www.dacoromanica.

ro
 V. ALEXANDRI

DISCURS it

TINUT IN ,F,DINTA SENATULUI

de la 10 Octomb. 1879

CU OCASIUNEA
REVISUIREI ART, 7 AL CONSTITUTIUNEL

1 t
u3',7--sesas

Din stabilimentul pentru artele grafice

SOCECt, SANDER & TECLU
39. Strada Academiel 39.
1879

www.dacoromanica.ro
..:
 V. ALEXANDRI.

DISCURS
TINUT IN EDINTA SENATULUI

de la 10 Oct, 1879

cu Hamm revisuirei Ali, 7 al ConstituOunci.

>TX-

,Domnilor Senatori,

Astacli RomAnia se presinta noua cu istoria sa in manA pentru

ca noT sa inscriem pe paginele sale sail umilirea ci perderea ne-
mului nostru sail demnitatea ci salvarea lzre
ituatie tragica pentru Patria RomAnAl Situatie gravA pentru ser
natorii Romani D
In presenta acestei situatiT, fart semAn in analele istorice ale lu-
mei, trebue sA scim a ne rAdica cu inima si cu cugetul la inAltimea
datorie nOstte, fArA patimi, fr violent, dar cu spirit linitit, cu
patriotism luminat i cu nobilul curagiil ce se cere de la Omenii
chiamati a decide de sOrta tera lor.
SA ne urcam dar pe acesta trihunA condusi numai de glasul
consciintei nOstre, i fer4i de ori.ce simtiment de ostilitate in contra

www.dacoromanica.ro
 4

nim6nui, nici chiar in contra art. 44 din tratatul de la Berlin, nIci

chiar in contra aliantei israelite, carora datoresce Romania cum-
Fula spaimentatOre in care ea se gasesce astacli.
Voir' vice mai mult : beparte de a fi ostili, sa le firn Ore-cum
recunoscetori, cad alianta israelit, prin dorinta-T nerabdatOre si
nechibsuita de a obtine grabnic drepturi civile i politice pentru
coreligionariT selc496at i art. 44 din tratat care ne impune noue,
intr'un mod draconic, realisarea acelei dorinte, fail a se preocupa
de convenientele mistret;")ne-ati deschis ochii asupra pericolului ce
ne ameninta i ati desteptat in no'i instinctul conservariT nationaie. .

ram adormiti pe patul nepasarei, pat vecin cu mormentui !

Suntem acum trezifil ... SA fim dar treat la postul ce ne-ail incre-
dintat patria misted, i sa privim cu ochi patrunsletori situatia
creata Roinniei de Congresul de la Berlin, pentru ca, in cunoscinta
de caus i cu mana pe consciinta, sa lualm o otarire ferma, justa,
leal i demna.
Ce vedem acli pe scena acestei pArti de lume ce se numesce
Romania?
Vedem un popor bland, generos, ospitaliar, inteligent, iubitor de
progres, apt a se asimila cu niile cele mai civilisate, tolerant in
materie de religie; un popor care in timp de mai multi secoli de
restriste, de lupte crancene a sciut, pria o politica dibace i prin
vitejia luT, sa'0 pastreze nationalitatea, i siesi scape mo0a de pof-
tele nesatiOse ale puternicilor seT vecin un popor care, intr'un
numer mic de alit', a operat cu lini,te in sinul teri'l sale reforme
sociale de acele care la alte natiT ati pus sutimi de ani ca sa se
introduce prin torente de sange; un popor care s'a afirmat in ochii
lumei i prin calitatiie spiritului, i prin calitatile inimei, i prin
desvoltarea intelectuala i prin barbatia sufletului; poporul roman!
stapan pe f Ora frurnOsa, rnns i menita prin positia el' de a fi
pridvorul templului civilisatieT moderne la marginea Orientului Inca
barbar. .

Acest popor a avut din vechime i pene in clilele nOstre sOrta

cea mai stranie, cea maT periculOsa pentru existenta sa nationala,
fiind o colonie latina perduta intze alte marT ginte de sange strain.
Vecinic el s'a gasit facia cu un nal du0nan, cu o noua amenin-
tare !... Cand cu selbaticele horde de la Nord, .cand cu torentul

www.dacoromanica.ro
 5

AsiatiC ce a inundat o parte din Europa orientala, cand cu nenu-

meratele incercarY de cotropirT ale vecinilor lui, TatarT, UngurT,
Po loth, etc., cand cu otrava corosiva idernoralistre a Fanario-
tilor, cand cu bratul apasator al protectoratula rusesc, i cate alte
calamitatT isvorite din intru 0 din afara..... Si bietul vultur roma-
nese, prins n lupte gigantice i seculare, de 0 a perdut dope pene
scumpe din aripele luT, una peste Carpati i alta peste Prut, a eit
invingetor a rele sOrte ce l'a persecutat, cu inima intrega, cu capul
tefar!... In fine el a dat pept cu Turcul care'l tinea in vasalitate
de 400 de aril, i-a rec4tigat independinta vitejesce, atragandu',1
laudele Europe, i and sermanul se credea scuturat de greutatea
nenorocirilor, , and se credea intrat intr'o.viata scutita de griji 5i
de lupte lata, ca" se gasesce facia cu o noua amenintare, facia cu
o noua cumpana, facia cu navalirea Israelita I_ Si ce 'I mai ingri-
jitor pentru el, facia cu un verdict europen, un verdict ce pune in
pericol viitorul luT, narionalitatea lut, i chiar avutul seri stramo-
es.c, rno0a lull
,Ce este acesfa noua cUmiiana? Ce este acesta noua navalire ?-
Cine sunt navalitoriT, de unde vinti, ce vreali? Si cine este noul
Moisi care 'T conduce la noul pament al fagaduinta , aeclat asta-
data pe malurile Dunare4
Ce sunt navalitoriT? Sunt un popor activ, inteligent, neobosit
intrir indeplinirea rnisiuneY sale; sunt adeptiT cella mai orb fanatism
religios; ceT mai esclusiv*i din toff locuitoriT pamentuluT, ceT mai
neasimilabili cu cele-alte popOre ale lumen.. Credincio0 One la
mate religie lor; efi`i lor sunt RabiniT care edicteza legi speciale
pentru eT; patria lor e Talmudull Puterea lor e nernesurata cad
se rezama 0 se intemeiaza pe doue alte puteri : franmaoneria re-
Iigis i aurulT
TDe unde yin ace,tY navalitori? Judecand dupa numerul spaiman,
tator ce curge necontenit pe tote frontierele fere, pe tote potecile
muntilor, peste plaiuri ii peste ape, ar crede cine-va c a fug a-
lungatT de biciul persecutie, cad navalirea lor presinta spectacolul
ernigratiilor din secolii trecuff... insa nu I... ET vin in cea mai Mare
parte din Imperiul Austria, unde EvreiT se bucura de protectia
legilor, i unde ah' capatat chiar drepturT civile i politice ET yin
i din Rusia care le-ail acordat dreptul de a deveni proprietarT.,..

