaltath de teologice a locului. Cit se plteste si cum : de cap de fami-
lie, coiectiv ? comunei, boierulut ? Pe un an, luna Cu ziva ?

'401

www.dacoromanica.ro
 5. Intinderea Folosirea dupii famihe, grupe de familie In coman.., de ex. a
locului unde stau.
PISA III. LOCUINTA 4EZAREA IN INTREGIME

(Cadrul cosmic)

1 Locninta in care triesc e un cort, bordeiu, casa?

2 Dacrt e vorba de cort se aratO materialul, ridicarea 1. strangerea lui.
Are vreun raport ca medita natural felul de locuintit sau exclusiv cu profesiunea?
3. Alegerea locului de Instalare a bordeielor (caselor, corturilor). Credmtele
lor in legOtur. cu aceasta,
4 Planul bordeiului, cortului, casei ca mobilierul,
Matermlul de constructie pOmant, lemn,
Megtern de constructie. Rolul barbatultu 1 al femeh in aceast privintO,
Vatra Tipul (sau tipurile) aparatultu de fiert i incOlzit Procesal de adap-
tare al acestora;
Mobiher;
9 Vieata dusl in cas i afara din casa, dupO anotimpuri,
10 Agezarea ca forma gi structur Tipolog,a agezkilor diferitelor smuri
tigani din regiune. Ce deosebiri se pot face din acest punct de vedere cartografic.

FISA IV MUNCA SI DIFERENTIEREA MUNCII DESFACEREA PRODUSELOR

CASTIGUL PROVENIT
(Manifestad economice)

1 Fie c se deosebesc san nu dup ocupatie" din ce triesc? Merg dupii

bureti, mure, smeur cat e de mare aceasti inclinare?
2 Modal de a procura materialul de lucru s zicem fierul sau lemnul?
Ce se gtie despre splarea aurului de pm garle?
Zidari, lutari proportia profesiumlor,
Capacitatea de lucru dup fiecare ocupatie in parte;
Modul de prelucrare. Tehnica de lucru,
Instrumentar (desene, schit,e)
Refernite asupra tehtucei in trecut ca gi a instrumentarultn,
9 Rolul fememi i copnlor in procuraren, prelucrarea materialulai de lucra;
Desfacerea produselor. Cerere i ofert Desfacere pe loe, la depOrtare
atunci se indica distanta targurilor, oragelor, prin nujlocire cartografic a itinerarultn,
Raport sumar asupra manen, bamlor investiti in lucra, a timpulm pierda
In desfacerea produselor gi a cagtigului sau pierderei,
Acoperirea nevoilor imediate. Din ce l'Imane, la ce se folosegte?

FISA V ORGANIZAREA SOCIAL& FACTORI INTERNI, BIOLOGICI

PSIHICI RELATII

1. Familia din eme se compune? (Rolul brbatulin responsabihtatea fati]."

de copii, sotie Femela gi antoritatea sa in famihe),

402
www.dacoromanica.ro
 2. Copiii, dad sunt major', pe cine mogtenesc? Deosebirea in aceast
intre bketi gi fete;
3. Raporturi de rudenie. Care sant. Determmarea filiatiunn pe neamurt gi
coeziunea lor in acelagi spatm de acezare;
4. Se fac deosebut intre cei din aceeasi grupare, adici sub-unit:4i. de veci-
ntate, de rudeme, de vrsti, sex? Cu ce imprenietiri?
5. Independents famihei In intreg: ca unitate economici i soma";
6 Relatii intre parinti i copii tigam; intre prucinti i copia tigani
ceilalti stem din apropiere

ManifestAri juridice, administrative, politice

Graparea. Cine e conducfitor? Jude, vtaf, bulucbag etc ? (Ce mijloace de

selectie i insugiri se cer?)
Dar aiator? Numele lor. Familia din care apartin, trecutul lor,
Atributule lor scum gi alt data,
Rsplata prima' in bam, in naturi, onorific?
6. Luarea msurilor de ordme;
6. Aducerea lor la indephnire De cAtre cine? Cum?
7. Pedepse. Cazuri petrecute;
8. Consimtirea din parten aptagilor. Cum se aphcau i executau pedep-
sele inaintel
9 In ce raport st conducerea, sA zicem. a tribulm, ca cea oficial, a sataltu?
(egalitate, subordine independent dephni cel path' ea mentahtate");
Adaptaren msurilor, legmunlor moderne la weata tribului ci invers,
Dm acest panct de vedere sunt deosebiri intre difentele grupuri de tigani
cunoscuti? Acelagi conduciltor au gi cei din imediata apropiere sau ma' de departe? Se
execut gi acolo in acelagi mod dispozitnle luate? Se recunoaste regele tigamlor? Daci
fac parte din orgamzatia Romilor.

PISA VI. NASTERE, BOTEZ, NUNTA, INMORMANTARE

(Manifestiiri spirituale)

Credinte in legturi ea sarcina;

De obicem, cine asist nagterea: femei, rude, moage doctor'?
Diferite practici in legilturi ea nagtere: fie de a o ugura, fie de a o
provoca inainte de vreme;
Dac se scald copilul practicele obignuite. Punerea de bani ungerea
Cu diferite matera spre a se obtine puterea copilului;
Botezul La cite zile? Alegerea nagalui ci puterea exercitatil de acesta
asupra copflului in report ea printu naturah. Schimbul de daruri la botez;
Prefermte: bmt, fat practici in legtur ca obtmerea prefernitelor
in aceast. privmt;
Inamte cum se aces botezul?

403

www.dacoromanica.ro
 8. La cid tunp i se tale motul. Darurile ce se dau ca acest prilej;

Determmarea varstei de copil. Cand inceteaz. de a mai fi copil i cnd

bruat mare?
Gruparea lor dupi ce entena vrsta, vecinatate, ruderue etc. Jocuri;
3 Dar a bibetilor mara
4. Desvoltarea instinctulni sexual. Comportamentul in societate (grup) i singur
al btuatului in functie de acest impuls;
5. Modul de convenire intre tineri spre a se pregati calen unei vfitoare 6:s'a-
tora (pe la targuri, pe drum, la manca) v. gi intrebarea nr. 7 in cele ce urmeaza.

L Exista petitul gi In ce consta? Daca e obieeiu imprtunutat se insista:

cand gi cum se practica;
2. Dar logodna? (acelagi caz);
3 Se insista In special asupra faptului: daca sotia se campara sau se Lira,
atunci se stabilegte amtinuntit cum se procedes*
4. M'atolle de proba. Concubmaj. Stabihrea procentual;
5. Daca se face mina, se specifica pe rnd amanunte privitor la casatoria
religioasit i nuntii propriu zis traditionala,
6. Diferente, ca port, de ex, Intre casatoriti i necIsatoriti. La femei.
la barbati
7. Cercurile simpatetice Rituri de piimire, separatie etc.
8. Modul de inzestrare al tinerilor: biei, fete;
9. Legittura ulterioara dintre casatoriti gi printi.
10 Destinul acestora la bittatuiete;

1. Semne prevestatoare ale mortn,

2 Cum se Inchipue moartea.,
3 Masar' de luat in vederea evitru mortal Cazuri de moarte i deosebirea
dintre ele. grabnica" naturala cauze,
4. Se lau iertacium?
6. Primele mas= de luat dupa mo'arte,
6 Cum se gtie ea a murit mueva?
7. Anantul. Jelitul bocetul, de catre cine, cum?
8. Cu plata?
9. Jocuri de priveghiu (daca snnt);
10. Steagul, mirul la inmormntare, dupa varsta, sex, conditie sociala De
ex. ciun se face inmormiintarea viitafului, a judelm? Impodobirea mortului,
Dupia cate zile e ingropat mortal? linde? Cura? Loe separat In cimitir?
Datorule mortulm;
Dohul

404
www.dacoromanica.ro
FI$A VII. OBICEIURI IN LEGATURA CU ANOTIMPURILE SI SARBATORILE
MARI DE PESTE AN
(Cadru psihic o manifestitri spirituale)

1 Cum este agteptat lama influenta ei asupra 'gruel zilei de rnaine in

raport cu
a) prunAvara b) vara: c) toeamna
San sufletegti. Jocuri. Obiceturi.

2 Obiceturi la CfAciun gi Anul Non colindatul, cine, cand, cum? Turca

(capra, brezam), Vasilca; Vicleimul, trozn;
3 Alte practici,
Petrecen Litre fete ill bAieti in srbaton Modal de organizare;
Ce obiceitin sunt la Sf Ion de IarnA Dar la Sf Glieorgbe? La Pagti?
La care din aceste zile man se face de ex. curban, gurban"? In ce const?
Se obigninegte de se ingroap5. in pAmint oase la aceast data? Petrecerea are loe in
pdure? Descriere amitnuntitii, 1

7 La Rusaln, la Sf. Ihe ce alte obiceturi interesante sunt?

8 Dintre sfmti, care este cel mai venerat? Cum se serbeazA?
9 Hramun, onomastice, ce deosebire este intre felul cum stint serbate de
oamenti din sat gi tigani?
Cantece;
Basme,
Povestiri;
13 Ghiciton, prefente sau in care se regasese mat ca deosebire 1).
Ion Chelcea

BLOCK MARTIN Moeurs et coutumes des Tziganes, Pans, 1936; BOIA AUREL-
Integrarea tigantlor din $at4 (Maud) in comunitatea romaneascA a satului, in Socio-
logic Romaneascii, III (1938) nr. 7-9, CHELCEA ION Cateva contributiuni
etnografice asupra Rudanlor din Muscel, in Natura", 15 Alai 1931, DAN DIMI-
TRIE Tigami din Bucovina. Cernituti 1892, GRELLMANN M G - Die Tigeuner,
ein histonscher Versuch uber die Lebensart und Verfassung dieses Volkes Lipsca,
1783, PERETZ ION Rob= (curs predat la Facultatea de Drept din Buc pt an.
III licent) Buc. 1934, PITTARD EUGENE Anthropologic de la Roumanie.
Contribution it l'Etude des Tsiganes dits Roumains (f. loe gi an Acad. Rom II
126,606), POTRA GEORGE: Contnbutiuni la istoricul tiganilor din Romania. Buc.
1939, SCELWINCKER I. H.: Die Zigeuner in Ungarn und Siebenburgen, Wien, 1883

g. PLAN PENTRU CERCETAREA MIGRATIUNILOR CU

CARACTER ECONOMIC LA MOTT

1 Definirea problemei. In tart Motilor, legendara regnme din masivul muntilor

Apuseni, exista o cunoscut indeletmcire prelucrarea lemuului in vase de tot felul gi

1) Pentru toate problemele commie cu satul rontlinew se vor intrcbuinta planurile de

lucru, pi formularele generale. care sunt Inuit mal aminuntitc.

403

www.dacoromanica.ro
 viinzarea lar, de insusi producAtorn, prin negot ambulant in tyate provinmile tArii
Aceast indeletnicue rmne caracteristici 0. Nu este vorba ins. de o indeletnicire
practicat in toad. regiunea Motilor, ci numai intr'o zon, care cuprinde carsul celor
dou'a Ariese, pe care o put,em numi zona prelucririi lemnului, in opozitie cu zona
miniera, adic restul trn Motilor, unde populatia se ocup cu exploatarea auruhn
Evident e adt In zona prelucrrn lemnului cat si in zona minier sunt i alte
preocupri, dar ele rmtin secundare.
AceastA indeletnicire, mai ales in faza a doua, a negotului ambulant, a atras
atenta literatilor, cercedtorilor, politicierulor, ca s nu mai vorbim de marele pubhi;
care si-a manifestat dragoste i comptumire. atat de mult reflectate in presa cota-
dianit. Interesal acordat n'a fost ins urmat de reahzin. Intentia inftiptuailor,
char asa larg manifestatii, n'a gsit forme de cristalizare pontiv. Cauza o vedem
kite metod, de cercetare si de prezentare a strdor social-economice Stnum ca un
caz concludent. Un cercedtor nu-i redm numele in aceste note pleacI dela
pidecata. cA muntli Apuseni nu au o vieat economic independent:a: ci sunt legati de
regiumle invecmate In consecin ar urma d. se inglobeze in sectorul muntilor Apt"-
sem intinse regiuni invecinate. Premiza dela care pleca a fost gresid Autorul avea
dreptate cand vorbea de interdependenta regamilor, dar a ignorat romplet cA aceasta
este de artat la exammareff relatulor i sclumbunlor economice LAsm la o parta
prezendri reduse i neconforme ea realitatea, care s'au nscut nu din cercetarea
situatiei, ci dintr'un sentiment de comptimire.
Se itnpunea deci necesitatea unor cercetn metodice pentru surprinderea st-
rilor social-economice din tara Motalor. Prin cteva lucrn intreprinse in c,adrele
echipei Vidra in 1936, s'a ajuns la concluzn cu total noi cut privire la prelucrarea
lemnului i negotul ambulant la Mota.

2. Formularul de anchetii. Este intoemit pentru determmarea fenomenului ca-

ractenstic al prelucfrn lemnului in vase si al negotulm ambulant si deci pentru
definirea stnlor social-economice din zona prelucrArii lemnului.
In ce const asa zaa nenorocire a Motalor si in ce masura exist. sau nu, o
ponte arlita numai indelunga i sistematica investigatie la teren Datond lipsei acestei
investigan indelungi i sistematice, vieata Motilor ea toad bunvointa adtad, n'a
putut ciiptita un alt curs 2), sau s se imbuntteasc

Termenii din formular sunt ai locului. I-am pstrat fiindc unn nu sunt obis-
nuita in Meat ramur de activitate, ar cutarea echivalentultn ar fi fost zadarmci.
Tinfind seama apoi cA ei sunt folosita in toate satele Moti/or, am crezut cA a-i neglija
ar fi o nedreptate ce h s'ar face. Termemi pnvesc denumirea vaselor (categona cm-
bere: cusnite, parlAu, pAtrari, mijlocari, fierAti, cupl; eategona vaitae (vase mici):
vaitai mic, de cupll, de fele etc ; categona domte: randusele, sdrAncane etc ), !near-
etura (tisita 3), urechile) etc. Famihanzarea anchetatorulut cu termenn din for-
mular se poate face ?nor si are tot interesul spre a face cel dintim pas catre auma

De fapt prelucrarea lenmului in vase asemlinAtoare am surpnns-o si in Nereju-Vrancea, in 1938

anal& i-am consacrat un studiu in cadrele echmei monografice.
In ems' ce ne pnveste rum nu credem a va capita un alt curs. MotuI este legat organic de
indeletrumrea sa, de aceea nu o va piirfun niciodatA. Credem imai cl fArA o pfirAlure a indeletniciru, poate si i
se vinA in spnim real. Vezt Vidro, in publicabile pentru Congresul International de Somologle.
Este ineircAtura ce se pune pe un cal, care constA intre 10, 12, 14, 16 si 18 vase. nett& vine
probaba dm slavi cu sens initial de cfit tine calla, o incArcAturi, o rAsuflAturA.

406

www.dacoromanica.ro
Motului care se inchide, cu toat volosia ce o arat, cand incepi si-1 iscodesti despre
mestesugul i negoful lui ambulant.

Intocmirea formularului.cere mai molt decit o munca tehmci. Intrebrile din

el tp mai ales inl ntuirea lor, basi loe altor intrebri, pe care le vom pane, notand
relatarile in fise separate, pe care vom scrie numrul formularului, spre a se sti de
care fine In niciun caz nu vom lisa vreo intrebare din chestionar Una raspuns sub
motivul adincirn celor din afara /ui. Nerespectarea acestra pnncipiu aduce inutihzarea
chestionarului.

Capitolele din formular sunt orinduite in ordinea inlantuirilor cauzale ce de-

termina fenomenal. Fiecare are importanta egali, deoarece numai corelatia dintre
ele duce la defmirea 1m. Capitolele aunt numerotate prin cifre romane SI. ne oprim
la fiecare in parte
Exammarea marman gospodarici se impune in pramul rand. In acest
mod cunoastem ce sarcina are Motul calator, ce ocupatie au cralalti membri.
Deoarece formularul se completeaza chiar i pentru gospodarule din care
nu pleac nuneni in tara, cel putin la cap I, la cap II se intreaba dacii pleacl, iar
daci raspunsul este negativ, se va intreba dac a plecat cindva i motivul pentru care
nu mai plena. In caz ca plead., se ultra, proprio zis In problem Cu cine j lead);
ce main, rinde, ce provement are, ce ce se deplaseaza, cite calatorn a fcut in anul
precedent, repartizarea lor pe provincu, punctul terminus etc. Grija anchetatorului va
fi ca si noteze beneficiul net, adie castigul curat al fiecarei caltorn Deoarece de obi-
ceni fac multe calatorn, an fi imporabil practica ne-a aratat aceasta, puteni
face un bilant (venit brut, chelturah, vemt net) De aceea vom cauta redam,
beneficiul net pe care il deducem san ni-1 declarrt
Imporabilitatea identificarn exacte a tuturor fazelor caltornlor pe un
an de zile, nc face si exammam mai amanuntat ultima datum fati de data anchetei.
Acuna vom nota ca preemie, hicrul este usor de Scut, cantitatea marhi dusts in tara,
pe langa felul ei, materialul brut din care a rezultat, manca la padure i acasa, eva-
luarea ei, evaluaren transportului, intretmerea vitelor etc. Abut cu acest capitol, pits=
deci spre ciumasterea nitima a fenomenului.
IV In ceea ce priveste desfacerea mrfn, tehmca de vanzare i vinzarea pro-
prio zisa, vom fi cat se poate de mrcumspecti, mai ales ca Motul spune pretul intr'o
doar sao redus la jumatate. Neapirat vom transforma umttile de !lasing locale si
vom face evaluarea lor in barn pe loc
V Vieata de migrator merita daca tnaem seam de conditnle in care se
desfasoara o oprire indelungata De aceea peste ceca ce pretinde formularul,,
Tom avea grija si notina tot ce ne pare caracteristic.
VI. Dar vieata de migrator a Motilor necesita reign Impinsi de nevoi eco-
nomice, Motu sunt determmati si intretin un complex necunoseut de relatu semni-
ficative. Ele se vor =an prm cercetari speciale. Vom insemna totusi in formular
natura lor, ca de ex. cum sunt tratati Motu pe regium (ca negustori, cersetori, dac
sunt omninifi, furati, batuti etc ), efectele migratiumi asupra vietu de familie (posi-
tive, negative), vietn satulm, necesiti si ele o examinare detailati.
VII La Inchezerea bilanf aloi clitoniei ultime ancbetatorul va avea grij
s noteze categorn de cheltmeh sau venituri nespecificate. La alte venituri" se afla
trecute gratuititi, ominiri, funde!. intradevar Motralui i se di pine, brinz

407

www.dacoromanica.ro
etc. drept ommire, vom evalua acest venit, de asemenea vom lnregistra valoarea man-
aun cersite, daca Motul a cenit, cum se intimpla uneori Notm, pe cilt este posibil
i informatn in legatura cu acest cersit, gratuittile si ele constituese un venit, asa
le vom specifica.

Concluzie. Formularul tinde la defunrea starilor social-economice dm tara

Motilor, zona prelucrfirii lemnului.
Daca studule de pana acum au fost partiale san au avut lipsuri de natura
celor amintite ranafine ca de Ex= incolo In arma surprindern fenomenulm in
sine sil trecem la defunrea. vietu Mottilin din zona prelucrani lemnului si dem spre
indicarea adevaratelor solutu ce se unpun pentru imbunatiltirea acestei vieta
Formularul, pentru ajungerea acestui scop, cere fabdare, constunciozitate, din
partea acelma care p.-aseste in aceasta revine. Se recomand chmr experimentarea pe
cateva cazuri a completarn acestui formular.
FORMULAR
FENTRU CERCETAREA MIGRATIUNILOR CTJ CARACTER ECONOMIC LA MOTI
Comuna Catunul Crangul Casa Nr. .

1. Numele capultu de familie varsta

scoala starea .
2 Numarul de membri pe care h intretine:
calitatea varsta

Sotie

J 2'
Copit 3
4

Nora
Nepota
Tata
Mama.
Bunici
Alii
Total membr. intretinuti
II
1 Pleaca prin tara.? Daca acum nu pleaca, a plecat totusi
candva? De ce nu picad.?
Cum pleaca holoangar (J'ara marra) eu marfa.
Ce membra de familie il insoteste: copa sotie
frate , varsta insotitorului am.
Merge in tovarasia :mula strain de farmhe in ce condi-
tumi. ortoc . pe cont propriu
2 Ce marra ;nade prin tara
1) Conconutent cu cercetarea migratiurni, se vor urmiri ip celelalte aspecto ale vietil economide,
folosindu-se foile economice ale InstItutultu.

408

www.dacoromanica.ro
 O VINDE PR OVENIENTA MARFEI
FELUL MARFEI
Da Nu Lueratii de el De unde
CumpArati
eumpArabl

Ciubere
Vattate
Cercani
Scituduri
.
Fedelee
Fluere i mari ..
miel
galerita
Putineie
Boate pentru ap . . .
Cofe
Coarne de plug . . .
Toporite
Greble
Coade de coase
[babe
Hurdot
Plote
Dloburi . . . . , . .
Bot pentru strugurt . .
Tolcen pentru vin . .
Ckrbant de lema. . .
"Ver
Fructe
Miei
RIinil,

Modul de deplasare:

Pe jos pe jos i tren . . , pe 1 cal pe 2

cal cu crun de 1 cal ca ciruP. de 2 cal
cirun de 2 cal ga tren en vagoane (ande este depozitul In
acest caz) ca cine este tovaral
IncredinteazO mara' spre vfinzare din ce cauzil htr-
nee boall lipsA de cal ga &ir*
COlitornle pe 1 an de zile (dela mi luna
la zina luna anul ) anulpanl

Numrul cOlittorulor din anal precedent

Repartizarea pe provincu a acestor cOlOtorii i beneficiul1
reaara.f

409

www.dacoromanica.ro
 Beneficlul realmat pe provincii
Provincia De cate ori
in care a caltont a calitont In natura In bala

Grau Porumb Lei

c) Oragele strabatute gi punctul terminus al acestor caltorn:

Cilatoria 1-a: orage stfbAtute punct terminus sat . . .

. . iudet
Clltoria 2-a: orage strbatute punct terminus sat . . .
. . judet.
Maltona 3-a: orage strbiitute punct terminus. sat . . .
. . . judet.
CAlatoria 4-a: orage strabtute punct terminus sat . . .
. . . pude.
Mama. 5-a orage stiabatute punct terminus sat . . .
. . judet
III
Ultima caUtorie din acest an.
1 Cara a plecat: holoangr (fr =fi) cu marra
2. Cine din familie 1-a insotit vrsta
3 A mers in tovrgia allana strin de familie? in ce conditiuni
ortcie pe cont propriu
4 Durata cltoriei ultime plecat la intors la '
5. Punctul terminus de alltorie satul judetul .
6 Ciclul localiatilor strlaatute orage gi sate (se vor nota gi revemrile)

7 De ande a inceput si vind? De ce de acolo?

8. Cita marf a das in tara gi provenienta el in aceasti calitorie.

410

www.dacoromanica.ro
 PRO VENIENTA
Lucratd Cumparata
FELUL MARFEI Canbtatea Pretul
Cluar de Mot Ce de
Din ce sat cumpfirare
Cantitatea canbtate

Ciubere :
'Nita de 10
12
99 19
14
II 91 16
,, ,, 18
Vase mici
Cercuri
Scinduri
Sdrincane
Fedelese
Fluere mari
mtci
Slarite
Puttneie
Boate pentru ape', . . .
Cofe
Coarne de plug . . .
Greble
Toporiste
Con de coase
Roabe
Hurdoi
Ploste
Dioburi
Bot pentru struguri . .
Tolceri pentru yin . .
.
Cfirbuni de lemn . . .
Var
Fructe
Mtei
Mira.

9. Date despre =termini brat din care a rezaltat marfa specificatil

Padurea de unde este lemnul Matemalul folosit

CE MATERIAL
a
A FOLOSIT A cui Metn cub' Tufe pentru Braun
Ps E
propne- Unde se afla ..-
5
o
tate o ,9 Cab Pretul Cate Pretul

Brad pentru vase .

Fag pentru vase . .

Brad pt. scinduri .

Tuft:: (nuele) pentru
car curi . . . .

411.

www.dacoromanica.ro
 10 Munca i evaluaren ei.
a) Manca la piidure, evaluarea ei.
Numele Viirsta Cite zile Evaluarea zilelor de
lucriitorilor de lucru lacru.
la piidure fiecare

41_

b) Blanca de confectionare acasii, evaluarea el.

Numele Vfirsta Cite zile Evaluarea
lucititorilor de lucri. zilelor
de lucru
1

2. ..
3

c) Transportul

1 Cu muloace proprii: spate cal . . cAruta

evaluat Lei . . . .

2 Cu plat pe cal . . Lei ; ea ciiruta

i Lei
11. Hrana din timpul mince'
a) Hrana /a pdare.
Alimente duse Cantitate Evaluare
Ptine
Fa:1dg
3 Slmn
4 Fasole
5 Brinz5.
6 Ceap5.
7.
8
0.

Evaluat total Lei

412
www.dacoromanica.ro
 Menuul pe 1 siiptilmilnl:

masa:

Zulu dimmeatn prfinz seara

i.

6.

b) Hrana de acas pe tunpul confectionrun.

Manual pe 1 s'aptmnti:

Masa.
Zma dunineata prnz sears

Evaluat total Lei

c) Evaluaren intretinerii vitelor la pdure, Lei . .

IV

Desfacerea mcirfii

I. Tehinca de vnzare:
strig prim sate astfel prin
orage astfel
reclama in tirg (in ce fel)

. 413

www.dacoromanica.ro
 2. Vanzarea propitu zts, a mallet din aceastit cAritorte:

CUM S'A FACUT VANZAREA

In ban'
el
In naturi 4
MARFA VADUTA o Si li L ..si _ I .
SI.F. -9 E gt.s. e
E
Lei '-'&14.t;',1
41:4-z 1E1
gi Egi.
"a-12
1;4-
21.i.n.17 imi
=g
I-.
6s,1 Etgo 44 If.s11 EtEm 4,9

Cujnile
r4
PArlui Imic
mare. .
cc Ptrar
Ferdelli
41 Mijlaori
Feral
Ciubitras
O Sustar
Sustaret
Cup&
PArliu de vaitaie .

PAtrar de Imitate .
''-4
r.T4

Ferdeli
Feritt .
E< Clubdras
Vaitai mic i de fele
<4 de cup
p. Sustar
Coat'

w Don*
H. RAndusele . . .
Z Feluri
O Feluri mict . . .
A ZdrAncane . . .
Cercuri
ScAnduri
Fluere I mart . .
mici . .
1

Fedelese
Hurdoi
Slante
Pulinele
Boate pentru api
Coarne de plug .
Toporlste
Greble
Coade de coase . .
Roabe
Cftrbuni de lemn . .
.
Var
Fructe
Dioburi
Ploste
Bot pentru struguri
Tolceri pentru vin .

414
www.dacoromanica.ro
 V

Vieata de migrator pe care a dus-o.

1. Hrana.
Ce hrani a dus de acasi
Ce alimente a dus:
Specificare Cantitate Evaluarea in bani
1. pine
2 slAninA
3 SIMI
4. cartofi
5 ' lapte
ceap

c) Ce alimente a cumpArat:
Specificare Evaluare in bani
1. pne
2 slanini

315mciiri calde cumparate Lei

d) Ce mnciiri a preparat

e) Ce vase a dus in acest scop

f) Manual pe o sAptfimng
Zinn. Dimineata Pei= Seara
1

g) Cte zile a fliimilnzit in total?

h) A cerut (cersit) el san copilul mncare? unde?
Ce i s'a dat valoare
i) A fost ominit? Cu ce? valoare
Lei
j) Biinturi, petrecen L-i

415
www.dacoromanica.ro
 2 Imbractiminte, incaltammte
Cate camai a dus ca el . De cate ori le-a spalat
morapi . . cate obiele cate indispensabile
de cate ori le-a schimbat Hainere le-a schimbat
Ce inciltiminte a avut Splat rufria
cost Lei
3. Odihna, ingrijira trupeasca.
Dormitul in timpul da:tonel mide s'a facut in timpul
popasului prin sate cat a costat Lei
Ingrijirea d sinatate. Tratamente Lei vizite la doctor, Lei
necesita:O sexuale, Lei

VI
Relatii
Legare de prietemi, participare la jocuri, participare la peteceri i cere-
monn (crame, nunti, rugi, botezuri etc.) ; frecventarea bisericii; Motul ca ducator
de vela (atiri despre rudenn indepartate, sate i familii rivale, tiri dela orae).
2 Cura sunt tratati Motu de chenti (pe regiune), de autoritati
3. Vmata sexual (la sate, la cima).

Efectele migratiunilor asupra viefii de familie

1 Diviziunea muncii (ce munci este silita sa faca femeia cosit etc.; ce
munci face barbatul v. ce a parlisit).
Impiedicarea une sistematiziri a muncii in gospodarie din cauza
brbatului.
Consecinte spirituale. Obicemri introduse; credmte i superstitii; litera-
tura' populara (dome. strigaturi, ghicitori, suoave, pornogratn, cfintece), practice magice,
sustragerea copnlor dela coal, parasirea portulm, prsirea stilului de casa motPsc.
Consecinte pozitive. Deprinderea de mesern, deprinderea unui anumit fel de a
munci, introducerea de fantani etc.
5 Consecinte asupra contractarea de boli (reumatism, tuberculoza,
blenoragie, boli de stomac etc ).

VII
Bilantul ccildtoriei ultime
1. Cheltuieh.
a) Pentru marfa lucrata acasA
Lemnul brut Lei
Evaluarea munen la pdure Lei
Evaluarea muncu acas5. rei
Evaluarea transportului Lei
Evaluaren intretmern (om, vite) Lei
Total Lei

1) Indic5m doar probleme spemale care ar trebm Onute in semi de cercetitoru ce le stau in competmli

416
www.dacoromanica.ro
 Pentrn mara de gata.

Bam achitati Lei

Evaluares transportului Lei
Total Lei

In timpul calatonei.

Intretmerea Lei
Intretizterea vitei Lei
Evaluarea transportaba cu cartita pe Lei
Evaluarea timpulm mula' Lei
Evaluarea uzurn carutei Lei
Evaluarea uzurn efectelor Lei
Ingriprea de snatate Lei
Petreceri Lei
Altele Lei
rotal Lei

Cheltuieli totale Lei

2 Venituri.

Profit qi pierdere:

Bani Lei
Grau . kgr Lei
Porumb . kgr Lei
Alte venituri (gratuittt miran, cenit etc) Lei
Caatig Lei
Pierdere Lei

Florea Florescu

h. PLAN PENTRU CERCETAREA MOTILOR AURARI

1. Definirea problemei. Dac prel.icrarea lemnului in vase al vanzarea lor

prin tara in zona prelucririi lemnului din tara Motilor este privita drept o caracte-
ristica a acestei regulan, nu mai pitan caracteristica. dimane exploatarea primitiv
a aurului din zona minierd. Dar pe cand prima s'a fcut cunoscut prin Motii van-
zatori tutnror regiunilor din tara, cea de a dona a ramas a fi comentat numm in
lumen cercetatorilor economiti, etnografi, sociologi etc , deci hatean cerc cc mult
mai redus.
Studierea exploatrn primitive a auzului in tara Motilor, ande surprmn nu
numal modun de exploatare, ca spilatul cu hurca sau cu doca, ce te duc ca nnlerni
in unnA, ci i oameni legati de unelte i vlsunle de cistig, MI de bogtia ce se

417

www.dacoromanica.ro
keg. scoasa in bot in musuroaiele cart4e1or sao brazda plugultu, care it' amintesc de
stramosu lor indepartati ce cunosteau aceeasi subjugare. Este vorba deci de un tip
de RomAn al aurului apelor sau adancunlor pamantului. Cercetatorul strabItand Rosia
de pilcia, nu poate Si nu fie impresionat de vieata en total aparte ce se scurge
cu omul vesnicilor sperante pe care le leagit de comoara ascuns sub picioarele
stalpilor caselor.
Problema aceasta s'a cercetat mai mult intamplator, Sea. ca O. se dea la
iveal intreaga comoara de fapt,e i observatu In urma unei investigatii, pentru usu-
rarea studiulut Motilor auran, prezenthm un formular de ancheta.
2. Formularul de ancheta. Ce urraareste? Lmunrea problemei mai ales subt
raport social-economic. Nu este vorba deci de o prezentare de ordin general, ci
redarea unor date, pe intreaga regiune, care sa duca catre concluzia finala defimrea
complexului vieth Motalor auran.
Formularul urmareste metodic aceasta problema. Capitolele lui sunt indicate
prat cifre romane Ne vom opn la fiecare In parte, pentrn eventuale lamurin.
I Datele personale sunt necesare in primul rand pentru a face refern4ele
cu prime la Motul care exploateaza, manmea families, onginea Motehu aura; care
poate fi venit din alta parte Alai mult Am a trebuit sa avem o intreaga situatie mate-
nal, .dar pentru aceasta sunt formulare speciale, pe care anchetatornl trebue sa
le eompleteze concomitent.
ir ENident cit dup ce ne-am lainunt asupra datelor persona/e, trebue s
notara ocupatia sau mai bine zis specializarea in indeletnicirea exploatarn aurulul
(span,' nismul apelor cu horca, cu dosca, extrage ca teampun de al:4 sau mecanice),
numrul steampurdor i posesnmea lor, ande se afl, de uncle procur, minereul (co
aceasta ocazie se cer referinte despre mina propne, mina in copropnetate), modul
de transport al minereului, personalul Liman folosit (familiar si angajat; la cel angajat
vom avea gnj sa notarn cu mult atentie tot ceea ce poate fi in legatura eu copui
dui satele vecino care sunt angajati, peste intrebnle din formular), tunp de luerul
hrana, imbracaminte. Prin aceste refennte tmdem, dupa cum se poate veden, la sta-
bilnea auranlor moti.
III Abra acum trecem la exploatare.. Cheltuiehle le urmarim dupa curn are
mina proprio sau in copropnetate sau daca se foloseste de a statului, evaluaren muncii
membnlor famihei, personaluhu angajat, transportui, hrana etc In ceca ce pnveste
vemtunle, pe de o parte urmrun cat aur a schimbat la Banca Nationala, mr pe de
alt parte cat a obtinut pe praf san pe minereul vandut si alto venituri. Atragem
atentiunea asupra punctului 1, b, dela chelttueh, atat primal cat si al doilea ahmat,
ca i asupra punctulut 2, b, care vor trebui tmute meren in seam, spre a se putea
surprinde fenomenal de plata in natura, de asemenea anchetatorul, pe fise aparte,
sit noteze tot ce este in legatur co cap, I, 2, 3, cap. II, b etc sau tot ce scapa
intrebanlor din acest formular.
Observatii. Toate rubricele formularului se vor completa en nume, denumiri,
cifre; nu se vor folosi semne conventionale, nici macar da on nu, care vor fi inloculte
ca notatie explicativa, ca de ex: nu este, nu a fa:cut etc. Anchetatorul no va lasa
mcio rubnct" goal, rucio intrebare fra raspuns. Altfel formularul considerandu-se
necomplet, va fi mutilizabil
0 =ma migloasit, pretinsa de formularul de fatil, va usura prelucrarea
va da garantia celor mai piste interpretan. Once schita se va face, daca este socotha
inlregitoare acestui formular

418
www.dacoromanica.ro
 FORMULAR
PENTRU CERCETAREA MOTILOR AURARI

L Ntunele i pronumele varsta coala

starea civi1 militaria reh-
guinea sau confesiunea
2. Local de nastere domicilia' actual
motivele alegcrn acestui
3 Cati membri intretme in prezent
cahtatea varsta

sotie

32
copu 1 3
4

nora
nepoti
tata
mama
burnm
altn
Total membri intretmuti

II
1 Indeletnicirea spala mstpul ca hure-t ca dosca
extrage aur ca teampuri tanate de alta ca teampuit mecanice .
alte indeletnicirt
2. Numarul teampurilor, ce fel, posesame etc
Numarul total de qteampun in posesie cate ca 6 sulite
ca 9 subte cate ca 12 subte
Este coproprietar? Cu cine de ce
Balite sunt ale lut cate ale coproprietarului . .
De cand are teampurile de ande le are: mogtenire
cumparate . cu cal cumparate . .
Numele locului ande se afla qteampul aqezat
Dm ce tau (lac) se ahmenteaza ca apa
Cate zile pe &apara:Tina mana qteampurile cauza: tovarilqic
lipsa de tipa bpsa mueren .
Unelte folosite 1)

1) Se vor ore:ristra la maximum 20 gospodan, evitandu-se repetfiri de priscos. Anchetatorul va aves ins&
graii ca stl noteze ce are in plus sau in mutua proprietarul, fat& de inventarul normal.