www.dacoromanica.ro
 6

Fug dar de bine!... Pentru ce?... Aid e misterul care trebue sa ne

pue pe gandurT
- te vreail el' la noT?... 0 Rositie sociala mai avantagiOsa?... Nu,
cad dupa plangerile lor, , aici -este tera persecutiund.... 0 patrie?
Nu! cad patria lor este Talmudul; in el cred, in el vietuesc, in
el mor...! Si acest fanatism secular face taria lor, cad el 'T opresce
de a se asimila cu cele-l-alte popOre 0 de a se contopi in ele; 'T
mantine ca o natie straina intre cele-l-alte natii, ca un Stat in
Stat. --EY cauta dar aicea nu o positie sociala, nu o patrie dar o
proprietate lesne de dobendit, eftina de cumperat; o proprietate
pe care sa o pOta trece care ori-cine altul cand acesta transactie
comerciala ar cuveni intereselor lor; o proprietate care prin positia
eT s presinte avantajul de a fi ca o taraba deschisa pe pragul ce
desparte Orientul de Occident. Gasindu-se inecati intre miliOnele
de locuitori aT marelor rT Europene, eT vreii la rendul lor sa
inece pe un popor mic, i, prin ajutorul capitalurilor ce poseda, sa
devie proprietari aT pamentuldi aceluT popor, iar din vechiT stapani
aT ferii s faca nisce flop", precum sunt astadi teranil' din Galitia
id din o parte a Bucovinel.
lath; cum se esplica acesta moderna.... nu clic cruciada, termenul
nefiind potrivit cu judaismul... Amin clice dar : acesta ''modernd
judaicA
Tra e frumOsg, imbelpgata; ea are oraF marl, drumurT de fer,
psele, institutii desvoltate; i un popor cam neprevecletor ca tote
popOrele de vita latina Ce 'T mal upr de cat a se substitui lo-
cuitorilor acestel teri, 0 de a face din tera intrega o proprietate
Israelit?
'Daca este acesta planul navalitorilor de astacli, precum tot ne A

induce a o crede, el probza Arica o data spiritul intreprincletor al

neamuluT israelit, i departe de al merita un blam, el e de natura
a 'T atrage lauda i admirarea Omenilor practieD
Blamul s'ar cuveni noue, Romanilor, daca prin nepasarea nOstra,
sail prin aplicarea unor fatale i absurde teoriT umanitare, am da
inie o mana de ajutor la indeplinirea acestui plan. Blamul ar cadea
pe capul nostru, daca inelaT de acele teoriT intelese pe dos, sail
dominatT de o spaima imaginara, sub influenta unor amenintarl
imaginate, am uita ca patria romana este un deposit sacru incredintat

www.dacoromanica.ro
 7

nog de pgrintiT nostril' pentru ca sg '1 transmitem intreg i nepgtat

la copii no,triT....
Cine este noul Moisi care con ince poporul luT Israel cgtre o
noug Palesting? Cine? 0 adunare de OmenT eminentf, iubitorT de
neamul lor; puternicT prin leggturile lor sociale in lumea politicg,
si maT puternicT Ariel prin agentul producgtor de minunT, prin aurul
posedat de bancheriT israelitT, printiT finance, dupg. cum 'T numesc
cu mggulire unele gazete francese... Alianta israilita II
Mianta. israilitg!... Nume misterios dar resungtor si lugubru ca
pi numele de Nihilism. Toff vorbesc cu o mirare cam ingrijitg de
aceste done firme resgrite de o data in ochiT tumid, dar nime nu
pOte mesura intinderea aspirgrilor acelor puterT ocultth
Alianta israilitg Admirabilg i colosalg asociatie I Vointa eT este
vointa intregului neam judaic. Poruncile eT sunt legi nediscutabile
Un gest al eT, i sute de miT de Omenf 'T pgrasesc cgminul strg-
mosesc ca sg se inregimenteze in tgcere sub drapelul negru al
navalireT; sute de miT, cu cea maT depling abriegatie, se indrumezg
pe calea triste a emigratieT... Insg alianta, noul Moisi, le aratg viitornl
aurit, i el' merg inainte ca valurT inundatOre a torentelor:.
In presenta until asemenea fapt de energicg pgrtinire, cum dar
noT RomniT sg nu ne ingrijim, i sg nu ne intrebgm ce vrea alianta
israilitg la noT?
Ea vrea i vrea sg ridice semintia judaicg de la cgdere; vrea sa
dea o proprietate mare celor mai sgracT i mai neluminatT din nea-
mul eT ; vrea pentru scopurT ulteriOre sg radice Evreii pe aceiasi
trapta cu RomniT in Romnia, i a reusit a interesa pe Europa
civilisatg la realisarea acestuT vis frumos, acestuT plan dibaciii, aceste
ambitiT demng de OmenT care compun alianta israilitg.
Acum sg esamingm Cps ce se intemeiazg alianta israilitg ca sg
reclame pentru numerosiT seT coreligionarT drepturT de cetatenT in
Romania? Care sunt serviciile facute tern' de care comunitatea ju-
daicg? Adus'aii ea vre-o-datg ajutorul el bgnesc la ncvoile Ronfi-
nilor fail a cgta in. acel ajutor un profit usurar? Unitus'ail cu su-
fletul la durerile teriT? Impartasit'ail bucuria ci in clilele de triumf?
Nu, Regret de a constata ca EvreiT din Moldova, afarg de forte
putine e'sceptii, slag aretat vecinic nepasatorT de sOrta Romania, 7
ba pot dice chiar ostili propasire nOstre nationale. Unirea princi-

www.dacoromanica.ro
 8

patelor a lost pentru ef un doliil !... Independina romana o ingrijire,

ai lupta Romnilor pentru acea independeqa un motiv de a scumpi
baniT, de a cresce camata si de a specula asupra misc in obstesti
CDe la 1842, cand a inceput na.'valirea evresca , s'ati crescut ca-
mata si ati produs ruing proprietaff mai
. -Tondat-aii la noi evreii institute de folos public ? Nu I Ganditu-s'aii
macar a,a numitiT print': al' finance din straiatate ca s intrebuin-
teze influenta lor pe langa," puterniciT diplomaff aT clad, in favrea
aceste rT romne pe care o privia ca o viitOre proprietate al
neamului evreesc ,
icT una de acestea*! Singurul israilit care a incercat la noT o
intreprindere clisa de folos public, este vestitul Dr. Strusberg, si
asta-cli cunOscem cat folos personal a tras el din construirea dru-
mului sal de fer, unic in felul sal pe facia pamentului, si tot o-dath
cath pagub ati suferit i sufera ,Inca Oral Ea platesce scump in-
crederea ce a avut intr'unul din cell maT celebri personae din
aristocralia israilit )

Inca o-data dat s ne intrebam prin ce manopere alianta a reusit

a interesa ,Europa la sOrta ulna neam cu totul strain de neamul
.

nostru, i care nu se 'Rite recomanda simpatieT europene prin nici

un act meritoriii sgyeqit la noT ?
Tote acele manopere se reduc la una i singura, insa cea mai
eficace, la influenta calomnie!
.Calomniez, il en reste toujours quelque chose clice Beaumar-
chais prin gura luT .Figaro.
_ actica intrebuintata a fost de a arata Europe': pe nenorocitil
evrei ca pe nisce interesante victime al inchizitieT romne pentru
causal de religie, iar pe poporul roman a '1 zugravi cu culorile cek
mai infioratOre de netoleranta, de fanatisin, de barbarie ; ast-fel ca
sa descepte mila Europe pentru evrei i indignarea el' contra Ro-
manilor-
Si in adever, D-lor senatori, ati observat cum de vre-o cati-va
anT foile din strainelate devotate evreilor,, all devenit instrumente
Orbe a campanie clevetitOre intreprinsa in contra Romanilor. Ori-ce
calificari injuriOse , scOse din vocabularul trivialiteT, ne-at fost
aruncate cu sumetie de unele jurnale din Viena, din Pesta si chiar

www.dacoromanica.ro
 9

din Paris. Am fost tratati de slbaticl, de barbarY, chiar 0 de Iasi

in ajunul luptei nOstre pentru independintg.
tel jiaT neinsemnat incident atingelor de un evreti , a fost es
. .

ploatat in defavOrea nOstrg i presentat in stralinetate cu proportii

marl, pentru ca sal dispue opinia publicg in contrg-ne; i nota-bene:
aice se vgdesce perfidig, tote faptele Romanilor resta.lmIcite , exa-
gerate, all fost atribuite until spirit de netolerantg religiOsg ce n'a
esistat nici o-datg la nol
Sve esemplu : un caidiumar jidov, dovedit de inelgtor, de falsifi-
cator, era depgrtat de pe mosia unde '0 esercita traficul? Foile
strgine strigag: persecutie religiOsg
ri-ce msurg administrativg luatg de guvern pentru ordinea si
moralitatea publicg: Persecutie religiOst.j
Pri-ce lege apgrgtOre intereselor pafticularilor, votate de Corpu-
rile Legislative : Persecutie religiOse
(Tot functionarul, primar, comisar de politie, sub-prefect, prefect,
procuror, judecgtor : agenci ai persecutiei religiOse 9
thiar minitriT all fost declarati de sefii unei armate biurocratice,
organisatg special nu atat pentru guvernarea rei cat .pentru me-
nirea de persecutie religiOsa"
'Dar mai mult 1... Un evreil fanatic, se introduce intr'o bisericg
cresting, furg sculele sfinte i le aruncg intr'un loc spurcat. Pre-
tutindenea, aiurea, chiar in Wile cele mai civilisate, acel profanator
ar fi fost rupt in bucaci de poporul indignat. La noi, .furul sacri-
legill scapg teafgr, i pentru cg este dat sub-judecatg : persecutie
religiOsg 1

Mai dC-ung-cri in micllocul IauluT, clioa meet-mare, cu ocasia in-

mormentgre unui rabin, evreii all dat probe de cel mai selbatic
fanatism, insultand crestinii ce intelneau, i maltratand femeile kr...
i insg poporul Roman all stat linistit... Nici un evreil n fost
atins... Cine insg sg plange de persecutie? Tot evreuf
,S'ati facia lee restrictive Spre a feri pe locuitorul sgtean de es-. --
ploatarea evreilor debiatorY de beuturi spirtOse, i cu acestg ocasie,
s'au depgrtat de prin unele sate cati-va carciumari ce fkeail traficiul
cel mai ,nelegal, i erail chiar gazde de talhari... Tipete, rgcnete,
protestari in foile evreesci; persecutie religiOsg! cgol' religia a ajuns
a fi trit i prin carciumi ca un bun instrument de clevetire.`..
www.dacoromanica.ro
,
 10

. Sj insg, cu tOt asprimea legilor restrictive, privitY: tote debitele

ue beutur" spirtOse, si de tutun sunt in mana evreilor... Probg de
persecutie religiOO
Teara e pling de sinagoge unde evreiT se bucurg de libertatea
cultqluT lor... Probg de persecutie religiOsg.
EvreiT se bucurg de libera circulare, de libera asedare in lungul
si in latul Ord. ET fac comerciii fgrg impedicare, chiar comerciuri
ilicitel.. aU intrunir" publice fall control, fondzg gazete in care usezg
de libertatea preseT pang la licentg, maniand cu impunitate arma
batjocorei in contra Romnilor i a Parlamentelor nOstre. Probg de
persecutie religiOsg:
Ce se mai spun ?... 'MT ar trebui dile intregf ca s insir aci in-
chipuitele probe de persecutie religiosg, prin care alianta israelitg
ati cgutat a depinge nemul Roman ca un neam netolerant, barbar,
bun de sters dupe facia pgmentului.
Iatg ins un document de o mare insemngtate care se ggsesce
in dosarele congresului de la Berlin, un pasagiti din rechisitorul
presentat acelui congres de alianta israelitg, rechisitor care negre-
sit a servit.de bazg prescriptiilor ce ne privesc in tratatul incheiat
in capitala Germanie. .

VetY vedea pang unde a mers lipsa de lealitate, indrasnela ca-

lomnief i ura israelitg in contra mistral.
Ascultaci: cIn Romania situatia israelitilor, fOrte numeroffi, este
inch' grozavg 1 De dour an" eT sunt jertfa celeT mai crude perse-
gcutii... Mai in fie-care an Europa este uimitg la poVestirea rescO-
?dolor, uciderilor, prgclilor i isgonirilor, .. en .mase, de care evreiT
sunt victime.
Audit", D-lor senator'? Resale, ucideri, pradi! Ar crede eine-
va cg aude vorbind de Maroco, sail de Spania pe timpul lui Tor-
quemada Alianta a ggsit de bonne guerre a pune pe sma
Romaniei de astg-di crudimele suferite aiurea de evrei in secoliT
trecutY prin rile cele mai civilisate.
Dar sg citim mai departe : La aceste violente s'a adgogat . . .
cell masse persecutia legalg cu un sir de leg" ce esclud pe jidanY
de la tote intrebuintgrile, de la tote carierele liberale, de. la tote
functiunile publice, i de la numerOsele ramur" comerciale, impie-