419
www.dacoromanica.ro
 3. De unde procnri minereul. Din mini proprie mini in copro-
prietate partaculari de stat din riu .
cumprat cu cit cumpirati de unde: mostenit
Date despre mina proprie. De cind o are a avut pe cuieva
tovarg
Date de,spre mina in coproprietate. De cind este coproprietar
CIA posed in mina: pirti frac/Atine de pirti
Cite prti are toati. mina C.ta coproprietari are mina
De unde are parte in mini. mostemre cumpratit
Ct ct cumpirati La cite persoane pe zi este socotiti, o
parte
4. Modul de transport al minereului:
CUM SUNT
MIJLOACE DE TRANSPORT
inchirtate
Propni
Pe zt cu lei Pe lunA Cu lei Cu transportul

Pe cai
du d'Al*

5. Personalul uman folosit

Personal constiind din membrn
Unde este folosit
a
NUME *I PRONUME 1. *eoala In La La mfi-
natul La La
> mina steemp ealultu hurei dogal

Personal angajat

Y. c- Unde este folosit Conclitie Primito hm Primeito latunti

2 1e4
.
CO
.. d.
i ts
41 e o
Pronume
.a
-S c 'e 0o o o
in nume
o
.
,..,
>''
o
Ti
a
cg. di
4o
4
.=

-9,
i
E .s
E'
ea
i i_ 7

a. .r.. u o
o
a
-,
.E t
.
.t.-.,3
a ...
-
na

uo U
s
a da
A Z
a
C:1 Z
o

420
www.dacoromanica.ro
 e) Timpul pentru lucra.
De ce acepe De ce se termini
Timp de lucru ahuse' atunct
Media
Pentru membru Pentru perso- orelor
UNDE fainthei nalul angaiat pontru Pentru pentn, Pentru de
SE LUCREAZA
membru Per"' membras
famhei
anzlauial
Persc"
anngalzal
lucru
Incepe te rmSemi ince" mini familtet
terSe Si
la la la la

In mita
La teamp . . .

La hurci . . .
1

La doci . . . .

La manatul cailor .

La ciralul mine-
reului Cu cruta

Altele

d) Hrana personaluliu folosit.

Clind minina -!.

fJ
-8
,,,001
HRANA PE 10 ZILE
-o E
gE
Rece 1 Cald ri VE L M J V S ID L M M
..s >: es u
8E .1s* o

e 09 E 7'
a 4. ..0 'd
= PI
MI .1 ... 4 4 4 4 .5 4 S 2: .S.
2
.9gEggEa
2 %,
-e E esa as
2
SwErilI9

E1
2V.ea
os
2
E oeas
2
E 2E.219..215.2VENI.E2
E5
o E eo o 1 o
oa
2 2
eas
2
E eos as
2
E os
fNVSti
fE
ea
2
<o g
E os as
2
E
E
Ci er. 'J ; o ct t;') u 6 it ji 6 L. :
1: ,c1 1 6 L. cr) 6 S. 1 S 6 ct r7) o L. A o 0`.., Ji 6 ti: Ji 6 ct ji a a...

421
www.dacoromanica.ro
 e) Imbraciimintea incaltimintea personalului.
Articole
ARTICOLE DE IMBRACAMINTE de
FELUL
inciltinunte
PERSONALULUI

A. Membrii ,

de famtlie . . . .
4.
2.
3.
4.
5.
6.
B. Angajati
1.
2.
3.
4.
5.
6.

III
Exploatarea
Cheltuieli de exploatare dela ziva de luna , anal pan in
znia de , luna anal . .
Cand are mina proprie sau in coproprietate:
a) PlAti pentru angajati pe tot anal ca lucratori in mina' Lei,
pentra copin care mana." can Lei
bl Diferite amenafri aduse miner Lei , valoarea minereulm dat in
schimbul lucrului in mina
Cand mina este particular% san a Statulm
Plata pentru angajati pe tot anal . Lei
Cate carute de minereu a Meat pentru productor, in caz ea a lucrat in
minE In schnnbul minereultu Lei
Evaluarea muncei membrilor famihei Numaral membrilor care au la-
crat cate zile in total an lucrat in an evaluaren acestei
munci Lei
Plata personalului angapt.
In ce conditu e angaiat
Ct a plata Da uncle
NUMELE *I PRONUMELE Vfirsta Cu znia Cu luna in total este
Let Lel

1.
2.
I
3. .
4.

422
www.dacoromanica.ro
 3. La cat se evaluiaza transportul pe anul anchetat
Munca cailor proprii
Cau Inchiriati
(Ce distanf parcurgeau )
Transportul minereului co &Anita
(Ce chstanta parcurgeau )
4. Igiena:
La cat se evalmaza hrana membrilor din fanalie care au lacrat? .
La cat se evaltuaza hrana angajaplor
La cat se evaltuaza gIcchurea angalatilor
La cat se evalmaza ingriprea de sanatate (bai, medicamente, etc) . .
Evaluarea costumelor rupte, reparatillor, cumparate, a InealVmuatei qi
rufariei
Alte cheltuieh
Intretinerea vitelor de muncl
Total cheltmeli
Venituri din exploatare
1. Cat aun a schimbat la Banca Nationala.

Ce f el de aur
LUNILE
IN CARE A SCHIMBAT
- TOTAL
LEI
Brut Fin Prima
Lei
Nr. gr. Nr. gr. ineasat&

Ianuarte
Februarte
Martie
Aprilie
Mat
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noembrie
Decembrie

2 Ci.t a obtinut pe praf?

Cat a luat pe minereul vindut din min.?
Cat nunereu i-au scos in parte altit. li la cat se evalmaz munca dcpusa
de acei lucrafori?
Alte venituri.
Total ven ituri

Florea Floreseu

423

www.dacoromanica.ro
i. PLAN PENTRU CERCETAREA PEDAGOGICA A UNUI SAT
A PEDAGOGIA POPULARA. A SATULUI

Actiitnea educativ exercitatei prin alte institutii clec& prin coalci

L Aspectele pedagogiel populare

a) Scincltatea
Un tablou statistic rezumativ de a) Nscuti in ultimii 10 ani (baieti
fete); b) Morti in ultimii 10 ani, dela 0-1 luna, 1 luna.-1 an, 1-5 ani, 5-14 am,
14-25 ani, 25-40 ani, peste 40 am, c) Cate famihi au cate 1, cate 2, cate 3,
cate 4, cate 5, peste 5 copli, d) Cate familu au esmere separate pentru o parte din
copu i cate pentru toti copia, e) Cate famild au saltele de ln, de paie, de fan,
sau sunt lipsite de saltele.

Hrana: a) Hrana copilultu in epoca alliptatului. Cum se face intarcatul, la

ce vrsta si ce cincelan sunt in aceasta privinta Cum si le exphcI poporul si In
special mamele: b) Reguli in privinta cumpatarn pe care le dau pannth copnlor
precum tp. invataturile de felul cum trebue sa. manince i s se poarte la masa De-
scrierea unei mese, cti speciala prime asupra copilului; c) Bautura. Reguli pe care
panntu le dau copnlor asupra moduhu i timpalin cand trebue s bea apii Deprui-
derea copulor ca bauturile alcoohce, dela ce varsta si in ce mod capilt aceasta de-
prindere. Caractenzarea satului din acest punct de vedere.

Imbrliclimintea: a) Daca exist un costum in total sau in parte al copnlor

la baieti si fete, deosebit de al parintilor; b) Utilul i frumosul (podoala) in imbra.-
cammtea copnlor i tmenlor, cum se deprinde acest lucru? c) Exist obicemn ca
prime la schimbarea portulm la anumite varste (balea si fete) si daca au vreun rosb
educativ; d) Daca este vreo credinta sau poveste ce ar circula despre aceasta.

4 Locuinta: a) Cate camere de locuit sunt in toata comuna si la ce numr

de persoane, b) Locumta ca loe de intilnue a famihei, insemnatatea fiecrei camerq
pentru adulti i copu, c) Parten ce o iaa copm la curltenia locuintei
fete), sfatunle ce le primesc in aceast privinta dela parinti.

6. Curitenia corporall: a) Cum deprmd parintli pe copu ca curterna corporali

tp in imbilicammte? Ce cred pimpi despre aceasta? Daca., si cum se spala? Daca, si
cum fac bala? b) Obiceiun credinte despre imbaiatul copnlor, dupl varsta, c)
Alte observatu.

6. Boli: a) Bohle de care sufer de regul copni din satul respectiv, din sta-
tistici si din spasele parnitilor. Cum le pnvesc acestia 1 leacunle;' b) Sfa-
tunle ce le dau panntu copulor pentru pazirea i vmdecarea de boale 1 accidente;
c) Atitudinea locuitorilor fat de medici si fati de medicina empiricl i influenta ce
o au asupra copulor, d) Daca se observa la copii i tmeret alta atitudme si care
ar fi cauza?

!k24

www.dacoromanica.ro
 Sinitatea vi vieata sociali: a) Observata asupra modultui cum se trlieste
In famihe. gradul de promiscultate, hbertatea in hmbaj, etc ; b) Precocitatea sexual,
determinata de vieata din famihe sau intre copa si intre tmen; c) La ce vfirsta incep
copiii a pricepe chestmnile sexuale, atitudinea pant:4110r, sfatunle ce eventual le dau
(cine? tatil san mama?) si pe ce alt cale se iratiaza, d) Ce stilt, cum si de unde,
decpre sanatatea sexuala i boh sexuale; e) Initierea la vieata sexuala (daca. sunt anu-
mite practim sau obweiuri, ce se fac ca oarecare regulantate sau dupii reguli presence)

Concluzii. Dad' in privinta stintata (felul de a o concepe) exista deo-

sebire intre copii, tineri i bateam, care' cauze se datoreste, b) Folklor privind sang-
tatea copulor.
b) Educatia gospockireascei.
Scurte date statistice: a) Ocupatille locuitorilor Cat' agriculton, cat' me-
seriasi (ce mesera), cat' comermanti, functionan, liben profesionisti. Se numar doar
gospodanile
Ce trebue si Invete copilul i tiara] vi la ce virsti: a) Dad'. in conceptia
satului exista. subimprtin ale col:alb:rim i adolescentet care e critenul impartau, psi-
biologic sau educativ7 Aceast impartae va privi deosebit pe fete si pe baieta,
dad. e cazul, b) Ce trebue s invete copm, bat* si fete, in fiecare epocl? Se va
seats aceasta pentru fiecare mesene sau ocupatm sateascii- c) Obicemn i credinte in le-
gatur en fiecare etapa. i mai ales cii trecerea dela o etapl la altal (piintul vitelor,
prsit, arat, etc.). Dad. trecerea se face cu oarecare ceremonial se va lescrie say
lua o convoibire despre el. Folklor in legaturi ca aceeasi chestiune. Intru cat ea:A-
tom e in legaturli cu ispeavitul invtatultu, d) Un capttol special va ocupa am uce-
racia in sat, la mestesugarn existen': conditii de primire, obligattile parint.ilor, ale
eopnlor, ale mesterului, ana de ucemme si importanta fieclinua, termmarea invtturn,
obicemn, credinte etc.
Cine invati pe copii: a) Rolul tataltu in educatia gospodareascI a copitlor
(pentru baeti si fete); b) Rolul mamel; e) Rolul celorlalti frati i suron; d) Rolul
bummlor. Calitttle ce se cer dupa conceptia poporulm, fleck= dintre 'west's.
Metoda de invitare: a) Cum se invat de copil fiecare ocupatie a parin-
tilor? Pe cat cu putintli se va descne o ,sedu3ta, dar fara a o provoca Vor fi chestio-
nati ant panntu cat i copm, b) Credal/4e panntilor despre talentul sau aphcatalo
copulor la invtarea meseralor. Cum folosesc ei acest lucru?; c) Folklor (pro-
verbe, strigaturi, povesti etc ).
5 Jocul ca milloc indirect de educatie gospodireasci: a) Se vor culege toate
jocunle copalor ce au legatura ea ocupatia panntilor Acestea vor fi descnse ama-
nuntit, cu desenarea jucanilor de care se servesc (cumparate sau confectionate de el),
b) Intru cat parinta influenteaza asupra acestor jocun; c) Imprtirea acestor pent.'
pe anotimpuii i sexe, d) Cantecele, jocunle de cuvinte, etc ce se spun ca aceast
mane, e) Fotografa de grupun sau copa izolai, jucandu-se.
6. Influente culte: a) Influents scolu ce anume invatit si mai ales ce
pretuesc sitena din invattura gospodreasca a scold. Ce ar don, b) Influents. altor

425

www.dacoromanica.ro
institatii camere agricole i profesionale, a fermei sao lotulni administrativ (daca
exista), a publicatuloi (care?), a locuitorilor fruntasi, etc., e) Ce progres se liare-
gistreaza in 30 de am, in felul cum se gospodareste, in introducerea de masim etc.
(pentru fiecare ramura de activitate tarineasca), d) Daca exista o concurenta si o
deosebire in felul pregatarn gospodaresti intre varste.

c) Educatia ceteiteneascii
Date statistice: a) Istoricul scoalei; b) Recensamnt, inscriere, frecventa,
promovare, retrasi, repetenta, pe 30 am; c) coaIa, localul, arluva, mobilier, biblio-
teca, material didaciic, alt avere, d) Corpul didactic; e) Comitetul rolar; f) Anal-
fabetu din comuna pe varste: 16-20 am, 20-30, 30-40, peste 40 de am, atatudinea
acestora fata de scoal, g) idem stiutori de carte pe categorn, aratnd ce studn au,
atitudmea intelectuahlor plecati din sat sau a celor din sat, fata de satul lor, h)
Societti culturale in comuna, radio, cinema etc

Educatia cetateneasca directl: a) Ce cred printu ea trebue si invete

cu prime la conducerea comunei si a tara, b) Influenta marelor i intrumrilor asu-
pra difelitelor varste. Ce cred despre ele? Ce mare sunt in comuna? Ce grapar' poli-
tice loeale9
Educatia cetteneasci indirect: jocul, a) Joctin de copa ca conducatori
condusi Intru cat au legatura cu obiceml pamantului sau cu conducerea
b) Folklor cantece, jocuri de cuvinte, expresn, cte.. ce se spune in legatura
aceste jocuri, c) Tinern i batranu din punct de vedere cetatenesc

d) Educatia moral-religioasci
1. Scurte date statistice: a) Numartil credinciosilor pe confesiuni religioase, b)
Numarul bisericilor si preotilor; pregatirea lor; e) Numarul concubmainlor si casa-
tornlor legitime, copia legitimi i nelegitimi (din d) Numarul crimelor, de-
lictelor i proceselor civile in ultimn 10 ani
2 Educatia religioasa: a) Educatia religioas in familie. rolul inamei si al
tatalui. Ce invata copilul dela ei despre Dumnezeu, lame, biserica, etc , b) Sarbatorile
rehgioase Imite de popor. Obicemri i credinte relatas, la ele, Cu speciala prime
asupra celor in care copia si tmeretul au vreun rol Acestea se vor descrie n ama-
nuntime Se vor trece si. sarbatorile ce nu-s recomandate de biserica, e) Societati
religioase in comuna Cele in care tmeretul are un rol special, vor fi notate mai pe
larg Nmnele i pregatarea conducatorilor.
3. Educatia momia In atara de biserici: a) Convorbm cu s'Ateni si satence
de diferite varste despre bine si rail i despre moralitatea copulor i tmerilor, b)
Folklor (proverbe, povesti, etc.), in aceeasi privinta, c) Ce cred himen si printit
c trebue s invete si cum, pe copia lor ca morahtate, d) Disciplina pedepse
recompense, e) Spiritul de emancipare; f) Sometati ca scopuri morale (antialcoolice),
numarul membrilor, modul de activare, in special In tmeret i mfluenta ce o au
asupra acestum Dac..1 nu e o dorinta de a nu pedepsi la pan* i otusi sunt con-
stransi de obicemri s'o faca.

426

www.dacoromanica.ro
 e) Educcqia esteticd
Cateva date statistice: a) Societali corale, societata de mima instrumentala,
tarafuri de Mutan, orchestre, cantar* izolati din diferite instrumente (Nr ), ca:
vioara, clarinet, cimpom, frunza etc ; b) Numarul instrurnentelor, N'ion, basan,
mandohne, flaute, fluiere, tobe, clarinete, instrumente a-c alam6., c) Povestatori si
versificatori. Scurta biografie gi model de productae

Educatia l'iterara: (literatura populara) a) Gustul tmerilor si copulor

pentru poezu ga povestiri Cum si de cine e cultivat, b) Influenta literaturu culte.

Educatia muzicala: a) Locul copulor si tinerilor in societatile muzicale, b)

Cum inyata copm, tinern si fetele sa. cante.

Artele decorative: a) Cum se invata impodobitul caselor (in interior), b)

Sculptura in lemn; c) Arta casnici (la fete) In ce priveste gustul alesatunlor etc.

6 Educatia estetica generalli: a) Ce crede steanul despre frumos, raporturile

lui cu adevarul, binele si utilul (convorbiri); b) Ce crede despre talent si mostenirea
lm, c) Cum inteleg parintu si cultive gustul estetac al copulor

II. Institutii ale pedagogiei populare

a) Familia
1. Date statistice: a) Numarul familulor cu ambu soti (pe nationalitati), va-
2, 3, 4, 5 gi peste 5 coima, e)
duvi, vacluye, concubini, celibatari, b) Familii cu 1,
Numarul gospodarulor dupa. profesiune

2 Atmosfera educativa a familiei: a) Atituchnea parintilor fat de copu Cum

priveste fatal si cwn mama nasterea unui copil (baaat sau fata?). Cum igi manifesta
sentunentele fata de I, II, III, IV, V, etc copil si pe varste? Intru cat ayerea
sau datorm moral-rehgioasa influenteaza aceasta mime, b) Atitudinea copulor fata de
para* pe varste si sexe, pe stare soma si avere.

3. Actiunea educativa: a) Actmnea educativa a bunicilor, a tatei, a mainel,

a fratalor si surorilor. b) Actmnea educativa a staru sociale a famihei, a aseni si
profesiei.

Nota. Dupa planul de mai sus, se or loa si studia aminuntit cateva familu,
N

tmandu-se seama si de planul dela capitolul: Aspectele pedagogiei populare".

b) Claca
1. Atmosfera educativa a clacii: a) Ce clac' se obignuesc in sat. Descrierea fie-
&rela, insistandu-se asupra locului ce-1 au copm si tmeru la daca, b) Latura eecf-
nomma si latura cultural-estetwa a clach; e) Folklor (povesti, proverbe, din-
tece etc.), In legatura ea daca, mai ales cel ce se refera la rolul copulor si tinerilon.

427

www.dacoromanica.ro
 2. Actiunea educativa a clacii: a) Rolul batramlor i batritnelor la chica; b)
Rolul celor mai mari fati de cei mai mici dintre tineri i copii; c) Daca nparintu
copui pretuesc daca i pentru latera ei educativa; d) Folklor pedagogic dela cisca.

e) Hora
L Atmosfera educativa a horei: a) Organizares horei- eme ia parte, ce rol
au chferite virste aci, daca sunt conducritori, b) Desfasurarea unei zile de hora:
evenimentele mai importante, dansurile obisnuite etc.; e) Folklor in legatura cu.
hora (strigattui satirice)

2. Actiunea educativa a horei: a) Robil btrimilor si al tmerdor mai in varst

la hora, b) Educatia falca, esteticii, de apropiere a sexelor. Intru cat acest lucre
se face intentionat? e) Folklor cu laturI educativa.

Cetele de copii pi tineri

1. Atmosfera educativa a cetelor de copii i tineri: a) Cetele de hiera (pzit
vitele etc ) ale copulor i tmerilor. Organizares si disciplina lor (conclitu sau criterii
de asociere obbgatii, pedepse etc ); b) Daca se obisnuesc anumite formaba* la
constituirea lor, sau i in =Tul functionarii, acestea se deserto amamanta cu forme-
lele de legamrint etc , ce se obisnuesc; c) Cetele de joc ale copulor i tinerilor. Se
deserto deosebit cetele temporare (eclupele) constituite in momentul jocului, ce disci-
plina lor, cu mstrumentele de joc (desenate sau fotografmte), deosebit se clescriu cetele
permanente de fete si bibeti cu mdicatule urmatoare: ce prilejueste constituirea lor,
vrirsta, ruderna, vecinatatea etc, timpul crind se aduna (zilele i orele), disciplina
grupului (ierarhie, recompense, pedepse) Folklor san formule de legamrint.

2Actiunea educativa a cetelor: a) Rolul celor mai in irse& sau mai price-
puti in jocuri sau in genere in cete; b) Daca exista o crit de slabri intentie de
autoeducatie dm partea copulor i tinerilor, sau de influenta din partea parintilor.

Alte institutii de educatie

Dupa localitati, daca se mal gasesc i alte unitati sociale ca latura educativa
(ateberul, strina), se vor studia dupa normele de mai sus Se va da o deosebita un-
portanta stfuni

B. PEDAGOGIA CULTA A SATULUI

A.ctiune,a educativc1 exercitatd prin pcoalei

I. Conditiile actiunii educative

a) *ezare. Local. Material didactic

I. Harta satului, en aratarea locului scoalei, al bisericu, al primarim si altor
institutu mai insemnate. Explicatu suplimentase i ajutatoare

428
www.dacoromanica.ro
 2. Planui lcolii, cu dependmtele, curtea i gradma rolara. Se va face gi un
plan geneial i cate unul pentru fieeare din acestea a) coala cu clasele ei; b)
Dependmtele, c) Grildine scoLgra.; d) Lotul 'polar. Se dan exphcatu suphmentare tp
ajutatoare pentru fiecare- Pentru cladire se area dac e propne, inchinata san data
in folosintii, agezarea cladiru, dimensiumle, volumul fiecarei clase, matenalul de con-
structae, modul cum e intretinuta gi se face o descriere a roln pentru a se arlita
aspectul general si a se arias impresia ce o lash* i ca estetaci i ca sohditate
Pentru dependinte se area, in general cesa ce s'a aratat pentru localul
propriu zis de gcoala; se meta pentru ce stint destmate i dacii ele corespund desti-
Se descne curtea scolara gi se arat ce suprafata' are si cum e imprei-
muita, precum gi daca indeplinegte cerintele main loe de recreatae si de sport, d) Grii-
dins rolara, i se area provenient,a, suprafata, felul pamantului, cine i cum 11
eultiva, ca ce a fost cultivat, de cine si cum in ultunu 10 am; e) Cu lottil rolar
se procedeaza la fel Corespund san nu gradina i lotul scolar scopului educativ pentru
care au fost create? Ce propune corpul didactic? Ce propune satul?
3 Material didactic: a) Inventar complet al matenalului didactic pe care-1
posedil scoala, provementa lui, starea in care se anti., gradul in care este
Intru cat elevn contnbue la confectionarea matenalulm didactic ca piese lucrate de
ei, b) Muzeul gaoler, unde e instalet, inventarul obiectelor, clasificarea lor, prove,
nienta, bine-1 conduce, intru cat elevu contnbue la alcatuirea c) Biblioteca gcolark
mventarul cartilor, cum se distnbue cartile, mica dare de seama, cel putin pentru
an; c) Propuneri ale corpulai didactic gi ale satului.

b) Comitetul colar
Scurt istoric al comitetului volar. Istoncul mai pe larg se face la 'stone
gcolii.
Alcituirea comitetului actual (countetul de conducere), in ce eonditii
s'a ales, trecerea lui in sat, membrii proemmenta.

3 Bugetul. Bugetele pe mai multi am gi cel din ultimul an La acesta din

arma se vor da detalu asupra felului cum a fost intocmit gi cum a fast executat Se
va aleatui curba venitunlor i cheltuiehlor pa 10 ani- curba generala i eurba pentru
fiecare capitol.
4 Cum lucreazli comitetul volar, in aducerea la indeplinire a misiumi sale de
a intretme swab. Extrase caracteristice din procesele-verbale ale gedintelor Rapor-
turile cu autonttile supenoare: comitet rolar pidetean, revizorat, Casa 5coalelor,
Minister.
Cum activeaza comitetul pentru asigurarea frecventei Extrase din procesele-
verbale ce se ocupli cu aceasta.
5. Activitatea cultural a comitetului. Extrase din procese-verbale.

c) Eleral
1 Recensfimantul, inscrigi, retrap, morti, freeventa, promovati i repetenti
pe grupe de cate 10 am, cat mai amanimtat. Se va face daca e posibil pe 30
de ani Se noteaza separat elevu proven* din alte comune.

429

www.dacoromanica.ro
 Fiaele individuale ale elevilor sau se fac msuratori psibologice cu teste
simple. Se alcatuese profiltin psibologice, curbe psihologice etc. Toate acestea se
fac pentru a arta materialul aman cu care se lucreaza.

Frecventa elevilor In raport cu anotimpul, averea pirintilor, numfirul co-

piilor ce au ai Cu depArtarea de acoal: Se face tablou de tota elevii ca iubrici pentru.
a) Numrul absentelor in fiecare luna gi totalizad trimestriale, b) Numrul copulor'
pe vrste, necasatoriti, sub 7 am, urmeaz la coalii, peste vrsta gcolarh, c) Averea
parintilor impartiti in bogata, nujlocu, sraci i foarte saraci, gasindu-se un enterita
care s corespunda locultu, d) Deprtarea ZIe coala dela 0-500 m ; 500-1000;
1000-2000 m : peste 2000 m In dreptul fiecartua se va nota la departare in daca in
drum elevul are vreun obstacol care ingreuneaz, venitul la coal (trecerea peste o
ara ca punte ingusta sau pian vad, pgcluie, camp, rpi, gama etc)
Se vor alcatm grafice i curbe de frecvent pentru fiecare din aceste chestium,
precum gt o hart5. cu zone de frecventa, pentru departare. Se arata mijloacele
btuntate peutrn a obtine o bung. frecventa Anchete printre invtaton, s'itera, elevi,
asupra cauzelor ce impiedeca o bung frecvent.

Asistenta elevilor: a) Asistenta medicar, asa cum se d'A de catre printi,

ama, lar la gcoalit de etre invtaton i medim Daca exist farmacie rolar, cum
este inzestrat gi cum functioneaza Daca, se d5. elevilor o educatae In acest sens
Daca se adun plante medicinale etc , b) Ajutoare ce se dau elevilor, de cine gi cum,
(carti, haine, alimente, bani).

d) Corpul didactic
Numele, pronumele, vrsta, starea cra, studule i graclul fiecrui inv-
tattorO rubrica va mata gi ce alta ocupatie mai are in afara de gcoal, cale ore
11 ocupa apioximativ gi daca h aduce vreun venit O alt rubrica va arate ce dem-
mtti a mai ocupat in invtmnt sau in Mara de invtamnt

2 Biografii ai anchete discrete de felul cum sunt vzuti invttoni in sat sau
de catre elevi Se va arta aci i situatia lor matenal, lucran, precian i fapte
mai importante de lauda' sau dimpotriva, din vies.ta lor. Acestea din tima in cea mai
stricta discretie Extrase din procesele-verbale de inspectu asupra cahficarn lar

e) Satul f i f coala
1 Autorititile comunale fat3 de acoali: Ce atitudine au avut primani
conusule comunale in ultimu 10 am fat de coara Atatudinea preotulua qa a altor
autontti existente in sat
2. Institutiile economice ai culturale fatA de acoall: Cooperativa, banca
populara sau once a1t4 institutie economic. din sat, In ce raportun sta cu gcoala.
Biserica din sat, caminul cultural, societrttale muzicale, teatrale, sportive etc. scoala. f,=i

3 Vieata de familie din sat al Atitudinea pgrintilor bogati,

saraci i foarte saraci fat de scoall Ajutorul material ce-1 dau. Atitudinea propne-
tarului mare (daca este), a comerciantilor, a mesenagilor i aramlor (la fiecare dupit

430
www.dacoromanica.ro
avere) Ce cred despre invttura de carte a bitetilor gi a fetelor? Pentru ce dan
copin la gcoala. Se poate face gi o ancheta pe un numar mai mare de satem,
pe foi volante ca urmatoarele date nwnele locuitorului, vdrsta, starea civil, numrul
copnlor (bhiett, fete), starea materiall i rdspans la intrebanle de ce-ti dai baieti
la gcoala? De ce-ti dai fetele?
.Atmosfera generala de familie din sat gi gcoala Intru eta familia contnbue
ea sa completeze sau s adauge ceva la instructia i educata elevilor, urmrit
prin gcoal.

f) lstoricul fcoalei
Daca satul i coala au monografii. Aprecien asupra lor Arluva gcoln.
1
Cum s'a infuntat gcoala? Unde gi cum a functonat? Cu ce mobilier
2
material didactic? Dad a avut lot gt. grading gcolar i cum le-a folosit?
3 Institutule care au sprijimt gcoala dela infiintarea ei (comitete rolare,
eforn etc ) Ceva din 'stoma lor. companerea, fondunle matenale, conducerea, fapte
mai importante rolare i culturale
4. Recensamfint, inscriele, frecventd, promovare, pe edt mai mulla am in
urma Elevi ajungi man personahtat biografia lor. Cum onenteaza gcoala pe devil'
ei unde se duc cei mai multa copu care pal asesc satul
6 Corpul didactic al gcoln, dela infuntarea ei phat azi, biografule fogtlor
invataton, desvoltndu-se mai mult cele ale desdhlor care au jucat un rol mai
important
6. Cum a pnvit satul in trecut roala (dup marturn verbale gi documente)
Cu ce a contribuit gcoala sau dad se observ vreo influenta a ei asupra satultu?
Opere infaptuite societati culturale, muzicale, sportive, monumente etc

II. Manifestirile i rezultatele

a) In domeniul economic
1. GrAdina si lotul scolar: Dad au avut gi au vreo influenta asupra satultu?
Cum se manifest& ea. Ce alt activitate depune gcoala i corpul didactic in acest
conferinte, demonstratuni etc Cele care se pot inregistra vor fi inregistrate ca date
precise (subiect, loe gi trap).
2 Casa de economie: Istoncul i darea de seaml amanuntita asupra f unc-
(membrn, capitalul fiecartna, capitalul general, etc ).
3 Cooperativa scolar: Istoncul i felul ei Dare de seam asupra Qituatei
actuale numrul membnlor, comitetul de conducere, bilant i balant de verificare,
raportul censorilor, opere infaptuite, dad e federalizat sau recunoagte o autontate
cooperatista supermara, procese-verbale de constituire, de edinte i inspecti etc
Un memonu cu date tp impresu flea de invIttorul care o conduce. Pot fi i mai
multe Influenta educativ a cooperative' rolare.
4 Cantina scolarit: Cine gi cum a infuntat-o. Conducerea. Situata ei actuala. Ro-
lul ce 1-a peat vi-1 pad pentru folosul ?coin.
5 Cooperativele sau bAncile populare din sat: Rolul pe care 1-a avut gcoala
invtatorii ei asupra Infuntril i functonrn lor.