www.dacoromanica.ro
 . 11

<<decand pang si esercifiul cultului religios, i cgtand prin tote

putinciOse a 7 reduce la iniserie i a '1 degrada.
. Ati audit? 'NoT impedecgm esercitiul cultului religios, l cu tote
aceste tam '1 pilot de sinagoge!.. Noi 'T reducem la miserie, si cu
tote acestea comerciul intreg si industria, si avutul monetar sunt
in manele lor Nol 'I degradgm, cand se degrad eT insusi prin fa-
natismul lor, i prin degradatOrele lor ngravurY_ ,Cum gsil veraci-
tatea acusarilor, si ce nume se cuvine procedeului israelit?
Mai departe : cIn zadar Puterile garante, redemAndu-se pe arti-
colu 46 din Conventia de la Paris care acordg israelifilor dreptun
civile cel pufin, reclamati in contra acestei politici funeste si bar-
: bare ... Romania a remas lath mila pentru israelitT... etc. etc.
Auditi cum evreiT ne injurg , cum ne califica .de barbari chiar
intr'un act oficial menit a fi supus sub ochiT Congresului.
Iata prevederile acelei Conventiuni din 19 August 1858 , preve-
derl pe earl' noi ne-am fi abtinut de a le esecuta:
Art. 46. Moldovenil si Valahii, de tOte riturile crescine se vor
qbucura de-o-potrica de drepturi politice. Aceste drepturi se vor
putea acorda i altor culte prin dispositiT legislative, etc. etc.
Se vor putea acorda nu vrea sa died se vor acorda; nu are un
inteles obligatoriti pentru Romani. Cu tote aceste asemenea dis-
positiT legislative s'ail inscris in codul civil din 1864. Care evreil
insg a voit sg profite de ele? NicT unul!...
Pentru ce ? Pentru cgereii, afara de un prea mic numer, nu tin
la nationalisarea roman, nu tin la drepturT politice; eT in numai
la drepturi civile, adica la dreptul de a cumpera pgmenturi, remit-
nend tot sub sujetiunea streing. EY tin la ;;tergerea. art. 7 din Con-
stitutiune, pentru ca o data pusi pe aceiasi linie cu cei-alti strainT
din tera, sal profite de dreptul de a deveni proprietari de. imobile
rurale, i sa ajunga asefel la scopul lor de a deveni stgpanii ace-
steT t6rT. y

Tata, .P-lor, cum Alianta a esploatat cu profit campul murdar al

calomniei, si Europa , indusa in erOre a credueo, dar! a credueo
Europa luminatg 1 ...
Noi am despretuit aceste clevetiri dilnice respandite prin foile
de publicitate; am comis gresela de a nu ne apgra la timp dina-
intea opiniei publice, si de a respuudg la nisce acusari false ce

www.dacoromanica.ro
 12

ascundeati un scop perfid , aratancl- la randul nostru adeverul. 5i

acest adever este ca('nu noi Romnii suntem persecutorii, ci noi
suntem persecutati; nu noT coniitem crima persecutiei religiOsa in
contra evreilor, ci evreiT comit crima unei persecutiT complexe in
contra nostril, persecutie i religiOsa si economica i nationalg.
Am neglijat de a desfasura in ochiT EuropeT tabloul ingrtaitor
al navalirei sistematice si demoralisatOre a evreilor, uniT isgoniti
din Austria si din Rusia, pentru purtarile lor nelegale, i cei mai
multi tramisi la noT din ordinul Aliantei israelite. Am neglijat de
a pune in privirea lumeT lungul isvod de locuitori adusT la sapa de
lemn , si de familii o data avute i astdi caclute in saracie, prin
unlta infarnA a usureT i prin hrapirea nesatiOsa a evreului ce es-
ploataza mai cu seama Moldova. Am negligeat de a publica in
foile europene durerosul i inspaimantatorul martirolog a nenoroci-
tilor
- Romani otraviti de evrei prin beuturT falsificate.
apa de foc, varsat de AmericanT in gura selbaticilor a
contribuit a distruge mai mult poporatia indigena de cat armele
de foc. ,Rachiul otrAvit vindut de evrei prin satele nOstre are a-
ceiasT tinta si produce acelasT efect. Demoralisarea, secarea pute-
rilor, tampirea i mcirter
Acesta este adeverul 'ddeverat! iar nu cate-va incidente isolate
si forte rarT carT sunt de domeniul politieT corectionale si pe care
Alianta israelita le grupeza cu mult dibacie peutru ca sa compue
din ele un tabloil de persecutie religiOsg.
Privesca Europa nepartinitOre starea prosper a celor ce se clic
persecutati de noi, in comparatie cu starea de quasi-miserie acelor
ce sunt acusati -de a fi persecutorT, si declare in consciinta din care
parte este persecutie?
, Esplice Europa invatata acest fenomen unic I straniii in istoria
omenireT : Cum persecutatul se bucura de tOte libertatile religiOse
si comerciale, cum pate el circula si a se aseda unde'T place? Cum
pOte claldi burgurr si ridica sinagoge, i fonda jurnale, i avea in-
trunirT publice faral nici o impedicare, Para nicT un control din par-
tea guvernului? i cum pe de alta parte persecutatorul sa fie supus
la tOte sarcinile Statului, sa fie esploatat pane la maduva de cel
pretins persecutat, i in loc sa prospere, sa' se imbogatesca in pa-
guba persecutatului, din contra, el stapan in Ora luT, sa scada, sa

www.dacoromanica.ro
 13

ajunga la marginea miseriei si in fine sa tinda a dispare ub va-

lurile navalitOre acelor persecutati de el '
'Fac apel la Europa luminata, fac apel chiar la aceT israelitT cg-
rora siintul de echitate si de lealitate nu le este strain, sa declare
din care parte este persecutiex
Ddr s va gasi pOte un filantrop, om de Stat, economist politic
care ar le ca persecutorul roman e lenes, i persecutatul evreii
e harnic; ca romnul trebue s dea pas evreuluT, fiind until inert
si cel-alt activ. La acesta stranie asertiune, voiti respunde acelul
edonomist-politic atat de aspru in privinta romnului, i atat de
generos in privirea evreuluT, 'T voi respunde invitandu'l sa'sT a-
runce ochiT pe cmpiele tare i sit vada cine muncesce sub arsita
sOreluT in lunile de vara? Cine cu sudOrea luT scOte rOda Omen-
tuluT pentru ca economistul-politic sIt aibg cu ce teal in lux, si
pentru ca evreul persecutat sg aibg ce esploata Idea' munch'?
manul e lenes ? Dar !... El e lenes la cascigurT ilicite, i *sta.
lene '1 onorza, cad e o calitate, o pfoba de consciinta. ,
In fine esplice Europa luminata un alt fenomen : Ciim se face
ca evreiT din terile in eare se bucura de tote drepturile cetatenesci,
fug de acele terT, se lepada de acele drepturi, i vin cu sutele de
miT sa se arunce in ghiarele persecutieT romne? Cum se face ca
in timp de 20 de anT numerul acelor nenorociVi persecutatT a cre-
scut de la 8o,000 pene peste 400,006-r
Iata un tabloii ingrozitor de cresterea nurne'rului acesteT popu-
latiunT navalitOre.
Recensementul din 1859 arata pentru populatiunea Romani&
urrnatOrele cifre :
4,299,000 crestinT . . . . Populatiune totalit 4,434,000 sullete.
135,000 jidant
Mi,carea populatiunet adicg sporirea prin escesul nascerilor asu-
pra mortilor, , dupa documentele statistice, ne da pene la 1872 ,
urmatOrele cifre :
4,586,500 crescini . . . . Populatiune totalit in 1872: 4,846,500 sullete.
260,000 jidanY.
Pe basa aceleia0 crescerT, populatiunea pentru sfirsitul anuluT
1879, se pOte admite ast-fel :

www.dacoromanica.ro
 , 14

4759,5oo crescinY . . . . Populatiune totall In 1879 : 5,095,300 satiate.

335,800 jidani.

Cifra de 335,800 jidani, in 18,79, este prea mica : I. pentru c

punctul de plecare adica, recensamentul din I8yQ este gre0t in
maT putin; al 2-lea pentru Ca nimic nu este mai greil de cat inre-
gistrarea esacta a nascerilor i mortilor la evrei (mai ales de la
1859 pend la 1870); 0 al 3-lea pentru ca in acea cifra nu se co-
prinde escesul iipigratiune evreesci, asupra emigratiunei, in inter-
valul de la iErrz 1079. Asa fiind , cifra in genere admisa de
400,060 evrei astacli in fiinta, se pte privi ca adeverata i mai de
araba ca un minimum.
Din cifrele mai sus espuse result ca, pe cand populatiunea cre-
stina in 20 ani, de la 1859-1879 a sporit cu 470,000 suflete, a-
died cu a 9-a parte , populatiunea evreescd in acela interval a
crescut cu 200,800 suflete, adica cu de 2 0 jumetate ori, intrega
populatiune evreescd!!
D. Moseau de Ionnes, arata tabloul urmator :
Svedia i Norvegia, 450 jidani, adica I la 7,500 locuitori.
Anglia, 12,000- jidani, adica I la .1,750 locuitori;
Elvetia, 1,970 jidani, adica I la 1,100 locuitori;
Prusia, 135,000 jidant adica i la 800 locuitori;
Francia, 60,000 jidani, adica I la 600 locuitori;
Italia, 38,000 jidani, adica I la 500 locuitorY;
Danemarca, 6,000 jidani, adica I la 330 locuitorY;
Grecia, 7,000 jidani, adica I la 140 locuitori;
Germania, 150,000 jidani, adica I la 90 locuitorT;
Belgia i Olanda, 80,000 jidanY, adica I la 72 locuitori;
Austria, 453,000 jidani, adica i la 6o locuitori;
Rusia, 658,000 jidani, adica I la 58 locuitori;
Turcia, 380,000 jidani, adica I la 26 locuitori.
Noi putem adaoga :
Romania, 400,000 jidani, adica I la 13 locuitori.
Prin urmare,' Romania are relativ o populatiune evreesca de 2
orT mai mare de cat Statul din Europa care contine relativ mai
multi jidanY, adica de cat Turcia , i de 600 de oil mai mare de
cat Svedia, care contine cea mai mica populatie evreesca
Luand numai Statele cu cele mai marl' cifre absolute `tle evrei,
vedem ca in :

www.dacoromanica.ro
 15

Rusia, jidanii constitua a i io-a parte din populatia totalg;

Austria; jidanii constitua a 79-a parte din populatia totalg;
Germania, jidaniT constitug a 144-a parte din populatia totalg;
Belgia, jidaniT constitua a 112-a parte din populatia totalg;
Francia, jidaniT constitug a 600-a parte din populatia totala;
Italia, jidaniT constitua a 7oo-a parte din populatia totala;
Romania, jidaniT constitua a 13-a parte!
Mare atragere are pentru nearnul israelit acestg persecutie L. Mare,
dulce i se vede, de vreme ce top alerga la densa ca la un gheseft
plin de marl folOse.
Bine-voiascg dar Europa a intelege odata pentru tot-d'a-una ca
precum in secoliT trecuti evreiT persecutati pentru causa de religie
in Francia, Englitera, Germania, Italia, Spania i Portugalia, ggseti
un adapost in Ora RomAna, tot asemenea 0 in chicle nOstre evreiT
nepersecutati astgcli in acele rT civilisate, alerga iar la noT, i asta
data cu sutele de mil: insa nu pentru ca sa fie persecutati de
Romni, dar pentru ca sg aibg i el' la rindul lor pe lume rolul de
persecutorY i sa persecute pe acei ce le dad ospitalitate Cifrele
ati o elocuenta neinvinsa 1
Inca o-datg, iata adeverul! i insa Europa a creclut i crede din
contra, atat de dibaciti a fost surprinsa confienta sa, atat a fost de
activ, , de influent, de neimpacat, de victorios , sistemul clevetirei
aplicat in contra nOstra de Alianta israelitgl
Aid stain i ne intrebgm cu mirare : cum nisce OmenT ata de
eminenti ca acei ce compun comitetul Aliantei israelite, s'ail injosit
a se servi de o arma atat de degradatre? CCT nimic nu'i maY
infamant pe lume ca rolul de calomniator .... i ne place a crede
ca insusi ace OmenT ail fost indusi in er6re de care nisce fanatici
si de rea credintg corespondenti din tell. Ast-fel, pe baza rapor-
turilor mincinOse ce primiati, ati indus i el' in er6re pe supremiT
legislatori aT Congresului de la Berlin.
Prin urmare , :Romania este astgsli victima uneT erori isvoritg
dinteug infamg calomnie
Ce efect a avut asupra sOrtei nOstre acea er6re? Un efect desa-
stros, inic, umilitor i stigmatisator pentru natia Romana I
_---Europa indignata de tablonl atator cruclimi , atator nelegiuirT
atAtor pretinse acte de barbarie comise de noi asupra nenorocitilor

www.dacoromanica.ro
 16

evrei ne-a condamnat fara a ne asculta. Europa, convinsa cg sun-

tern un popor netolerant, fanatic, barbar 0 persecutor, ne-a pus pe
acela rand cu selbaticii din Africa, ail gasit ca facem pata in se-
cola! XIX, in acest secol de lumina, i cg meritgrn o penalitate.
Europa deci a decis a nu recumisce independenta nOstra, pene mai
anteia nu vom pune capa barbarieT nOstre, One nu vom inceta
de a schingiui pe evrei, One' ce in fine nu vom acorda acestora
drepturi civile poIitice
i