431

www.dacoromanica.ro
 6. Alte institutii san manifestn economice din sat la infuntarea i functionarea
carom au contribuit Foals i dascaln el.

b) Manifestdri gi octivitate culturall

1 Promovarea elevilor la invataturli- gradma de copn, scoala primara ele-
mentara, cursul superior. Statistici i grafice aratand cum s'a realizat aceasta pe
mai multi am si amanuntat pe ultimul an.

InvAtiimantul practic: Cum se da si ce rezultate a dat. In afara de grdina.

lotul colar se va stadia i ateherul.
Educatia artisticA. Sport, munci (dac e un cor, pe cite voci, repertorio),
cum s'a produs coala in aceste domenn pink' scum. Colaborn co societti culturale.

4 Biblioteca scolarilor, daca este deosebita de a scolu, cum e alatuita

cum e condus.

6. Rezultatele scolii, dupa mrtuna invatatonlor, a preotultu, autonatilor co-

munale si a locuitonlor. Ce proponen fac aeestia Rezultatele scoln dup aprecierile.
autoriatilco scolare (extrase din procese-verbale alte acte oficiale), analfebetismul-
statistic

6. Institutii culturale in sat, la care colaboreaz5. scoala. Rolul ei in infun-

tarea j functionarea acestora.

e) Conducerea Fcolii
1 Cum 1i ezercitt directorul atributiile sale reglementare, ca cat soeces
care e autoritatea de care se bucura fata elevilor i corpului didactic? Ce aiutoare
mai are el? Cam sane localul, biblioteca, arhiva, gradina i lotul scolar.
2 Atributiile celorlalti colegi: atributnle legale si cele prin delcgatie Cum si
le indeplinesc

3 Daca exista conducere autonomA a scoln Cum a luat fiinta compozitia conn-
tetului de conducere cura functioneaza Rehultatele Daca nu exist-9, care e contributaa
elevilor la mentmerea ordmei. Martunsin ale elevilor actuali i amintin ale fostilor
elevi asupra felului cum se mentmea disciplina in scoala si a participarn lor la aceasta.

d) Regimul recompenselor i pedepselor

1 Cum se aplica legua in privinta recompenselor? Cum se prem.aza elevn?
Ce se are mai mult in vedere la premiere munca la invattura, intehgenta, buna
portare sau alte consideratii.
Se note_aza convorbiri ca devil actuali sau fosta elevi in acest sens In ce
constan premnle? Ce alte recompense se mai dan i pentru ce fapte? Influents recom-
penselor asupra bunului mers al scoln.

432

www.dacoromanica.ro
 2 Pedepse: Cum se aplic pedepsele legale? Ce pedepse se aplica (enumerares
descnerea lor dup5. mrturule elevilor i fostilor Influenta pedepselor asupra
bunului mers al scoln, a frecventei si a &agoste' de invatatura.

III Alte institutii educative (dupa. I. Zamfirescu)

a) Biserica
Asezarea in sat, istoncul ei, descnerea, inventarierea obiectelor de pret
interesante, vernturi, avere. inzestrare
Stati?tica pe cat posibil a felubu cum este frecventata.
Peisonalitatea celor care oficiaza in cuprinsul
4 Istoncul faptelor in care 'menea a luat atitudme pentru vreuna din pro-
blemele satului.
5 Descnerea aspectelor, a atmosferei, a atitudunlor, in timpul cerernoniei
religioase.
6 Personalul auxiliar al preotului, proveniente lui, studn, atitudini
Anchete discrete printre Aten', Cu pnvite la prestante si puterea lae
influenta in mentalitati si in problemele satalui, a bisericn.
Raportunle bisericii co difentele institutiuni de Stat, locale si din afara
Activitatea ei In afani de cultul &Tm, cum este organizata, din ce motive
a rasant, Cu ce mijloace este realizata
Atitudinea ei fata de celelalte confesium din sat, bineinteles daca este cazul

b) Biblioteci
Biblioteca scoalei, inventarul ei, proveniente cartilor, felul cum este admi-
nistrata, bugetul, organizarea, felul cum functioneeza.
Crtile bisericii, inventarul lor, intrebuinterea, date speciale asupra car-
tilor vechi.
3 Statistica centonlor pe subiectul cartilor, profesiuni, 'anta, sex, ano-
timp etc.
4 Anchete printre diferiti reprezentativi ai satelor, cu privire la opima si
sentimentele lor asupra cartilor.
Biblioteci particulare, inventarien, sumare si proveniente
Carti care se cumparts in sat de catre cine, in ce proportie.

e) Cercuri culturale, case de sfat, case de cetire etc.

Infuntarea lor. Factorn care le-au determmat, organizares, functionarea,
statutele, factorn conducaton, relatu cm institutu din glera..
lmpresia pe care o produc in sat. Gredal de interes pe care-1 determina,
gradul de participare al satului, o statistica a participarilor, pe categorn sociale
dupa viirsta.
Mijloacele co care se intretin aceste mstitutii.
Anchete printre reprezentatavn satului.

433

www.dacoromanica.ro
 d) Presa
1 Ziarele i revistele care vin in sat, felul cum se distribue, cum s'a ajuns
la ele, in ce m'asura reprezinta o hatiativa a satemlor sau a unor factori din afara
2 Statistica lor pe viirsta si pe categora sociale
3 Anchete ca privire la felul cum sunt catite, ce se ceteste din ele, ordinen
preferintei i clan sunt apreciate.
4. Gradul in care ele pot forma convingen, anchete in acest sena

e) Poeta
I Statistica pe unitti de timp a scrisorilor, a telegramolor, a mandatelor,
coletelor ce vin in sat, de asemem a convorbirilor telefonice
2. In masura posibilulta, aratarea celor care primesc mai multe scrisori, dela
cine si cu ce continut

f) Armata
1 Motive culturale, imbrcaminte, vocabular, mama, literatura ele, care
se ivesc prin intermediul celor liberati din armata.
2. Anchete printre cei hberati din armatii, in ce priveste opinale i credintele
pe care aceasta institutie le-ar fi putut sclumba

g) Calcitorii
1 Statistica celor care calatoresc, motivul, mijloacele
2 Anchete privitoare la impresale pe care acestea le pot rasa

Stanciu Sitan

j. PLAN PENTRU CERCETAREA RELATIILOR SOCIALE

a. Relatii dintre soti:

Motivele care determina' casa:tolla (vointa proprie a individului, impuncre din
parten parintilor, a neamurilor, a ()panel publice, interes, dragoste).
Exista vreo deosebire intre relatale dintre soti dupa cum eastona lor s'a
bazat pe dragoste san pe alteres, pe voluta proprie sau voluta altora?
Care anume sunt relatule dintre sota? Relata de egalitate sau de dominare?
Intensitatea lor. Cum se manifesta? (in atitudinea lumia fat de cellalt, in inda-
toral, la munca, hran, odihn etc )
Evolutia acestor relata La inceputul casittormi, dupa aparitm copulor ate
Neintelegerile (liare soti Motivele neintelegera boh, nepotrivire de
caractei, amestecul famihei, al satalm, copa chnteo clsatorie anterioara etc )
1) Intocnut i ublIzat in 1938, la Drigua, &Ti ultimato% d.to, M'ion Heraeni.

434
www.dacoromanica.ro
 Relatii dintre OHO I copii:
Dolinta parintilor de a avea copu. Cfiti? Motivele. In ce masura s'a indeplinit
aceastO dorintii?
Preferinte pentru sexul copiluku Motivele.
Vfirsta printilor in momentul pastern copalor.
Atitudinea printilor fa ta de copa- bamt, fat Relatale tatAlui cu fetele
cele ca bgieta. Relatale mamei en fetele gi cele ea baieta
Evolutia acestor relata (cOnd copm sunt rule; cand stint adolescent; cfind
devm maturi)
Atitudinett copalor fat, de parinti: ale blietilor fata de tat, fatO de mama,
ale fetelor fati de tata i fatl de mama
Aportul copalor in vieata gospodriei gi a farathei.
Prefermta pOrattilor fata de unul din copa i preferinta fata de unul din
pOrinti. Cum se manifesta?
Relatale dintre pOrinti i copm casatoriti In ce constan? Variatia lor dup
sex, virstri, preferintl, gmere, noel, miser; localitatea in care sunt castoriti etc
Neintelegerile dintre pOrmti i copa (diferentii de vfirstO, de mentalitate,
motive economice).
Analiza situatnlor speciale. copa vitregi, copii infiati, copa castoriti in
cas etc.

Relatii dintre copii:

BunA intelegere i conflicte, in functie de sex, diferentii de vrsti etc. In-
fluenta fratilor unul asupra celtulalt, prietenale dintre ei, dommarea celar mai
mari asupra celor mai mici, a baietilor asupra fetelor etc.
Relata &titre frati dupa casOtoria mime san a tuturora Vizite, ajutor, im-
piumuturi, corespondenta, certur; izolare completa etc.
Relatii dintre bunici i nepoti:
Relatale dmtre Lamm i nepoti dupa cum loctuesc sau nu laolala Cum se
manifestO aceste relata? Care este intensitatea lor?
Relatii dintre neamuri:
Stabihrea rudenim- rudeme spirituala gi rudeme de sange Se vor
spite de neam. Se va culege nomenclatura.
Relata dintre sou; gmere L noel, dupa cum locuesc in aceeasi gospodarie
sau in gospodiira diferite
Relata (hare cuscri i rudele prin aliant6
Relatale duitre neamurde mai indepartate.

II. RELATII DINTRE S1APANI 1 SERVITOR'

Se va face o statistic a tuturor servitorilor si a celorlalte categora de mun-

citori in gospodrie.
Se va stabdi care e situatia lor famihalA, cauzele care i-au detertumat sti mitre
la stApfin, ca ce au fost angajati, conditale de angajament, la ce aunt intrebuintatt?
Tratamentul servitorilor: mancA, branO, imbraciminte, odihn etc. Mnanc5.
ca Unde dorm? Cat lucreaza?
Re'eta sociale. BunA intelegere, conflicte, dispret., batai etc.

435
www.dacoromanica.ro
 III. RELATII DlNTRE VECINI

Pe cine consideri informatorul ca vecin?

Variatia relatnlor dintre vecim dupa gradul de rudeme, diferente de avere,
diferenta de origine etnia, diferenta de ocupatie etc.
In ce constan relatnle dintre vecina Ajutor reciproc (cu ce prilejuri, cu ce
anume). Vizite, taifas. Certuri (catite). Lips5. de relata'.

IV. RELATII SIMPATICE

Relatii dintre fete:

Relatule dintre fete din momentul in care termin scoala i intr in hor
pfini se mana.
Prietemile. Se vor studia cateva cttzuri precise. Cum se manifest. aceast,
prieteme?
Conflicto. De asemenea se vor studia c'iteva cazan i precise. Prima acestor
certuri. Cum se manifestit dusmgma?
Cum trebue s fie purtarea unei fete dupit opima pub1ic5. a satului?

Relatii dintre flAcAi:

Se vor urmri aceleasi probleme ca la relatiile dintre fete

e Relatii dintre fete ai flAcAi:

Cind incep relatule dmtre fete si fIticli? In ce constan?
Locurile de intalnire (horg, sezAtoare, adunan specmle etc.).
Relatule dmtre fete si flick dupa diferitele imprejurari.
Conflicto intre fete tu
In ce miisur sunt influentate relatnle dmtre fllicAi si fete de frumusete,
starea social i economic a pgrintilor, caitier etc.

d. Alte relatii:
Se vor urmrtri ca In camufle de mai sus: relatnle dintre femeile ingritate, re-
latnle dintre amena insurati, relatnle dintre flcj i femeile mAritate, relatnle
dintre fete si oamemi insurati, relataile dintre corni.

V. RELATII DINTRE CLASELE DE VARSTA

Exista o constuntg a celor de aceeasi vrst? Cum se manifest?

Relatu dmtre tina' i bItrfini (dup sex, prileturi, grad de rudeme, situatie
socialit etc ), dmtre copii i matan, dintre maturi i liarn' etc.
Existit in sat stratificItri sociale pe varste (generatii)? Conflicte intre generatii.

VI. CERCURI DE RELATII

Se vor cerceta alci prietemile, vizitele, adunArile in fata portilor, grupurile

de taifas pe strAzi etc.
In ce constan si cum se manifestil toate acestea?
Dm eme se compun i factom care le influenteadt.

436
www.dacoromanica.ro
 VII. RELATII DINTRE CATEGORIILE SOCIALE

Relatnle dmtre descendentii fostilor cracasi i mosnem etc

Relatiile dintre steni i autoritAtile comunale (primar, notar, jandarm, agent
pdurar etc.).
Relatnle &litre tram i mtelectuah (preot, invttor, elevi de liceo, studen0).
Relatnle dintre trani i mestesugari sau negustori.
Relatille chntre bogati saraci
Relatnle dintre siitemi de bastini i veneticti.

VIII RELATII DINTRE MEMBRII DIFERITELOR UNITATI SOCIALE

Reign chntre locuitorn diferitelor cartiere (suseni, joseni), strzi, vecinitti.

Relatule dintre prtasii diferitelor confesium sau secte religioase.
Relatnle dmtre membrn diferitelor tovitrsii economice, societitti culturale etc.

IX. RELATII CU SATELE INVECINATE

Se vor urmri anitimu4it raporturile cu fiecare din satele invecinate In ce

constan? Criror factori se datoresc?

Eliza Retezeanut

437

www.dacoromanica.ro
i X. ATLASUL SOCIO LOGIC

PLAN PENTRU ATLASUL SOCIOLOGIC AL ROMNIEI ')

Atlasul sociologic al Romaniei sta, ca o incununare, la capatul

cercetarilor monografice extinse la intreaga Tara. El este menit sa
dea in icoane sintetice a caror apropiere formeaza punctul de
plecare pentru concluziuni de o valoare si .mai generala acea
tiinta a Natiunii spre care nazuim.
Pentru vieata soeiala, Atlasul, in'temeiul sau logic, pleaca de-
la localizarea sistematica' a faptelor considerate in mari serii exten-
sive. Aspectele urrnarite a,ci stint: determinarea ariilor, centrul si zo-
nele do difuziune ale formelor de vieata social, corelatiile (paralelis-
mele") dintre diferitele fenomene social sau dintre a,cestea si cadrelb
lor de viata. Ceca ce caracterizeaza conceptia sociologica a unui Atlas(
este integralitateo cercetarii.
Ni s'au dat pana, acum Atlase sau Harti pentru serii izolate de
fapte, in special pentru fapte linguistice (Gzlliron fi Edmond, Bar-
toldi etc.), apoi In etnografie, in determinarea cercurilor de civilizatie
(Frobenius, Ankermann, Grcibner, Foy) i, de curand, inteo conceptie
mai cuprinzatoare, in studiul vietii populare europene Volkskunde
si Volktumskunde (Pessler, W. Atogk, J. Meier, Fr. Boehm etc.).
Nu avern insa, niciun Atlas total al vietii sociale. Un asemenea Atlas
este chemat 864 dea e,ercetarea sociologica, indrumata, pe aceste cal
El cado, cu totul firesc, in sarcina unui sistem de sociologie ca cel
monografie al coalei din Bucuresti care imbratiseaza realitatea so-
ciala sub toate aspectele sale. Un asemenea Atlas va avea s se
sprijine Ind., pe anumite concepto de ajutor si pe anumite metode de;
prelucrare.
Tintind sa, redea o icoana, spatiala a vietii sociale totale roma-
nesti, Atlasul sociologic va cauta sa infatiseze, in principial; nu serii
1) Problema Al&tau! Sociologic a fost pusi in studm de &cool cerceidrilor sociologiee in 1938 dupi un
program mas vechm al D-lut Prof. D. Gusii. Kai aeum nu s'a fmat dead Plonal Telmma de lueru e in
&scuba Sociiilor.

438

www.dacoromanica.ro
izolate do fapte (tendinta folclorica) ci, pe cat est posibil, ansambluri
sau fapte centrale. Aceasta o va putea face, fie grupand in ma-
nunchiuri harti analitice in care sa fie urmarite paralel ele-
mentele componente ale aceluiasi complex, fie urmarind raporturi de
fapte caro sunt semnificative pentru acel complex. (Bunoara, in
ceremoniilo agrare ale secerisului: forma obiectului ritual in raport
cu purtatorul lui feciorul buzdugan, fata cununa ; un alt exem-
plu ar putea fi dat, pentru acelasi complex, in urmarirea sistemului de
munca, (secere, coas5,) in raport cu cadrul social al ceremoniei).
Printr'o tohnica asernanateare Atlasul sociologic va cauta s,
infhtiseze corelatule, de pild, corelatia dintie rasa, inteligenta si
productia economica sau corelatia dintre mediul geografic si
zatie, dintre gradul de instructie i vieata religioasa etc. Atlasul devine
In toato cazurile acestea un instrument de cercetare stiintifica dintre
cele mai insemnate.

In faza de inceput munca privitoare la Atlas este legata de apli-

carea a doua concepto complimentare, acelea de tip si de unitate, care
vin sh so intregeascit succesiv i sa lrgeasca treptat perspectiva spa-
tiala a vietii sociale. Pe de-o parte vom cauta sa determinam marile serii
de fapte socials, in extinderea lor spatiala urmarindu-le atat in tipul
lor general, cat si in regula de variatie spatiala prin care se pot re-
constitui toate exemplarele concrete intalnite. Pe de alta parte acest
serii de fapto vom cauta s, le mtegram in unitati sociale tot mai
largi. Astfel lucrarea Atlasulm sociologic va merge pe etape, dela
sat 'Ana' in marginilo unit'tn nationale. Pe aceasta scar, de uniati
tot mai cuprinzatoare, regiunea mai Cu seama in forma ei tra-
ditional de tara," va avea s joace un rol precumpanitor. Un
rol asemanator in extinderea cercetarilor Atlasului, mai ales pe la-
tura inovatoare a vietii sociale, vor avea s joace si zonele de atractiei
din jurul centrelor urbane. Una si alta no servesc ca unitati de
sprijin in realizarea Atlasului.
Celo dou5, concepte, tip si unitato, se aplica in mod inegal pentru
diferitele aspecto ale vietii sociale. Pe unele laturi unitatea total
poate fi de-a-dreptul surprinsa, pe allele insa in special pentru mani-
festrile sociale urmarirea tipurilor esto continua necesara.
1.Trmrim, In linii marl, planul de reahzare a Atlasului sociologic al Roma-
niei pe diferitele Wan ale vietu sociale, dup schema sistemului monografic In-
dicara astfel, sumar. pe cadre gi manifestari, hirtile ce urmeazi a fi alcAtuite 1).

1) 0 parte din aceste hart, costa, ;nett' ar urma doer si fie cuprmse p in Atlas.

439

www.dacoromanica.ro
Cadrul cosmic: malaria, alcoolismul etc
Harta sanitail
Harta geologica a Itomarnei raedicini popularii
Harta agro-geologicti a Itonniniei dispensare, spitale
Harta de geografie finca medici-farmacisti
chmat recursul la medici i farmacista
hidrografie
relief
regium naturale Cadrul istoric:
Harta asezarilor umane Harta istorica a Bomaniei pe epoci
Harta cailor de comunicatie Harta distribuirn vechilor tipuri de or-
drumuri ganizare social& si a vechilor clase
trecatori sociale mosnem,
cs ferate etc )
cal aeriene vechile organizari ale hotarelor
cal flu t'ale maritime cultura
Harta distribunn tipurilor de adapost vechi forme de admimstratie
(salase, colibe, case etc ) de junsdictie regionala etc )
Harta peisajului rural si peisajulm urban
Harta bio-geografica (flora i fauna.) Cadrul psihic:

Cadrul biologic: Harta inzestrarilor psihice individuale

regionale
Harta demografica (urmarind diferitele inteligent
aspecte ale problemei) reactiune
sat-oras abilitate manuala
sexe introvert-extrovert etc.
vrste Harta tipurilor de mentahtate
origine etnicii Harta opine' pubhce
densitatea populatiei (pe re-
pum) Manifestad economice:
natalitate
mortalitate Harta bogatnlor naturale ale Tara
nuptialitate minerale
migratn vegetale
Harta antropologicl ammale
rase Harta indeletnicirilor
grupe sanguine Agricultura
Upan. constitutionale solar' de cereale
Harta stand igiemee intinderi
'glena locuintei productivitate
'glena corporala sisteme de euloatare
igiena Imbracamintei Gradinarit (idem)
igiena publica Pomicultura
ahmentataa Vie
Harta bohlor Silvicultura
pelagra Zootehnie
tuberculoza oi
sifihsul vite

440
www.dacoromanica.ro
 ortkii Harta participku la Ineata religioasis
Piscicaltur i pescad freeventarea bisericu, spoveda-
Vnatul me-imprtasame slujbe de boa-
Industria casrucl le-maslun
genun si product (se va urmn frecventa pe u-
Metegugunle (genun) nitki regionaie)
Industrule Harta repartitim ceremonulor si credinte-
Cooperativele lor religioase
Harta negotulm oficiale
negustori (ambulanti, stabili) populare
dupit categoni (se vor unnAn in tipa! lor si in vanatule
trguri acestm tip)
Harta transportunlor de m'Arfan (al,
cantitti etc ) Magia:
Harta bAncdor si a instatutelor financiare
Harta profesiumlor Harta practicelor i credintelor magIce,
Harta consinnatim In urmtoarele grupe
pe categoni de obiecte ghicit
pe anotimpun descantec
pe stari sociale vrjitone
pe regiuni etc. (se vor urmn in hrti tipuri de prac-
Harta rentabilittii indeletnicirilor si a tici, reprezentki tipice, agentii
raportului productiune - consuma- chentu lor)
tiune
Harta bugetelor trnesti Mitologie Fi stiintei populard:
Harta pretunlor
Harta repartitiel principalelor terne mi-
Harta standardunlor de viatii
tice si forme de cunoastere
Harta frecventei lor
Tehnica: Harta grupunlor creatoare
Harta activitittilor tehnice
pe tipun de activitti Arta: a) arte plastice
Harta rIspndini uneltelor principale
Harta rspandini procedeelor tehnice Harta rspandini tipunlor arhitectonice
(Se vor urmn toste pe categoni de Harta nispfindirn tipurilor i monvelor
tehnici) decorative
tehnica ahmentatim portul i vanataile sale
tehnica imbrkmintel decoratm interioarii ca ansamblu
tehnica constructiei ceramic&
tehnica agricol etc. icoane
porti
ManifestAri spirituale:
Vieata religioasd: b) nutzicei Fi joc:
Harta religfflor i confesiumlor Harta riispiindini temelor muzicale
Harta organizatiei bisericesti Harta rspndini tarafelor
Harta bisericilor Harta participni tarafelor la petrecenle
Harta mnstinlor si a locunlor de pe- populare
lennaj Harta rispndini temelor coreograf ice

441
www.dacoromanica.ro
 e) literaturd populard:
Harta faspandini i frecventei
genunlor
temelor
motivelor
Harta centrelor de povestiton.
Limba.
Avem aci, pe cale de publicare, Marele
Atlas linguistic al Romdmei
ar putea fi completat in sensul
unor hrti suplimentare privind
(raspAndirea geografica)
Graiunle i dialectele in tentonul romd.-
nesc
Formele de graiu pnn semne
Ceremon2i:
Harta de raspandire a ceremonnlor
duprt tip
botez
nauta
inmormisintare
ceremonu periodice
Harta de raspandrrea unor elemente sem-
nificative din ansamblul ceremo-
nial, b. o.
bradul de inmormntare
steagal de mina
ciccoratale etc.
Vieata culturald:
Harta raspandun institutnlor de cultur
$coala (pc tipuri si grade)
Harta grandtu de instructie a popu-
latiei
Alte institutP de cultura
(biblioteci, caminan, muzee, institute sti-
intafice, academn etc )
Harta publicatnlor
ziare
reviste
carti etc
Harta spectacolelor (culematograf, teatru,
evista, cae, opera etc )
442
www.dacoromanica.ro
Manifestad moral-juridice:
Harta moralitatu
Harta procesivitalm
Harta criminalitatn
Harta obicemlui pilmantului etc
Manifestad politico-administrative:
Harta administrativa a Tarn
Harta mstitutulor administrative
Harta fiscahfatu
Harta bugetarl a Tarn
El (sarchn i venituri)
Harta politices sociale
asiguran socmle
raspAndirea Caselor de As_.gurare
Harta asiguratilor
Harta evolutiei politice
Unitati sociale:
Harta raspAndan tipunlor de unitati
sat-oras
sate ca tipun de organizatie
somala
sate de mosnem
sate de clacasi etc
neam-familie
vecintate
,,tamle i drumul calor
clase de sex si vdrsta
sezaton de femei
sezaton de fete
cetele de copu
cetele de fecion etc
Harta rninontatilor
Harta regiumlor etnice (unitatile de
siega regionala)
valea
micul tinut
tara
provincia etc
Procese sociale:
Harta formelor mixte agraro-pastorale
(procesal de trecere dela Taza pas-
toral& la faza agraza)
Harta procesulm de disolutie a vechilor
forme de vea ta social
Harta procesului de industrializare
IIarta procesului de orasenizare.
Trazan Herseni i len I. lonicd
 XI. BIBLIOGRAFIE

PUBLICATIILE SCOALEI SOCIOLOGICE PELA BUCURESTI

NOTITA INTRODUCTIVA
Dela o vreme apare tot mai des in publicistica do spocialitate
(dela, noi si din strainatate) termenul de Scoala sociologic (lela
Bucuresti", prin care se intelege Scoala Gusti", struind adaseori
nedumerirea cercurilor neinitiate, cara se intreaba in ce mast-15, Pro-
fesorul D. Gusti si coi cativa elevi mai cunoscuti ai ski, dintre care
unii au scris relativ putin, pot forma o scoala stiintifica". In reali-
tate nu e vorba numai de un grup restrans, ci de o adevarata, ,nicare
sociologial, do proportii neobisnuite, caie strange in randurile ei nume-
rosi cercet,tori si care a produs o literatura de speciahtak., foarte
bogat, co nu mai poate fi trecuta ea vederea. Dovada cea mai eloc-
vent, este bibliografia pe caro o infatisam. Ea cuprinde serien i foarte
variate, dela teoria filosofica, pana la culegeri de date si descrieri de
fapte concrete. In marea Ion majoritate au fost publicate din 1929-1930
incoace. Exceptio fac numai scrierile Profesorului D. Gusti, seful
scoalei, care si-a elaborat sistemul cu mult ina,inte i care, in chip
firesc, n'a putut forma scoal decat dupa ce west sistem a fost in-
chegat in toata liniile lui rnari i dup ce a purees la cercetarile
teren. Intradevar, Scoala sociologica dela Bucuresti a inceput
fiint din 1925, cand Sominarul de Socielogie, Etich si Polrhca al
Universittii din Bucuresti a intreprins, sub conducerea directorului
sau, Profesorul D. Gusti, cea dintai campante monografica, la Goic,e2,-
Mare (Dolj). Stabilirea metodei, culegerea i redacta,rea materialului
au cerut timp, de a,ceea abia prin 1929 apar primele serien i ale elevilor
Profesorului Gusti despre metoda monografich i numai in 1932 au
aprut primele rezultate masive.
Scoala sociologic& dela Bucuresti este deci, ca trastura speci-
fic, o scoala monografica", totusi preocupanle ei au fost intotdeauna
mai cuprinzatoare, incat numele acesta nu i se potriveste.

443

www.dacoromanica.ro
 coala ac,easta cuprinde doud categorii de parta0 qii deci biblio-
grafia ei doud categorii de serien, pe care trebue neapdrat ad le distin-
gem. Po do o parte coala" cuprinde pe Profesorul D. Gusti 0 elevii
sdi directi, formati in intregime in Seminarul de Sociologie i in cam-
paniile monografice. Acetia formeazd majoritatea coalei" i scrie-
rile lor sunt inregistrate in intregime in bibliografia noastrd ori de
cdte ori au vreo legiiturd ea sociologia. Pe de alt parte, coala" cu-
prinde o seam& de cercetAtori mai vechi care s'au asociat nurnai ca o
parte din activitatea lor la cercetdrile monografice i care deci apartin,
0. altor cercuri tiirrtifice sau pot fi in specialitatea, lor qefi de coald,
sau personalitti tiintif ice cu totul independent. Scrierile acestui
grup nu sunt inregistrate aici decAt dad, sunt in legAturd ca campaniile
monografice conduse de Prof. D. Gusti ;ii au fost redaktate i publicate
co, indreptar sau ca rezultate ale acestora. N'am inregistrat, se intelege,
.nici scrierile elevilor Profesorului D. Gusti reclactate in cadrul unor
institutii sau cercuri tiintifice strdine de coald," sau caro n'au un
continut sociologic sau cel putin inrudit cu sociolegia.
Prezentarea bibliograficd de fatd are de scop ad soma in evi-
dentk mai ales pentru coi care nu pot urmari toate publicatiile din
domeniul sociologiei, faptul cd, ne gdsim in prezenta unei miqcdri so-
ciologic romilne0i de mari proportii, recunoscuth qi apreciatk dupd
cum dovede#e bibliografia din anexd, i in strdindtate. -Mirarea aceasta
meritd numele de coald,, pentrucd se desvoltd in cadrul aceluia0 sistera
sociologic, intrebuinteaz'a aceeaqi metodd qtiintificA : i membni ei cola-
boreazd direct in campanili monografice, in sectiile Institutului de
tiint.) Social al Romniei gi in coloanele revistelor Arbiva pentru
tiinta i Reforma Sociald" qi Sociologic) RomAneascd", formilnd o
adevratd comunitate de muncd, tiintificd,, pusd in slujba sociologiei i a
ctmo*erii realitatilor sociale romne0i. .