.lata situatia esacta In care ne aflam un popor acusat, condem-

:

nat fara judecata in presenta altui popor calomniatOr i navglitori

Indignarea Europa a fost atat de mare, in cat nu '1 a permis
de a lua in consideratie :

r. Ca ,independenta nOstra ne-am recatigat'o inine cu arma in

mana, cu pretul sangelui nostril: ca independenta nOstra este un
fapt desaverit un fait accompli i recunoscut de marii Atleff
aT ultimulta resboiti; de imperatul Alexandru i de Sultanul, fostul
nostru suzeran; ca independenta nstra nu ne-a fost acordata de
pomana de catre altiT, dar ca acea gloriOsa pomana ne-am facile()
not inine prin vrednicia nOstra.
2. Cg in calitate de beligeranti invingetori... nu invini... am
meritat a fi scutici de ori-ce conditii umilitOre inteun tratat de pace
incheiat iij urma resboiului la care am luat o parte g1oriosa-
3. Cg tratatul de laSan-Stephano, care-le nu a fost abrogat in
intregul see, proclamase independenta nOstra
4. Ca tireptul international positiv nu obliga pe o natie care n'a
fost representatg la un Congres, a se supune ob1igaiilor impuse et
de acel Cpngres, atunci mai cu serna cand ea este invingetre iar
nu invina
keter-pre8tidigitator a fost dar Alianta iraelita daca a reuit a
introduce prin surprindere in tratatul de la Berlin o cestiune cu
totul strging resboiului oriental, cestiunea israelita) i tot prin sur-
prindere tintesce a se resolva acesta cestiune in Parlamentele
Rpmame.
_Elocuent advocat a fost Alianta israelita daca atatand indigna-
rea Europe in contra nOstra, a aprins'o in aa grad incat Europa
sa ne condamnc pe noT RomaniT 'a plat pacea Orientulta cu o
, oucata din pamentul nostru, cu Basarabia; sa ne condamne tot-o-

www.dacoromanica.ro
 17

data a plati recunOscerea independenteT nOstre cu sacrificarea drep-

tulul nostru suveran de legiferare; sa ne condamne in fine a da
drepturT la sute de mil' de straini isgoniti de aiurea, adapostitT
intre noT ca dusmanT faltarnic
Europa avea alte cestiunT de regulat in Congres, cestiuni mult
mai importante pentru ea, precum de exemplu, aceea a interdictieT
inscrisa. in Constitutia nOstra in privirea colonisareT cu nemurT
straine (art. 3). Cum s'ar putea impaca dar stergerea art. 7 cu
mentinerea art. 3, cnd cel d'anteiti impune colonisarea evreesca,
si cel d'al doilea opresce orT-ce colonisare. SA' alba evreiT mai multe
avantage de cat FranceziT, GermaniT, ItalieniT? etc.
In zadar marele cancelar al imperiulul Rusesc, printul Gorceakof,
eel mai autorisat a spune adeverul in chcstia israelita , - in zadar
s'aii ridicat in contra prescriptiilor din art. 44, aretand marea deosebire
ce esista intre evreii occidentalT i ace din orient, declarand chiar,
ca acestia sunt un pericol pentrn popOrele de dincOce de CarpatT,
glasul shit n'a fost ascultat, cad trebuia sa fim noT pedepsiti pentru
. fara de legile nOstre de popor barbar, netolerant i persecutor f
De acolo ati isvorit art. 44 !
Si iata-ne dar stigmatisatT in ochiT lumeT pe temeiul unor simple
calomnill
StigmatisatT ! Cad art. 44 coprinde in prescriptiile sale un sub-
inteles stigmatisator.
Cine este inferat cu acesta denumire insultatOre ? NoT! Poporul
Roman 1 NoT care cu tot dreptul putem revendica titlul de poporul
cel maT liberal, cel maT emancipator din tote popOrele lumeT mo-
dernel
NoT, netolerantil. NoT care n'am avut nici o-data un Ghetto in
.

orasele nOstre , si care ne-am deschis fruntariele la refugiul tutulor

acelor nenorocitT evreT persecutati, despretuitT, schingiuiri in Fran-
cia, Germania, Italia, Spania etc.
NoT. barbari? NoT care am emancipat VeciniT la anul 1749, pe
cand CrestiniT erati servi in cele-alte State occidentale.
Nol barbari NoT care in timp de 30 de anT numaT am desrobit
tiganii , lovind ast-fel un drept feodal i secular,, fara lupte , fara
ve'rsare de sange ca pe aiurea, ci din contra cu cea mai crestinesca
compaimire. _

[12,166] 2
www.dacoromanica.ro
 .....18
1

Arn emancipat RomaniT clAcaT, desfiintand boerescul, i ridica.nd

pe servii nostri la rangul de cetatenie, facndu'I chiar proprietari
printr'o singurg trasatura de condeia, i acesta fara lupte, farli ve'r-
sare de sange ca aiurea, ci din contra cu entusiasmul cel mai viti.
Desfiintarea unuT drept feodal i secular, care tinea pe fratiT nostri
sub jug, ail fost cea ma frumOsa sarbatOre nationala.,
am dat drepturT politice Armenilor stabilitT in tera de 400 de
anT, OmenT liniscii, muncitorT, iubitori de patria lOi
i

m facut Arica mai mult , noT cei barbarT, noT cei stigrnatis4T;
am trecut Dungrea ca sa contribuim la emanciparea ulna' neam
strain none, la desrobirea Bulgarilor
_ NoT suntem barbari, noi am meritat acesta insult a doua cli
dupa ce in lauda lumeT, ne-am afirmat valOrea sub zidurile PlevneT?
dupg ce ne-am probat toleranta intr'un ir neintrerupt de secoll'i'
Si cine a luat initiativa in Congres pentru ca sal ne arunce pe
frunte acesta crud insult Natiile de acelasi sange cu noi?
Francia! Acea tera generOsa i emancipatrice; Francia atat de
simpatica nouL'.1. caria datorim conventia de la Paris, in sinul caria
noT RomaniT mergem cu preferinta de aprOpe o jumetate de secol
spre a ne deprinde a fi liberal'', i emancipatorY. Francia a caria
nenorocirT all gasit un resunet atat de profund in inimile nOstre!
Francia luT Frangois I-iU care dupa batalia de la Pavia, ail strigat
cu o noblet cavaleresca :
Tout est perdu, fors l'honneur!
Atat de puternica all fost influenta calomnii versata asupra -ncis-
tra de IsraelitT, i erOrea isvorita din acea sorginte necurat!
Italial.. Care a declarat cu mandrie in parlamentul eT, ca e sora
RomnieT! Italia erouluT rege Victor Emanoil, i a mareluT cetaten
Cavur, doT giganti earl all fundat unitare i independinta Italiel fara
a sacrifica onorul eT. Italia ne-ail aruncat insultal. sora a stigmatisat
pe sora!
Atat de desnaturatOre ail fost influenta calomnieT Versata asupra
nOstrA, i errea isvorit din acea sorginta necurata!
Turcia singurg., entre care noT ne-am purtat dusmanesce, s'a
grabit a rccumisce independinta nostril, fara conditil, cu lealitate,
ast-fel all recastigat simpatiile mistre.
Cu Turcia am avut 0 socotela seculara de incheiat . . Am in-
.

www.dacoromanica.ro
 19

cheiat'o sub clidurile Plevnei, si am rupt leggturile nOstre de vasa-

litate, remnend in legaturi de amicie ... Am scapat de un suzerar* .

care se feria de a ne da porunci, respectand autonomia nOstra, i

strania capriciti al sOrtei .. Astd-cli ne gasim facia cu cinci alti
suzerani cari reclemandu-se pe o erOre, ne edictecla legY i penalitati.;
(Ce_am cAstigat in schimb? Ce ne folosesce independinta clan
suntem constrinsi a inaugura acesta independinta cu un act de su-
punere ... de servilitate dechizata sub denumirea de deferenta?
D-lor senatori ! .. In presenta unei situatiT atat de anormale, ce
avem de facut? Care trebue sa fie atitudinea nOstra? Avem a ne
patrunde de caracterul sacru al mandatului nostru, i fermi, si dais?,
avem sa spunem cu curagiii precum i cu deferikv, Puterilor sem-
natare tratatului de la Berlin :
Am fost calomnia n ochii vostril, calomniati intr'un grad ast-
fel -cal dintr'un popor liberal si emancipator ce sintem, 'am ajuns a
fi considerati de voi ca un popor netolerant, barbar i perse-
cutor.
Acesta calomnia, a isbutit a nasce n spiritele vOstre o indignare,
care v'a dictat art. 44 din tratatul de la Berlin.
Acel art. 44, prin conditia pusa recunOscerei independintei nOs-
tre, coprinde un blam nemeritat de noT, o insulta care lovesce
demnitatea nOstra romn.
Deci, de cat recunOscerea unei independinte patata cu umilire,
mai bine o nerecunOscere ce o scutesce- de stigmat.
Calomnia a fost perfida, indignarea .neint4erata, penali-
c tatea nedrptal
NoT, Romnii, cu tot respectul datorit marelor Puteri a le
a Europe civilisate, dar cu tati demnitatea ce' apart*
de drept unui popor prin sine independent, venim se facem apel
da marinimia vOstra si la simtimintul vostru de echitate pentru ca
sa constatati adeverul, i prin urmare sa nu subordonati recunOs-
-cerea independentei Romniei unei clause ce ataca dreptul el su-
veran de legiferare, i tote fibrlee onorului seti.
Lasati-ne proprii nOstre initiative, liberului nostru arbitru pentru ,

a regula chestia Israelita inteun mod conform cu principiile civili-

satiei moderne, ce le-am aplicat cu generositate care a1iT, i cu
interesele nOstre economice si nationale, precum din libera nOstra
2*
'

www.dacoromanica.ro
 r
20

initiativg am urmat in privirea Romnilor, odiniOrg servi, a Tiga-

nilor odiniOrg sclavi, a Armenilor 0 a Bulgarilor.
RecunOsceti independinta nOstrg pur i simplu, pentru ca sa nu
'remae nici umbra de blam, nicl un vestigiti de stigmat pe fruntea 3
:Rcimniel, i ast-fel promitem a face schimbare in unele dispositii
gale Constitutii ncistre.
La caz contrarian. o declarant cu cea mai profunda regretare, da-
toria nOstra de Senatori, chemati a pgdi Constitutia nOstra ear
nu a o sf4ia intr'un moment de surprindere; chigmati a pastra
neatinsg demnitatea nationala, ne vom vedea obligati de consciinta
mistra a amna pang la un timp mai fericit revisuirea Constitutiei.
eAcestg declarare o 'facem fara nici un spirit de sfidare, dar
chiar sub forma unei rugaciuni adresata de noi acelor Mari Puteri,
care sal a tinea sus drapelul demnitatei lor, , i care ne vor per-
mite a urma esemplul lor, pentru ca ast-fel sa fim demni de a
dua locul nostru alature cu ele.
Nu me indoesc ca top D-nii senatori, precum i Vita Ora , re-
simt nedreptatea i insulta amara ce ni s'a facut din causa unei
simple erori provocata dintr'o calomnie; insa se vor gasi negre0t
unii dintre colegii mei, call condu0 de un spirit de prudenta cam
esagerata, 'ml vor face intempinari:
Unul va dice paste ca Europa luand odata o decisiune in privi-
rea nOstra, nu ar putea sa revie asupra ei; prin urmare refusul
nostru de a ne supune verdictului sal ar fi din partene o desfidare
imprudenta. , -
Voiti respunde ca, ar fi sg nesocotim spiritul de echitatea Pute-
rilor civilisate, daca am crede ca recunoscend ercirea in care ail
fost induse asupra nstra, s'ar inteti a mentinea o clausa pedep-
sitcire, nemeritata, in tratatul de la Berlin; voitI adaogi cg in-
culpatul ce reclama dreptatea nu desfide pe judele sett, 0
ca a refusa stigmatul pe fruntea Orel, a refusa sinuciderea n'emului
nostru, nu este un act de sfidare. Europa e prea luminatg ca sa
pue in 'cumpeng amorul proprie al seu de putere giganticg, cu drep-
tul sacru a until mic popor ce a meritat tot-d'a-una bunavointa el.
Europa cunsce ca demnitatea unei natii nu se mesOrg pe numerul
locuitorilor seT, precum onorul i curagiul until om nu se mesOrg
pe talia lui.

www.dacoromanica.ro
 21

Alterva dice pte cal s'ar uni cu parerea med , dacA din dosul _

refusule nostru de a ne supune, am avea 300,000 de baionete.