Dad, tinem seama de faptul cd mai multi membri ai i5coalei dela

Bucure0i sunt oameni tineri, unii foarte tineri, abia la inceputuk
carierii lor tiintifice, vom intelege cd, m4carea aceasta sociologicd
are dmpul ei de desvoltare in Ltd, urrndnd O. creased Inca multd
vreme, la dimensiuni incalculabile. De aoeea nici bibliografia de fatd
nu este un inventar al unor lucrdri incheiate, ei o simplA dare de
seamd, asupra unor lucrdri in curs.
Materialui a fost clasificat dupd sistemul coalei. Inlduntrul
lui am combinat gruparea pa probleme cu ordinea cronologick fArd,
sa mai indicdm faptul prin subtitluri. Dimensiunile bibliografiei nu
Bunt atilt de mari ca sd nu poatd, fi intrebuintatd cu wurinta i fird o
impArtiro mai amdnuntit. Prescurtdrile bibliografice insemneazd:

444
www.dacoromanica.ro
Arhiva Arhiva pentru tuna gi Reforma Socia organ al Instatutului Social
Roman, director D Gust, Bucuresti.
Bul I. S. R Basarabia = Buletnul Institutulua Social Roman din. Basarabia,
Chisinau 1937.
Bui I. C. S. Reg. Chisinau _= Buletinul Instatutului de Cercetari Sociale al Ro-
maniel Regionala Chisingu, Chisinau 1938 (tip. 1939).
Caminul Caminul Cultural, organ al Fundatei Culturale Regale Piineipele
Carol", Bucurest.
Carierul Cuterul Echipelor Studentesta, organ al Fundatei Culturale Regale
Principele Carol", Bucuresti
Cuterul S S Cuterul Serviciului Social, Bucuresti
Rev. I S. Banat = Revista Institutultu Social Banat-Cnsana, director. Dr. C.
Grofsoreanu, Timigoara.
Societ de mame --= Societatea de 'name, chiector I. Clopotel, Cluj pn5, in anul
1931, apoi Bucuregt.
Soc. Rom Sociologie Romanease, organ al Institutului de $tunte Somale al Ro-
mainei, director D Gusti
Soveja = Anuarul Societain Studentlor in Geografie Soveja", Bucuresti

I. TEORIE GENERALA SI CURSURI

D. Gusti: Sozialwissenschaften, Soziologie, Politik und Ethik in
ihrem einheitlichen Zusammenhang. Prolegomena zu einem Sys-
tem (Zeitschrift ftir Politik, III. Band. 1909-10, extras 48 pag).
D. Gusti: Introducero la Cursul de Istoria filosofiei grecesti,
Etich i Sociologic. Lectie inaugural (Convorbiri Literare, XLIV.
vol. 2. 6. August 1910, pg. 620-645. Publ. si in Sociologia mi-
litans, 1935, pg. 24-41).
D. Gusti: Despre natura vietii sociale (Cultura RomiMA, VI. 1-2,
1910, pg. 14-22).
Studii sociologice si etice. Din lucrgrile Seminarului de Sociologie
si Etia al Facultritii do Litem si Filosofie din Iasi. Director: D.
Gusti. 2. vol., (Iasi, 1915, 425 pg.).
D. Gusti: Realitate, stiinta si reform& socialii. Cilteva indicatii
asupra metodei (Arhiva, I. 1. 1919, pg. VXXVII).
Traian Herseni: tiina Natiumi (Rev. Soc. Tinerimea Romank
XI. 1. Sept. 1929, pg. 12-15).
D. Gusti: Sociologia. Schita unui sistem de sociologie (in Omagiu
Profesorului C. Rtidulescu-Motru, Rev. de Filosofie, vol. XVII
1932, pg. 315-321).
Tratan Herseni: Ontologia vietn sociale (Societ. de miline, IX.
13-14, Dec. 1932, pg. 202-203).
Traian Herseni: Ontologia regional5, a societAtii (Societ. de mAine,
X. 3-4, Mart.April. 1933, pg. 53-54).
Traian Herseni: Socialul ca spirit obiectiv (Societ. de main, X.
Dec. 1933, pg. 219-220).
Traian Herseni: Metafizica si sociologie (Gand Romiinesc, I. 8
Dec. 1933, pg. 402-409 si II. 1-2, Ian.Febr. 1934, pg. 68-73).
445

www.dacoromanica.ro
 Traiaw Herseni: Problema sociologiei (Rev. de Filosofie, vol.
XIX. 1. 1934, pg. 13-36).
Tratan Herseni: Analiza structurala a societtii (Societ. de maine,
XI. 4-5, AprilAlai 1934, pg. 67-71).
7'raian Herseni: tiina Natiunii (Rev. Fundatiilor Regale, I. 12
Dec. 1934, pg. 592-602).
D. Gusti: Sociologia militans. Introducere in sociologia
(1. S. R. Biblioteca de Sociologie, EticA si Politick Seria Studii
si Contributii, 3, Bucuresti, 1935, 614 pg.).
Traian Herseni: Realitatea socialk Incercaie da ontologie regio-
nalk (I. S. R. Biblioteca da Sociologie, Etic si Politick Seria
Studii si Contributii, 4, Bucuresti, 1935, 174 pg.
D. Gusti: Sociologic romOneasch (Soc. Rom. I. 1, Ian. 1936,
pg. 3-9).
Trazan Herseni: Geografie si sociologic (Soveja", VIII, 1936,
extras 22 pg.).
Anton Golopentia: Rostul actual al sociologiei (Soc. Rom. II.
1, Ian. 1937, pg. 12-19).
D. Gusti: Stiinta Natiunii (Soc. Rom. II. 2-3, Febr.Mart.
1937, pg. 49-59. Publicat si in Enciclopedia RomOniei, vol. I.
Statul, Bucuresti, 1938, pg. 17-30).
Traian Herseni: Vointa socialA (Soc. Rom. II. 4. April 1937,
pg. 145-149).
D. Gusti: Paralelismul sociologic. Comunicare la al XIII. Con-
gres International de Sociologie, Paris, Sept. 1937 (Soc. Rom.
11. 9-10. Sept.Oct. 1937, pg. 379-385).
D. Gusti: La sociologie et les scienrces sociales (in Les conver-
gences des sciences sociales et l'esprit international, Paul Hart-
mann, Paris 1938, pg. 147-153).
G. Vladesco-Racoassa: La sociologie internationale (in Les con-
vergences des sciences sociales et l'esprit international, Paul
Hartmann, Paris 1938, pg. 315-319).
Tratan Herseni: Cateva consicleratii de antropologie filosoficO
(Semne, II. 8. Maiflu-lie 1938).
D. Gusti: Problema sociologiei&stem si znetoda Trei co-
municari la Academia Romand, (Acad. Rom. Bucuresti, 1040,
83 pg.).
D. Gusti: Curs da sociologie (litografiat), 1923-24; 1925-26;
1926-27; 1927-28; 1930-31 (Universitatea din Bucuresti).
D. Gusti i Traian Herseni: Elemente de sociologie. Cu aplicitri
la cunoasterea tOxii si a neamului nostru. Pentru cl. VIII. se-
cundar. (Bucuresti, ed. I. 1935, ed. V. 1939, Cartea Romtmemck
338 pg.).
Trazan Hersenz: Element de istoria sociologiei (curs, tipa-
rit), 1938.
Trojan Herseni: Curs de sociolo,gie rurala (litografiat), 1939-40
(Universitatea din Bucuresti).

446
www.dacoromanica.ro
II. ISTORIA DOCTRINELOR, DART DE SEAMA, DISCUTII
G. Vladesco-Racoassa: La Sociologie en Roumanie (Revue Inter-
. nationale de Sociologie, XXXVII. 1-2. JanvierFvrier 1929,
extras 22 pg).
Trazan Herseni: 0 noud directie in sociologie (Societ. de intiine,
VII. 3. Febr. 1930, pg. 34-35).
Traiau Herseni: Sociologic romneasch, (Soci:A. de maine, VII,
11. Junio 1930, pg. 217-218).
Traian Herseni: Sociologia relationistA (Viata Romiineasck 6-9,
1933).
Traan Herseni: Sociologia contemperan6 (Societ. de miline, X.
6. lunie 1933, pg. 119-120).
Traan Herseni: Tendinte noi in sociologie (Societ. de miiine, X.
7-8-9, Iu1.Sept. 1933, pg. 153-155).
Trazan Herseni: Orient::tri sociologice (Societ. de maine, XI. 12.
Dec. 1934, pg. 200-201).
Traian Herseni: Sociologia contemperan. (Arhiva, XII. 1-2.
1934, pg. 96-128).
H. H. Stahl: Piedici mai vechi in alcatuirea unei sociologii ro-
mCmesti (Soc. Rom. II. 1. Ian. 1037, pg. 5-11).
Traan Herseni: Dimitrie Gusti. Un sistem de sociologic, etic si
politicti (Arhiva, XI. 1-4. 1933, pg. 210-220. Pubheat in 1.
franeez6, in Mlanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 225-241).
G. Vlddescu-Rdcoasa: Profesorul D. Gusti. Viata, opera si perso-
nalitatea lui (in Omagiu Profesorului D. Gusti, Arhiva XIV.
1936, pg. 1070-1092).
Mzrcea Vuldinescu: Dimitrie Gusti, Profesorul (in Omagiu Pro-
fesorului D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1198-1287).
I. Zamfirescu: D. Gusti, om public si mmistru al inviitilmfintului
romiinesc (in Omagiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg.
1288-1307).
Dmtre Gusti: Notic,e bio-bibliographique (in 'Mlanges D. Gusti,
Arhiva XIII. 1936, pg. 601-509).
'Mlanges D. Gusti. XXV ans d'enseignement universitaire (1910-
1935), vol. I. (Archives pour la Science et la Rforme Sociales,
XIII. 1936, ed. I. S. R. Bucarest. F. Alcan, Paris, 1936,
509 pg.).
Omagiu Profesorului D. Gusti. XXV de ani de Inv:Wm-dint uni-
versitar (1010-1935), vol. II. (Arhiva XIV. 1936, 513-1328
+31 pg.).
D. Gusti si scoala sociologica dela Bucuresti: de tifircea Vulccl-
nescu, Tr. Herseni, G. Vlddescu-Bicoasa, Em. Bucup, Ion Zam-
firescu, H. H. Stahl, Apostol Culea, O. Neamtu, (I. S. R. Bucu-
resti, 1937, 329 pg. Cuprinde si stuchile dela nr. 40-44 si
82-83).
Traian Herseni: Profesorul D. Gusti (Independenta Economick
XX. Ian. 1937).
Traian Herseni: Sociologia romaneascit. Incercare istorica. (In-

447
www.dacoromanica.ro
 stitutul de $tiinto Sociale al Romaniei, Biblioteca de Sociologie,
Etiea i Politica, Seria Studii i Contributii, 5, Bucute0i, 1940,
168 pg.).
D. Gusti: Ein Seminar fiir Soziologie, Politik und Ethik an der
Universitat Jassy. Ein Beitrag zur Universitatspedagogik (Vier-
teljahrsschrift fur wissenschaftliche Philosophie und Soziologie,
1912, pg. 229-240).
I). Gusti: Asociatia pentru studiul 0 reforma sociala. Apel fkut
In Aprilie 1918 (Arhiva, I. 1. 1919, pg. 291-293).
Catalogul rnatarialului sociologic privitor la cercetarile intreprinse
in comuna Fundul Moldovei din Bucovina, in anul 1928, cu refe-
rinte la cercetarile anterioare din 1925 (Goicea-Mare), 1926 (Ru-
qetu) qi 1927 (Nereju), (Seminarul de Sociologie, Etica i Politica,
Univ. din Bucure0i, 1928, 32 pg.).
Catalogul materialului sociologic privitor la cercetarile monografice
intreprinse in anul 1929, intro 15 Iulie i 15 August, in comuna
Draguq, judetul Fagara, expus in slile Seminarului, (Seminarul de
Sociologie, Etica i Politica, Univ. din Bucureti, 1929, 38 pg.).
D. Gusti: Institutul Social Roman. Zece ani dela infiintare.
Discurs pronuntat in qedinta comemorativ,' din 24 Febr. 1929
(Arhiva, VIII. 4. 1929. pg. 527-534 i in Politica Culturii, I.
S. R. Bucure0i fara data).
Inaugurarea Muzeului Sociologic al satului Dragu (Arhiva, IX.
1-3, 1930, pg. 385-389).
Tratan Herseni: Muzee de sociologie (Societ. de maine, VII. 5.
Martie 1930, pg. 73-74).
Traian Herseni: $apte ani de cercetari monografice (Arhiva, X.
1-4, 1932, pg. 573-587).
G. Tiladesco-Racoassa: L'Institut Social Roumain. XV ans d'acti-
vit, 1918-1933, (I. S. R. Bucarest 1933, 101 pg.).
Tratan Herseni: C,ercetarile monografice (Viata Romaneasca, 3.
1933).
Traian Herseni: Cercetarea monografica', a satului Maguri (Gand
Rom. II. 7-8, IulieAug. 1934, pg. 455-457).
7'ratan Herseni: O conceptie de organizare a culturii (Rev. Fun-
datiilor Regale, I. 12. Dec. 1934, pg. 680-687).
A. Golopenpa: A falukutats Romaniaban (Cercetarea satului in
Romania) (Fiatal Magyaisag, IV. 9. 1934).
D. Gusti: Un scop al muncii noastre: muzeul satelor rornane0i
(Curierul, I. 24 Aug. 1935).
D. Gusti: La incheierea muncii 1935 (Curierul, I. 23. Sept.
1935).
Em. Bump: $tima ron-iana, in strainatate Prelegerile d-lui
D. Gusti in Franta 0 Germania (Arhiva, XII. 3-4, 1935, pg.
562-564).
Traan Herseni: Alonografia satului Maguri (Arhiva, XII. 3-4,
1935, pg. 564-566).

448
www.dacoromanica.ro
H. H. Stahl: Anchete sociale cu strgjerii (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 57-62).
0. Neamtu: Institutele Sociale Regionale (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 32-34).
T. Al. ?ttrbu: Activitatea Institutului Social Basarabia (Soc.
Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 32-33).
H. H. Stahl: Al troika film documentar al Institutului Social
Roman, Satul ant" (Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 30-32).
Pan Halippa: Institutul Social Basarabia (Soc. Rom. I. 4. April
1936, pg. 21-24).
D. Gusti: Muzeul satului romanesc (Soc. Rom. I. 5. Mai 1936,
pg. 1-7).
H. H Stahl: Intarnplari i privel4ti din Muzeul Satului (Soc.
Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 28-31).
0. Neamtu: Cgatori unguri in Romania (Soc. Rom. I. 5. Mai
1936, pg. 32-36).
losif Venczel: Dela autocunoa0erea natiunii la tiinta natiunii.
Note asupra incercgrilor de cercetare a satelor maghiare (Soc.
Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 22--27).
D. Gusti: Despre muzeul satului model romanese (Curierul, II.
2 August 1936).
D. Gusti: La inchcierea muncii - 1936 (Curierul, II. 13 Sept.
1936).
Oct. Neamtu: A treia catnpanie de muncg a echipelor student,e0i
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 32-36).
D. Gusti: Invataminte qi perspective din a treia campanie a echi-
pelor studente0i (Soc. Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 1-6).
H. H. Stahl: Expozitiile de via(g :Weasel din Targul-Mure (Soc.
Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 33-34).
Traian Herseni: C,ercetgrile monografice ale Echipelor qi Insti-
tutelor Social (Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936, pg. 36-38).
Oct. Neamtu: Munca socialg in Romania (in Omagh]. Profesorului
D. Gusti, Arhiva, XIV. 1936, pg. 1013-1042).
H. H. Stahl: coala monografiei sociologice (in Omagiu Prof. D.
Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1130-1165).
A. Golopentia: Doug centre regionale de organizare romaneasca
i de documentare: Institutele Social din Banat i Basarabia,
(Soc. Rom. II. 11-12, 1937, pp..). 529-532).
D. Gusti: La situation des sciences sociales en Roumanie (in Les
convergences des sciences sociales et l'esprit international, Paul
Hartmann, Paris, 1938, pg. 56-67).
M. Vulcanesco: Note sur l'cole sociologique roumaine (Annales
Sociologiques, Srie A. Sociologie gnrale. Fascicule 3. Paris,
Alcan 1938, p. 48-61).
P. ?tefclnucti: Institutul Social din Basarabia (Soc. Rom. III.
1-B, Ian.-Mart 1938, pg. 97-98).
Institutul Social Roman (T. H. i A. G.); Institutul Social Banat-
Criqana; Institutul Social Roman din Basarabia (P. ?t.) (Soc.
Rom. III. 4-6, April-Iunie, 1938, pg. 281-282).

449
www.dacoromanica.ro
 D. Gusti: Dup cinc! ani. Un examen de conatiint5, (CurierulIV.
17 Sept. 1938).
D. C. Georgescu: Institutele Sociale Regionale (Soc. Rom. III.
7-9. IulieSept. 1938, pg. 388-392).
Activitatea Instituttrlui Social Romfin: Cercearile monografice
dela Nerej (Fi. Florescu); Cercearile monoarafice dela Drag-ua
(T. Herseni); Activitatea Institutelor Social; Regionale: Insti-
tutul Social Banat-Criaana (E. Botis); Institutul Social Romn
Basarabia (P. gtefnual); CercetArile monograf ice ale Echipelor
Regale Studenteati (A. Golopentia) (Soc. Rom. III. 7-9, Iulie-
Sept. 1938, pg. 411-419).
Institutul de CercetAri Sociale al Romniei (Soc. Rom. III.
10-12. Oct.Dec. 1938, pg. 602-603).
Institutul de Cerceari Sociale al Romaniei. Activitatea direc-
tmnilor; Activitatea Regionalelor (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.
Mart. 1939, pg. 132-136).
D. C. Amzdr: Die soziologische Heimatforschuno- in Rumanien
(Archiv ftir Anthropologic, N. F. Bd. XXV. 1939, Heft 2-3,
pg. 137-139.).
Institutul do Cercetari Sociale al Romaniei. Activitatea directiuni-
lor; Activitatea Regionalelor (Soc. Rom. IV. 4-6, AprilIunie
1939, pg. 332-336).
D. Gusti: Setviciul Social din Romnia, trad. din L'Ilustrazione
Italiana (Cunerul S. S. 23 Iulie 1939.).
Traian Herseni: Cateva lamuriri in legaturit cu cercetarile mono-
grafice (Soc. Rom. II. 1. Ia,n. 1937, pg. 23-25).
H. H. Stahl: 0 ceart5, atiintificrt" (Soc. Rom. II. 5-6, Mai-
Junto 1937, pg. 238-240).
A. Golopen0a: Reflectiile ai indoielile" cu privire la atiinta na-
turnii romaneati (Soc. Rom. II. 5-6, MalJunio 1937, pg.
240-242).
Traian Herseni: Cum reflecteaa," ai se indoieate" D. C. Amzr
(Soc. Rom. II. 7-8, IulieAug. 1937, pg. 331-339).
H. H. Stahl: Satul romnesc O discutie de filosofia ai socio-
logia culturii (Soc. Rom. II. 11-12, Nov.Doc. 1937, pg.
489-502).
H. H. Stahl: Teoria abisa15, a d-lui Lucian Blaga (Soc. Rom.
III. 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 10-18).
N. CorvciVanu: RAspuns la cntica d-lui Popescu-Baltoni (Soc.
Rom. III, 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 98-100).
H. H. Stahl: Filosofarea, despre filosofia poporului romiin (Soc.
Rom. Ill. 4-6, AprilIunie 1938, pg. 104-119).
A. Golopentia: Nationalismul" sociologiei romaneati i empi-
rismul" ei (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.Dec. 1938, pg. 600-602).
A. Golopenlia: Etnicismul" sociologiei romtmeati i indiferenta
ei fat de principiul etatic" (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.Mart.
1939, pg. 131-132).

450
www.dacoromanica.ro
III. METODA I TEHNICA DE LUCRU
107. Traan. Herseni: Metoda monografica, in sociologie (Societ. de
main, VI. 16-17, Sept. 1929, pg. 250-251).
108. Traan Herseni: Ce este o monografie sociologica? (Societ. de
main, VI. 20. Nov. 1929, pg. 291-292).
109. Traan Herseni: Cum se intocmesto o monografie sociologica?
(Societ. de maine, VI. 23-24, Dec. 1929, pg. 336-337).
110. Traan Herseni: Sociologia ca stiinta si metoda (Societ. de maim,
VII. 12. Janie 1930, pg. 237-238).
111. E. Bernea: Experienta indirecta si cercetarile monografice (So-.
ciet. de maine, VII. 13-14. Iulie 1930, 264-265).
112. E. Bernea: Problema sociologica a obiceiurilor (Societ. de maine,
VII. 23-24. Dec. 1930, pg. 429-430).
113. Traian Herseni: Explicatia sociologica (Societ. de maine, VIII.
1. Ian. 1931, pg. 9-10).
114. Const. Brdiloiu: Societatea Compozitorilor Romani. Arhiva de
folclor (Boabo de grau, II. 4. Aprilie 1931, pg. 204-219).
115 E. Bernea: Insemnatatea monografiilor sociologice (Societ. de
maine, X. 12. Dec. 1933, pg. 221-222).
116. D. Gusti: Sociologia monografica, stiinta a realitatii sociale. (Stu-
diu introductiv la vol. Teoria monografiei sociologice de T. Her-
seni, I. S. R. Bucuresti, 1934, pg. 3-73; publ. i in Sociologia.
militans, I. S. R. Bucuresti, 1935, pg. 42-92).
117. Traian Herseni: Teoria monografiei sociologice, Cu un studiu in-
troductiv de D. Gusti: Sociologia monografica, stiinta a realitatii
socialo, (I. S. R. Biblioteca 'de Sociologie, Etica si Politica, Seria
Studii si Contributii, 1, Bucuresti, 1934, 166 pg.).
118. H. H. Stahl: Tehnica monografiei sociologice, (I. S. R. Bibl. de
Sociologie, Etica si Politica, Seria Studii si Contributii 2, Bucu-
resti, 1934, 183 pg.).
119. G. Vladesco-Racoassa: Quelques considrations sur la prvision
sociologique. Comunic. Congres. Int. de Soc. 1933 (Arhiva XII
1-2. 1934, pg. 193-196).
120. Traian Herseni: Sociologie experimentala, (Rev. Fundatiilor Re-
gale, I. 8. Aug. 1934, pg. 430-437).
121. D. C. Amzdr: Cercetarea vietii noastre satesti (Tara Barsei, VI.
2. Mart.April. 1934, pg. 122-124).
122. D. C. Amzdr: Adunarile de lume multa la sato. Indrumari pentru
cercetari do sociologie romaneasca (Familia, Seria III. I. 7.
Nov. 1934, pg. 55-64).
123. D. Gusti: La monographie et l'action monographique en liou-
manie. Confrences donnes l'Universit de Paris. (Collection de
Droit Compar. Etudes de sociologie et d'ethnologie juridiques,
Ed. Domat-Montchrestien, Paris, 1935, 72 pg.).
124. D. C. Georgescu: Metoda statistica in sociologie (Omagiu Prof.
D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 817-824).
125. Traan Herseni: Rostul monografiilor sociologice (Soc. Rom. I.
1. Ian. 1936, pg. 10-17).

434
www.dacoromanica.ro
 D. Gusti: Temeiuri/e teoretice ale cercetarilor monografice (Soc.
Rom. I. 7-9, IulieSept. 1936, pg. 1-8).
I. Riciioaru: Antroposociologia. Introducere la studiul: Antropo-
logia populatiei din Sant, Nasaud (Soc. Rom. I. 7-9, Iulie-
Sept. 1936, pg. 9-11).
D. Gusti: Cercethri partiale si cercetari integrale sociale (Soc.
Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 1-4).
H. H. Stahl: Monografia unui sat, cum se alcatueste, spre folosul
Caminului Cultural, cu o prefata, de D. Gusti, (Fund. Culturala
Regala Carol", Cartea Caminului Cultural, 4, Bucu-
resti, ed.',Principele
I. 1937, ed. II. 1939, 250 pg.).
I. Fricoaru,: Din problematica si metodologia cercetarilor eu-
genice si genetice in cadrul monografiei sociologice (Arhiva, XV.
1-2, 1937, pg. 162-172).
Raul Ccilinescu: Problemele si bibliografia cadrului eosmologic
(Soc. Rom. II. 4. Aprilie 1937, pg. 171-175).
Trawl Herseni: Cateva consideratii in legatura ca intelegerea
sociologica (Soc. Rom. II. 7-8, IulieAug. 1937, pg. 269-275).
I. Measnicov 0 V. V. Protopopescu: Izvoarele de informatie sta-
tistica asupra realitatii romanesti (Soc. Rom. III. 1-3, Ian..
Mart. 1938, pg. 52-55).
D. Gusti: Imperativul cercktarilor monografice (Curierul, IV, 5
Iulie, 1938).
Paul Cioctirlan: Asupra conceptiei si tehnicei de cercetare econo-
mica si spciala a satului (Rev. I. S. Banat, VII. 25. Ian.Mart.
1939, pg. 71-73).
Valer Butura: Etnobotanica. 0 schitare a problemelor ce se pun
in acest domeniu (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.Mart. 1939, pg.
30-40).
D. Gusti: Un sistem de-cerceta'ri sociologice la teren. Studiu in-
troductiv la vol. Planuri si chestionare pentru cercetarea mono-
grafica a satelor (Soc. Rom. IV. 4-6, April.Iunie 1939, pg.
153-160).
A. Golopentta: Monografia sumara a satului (Curierul S. S. 2
Iulie 1939).
A. Golopenpa: Harta sociologich a Olteniei. Este cu putinta o
inventariere cartografica, a starilor si problemelor Tinutului Olt?
(Vatra, VI. 11. 1940).
C. C. Gheorghtu i H. H. Stahl.- Metodele de investigatie sanitara
si medico-sociala in mediul rural (Revista de Igiena Sociala, X.
1-6, Ian.Iunie 1940, numar festiv, pg. 48-76).
D. Gusti: Chestionar privitor la conditiile de traiu si de aktivitate
ale tineretului universitar din Bucuresti (in Program studentesc
pentru organizarea vietii universitare, Arhiva, V. 1924, pg. 13-20).
Seminarul de Sociologie: Planuri de lucru pentru cercetarile mo-
nografice (litografiat), (Bucuresti, 1929, paginatie diferita).
Traian Herseni: Natura si cultura. Cadrul cosmologic in mono-
grafia sociologica, (Societ. de ratline, XII. 1. Ian. 1935, pg. 3-6).

452
www.dacoromanica.ro
144. Traian Herseni: Chestionar privitor la gruparile de copii (Soc.
Rom. I. 1. Ian. 1936, pg. 53-54).
145. H. H. Stahl: Chestionar pentru studiul vecinAtatilor (Soc. Rom.
I. 1. Ian. 1936, pg. 54-55).
146. qtefania Cristescu: Chestionarul pentru studiul credintelor, pra,c-
ticelor si agentilor magici in satul romnesc (Soc. Rom. I. 4.
April. 1936, pg. 86-38).
147. Oct. losif: Plan pentru cercetarea vietii religioase a satului (Soc.
Rom. I. 6. Iunie, 1936, pg. 36-39).
148. Traian Herseni: Plan de lucru pentru studiul autoritAtilor locale
(Soc. Rom. I. 7-9, Iu1.-Sept. 1936, pg. 84-85).
149. Traian Hqrseni: Plan de lucru pentru studiul moralitatii satesti
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 42-43).
150. Traian Herseni: Indreptar pentru sociogramele scolare, (Universi-
tatea din Bucuresti, Laboratorul de Psihologie Experimental,
1940, 40 pg.).
IV. MONOGRAPH SOCIOLOGICE
151. Institutul Social Banat-Crisana: Anchet6, monografid, in comuna
Belint, Timisoara, 1938, 409 pg.
152. Institutul Social Banat-Crisana: Monografia comunei SArbova,
Timisoara, 1939.
153. C. D. Constantinescu-Mircefti: Un sat dobrogean: Ezibei, cu o
prefata de D. Gusti, (Institutul de C,ercetAri Sociale al Romtiniei,
Regionala Constanta, Bucuresti, 1939, 421 pg.).
154. Nerej. Un village d'une rgion archaique. Monographic) sociologi-
que dirige par H. H. Stahl. Vol. I. Les cadres cosmologique,
biologique, historique et psychologique, XXIII-I- 405 pg.; vol.
II. Les manifestations spirituelles, 322 pg.; vol. III. Les mani-
festations conomiques, juridiques, administratives, units, procs
et tendences sociales, 402 pg., (Institut de Sciences Sociales de
Roumania, Bucarest, 1939).
155. Boris Ilialski: Viata Moldovenilor dela Nistru (studiu sociologic
al unui sat nistrian) (Cetatea AlbA, 1939, 760 pg).
156. Clopotiva. Un sat din Hateg. Monografie intocmita de echipa re-
gait), studenteasd, 19/935 sub conducerea lui Ion Conea, Vol. I.
XIX+303 pg.; vol. II. 307-573 pg., (Institutul de i$tiinte Sociale
al Romilniei, Bucuresti, 1940).
V. CADRUL COSMIC
157. N. N. Morgan: Geologia satului Niscani privia in cadrul cos-
mologic monografic al satului (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937,
pg. 1-28).
158. L. M. Gu?tiuc: Solul mosiei comunei Niscani (Bul. I. S. R.
Basarabia, I. 1937, pg. 37-38).
159. N. Florov: Agrogeologia comunei Copanca, jud. Tighina (Bul. I.
C. S., Reg. Chisinu, II. 1938, pg. 1-40).
. 453

www.dacoromanica.ro
 N. N. Moromn: Geologia regiunii Copanca (Bul. I. C. S. Reg.
Chisinau, II. 1938, pg. 41-82).
I. Stinig41: Valea Almajului (Rev. I. S. Banat, VIII. 27. Ian.
1940, pg. 25-32, 28-29. Febr.Mart. 1940, pg. 134-142
urmeaza).
A. A. Arvat: Plantele ornamentale la Niscani (Bul. I. S. R. Ba-
sarabia I. 1937, pg. 55-68).
Ion Racoveanu-Nera: Pacluma Jidiorenilor, (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct. Dec. 1938, pg. 531-533).
A. A. Arvat: Vegetatia la Copanca (Bul. I. C. S. Reg. Chisinau,
II, 1938, pg. 99-166).
Raul Calinescu: Pescuitul la ant, Nasaud (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 23-25).
Raul Cdlinescu: Vanatoarea la a,irt (Soc. Rom. I. 7-9, Iul.
Sept. 1936, pg. 78-80).
M. A. lenistea: Fauna, vnatul si pescuitul la Copanca (Bul. I.
C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 167-178).
Traian Herseni: Sociologia spatiului (Societ. de maine, VIII. 5.
Mart. 1931, pg. 113-114).
I. Conea: Determinari geofizice in asezarea satului Runcu (Ar-
hiva, X, 1-4, 1932, pg. 59-73).
H. H. Stahl: L'habitat humain' et les formes de la vie sociale.
Com. la Congr. XI. Intern. de Soc. (Arhiva, XII, 1-2, 1934, pg.
196-201).
I. Conea: Geografia satului romanesc. Avezare, forma, structura,
(Soc. Rom. II. Febr.Mart. 1937, pg. 60-67).
Pavel I. Guja: Natura si omul la Niscani. Observari antropogeo-
grafice. (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 39-54).
Traan Herseni: Societatea ca agent geografic (Soveja, XXI
1937-1938).
I. Conea: Om si natura in Tara Hatogului (Soc. Rom. III. 10-12,
Oct.Dec. 1938, pg. 447-462).
I. Petrescu-Burloiu: Tipurile de casa, din comuna ant-Nasaud
(Soc. Rom. III. 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 36-45).
C. Ptru: Locuintele in satul de mosneni DiostiRomanati (Soc.
Rom. III. 4-6, April.Iunie 1938, pg. 214-221).
Neculae Meintorul: Departari intro locuri si cash la NeposNa-
saud (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.Dec. 1938, 533-534).
Gh. l. Nstase: Locuinta din satul Copanca (Bul. I. C. S. R.
Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 179-189).
A. VincenzCraiova: Tipuri de case taranesti din Oltenia (Curie-
rul S. S. 9 Iulie 1939).
M. Popescu-Spineni: Geografia economica a satului Dragus (Soc.
Rom. IV. 4-6, April.Iunie 1939, pg. 186-197).

454

www.dacoromanica.ro
VI. CADRUL BIOLOGIC

D. C. Georgescu: Evelutia demografica a satului Cornova (Arhiva,

X. 1-4, 1932, pg. 74-117).
Eugenia Lupescu: Contributie la studiul miscarii populatiei pe un
secol inteun sat de munte, Nucsoara-Muscel (Echipe studentesti
la sate. Fundatia Cultural& Regala Principele Carol. Bucuresti,
1934, pg. 309-325).
R. Cressin: Monografia comunei ant: Miscarea populatiei (Soc.
Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 6-18).
D. C. Georgescu: Populatia satelor romnesti (Soc. Rom. II.
2-3, Febr.-Mart. 1937, pg. 68-79).
V. Oprescu-Spineni: Emigiarea la oras a locuitorilor din Spineni-
Olt (Soc. Rom. II. 4. April 1937, pg. 183-184).
I. Neasnicov: Schimbul do populatie intro sate, la Lesu-Ntisaud
(Soc. ROM. II. 5-6, Mai-Iunie 1937, pg. 243-245).
Ion I. Berea: Miscarea spre oras a locuitorilor din Arcani-Gorj
(Soc. Rom. II. 9-10, Sept.-Oct. 1937, pg. 465-471).
I. Neasnicov: Mortalitatea populatiei rurale romilnesti (Soc. Rom.
II. 4. April 1937, pg. 158-167).
Nistor Cotul: Despro Secretul din comuna ant" - Limitarea
nasterilor (Soc. Rom. III. 4-6. April-Iunie 1938, pg. 224-225).
Emil Botif: Aspectele depopularii Banatului sub prisma cerce-
tarilor monografice ale Institutului Social Banat-Crisana (Rev.
I. S. Banat, VII. 25. Ian.-Mart. 1939, pg. 53-64).
I. Gugiuman: Migratiunea sezonala a Bulgarilor Museni ,(Soc.
Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 72-76).
Anghel N. Niliceff: Mortalitatea infantila in satul Corbeni, jud.
Arges, dela 1870 la 1937 si o privire generala asupra miscaril
populatiei in acelasi interval de timp. Tez de doctorat in chi-
rurgie i medicina (Bucuresti, 1939, 30 pg).
Gh. Boeru: Cum s'a Meat inregistrarea fenomenelor demografice
inteun sat din Banat din secolul al XVIII-lea 'Ana in prezent
(Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 90-93).
Al. Claudian: Rasa si cultura (in Politica Culturii, L S. R. Buc.
1930. pg. 78-91).
D. C. Georgescu: Schita antropologic& a satului Runcu-Gorj (Soc.
Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 25-28).
Fr. Rainer: Enqules anthropologiques dans trois villages rou-
mains des Carpathes, avec 34 planches dont 20 photographiques,
(Travaux de l'Institut d'Anatomie et d'Embryologie L Facult
de Mdecine de Bucarest, 1937, 78 pg.).
l. Fdcdoaru: Compozitia rasiala a populatiei din ant-Islasaud
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 12-16).
I. Paccloaru: Studiul genealogic al unei familii asociale din ant-
Nasaud (Soc. Rom. II. 4. April. 1937, pg. 176-178).
Petra Rtimneavp: Distributia grupelor sangvine la populatia co-

455

www.dacoromanica.ro
 munei ant-Nsud, (Soc. Rom. II. 5-6, MaiIunie. 1937, pg.
245-247).
0. C. Necrasov: Observri antropologice la Copanca "(Bul. I. C.
S. R. Reg. Chisingu, II. 1938, pg. 191-202).
D. C. Georaescu: Problema alimentatiei trnesti (Soc. Rom. I.
2. Febr. 19.36, pg. 6-10).
D. C. Georgesco: Considrations sur l'alimentation paysanne en
Roumanio (in Mlanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg.
180-210).
Alex. Vidzcan: Alimentatia copiilor de scoal la Citianul-Mic, So-
mes (Soc. Rom. III. 7-9, Iu1.Sept. 1938, pg. 381-382).
Petre Lenghel-lzanu: Alimentatia i imbrcmintea in Brsana,
Maramures (Soc. Rom. IV. 4-6, AprilIun. 1939, pg. 271-274).
D. C. Georgescu: Nivelul i compozitia alimentatiei populatiei
noastre rurale, pe provincii (Revista de Igien Social, X, 1-6,
Ian.Iunie 1940, numr festiv, pg. 304-322).
I. Claudtan 0 D. C. Georgescu: Preghtirea alimentelor in gos-
podria rural (Revista de Igien, Social, X. 1-6, Ian.Iunie
1940, numr festiv, pg. 414-431).
Tzberiu lonescu: Plasele sanitare model: Gil'Ati i Tomesti Im-
portanta lor pentru experimentarea unei a,ctiuni samtare preven-
tivo (Soc. Rom. II. 9-10, Sept.Oct. 1937, pg. 443-453).
A. A. Arvat: Plantele medicinale i medic= popularg la Niscani
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 69-124).
Petra Bartos: Criza terapeuticii in satele romnesti (Soc. Rom.
III. 7-9, Iu1.Sept. 1938, pg. 369-372).
S. Bogos i C. Pop: Date demografice si sanitare dela Copanca
(Bul. I. C. S. R. Reg. Chisindu, II. 1938, pg. 203-212).
Gh. Atanasiu: Igiena casei in Almaj (Rev. I. S. Banat, VIII.
28-29. Febr.Mart. 1940, pg. 163-169 urmeaz).
VII. CADRUL PSIHIC
Traian Herseni: Sufletul Ardealului. Insemnri de psihologie
provincial (Rev. Soc. Tinerimea Romn, X. 9-10. MaiIun.
1929, pg. 19-22).
Trojan Herseni: Sociologia comparat a mentalittilor (Societ.
de mine, VII. 7. April 1930, pg. 125-126).
Gh. Foca: Contributie la cercetarea mentalittii satului (Arhiva,
X. 1-4. 1932, pg. 159-174).
Tratan Herseni: Individ i societate in satul Fundul-Moldovei
(Arhiva, X. 1-4, 1932, pg. 135-158).
P. qiefibrucci: Scrisori de rsboiu (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg.
183-190).
H. H. Stahl: 0 vizionar bucovineang (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 48-53).

456

www.dacoromanica.ro
218. Gh. Foca: Contributii la cercetarea mentalitatii satului Moirni
(Soc. Rom. I. 1. Ian. 1936, pg. 44-48).
219. H. H. Stahl: Cum a fugit Ion Poparad din Draguq, iarna peste
munti, in tara, de frica jandarmilor unguri (Soc. Rom. L 2.
Febr. 1936, pg. 35-37).
220. H. H. Stahl: Cum 0-a facut moq Bacioc, din Dragu, viata'n-
treaga o gospodarie cum nu sa afla alta (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 33-35).
221. H. H. Stahl: 0 intamplare cu moroi (Soc. Rem. I. 4. April. 1936,
pg. 35-36).
222. H. H. Stahl: Cum a invatat *erban Butoiu din ocarina (Soc.
Rom. I. 4. April. 1936, pg. 32-33).
223. H. H. Stahl 0 A. Golopen0,a: Invataturi din zodiac (Soc. Rom.
4. April. 1936, pg. 33-34).
224. H. H. Stahl: 0 Miliaria la drumul mare (Soc. Rom. I. 4 April.
1936, pg. 34-35).
225. Ph. Nosely: Lumea psihologica a unui american" din an
(Soc. Rom. I. 7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 75-78).
226. P. qtefnucei: Ion Cocul, zodierul i vraciul din Iurceni (Soc. Rom.
I. 11. Nov. 1936, pg. 34-39).
227. Gh. Focfa: Aspectele spiritualitatii sate0i (Soc. Rom. II. 5-6.
Mai-Iun. 1937, pg. 197-211).
228. N. N. Popescu: Cum cuta D. Cotul din an sa-,i rec4tige
pentru cooperatie pe consateni (Soc. Rom. II. 5-6, Mai-lun.
1937, pg. 255-257).
229. Ecaterina Botez: Viata unui t'aran din Banat. Povestea lui iNfoq
Pelea din Fibiq (Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg.
548-555).
230. 1'. Mihalovici: Personalitati religioase qi culturale din Niqcani
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 159-169)
231. D. Gusti: Personalitatea echipierului (Curierul, IV. 10 Febr.
1938).
232. $tefan Popescu: La bivolarii Lasarabeni dela marginea Bucureq-
tilor (Soc. Rom. III. 1-3, Ian.-Mart. 1938, pg. 50-51).
233. gtefan Popescu: Zidarii teleormaneni la Bucureqti (Soc. Rom.
III. 10-12, Oct.-Dec. 1938, pg. 528-531).
234. 'te fan Popescu: Nisiparii basarabeni dela Dude0i-Pulberarie (Soc.
Rom. 4-6. Apnl-Iun. 1938. pg. 221-223).
235. .te fan Popescu: Maturatorii Capitalei (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.-
Mart., 1939, pg. 85-89).
236. Mirce,a Tiriung: Un Basarabean in cautare de lucru (Soc. Rom.
IV. 1-3, Ian.-Mart. 1939, pg. 81-82).
237. Ion I. Ionia: Fragment autobiografic al unui invatator din Tara
Oltului. Memonile lui Gheorghe Smadu (Soc. Rom. IV. 4-6
April-Iun. 1939, pg. 287-293).
238. Florea Florescu: Psihologia Motilor. Xenofobie. Ideal rasial. (So-
ciet. de inaine, XVII. 369, 1910, 15 pg. extras).
. 451

www.dacoromanica.ro
VIII. CADRUL ISTORIC
H. H. Stahl 0 C. D. Constantinescu-Nircepti: Documente vrAn-
cene, vol. I. (Tip. Toroutiu, Bucuresti 1929, 200 pg.).
H. H. Stahl: Contributii la problema razAsiei satului Nerej.
Dreptul public obisnuelnic vrancean (Arhiva, VIII. 4. 1929, pg.
570-615 si Arhiva, IX. 1-3, 1930, ,pg. 201-244).
7'raian Herseni: Problema sociologicA a generatiilor (Societ. de
mAine, VII. 15-16. Aug. 1930, pg. 299-300).
H. H. Stahl: Vatra satului Cornova (Arhiva, X. 1-4, 1932, pg.
118-134).
Traian Herseni: Timpul social (Blajul, I. 6. Iunie, 1934, pg.
249-252).
Traian Herseni: Filosofia evolutiei sociale (Societ. de main, XI.
6. Junio 1934, pg. 105-107).
H. H. Stahl; Un izvod vrAncean de cheltuialA la moarte in 1781
(Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 37-39).
H. H. Stahl: Spite de neam trAnesti (Soc. Rom. I. 10. Oct.
1936, pg. 5-11). .
Const. I. Floaref: Amintiri cu privire la situatia dinainte de I'm-
proprietArire a unui sat de fosti clAcasi (Soc. Rom. II. 7-8.
Iu1.Aug. 1937, pg. 362-364).
P. Mihailovici: Satul Niscani dupA documente si traditii (Bul.
I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 125-157).
A. V. Sava: RAzAsia Iurcenilor (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937,
pg. 171-208).
H. H. Stahl: Organizarea social& a tArAnimii (in Enciclopedia
RomAniei, vol. I. Statul, Bucw..esti, 1938, pg. 559-576).
N. N. illorofan: Preistoria ragiunii Copanca (Bul. I. C. S.
Reg. ChisinAu, II. 1938, pg. 247-270).

IX. MANIFESTARI ECONOMICE

M. Vulednescu: Teoria si sociologia vietii economice (Arhiva, X.
1-4. 1932, pg. 206-222).
N. Corndfeanu: Bugete tArAnesti (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg.
223-239).
Roman Cressin: Datoriile agricultorilor din satul Runcu (Arhiva
X. 1-4, 1932, pg. 240-250).
G. Loverda: Activitatea agronomicA-economicA la VhcAreni-Tulcea.
(Echipo studentesti la sate. ProgTam de lucru si rezultate, Cartea
CAminului Cultural, Fund. Principele Carol", Bucuresti 1934,
pg. 341-360).
Ion Dejica: Monografia zootehnicA a satului Lesu-NAsAud. TezA
de doctorat in medicina veterinark 1935, 67 pg.

458
www.dacoromanica.ro
 LI 0 Te

N. Cornatzeano: L Pijk..: (Mlanges D. Gusti, Arhiva,

XIII. 1936, pg. 10 :6 .
Adman G. Negrea: Teo :to igic& a gospod&riei t&ranesti (So-
ciet. de maine, XIII. 1936, 1. Ian. pg. 7-11; 2. Febr. pg. 88-
40; 3. Mart. pg. 103-104; 4. Aug. 133-136. Extras 63 pg.).
Helmut Haute: Cercethri asupra structurii agrare a RomAniei
(Soc. Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 19-21).
Boman Cressin: Monografia comunei $ant: Materiale privitoare la
statistica, demografic& si economic& a comunei (Soc. Rom. I. 5.
Mai 1936, pg. 15-24).
D. Ticulescu: ateva date despre exploatatiile agricole din $ant
(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 17-28).
M. Vulccineseu: Excedentul populatiei agricole si perspectivele
gospod&riei Ar&nesti (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937,
pg. 95-100).
Roman Cressin: Care este structura propriettii agrare din Ro-
mania? (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 90-95).
D. Tgculescu: Cheltuielile atenilor pe piat& (Soc. Rom. H. 2-3.
Febr.-Mart. 1937, pg. 105-108).
Petre Bucur: Relatiuni asupra situatiunii generale economice a
comunei Rusetu (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1.937, pg.
340-341).
Ion C1z4u: Cum folosesc oamenii din Apele-Vii phmanturile lor
(Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 474-477).
V. Petrescu-Craiova: Viata economic& a satului Isalnita-Dolj. Dup&
Inlaturarea Bulgarilor dela cultivarea terenurilor de grAdinarie
(Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 471-473).
Al. Brbat: Parcelarea propriettitii agricole din Tara Oltului (Soc.
Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 547-558).
T. A. Stirbu: Manifest&rile economice la Iurceni si Niscani (Bul.
I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 241-271).
Al. Beirbat: Inventarul ;i bugetul real al unei gospodgrii tax&-
nesti din Tara Oltului (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.-Mart. 1938,
pg. 27-31).
T. Al. gtirbu: California Romaniei. R,egiunea Copanca (Soc. Rom,
III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 307-310).
Sever Dugcliasu: Monografia a,gricolh a comunei Sarbova, jud.
Timis-Torontal (Rev. I. S. Banat, VI. 22-23. ,A.pril-Sept. 1938,
pg. 46-58).
Gh. lloran: Societatea de simultanizarea ram&torilor din Igris
(Rev. I. S. Banat, VI. 24. Oct.-Dec. 1938, pg. 35-38).
Gr. Vrabie: Agricultura la Copanca. Cultura cerealelor (Bul. I.
C. S. Reg. Chisin&u, H. 1938, pg. 343-375).
M. Costetchi: California RomAniei. Regiunea pomicula, a Nis-
trului de Jos din jud. Tighina (Bul. I. C. S. Reg. Chisin&u, II.
1938, pg. 285-342).

459

www.dacoromanica.ro
276. N. i T. Al. gtirbu: Vie*, economic& la Copanca (Bul. I. C. S.
Reg. ChiOnAu, II. 1938, pg. 403-441).
277. P. Grosu: Ammalele domestico dela Copanca (Bul. I. C. S. Reg.
ChiOnAu. II. 1938, pg. 377-402).
278. Roman Cressin: RecensAmntul agricol din 1940 (Soc. Rom.
IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 94-98).
279. Adrian G. Negrea: Industria moraritului la Runcu (Arhiva X.
1-4. 1932, pg. 251-265).
280. Em. Buznea: 0 industrie tatiineasch. Industria tuicii din satul
Runcu, jud. Gorj, (Arhiva, X. 1--4. 1932, pg. 266-279).
281. S. Goa: Industria olaritului in com. Iurceni (Bul. I. S. R,
Basarabia. I. 1937, pg. 209-218).
282. A. A. lenistea: Vopsitul cu buruieni la NiFani (Bul. I. S. R.
Basarabia, 1937, pg. 233-240).
283. ion N. lovescu: Marchitanii din com. Spineni-Olt (Soc. Rom.
II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 133-137).
284. Wilhelm, Schmiedt: Un sat fabric& do arute"-Toplita, Cotatea-
Alba. (Soc. Rom. II. 4. April. 1937, pg. 179-183).
285. /. .Rtidulescu: Grdinarii romani din Slobozia-Clinceni, Ilfov (Soc.
Rom. II. 5-6. Mai-Iunio 1937, pg. 248-250).
286. Magdalena Livezeavu: Oltenii" din Balceti-Valcea (Soc. Rom.
II. 5-6. Mai-Iunie 1937, pg. 251-255).
287. Florea Florescu: Vidra. VAnzAtorii i me0euvarii ambulanti (Soc.
Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 248-255).
288. Viorel D. Trifa: Economia forestiera, mijloc de trai al Motilor din
catunul Capsea-CAmpeni (Soc. Rom. III. 4-6. 9.pril.-Iun.
1938, pg. 208-213).
289. Luca Deinild: Toat situatia" unui fie,rar din arit (Soc. Rom.
III. 4-6. Apn1.-Iun. 1938, .pg. 224).
290. M. Beniuc: Albac. Exploatatorii de pAduri (Soc. Rom. III. 4-6.
April.-,-Iunie 1938, pg. 255-257).
291. Serggv Ludescu: Motii mineri dela RoOa-Montana (Soc. Rom. [II.
7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 377-380).
292. Florea Florescu: Drumurile prin tar& ale unor Moti vidreni (S6c.
Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 374-377).
293. Gh. Retegavul: Ocupatiile anexo ale locuitorilor din CAianul-Mic,
Somtv. Stransul de Ian& i de brnz, (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.
Mart. 1939, pg. 60-67).
294. Oh. Bucvrescu: Ocupatiile anexe ale locuitorilor din aianul-Mic,
Some. VoOinAritul (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939,
pg. 68-71).
295. Petre Stefeinuca: Muncitori agricoli basarabeni in Dobrogea (Soc.
Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 178-186).
296. Th. Mrculescu-Dunre: Pescarii din Turtucaia (Soc. Rom. IV.
4-6. April.-Iun. 1939, pg. 243-252).
460
www.dacoromanica.ro
X. MANWESTARI SPIRITUALE
Traian Herseni: Dialectica spiritului (Azi, I. 5. Nov. 1932, pg.
355-361).
Traian Herseni: Ontologia spiritului (Azi, II. 2. Febr.-Mart.
1933, pg. 646-650).
Tratan Herseni: Metafizica absolutului III. 1. Ian. 1934,
pg. 883-890).
Traian Herseni: Sociologia spiritului (Azi, III. 3. Mai. 1934, pg.
1075-1081).
Traian Herseni: Spiritul normativ (Blajul, I. 12. Dec. 1934, pg.
521-526).
H. H Stahl: Cultura satelor, Cum trebue inteleasa (Bibliot. in-
vatatorilor nr. 3, Cluj 1934, 64 pg.).
Anton Cosbuc: Cartea asa cum Wiest si e inteleasa ea in satul
Lesu-Nasud (Echipe studentesti la, sate. Program de lucru
rezultate. Cartea Caminului Cultural, Fund. Principele Carol",
Bucuresti 1934, pg. 281-296).
Stanciu Stoian: Monografia sociologica - metoda, de educatie
realista (Arhiva XII. 3-4, 1935, pg. 566-570).
D. Gusti: cohle aranesti (Caminul, II. 3. Ian.-Febr. 1936,
pg. 437).
D. Gusti: coala primara i cultura poporului (Caminul, II. 4.
Mart. 1936, pg. 481).
Traian Herseni: Consecinte pedagogice ale sociologiei copilului
(Soc. Rom. I. 3. Mart. 1936, pg. 19-22).
D. Gusti: Tot despre scolile taranesti (Caminul, II. 5. April.
1936, pg. 513).
D. Gustt: coli de conducatori de amine culturale (Curierul, II.
26 Iul. 1936).
P. gtefeinucci: Bibliotecile taranesti din Niscani (Studiu statistic)
(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 295-328).
D. Barbu: Probleme scolare in satele Niscani, Iurceni i Stol-
niceni din jud. Lapusna (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg.
273-294).
I. Measnicov: Raportul intro stiinta de carte si numarul invata-
torilor in Romania (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937,
pg. 112-119).
I. Measnicov: Stiinta de carte la Lesu-Nasaud (Soc. Rom. II.
7-8, Iulie-Aug. 1937, pg. 354-358).
D. Gush: coala, de echipieri (Curierul, IV. 30 Mart. 1938).
D. Gusti: Conducatorii de Camine Culturale la Pietris (Curierul,
IV. 15 Mai 1938).
D. Barbu: Starea culturalA la Copanca. Scoala i Caminul (Bul.
I. C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 443-483).
Gh. Boron: Raport monografic asupra scoalei primare de stat din
Ohababistra, jud. Severin (Rev. I. S. Banat, VII. 25. Ian.-Mart.
1939, pg. 21-42).
461
www.dacoromanica.ro
 Ion Donat: Cultura popular& in Oltenia (Soc. Rom. IV. 4-6,
April.-Iun. 1939, pg. 167-170).
A. Golopentia: Starea cultural& oi economic& a populatiei rural
din Romnia (Rev. de Igien&-Sociala, X. 1-6, Ian.-Iunie 1940,
n.umar festiv; pg. 212-263. Extras).
N. Argintescu: Contributii la problema gustului popular (Arhiva,
X. 1-4. 1932, pg. 428-442).
Mac Constantinescu: Ceramica popular& (Arhiva, X. 1-4. 1932,
pg. 405-412).
Lena Constante: Iconarul Saya Moga (Boabe de grau, III. 11.
Nov. 1932, pg. 586-588).
Floria. Capsaii: Jocurile din comuna Fundul Moldovei (Arhiva, X.
1-4. 1932, pg. 413-427).
Al. Dima: Realit&tile sociale ale artei (Omagiu Prof. D. Gusti,
Arhiva XIV. 1936, pg. 760-782).
Lena Constante: Varvara Guoe, suoita din ant (Soc. Rom. I. 3.
Mart. 1936, pg. 35-39).
I. Antonovici: Ornamentarea interioarelor in satul Niocani (Bul.
I. S. R. Basarabia. I. 1937, pg. 329-336).
I. Antonovici: RAstignirile (Troitiele) din satul Niocani (Bul. I.
S. R. Basarabia I. 1937, pg. 337-343).
Lena Constante: Pictura pe stic15, in satul DrAguo (Art5, oi teh-
nich grafick Caietul 6. Dec. 1938. Martie 1939, p. 59-74).
P. ,5fteginucd: Hora in regiunea Iurcenilor (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct.-,-Dec. 1938, pg. 534-537).
I. .intonovici: Impodobirea interioarelor din Copanca (Bul. I. C.
S. Reg. ChioinAu, II, 1938, pg. 545-548).
Marcel Olinescu: Portul satenilor din regiunea siria, judetul
Arad (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 275-280).
Elisabeta Ulmeanu: Aspecte din com. Cotargaoi. Jud. Neamt, oi
portul femeiesc (Curierul S. S. 27 Aug. 1939).
Al. Dima: Conceptul do art& populara, (Fundatia pentru Litera-
tur oi arta &gel Carol II, Bucureoti 1939, 234 pg.).
Elena Secosan: Izvoade almAjene (Rev. I. S. Banat. VIII. 28-29.
Febr.-Mart. 1940 pg. 115-133 - urmeaza).
Mikai Pop: Contributii la studiul limbilor specials din Cornova
PAsreasca (Arhiva, X, 1-=-4. 1932, pg. 443-446).
I. Conea: Observatii ale unui nespecialist asupra graiului din Clo-
potiva (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian. Mart. 1939).
I. Vintilescu: Numiri de grupari regionale din Mehedinti oi Vran-
cea (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 76-81).
Florian Beidoiu: Inceputuri muzicale la Leou (Soc. Rom. I. 10.
Oct. 1936, pg. 40-41).
nation Cocisiu: Despre ritspandirea geografic5, a unui cntec de
stea (Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-.-Dec. 1938, pg. 537-545).
462
www.dacoromanica.ro
340. V. Popovici: Cantecul popular la Copanca, (Bul. I. C. S. Reg.
Chiqingu. II, 1938, pg. 533-544).
341. Emil Turdeanu: Un manuscris miseelaneu necunoscut (Arhiva. X.
1-4. 1932, pg. 381-404).
342. norm Florescu: Un Apocalips maramureqan - Cuviint de ar5,-
taro pentru vials, patriarhului Avram (Soc. Rom. I. 3. Marte
1936, pg. 40-41).
343. C. Brdiloiu: Dealul Mohului. Cntec ritual la chica seceriplui,
and se face buzduganul" (Soc. Rom. I. 2. Fehr. 1936, pg. 10).
344. C. Brdiloiu: Cintec ritual la sfarqit de clad, (Soc. Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 19).
345. ,5'tefama Cristescu: Desantec de dragoste i joc (Soc. Rom. 4.
April. 1936, pg. 18).
346. I. Cazan: StrigAturli (Soc. Rom. I. 4. April, 1936, pg. 10).
347. P. Steginucd: Basmul la Iurceni (Soc. Rom. I. 4. April. 1936,
pg. 30-32).
348. C. Brdiloia: LazArul (Soc. Rom. I. 6. Mai 1936, pg. 18).
349. /. C. Cazan: Potecuta din padure (Soc. Rom. I. 7-9, Iul.-
Sept. 1936, pg. 8).
350. l. C. Cazan: Strigaturi din ant (Soc. Rom. 7-9. Iu1.-Sept.
1936, pg. 80-84).
351. /. C. Cazan: Desanteca plugului (Soc. Rom. I. 7-8. Iu1.-Sept.
1936, pg. 61).
352. Dumitru Imbrescu: Cntecul lui Manta la Glimboca (Soc. Rom.
I. 11. Nov. 1936, pg. 39-42).
353. Const. D. Gib: Cohnd6, din ant-NEtsAud (Soc. Rom. I. 12. Dec.
1936, pg. 14).
354. D. lmbrescu: Crkiunul in colindit (Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936,
pg. 39-47).
355. C. Brdiloiu qi H. H. Stahl: Vicleiul din Tfirgu-Jiu. (Soc. Rom. I.
12. Dec. 1936, pg. 15-32. Tiraj separat cu partea a doua me-
dia - Tiparul Universitar, 36 pg).
356. Zina Apostolescu-Imbrescu: Colinde de CrAciun (Soc. Rom. II.
1. Ian. 1937, pg. 11).
357. Florea Florescu: Doine 0 strigaturi din Maramureq (Soc. Rom.
III. 1. Ian. 1937, pg. 19).
358. /. C. Cazan: Un document folcloric: Peqtii pe brazd5, (Soc. Rom.
II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 137-138).
359. Al. Dima: Sociologie qi folclor (Soc. Rom. II. 5-6. Mai-Iun.
1937, pg. 234-237).
360. P. qtefeinuccl: Doua variante basarabene la ba,smul Harap Alb"
al lui I. Creang6, (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 361-392).
361. E. :Bernea: Agentii actelor rituale (Sodiet. de ratline, VIII. 19.
Dec. 1931, pg. 366-367).
362. C. Brdiloiu: Despre bocetul dela DrAg,u (Arhiva, X 1-4. 1932,
pg. 280-359).

463

www.dacoromanica.ro
 Dochia loanovicz: Consideratii statistice asupra vrajitoriei satului
Runcu (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 360-370).
$tefania Cristescu: Practica magica a descantatului de strans"
In satul Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 371-380).
E. Bernea: Actele rituale dupa forma lor de expresie (Societ. de
de maine. XI. 4-5. April.-Mai, 1934, pg. 72-73).
E. Bernea: Botezul in satul Cornqya. Incercare de interpretare so-
ciologica (Tara Barsei, VI. 3. Mai-Iunie 1934, pg. 229-239 si
4. pg. 357-368).
H. H. Stahl: 0 masca (Criterion I. 2. 1934).
$tefania Crzstescu: L'agent magique dans le village de Cornova,
Bessarabie (Mlang,es D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 119-137).
H. H. Stahl: Cununa in satul S'ant. Material cules de C. Brailoiu,
H. Brauner, I. Cazan, I. Cocis, St. Cristescu, V. Sasu, H. H.
Stahl - redactat de H. H. Stahl (Soc. Rom. 2. Febr. 1936, pg.
11-21).
, tefania Cristescu: Frecventa formulei magice in satul Cornova,
(Soc. Rom. I. 4. April. 1936, pg. 11-18).
gtefania Crzstescu: Cum descanta de intors" Ana Dania in
Satul an (Soc. Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 36-39).
Florea Florescu: Mestesugul" fetelor din Lesu-Nasaud, cand nu
vin flacaii la sezatoare (Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936. pg. 42).
Valeriu Butura: Credinte in legatura, cu cultura graului la Ro-
mnii din Transilvania (Soc. Rom. II. 7-8, Iul.Aug. pg. 358-
362).
Lucia Chirulescu: Anul Non al unei familii din burghezia rural&
(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 546-547).
E. Bernea: Punerea vastrei (Anuarul Soc. Stud. in Geogr. So-
veja, X. si XI. 1938, pg. 46-52).
Petre gteginucei: Obiceiuri si credinte dela Niscani in legatura
cu locuinta (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, 366-369).
Mihai Pop: Calusarii romani la Londra si realitatea folklorica a
Bucurestilor (Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 561-
564).
P. gtefrinucif : Datele de Craciun i Anul Non pe Valea Nistrului
de Jos (Bul. I. C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 485-532).
Florea Florescu: Ceremonia agrara a cununii in Muntii Apuseni
(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 283-286).
Ion Chelcea: Obiceiuri de peste an in dou sate din Almaj-Patas
i Borlovenii Vechi, Cara s (Soc. Rom. IV. 4-6, April.-Iun.
1939, pg. 253-271).
qtefanta Cristescu-Golopentia: Gospodaria in credintele
rile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras). (Extras din mo-
nografia Dragus, un sat din Tara Oltului - sUb tipar. VIII+116
pg. Bucuresti 1940).
H. H. Stahl: Despre inochentie si*Inochentism (Arhiva,.X, 1-4.
1932, pg. 175-182).

464
www.dacoromanica.ro
 E. Bernea: Contributii la problema calendarului in satul Cor-
nova. (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 191-205).
S. Rosca: Problema calendarului indreptat in satul Niscani (Bul.
I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 345-630).
Melentte ?ora: ObservAri asupra .vietii religioase morale, notate
In com. Stirbova (Rev. I. S. Banat. VI. 21. Ian.-Mart. 1938, pg.
29-40).
V. Petrescu-Craiova: PocAitii" dela Ghindeni-Dolj (Soc. Rom:
HI. 1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 47-49).
Ion Popovici: Din hArtiile unui epitrop sAtesc din Banat (Soc.
Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 556-560).
Florea Florescu: Actiunea misionar a unui greco-catolic in Ma-
ramures (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 83-85).
Octav losif: Problemele sociologiei religioase (Rev. de Filosofie,
vol. XXIV. 3-4. Iu1.-Dec. 1939, pg. 229-267).
XI. MANIFESTARI MORALE I JURIDICE
D. Gusti: Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Moti-
vation des praktischen Wollens (Vierteljahrsschrift fiir wissen-
schaftliche Philosophie und Soziologie. Jahrg. 28. 1904. Extras
XI-F67 pg.).
Rom. Cotaru: Etica DrAgusenilor (Soc. Rom. III. 7-9. Iul.-
Sept. 1938, pg. 310-338).
Y. Cotigd: Infractiuni i reactiuni morale la Copanca (Bal. I. C.
S. Reg. ChisinAu, II. 1938, pg. 599-606).
D. Gusti: Die Grundbegriffe des Pressrechts. Eine Skizze (Schwei-
zerische Zeitschrift ftir Strafrecht, Jahrg, 18. pg. 400. Des-
voltatti, in Die Grundbegriffe des Pressrechts. Eine Studio zur
Einfiihrung in die pressrechtlichen Probleme, in Abhandlungen
der Kriminalistischen Seminars der Universitat Berlin. Neue
Folge. 5 Band. IV Heft. 1908).
Xenia Costa-Foru i H. H. Stahl: Cara,cterul devAlmas al familiei
nerejene (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 447-462).
H. H. Stahl: Sistemul onomastic drAgusan (Arhiva, XII. 1-2.
1934, pg. 83-95).
Adrian C. Brudariu: 1VIonografia comunei Belinti. CercetAri
asupra manifestArilor etico-juridice (Soc. Rom. I. 7-9. Iul.-
Sept. 1936, pg. 37-55).
Me Rau: Monografia satului Belint. Probleme juridice in legA-
turA cu familia (Soc. Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 22-30).
Constantin Stdnial: Hotarul satului Orodel-Dolj (ca trei anexe)
(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 28-31).
losif Jivan: Situatia din Clisura si litigiul romttno-jugoslav (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 341-354).
H. H. Stahl: Rusetu-BrAila, un sat din cmpia ronatineasch. Re-

465

www.dacoromanica.ro
 gimul de proprietate agrarli (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug.
1937, pg. 284-288).
lovf Jivan: Un sat expansiv, Chianul-Mic din Somes. Regimul
proprietatilor (Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 439-
442).
H. H. Stahl: Bornes, limites et signes de proprits champtres
Notes de folklore juridique roumain (Comunicare la Congr.
Intern. de Folklor. 1938).
Gh. Serafim: Impartirea pe mosii si pe trupuri de mosie a sa-
tului Negoesti-Mehedinti (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.Mart. 1938,
pg. 32-35).
losil Jivan: Evolutia proprietatilor in comuna $ant (Soc. Rom.
III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 348-351).
V. Cotig: Situatia judiciara a pamnturilor la Copanca (Bul. I.
C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 549-598).
H. H. Stahl qi Gh. Serafim: O situatie juridica, intolerabila: ne-
organizarea obstillor razasesti din Vrancoa (Soc. Rom. IV. 1-3.
lan.-Mart. 1930, pg. 8-22).
losif hvan: Problema padurilor composesorale din Transilva-
nia-Banat (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 294-297).
108. Emil Botq: Judecatoriile comunale in Almaj (Rev. I. S. Bana4
VIII. 1940. 27. Ian. pg. 33-39 si 28-29. Febr.-Mart. pg.
156-162).
XII. MANIFESTARI POLITICE $1 ADMINISTRATIVE
D. Gusti: Sociologia rasboiului, (Sfotea, Bucuresti, 1915, 108 pg.).
D. Gusti: Comunism, socialism, anarhism, smdicalism si bolse-
vism. Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare (Ar-
hiva, II. 1-3. April.-Oct. 1920. pg. 294-353. Publ. si in So-
ciologia militans, pg. 470-536).
D. Gusti: Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului
politic (Arhiva, IV. 4-5. 1922, pg. 423-454. Publ. si in Socio-
logia militans, pg. 121-142. Anexa: Cateva indicatii bibliografice).
D. Gusti: Individ, societate si stat in constitutia viitoare (in Noua
Constitutie a Romaniei, I. S. R. Bucuresti, 1922, pg. 410-425.
Publ. si in Sociologia militans, pg. 100-116).
D. Gusti: Problema federatiei statelor europene. Cu anexa: Do-
cuments relatifs l'orgamsation d'un rgime d'union fdrale
europenne (Arhiva, IX. 1-3. 1930, pg. 1-22. Publ. i in Socio-
logia militans, pg, 255-313).
Anton Golopenlia: Die Information der Staatsfiihrung und die
tiberlieferte Soziologie, (Brasov, 1937, 74 pg.).
A. Golopentia: Contributia stiintelor sociale la conducerea poli-
ticii externe (Soc. Rom. II. 5-6. Mai-Iun. 1937, pg. 193-196).
1. Conea: O tiinta Geopolitica (Soc. Rom. II. 9-10.
Sept.-Oct. 1937, pg. 385-418).

466
www.dacoromanica.ro
l. Conga, A. Golopentia 0 M. Popa-Veres: Geopolitica, (ed. Ra-
muri, Craiova, 1939, 133 pg.).
D. Gusti: Die Donaufrage (Preussische Jahrbiicher, Bd. 118.
Heft 2. 1904, pg. 235).
H. H. Stahl: Sociologie si asistenta (Rev. Asistenta Sociala, IV.
1-2. 1932).
Nicolae Cont: Nerejul in rasboiu. Un fragment. (Arhiva X. 1-4.
1932, pg. 463-479).
D. Papado poi: Problema democratiei selective in sociologia roma-
neasca (Omagiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1046-
1069).
0. Neamtu: Drumul spre sate al tineretului maghiar am n Ardeal
(Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 24-30).
Constantin V. Micu: Viata politica a unui sat din Nasaud (Soc.
Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 459-465).
Florea Florescu: Tacerea in privinta Romanilor de peste hotare
(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 532-534).
Florea Florescu: Problema Motilor. Sug,estii pentru un plan de
refacere, (Bucuresti, 1938).
D. Gusti: Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pe
langa Universitatea din Iasi, 1913.
D. Gusti: Program studentesc pentru organizarea vietii universi-
tare. Pregatit de Seminarul de Sociologie sub conducerea d-lui
Prof. D. Gusti (Arhiva, V. 1-2, 1924, pg. 174-191).
D. Gusti: Problema organizarii muncii culturale. Ritspuns la
ancheta organizata, de ziarul Universul, 1927 (Arhiva, VIII. 1-3,
1929, pg. 487-524).
D. Gusti: Misionea monografiilor sociologice. Idei din cuvan-
tarea de deschidere a muzeului organizat de Seminarul de So-
ciologie. (Societ. de maine, V. 22-24. 1928, pg. 400-401).
D. Gusti: Politica culturii si statul cultural. Cu anexe: Aspecto
ale unei politici a culturii (in Politica culturii, I. S. R. Buc,u-
resti, 1930, pg. 473-486 si 486-524).
I. Ciolan: Cooperatia in Universitatea din Bucuresti (in Politica
Culturii, I. S. R. Bucuresti, 1930, pg. 507-511).
D. Gusti 0 M. Popescu-Spinevi: Indreptar pentru studentul del,
Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti, (Ed. Facultatea
de Filosofie si Liter% Bucuresti 1931, -220 pg.).
D. Gusti: Politica scolara, si cultural& a statului (Parlamentul
Romnesc, IV. 124-126, 1933).
D. Gusti: Politica scolara in cadrul statului cultural (in Proble-
melo actual in stiinta si invatamantul economic, Muguri, Bu-
curesti, 1933, pg. XI-XXXI).
D. Gusti: Un an de activitate la Ministerul Instructiunii, Culte-
lor si Artelor 1932-1933, (Bucuresti 1934, 1562 pg. In colab.)
D. Gusti: Echipe studentesti la sate (in Echipe studentesti la
467

www.dacoromanica.ro
 sate, Fund. Cult. Reg. Principele Carol", Cartea aminului
Cultural, 1934).
487. D. Gusti: Idei abluzitoare pentru munca cultural& la sate (a-
minul, I. 1. Nov. 1934, pg. 3).
D. Gusti: Die kniglichen Stiftungen Rumaniens. Vortrag fiir
seine Ernennung zum Ehrendoktor der Staatswissenschaften der
Philosophischen Fakultat der Universitat Leipzig, (Al. Edelmann,
Leipzig, 1935, 15 pg.).
D. Gusti: Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. Com-
munication faite A l'Acadmie des Sciences morales et po-
litiques. (Bulletin Sances et travaux, Sept.-Oct. 1935, pg.
225-245).
D. Gusti: Temeiul rnuncii echipelor studenteqti: monografia (Cu-
rierul, I. 27 Iulie 1935).
D. Gusti: Chez4ia unei munci rodnice: aminul Cultural (Cu-
rierul, I. 6 Aug. 1935).
D. Gusti: Consideratii in legAtur& en un concurs universitar. Do-
cumente qi propuneri pentru modificarea legei qi a regulamentului
(Soc. Rom. I. 3. Mart. 1936, pg. 1-19).
D. Gusti: InvAtAminte qi perspective din munca echipelor stu-
denteqti (Soc. Rom. I. 2. 1936, pg. 1-5).
D. Gusti: Cunoaqterea sociologic& 3i aetiunea culturalh. Insemn&-
tatea lor pentru viata national& 0 de stat (Soc. Rom. I. 4. 1936,
pg. 1-6).
D. Gusti: Intemeierea stiintifica i incoronarea (did, a muncii
noastre (Curierul, 19 Lille 1936).
D. Gusti: Intalnirea judetean& a aminelor Culturale (aminul,
III. 23 Aug. 1936).
H. H. Stahl: Metoda de lucru a echipelor ca satul qi aminul
(Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936, pg. 34-36).
D. Gusti: Despre atiinta natiunii romneqti 0 Servicial Social
obligator al studentimii (Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 1-4).
0. Neamtu: Propuneri pentru organizarea muncii obitevti in
Romnia. Experienta Fundatiei Regale Principele Carol". (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 317-322).
D. Gusti: Plan de actmne pentru 1938 (Soc. Rom. III. 1-3.
Jan.-Mart. 1938, pg. 1-4).
D. Gusti: Serviciul Social (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938,
pg. 295-299).
D. Dogaru: Reforme in spiritul Serviciului Social la Ministerul
Educatiei Nationale (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.-Dec. 1938,
pg. 565-568). .
D. Gusti: Cunoaqtere qi actiune in serviciul Natiunii, vol. I. 271
pg. vol. II. 261 pg., (Fundatia Cultural& Regal& ,,Principele Ca-
rol", Cartea Echipelor, 1939. Cuprinde qi articole publicate in
Curierul, aminul, Soc. Rom.).
D. Gusti: Bazele qtiintifice ale Serviciului Social. Comunicare

468
www.dacoromanica.ro
 la Academia de tiinto Morale qi Politice a Frantei (Soc. Rom.
IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 1-8).
H. H. Stahl: Pentru sat, (Fund. CulturalA Reg. Principele Ca-
rol", Bucureqti, 1939, 194 pg.).
D. Gusti: Considerations on the Social Service Law in Rumania
(Columbia University Press, 1939).
D. Gusti: Directive pentru campania anului 1939 (Curierul S. S.
6 Aug. 1939).
D. Gusti: Universitatea vie a vietii qi muncii romAne$i (Ca-
rierul S. S. 13 Aug. 1939).
I. Heasnicov: Situatia functionarilor de stat, (Soc. Rom. III.
. 1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 23-26).
D. Gusti: Participarea satului la organizarea tArii (Soc. Rom.
III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 103-104).
A. Golopentia: Rolul tiintelor sociale in noua tehnicA adminis-
trativA (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 246-248).
I. Measnicov: Portret statistic al tinuturilor (Soc. Rom. III.
4-6. April.-Iun. 1938, pg. 230-238).
I. Conea: Sugestii qi indicatii geo-istorice pentru numiroa qii de-
terminarea marilor unitAti administrative ale RomAniei (Soc. Rom.
III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 239-246).
XIII. UNITATI 1 RELATII
Traian Herseni: Sociologia distantei (Societ. de mAine, VIII.
3-4. Febr.-Mart. 1931, pg. 77-78).
Traian Herseni: Distanta socialA (Societ. de mAine, VIII. 10-11.
lun. 1931, pg. 247-249).
Traian Herseni: Alte distante sociologioe (Societ. de mAine, VIII.
16-17. Sept. 1931, pg. 313-314).
D. Gusti: Originea qi fiinta SocietAtii Natiunilor. Cu anexl:
Sistem de bibliografie qtiintificA a SocietAtii Natiunilor (in Po-
litica externA a RomAniei, I. S. R. Bucureati. pg. 347-394 qi
in Sociolgia militans, pg. 206-228, 228-254).
D. Gusti: Problema Natiunii (Arhiva, I. 2-3. 1919. pg. 547-577
qi in Sociologia militams, cu anexA: CAteva compleari biblio-
grafice, pg. 160-193, 194-199).
D. Gusti: Fiinta qii menirea academiilor. Discurs de receptie la
Academia RomAnA, Ac. Rom. Bucureqti, 1923, 37 pg. (Publ. qi
In Sociologia militans, pg. 395).
D. Gusti: Universitatea, SocialA. Necesitatea culturii sociale ko.
politico in Universitate (Rev. UniversitarA, 2. 1926 qi CuvAnt
introductiv la CAlAuza Studentului, 1928).
D. Gusti: Sociologia unitAtilor sociale. Comunicare la Congres.
Intern. de Soc. Bruxelles 1935, (Soc. Rom. I. 6. 1936, pg. 1-6).
Roman. Cressin: Ancheta sociologicA asupra vietii studenteqti (0-
magiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 633-747).

469

www.dacoromanica.ro
 P. Tufescu: Un ora in declin: Botopmii (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct.-Dec. 1938, pg. 468-518).
Vacile lea: Orapl Sighet (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart.
1939, pg. 48-59).
H. H. Stahl: Un sat din Transilvania: Dragu011. (Boabe de
grail, IV. 3. Mart. 1933, pg. 147-154).
Pavel Ungureanu 0 Dumitru Dogaru: Contributii la monografia
satului Napadeni (Echipe studente0i la sate. Program de lucru
i rezultate, Cartea Carninului Cultural, Fund. Principele Ca-
rol" Bucure0i 1934, pg. 237-280).
Petra Bartof: Un sat expansiv, Caianul-Mic din Some. Fata de
azi 0 evolutia in ultimul secol (Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-
Oct. 1937, pg. 430-439).
S. Bogos: Nipanii in lumina datelor statistice (Bul. I. S. R.
Basarabia, I. 1937, pg. 219-231).
H. Haute: Rwtu-Braila - un sat din carapia romaneasca.
Structura social& (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg.
277-284).
Dumitra Dogaru: Nfipadenii, un sat de mazili din Codru (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 288-299).
Florea Florescu: Vidra, un sat de Moti (Soc. Rom. II. 7-8. Iul.-
Aug. 1937, pg. 299-306).
ton Gh. Popescu: Clopotiva, un sat din Tara Hategului (Soc.
Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1927, pg. 307-316).
lon Vintilescu: Meripr, un sat de Momarlani" de pe pragul
poi tii sud-estice a Trii Hategului (Soc. Rom. II. 11-12. Nov.
Dec. 1937, pg. 502-507).
Florea Florescu: Cusuiul din Vale, o colonie de Romani timo-
ceni din Cadrilater (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg.
170-180).
Marin Cernea: Atmageaua ttareasca, o colonie de 1VIegleniti din
Cadrilater (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 181-
189). -

Seraiu
., Ludescu: Coloni0ii din jurul Capului Caliacra (Soc. Rom.
III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 522-528).
Gh. I. Ciordnescu: Lunca, satul de fabricanti de prepri 0 velinte
din Dambovita (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg.
339-343).
Mircea Stancescu: Un sat de fo0i mogieni in campia romanea-
sea. Poiana de langa, Ialomita. (Soc. Rom. III. 7-9. Iun.-Sept.
1938, pg. 344-348).
T. A. gtirbu: Valenii de Mg& Prut (Soc. Rom. III. 10-12.
Oct.-Dec. 1938, pg. 518-521).
D. Gusti: Starea de azi a satului romanesc. Intaiele concluzii ale
cercetarilor intreprinse in 1938 de Echipele Regale Studer*0i
(Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 431-436),
Miron Constantimescu: Intaia infa,tiqare a satului cercetat de
Scoala, de Comandanti Pietriq (Curierul S. S. 2 Iulie 1939).

470
www.dacoromanica.ro
Natafa R. Popovici: Satul HoIda (Curierul S. S. 9 Iulie 1939).
George Meniuc: Sat de c1aca0: Dela,cheu (Curierul S. S. 16 Iul.
1939).
Mircea Tiriung: O comuna in plin progres Intaia infa44are
rezultatelor cercetarii $colii de Comandanti Poiana-Campina (Cu-
rierul S. S. 16. Iul. 1939).
C. G. Pavel: Seliqtea - Intaia infatipre a celuilalt sat studiat
de $coala de Comandanti S. S. Pietr4 (Curierul S. S. 16. Tul.
1939).
Alex. Scripnic: Plaiurile Bucovinei: Fundul Moldovei (Curierul.
S. S. 20 Aug. 1939).
Troia?' Herseni: Sociologia vecinaatii (Societ. de maine, VIII.
6-7. April. 1931, pg. 141-142).
H. H. Stahl: Vecinatatile din Draguq (Soc. Rom. I. 1. Ian.
1936, pg. 18-31).
Florea Florescu: Romtmii din dreapta Dunarii (Soc. Rom. IT.
5-6. Mai-Iun. 1937, pg. 230-234).
Xenia Costa-Foru: Quelques aspects de la vie familiale en Rou-
manio (Mlanges D. Gusti, Arhiva. XIII. 1936, pg. 113-118).
H. H. Stahl: Ruderna spirituala din n6,0e la Draguq (Soc. Rom.
7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 25-36).
R. Cressin: Monografia comunei ant: Familia (Soc. Rom. I.
7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 56-61).
D. Barbu: Casatoria i raporturile etnice dintre Moldoveni qi
Ru0 la Copanca (Bul. I. C. S. ChiOnau. II. 1938, pg. 213-246).
$coala de comandante BroSeni-Neamt, Seria II. 1939 (sub cond.
N. Popovici-Raiski): Familia copilul inteun sat din Neamt
(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 217-242).
C. Ameir: Sociologia ezatorii (Arhiva, IX. 4. 1931, pg.
516-575).
Traian Herseni: Observatii sociologice privitoare la copiii din
Dragu.;; (Arhiva, XI. 1-4, 1933, pg. 51-93).
Traion Herseni: Clubul Husarilor (Arhiva, XII. 3-4, 1935, pg.
437-461).
Traian Herseni: Ceata feciorilor din Draguq (Soc. Rom. I. 12.
Dec. 1936, pg. 1-14).
Elena Nicolaev: Cetele de colindatori la Valeni-Muscel (Soc. Rom.
II. 11-12, Nov.-Dec. 1937, pg. 545-546).
Valeria C. Stnciulescu: Cetele de colindatori la Dite0i-Prahova
(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 543-545).
ion F. Nicolae: Cotele de colindatori la Olteqti-Olt, in iarna
1935/36 (Soc. Rom. II. 11-12, Nov.-Dec. 1937, pg. 537-543).
Ana Vultureanu: etele de colind6,tori la Luptatorn-Ilfov (Soc.
Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 535-537).
Gh. Reteganul: Jocul de Craciun al tineretului la Caianul-Mic,
Some.11 (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.-Dec. 1938, pg. 645-548).
471

www.dacoromanica.ro
514. Traan Herseni: Categoriile sociale cornovene (Arhiva, X. 1-4.
1932, pg. 528-543).
515. 1. Conea: Nemeqi roi rumani in Clopotiva (Soc. _
Rom. I. 3. Mart.
1936, pg. 30-33).
516. Florea Florescu: Jiturile unei biserici din Tara Motilor mijloc de
a surprinde ierarhia din sat (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.-Mart.
1938, pg. 45-47).
517. Domnica I. Pelun: Tiganii in viata satului Cornova (Arhiva, X.
1-4. 1932, pg. 521-527).
518. Aurel Boia: Integrarea Tiganilor din Sant-Nasaud in comuni-
tatea romaneasca, a satului (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept.
1938, pg. 351-365).
519. Cornelia M. lonescu: Ungurenii dela Vaidenii-Valcea (Soc. Rom.
II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 555-559).
520. Inlaid Beloiu: Viata Turcilor inteun sat din Cadrilater: Cara-
Ezechioi din Durostor (Soc. Rom. III. 4-6. Apri.1.-Iun. 1938,
pg. 190-208).
521. Alexandru Gruja: Elemental sarb din Clisura-Banat (Soc. Rom.
IV. 4-6. Apn1.-Iun. 1939, pg. 280-283).
522. Ion Zamfirescu: Contributii la cercetarea, tmei gospodarii tad,-
neqti din satul Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 480-520).
523. Traian Herseni: Stfina din Manta Fagaraaului (Boabe de grit',
V. 6. 1934, pg. 336-359).
524. Gh. Radu: Pastoritul pe Valea Doamnei (in Echipe studenteti
la sate. Program de lucru ai rezultate. Cartea Caminului Cultural,
Fund. Cult. Reg. Principele Carol, Bucure0i, 1934, pg. 361-380).
525. Gh. Radu: Contributiuni la studiul stanilor din Romania. Bi-
blioteca zootelmica, nr. 18. Bucure0i 1935, 82 pg.
59.6. Ion I. OW: Cereetari a,supra pastoritului in Vrancea, Bibl. Zoo-
tehnica, nr. 22, Bucure0i 1936, 86 pg.
Alexandru I. Georgioni: Cercetari asupra pastoritului in Mara-
mure. Bibl. Zootehnica, nr. 24, Bucureati 1936, 120 pg.
Traan Herseni: Stani nerejene (Soc. Rom. I. 7-9. Ial.-Sept.
1936, pg. 12-24).
Traan Herseni: L'organisation pastorale en Roumanie (Mlanges,
D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 242-256).
Traan Herseni: Gospodarii tarane0i din Nereju (Soc. Rom. I.
11. Nov. 1936, pg. 7-21).
Traian Herseni: Moira date privitoare la o carciumii taraneasca
(Arhiva XV. 1-2. 1937, pg. 138-156).
Fldrea Florescu: Targul de lie Muntele Mina (Soc. Rom. II.
9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 418-430).
Flores Florescu: Cetele de seceratoare din Cuhea-Maramureg (Soc.
Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 507-511).

472
www.dacoromanica.ro
XIV. PROCESE SOCIALE
A. Golopentia: Aspecto ale desf4urArii procesului de or4eni-
zare a satului Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 544-572).
A. Negrea: Procesul de emigrare a DrAguqenilor in America (Ar-
hiva XL 1-4. 1933, pg. 94-130).
G. Vleidesco-Reicoassa: Dbuts d'industrialisation d'un village rou-
main. Communication au XII Cong. Inter. de Soc. Bruxelles,
Aot 1935. (Mlanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 470-
478).
Mihai Pop: Semnele formArii unei noui burghezii bucureqtene
(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 27-28).
A. Golopentia: Comentarii sociologice la prefaserile realitAtii ro-
mtineqti. Intregirea structurii sociale a Romniei (Soc. Rom. III.
1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 82-84).
A. Golopellia: Gradul de modernizare al regiunilor rurale ale
Romniei (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iunie 1939, '209-217).
P. GIL ja: Procesul de stratificare etnicA la Copanca (Bul. I. C.
S. Reg. ChiqmAu, II, 1938, pg. 271-283).
Cornel Grofsoreanu: Influenta industrializArii asupra tAranului
romn (Soc. Rom. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 22-24).
Paula Herseni,

ANEXA: SCRIERI STRAINE DESPRE SCOALA SOCIOLOGICA

DELA BUCURETI
Archiv fr Rechts-und Sozialphilosophie 1937, Heft II. pg. 289-
291 qi 1938, Bd. XXXI, p. 396-398.
Bnyai lmre: A D. Gusti-fle romn szociologiai iskola (Scoala
sociologicA a lui D. Gusti), Korunk, XI. 1936, 6. pg. 484-491.
Harry Elmer Barnes - and Howard Becker: Social Thougt from
Lore to Science. Vol. II Sociological Trends throughout the World,
pg. 1091. VI. Roumania, The new Burst of Energ,y: Gusti.
Roger Bastide: O metodo monografico rumeno e as Pesquises so-
ciologicas no Brasil, o estado de Sao-Paulo, 9-11 ,Nov. 1939.
H. Beutler: Dorfforschung am grenzschulheim Boberhaus, (Archi-
ves pour la Science et la Rforme sociales, XIII, 1936, 17-39).
Dr. Bodor A.: A falu megismerse (Cercetarea satului), A. Magyar
Trsasag Falukutat Intzets, Budapest, 1934.
Dr. Bodor A.: Rural Analysis, Budapest, 1935.
Dr. Bodor A.: A Falukutats vezrfonala (CAlAuzit pentru corcetarea
satului) A Magyar Trsashg falugutat, Budapest, 1935.
C. Bougl: La convergence des Sciences Sociales et l'Esprit Inter-
national, Paris, Hartman. Centre d'Etudes de Politique Etrangre,
1938.

473

www.dacoromanica.ro
 Braun Robert: Maros-Csicsr (Cicir) 1935 - ben. in SzAzadunk"
p. 168-181, Budapest, 1936 Mai.
Demeter Bla: A roman ifjusAg falumunkAja (Interesul tinerimii
romne pentru sate), Erdlyi Fiatalok, 1931, 5-6.
Europe Orientale L': N. 3-4. 1937, pg. 144-149.
P. Fauconnet: L'enseignement de la Sociologie, Bulletin de l'In-
stitut Franqais de Sociologie, Sance du 9 dc. 1931, B. p. 11.
Fogarasi Gza: A roman ifjusg falumunkjrol (Munca ruralA a
tinerimii romAne), Erdlyi Fiatalok, 6. 1932.
Gaed, Erno: A romniai trsadalmi munkaszolglat (Serviciul So-
cial romn), Korunk, 3. 1939, pg. 224-227.
Helmut Haufe ?Ind Helmut Klocke: Volksbildung und Volksfor-
schung in Rumanien, Der Zwiespruch, 1930, 10 Mai.
Helmut Han fe: Methode und Einsatz der Dorfforschung in Ruma-
nien, Zeitschrift fiir Volkskunde XLVII. 4. 1938. pg. 300-307.
Helmut Haufe: Die Wandlung der Volksordnung in Rumanischen
Altreich, Kohlhammer, Stuttgart, 1939.
E. Henri-Hayem: Une Nation se construit, Aujourd'hui, 1940,
pg. 31-47.
Hans Hoske: Der Soziale Dienst" in Rumnien. AnexA: Gesetz
tibor die Schaffung des Sozialen Dienstes (iibersetzt von Ilona Ben-
ning) Leipziger Vierteljahrsschrift fur Siidosteuropa, 4. 1939, pg.
287.
Dr. Leo Hilberath: Volksvorschung und politische Soziologie in
Rumanien, Raumforschung und Raumordnung, I. 12. 1937, pg.
505-506.
Institut International &Agriculture: Population et agriculture; le
problmo du surpeuplement rural, Contribution A la Confrence
Europenne de la Vie Rurale, Rome, 1939.
G. Jacquemyns: La mthode monographique A l'Institut Social Rou-
main, R,evue de l'Institut Solvay, XVII. 1. 1937, pg. 43-46.
G. Jacquemyns: La vie sociale dans le Borinage houiller. Bruxelles,
1939.
Ren Jadot: Milieu et tducation. Ed. Georges Thone, Lige, 1936.
pg. 94-105, La mthode en Sociologie.
Dr. Jancso Bala: Gusti profeszor s tanitvanyainak falumunkja
(Activitatea profesorului Gusti i a elevilor sAi in satele romline0i),
Erdlyi Fiatalok, 2. 1933.
Journal of Sociology, The American: pg. 792.
Helmut Klocke: Landkunde in Rumnien, Die Dorfgemeinschaft,
II. 5. 1934, pg. 117-125.
Helmut Klocke: Landvolk und Dorf in madjarischer und rumani-
scher Sicht. Deutsches Archiv fiir Landes-und Volksforschung, I.
1937, pg. 990-1023.
Kovacs Imre: Falumunka a Pro Christo DikokhzAban (Munca
ruralA a aminului de studenti Pro Christo"), Magyar Szemle,
XXIII. 1. 1935.
Liiko G.: A romn monografistk" falukutat munkAja
- (Cercetarea

474
www.dacoromanica.ro
 satelor urmarita, de monografistii" romani) Honismeret Kanyve
Budapest, 1935.
32. Liik6 G.: Roman falumunka (Mama rurala in Romania), Magyar
ut, IV. 5. 1935.
33-Andr Maday: Introduction it la Sociologie, Paris, 1937, pg. 146.
Ren Maunier: Recherches collectives dans l'ethnologie et le folk-
lore, Revue de Synthse, fvner 1936, pg. 16.
Philip E. Mosely: The Sociological School of Dimitrie Gusti, The
Sociological Review, Volume XXVIII, Number Two, ..9.pril 1936,
pg. 149-165.
Philip E. Mosely: A new roumanian Journal of Rural Sociolog,y,
Rural Sociolog,y, II. 1937, pg. 457-465.
Nmeth Lszlo: Magyarok Romniaban (Calatoria unor Unguri in
Romania). Tanu, III-IV. 1935, Debreczen.
Ortutay Gy.: Magyar npismeret (Cercetarea taranilor unguri) Ma-
gyar Szemle Kincsestr, 9. 1937. Budapest.
Achille Ouy: La monographie et l'action monographique en Rou-
manic, Revue Internationale de Sociologie, 7-8, 1936, pg. 419.
Gatan Pirou: Introduction a l'Etudo de l'Economie Politique
(Trait d'Economie Politique de G. Pirou et M. By), Recueil Sirey,
Paris, 1939, pg. 185-187.
Gaston Richard: Arhiva pontru stiinta si reforma sociala", 1933-
1935. Revue Internationale de Sociologie, 44-e Anne, 7-8, 1936.
pg. 379-404.
Gaston Richard: La mthode sociologique en Roumanie. L'oeuvre
du prof. D. Gusti, Mlanges, Arhiva pt. t. si Ref. Social& XIII,
1936, pg. 399-407.
Joseph S. Roucek: Sociology in Roumania, American Sociological
Review, Vol. III. 1. February, 1988, pg. 54-62.
S. Rugarli: Un secolo di Sociologia. Rivista di Sociologia, VIII 2.
1938, pg. 265.
Rural Sociology: Roumanian Sociological Institute, :June, 2. 1939,
pg. 271.
Hugh Seton Watson: The Roumanian Peasantry, The Fortnightly,
September, 1939, pg. 330.
Hugh, Seton Watson,: The social Background in Balkan Politics.
Politica, The London School of Economics and Political Science,
Juno, 1939, pg. 139.
Georg Stadtmiller: Osmanische Reichsgeschichte und balkanische
Volksgeschichte, Leipziger Vierteljahrsschrift fiir Siidosteuropa, III.
1. 1939.
Venczel 1.: A falumunka s az erdlyi falumunka mozgalom (Cer-
cetarea si ridicarea satelor si actiunea culturala ardeleana) Erdlyi
tudomnyos Fiizetek, 78, 1935, Cluj.
L. v. Wiese: Der internazionale Stand der Soziologie, Reine und
angewandto Soziologie, Ferdinand Teinnies zum 80. Geburtstag,
1936.

. 475

www.dacoromanica.ro
 XII. ANEXA

INDREP TAR
PENTRU ORGANIZAREA INSTRUCTIEI SOCIOLOGICE IN
SCOLILE SPECIALE DE PREGATIRE A TINERETULUI
A. INSTRUCTII GENER.A.LE
Instructia sociologic& comporta:
1. un numAr de lectii:
de familiarizare cu structura qi prefacerile realitAtii soci,9,1e;
de informare asupra realitAtii s,te0i a Romfiniei, qi, deo-
sebit, do orientare in Tinutul ande se gAseqte coala i in care vor
lucra membrii ei, qi
do obigiuire cu metoda de cercetare a acestei realitAti;
2. un numAr de luerAri practice de fixare a cuno0intelor de teo-
rie 0 metodA.
Instructia va fi fAcutA de: 1. directorul de studii 0 2. de per-
sonalitAti reputate pentru cunoa0erea Tinutului (autorii de cercetAri care
lamurese problem ale acestuia, directori de muzee, de reviste regio-
nale, directori de fabrici, mediei veterinari, ingineri efi ai Tinutului
0 judeteni), ori a metodei monografice 0 a teoriei sociologice. Spre a
avea asiguratA, colaborarea a,cestor personalitAti din afara qcolii la
data convenabilA, directorul de studii se va informa, in intAiele zile
de wdere in localitatea unde functioneazA, Scoala, despre personalita-
tile care ar trebui invitate 0 va fa,ce neintArziat invitatiile, fie verbal,
dad, lucrul e cu putintA, fie in scris ori telegrafie, dad, e nevoie. E de
citutat ca, dintre ace0i invitati, coi ce ar putea tine lectii de metodA
0 teorie ori a& dea prezentAri de ansamblu ale Tinutului, BA fie la
Scoal& in chiar sAptAmAna consacratA instructiei soeiologice. CRilalti
invitati pot fi repartizati pe tot intervalul color 4 sAptAmAni; cAnd e
cu putintA, lectia lor despre o problema a Tinutului e bine sa fie fAcutA
cu prilejul unei vizitAri (de muzeu, sApAturi arheologice, de spital,
ferme zootehnice qi agricole, de pAduri 0 pepiniere, de fabricA, de qosea,
In curs de modernizare etc.).
Intentia urmAritA prin sAptiimAna de' instructie sociologic& este
aceea de a, da tinerilor: 1. minimul de teorie sociologicA, necesar pentru
a intelege realitatea socialA 5i in deosebi pe cea, romfineascii; 2. mini-
mul de deprinderi metodice necesar pentru a face fat cerintelor ia,cti-

476
www.dacoromanica.ro
vitatii de cercetare; 3. o cuneaqtere macar sumar a complexului pro-
blemelor pe care le ridica, Romania rural& @i a corelatiei dintre ele.
Cunoaqterea a,ceasta a nevoilor satuIui romanesc este punctul de
pleca,re al actiunii do creare a spiritului de pionier, care constitue obiec-
tivul pedagogic al pregatirei temeinice a tineretului. Apelul pentru ca.
generatia tan&ra s&-qi fixeze ca tern& buna organizare a taranimii,
acceptand greutatile statului la tara este consecinta: fireasc& a cuneaq-
terii starii satului romanesc. Spre a ajunge la efectul a,cesta urn:Ara*
lectiile despre starea realitatii sateqti romaneqti qi locul ei in intreagat
viata romaneasca trebuesc bine pregatite toi cu caldur& prezentate.
Lectiile de teorie sociologic& t i de metoda trebuesc tinute in
perspectiva aceleaqi idei.
Scopul lectiilor de teorie sociologica ii de metoda nu este acela
de a f a,ce sociologi din veterinari, medici agronomi, avocati, ci cel de a;
le deschide perspectiva de ansamblu, de a-i ajuta sii-qi vad& domeniul
de activitate alaturi de toate celelalte, pe care le core viata natiunii 0
problemele, ridicate de starea de azi a realitatii romine0i, mesa-
riei lor.
Cuno0intele de teorie i metoda nu vor fi predate deci abstraet
ci pragmatic, raportate far& incetare la functia lor de a face cu putint&
cuneaqterea starii toi a nevoilor mediului, in care se va lucra.
In vederea instructiei sociologice fiecare @coal& dispune de o bi-
blioteca, cu urmatorul cuprins:
Gusta: Sociologia militans gi Stiintli gi actiune; Onsti-Hersem: Sociologia,
Manual cl. VIII: Stahl: Monografia unui sat; Sociologie romaneasca, colectia completa;
Arhiva, pentru tiinta gi Reforma Sociala, VIII-XV, Buletinul Institutului Social
Roman din Basarabia, I-II; Revista Institutului Social Banat-Crigana, col. completa;
Instatutul Social Banat-Origana Belinti; Observatorul social economic, ultimii 5 ani;
Buletinul Societitii Regale de geografie, tiltanni 5 ani; Enciclopedia Romania (2 vol);
David: Geopolitica Romaniei; Smnonescu: Tara noastri; Anuarul statistic, ultunul an;
V. Milliitlescn: Romania, geografie fizici; Lapag. Istoria Romanilor; Bann Slinatatea
poporului roman; Bann- Mortalitatea infantilli; Statistica agricola din ultamul an; P.
Sterian. Panromanismul; Claw:Ilan: Alimentatia poporului roman; Radulescn-Motru:
Romanismul; M Balcescn- Scrierl istorice, col. Cartojan; Koglniceann- Soler' gi
discursuri, col. Cartojan; M. Emmescn Scrieri politice, col. Cartojan, H. H. Stahl en
introducere de D. Gust': Nerej; Cones, Clopotiva.

Acestui stoc comun i se adauga in fiecare Tinut un numar de

caxti, caro inlesnesc infatigarea Baffler qi problemelor tinutului res-
pectiv.

TINUTUL OLT

Arhivele Olteniei, ultimii 10 am; Cones: Corectari geograf ice in istoria Ro-
manilor; Ionescu C. D.: Prin Muntii Mehedintilor; Vatra anal in curs (Craiova).

. 477

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL BUCEGI

Vlsan ampia Romani; V. Miligilescu Vlisla 1 Mostistea; V. Millilescu:

Bucurestiip Petresca Sara. Targuri i orase infra BuzAu, Targoviste i Bucuresti.

TINUTUL MAREA

Analele Dobrogei, ultimu 10 am, Dobrogea de Sud, numerele care nu apIrut.

Constantinescn-Mircesti: Eizibel; La Dobroudja. Editura Comisarmtultu Paris; Hama:
Aromanii, Focsani 1936, Ionescu M. D. Dobrogea in pragul veacului al XX-lea; Das-
covici Dunarea noastr; Dascovich Marea noastr.

TINUTUL DUNAREA DE JOS

Cazacu. Moldova dintre Prut i Nistru; Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor
La Bessarabie et la Bucovine. Ciobanu

TINUTUL NISTRU

Malschr 01finesti; $tefntia Folclor de pe Valea Nistrului de Jos; Cazacu:

Moldova dintre Prut Nistru; Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor La Bessarabie
et la Bucovine.

TINUTUL PRUT

V. Tufescu Dealu Mare-Harlau; Cazacu Moldova dintre Prut l Nistru;

Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor: La Bessarabie et la Bucovine.

TINUTUL SUCEAVA

Iorga Romanii bucovineni; Oman Topa Monografia sanitarii a circumscriptiei

Vise10

TINUTUL SOME?

Morarm Pistoritul in Muntii Rodnei; Vormcu: Maramuresul (Cunoitinte

folositoare), Bekloiu Bocetul in Tara Oasului; Iorga. Neamul romaliesc in Ardeal
Tara ungureascii, La Transylvanie. Editura Comisariatului Pavilionultu Rominiei la
Paris; Dermer. Maramuresul romanesc.

TINUTUL MURE5

Rusu Sirianu Motii; Silvestro Moldovan: Ardealul; Iorga: Neamul romanesc

in Ardeal si Tara ungureasa; La Transylvanie; Ciomac-Popa Necia: Muntii Apuseni;
Suciu. Judetul Turda; Sue= Tara Motilor; David M : Muntii Apuseni.

478

www.dacoromanica.ro
 TINUTUL TIMI

Emil Petrovici- Folclor din Valea AlmAjului; Grisellint. Istoria Banatului ti-
misan; Popovici G.: Istoria Romanilor bAnljeni: Popovici G : Memorii cu privire la
integritatea Banatului; CAliluza Banatului; Filipesca T.: Voivodina SArbeascA; Damian
Izverniceanu. Banatul. Cunostante folositoare; Ion Popovici Minateanu. Din lume;
Viad Delamarina Poezii; G'arda TAt BAnatu-i fruncea.

Pentru unele orase sediu de scoalA au mai fost adhugate cArti

cu priviro la imprejurimile acestui eras. Astfel:
Deva: $uiaga-Floca Ghidul judejului Hunedoara; P. Neamj: Preot Mtasal.
CAlAuza judejului Neamj.

Partea a doua a bibliotecii ca si partea treia este do sigur compati-

bilA de intregiri. Directorul de studii o va completa ca scrierile asupra
judetului si a orasului unde functioneazA, scoala, cu eventualele mono-
grafii despre satele din tinut si in deosebi cu operele clasicilor si scriito-
rilor originan i din Tinut si in deosebi cu cele a cAror actiune se ptrece
acolo. Astfel, de pildA, nu trebue sh lipseascA in biblioteca scolii din NA-
sAud Ion al lui Rebreanu, care se petrece in jurul acestei capital grAni-
ceresti sau poesille lui Cosbuc, pline de viata tArAneascA a RomAnimii
nAsAudene sau in biblioteca dela Piatra Creangg, si Hogas.
Biblioteca are rostul, intAi de toate, sA, inlesneascA, directorului
de studii si color care-1 ajutA, pregAtirea lectiilor de instructie sociolo,
gicA pe care urmeazA sa le tinA. In programa analiticA alAturatA, ei
gAsesc pentru fiecare lectie indicatii asupra cArtilor ce trebue sA
consulte.
Biblioteca trebue sA fie pusA in orele de repaus si la Ilispozitia
elevilor. Ea trebue folosit, apoi, pentru alimentarea discutiei in se-
dmtele de searA, fie cil, se dau cArti din biblioteca spre cetit si pre-
zentat unora din membrii scolii, fie cA directorul de studii, colabora-
torii s'Ai sau personalitAtile invitate prezintA un scriitor al regiunii sau
o problemA.
LucrArile pra,ctice e bine sA, fie fAcute ca chibzuialA. SA nu se
porneascA intreprindreri ce nu pot fi duse la capAt: recensAminte sau
monografii do sate. Ci sA se facA exercitii de completat formulare de
reoensAmAnt, de luare de informatii dela tArani si de consemnare Ide
informatii. LucrArile pra,ctice ale scolii au menirea sA, familiarizeze ca
satul, sA, trezeascA gustul pentru cercetare si sA, formeze deprinderi de
meticulozitate in completarea formularelor statistice si in inregistra-
rea informatiilor. In cursul lor e blue sA, fie descoperite elementele cu
aptitudini speciale pentru cercetare. CercetAri propriu zise urmeazA sA,
fie pornite de abia in cursul campaniei de lucru in sate.

479

www.dacoromanica.ro
 B. PROGRAM ANALITIC
I. TEORIA CERCETARII.OR MONOGRAFICE
(Structura i prefacerile realitiltil sociale)

Rostul cunoafterii sociologice. Sociologia*In conceptia noastr&

mai intai face cercettiri spre a inlesni intelegerea realitAtii sociale, siapoi
spre a face cu putint& reforma socialtt, adica, mai buna organizare a
acestei realitgti.
Cercetarea facuth cu gandul intelegerii sociologice nu se poate m&r-
gini, nu poate izola un fragment al realitatii sociale. Foie geo-
grafii, economistii studiazg aspectul vietii sociale care 11 intereseazit:
portul, cantecele bAtranesti, tipurile de sate, bugete si variatii de praturi.
Cu totul dimpotrivA, cercetarea f akut, in vederea cunoasterei
sociologic. Aceasta trebue s razbeascl ptin& in centrul vietii aces-
teia, pn in regiunea unde se decide comportarea ei i BA cunoasc
toate faptele care usureaz6 deaf itsurare,a ei sau o stanjenesc. Ca 14
stii cum pornesti i ce s faci, cand vrei a& organizezi mai bine un
sat, o regiune, o tarA, nu e deajuns sa cunosti cateva detalii de is-
torie, de folclor, de geografie, economie sau demografie. Ci e nevoie
s& cunosti toate fe-tele acestea, legatura intim dintre ele i puterea
de vie* a unitatii sociale respective.
De consultat: D. Gusti: Cunoastere i actiune in Serviciul Natiunil Cap. II 1
III, Gusti-Herseni: Elementele de Sociologie, Cap I, 26, A Golopentia Rostul
actual al Sociologiei in Sociologie romimeascrt II, si Rolul stiintelor sociale in noua
tehnicA administratIvA in Sociologic romtmeasers. III. 4-6.

Realitatea social. Realita,tea, social& se deosebeste de reali-

tatea anorganica a naturii moarte si de realitatea organic& a celorlalte
vietuitcaro prin faptul cA esta alcAtuit& din oameni dotati cu constiint&
totdeauna cuprinsi in unitti sociale: fac parte dintr'o familie, Bunt
cettenii unui anume sat sau anume oras dinteun stat, aunt dinteun
neam.
unitatile sociale dAinuesc mai mult de o vieat de om. Ele du-
reaz& secole, generatiile perind&ndu-se prin ele ca intr'un tipar.
Aceste unitati sociale, care constituese arma de capetenie a afir-
marii omului In univers (intreaga civilizatie e strans legata, de faptul
cA omul traieste In societate; izolat, omul n'ar fi cu mult deosebit
de animalele campului) stint cultivate de membrii lor. Atunci and alte
grupuri do oameni, primejduesc units,tea lor sociala, membrii ei aunt
gata a& si-o apere vieata (cazul tentativelor de cutropire a unei natii
de alta natie). Adeziunea akeasta uneori rational& si constienta, dar de
cele mai multe ori afectiva, i nestiuttl a membrilor unei unitAti sociale
la aceast& unitate constitue motorul acesteia, numit vointa social a
membrilor ei. Omul nu poate trAi dealt in societate; dar el poate sA se
deslipeasch dintr'o unitate social& si s& treak& intealta (avezare in alt
sat, mutare in oras) ori sa, schimbe constitutia unitAtii sociale din care

480
www.dacoromanica.ro
face parte, asa incAt aoeasta s& devie altfel de unitate (schimbarea unui
sat in oras prin a,ctivitatea economic& si cultural& a locuitorilor
retrogratlarea unui orAsel la starea de sat prin plecarea unora din
locuitori si acceptarea din partea altora a scApt&rii). Toate aceste tran-
sformAri aunt urmarea unor schimbAri in vointa social& a uniatii res-
pective. Cunoastema acesteia este dar scopul principal al tuturor
cercetArilor consacrate realitAtii sociale. Vointa social& constitue pulsul
care ne ingAdue al The dAra seama despre vitalitatea unei anume uni-
tAti sau sA, constathm starea de era& in care se gseste.
Uneori conducAtorii si membrii unei unit,ti sociale izbutesc Eitt
surprind& vointa social& a unittii lor. Aceast, vointa social& ridicat& in
constimt3 si prezent& acolo ca o idee precis& despre viitorul unitAtii
social, cum trebuie s& fie, este idealul social.
Fiecare unitate are manifestdri economice t3i. sptrituale destinate sa
satisfac& trebuintele de hrank adpost i intelegere ale oamenilor care o
compun. Nevoia acestora do a fi organizati inteun fel, caro n'ar putea
satisfiicut dac& fiecare s'ar comporta dupA, -bunul sA,u plac, Arage
dup& sine o serio de inanifesteirt politico-administrative i moral-juridice.
Cele dintai ornduesc convietuirea membrilor colectivitiii, potrivit nor-
melor cuprinse in normele etice si consecintele ;juridic ale acestora.
Toate unitAtile sociale sunt asezate undeva pe glob, legate de o
bucat, a pA,mntului, ca clima, ve,getatia si forma lui. Acest mediu cos-
mic conditioneazA in mod vadit manifestrile unitAtii social i cu
deosebire pe cele economice. Manifest&rile unitAtilor sociale mai sunt
conditionate att prin rasa, ade,c& win conformatia fizicl si psihic& a
oamenilor co le compun (cadrul lor biologic i psihic), ct i prin tre-
cutul lor, adecA prin concretizArile in orndueli politice si juridice si
In creatii culturalo si produse economice ale vietii lor anterioare (cadrul
istoric).
Vointa social& a unittilor ponte fi cunoscutA, prin stabilirea m&-
surii in care membrii unei unitti social izbutesc prin manifestAxile
lor sA, domino cadrele acestei unithti. Un sat asezat pe un p&mant sArac
ca un trecut clAcAsesc de pild&, care birue aceste conditionari avnd o
vieat& economic& infloritoare, in urma unei munci mai intense, a folosirii
cunostintelor tehnice, a recursului la ocupatii anexe, este vital si capabil
de yrogres. Dimpotriv& un sat do hrmasi de mosneni sau de
inzestrat cu pAmnt bun, care, inmArmurit in tehnica de lucru apu-
cat& din bAtrani, are manifestri economice mizere.
nnitAtile sociale a cAror voint& social& e a,ctiv& evolueazA: fin-
tarea lor are inftisarea dnui proces de succesive transformAri.
Unithtilo sociale, la rAndul lor nu sunt nici ele izolate, ci vietuesc
alAturi de alto unitAti do acelasi fel (sat Mug& sat) sau aunt inglobate
in unitAti sociale mai mari (satul in stat): adecA, sunt in relarii Cu nume-
roase alto unitAti. Ca atare vointa lor social& e uneori stimulat& prin uni-
tAtile cu care aunt in relatii, alteori stnjenit, sau sugrumatA.
Cine porneste s, organizeze mai bine o unitate social& trebue 86,
cunoasch vointa ei socialk Pentru a razbi la ea e nevoie ins& BS cunosti

481
www.dacoromanica.ro
toate manifestArile ei si toate cadrele vietii ei actual. Acesta e mg-
tivul pentru care cercetArile noutre, menite sa facA ca putintA actiunea
de imbunAtAtire, sunt integrale si nu fragmentare.
De consultat: D. Gusti-Tr. Hersem. Elemente de Sociologie; T. Herseni- Un
Sistem de Sociologie, Etta ai Politic& in Arhiva pentru gtunta ai Reforma Social.
XI, 1-4.
3. Scopul cercetcirii: ,5itiinta nafiunii. Dintre toate unitAtile soCiale
douA sunt decisive: familia, in bunt), parte de ordin biologic, prin fap-
tul cA in ea se perpetueazA vieata spetei umane si colectivitatea cada
constitue unitatea propriu zis socialA, natiunea.
CAnd studiem sate sau orase, ori pAturi sociale trebue BA ne
raportAm fArA incetare la natiune. Toate aceste unitAti sociale aunt in
relatii ca natiunea; vointa lor socialA se gAseste in permanentA sub
inraurirea ei.
Numai natiunea este o unitate socialA care-0 ajunge siesi. Ter-
menul de drept public suveranitate, care se aplica natiunilor cu stat
propriu exprimA a,cest fapt.
Studiul A5itiinfa naOunii din Sociologie RomneascA" II, 2-3 al
Prof. Gusti cuprinde.o analizA a manifestArilor si cadrelor unittii so-
ciale primordial care e natiunea si o infAtisare a rostului ce le revine
cercearilor do sate, de orase si de regiuni in perspectiva ei.
Toato cercetArile, intreprinse in ultimii 15 ani de Institutul So-
cial, de Fundatia Principele Carol", continuate de Institutul de Cerce-
tAri Sociale in cadrul Serviciului Social, au avut menirea de a face
cunoscutA tara romAneasch. Prin ele tot mai multe din atAt de va-
riatele tAri", vAi" si pArti ale tarn aunt lAmurite; ele folosesc tuturor
color chemati sA organizeze realitatea romAneasch, si ca deosebire con-
ducAtorilor ei -politici si administrativi.
Toti conducAtorii de state nAzuesc azi la o administrare plani-
ficatA", la planificare". AdecA la o administratie, care sA porneasa
dela o cunoa0ere prealabilA temeinicA a tArilor", adecA a regiunilor
atA,t de individualizate din care sunt alcAtuite si dela o coordonare a lor
bine chibzuitA. Miile de tineri, iesiti din swine Tarn, reprezintA o
unealt incomparabilA pentru inventarierea si lAmurirea tArii noastre
pAnA acum atAt de putin cunoscutA de noi, RomAnn.
Ne cunoastem fiecare inteo oarecare mAsurA regiunea natalA si
poate ciiteva alte locuri in care am ajuns. Dar experienta de felul
a,cesta e pAnA a,cum ineditA, nestiutA. Ca tara sA poa,tA fi administratA
mai in cunostintA, de cauzA, diferentiind administratia in fiecare parte
a ei dui:A nevoile locale, e nevoie sA, avem la indemAna tuturor admini-
stratorilor suficient de multe cercetAri, care sA lAmureascA problemele
fiecArei regiuni.
Explorarea do stil mare pe care o intreprind de ani de zile Se-
minarul de Sociologie din Bucuresti, Institutul Social si Fundatia
Regal& Principele Carol" urmAreste sl inchege canavaua aceasta mare
de cunostinto amAnuntite asupra diferitelor regiuni ale tarn roniAnesti.

482
www.dacoromanica.ro
Harta ac,easta mare sociologic& in curs de elaborare este tema corce-
tArilor noastro i obiectul a ceea. ce Prof. Gusti numeyte ?Uinta na-
punii romcIne.
De consultat: Gusti $tiinta natiunii in Sociologie Romaneasca, II, 2-3, KA-
dulescu-Motru Romanismul; Gust : tlint j actiune in serviciul natiunii capit. So-
mologia monograficii, stunt, a reaht4u sociale i Monografia o misiune admuustratil
politica; G usti-Hersenr Elemente de Sociologie, cap. XVI; Golopenpa : Rolul tiin-
telor sociale in noua tehnici administrativa, in Sociologic romaneasci, Ion Cones : Su-
gestii l indicatii geoistorice pentru numirea marilor unitati administrative ale Romaniei
in Sociologic romaneasca III, 4-6.

11 STARE A DE AZI A ROMANIEI

4. Sztuatia geopolitia. Tara noastra, are troj fete: spre Europa

centralh, spre Europa rasariteana i spre Balcani. Lungimea total&
frontierelor esto de 3400 km. din care 454 frontiere maritime. Cea
mai lung& frontier& espre spre U. R. S. S., 812 km., spre Jugo-
slavia 755,3 km., spre Bulgaria -601,4 km., spre Ungaria 627 km., spre
Polonia 346 km. yi litoralul MArii Negro 454 km. Suprafata total& a
taxii esto de 295,049 km. 2 Populatia atinge in August 1939 cifra de
de 20.000.000.
In jurul tarii romneyti, cu. exceptia Ungurilor de origine mon-
gol, bate celelalte neamuri stint slave. Densitatea locuitorilor pe km.
este de 63.Principalele cursuri de apa, sunt:Dunarea 1075 km., Nistrul
924, Mureyul 883, Prutul 860, Oltul 560, Siretul 535, Ialomita 330,
Argeyul 290, Bistrita 280, Someyul 230. Oraye ea peste 100.000 de
locuitori am avut 6 in 1930: Bucureyti, Chiyin&u, Cerna,uti, Iayi, Cluj,
Galati. Azi li-so vor fi adaugat, probabil, Brayovul, Timiyoara, Oradea..
Specificul nostru economic fiind agricultura, multe oraye n'au
pierdut caracterul rural dela obaryie. Orayele din Transilvania s'au for-
mat in jurul c,et'Atilor. In celelalte tinuturi, sprawl provin din vechi
iarmaroace, centre administrativo, portan, centre miniere. Populatia
tuturor centrelor urbane se ridica in 1930 la 4.000.000 locuitori, adic&
abia 19 procento din aceea atgrii intregi. Fondul orayelor este roma-
nesc in majoritatea cazurilor.
Distributia ayezArilor omeneyti pe teritoriul Romaniei n'o dic-
teaz& yi n'o explica, elementele mediului geofizic singuro, ci ele ca is-
toria laolalta Satele aunt neregulate (nsipite), cele din munti sau de
pe colino, lungi pe malurile raurilor, ramificate in deprosiuni, adunate,
compacte, in yes, cu forme rotundo sau poligonale (I. Conea). Forma
aceasta din urmfi se datoreyte adeseori interventiei statului.
Fat& do celelalte state Romania n'are tendinte de cucerire a te-
ritoriilor straine, ci de aparare darza a drepturilor ei stravechi asupra
actualelor hotare.
Situatia in lume a Romaniei este in functie de marile puteri ale
momentului de fata: Franta, Anglia, Statele Unite, 'U. R. S. S., Ger-

483
www.dacoromanica.ro
mania, Italia ei Japonia ei da vecinii ei: Turcia, Urecia, Jugoslavia,
Ungaria Polonia.
De consultat: Golopentia Contributia Stiintelor Sociale la conducerea politicei
externe, Sociologie rom5neascli II, 5-6, Ion Conea: 0 tiinti noua: Geopolitica in
Somologia romaneasch III, No 9-10, David Geopolitica Romaniel; Ion Simionescu:
Tara noastril, cap. III; Ion Cone,a, Geografia satului romanesc in Sociolope rom-
neasci 1937, No 2-3, Enciclopedia Romaniei vol. I, cap I, pag 15-51, Breviarul
statistic al Romaniei, p 7-36; Anuarul statistic al Romaniei, 1937-1933, p.
41-78, Dr. S ManuilA Romanii i Revizionismul in Arhiva pentru tunta i Re-
forma Socialii X11, 1-2, p 55, Blcescu Scrisori catre Ion Chica.

5. Evolatia istoricd. Istoria social& a poporului roman face un

singur corp cu istoria lui biennia (ix-) evenimente ei date). Sunt doll&
aspecte care se completeaza perfect, creand o unitate. Dac in istoria,
propriu zisa a Romanilor cercetarile aunt destul de inaintate, istoria
neastra sociala este la inceput. Si noub, ne ran-lane sa desvoltam ei
sa adancim studiile f,cute do marii inaintaei, Nicolas B5,1cescu, Mihail
liogalniceanu, Radu Rosetti, Stefan Zele.tin, in trecut ei pe cele mai,
recent ale unor H. H. Stahl, prof P. P. Panaitescu, Al. Brbat. Pa-
mantul romanese este construit in forma de cetate, spurrea Balcescu.
In muntii din inima acestei coati, in vaile dintre dealuri (aea numi-
tele depresiuni sau tari"), in lungul raurilor care treceau prin padurile
imense din yes, au fost aeezarile romaneeti. Aci s'a format poporul
nostru ei permanenta aeezarii lui pe ac,est pknant n'o rxmte nimeni nega,
daca este de buna credinta. Romanii erau organizati in acel timp in
cele de sat, de vale, de ocol (tinut, tara). Stapanirea padurilor, paeu-
nilor ei terenului cultivat era devalmaee. Fiecare putea folosi din ele
cat avea nevoie. Ceata era condus5, 'de oameni batrani ei buni" aleej
de toti cetasii. Aceetia aveau 0 tineri private (casa, prisaca, pamantul
de agricultura) caro eran necesare vietii lor. Ele apareau in urma aCti-
vitatii speciale a unui ceta: constructie, secatuiri de 'Ware, munca
agricola. Ele se reintegrau twit curand stapanirii obeteeti. Conditiile ce-
rute spre a, fi ceta e erau: locuirea in sat, recunoaeterea de catre sat,
baetinaeia, contributia la cheltuieli. Acest stadia primitiv de organizare
al cetelor, este col al devcIlmsiei absolute. El a putut fi studiat in
Vrancea, singurul Ice unde s'a conservat pana tarziu din cauza unei
situatii speciale. Izolata de drumurile de comer, feria de patrunderea
capitalului comercial 0 carnataresc (negustorii ei zarafii), Vrancea, s'a
mentinut pana dupa 1800 in stravechile ei forme care au lost ()data
generale pentru intreaga tara.
Drumuril de comer t care au aparut inainte de secolul XIV
prin Moldova dela Lwow pan& la Cetatea Alba ei prin Muntenia dela
Brasov la Dunare, (cu doua ramificatii: dela Targoviete una spre "Chilia
0 alta spre Vidin) au schimbat a,ceasta organizare. In tinuturile ro-
maneti prin care treceau, s'a petrecut un proces de transformare eco-
nomic& concomitent cu unul de ierarhizare sociala. Conducatorii obetii-
lor au devenit voevozi, iar unul dintre ei mai tarziu, domn. Aceasta este
originea celor doua state romaneeti. Ardealul a fost impiedicat de catre

484
www.dacoromanica.ro
cucerirea maghiara, sa urmeze aceeasi evolutie. Moldova si Tara Ro-
maneasca au evoluat normal, crescnd in putero economica si intindere
geo-politica, pana la aserviraa lor, dupa aprige lupte, de Turci. Aceast&
epoca, Baleasen o numeste voevodald". Dupa subjugare, comertul
decade, Chiba si Gatatea Alba disparand economiceste, iar forta politich
trece in mainile boierilor stapani de mosii, facute prin strangere de
biruri si camatarie. Aceasta epoca, o numeste Baleasen boierease".
Odat& ca secolul XVIII schimbul capitalist transforma acest regim
feudal, inteunul cu caracter modern.
Dornnii fanarioti alabase boierimea veche a tarii, creand o boje-
rime noua, recrutat& dm strami veniti din Turcia, in deosebi Grecia si
din elemental romnesti iesite din popor. Lupta, dintre aceste dona
boierimi, cea maro si cea da rand, domina vieati., politica romaneasca.,
incepand dela mil locul veacului al 18-lea. Boierimea de rand invoca
ideea de egalitate proclamata de Revolutia franceza impotriva boierimii
mari. Propagatoare a adoptarii institutiilor politice si a civlizatiei occi-
dentale, a,ceasta a dat imboldul pentru modernizarea Va'rii.
In Revolutia dela 1848, boierimea aceasta de rand incoara sa ja
conducerea, in Muntenia si Moldova. Esecul tentativei ei revolutionare
n'a fost decat temporar. Sprijiniti de Puterile Occidentului, carca fac un
comer t sustinut de grane si de textile in tarile noastre, pasoptistii"5
organizati in partidul liberal, ajung sa la conducerea tarii. Prin a,bolirea,
dela 1857 a titlurilor nobiliare (a pronomblor boieresti") pasoptistn
transforma structura sociala pe kan de pana atunci a tarii intr'o struc-
tura, liberala, cara principial socoteste egali pe toti cetatenii tarii, im-
partili in fapt da atunci incolo in mart proprietari, burghezle functio-
nreasca si mestesugareasca si fIrdnime. Aceasta din urnia o duce
greu cu toata reforma dela 1864. Datorita, sporului de populatie, pe
care il deslntuiso la tara relativa imbun'atatire a conditiilor de traiu,
pamantul pe care-1 primise la succesivele reforme agrare nu-i mai a-
jungea si o silea sa, accepte conditiile oneroase ale tocmelilor agricole.
Ardealul a trecut prin aceeasi faz& feudala din sec. XV pan& in
sec. XIX, cand s'a deshintat iobagia. O mai puternica industrializar
incepe din acest secol sprijinita pe baudio romana. Desi rogimul au-
stro-maghiar tindea la mentinerea structurii agrare a Transilvaniei, el
n'a izbutit.
Taranimea se integreaz& deabia dupa improprieta,rire si dupa
acordarea votului universal, in vieata politica a natiunii. Reformele
acestea nu sunt irisa deajuns. E necesara o actiune educativa, perma-
nenta, care O, o puna in stare s'A foloseasca mijloacele tehnicei mo-
derno, atat pe planul economic cat si pe cel al igienii.
Aceasta ridicare a tarnimii la nivelul modern al tarii, cu Os-
trarea si consolidarea a oeea ce e in traditia satelor, este misiunea ge-
neratiei noastre. Pe ea trebue s'o realizara fiecare la postul nostru de
medie, veterinar, agronom, functionar administrativ si in perspectiva
ei trebuo sa lucram oriunda ne-ar aseza vieata.
Intaia sut& de ani a Romaniei a fost umpluta de preocuparea de
a cladi o capital& si orase, de a organiza caile de comunicatie, care di

485
www.dacoromanica.ro
le lege intre ele qi de a forma o burghezime. Statul romanesc a de-
venit dup& 1850 un sta,t de oraqeni", cum se temuse Balcescu.
Acum trebue sa no straduim 85, tergem qi in sate urmele
veacurilor de cadere sub stapnirea turceasa, sa, le modernizara, ri-
dicand i restul do patru cincimi ale tarii la un nivel comparabil celui
detinut do tarile cu un destin mai uqor.
De consultat: Nicolae BiiIcescu Mersul revolutiei la Rondni; M. IlogMniceanu:
Scrieri, Imbuniittirea soartei tkamlor, i Discurs la Jubileul de 25 am al Academiei;
I. Lupa r Istoria Romfinilor; H. H. Stahl: Organizarea sociall a tArAnimii in Enci-
clopedia Ronittniei vol. I. pag. 559; H. H. Stahl: Contributiuni- la studiul rAzilviei in
Nerej in Arhiva an. VIII No. 4 vi an. IX No. 1-3, Alex. Brirhat Politica economicil
ungureasci in Ardeal in Observatorul Social-economic 1936 No. 3-4; P. P. Panal-
tasen: Dece au fost Moldova vi Tara Romaneascil tari separate; O. Neamtu. Taril
nota; H. H. Stahl: Pentru Sat.

6. Starea biologiccl. Populatia Romaniei s'a impatrit in ultimii

140 de ani. La 1810 traiau pe intinderea de azi a Romaniei 5 milioane
de locuitori; cincizeci de ani mai tarziu, la 1860, acest numar se du.
blase. De la 16 milioane dupa razboi, a,ceasta populatie a ajuns la 18
milioane in 1930 qi atinge cifra de 20 milioane, in August 1939.
Cre0erea aceasta a avut loe in urma unui excedent anual consi-
derabil al balantei dintre na0eri k3i deceso. Mortalitatea populatiei Ro-
maniei a fost i e foarte ridicata (in 1935 eram tara cu mortalitatea cea
mai ridicata din Europa: 21 la raie). Excedentul e realizat, astfel,
datorit& faptului c avem o natalitate, la fe!, f ara pereche de ridicata,
(cu natalitatea de 30,7 la mie, eram in acela0 in 1935 in fruntea tarilor
europene cu natalitate ridicata). In caz ca mortalitatea noastr& ar
scade, capitalul pe care-1 reprezinta pentru nitiunea romana numarul
membrilor ei ar fi sporit in mult mai mare masura prin nascutii noq-
tri (de0 tara cu na0erile proportional cele mai numeroaso, crestem
anual cu mai putine suflete la mie docat o serie de alte tari ca Polonia,
Bulgaria, Olanda, Portugalia etc., care au o mortalitate mai redusa
deat noi). Mortalitatea infantil& reduce cu deosebire excedentul nostru
anual: din cei nascuti 450/0 mor inainte de a fi implinit 5 ani. O actiane
de educatie a mamelor pentru ca ingrijeasca mai bine copii i sa-i
hrineasca, mai potrivit qi de inzestrare a satelor cu medicii, surorile
agentii necesari ar putea remedia atarea aceasta. Atari mazad sunt
necesare qi in cazul adultilor, decimati la fel inainte de vreme
moarte din lips& de igiena, de alimentatie multumitoare qi de in-
grijire medicala. (Pe and in tarile europene 1 medic revine in
genere la 1000-2000 locuitori, la noi revine la 3000 locuitori; iar la
tara la mai mult de 6000).
Creqterea aceasta a dat natiunii romano greutate politica. Am
c4tigat unirea i neatarnarea de azi qi prin numarul impunator pe care
1-am atins.
Ea ne-a creat i o mare dificultate: suprapopularea. Din rar
populata, tara noastra a ajuns in ace0i 140 de ani din arma cu popu-

486
www.dacoromanica.ro
latie foarte densa, (65 locuitori la km. patrat in 1935, cand media Euro-
ropei era numai de 46 locuitori la km. patrat). Numai in intervalul
1930-39 densitatea noastra la km. patrat a crescut cu 7 suflete. Ur-
marea esto imbucatatirea unei suprafeto de pamant arabil, care n'a
mai sporit in ultimele decenii, la tot mai multi oameni, faramitirea ei
In loturi caro nu mai pot hrani o familie, tipul din ce in ce mai frecvent
al taranului caro avand prea putin phmant la tara e nevoit sa-si pe-
trea,ca mai tot timpul in oras dupa felurite meserii. Prevederea t-
ranilor din unele tinuturi, cum e Banatul, care nevrand sa-si vada
pamanturile imbucatatite, au preferat sa-si limiteze nasterile, e fata
cealalta a acestei suprapopulari.
Ca El pastram ce am cucerit, avem nevoie daca nu sa fim mai
multi, col putin sh ramanem ata-tia cati am ajuns sa fim.
Pentru asta trebue sa, luptam pe doua fronturi. Trebue O, sea-
dem mortalitatea printeo campanie intensa de educatie sanitara si de
inzestrari sanitare. i trebue sa cream posibilita,ti de trai noi pentruf
populatia, care nu-si mai &este locul la tara, cucerind noi suprafete
de pamnt arabil prin secarea baltilor Dunani, intensificand agricul-
tura, oferind ocupatii anexe si posibilitati de plasare in industrie, prin
desvoltarea unei industrii romnesti, spre a nu ajunge ca oamenii
de saracie sa evite sa, aiba, copii. Ac,este masuri vor pune stavila s'i ten-
dintei de limitare a nasterilor, care aminteri se va raspandi tot mai
mult in tara. (In ultimele decenii naialitatea noastra medie scade fila
intrerupere dela 42 la mie intre 1911-1915 la 38 la mie intre 1921
25, apoi la 25 la mie intre 1926-30 si la 33 la mie in 1931-35).
De consultat: Dr. Gh Bann- Sanatatea poporului roman si Mortalitatea iniantili
In Romania; Measnicov: Mortalitatea populatiei rurale romanesti, Sociologie ro-
maneasea II, 4; Dr. C Gheorghiu Asistenta medicalli rurall In Romania, So-
ciologie romlineascii, II, 2-3; Dr. Mantilla 1 Dr. D. C. Georgescu, Populatia Roma-
niel si Dr. Pupeza, Dr. Leonte, Dr. Mezincescu si Dr C. Clbeorghiu Sinatatea pu-
blica In Romania in Enciclopedia Romaniei I; Ion Claudian- Alimentatia poporului
roman.

7. Starea economiccr. Romnia este o tara, agrara, intrata inteun

proces do industrializare. Faptul c masinile, fierul si semifabricatele
textile, formeaza grosul importului romanesc, indica sceasta.
Regimul agrar al Romaniei dinainte de razboiu era caracterizat
prin dominarea marilor mosii. Taranii cu pamant si coi Mili pamant,
erau subordonati do fapt, daca nu de drept boienlor latifundiari. Dula&
reforma agrara importanta sociala a marilor mosii a scazut, fara SI
dispara complot insa. Fusese reclusa dele. 8 mil. ha. la 2 mil. ha. In!
ultimii 20 de ani pare-se ca o noua concentrare s'a Wat, ingrosand
randurile taranilor chiaburi.
In 1930 repartizarea terenurilor agricole dupa categorii de in-
tindere a suprafetelor exploatate era urmatoarea:
I. Exista O categorie de r,crrani codafi, 2.460.000 adica 74,90/o care
aveau pamant sub 5 ha. in total :5.535.000 ha. (280/o din suprafata,
487

www.dacoromanica.ro
arabila). Categoria aceasta se subimparte In codasi pro priu zifi, care
au *filtre 2-5 ha. si duc o viata stramtorata, fara, a fi complet
apoi in Orani sdraci, care au pana la 2 ha. si sunt. obligati s recurga
la munca si me,serii anexe, si muncztorii agricoli (plmasi), care n'au
deeat munas bratolor pentru a-si intretine viata. Proletariatul rural este
intr.o continua crestere. O parte din muncitorii agricoli au o casa,
grada si gradilla in vatra satului, dar o alta parte nu au nici atat.
Tdrand miylocafi caro au ilitre 5-20 ha. erau in llamar de
74.000 gospodarii, (22,60/0), posedand 6.315.000 ha. (320/0 din supra-
fata arabila).
Tdranii chiaburi si ordsenii proprietari de-ferme cu 20-100
ha. sunt in numar de 66.800 (2,10/o cu o suprafatit totala do 2.430.000
ha. (12,20/o).
Mo#erii In numr de 12.200 (0,40/o) posedau 5.470.000 ha.
(27,80/o ).
Tranimea esto deci fra,ctionata in mai multe categorii social
Intre caro raporturile sunt destul de complexe.
In privinta mediei suprafetelor arabile pa exploatatii dup re-
giunila agro-geografice, In 1930, ea era de:
2,05 ha. In Bucovina 3,40 ha. in Cimpia Tisei
2,20 Carpalii Moldovei 3,85 Basarabiei de Nord
2,25 Munteniei 4,75 , fesul Moldovei
2,40 , 'Platoul Transilvamei 560 sesul Dunrii
Transilvania de Nord 8,25 Basarabia de Sud
8,70 Dobrogea

Aceste dato sunt semnificativo pentru posibilittile locuitorilor

din diferitele regiuni ale tarii. So observa ca coi din sesuri au un
taren mai mare, po cand eei din regiunea, muntoasa i deluroas au o
medie a suprafetei arabile mai reclusa. Din rndul akestora din urm
se reeruteaz grosul taranilor siliti sa-si cauta ocupatii anexe, fie
muncitori agricoli, fio emigrnd in orase.
Populatia activa pe profesii in 1930 so imparte,a astfel:
Exploatarea solului 78,2, populaia rural& 90%_iar cea urba n 200/0
Industrie 7,2% . 3,8% . 230/0
Comen si Credit 3,2% . . 1,3% . 12,30/0
Transport 1,7% . 0 6,7% . 6,50/0
Institutii Publico 4,6% . . 1,8% . 180/0
S5nAtate Pub1ic,5 1% ,, 0 0,3% . 4,30/0
Alto categorii 4,1% e 1.7%,, 15,60/0
1000/0 1000/0 100%

In privinta comertului aveam, in 1936, 170.000 intreprinderi din

care 114.000 do comer t alimentar si bauturi 26.000 de comer t de imbra-
caminto i confectiuni, 8.000 de comer t de aparate si masini, 9.000 de

488
www.dacoromanica.ro
materiale do constructii i niobile, 4.000 de produse chimice i droguri,
4000 agentii de comer t si 5000 diverse. Participarea taranimii la co-
mertul exterior este reclusa, deoarece ei nu ating, in genere, calitatea(
ceruta pentru export. La comertul intern iarasz taranimea participa
inteo masura destul de mica, fiind lipsita, de o putero de cumparare
ridicata. Schimburile in natura sunt inca destul de frecvente mai ales
intro produsele regiunilor deosebite (deal-ses, ses-balta). Schimbul ca-
pitalist, cumpararea si vanzarea, n'a patruns decAt partial in satele
noastre, gospodaria tranease6, traind inc6, in mare masura regimul
economiei inchise care-si satisface singura cOt mai multe din tre-
buinto.
Totusi economia Romniei este in plina transformare in Bens ca-
pitalist. Mai multo regiuni, cum e Banatul, Transilvania de Miazazi, NA-
saudul, Judetele de amp ale Olteniei si Munteniei, Judetele de munte
ale Munteniei i Bucovina s'au deprins dostul de bine s vnda, sa
cumpere si sa calculeze.
De consultat: Roman Cressin Care este structura proprietStii agrare din RomAnia
Mircea Vulcnescut Excedentul populatiei agricole I perspectivele gospodAriel tilri-
nesti in Sociologic Romfineasca 1937 No. 2-3, Paul Sterian Comertul interior al Ro-
mAniei si I Measnicov Portretul statistic al Tinuturilor in Sociologic Roinitneasa
1938 No 4-6, Paul Stenan: Dcbuseele interioare, Sociologic tom:Incas* III, 10-12
Anuarul statistic 1937-1938 cap Produqia

8. Starea cultural& Din punct de vedere cultural, satele noastm

sunt in piing prefacere si criza. Cultura lor traditionala indisolubil le-
gata de izolarea lar dinainte vreme, cu arta, credintele, sarbatorile, teh-
nicile ei agricole si practica ei de vindecare, este minata prin cultura,
bazata pe stiinta de carte, a oraselor.
Aceasta, la randul ei, inca n'a patruns in sato deajuns de mult,
ca ele sa-i traga, folosul.
Asa azi, in multe tinuturi, ta',ranimea a .parasit o cultura com-
pleta de dragul unei stiinto relative de carte (in 1930 numai 5700
din populatia thrii erau stiutori de carte), care nu e folosita mai de loe
in vederea castigarii prin lectura a culturii elaborate in erase.
Sortii de reusita pentru ea sa princla chiag cultura moderna
depind de schimbarea conditiilor de vieata in care traiese acei oameni.
De aceea daca statisticile f acute au aratat uneori procente uriase de
analfabeti in anumite regiuni, nu trebue s ne sporiem prea mult.
Oamenii din aceasta categorie au in general cultura lor traditionala
impusa, de un anumit fel de vieata pe care if duc. reIuI da vieata, sin-
gar posibil in acole conditiuni. Ram''me sa se schimbe aceste conditiuni
astfel cultura moderna sa fie mai receptiv primita pentru ca statul sa
poata mai lesne conduce in liniile actiunii lui vioata poporului chruia
i se adreseaza.
Regresul culturii traditionale e o consecinta inevitabila a mo-
dernizarii Statului romnese. Nu trebue s Edam totusi de o parte si
sa-1 lasam pe taran sa, se cufunde in nihilism in aceasta epoca dure-

489

www.dacoromanica.ro
roasA de transitie. Trebue sA-1 ajutAm indialcind trecerea, cAutnd un
compromis durabil 'hare cultura lui traditionalA i civilizaia unificatoare
pe care Statul e nevoit s'o propage.
De consultat: Asupra civi1izaiei rnesti H. H. Stahl. Filosofarea despre
filosofia poporului roman, in Sociologie romaneasci, III, 1-6; Gh. Poop: Spiritua-
litatea tiraneasca in Sociologie romineasc, II, 6-6 i Rom. Cotaru: Etica Dragu-
senilor, In Sociologie romineasci, III, i Reforma SomaIA, XIV p. 931, despre
numrul invttorilor 7-8, despre stima de carte Dr. Sabin Manuil: tiinta de carte
a populatiei Romantei, Arhiva, pentru $tunta i Reforma Sociali, XIV p. 931, despre
numrul imttorilor; I Measmcov. Raportul dintre Stiinta de carte st numirul in-
vlititorilor, in Sociolope romaneasel, II, 2-3.

Tinuturile. Legea administrativA din 1938 a ImpArtit Romnia

In 10 Tinuturi, care grupe,azA destul de uniform judetele t Arii i nive-
leazA trite oarecare mAsurA granitele provinciilor istorice.
ManifestArile locuitorilor acestor noi unitAti sociale diferA, in-
tre ele dupti avezare, bogAtii, cAi de comunicatie, structura fizic6,
psihicA a locuitorilor i trecut, adecA potrivit cadrelor.
Diferentele marcate dintre Tinaturi pot fi sugerate pornind dela
datele Tabloului statistic al Tinuturilor intocmit de Ing. Measnicov
publicat in Sociologie Romaneasc5.
Se va insista cu deosebire asupra Tinutului in care se dsete
coala si in care vor lucra elevii ei. In vederea unei infAtisAri
detaliate se vor folosi monografiile judetelor ce-1 compun si al ora-
selor de pe intinsul lui, ce se gAsesc in vol. II al Enciclopediei Ro-
mniei (elemente utile in acest scop se gAsesc cu deosebire in capitolele
InfA-t4are socialA").
Cu acest prilej, se va contura i plasa din Tinut aleasA pefitru,
actiuno. Cum materialul e bogat, despre subiectul acesta pot fi tinuta
mai multe lectii. Aci se incadreazA i lectiile invitatilor scolii.
De consultat: Ing. Measmcov: Portret statistic al Tinuturilor in Sociologie ro-
raneasc, III, 1-6, Dr. Sabin Manuila si D. C. Georgescu: Populatia Romaniel in
Enciclopeda Romfiniei vol I (pentru hri1e densitittn pe regmni, a stuntai de
carte pe judete, etc) Enciclopedia Romaniei, vol. II, A. Golopenta. Plasile in
care vom lucra si ce avem de ficut In cele zece Oast in Curierul S. S. V., 6 gi 7.

III. METODA DE CERCETARE

Metoda de cercetare a faptelor sociale. Observatie se nu-

mekites cunoasterea unui fenomen neprovocat, a unui fenomen care s'a
nAscut firesc, adecA fArA interventia noastrA la cauzalitatea lui. Ea e de
don& feluri, dup& cum col care o face ja el contact cu fenomenul
sau aflA despre el prin relatArile altcuiva in genere mai putin pregAtit.
In col dintfii caz avem aface cu observatia directd, iar in al doilea
ca observatia indirectd.
Experimentul se deosebeste de observatie prin faptul el el este
490
www.dacoromanica.ro
provocat de eel care-I observA. Destul de rar folosit de catre sociologi
pentrua uneori le lipsesto puterea de a-1 determina, iar alteeri perich-
teaz& mersul echilibrat al societ&-tii, el este totusi utilizat cu prilejul
verifiarii unor fenomene de ordin secundar.
A face observatie si experiment, mai ales in socielogie, impune
In mod necesar si un alt lucru: infelegerea. Aceasta pentru excelentui
motiv c& oamenii leag& de cele mai multe eri do un fapt social un'
inteles po care acest fapt, prin ins4i firea lui, nu-I .spune, dese-'
ori nici nu-1 sugereazA. De exempla, umblatul cu capul gol care in
eras e semn de sportivitate, la tar& e semn de doliu.
Un cercetAtor care n'ar cauta sA degajeze semnificatia deosebit&
dup& mediu a acestui fapt n'ar intelego inteun atare caz nimic din fe-
nomen. In rezumat, e nevoie s, cum:astern faptele sociale nu numai
exterior, inregistrAndu-le, ci ti-ebue s6 autAm IA afl&m si intelesul
lor pentru cei ce le-au realizat. Interpretarea lor numai in perspectiva
mediului nostru, al observatorului, este una din ererile cele mai mad
pe caro le putem face.
Este ins& cu putint& s, surprindem intelesul faptelor sociale?
0 nedumerire, care se disolv& dac& ne dAm seam& a omul e capabil s&
se familiarizeze si cu vieata membrilor unei unitti strine.
Ca s, cerceam, de pild viata mineriler, ne vom integra in
vieata lor, vom convietui cu ei pAnA and ii vom intelege. In cazul inl
care mai rAmAn anumite fenemene, pe care nu le putem incerca, fo-
losim larga resonant& si putero de transpunere de care e capabil su-
fletul omenesc pentru a surprinde stArile sufletesti ale semeniler, eri-
ca de diverse ar fi indeletnicirile lor.
Aceast& tr&ire, nu trebue s, dua, insk la sacrificarea cerce-
tArii obiective-
SA nu ne limitAm niciodat& la un singar informater, ci s& ape-
lAm totdeauna la mai multi, avAnd grijA ca acestia sA fie din diferite ca-
tegorii sociale. E bine s& fie si de diferite vfirste, de sex diferit, de pre-
gAtire intelectual& diferitA. Faptul poate fi precizat mult mai user
In acest caz. Cercetarea tuturor aspectelor. SA nu privim un lucru sub
o singur& fateth, sub un singur unghiu. Ci total. In toate aspectele.
Altfel putem ajunge la rezultate contradictorii.
lntelegerea esentialului. Sunt si aspecto nesemnificative, care,
dacl le dAm atentie deosebitA, intunea esentialul. De a,ceea oporatia?
aceasta de distingere 'rare esential si neesential, e necesarl.
Interdependenta factorilor. Dac& trebue s, inlAturAm neesen-
tialul nu inseamn, a trebue sl simplificAm problema autAnd expli-
catia unui fenomen inteun singur factor. Vieata e un tot, in care pArtile
se influenteaz& si se determin& reciproc. Nu trebue uitat west lucru,
ci stabiliti toti factorii si proportia in care au intervenit efectiv. Aceast&
influent& reciproc& a fa,ctorilor intro ei, aceast& interdependent& a lor,
care face ca atAt cadrele at si activitAtile sociale sAnu lipseasca in nici
un fenomen si care se desvolt& laelaltA, se numeste legea paralelis-
mului sociologic.
Ca e orientare de ordin general trebue EA, mai adAugAm urmA-

491.

www.dacoromanica.ro
toarele: Once observatie trebue sa fie a) controlat, adica feriomenul
sa fie privit in mai multe randuri pentru ca nu cumva existenta lu
sit fi fost intamplatoare, b) verificata. Adica facuta si in alt loc
astfel hick sa putem face generalizarea.
Bibliografie. Dunitrie Gust', Trama Herseni Elemente de sociologie; DunArlo
Gust': Cunoastere si actiune, vol. 1 cap. II, vol 2 cap. I; H H. Stahl; Tehnica mo-
nografiei sociologice.

11. CUM se define0e itn fapf soctal. Indicarn aici trasaturile ce

definesc un fapt social si care trebuesc sa fie mmrite cu grija de.
once ceroetater, atunci cand vrea ba prezinte si sa lamureasca un,
fapt social.
Spapul. Once fapt social se petrece pe o aria mai mult sau
mai putin intinsa. Aria aceasta trebue delimitata (de pilda: un anume
tip de casa, de costum, de bocet, de plug, de tehnica agricola sau zoo-
tiilihich, se intaineste numai in satele cutare, in valea cutare).
Tim pul. Orico fapt social e istoric; s'a nascut la un anumo
moment si dureaza, pan la un altul. Ca atare, spre a-1 lamuri, trebuesc
fixate mornentul lui de nastere si in caz ca, apartine trecutului, data,
intrarii lui in penumbra sau moarte. Evident ca si aci, ca si in cazul
localizrii in spatiu, e greu s, obtinem procizari matematice. Se pot
insa surprinde col putin momentele de iesire la iveala, ale faptului dad,
printeo anumita pricepere nu putem sezisa si perioadele de
incubatie a aoelui fapt si primele lui licariri (de pild: child a aprutl
o anume formii, a razasiei, un anume negot, tendmta da a emigra in oras,
In satul studiat),
Frecvenfd. Uncle fapte sociale sunt foarte raspandite, altele
rare. Stabilirea frecventii sau a raritatii lor ne da de abia greutatea, ion
social& (astfel costumul traditional mai poate fi purtat numai de cativa
batrni sau de tot satul, cutare tehnica agricola sa fie cunoscut numaii
de putini gospodari novatori sau de toti).
Situatza social. Oamenii de conditii sociale diferite faptuesc
si reactioneaza deosebit. Logica lor e daosebita si preocup'arile lor nu
Bunt aceleasi. Determinarea unui fapt social oarecare reclam si o
precizare a paturii social() care i-a dat nastere 04 conserva si a ati,
tudinii celorlalte paturi fat de el (costumul bogatului e pe alocuri mai
modernizat, in Alta parte mai traditionalist deck al saracului; emi-
grarea, la eras un fapt care de obiceiu nu porneste deck dela VA-
ranii sraci; darea copiilor la scoli superioare care intervine mai ales in
cazul taranilor bogati).
Send. Prin firea lor emotiva femeile sunt intotdeauna mai
aproapo de inagie, religie si mistica. De aceea, in general, ele aunt mai
legate de traditio deck barbatii, care, gandind mai discursiv si avand
mai putin emotionalitate sau cel putin o emotionalitate mai organizata,
se scutura mai lesne de astfel de stari de spirit, fiind mai novatori.
Nicio mirare deci daca barbatii vor lipsi mai des dela biserica In sar-
batori, pe and pentru femei participa,rea e aproape o dogtna, si dacgt,

492
www.dacoromanica.ro
nu vor credo in anume obiceiuri pe caro. 13 respecta cu sfintanie ma-
mele si sotiile lor.
f) Vrsta acelora care participa la un, anume fapt social. Tre-
cand peste faptul ca tineret3a si batranetea sunt uneori lucruri deose.-
bite do numarul de ani pe care-1 are cineva sunt oameni care se
nasc batrani tineretaa ca varsta are un anumit fel de a privi vieatag
si de a faptui. Ea e mai entuziasta, mai radicala si mai receptiva, in a
primi lucruri noi. Batranetm, cara e vecina cu moartea, iese mai greu;
din fagas; aceasta apropiere de moarte comunicandu-i mai a.ccentuat
ideea lipsei de rost a schimbarii do atitudini. Astfel ca nu e 'de mirare
daca plecat o vremo la oras, flcaul va aduce noi obiceiuri, o alta lo-
gica pe cand batranul in acaleasi conditii minus tineretea n'o
va face. Trebud dar sa stabilim daca un fapt provine dela batrani
sau dela, tineri, categoria de varsta, care-1 afirma si comportarea color-
lalte generatii fata de el.
De consultat: H. H. Stahl Tehnica monografiel soc:ologice; A Golopenpa:
Cum se alcituete o monografie sumar, Cnrierul S. S. N. 4.

Cercetdrile comune tvturor echipelor. Satele si orasele tarii

noastre au probleme comune, dupa cum prezinta f, ; i probleme speciale*
care variaza dela avezare la avezare si care de,curg fie din situatia geo-
grafica a localitatii respective, fie dinteo indeletnicire sau deprindere
caracteristica. Cercetatorul va trebui al studieze atat infatisarile co-
mune tuturor asezarilor romanesti, cat si aspectele particulare fiecarui
sat sau fiecarei regiuni.
In ce priveste cercetarile generale se vor folosi: 1. foile de fa-
milie si economice ale caror rosturi sunt similar cu cele artate in
Arhiva pentru Stiinta, si Reforma Sociala an. IX Nr. 4; 2. Formularul
pentru studiul vietii economice a satului; 3. Formularul pentru studiul
strii sanitare a satului; 4. Formularul pentru studiul vkJtii culturalo
a satului.
Cu prilejul prezentarii acestor formulare, se va insista cu deo-
sebire asupra faptului ca trebue pus& multa atentie la completarea unui
formular. Foarto simple in aparenta', formularele statistice tenteaza
la neglijenta. Urmarea e, ca formularele color care le-au socotit mai
prejos de ei, sunt de foarte adeseori, incomplete si inutilizabile. Pentru
a nu paradui timpul si cheltuiala Invostita in recensaminte sau anche-
tele facute Cu ajutorul formularelor pomenite, e nevoie ca fiecare cola-
borator a, analizeze atent formularul si sa nu scape din vedere la com-
pletare niciuna din chestiuni, in cazul niciunui exemplar de formulan
- Educatia in acest sens va fi facuta si consolidata la terco, cu pri-
lejul unei aplicatii. Se vor completa acolo, sub privegherea directo-
rului, cateva, putine formulare de echipele scolii, insistandu-se ca
sa fie obtinut raspuns ciar la fiecare intrebare si ca. nicio intre;bare
sa nu ramana nepusa, ea niciun raspuns (fie si lipsa de raspuns) sa nu
ramana neconsemnat.
Cerceteirile speciale locale. Realitatea social& romaneasca este

493

www.dacoromanica.ro
foarto diferentiata. Uneori stint deosebite s1adiile de. evolutie soiala,
la care au ajuns diferitelo regiuni ale tarii. In Romania contimporana
se mai gasesc ramasite de ale devalmasiei absolute (Vrancea), resturi
ale regimului iobag feudal (mosii lucrate in dijma, rasfeturi) si gos-
podarii exploatate capitalist in vederea vanzarii pe piata.
Altcori vit regia pamantului ori suprapopulatia imping tarani-
mea saracita sa recurga la munci si rneserii anexe. Astfel, o parte dim
proletariatul rural face munci speciale (padurarit, facutul ciuberelor,,
cercurilor, producerea mangalului), o alta parte este obligata BA emi-
greze la orase, unde barbatii devin lucratori sau mici negustori, iar
femeile devin servitoare sau muncitoare. In sfarsit, o alta citegorie des-
copere un comer t specific *Arlen (stransul de Ma, de vostina, de par
de pore), prin care-0 asigura existenta.
Toate aceste fenomene care sunt mult mai variato si complexe
decal le-am schitat noi aici si in care tara noastra este foarte bogata,
bine sa fie lamurite, pentru ca forurile competente sa poata lua Masu-
rile utile, BA le inlature sau sa le promoveze.
Studiul problemelor speciale se face fie dand o descriere a fe-
telor mai insemnate pe care le prezinta, fie facand o ancheta prin
formulare intocmite anume. In a,cest al doilea caz se pot obtine si pre-
ciziunile cantitative spatiale si istorice care fac cu putinta definirea
completa. Formularele respective se intocmesc asa crt se studiaza intai
fenomenul respectiv, emigrarea la oras, de pilda, in toate fetele lui,
apoi se stabilesc aspectele lui, care ar fi interesant sa fie precis
cunoscute in toate cazurile de emigrare. Din acestea se face apoi for-,
mular care so completena pentru toate gospodariile satului studiat sau,
In caz ca lucrul nu e cu putinta, numai pentru tot a dona, a treia, a
patra gospodarie, ori numai pentru part,ea de sat care prezinta fenomenul
respectiv in mod pronuntat. Procedeele folosite trebuesc mentionate tot-
deauna, and se prezinta rezultatele.
lata un astfe) de formular intocmit pentru studiul lucrului la
oras al locuitorilor unui sat din Muntenia de Nord:
ANCHETA
asupra lucrului la ora al locuitorilor din Bogati-Dambovita
Gospodgria No.
Membrii gospoclariei.
Namele sex varsta
1 n p
it
1
"
0

I 0 0

S. Cat pamant: hvezi ha. vie ha.

/
agricol , ha.

494
www.dacoromanica.ro
4 Ce vite:
A plecat cineva? DA, N13
Cine cistorit neasitorit
Cind a plecat Unde lucreazi
Ce lucreaz5.
Ce salaria are sezonier DA, NU,
permanent DA, NU.
De ce pleaci?

Cita bani a ficut9 -

A cumpirat pimint?
8 Cheltmehle de intretinere
9 Pe unde a mai fost?
1935
1936

1937

Spre ajunge scopul, acel de a ob4nui ochii tinerilor din coalA

surprindA astfel de probleme speciale, lectia va cuprinde expunerea
amanuntitA a ctorva cercetAri din cele publicate in Sociologie Ro-
mneascfi sau cunoscute din campanii i cerceari anterioare de pro-,
fesorul caro tino lectia.
De consultat: Revista de Sociologie romineasci" care a pubhcat mai ales in
anii 1937, 1938, 1939, numeroase cercetiri speciale asupra satelor rominesti. Citim
eitteva Flores Florescu: Vidra: VAnzlitorii si mestesugarii ambulanti S. R. 1938 No.
46. Gh. Reteganul i Gh. Bucurescu: Ocupatiile anexe ale locuitorilor din CAianul Mic.
Oh. I Clarines= Lunca, satul fabricanti de presta! si velinte din Dambovita S. R.
1938, No. 7-9. I. Gugiuman: Migratiunile sezonale la Bulgaril huseni, Stefan Popescu:
Zidarii teleorinineni din Bucuresti S. R. 1938 No. 10-12. Stefan Popescu:
Capitalei. S. R. 1939 No 1-3. Magdalena Livezeanu: Oltenii" din BAlcesti-VAlceao
S. R. II, 5-6; Ion Berca: Miscares spre orase a locuitorilor din Arcani-Gorj, S. R.
II, 9-10.
14. Aktuirea unei monografii. Piatra de incercare a cercetAtorilor
realitatii sociale e monografia de unitate social. Cercetari fragmentare,
cum smit cele oerute tuturor echipelor sau cele care lAmuresc o bro-
blemA specialA pot fi duse la bun dan* de oricine e atent i ordonat.
Monografii, caro. sA cara,cterizeze vointa socialA a unitAtii aludiste

495
www.dacoromanica.ro
nu le izbutesc cleat color care au invatat sa vada simultan fetele nu,-
meroase ale realitatii sociale si legatura stransa, dintre ele.
La o monografie nu import& numarul paginilor. Multe volume
groase, caro se intituleaza astfel, aunt simple conglomerari de studii
speciale. i, in schimb, alto articole scurte consacrate unei unitati
aunt tuonografii In intalesul de explicare a unei unitati sociale pan&
In structura si dinamica ei cea mai infima.
Analiza fiecarui cadrii, inventarierea tuturor manifestarilor, a
relatiilor si a proceselor unittti studiate sunt etapa pregatitoare a in-
tocmirii unei monografii. Aceasta e realizata de abia atunci &and e ca-
racterizata vointa social& a ac,estei unitati, prin stabilirea msurii in
care manifestarile domina cadrele. Redactarea definitiv nu trebue in-
inceputa cleat dupa a,ceasta operatie. Calitatea, la care trebue s ray-
neasca oricine redacteaza o monografie, este preciziunea.
Cercetarile special% care ne apropie de problema centrala a
vietii satului studiat, and aunt bine ales% aunt scoala cea mai potrivita,
In vederea intocmirii de monografii.
De consultat: 0 orientare asupra cercearilor prealabile intocmirn monografiei
oferii. H. II Stahl: Monografia unui sat si A. Golopentia- Monografia sumari a satului
in Curierul S S. V. 4.

496
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL Pog.

D. GUSTI: Un sistem de cercetari sociologice la teren 3

I. CADRUL COSMIC:
A. Introducere:
Problemele sociologiei geografice (Traan Herseni). . . 22
Ca.drul geografic al satulai (Ion Conea) 31
B. Plan general pentru cercetarea ca.drului cosmic (Traan Her-,
seni toi H. H. Stahl). 41
C. Planuri speciale: . 47-77
Plan pentru cercetarea tipurilor de adiiposturi (I. Petrescu-
Burloiu). 47
Plan pentru cercetarea circulatiei (I. Petrescu-Burloiu). 57
lc. Plan pentru cercetArile etnobotanice (Valeriu Butura). 61
d. Plan pentru cercetfirile zoologice (Raul (Jdlinescu) 74
D. Anexe:
Formular pentru studiul tipurilor de idiposturi; 78
Formular pentru studial circulatiei. 80

II. CADRUL BIOLOGIC:

A. Introducere:
Problemele sociologiei biologice (Dr. I. Faciloaru) 81
B. Plan general pentru cercetarea, c,adrului biologic (Dr. D. C.
Georgescu). 91
C. Planuri sreciale: . . , 101-112
Plan pentru cercetarea obiceiurilor alimentare tArlineiti
(Traan Herseni tii Witold Truszkowski). 101
Plan pentru cercetitrile antropolog,ice (Dr. I. Feiccloaru). 107
D. Anexei
Formulae de recensAmnt qii Instructii; 112
Formular de anchetil medico-socialli qi Instructii; . . 120
Formular pentru studiul alimentatiei 0 Instructii; . 126
Formular antropologic. . 4 . w 128

497

www.dacoromanica.ro
 Pag

III. CADRUL PSIHIC:

Introducere:
Problemele sociologiei psihologioe (Traian Herseni). . . . 129
Plan general pentru cercetare,a cadrului psihic (Gh. Foca). 134
Planuri speciale 140-145
Plai pentru cercetarea fruntasilor din sat (Silvia Dumi-
trescu). 140
Plan pentru convorbirile sociologic() (Traian Ilerseni). . 142

IV. CADRUL ISTORIC:

Introducere:
Problemele sociologiei istorice (Traian Herseni) 146
Plan general pentru cercetarea cadrului istoric (H. H. Stahl). 150

V. MANIFESTARILE ECONOMICE:
Intniducere: "
Problemele sociologiei economice (Mine& M. Vulcdnescu) a 164

C. Planuri speciale: 183-196

B. Plan general pentru cercetarea manifestarilor economice (Petre
. Gh: StncuMscu).
Plin pentru cercetarea industriei casnice (Paula Herseni). 183
Plan pentru cercetarea plisunatului pAdUraritului (Traan
169

HAroiu) 194
D. Anexe:
Formular de ,bu 1 Instructii. 196
VI. MANIFEST/MILE SPIRITUAII;E:
Introducere:
Problemele sociologiei spirituale (Ion 1. lonicd). . . . . 202
Plan general pentru cercetarea manifestarilor spirituale (Ion
I. lonicd) 208
C) Panuri )speciale 219-338
Plan pentru cercetarea vietii religioase (Octav. losif). . . 219
Plan pentru cercetarea mitologiei si stiintei populare (Ion
I. lonicd). 228
Plan pentru cercetarea crdintelor si riturilor domestico
' (Stefania Golopentia) . 251
Plan pentru cercetarea artei plastice populare (Al. Dima). 261
Plan pentru ceroetarea portului tArgnesc (Marcela Fowl). 274
Plan pentru ceivetarea graiului (D. ?andru). . . . . . 280
Plan pentru cercetarea literaturii populare (Ion C. Casan). 292
Plan pen.tru cercetarea.vietii muzicale (C. Brdildiu). . . . 311

498
www.dacoromanica.ro
 Pag.

Plan pentru cerceta,rea obiceiurilor i cQremoniilor (C. Brea-

loiu i H. H. Stahl). 324
D. Anexe:
I. Fiqa de informator; II. FiqA, de identitate; III. F45, de
frecvent6. 339

VII. MANIFESTARILE MORAL-JURIDICE:

Introducere:
Problemele sociologiei morale qi juridice (Traan Herseni). 343
Plan general pentru cercetarea vietii juridic sAteti (H.
H. Stahl), r ,* 345
Planuri speciale: . . . . . 357-364
Plan pentru cercetarea procesiviatii (H. H. Stahl). . . 357
Plan pentru cercetarea dreptului familial (H. H. Stahl). 357
e. Plan pentru cercetarea vieii penale (Ern. Oonstantinescu). 361
Plan pentru cercetarea bunei 'cuviinfe -(H. . Stahl). .. 362
Plan pentru cercetarea moralitAtii (Traian Herseni) 363

VIII. MANIFESTARILE POLITICO-ADMINISTRATIVE:

Introducere:
Problemele sociologiei politice qi administrative (Anton Go-
lopentia). . 365
Plan general pentru cercetarea manifestarilor administrative
(Traian Herseni i Gh. Lupchian). . . 368

IX. UNITAT1, RELATII I PROCESE SOCIALE:

A. Introducere:
Sociologia uniatilor sociale (D. Crusty:). 375
B. Plan general pentru cercetarea uniatilor, relatiilor i proce-
selor sociale (Traian Herseni). 579
C. Pla,nuri speciale: 386-437
Plan pentru cercetarea fa,miliei (Xenia Costa-Foru). . 386
Plan pentru cercetarea gospodariei tarneqti (Tr. Herseni,
H. H. Stahl toi M. Vulceineseu) . 388
Plan pentru cercetarea vecinatatilor (H. H. Stahl). . . 391
Plan pentru cercetarea cetelor de copii (Traian Herseni). 392
Plan pentru cercetarea cetelor de feciori (Traian Herseni). 394
Plan pentru cercetarea Tiganilor gi in special a .,rudarilor"
sau bAieiilor" (1. Chelcea) 397
Plan pentru cercetarea migratiilor cu caracter economic la
Moti (Florea Floreseu) 405
Plan pentru cercetarea Motilor aurari (Florea Florescu). 417

499

www.dacoromanica.ro
 Pag.

Plan pentru cercetarea pedagogic& a unui sat (Stanciu

Stoian) . 424
Plan pentru cercetarea relatiilor sociale (Eli.sa Retezeanu). 434
X. ATLASUL SOCIOLOGIC:
Plan pen.tru Atlasul sociologic al Romfiniei (Traian Herseni 9i.
lon I. Ionia). 438

XL BIBLIOGRAFIE:
Publicatiile Scoalei sociologice dela Bucure0i (Paula Herseni). 443
Anexii: Serien i strAine despre Scoala sociologic& dela -Bucureqti. 473
XII. ANEXA:
Indreptar pentru organizarea instructiei sociologice in qcolile spe-
ciale de pregiitire a. tineretului., 476

500
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA DE SOCIOLOGIE, ETICA SI POLITICA
...- Director: D. GUSTI
SOCIOLOGIA ROMANIEI
1. Nerej, un village d'une region archaique, Monographie 'sociologique dirige par
H. H. Stahl 1940.
Vol. I. Les cadres cosmologique, biologique, historique et psyehique.
Vol. II. Les manifestations spirituelles.
Vol. III. Les manifestations conomiques, thiques, juridiques et administratives.
Les unites sociales. Procs et tendances sociales.
2. Drgut, un sat din Tara Oltului. MonogTafie sociologie sub ingrijirea lui Traian
Herseni
Vol I. Cadrele.
Vol. II. Manifestkile.
Vol. M. UnitOtile, relatiile i procesele sociale. In pregaire
3. Clopotiva, un sat din Hateg. Monografie sociologicA, condus de Ion Cones 1940.
Vol. I. Cadrele.
Vol. II. Manifestiirile.
4. 50 de sate romfinetti cercetate de Echipele Regale Studentetti. Anchetii soeiologicri,
de Anton Golopentia si Dr. D. C. Georgescu. Cu un studiu
conclusil
despre Starea de azi a satului romanesc de Prof. D. Gusti.
Vol. I. Populatia, prezentat5. de Athanasie Georgescu si I. Chibulcuteana
Vol. II. Evolutia de dupe fzboi a proprieatii agrieole ti situatia economic6
de azi, prezentate de Ing. I. Measnicov, Ing. agr. P. Stnculescu
C. .5tefgnescu.
Vol. Ill. Starea sanitar5 i starea cultural, prezeutate de Dr. D. C. Geor-
gescu si A. Golopentia. ,
Vol. IV. Contributii la tipologia satelor romfinetti. I. Sate agrieole si pastorale,
prezentate de Miron Constantinescu, Gh. Meniuc, Yolanda Nicoarg, C.
Paoel, Gh. Reteganul, Th. $tirbu ti Mircea Tiriung.
Vol. V. Contributii la tipologia satelor romilnetti. IL Sate cu ocupatii anexe,
prezentate de Miron Constantinescu, Florea Florescu, C. Pavel, Gh. Re.
teganul 14Iircea Tiriung. .
Sub tipar

STUDII $1 CERCETARI
Teoria monografiei sociologice de Traian Ilerseni co un stadia introductiv de D.
Gusti Epuizat
Tehnica monografiei sociologice de H. H. Stahl 1934.
Realitatea social. Incercare de ontologie regional:. de Traan Herseni 1935.
1. Sociologia militans. Introducere in Sociologia politic5 de D. Gusti 1995.
, 5. Tray aux du XIV-e Congrs international de Sociologie, Bucuretti. I. Communications:
Uric A. Les unites sociales (sub tipar); Srie B. Le village a (apiirut);
b (sub tipar); Srie C. La ville (aptirut); Srie D. le village et la ville
(apArat); Serie E. Les mtlaodes de la sociolo,gie (in pregaire); Srie E.
L'Euseignement de la sociologic (in preglifire); Srie F. Instituts de
recherches sociales (in pregatire); Srie H. Varits (in pregiltire);
6. Indrumgri pentru monografiile sociologice, redactate sub directia taintificii a d-lui
D. Gusti i condueerea telmicii a d-lui Traan Herseni,
7. Bibliografia satului romnesc, intoemiti sub conducerea lui N. Georgescu-Tistu.
8. Sociologia romaneasc5. Incercare istoric de Traian Herseni In preglitire

MARVAN S. A. R BUCUREP'I Pretul Lei 250.-

www.dacoromanica.ro