Voiti respunde, c dreptul nostru e mai tare de cat 300,000 de
bainnete, cart, daca le-am avea i am vroi s'a facem intrebuintare
de ele, ne-am gaisi in fa.ta' cu 3,000,000 baionete ale Europe coali- ,
sate in contra nOstra. Prin urmare, nu 300,000 de baionete ne-ar
putea dicta datoria nOstra de a feri fruntea terel nOstre de a, in-
sulta; dar dreptul nostrq
Altul va dice ca.', art. 44 nu coprinde nicT o intentie de insult
in-contra natie Romane, ci numaT o simpla conditie de admitere
in marea familie EuropenA, precum de pilda conditiile la care este
tinut a se supune orT-cine are dorinta de a face parte dintre membrii
until' club. Stranie intempinare 1 L'asT intreba pe acel intempingtor,
daca ar primi s intre intr'o adunare, cu conditie de a se sinucide
maT anteiti, sail cel putin cu conditie de a trece printr'o umilire
degradatre
Altul va dice : cal trebue sal facem Ore-care sacrificii , pentru ca
s intram i. noi o-dat in marea familie Europena. Voiti respunde
D-sale, intrebandu'l daca nu a remarcat in unele familiT cate o ruda
scapalata, care are mai mult rolul i aparenta de sluga de cat
acela de ruda, care e tolerata in salon sub conditie de a nu se pre-
vala de legaturile sale de rudenie cu stepaniT salonului; care e pus
la masa in capaul mese, i dacA sunt mai multi meseni, sail me-
see importanti, e tramis s pranzscA jos cu ce-alti servitorT.
Acestd positie de ruda scptat i umilit, e nu o admit pentru
Rmnia cand e sa' intre in familia Europeana, i 'mT place a crede
cal fie-care dintre noT gandesce ca si mine cal Romania 0-a recas-
cigat titlurile sale de nobleta pe cmpul re'sboiuluT, c prin urmare
are dreptul de a face intrarea sa in lume cu fruntea sus, iar nu de
capul plecaiD
Altul va dice: ca' in fine tot trebue sa' facem ce-va in favOrea
evreilor, pentru ca sa dam o satisfacere Europe 0 sl tergem din
Constitutia nOstra acel nenorocit art. 7, causa situatieT nOstre de
asta-cri.
Dar!. trebue sa' facem ce-va, insa ce, i cum, i cand ? Iata intre-
barea. Daca Europa, apreciand actele nOstre din ultimiT 30 de anT,
convingendu-se prin acele acte, ca suntem un popor liberal si

www.dacoromanica.ro
 22

emancipator, ar fi recunoscut pur i simplu independinta nOstra.,

cascigata de noi insine, iar nu data none pomana, i daca in urma
acestei recunOsceri leale, ar fi cerut de la noi oficios ca sa des-
fiintam stavila pusa in calea evreilor, nol Romanii, cu generositatea
si simtul de gratitudine ce ne caracteriseza, ne-am fi grabit a face
pentru israeliti mai mult de cat vom putea face acum.
Lasati la propria nOstra initiativa, si la liberul noitru arbitru ,
ne-am fi aretat mai liberali, mai marinimosi in privirea evreilor de-
cat acum cand ne vedem loviti in amorul propriu nostru national, in
dreptul nostru suveran de legiferare, i apasati sub presiunea streina.
Alianta israelita prin nerabdarea ei de a dobandi drepturi civile
si politice pentru coreligionarii sei, ati indus Europa in erOre, pen-
tru ca Europa sa esercite o presiune draconica asuprq. nOstra.
Resultatul este ca natiunea romana sa simte ofensad. tr Romini
se simte amenintata, ca poporul este iritat inteun grad care pOte
sa produca regretabile evenimenfe Prin urmare representantii sei
sunt tinuti a fi cu mare circonSpectie in atingerea Constitutiunei
nOstre. i pot clice, sunt obligati la o parcimonie prudenta in ces-
tiunea de acordare de drepturi nemului israelit. .
It resultatul nerabdarei aliantei israelite, nerabdare legitima, o
recunosc. dar imprudenta i nepoliticg
Etl insu-mi care am reputatia de- evreofob, m simt cu tote
acestea destul de generos, pentru ca sa gasesc ca trebue sa facem
evreilor o conditiune mai corecta in Ora nOstra, dar cand, i cum,
si in ce conditiunr
Nu sub presiuffea directa a art. 44, nu sub presiunea indirecta a
aliantei israelite... ci din liberul nostru arbitru de Stat independent!
Cad, daca am urma alminterea, daca ne-am supune a trece sub
furcele caudine acelui art. 44.... sciti cu ce ne-am alege ?
1. Am afirma noT insine acusarile aliantei israelite si am recu-
nOsce starea de barbarie ce ni se arunca in facia, facend un mea
culpd ce ar remane ca o pata eterna pe paginele istoriei nOstre
nationale.
'Supunendu-ne cu capul pleCat penalitatei coprinsa in art. 44, am
lua deprinderea supunerei, pe cand ali ar lua vis-a-vis de noi
deprinderea poruncii, i ca Stat independent, am ajunge la o stare
mai trista de cat acea din timpul reglementului organic, cand eram
www.dacoromanica.ro
 23

condu0 a la baguette de ordinele venite din Petersburg i de fir-

manurile sosite din Stambul.
In fine ne-am espune la cea mai trista umilire: aceea de a datori
recunOscerea independinte .nOstre , nu sacrificiilor nOstre , nu vite-
.
nOstre, nu Romanuldi care i-ail versat sangele pe cmpiile
Bulgaria ... nu simtului de equitate a Europei, dar am datori-o in
parte ... cui?... Aliantei israelitL.. Asemenea printul nostru
care at facut campania ca ef Suveran, in fruntea brave sale ar-
Mate, Printul Carol de Hohenzolern , nepotul marelui Imperat al
GermaniC, i Domn Romnilor, el care ei.ain cascigat titlul maret
de Print independent d la pointe de son epee , 0-ar datori acest
titlu. istoric, nu vitejid sale, nu bgrb4ieT soldatului Roman dar
cui?... in parte aliantei israelite
Ce ar clice dar tera intrega, daca i-am crea o asemenea situa-
tiune in istorie? Ce ar clice Romnul care s'a luptat voios pentru
independenta mope, stramosesci?
Tera si-ar intOrce ochil cu durere de la noT.
Romanul ar clice : Nu-mi mai cereti de ash' inainte sangele mod
daca acel sange vrsat, nu slujesce de cat la trunchiarea Ord 0
la injosirea demnitald nationale.
Pentru aceste considerante, cand astg-di Romania vine cu istoria
sa in mana, pentru ca noT sg inscriem pe paginele sale, al nostru
veto, e5 unul rup pagina destinat pentru inscrieiea umilire Ord,
iar pe cea-l-altg pagina scriti cu inima mea : demnitatea i sal-
varea ell
Iata cuvintele pentru care sustin propunerea mea. Am dis ! .

PROPIAERE'
fa- presenta legitimei nemultumiii i mare agitatiuni, produse
in Ora prin art. 44 din tratatul de la Berlin, care lovesce dreptul
absolut de legiferare al el"; propun a nu se procede la revisuirea
art. 7 din Constitutie inainte ca Romania sg fie lasata la libera sa
initiativg, i la liberul still arbitru , in grivirea ori-card modfficarY
din Constitutia sa , conform dreptului sal absolut de legiferare ,
conform intereselor sale economice i nationale, conform demnitglei
sale de Stat independinte 0 care, de scroll', este i a fost de sine
. stagtor.>,
(Semnat), V. Alexandri.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro